You are on page 1of 25

6.

MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL HIBRID
-MRCH
Cuprins
6. MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL HIBRID -MRCH..................................116
6.1. Introducere...............................................................................................................116
6.2 Descrierea motorului rachetă hibrid.........................................................................117
6.3 Viteza de ardere si instabilitatea arderii..................................................................117
6.4 Soluţii constructive existente...................................................................................121
6.4.1 Principiul de constructie si procesele de functionare ale MRCH...............122
6.4.2 Componente de combustibil MRCH.................................................................124
6.4.3 Caracteristicilor proceselor de lucru / functionare MRCH...............................125
6.4.4 Domeniile de intrebuintare si perspectivele de dezvoltare a MRCH................127
6.5 Model de calcul pentru MRCH................................................................................133
6.5.1 Modelul neliniar de calcul a parametrilor MRCH............................................133
6.5.2 Parametrii de echilibru......................................................................................137
6.5.3 Ecuaţii în forma liniară......................................................................................138

6.1. Introducere

Motorul rachetă cu combustibil hibrid a fost investigat cu mult timp urmă, conform
atorilor sovietici, primele cercetări fiind realizate de S.P. Korolev şi M. K. Tikhonravov
utilizând un amestec de Gaseoline-collophonium şi oxigen lichid pentru un motor cu
tracţiunea de 500 N. Acest motor a fost testat în 13 august 1933 ridicând racheta la o
înălţime de 1500 m.
Motorul racheta cu combustibil hibrid (MRCH) reprezintă o propulsie alternativă
pentru viitoarele vehicule spaţiale. Un motor racheta hibrid direct utilizează carburant solid şi
oxidant lichid iar um motor racheta hibrid indirect utilizează oxidant solid si carburant lichid.
Un tribrid est la bază un hibrid cu injecţie suplimentară de carburant sau oxidant. Carburantul
lichid poate îmbunatăţi eficienţă combustiei şi prelungeşte arderea după ce batonul de
carburant a fost consumat. In aceasta prezentare nu vom focaliza pe motorul rachetă hibrid
direct. Motoarele hibride au avantajul de a utiliza teoretic doar jumătate din conductele de
alimentare ale unui motor cu lichid fiind necesar numai circuitul de oxidant. In acelaşi timp
siguranţă în utilizare este mai mare decât a motoarelor cu combustibil solid deoarele motorul
hibrid poate fi oprit prin controlul fluxului de oxidant. Mai mult de atât motorul cu
combustibil hibrid are un impuls specific ( I sp ) apropiat de cel al motoarelor cu combustibil
lichid şi mai mare decât media I sp a celor cu combustibil solid. Controlul forţei de tracţiune
generată de motorul cu combustibil hibrid este un alt avantaj în raport cu motoarele cu
combustibil solid. Putem spune că motorul cu hibrid are simplitatea celui cu solid şi
performanţa celui cu lichid. Totuşi, deoarece motorul cu hibrid are carburantul solid şi
oxidantul lichid ramane de discutat eficienţa utilizării celor două componente. Procesul de
combustie in hibrid este diferit de cel din motorul cu solid sau lichid. Datorită interacţiunii
dintre oxidantul lichid şi coarburantul solid, combustia în motorul hibrid este puternic
dependentă de interacţiunea dintre oxidantul lichid sau gazos si suprafaţa carburantului solid.
Un fenomen des întalnit şi care se inceracă a fi evitat este de a avea oxidant neinteractionat
(nears) evacuat prin ajutaj. Cand acest lucru se întâmplă eficienţă combustiei scade, deci şi
performţele motorului pe ansamblu descresc.

116

6.2 Descrierea motorului rachetă hibrid

In geberal, motorul hibrid are organizarea indicată în fig 1.

Fig. 6.1 Organizarea motorului rachetă cu combustibil hibrid

In figura 1 avem:
1- Camera de combustie;
2- Ajutaj;
3- Rezervor de oxidant;
4- Batonul de carburant;
5- Injector ;
6- Varful injectorului;
7- Gaura batonului unde are loc arderea..

Oxidantul este injectat în camera de ardere printr-o duza . Oxidantul poate fi injectet
fie datorita presiunii proprii (ex: N2O) sau prin intermediul unot turbopompe mecanice.
Batonul de carburant are una sau mai multe găuri de ardere prin care oxidantul se
injecteaza şi astfel carburantul arde. Produsele de ardere sunt evacuate prin ajutaj generând
tracţiune. Motorul tribrid are aceeaşi schemă generală ca şi hibridul, singura diferenţă constă
în sitemul de injecţie suplimentară de carburant sau oxidant lichid .

6.3 Viteza de ardere si instabilitatea arderii

Una dintre problemele principale ale motorului racheta cu combustibil hibrid este
reprezentata de viteza de regresie (ardere) mica, adica ~ 1/3 din viteza de regresie a unui
combustibil solid. De asemenea, legea de ardere este complicata nescalandu-se simplu cu
dimensiunea.
De exemplu, ln motoarele mici (cu dimensiuni liniare mici si cu raport L/D < 6) se poate
folosi o lege de regresie data de o relatie similara cu cea pentru combustibili solizi: u  a  G n ,
unde a si n sunt coeficienti caracteristici perechii oxidant/combustibil folosite, iar G este
fluxul masic de oxidant prin motor.

117

2 Vitezele de regresie la diferite rapoarte O/F Viteza de ardere. Observam astfel ca odata cu scalarea motorului. Un singur motor are o certitudine ca si performanta si fiabilitate. In momentul in care crestem dimensiunile liniare si tractiunea. metodele regresiei nonlineara arata ca. 6. fiind nevoiti sa folosim legea de regresie: u  a  G n  pm  Dl unde: p este presiunea in camera de ardere. se modifica drastic legea de viteza. aceasta ducand la o similaritate netriviala.) Fig. Ilustram in figura 6. Acesta este exact problema discutata mai sus referitor la imposibilitatea gasirii unui criteriu simplu de similitudine. pastrand constant O/F pentru cresterea geometriei. ca in cazul hibridelor criteriile de similitudine nu aduc nimic nou si ca mai simplu este de proiectat un motor de la zero pentru un nou palier de tractiuni decat sa se foloseasca un criteriu de similitudine partial adevarat. fara regresie nonlineara. Anumiti autori considera de fapt. Legile corespunzatoare celor doua scari ale hibridelor experimentate sunt evidentiate in graficul de mai sus. se pot gasi anumite relatii de similitudine insa cu valabilitate restransa. ce pe langa coeficientii diferiti si forma diferita a acestor legi de regresie. 118 . conform rezultateleor experimentale. Pe de alta parte. descreste atunci cand scara motorului creste (portul de ardere D p de asemenea creste). folosind Sutton (editia 7) viteze de regresie la diferite rapoarte O/F pentru un motor cu diametrul de 25 cm si un motor de laborator cu diametrul de 5 cm. in cadrul acestei prezentari si au ca obiect analiza experimentala si incercarile la bancul de probe a motorului hibrid. de regresie.2. Se observa. motoare hibride folosite in teste in zbor sunt deosebit de rare. pentru motorul hibrid. De asemenea. Aspectele de similitudine si posibilitati de modelare nu doar prin regresie nonlineara ci si prin metode proprietare (ce urmeaza a fi definitivate) vor fi expuse de asemenea. majoritatea rezultatelor existand in urma experimentelor la bancul de probe. In aceste conditii legea de regresie precedenta nu mai functioneaza. si acesta este motorul folosit in cadrul competitiei X-prize de catre echipa inginerului Burt Rutan (Scaled Composites). suntem nevoiti sa folosim L / D  6 ajungand la motoare alungite excesiv comparative cu MRCS-urile normale. D este diametrul portului de ardere m si l sunt coeficienti de asemenea caracteristici perechii oxidant/combustibil precum si palierului de tractiune/geometrie pe care ne aflam.

