You are on page 1of 2

33 ASPECTE FUNDAMENTALE CA VALORI DE REFERINŢĂ IN MASONERIE

Preambul. Pornind de la experienţa trăită şi împărtăşită în cadrul FM, de la cunoaşterea şi analiza tematicii francmasonice tradiţionale, au fost
sintetizate 33 de aspecte fundamentale, ca valori masonice de referinţă exprimate la nivel de principii, în spiritul Masoneriei adogmatice. Ele sunt
orientate spre semnificaţii profunde care să ajute la adâncirea înţelegerii şi practicării acestui spirit. Astfel, apelând la noi asocieri pertinente de
idei semnificative în vehicularea valorilor masonice de bază, este relevată complementaritatea fecundă a unor înţelesuri esoterice. Demersul este
axat pe scopul unei juste abordări şi respectări a acestor valori de referinţă în viaţa masonică reală, privind devenirea şi comportamentul fratern. În
acest sens, în situaţii concrete care cer imperativ o reformare a constituirii, organizării şi funcţionării structurilor masonice, reapelarea acestor valori
de referinţă devine ea însăşi imperativă. Prin aceasta se asigură continuitatea şi păstrarea spiritului masonic adogmatic, prin reafirmarea lui
deplină, în documentele programatice sau normative ale unei obedienţe, reactualizate la un moment dat. De aceea, cele exprimate, in acest
context, pot constitui o CARTĂ sau DECLARAŢIE de principii. Sunt relevate aspecte de maximă generalitate, care să fundamenteze şi să trimită
progresiv la întemeierea unor bune practici şi reglementări în fiinţarea masonică. Însuşirea acestor principii are un caracter formativ implicit, legat
de potenţialul lor instructiv ca mesaj. Sunt orientate spre conştientizarea, dobândirea şi afirmarea unui comportament masonic adecvat, în viaţa
reală, la toate nivelurile - de la individ la structuri specifice - în templu şi în afara lui.

1. Esența morala a Francmasoneriei consistă în cultivarea datoriei ca stare de spirit şi de acțiune îndreptată continuu spre
căutarea şi afirmarea adevărului.
2. Esența umanistă a Francmasoneriei are la bază trei componente fundamentale: libertatea absolută de conștiință; respectul de
sine şi de ceilalți; toleranţa mutuală.
3. Esența rațional-umană a Comportamentului masonic are la bază înțelegerea faptului că îndeplinirea datoriei şi căutarea
adevărului pot servi la facerea dreptății doar pe calea justiției, instituită ca atare. Aplicarea toleranţei mutuale precede actul de
justiție masonică potenţându-l gradual, ceea ce nu înseamnă că poate impieta asupra rigorii finalităţii acestui act.
4. Francmasoneria promovează un comportament bazat pe practica toleranţei şi solidarității, care să confirme afirmarea bunelor
moravuri şi să servească totodată progresului intelectual şi social al individului şi implicit al umanității, prin acceptarea mutuală a
diferenţelor, în mod deschis şi constructiv, ca dovadă a iubirii fraterne.
5. Comportamentul masonic în sine este axat pe funcționarea principiului bunei măsuri, pe fondul responsabilității etice
asumate, așa încât uzul să nu poată deveni abuz sub masca invocării bunelor intenții, nici in planul interpretărilor de ordin simbolic şi
nici in planul acțiunilor de ordin practic-administrativ.
6. Francmasoneria acționează asiduu pentru ameliorarea omului, atât material cât şi spiritual, prețuind însă ameliorarea sa
materială numai pe măsura conformării lui etice, dovedite concret prin atitudini şi comportamente bazate pe practicarea bunelor
moravuri.
7. Templul Masonic este un centru de reflecţie. El va trebui să se dovedească mereu locul unde exerciţiul înţelegerii şi practicării
toleranţei mutuale dă măsura lucrurilor, pe fondul confirmării respectului de sine şi de celălalt, prin conlucrarea fraternă pe drumul
ameliorării de sine.
8. Pentru aplicarea efectivă a tolerantei, pe fondul respectării demnității umane şi în temeiul iubirii fraterne, trebuie acţionat
progresiv, în mod solidar, apelând la principiul bunei măsuri, începând prin combaterea preventivă a unor manifestări
comportamentale neadecvate, spre a evita ca acestea să ajungă excesive şi intolerabile.
9. De relaţia intrinsecă între principiul toleranţei şi cel al bunei şi adevăratei măsuri este legată şi realizarea unui echilibru
rezonabil de comunicare în Lucrarea Francmasoneriei, care să asigure un bun climat de dialog cu rezultate favorabile acceptării şi
armonizării fraterne a diferențelor.
10. Trebuie observat că, fără buna măsură, pot avea loc excese şi abuzuri chiar în materie de toleranţă; astfel, tolerarea excesivă
a unor atitudini sau practici dăunătoare convieţuirii fraterne, duce in mod paradoxal la un comportament devenit insuportabil tot
timpul tolerat fiind, ce s-ar putea numi „dictatura toleratului”, spre a sugera astfel evitarea obligatorie a acestuia.
11. Maniera de abordare masonică, realistă, a problemei toleranţei trebuie să ţină cont de faptul că nu se poate tolera orice,
oriunde şi oricât; recunoscându-se sincer acest lucru şi faptul că însăşi natura umană e predispusă la excese, rezolvarea problemei se
bazează pe combaterea intolerabilului în mod consecvent, cu discernământ şi responsabilitate solidară.
12. Francmasoneria admite ca nimeni nu se naște îngăduitor, dar poate deveni. Rămâne de cercetat însă marele paradox care
persistă dintotdeauna în problema toleranţei, precum că nu poate fi permis să fii îngăduitor faţă de intoleranţă şi faţă de cei
neîngăduitori, sau că poate fi permis dar numai până la o anumita limită(?).
13. În ipoteza că îngăduința religioasă şi libertatea conștiinței au fost promovate de Francmasonerie, fiind premergătoare
libertății sociale generale, şi în măsura în care definirea şi justa înţelegere a libertăţii încă mai ridică o multitudine de întrebări de
lămurit, trebuie să acceptăm că toleranţa rămâne şi ea o întrebare deschisă, inclusiv în Francmasonerie.
14. Eficienţa aplicării efective a toleranţei mutuale necesită satisfacerea unor condiţii de bază esenţiale pentru promovarea cu
succes a acesteia, respectiv, să fie consecventă şi inteligentă ca demers, morală ca atitudine şi conduită, iar ca fapt de viaţă socială
să fie conformă faţă de lege şi pertinentă faţă de tradiţii.
15. Francmasoneria, la propriu, nu se afirmă nici ca şcoală, nici ca biserică (sectă), şi nu promovează nici o doctrină şi nici o
dogmă; nu apără nici o ideologie şi nu face prozelitism; nu-şi ascunde existenţa dar cultivă discreția afirmării ei in societate, inclusiv
cu privire la ceea ce se consideră a fi învăţătura masonică.