cum ar fi sistemul de alimentare cu oxidant şi a caracteristicilor injectoarelor. D-a dovedit că acest lucru nu este o problemă de proiectare de nerezolvat. Procesul de ardere hibridă tinde să producă o caracteristică mult mai rugoasă. În timp s-au observat oscilaţii semnificative ale presiunii în camera de ardere pentru numeroase teste ale motoarelor hibride. un motor hibrid bine proiectat va limita aspectul rugos al arderii la circa 2% până la 3% din presiunea medie în camera de ardere. Nu s-au observat în cazul MRCH creşteri nelimitate ale oscilaţiilor presiunii ca în cazul MRCS sau MRCL. nivelul de presiune din camera de ardere şi debitul masic a oxidantului. Totuşi. Când apar oscilaţii ale presiunii în motoarele hibride ele cresc până la o amplitudine maximă care depinde de anumiţi factori. 119 . În orice dispozitiv de ardere fluctuaţiile presiunii tind să se organizeze în jurul frecvenţei acustice naturale a camerei de ardere sau a sistemului de alimentare cu oxidant. neprelucrată a presiunii în raport cu timpul decât în cazul MRCS sau MRCL. Motoarele hibride au evidenţiat două tipuri de instabilităţi în mediul de testare static: instabilitatea indusă de sistemul de alimentare cu oxidant şi instabilitatea menţinerii arderii (acustică). caracteristicile geometrice ale batonului de combustibil solid.

3 (a) Oscilaţii ale presiunii periodice. Figura 6. cum apar în MRCS sau MRCL. de amplitudine mare şi frecvenţă redusă (b) Ardere stabilă Instabilitatea menţinerii arderii semnificativă pentru motoarele hibride a fost prima dată observată în timpul dezvoltării a unui statoreactor cu combustibil solid.6. Instabilitatea menţinerii arderii în motoarele hibride se manifestă tipic la frecvenţe acustice şi apar în moduri longitudinale. Fig. Instabilitatea menţinerii arderii apare datorită unei stabilizări neadecvate a arderii în stratul limită şi nu este asociată cu perturbaţiile curgerii datorate sistemului de alimentare. 6.a prezintă instabilitatea menţinerii arderii într-un motor hibrid cu diametrul de 11 in. În acest test curgerea oxigenului a fost iniţiată la o presiune de 90 psi cu 2 s înainte de pornirea motorului. Motorul a fost pornit cu un aprinzător cu hidrogen care a continuat să funcţioneze timp de o secundă după pornirea motorului. Nu s-au observat instabilităţi acustice în motoarele hibride la frecvenţe mari în moduri tangenţiale sau radiale. Care funcţioneză cu oxigen gazos (GOX) şi combustibil HTPB. Pe durata primei secunde de funcţionare a motorului aprinzătorul cu hidrogen stabilizează 120 .

2 – pompa. 5 – ajutaj. 6.4 – a. iar oxidantul lichid. 121 . Schema de principiu a unui MRCH cu turbo-pompa 1 . motoare la care combustibilul contine carburant si oxidant in stari de agregare diferite.4 sunt prezentate 2 scheme de principiu a unui motoar racheta cu combustibil hibrid. de multe ori carburantul este solid.componenta lichida a combustibilului. În acest caz stabilitatea arderii a fost atinsă prin schimbarea câmpului curgerii prin motor. 6.3 b ilustrează funcţionarea aceluiaşi motor de 11 in diametru în care instabilitatea menţinerii arderii a fost eliminată fără folosirea aprinzătorului de hidrogen.componenta solida a combustibilului. După stingerea acestuia apare instabilitatea în motor. Figura 6. In figura 6.4 Soluţii constructive existente Motarele racheta cu combustibil hibrid fac parte din categoria motoarele racheta chimice. 3 – turbina. Fig. folosind un injector care produce un câmp de curgere axial.arderea. 4 .

de exemplu. 3 . In camera de ardere a MRCH.20% din grosimea acestui strat fata de suprafata canalului care arde a incarcaturii solide. Produsele arderii se scurg prin ajutajul motorului.sistemul de alimentare a componentei lichide prin gaz sub presiune . In procesul functionarii MRCH. Modificand alimentarea componentei lichide in capul injectorului se poate regla tractiunea MRCH. Fig.hibrid cu dizlocare cu gar 1 . este zona imbogatita cu produsele gazeificarii componentei solide.rezervor de combustibil.4 – b. particule de metale. nu se depinde de cinetica reactiilor chimice ale oxidantului. ci de pregatirea acestui amestec. ilustrata in figura 6. 122 . creand tractiunea MRCH.incarcatura componentei solide. Desavarsirea totala a procesului de ardere are loc la distanta de 20-30 diametre ale canalului fata de intrarea in el .5 MPa. timpul si viteza de ardere a amestecului de carburant in MRCH. este pusa (la fel ca si in cazul MRCS) incarcatura componentei solide.capul injectorului. Amestecul format din carburant si oxidant arde. Cum numai la suprafata componentei solide se atinge temperatura necesara.4. 2 . procesul gazeificarii poate prezenta topirea urmata de vaporizare sau sublimarea (trecerea directa din starea solida in cea gazoasa) sau piroliza (descompunerea chimica sub actiunea caldurii cu formarea produselor gazoase). Aproape de suprafata. Componenta lichida din rezervorul de combustibil se aplica direct in sistemul de alimentare prin supapa de reglare si capul injectorului.supapa de reglare. Componenta solida se incalzeste cu caldura care vine din zona de ardere.1 Principiul de constructie si procesele de functionare ale MRCH Principiul de constructie a MRCH se poate studia... Spre deosebire de procesul de lucru (functionare) in MRCS.. 5 . 6. componenta solida se gazeifica. Produsele gazeificarii se amesteca cu componenta lichida/gazoasa in canalul incarcaturii componentei solide. 6. 6 . Componenta lichida se fractioneaza in picaturi si se vaporizeaza.camera de ardere.. Procesele care se produc in camera de ardere a MRCH difera mult de procesele din camera interioara a MRCS si MRCL. In functie de compozitia si natura constituentilor componentei solide. gazeificarea carburantului se produce numai la suprafata lui. precum si zona imbogatita cu vaporii componentei lichide. Zona activa a reactiei de ardere este dispusa in stratul limita turbulent la distanta egala cu 10. adica de procesul formarii amestecului in faza gazoasa. in camera de ardere (asemanator cu MRCL). 4 . Cand exista in compozitia componente solide. dupa schema lui tipica. la presiunea in camera de ardere de peste 2.1. aceste particule in stare solida sau in forma de picaturi. Vaporii componentei lichide si produsele solide gazificate se amesteca si ard in curentul de gaze. Schema motorului racheta . determina ca metalul topit sa fie antrenat de pe suprafata gazeificata si arde in curentul de gaze.

schema compusa (mixta). unde viteza de ardere a incarcaturii (TRT) se determina. sau din componente solide care imbunatatesc procesul de amestecare pe seama turbulentei curentului.30 diametre ale combustibilului). in camera de ardere se pun gratare de amestecare. Aceasta se asigura. care sunt functii de densitatea curentului si temperatura produselor arderii deasupra suprafetei cornponentei solide.. in MRCH se folosesc incarcaturi cu canale interioare si blindaj exterior ale componentei solide. compozitii capabile sa arda independent. este necesara o sursa de caldura speciala la dispozitivul de aprindere. Spre deosebire de MRCS. Insa din cauza ca masa rezervorului componentei lichide a MRCH reprezinta o fractiune mai mica a masei constructiei motorului decat la MRCL. necesitatea dispozitivului de aprindere nu mai intra in discutie. pentru asigurarea consistentei amestecarii si arderii. prin care este mai avantajoasa folosirea sistemului de refulare. Daca in blocul solid de carburant se obtine o anumita cantitate de oxidant sau in blocul de oxidant o anumita cantitate de carburant. De aceea. La fel ca si la MRCL.. gama marimilor impulsurilor totale. la MRCH este mai larga decat la MRCL. 123 . incarcatura trebuie sa aiba grosime mica a peretilor si suprafata mare de ardere. de regula. un astfel dispozitiv poate reprezenta o amorsa pirotehnica obtinuta asemanator cu cea folosita la MRCS. Pentru asigurarea constantei raportului componentelor. Pentru asigurarea procesului de aprindere in MRCH poate. precum si discuri de obturare din materiale rezistente la temperatura. Pentru acest scop. de asemenea. un astfel de motor se numeste MRCH. In regimul stationar de functionare a MRCH. In MRCH pot fi folosite sisteme de alimentare cu componente lichide atat cu dislocare. in principiu. mai ales in cazul continutului foarte mare de metal in compozitia componentei solide.. Inftuenta asupra vitezei gazeificarii MRCH a cineticii reactiei de ardere. de compozitia insasi a combustibilului si cinetica reactiilor chimice in faza solida sau in faza gazoasa la suprafata de ardere. gazificarea decurge datorita caldurii care se degajeaza in timpul arderii. sistemul turbopompa este mai avantajos ca cel de dislocare in cazul valorilor mari ale impulsului total al motorului.. este necesar sa se mentina in procesul functionarii motorului viteza data de gazeificarea componentei solide. precum si cand se folosesc. Pentru protectia peretilor camerei de ardere la incalzirea data de produsele arderii. Deoarece. viteza de ardere a majoritatii componentelor solide nu este mare (1x10-3 . cat si turbopompa. este rational sa se foloseasca incarcaturi cu mai multe canale. canalul incarcaturii trebuie sa aiba o lungime relativ mare (20. Una din problemele serioase de organizare a procesului de ardere in MRCH este asigurarea unei consistente superioare a arderii combustibilului. Daca se foloseste componenta lichida care formeaza cu cea solida vapori care se autoaprind sau sunt capabili sa se descompuna cu degajare de caldura. in calitate de componenta solida. Pentru obtinerea impulsului specific maxim.lichida sau gazoasa. Deoarece ecea componenta solida trebuie sa fie capabila sa arda independent (sa contina oxigen). exprimata prin presiunea in camera de ardere este considerabil mai slaba decat in MRCS si incepe sa joace un rol principal numai cand presiunea este mai mica de 2 MPa. printr-o calitate superioara a pulverizarii si amestecarii componentei lichide cu produsele solide gazeificate.. pentru scurtarea lungimii camerei de ardere. sa se foloseasca o a treia componenta de amorsare . Pentru inceputul procesului gazeificarii si aprinderea produselor ei. In acelasi timp. este necesar ca in timpul arderii sa se mentina raportul dat de componente. viteza gazeificarii componentei solide in MRCH depinde de intensitatea transmiterii caldurii din zona arderii prin convectie si prin radiatie. 5x10-3 m/s). pe de o parte.

In calitate de oxidant lichid al MRCH. care au viteza de gazeificare suficient de mare (polietilena. Pentru acelasi scop..02 1580 3764 2882 4530 cosmice (98%) Rachete H2O2 3 Directa BeH2 1.82 1530 4190 2725 4170 militara 124 .99. datorita proprietatilor lor.2 Componente de combustibil MRCH Pentru combustibilii MRCH in calitate de componente. este indicat. insa insuficient de rezistente in timpul pastrarii (depozitarii) ca percloratul de azot (N02CIO4).. care ridica temperatura produselor arderii. precum si combinatiile de polimeri.5 …6. potasiu si natriu. cu rol de liant in carburantul incarcaturii. polimetilmetacrilat).97. mai au intrebuintare si alte incarcaturi energetice mult mai eficace.0. sa se foloseasca metalele (Al.82 1530 4190 2725 4170 militara Rachete cu 8 destinatie Directa N2O4 BeH2 5. precum si substante care degaja prin ardere hidrogen (hidrurile metalelor) si micsoreaza masa moleculara a produselor arderii. nu pot fi folosite la tipurile clasice de motoare-racheta.12 1450 3339 2745 3982 cosmice Rachete Cu trei 80% BeH2 + 5 O2 1.4.72 1370 3229 2490 3441 militara Rachete cu 7 destinatie Directa ClF3 LiH 5. Li. Constructii asemanatoare permit sa se ajunga in anumite cazuri la consistenta arderii in MRCH ρ ard = 0. folosite in compozitia incarcaturii clasice. Domeniu Schema Oxidant Carburant 6 7 8 9 10 crt folosire MRCH Rachete H2O2 1 Directa Polimer 5. Caracteristicile combustibililor MRCH Nr. se folosesc. se folosesc rasini sintetice si cauciucuri. pe langa percloratul de amoniu. 6. In compozitia componentelor solide ale MRCH.5 1360 3000 2570 3550 cosmice (98%) Rachete H2O2 2 Directa AlH3 1. de asemenea. Pot fi folositi in calitate de oxidanti solizi azotatul de amoniu (NH4N03) si hidrazina (N2H4HNO3). precum si anumite substante care. de asemenea. vaporizatoare in care o parte din componenta lichida se vaporizeaza inaintea intrarii in capul injectorului. B). Be. pot fi folositi practic toti carburantii si oxidantii folositi la MRCL si MRCS. In calitate de carburant solid.17 496 3507 3905 1932 cosmice componente 20% H2 Rachete cu 6 destinatie Directa HNO3 Cauciuc + Al 6.57 1500 3096 3335 5030 cosmice (98%) Rachete 4 Directa NO2ClO4 N2H4 1.

care se pastreaza timp indelungat.. obtinerea impulsului specific ridicat prin micsorarea in acelasi timp a temperaturii produselor arderii. la consumul de combustibil si timpul de functionare a M. Spre deosebire de MRCS. unde compozitia concreta a combustibilului si parametrii constructivi ai motorului. Compozitiile de combustibili cu mare energie 1.H . 6. precum si de consumul componentei lichide.. sunt destinati pentru rachetele cu destinatie militara. combustibilii hibrizi cu metale si hidrurile metalelor. Pentru ca viteza de gazeificare in canalul incarcaturii componentei solide creste pe seama debitului produselor gazeificarii in directia curentului de gaze.. grosimea boltii incarcaturii trebuie sa fie variabila pe lungimea ei. ca si alti combustibili cu schema inversa. insa. Folosirea in MRCH a combustibilului 5.R. este necesar sa se ia in consideratie influenta densitatii de incarcare a sectiunii camerei. La proiectarea incarcaturii componentei solide a MRCH. dimensiunile mici si masa mica a camerei de ardere. Pentru alegerea parametrilor geometrici ai incarcaturii. precum si o cantitate de oxidant solid pentru stabilizare si marirea vitezei de gazificare. cu energie mult mai mare si scumpi. compozitia 1 se deosebeste prin valoarea mica in raport de consumul mic al carburantului solid si ca urmare. vor avea practic impulsurile specifice putin mai mici decat cele indicate in tabelul prezentat. calculul impulsurilor totale si specifice ale tractiunii se face dupa formulele obisnuite cu folosirea caracteristicilor termodinamice si functiei determinate pentru compozitiile concrete ale MRCH 125 . asigurand totodata. Combustibilul 4 cu schema MRCH inversa. ci si de aria sectiunii de trecere a canalului incarcaturii componentei solide. pentru micsorarea masei si gabaritului motorului. Combustibilii 2 si 3. se indica sa se foloseasca la treptele superioare ale rachetelor. se tinde catre umplerea cat mai compact posibila cu combustibil a camerei de ardere. are impulsul specific mult mai mic.3 Caracteristicilor proceselor de lucru / functionare MRCH Procesele de lucru (functionare) ale MRCH se deosebesc prin complexitatea mult mai mare decat ale MRCS. pe seama prezentei in produsele arderii a hidrogenului. presiunea in interiorul camerei echivalente se determina cu suprafata de ardere a incarcaturii. au impulsul specific substantial mai mare in comparatie cu MRCS. din care cauza combustibilul 1 este destinat pentru treptele inferioare ale rachetelor. insa densitatea superioara a combustibilului permite sa se scurteze substantial dimensiunile motorului si rachetei. Totusi. Pentru parametrii alesi ai incarcaturii. care corespund valorilor date ale caracteristicilor MRCH. prin interconexiunea consumului componentei solide cu geometria incarcaturii ei. unde: Fc-ard si Sca . Combustibilii 6. Totodata.suprafata sectiunii transversale a camerei de ardere si suprafata initiala a capatului incarcaturii. este necesar sa se considere toate aceste relatii.4. cu trei componente complica considerabil constructia si mareste dimensiunile motorului. din cauza necesitatii introducerii in incarcatura cu componente solide a unei anumite cantitati de materiale liante pentru asigurarea rezistentei mecanice.C.8.5 nu se pastreaza timp indelungat si pot fi folosite pentru rachetele cosmice. precum si densitatea mai mare decat la combustibilii MRCL Trebuie avut in vedere ca. presiunea in camera de ardere a MRCH si consumul produselor arderii nu depind numai de suprafata gazeificarii..

sesizor de presiune.camera de ardere. Astfel de mijloace reprezinta dirijarea consumului componentei lichide prin reglarea transvazarii unei parti din acest consum necesar pentru asigurarea raportului componentelor in camera de ardere (pana la capat). De aceea. in procesul functionarii MRCH este necesar sa se mentina raportul consumurilor componentelor care corespund impulsului specific maxim. 6. viteza gazeificarii lor depinde de consumul componentei lichide in masura 0..6. iar la MRCH cu sistemul de alimentare cu turbopompa sunt amplasate la intrarea in gazogeneratorul agregatului turbopompei (ATP).supapa de reglare a consumului Pentru stabilizarea valorilor date ale consumurilor in sistemul de alimentare si transvazare a componentei lichide..legatura inversa a sistemului de reglare a transvazarii consumului componentei lichide. Schema sistemului de reglare 1 . Spre deosebire de MRCS. se modifica parametrii ei geometrici. pentru reglarea MRCH este necesar sa se foloseasca mijloacele speciale pentru mentinerea constantei raportului componentelor. 8 . pot fi folosite legaturile inverse corespunzatoare dupa consumul lichidului si presiunii in camera de ardere. Folosirea pentru acest scop a unui singur regulator al consumului componentei lichide este posibila doar atunci cand consumul componentei solide se modifica proportional cu consumul de lichid. In timpul arderii incarcaturii componentei solide. 2 .8.0. figura 2. dispusa in volumul anteajutajului motorului. 6 . 3 .reglatorul transvazarii. 7 . Fig. Pentru majoritatea componentelor solide cunoscute. 4 .legatura inversa a sistemului de reglare a consumului componentei lichide. este necesar sa se regleze procesul de lucru (functionare) al MRCH Posibilitatea si comanda comparativ simpla ale tractiunii MRCH in limite largi pe calea reglarii consumului unei singure componente lichide este un avantaj important al MRCH in comparatie cu alte motoare-racheta. 5 .5.semnalul de comanda. aplicate la intrarea sistemului de reglare a consumului. Comanda tractiunii se face totodata dupa semnalele de la aparatura de programare sau de la sistemele de comanda a rachetei.blocul de actionare a consumului. in canalul incarcaturii componentei solide se introduce numai acea cantitate de lichid care este necesara pentru mentinerea vitezei necesare de gazeificare.5.sesizorul consumului componentei lichide. unde raportul carburant-oxidant este continut in compozitia combustibilului. 126 . 9 . Regulatorul consumului la MRCH cu sistemul de alimentare de refulare (impingere) pot fi amplasate inaintea capului injectorului. Pentru stabilirea raportului consumului componentelor si tractiunii motorului. Totodata. precum si viteza si consumul produselor gazeificarii.

energetic. In cazul constantei tractiunii date a motorului este posibila asigurarea raportului necesar. 6.30 km cu viteza corespunzatoare numarului M = 1.4. . simple din constructie si comode in exploatare cu combustibili cu pastrare (depozitare) indelungata pentru rachetele de exploatare. iar incarcatura componentei solide a carburantului MRCH (cauciuc + aluminiu) se foloseste in regimul initial de start in calitate de acoperire de protectie pentru MRCS.4. carburant si oxidant. asigura zborul tintei HAST la inaltimea de 10. Complexitatea MRCH cu elemente foarte solicitate termic.conceperea unor componente solide cu viteze superioare de gazeificare. Pentru introducerea mult mai larga a MRCH in tehnica de rachete.. In calitate de componenta lichida. siguranta superioara si poate fi folosita de pana la 25 ori. este necesar sa se rezolve un sir de probleme.. cu eficacitate superioara pentru rachetele purtatoare de aparatura cosmica. cu oxidant lichid HNO 3 (221 kg) si carburant solid (69 kg). Se concep de asemenea. in functie de conditiile de reincarcare. care grupeaza in sine MRCS de start si MRCH de mars. MRCH mult mai complicate din punct de vedere al constructiei si exploatarii. capabila sa zboare la inaltimi mari. impulsul specific 2570 Ns/kg. MRCH de mars are timpul de functionare 50 s. Un exemplu in acest sens il constituie conceptul firmei americane "United Technology" de MRCH reglabili cu tinta supersonica HAST. cu combustibili cu punctul de fierbere scazut. cercetare si altele. a carei incarcatura reprezinta un compound-butilcauciuc si granule de plexiglas (sticla organica).4 Domeniile de intrebuintare si perspectivele de dezvoltare a MRCH Directiile principale de intrebuintare a MRCH sunt folosirea motoarelor ieftine. Necesitatea regulatorului transvazarii componentei lichide nu mai intra in discutie in cazul folosirii compozitiei de combustibil. Incarcatura MRCS este dispusa in camera de ardere a MRCH.dezvoltarea productiei componentelor solide cu eficacitate superioara. Motorul. tinta HAST se caracterizeaza prin valoare mica (pretul de cost scazut). serveste HNO6. H2O2 + polietilena). care are timpul de functionare pana la 300 s si gama de reglare a tractiunii pana la 540 HP. dupa cum urmeaza: . . in care impulsul specific depinde de raportul componentelor (de exemplu.. Este cunoscuta conceperea de catre aceeasi firma a unor instalatii motoare combinate. camera de ardere si cu doua sisteme de reglare.5 Aplicatii 127 . pe seama profilarii si blindarii in parte a canalului incarcaturii componentei solide.4. formate in forma de placute rotunde (discuri) lipite de izolatia corpului. de asemenea..asigurarea simultaneitatii si consistenta arderii combustibilului MRCH. intreruperea repetata a tractiunii MRCH 6. stabilitatea caracteristicilor. obliga sa se utilizeze masuri mult mai simple pentru mentinerea raportului componentelor in timpul reglarii. cand si densitatea combustibilului MRCH 1370 kg/m6. Prin intermediul comenzilor cu relee de alimentare a componentelor lichide cu folosirea sistemului de aprindere repetata este posibila.

6. oprire şi repornire a motorului hibrid. . Fig.siguranţa în timpul fabricaţiei. depozitării şi în timpul manipulării cu eliminarea posibilităţii apariţiei exploziilor sau ale detonărilor.6 . combinaţii ilustrate în figura 2. oxidantul este injectat în camera de precombustie sau de vaporizare în amonte de miezul carburantului primar. Cele mai des întâlnite combinaţii sunt oxidant lichid – carburant solid.impuls specific mai mare decât cel al motoarelor rachetă cu combustibil solid. Importanţa presurizării lichidului oxidant nu este foarte importantă ca element în tehnologia hibridă. O cameră post amestec este angajată în acest proces în scopul de a asigura că tot combustibilul şi oxidantul sunt arşi înainte de a fi evacuaţi prin ajutaj. Miezul carburantului conţine numeroase orificii axiale de combustie care generează vapori de carburant pentru a reacţiona cu oxidantul injectat. 6. Astfel de sisteme utilizează frecvent pe post de oxidant un lichid iar carburantul este solid. Principalele avantaje ale propulsiei hibride sunt: . 128 . Conceptele propulsiei rachetei în care o componentă este înmagazinată în fază lichidă în timp ce cealaltă este înmagazinată în fază solidă sunt numite sisteme de propulsie hibride. iar pentru aceasta poate fi utilizat un sistem de turbopompe. .posibilitatea de pornire. Combinaţii diverse de combustibili solizi în combinaţie cu oxidanţi lichizi dar şi combustibili lichizi în combinaţie cu oxidanţi solizi au fost studiaţi în vederea utilizării în motoare rachetă hibride. dar mai mic decât cel dat de motoarele rachetă cu combustibil lichid. În această figură este reprezentată o configuraţie hibridă a unui booster (motor rachetă auxiliar de accelerare) hibrid cu alimentare pe plaje întinse de presiuni.costuri relativ mici de fabricaţie şi exploatare. Prototip de mari dimensiuni a unui motor rachetă (booster) hibrid În acest concept de motor rachetă hibrid. . Oxidantul poate fi ori înmagazinat ca lichid criogenic ori ne-criogenic în funcţie de cerinţele aplicaţiei.

. trepte superioare şi chiar sisteme de manevră pentru sateliţi.instabil în perioada funcţionării accelerate. Propulsia hibridă se potriveşte foarte bine la aplicaţii sau misiuni ce necesită accelerări. În motoarele rachetă cu combustibil solid. cu toate că are energie mai mică. Multe dezvoltări timpurii ale motorului rachetă hibrid au fost pentru rachete ţintă şi pentru aplicaţii cu rachete cu costuri scăzute. ale cărui caiet de sarcini includea un nivel al tracţiunii de 22. .o mica parte din comburant rămâne în camera de ardere la sfârşitul arderi fapt ce duce la o uşoară reducere a randamentului masic al motorului. Dezavantajele propulsiei hibride sunt: . Ca oxidant a fost ales bi fluorura de oxigen pentru a fi utilizat împreună cu acid litic/ polibutadiena în calupuri. Oxidanţi de înaltă energie incluzând aici şi fluorina în amestec cu oxigenul lichid (FLOX) şi compuşi clor/fluor cum ar fi CIF 3 şi CIF5. HTPB este folosit pe post de liant în scopul de a fixa carburantul pe bază de aluminiu în matricea de oxidant de perclorat de amoniu.sistem de propulsie cu fezabilitate neverificată la utilizarea pe scară mare. sau operaţii de infrastructură (fabricaţie şi lansare) care ar beneficia de un sistem neexpus exploziilor şi detonărilor accidentale.variaţii mici ale raportului de amestec şi implicit şi ale impulsului specific . 129 . comenzi repetate de aprindere – stingere şi repornire. depinzând de raportul de expansiune al ajutajului. În alt program. Nivelele impulsurilor specifice furnizate în vid ale acestor combustibili hibrizi de energie înaltă s-au situat între 350 şi 380 secunde. Într-un motor rachetă hibrid. Specificaţiile de proiectare a unei rachete ţintă ce a intrat în producţie în anul 1970.impuls specific mai mic decât cel al motoarelor rachetă cu combustibil lichid. misiuni cu durată mare în timp ce necesită stocarea propelanţilor netoxici. un sistem cu propelant hibrid pentru trepte superioare este compus din 95% până la 98% peroxid de hidrogen ca oxidant combinat cu hidroxil de polibutadienă (HTPB) ca comburant. În completare s-au utilizat comburanţi cu densitate energetică ridicată cum ar fi hidruri ale metalelor uşoare. cum ar fi Beriliu. Mai practic. Propelanţii selectaţi includeau tetra oxid de azot/ peroxid de azot ca oxidant şi combustibil pe bază de hidrocarburi compuşi cu poli metil metacrilat (plexiglas) şi magneziu.240 N iar plaja de variaţie a tracţiunii de 8 la 1. includeau o tracţiune de 2200 N cu o plajă de variaţie a tracţiunii de 8 la 1. Valorile ale impulsului specific în vid pentru astfel de propelanţi s-au înregistrat între 230 şi 280 secunde.posibilitatea comenzii variaţiei constante a tracţiunii motorului pe o plajă întinsă de valori. Eficienţa combustiei a atins în teste 95% din cea prezisă teoretic. oxidant lichid stocabil şi cu motor cu oprire la comandă. Alte dezvoltări s-au direcţionat către motoare rachetă hibride necesare treptelor superioare ale rachetelor. HTPB este ieftin. Au fost făcute analize experimentale şi teoretice utilizând şi alţi propelanţi cu performanţe ridicate. Peroxidul de hidrogen este considerat a putea fi depozitat pe perioade de timp tipice misiunilor treptelor superioare ale rachetelor şi este relativ ieftin. În ultimii ani eforturile cercetătorilor s-au concentrat către prototipuri necesare accelerării lansărilor în spaţiul cosmic. oricum niciunul din aceste sisteme exotice nu a fost implementat până acum pe vreun vehicul. uşor de fabricat şi nu se autoaprinde în orice condiţii. Litiu şi Aluminiu în amestec cu lianţii polimerici adecvaţi. HTPB devine componenta principală a combustibilului motorului. un motor rachetă hibrid a fost dezvoltat pentru aplicaţii de înaltă performanţă necesare treptelor superioare ale rachetelor. . . Astfel de aplicaţii ar putea include ca sistem principal de accelerare pentru lansările în spaţiu de vehicule.

Compania „American Rocket” a testat prima dată un motor hibrid de 1.4. Această combinaţie de propelanţi hibrizi produce gaze de ardere la evacuare netoxice şi cu fum foarte puţin. În aceste motoare. Acest adaos creşte temperatura de ardere. Acest fapt apare deoarece creşterea temperaturii flăcării obţinute prin adaosul de aluminiu nu compensează creşterea masei moleculare a produşilor de ardere evacuaţi din ajutaj. Cercetări ale motoarelor hibride mari efectuate până acum s-au concentrat asupra motoarelor cu tracţiuni de aproximativ 1. 4 este ilustrată o secţiune transversală printr-un motor de acest tip. adaosul de aluminiu în comburant de fapt reduce impulsul specific. reduce raportul de amestec stoichiometric şi creşte densitatea ceea ce duce la creşterea impulsului specific general. În figura 2. propelanţii hibrizi pentru anumite aplicaţii pot beneficia de o adăugire de pulbere de aluminiu în carburant. În camera de ardere şi raportul de expansiune de 10:1 în ajutaj) pentru o varietate de oxidanţi depozitabili criogenic utilizaţi în combinaţie cu carburantul HTPB. Oxigenul lichid este folosit pe scară largă în industria spaţială. este relativ sigur şi asigură performanţe ridicate la costuri mici.00 N.000 N pentru a candida la un posibil accelerator de start pentru lansarea vehiculelor spaţiale. Combinaţia de propelanţi LOX/HTPB favorizată pentru aplicaţiile de tip acceleratoare de start este din punct de vedere chimic şi al performanţelor cvasi echivalent cu sistemul de propelanţi LOX – kerosen. Motoarele au fost destinate de a funcţiona 80 de secunde la un debit masic de LOX de 273 Kg/s la presiunea maximă din camera de ardere de 900 N/m 2 (at). Deşi impulsul specific al densităţii (ρfIs) este mărit. şi în concordanţă cu creşterea factorilor ratei de regresie a combustibililor.112. In anul 1999.112. un consorţiu de companii a testat de asemenea câteva prototipuri de motoare hibride de tip LOX/HTPB de 1. a fost adăugat polyciclopentadiene (PCPD) în carburantul HTPB pentru creşterea densităţii cu aproximativ 10 % peste cea a carburantului HTPB simplu. În cazul aplicaţiilor de tip acceleratoare cu motoare rachetă hibride de mari dimensiuni se utilizează ca oxidant oxigenul lichid (LOX) şi ca comburant HTPB.6 Instabilitatea arderii 130 .5 este figurat nivelele teoretice în vid ale impulsului specific (calculat la o presiune de 1000 at.000 N de tip LOX/HTPB în 1996. Rezultatele testelor impune necesitatea analizelor suplimentare pentru dezvoltarea motoarelor hibride de mari dimensiuni care să aibă o ardere stabilă pe toată durata funcţionării motorului. În Fig. Unde fumul rezultat din evacuarea gazelor de ardere nu este un obstacol. Tabelul 1 conţine valorile căldurilor de formare a HTPB în reacţie cu diverşi oxidanţi. 6.112.

Fig. 13 131 .

14 Există câteva metode de eliminare a instabilităţii arderii. Prima metodă este folosirea unei arderi pilot a unui combustibil lichid cum ar fi hidrogenul sau propanul pentru a furniza o preîncălzire suficientă a oxidantului. Comparaţia nivelelor presiunii medii din figurile 2. Fig.b ilustrează un fenomen interesant.a şi 2. Acelaşi fenomen a fost observat în MRCS.15.15. O a doua metodă implică modificări ale câmpului curgerii injectorului pentru a asigura o zonă de recirculare mare a gazelor fierbinţi. Pentru aceleaşi condiţii de operare ale motorului presiunea medie în motorul instabil este mai mare decât în cel stabil. 132 .

ardere stabilă b) Injectarea conică a oxidantului. indicată în lucrarea [2] este: u  aG n p m  2r  (0) l unde G – fluxul masic de oxidant. numită si viteză de regresie. Substtuind (3) in (5) obtinem: V  aL 21 l  1 n m n  ox p m r l  2 n 1 (0) Mai mult. In realitate gaura batonului nu îşi menţine geometria iniţială. a . In cazul motorului hibrid viteza de ardere. notând coeficientul de volum: cvol  aL 2 l 1 1 n (0) obţinem ecuaţia de volum: V  cvol m n  ox p m r l  2 n 1 (0) Presupunem o ardere ideală.5.raza găurii batonului de carburant. 15 a) Injectarea axială a oxidantului. Masa de gaze intrată in motor în unitate de timp este dată intrarea de oxidant şi de carburant: 133 . ardere intabilă 6. volumul unui element de carburant consumat este: d V  2rL d r (0) iar variaţia în timp este dată de: V  2rLu (0) unde L este lungimea batonului de carburant.1 Modelul neliniar de calcul a parametrilor MRCH Un parametru important al modelului de balistica interioară pentru MRCH şi MRCS este viteza de ardere a carburantului / combustibilului. r .presiuniea în p camera de ardere .5 Model de calcul pentru MRCH 6. Presupinem pentru modelul nostru de calcul o geometrie cilindrică pentru suprafţa de ardere a batonul de carburant. Pe de altă parte. Fig. ci incepe să crească mai rapid in zona injectorului de oxidant. variaţia masei produselor de ardere din cameră este diferenţă dintre masa de gaze produsă în unitate de timp prin arderea carburantului si cantitatea de gaze evacuată prin ajutaj în unitate de timp. . m  in iste masa de gaze generată prin ardere în interiorul motorului iar m  out este masa de gaze ejectată prin ajutajul motorului rachetă. Utilizând ecuaţia de continuitate. n m and l sunt coeficienti determinaţi experimental pentru diferite a perechi de oxidant/carburant. din raţiuni geometrice.   V  m  in  m  ou (0) t unde V este volumul camerei de ardere şi  este densitatea gazelor în camera de ardere. Expresia (6) pote fi generalizată şi pentru cazul batonului cu gaură necirculară unde r reprezintă o marime echivalentă care descrie o formă necirculară sau descrie suma razelor a mai multe găuri de la un pachet de batoane de ardere. ceea ce însemnă că frontul de ardere avansează uniform pe toată lungimea batonului. fără eroziunie. Ţinând cont că: Gm  ox  1r 2 (0) viteza de ardere (1) devine: u  a 2l   n m n  ox p mr l  2n (0) m unde 0 x este debitul masic de oxidant care va fi privit ca un parametru de comandă a  sistemului.

creşterea energiei gazelor de ardere din camera de ardere prin variaţia temperaturii acestora: d U 2  VCV d T  R  k  1 V d T 1 (0) . vom obţine:  fu CV  TV  VT  kTm QC m  ou  q CV (0) de unde vom obţine ecuaţia temperaturii: 134 . Dacă derivăm (18) în raport cu timpul şi simplificăm. Considerăm că energia de intrare este dată de cantitatea de căldură QC obţinută prin reacţia de ardere a unei mase m f de carburant solid. Similar MRCS. At este aria secţiunii critice. vom porni de următoarea relaţie de bilanţ energetic: d U  d U1  d U 2  d U 3  d U 4 (0) unde energia de reacţie obţinută prin arderea combustibilului dată de: d U  QC d m fu (0) Aceasta este transformată în: . mai avem nevoie de o a treia ecuaţie care să exprime schimbarea de temperatură sau de presiune a produselor de ardere. din ecuaţia (8)vom avea: V  c vol m n  ox p m r l  2 n 1V 1 (0) V şi ecuaţia densităţii devine:  oxV 1    fu  c vol m   m n  ox p m r l  2 n 1V 1  At p 1 / 2 1 / 2V 1 (0) Pe lângă ecuaţia de volum (8) şi ecuaţia densităţîi (16). pentru a construi ecuaţia temperaturii. De asemenea.  este densitatea gazelor. şi:   k  2  k  1   k 1  k 1 (0) Ţinând cont că masa de carburant consumată în unitate de timp este: m fu   fuV (0) dezvoltând relaţia (9) obţinem ecuaţia densităţii: V A    fu     t m ox   p (0) V V V Pe de altă parte.  in  m m  ox  m  fu (0) iar masa evacuată în unitate de timp prin ajutaj este dată de: m p  ou  At (0) unde. vom lua în considerare faptul că.energia cinetică dată de curgerea gazelor: d U 3  C PT d mou  k  k  1 RT d mou 1 (0) .pierderea de energie datorită disipării de energie prin pereţii camerei: dU 4  q d t (0) unde q este cantitatea de căldură transferată prin camera de ardere in unitate de timp  J / s .creşterea energiei interne datorată creşterii cantităţii de gaz în camera de ardere: d U 1  CV TV d   R k  1 TV d  1 (0) . căldură specifică la volum constant CV poate fi obţinută prin relaţia: CV  R  k  1 (0) unde k este raportul căldurilor specifice iar R este constanta gazelor din camera de ardere. p este presiunea în cameră.

rezervorul de oxidant (N2O) autopresurizat vom modela presiune şi densitetea oxidantului pentru ambele cazuri. când avem în rezervor fază lichidă şi fază gazoasă. putând fi folosit algoritmul iterativ Newton – Brown. iar  c este coeficientul de pierdere globală a tracţiunii prin ajutaj. Dacă ştim raportul secţiunilor  atunci din relaţia (0) obţinem presiunea relativă şi în final presiunea din secţiunea de ieşire pe . Admiţând un raport al căldurilor specifice constant pe durata expansiunii gazelor . De aceea. Rezultatele prezentate în continuare corespund modelului de rezervor de oxidant autopresurizat. Curgere prin injector se poate calcula utilizând relaţia îndicată în [2]: m ox  c ox1 2  ox ( p ox  p ) (0) unde m  ox este debitul masic de oxidant prin injector iar parametrul c ox1 este: 135 . Pe lângă relaţiile anterioare trebuie să luăm în considerarea instalaţia de alimentare cu oxidant care asigură G în ecuaţia (1). Ajutajele obişnuite sunt conice cu divergentul un con cu semi unghiul de 10-18 grade. toate acestea putând fi luate în considerare utilizând coeficientul de corecţie  c . Deoarece relaţia (0) este o ecuaţie transcendentă trebuie soluţionată numeric. şi cazul când în rezervor a rămas numai fază gazoasă. se poate utiliza un factor de corecţie legat de semi unghiul divergentului ajutajului.  fu V  T kAt p ( k  1) q ( k  1)QC     (0) p V  T V  pV Ţinând cont că ecuaţia de stare poate fi scrisă în forma:    T T  p p (0) putem transforma ecuaţia de temperatură (25) in ecuaţie de presiune :   (k  1) fu QC c vol m p n  ox p m r l  2 n 1V 1  kAt  1 / 2 p 3 / 2V 1  (k  1)qV 1 (0) Având ecuaţiile diferenţiale (16) şi (27) rezolvate . Pentru a considera acest fenomen. Pentru acest tip de ajutaj o parte din forţa de tracţiune este orientată transversal deci nu produce tracţiune de loc. De asemenea pot să apară alte pierderi . pentru temperatură poate fi utilizată relaţia de stare: T  p  R  (0) Raportul dintre aria secţiunii critice a ajutajului At şi aria secţiunii de ieşire Ae este dată de relaţia:  Ae At  2k ~ 2 k k 1 pe 1  ~  p e k 1 k  (0) cu presiunea relativă notată cu: ~ pe  pe p (0) unde pe este presiunea gazelor în secţiunea de ieşire.Se poate utiliza şi ipoteza unei presiuni constante a gazului din rezervor ( exemplul cazul utilizarii unei pompe de oxidant) caz în care presiuna vriabilă a modelul autopresurtizat este înlocuită cu modelul preiunii de alimantare constante. găsim forţa de tracţiune indicată în lucrarea [3]:  k   2  k 1 F0  At p   c k      ~ pH   pe  ~ (0)   k 1    unde am notat cu  raportul între we viteza gazelor în secţiunea de ieşire şi wt viteza gazelor în secţiunea critică a ajutajului: k  1   k 1 we    1 ~ pe k   (0) wt k 1   ~ p H  p H p este presiunea atmosferică relativă.

35  0 . presupunând sistemul de ecuaţii parametric al MRCH perturbat. Deoarece presiunea rezervorului de oxidant determină curgerea oxidantului şi prin aceasta parametrii finali ai motorului vom considera presiunea oxidantului drept principalul parametru de control a motorului. Când oxidantul lichid s-a consumat vom avea următoarea relaţie pentru densitatea oxidantului:  ox  mox Vox . (0) Utilizând aceste derivate. 30 . c ox1  C d Ao (0) unde Cd este coeficintul de descarcare iar Ao este aria transversală a sectiunii injectorului. Această abordare cere şa fie considerată sistemul de ecuaţii ai parametrilor curgerii perturbate în jurul unei stări de echilibru. (0) şi în final.5. r  ct. p   0 . Atăt timp cât lichidul se consumă presiunea vaporilor saturaţi de oxidant descresc continuu până când faza lichidă se consumă. V  ct. corespunzător unui grad de umplere a camerei şi considerând următoarele valori ale derivatelor parametrice pentru MRCH:   0 . când oxidantul lichid coexistă cu vaporii de oxidant. se obţine următoarea relaţie pentru densitatea oxidantului:  ox  cox 2 p ox 1 / ko . (0) unde c ox 2 depinde de condiţiile iniţaile în rezervorul de oxidant. vom obţine: m ox    f   V  At p 1 / 2  1 / 2  0 . (0) 136 . (0) 6. In prima fază vom avea în rezervorul oxidant lichid saturat. definim o stare de echilibru a parametrilor funcţionale alegând o valoare pentru variabila r .2 Parametrii de echilibru În continuare este examină stabilitatea arderii motorului hibrid în concordanţă cu teoria Liapunov. Pentru prima fază. În acest scop. considerând o evoluţie adiabatică pentru vaporii de oxidant vom acea următoarea relaţie pentru presiune:  ko k 0 p ox  cox 2  ox . Dezvoltând în serie ecuaţiile parametrice în raport cu variabilele de stare şi luând în considerare numai primul ordin din dezvoltare vom obţine ecuaţiile liniarizate care pot fi utilizate pentru analiza stabilităţii în prima aproximaţie. din relaţiile (0) şi (0). Utilizând realţia (33) şi considerând o evoluţie adiabatică. moment dupa care oxidantul nu mai poate curge în camera şi funcţionarea motorului se opreşte. putem paroxima presiunea din rezervorul de oxidant utilizând următoarea relaţie liniară descrescătoare: t p ox  p ox 0  ( p ox 0  p oxf ) (0) tf unde presiune finală a oxidantului p oxf la timpul t f este dată ca o funcţie de presiune a iniţială a oxidantului p ox 0 : p oxf  (1  k p ) p ox 0 . (0) cu pk  0 . . Perturbaţiile introduse în sistemul de ecuaţii conduc la mici variaţii ale stărilor în jurul valorilor de echilibru. În acest caz vom considera golirea rezervorului ca o evoluţie adiabatică atât timp cât presiuene vaporilor de oxidant este mai mică decât presiune din camera de ardere. După ce faza lichidă a fost consumată vaporii de ozidant rămaşi vor avea comportamentul corespunzător gazelor respectând legile acestora.

(0) urmate de relaţiile iterative (0) pentru pasul următor. p 3  k3k1 p 2  k12 k 2  0 . b  k12 k 2 . (0) şi care poate fi rezolvată utilizând un algoritm iterativ de tip Newton . (0) unde: a  k 3 k1 . Vi  cvol m n  oxi pim r l  2 n 1 . (0) Mai mult. ecuaţiile parametrice (0). 6. (k  1)  f QC V  kAt  1 / 2 p 3 / 2  ( k  1) q  0 . (0) Scriind intr-o formă iterativă relaţiile (0) şi (0) vom obţine pentru fiecare pas i a algoritmului următoarele relaţii: m oxi  cox1 2ox ( pox  pi ) . k3  At . (0) şi (0) pot fi puse în următoarea formă lineară: 137 . ecuaţia presiunii care este o ecuaţie transcendentă poate fi pusă în forma: p  bp 2  a . (0) kAt V V ecuaţiile de echilibru devin:   p 3 k12 . (0) V f  V0 rf r0  1 unde V0 este volumul iniţial al cametei de combustie iar V f este volumul final al camerei de combustia. parametrul  variind între 0 la începutul funcţionării motorului şi 1 la sfârşit. ~ r  r / r0 . Sintetizând. p  kAt   f QCV  q  p . vom obţine: ~ V  1   (V f V0  1) (0) sau: r  1    rf2 r02  1 .3 Ecuaţii în forma liniară În contextul parametrilor de echilibru stabiliţi anterior. ~ (0) unde: ~ V  V / V0 . (0) 1  2bpi 3 Pentru a ajuta analiza in locul razei r putem introduce mărimea adimensională definită astfel: V  V0 r 2 r 2 1   2 02 .   k 2  k3 p . (0) p Dacă notăm: k1  k 1   m  f QC V  q . (0) V V de unde rezultă:  p  k1 . k 2   f  ox .5. Mai mult: m A k 1     f  ox   t p . când este consumat batonul de carburant.Raphson: p  bpi2  a pi 1  pi  i .

Chelaru A. Israel. IAC-15-C4. mox  m  ox / V0 . Dynamic Calculation Model for an Attitude Control System that uses Tilting Nozzles 66rd International Astronautical Congress. 12 . (0) iar vectorul comenzii este dat de:   ~ . V  aVV V  aVp p  bVm ox m ox ~  ~ . (0)  aVp a p a pp    Matricea de comandă este:  B  bVm ox bm ox  T b pm ox . aVp  mV p 1 .14.3. Jerusalem. ox  (0) a Vp ~ ~ 2  [(k  1)  f QC V k LV ~ r  ~ 1 1 / 2 3 / 2  1  kAt L  p ~  ( k  1) q / V0 ]V  2 .V. Danciu A. (0) unde vectorul stărilor este: x  V  p  .  ~ ~ ~ a pp  m(k  1)  f QC p 1V  1. r . (CD) ISSN 1995-6258. At  At L / V0 . ~ T (0) matricea de stabilitate este dată de:  aVV 0 aVp    A   aV a ap  .   (0) Dacă rangul acestei matrice este 3. debitul de oxidant poate controla toate stările sistemului (volumul. u m ox (0) Din relaţiile anterioare se poate observa că toţi coeficienţii matricei de stabilitate aij şi de comandă bi depind de volum prin relaţiile (0). bVm ox  nV m   ox aV    fu   V k LV ~ ~ ~ 2  ~ r  1  At L1  ~ V~ 2 . bm ~ ~ ~   n  f    m ox  ~ 1V~  1V~ 1 . 138 . densitatea şi presiunea). pp.  a p  m  f    p 1V  0.16 October 2015. 1-10. Referinţe [1] Chelaru T.5At L1 p /  ~ 1 V . p  m ox ~  ~  a   V  0. (0) 2Lr0 În final putem pune sistemul liniar în foram standard: x  Ax  Bu .5kAt L1 3 / 2 p 3 / 2V 1 .  ~  1V~  ~ 1 b m  n( k  1)  Q m p ox V .5At L1  / p V 1 . şi de asemenea de parametrul  . . ~ ~ ~ . p  a p V  a p   a p p  bp m V p m ox ox unde coeficienţii ecuaţiilor sunt: ~ 2 ~ ~~ aVV  k LV ~  1 . după cum s-a demonstrat tehnic în lucrarea [3].   a V  a   a p  bm ox m  V p ox (0) ~  ~ .5kAt L1 p /  V 1 . În final putem obţine matricea de controlabilitate şi evalua rangul matricei: C  B AB A 2B . f C ox unde am notat: V0 k L   l  2n  1 ~ ~  2 . ~ ~ a p  0.

6. Chelaru A.26. 650 pages. Reaction Control System Using Hybrid Micro- thrusters .M. Mathematical model for Jet Command System using continuous hybrid micro-thrusters. Model and Experiment. – ISI.. ISBN-10: 1-56347-703-3. WOS:000332043900128.D. (CD) ISSN 1995-6258. Naples. Chelaru A..2. “An evaluation of scaling effects for hybrid rocket motors”. 12-14 Jun.V. Turkey. pp. Proceedings of 64rd International Astronautical Congress.2.P.. UTC 2215-FR. IAC-14-C4. Altman. [3] Chelaru T. [6] Chelaru T. ISBN:978-1-4673-6394-5. ISBN: 978-1-4673-7760-7.Brown. Beijing. pp. January 1967.. June 1991. Mingireanu F. Enache V. Petcovici A. Anal. ISSN 00741795. Technological development of a throttling hybrid propulsion system. Vasilescu C. pp 560-569. A..M. 7816-7825. [4] Chelaru T.V... pp. Algorithm 316. 1-8. Bucuresti 1976. Editura Didactica si Pedagogica. Turkey. IAC-12- C4. 10. . Fundamentals of Hybrid Rocket Combustion and Propulsion. 23-27 September 2013 . 1967. Danaila S. Chelaru A. IAC-13-C4. Proceedings of the 6th International Conference on Recent Advances in Space Technologies . Chiaverini. Kuo. Mingireanu F.3 October 2014. Chelaru A.A. Naples. Kenneth K. Hardback .. Toronto.[2] Chelaru T. Reaction Control System Using Hybrid Micro- Thrusters for Guided Space Vehicles. D. 2013. 16-19 Jun. McFarlane J. Comm. Reaction Control System using Hybrid Micro-Thrusters for Guided Sounding Rocket . Proceedings of the 7th International Conference on Recent Advances in Space Technologies .M. SIAM J. Published by AIAA. Num. Proceedings of 63nd International Astronautical Congress (CD). © 2007. pp. Italy.. A Computational Model for the Stability and Sensitivity Analysis of a Classic Type Hybrid Rocket Motor .C. Enache V. ISSN 00741795. Vol.1-5 October 2012 –SCOPUS.V. [11] Laforce..RAST 2013. [10] K.5. [5] Chelaru T.. ISBN-13: 978-1-56347-703-4 139 .12. Vol. P. Termodinamica tehnica –culegere de probleme.Brown. Proceedings of 63nd International Astronautical Congress (CD).V. 1st Edition.24. 29 September . 2015.. 218.6.V. [8] Estey.. Istambul.. pp.837-842. [9] K.P. 65rd International Astronautical Congress.. Istambul. pp 728-729. Chelaru A. Progress in Astronautics and Aeronautics Series. pp. IAC-12-C4.RAST 2015.. China. Chelaru A.SCOPUS. Theoretical and Experimental Results. Italy. A Quadratically Convergent Newton-like Method Based Upon Gaussian Elimination.1-5 October 2012 –SCOPUS. [7] Stoia-Djeska M. Reaction Control System using Hybrid Micro- Thrusters.. AIAA Paper 91-2517. [12] Pimsner V.1969. 621-626. (CD) ISSN 1995-6258.Stanciu V. [13] Martin J. Canada.. 1-12. 7430-7433.

2011. Testare de laborator RCS.John Wiley&Sons Inc.2011. G.Technical report published by Defense Technical Information Center. Biblarz. [19] xxx.. Contract 82-067/2008 .2012. SLATEC Common Mathematical Library. SC Electromcanica Ploiesti SA-19. [15] Tsong-Sheng Lee1 and A.2012. Testare de dezvoltare MRCH cu efectuare de măsurători. Raport de testare MRCH. SC Electromcanica Ploiesti SA-15.12. [20] xxx. 2001. dezvoltare subsisteme neconvenţionale-SLT. 7nt ed. combustibili neconvenţionali VLS-DS/CN. Programul de Cercetare – Dezvoltare . Potapkin. proiect Lansator suborbital de testare. O. Contract 21 /19. Etapa 4 : Realizare MRCH funcţional.[14] Sutton.11. P.Inovare pentru Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată – STAR.2014. .Rocket propulsion elements. dezvoltare subsisteme . Etapa 2: Realizare elemente şi RCS funcţional. Cerere Brevet penrtu Vector subrobital cu sistem de comanda gazodinamic hibrid. 140 . cerere OSIM A /01225 / 24. Subprogram 8 –Spaţiu si securitate. The performance of a hybrid rocket with swirling GOx injection. Proiect Vector pentru lansarea sateliţilor de mici dimensiuni pe orbită joasa.11. .. Version 4. July 1993 [17] xxx.11. New Yor. [16] xxx.. redus la scară . Cerere de brevet pentru Sistem de control reactiv bazat pe micromotoare racheta cu combustibil hibrid cu ajutaje basculante. [18] xxx. înregistrată OSIM A/00884/18.ISBN 0-471-32642-9.1.12. Program Parteneriate.