loja este cea care se preocupă de organizarea şi conformarea riguroasă a procedurilor premergătoare admiterii şi iniţierii neofiţilor. acest lucru trebuie să se oglindească riguros în propria-i organizare. finalizate prin îmbunătăţirile specificate în constituţii şi/sau regulamente reactualizate. semnatare ale actului de constituire a respectivei Obedienţe. dezbătute. lasă la aprecierea membrilor săi libera raportare individuală la concepte religioase sau la orice reprezentare de ordin metafizic. ființând ca o construcție simbolică şi nicidecum ca una ierarhică propriu-zisă. 21. prezintă un caracter esențialmente inițiatic. în mod democratic. în orice circumstanță. 20. 2015 Am zis! . este o federație de Loji autonome. odată ce aleg drumul autoperfecţionării în cadrul Francmasoneriei. în perfectul lor echilibru triadic. respectându-se principiul autonomiei. probând neîncetat respectul de sine şi de celălalt prin sinceritatea vorbelor şi corectitudinea faptelor lor. oricare ar fi fratele. deviză istorică consacrată a Francmasoneriei. care funcţionează corespunzător primelor trei grade masonice de bază. raportare manifestată ca urmare a opțiunilor personale liber consimțite. EGALITATE. 33. Fundamental ca fiinţare. să rămână experiențe personale de sorginte ezoterică. fie in viața masonică. grad cu grad. toate simbolurile şi credințele. Lucrul în Loji trebuie să vizeze îmbogățirea spirituală prin tematici cultural-umaniste şi de cunoaștere în general. FRATERNITATE !”. excepţie fac situaţii în care unele Loji sau Obedienţe interzic explicit anumite vizite. 18. conform ritualurilor specifice. 30. iar ca dovadă. în deplin respect faţă de condiţiile unor proceduri specifice consacrate. concretizat prin stimularea discretă a fiecăruia în descoperirea propriului drum al ameliorării de sine. care se desăvârşeşte prin: a se întrajutora fratern şi onorabil în orice împrejurare. În acest context. ca direcţie prioritară de dezbatere masonică rămâne însă. lipsindu-se de orice demagogie sau efuziuni exagerate. Francmasoneria. conformându-se practicii consacrate de separare a celor trei puteri şi de limitare a numărului de mandate consecutive în exercitarea acestora. Nu poate fi nimeni membru al unei Loji. în deplin respect faţă de libertatea absolută de conştiinţă. Brasov. recunoscută ca atare membrilor săi. este faptul că. Perfecționarea individuala a Masonilor. afirmarea Lojii ca un centru de reflecție cu privire la ființarea. Conlucrarea în Francmasonerie este întemeiată pe respectarea Datoriei fundamentale a Francmasonilor. solidaritate şi bucurie fraternă. părând astfel de nedespărţit. organizare şi funcţionare a Francmasoneriei. ca oameni liberi ce se dovedesc responsabili şi de bune moravuri. specifică. În Francmasonerie trebuie gândite în timp relații şi direcții fundamentale. acest parcurs ciclic. cercetarea orientată adogmatic. 23. în lucrarea sa. 26. Întâlnirile fraterne. trebuie să reflecte şi să stimuleze iubirea fraternă prin buna credință şi voia bună. fără să fi trecut prin probele inițiatice. nu exista nici Mason fără Lojă. 27. Masonii. lucrările pot avea loc la gradul de Ucenic. de o manieră distinsă si discretă. care actualmente pot fi masculine. aşa cum nu poate exista Obedienta fără Loji. fără a pretinde sau aştepta reciprocitatea vizitelor. 22. pas cu pas. fie în cea profană. 28. este marcat decisiv de o reală dobândire a autocunoașterii şi de o sinceră recunoaștere din partea celorlalți. 17. între care se disting în mod onorific Lojile fondatoare. Obedienţele şi Lojile lor trebuie să se alăture cercetării masonice cu privire la condițiile care determină decisiv calitatea mesajului şi a membrilor lor. a se proteja reciproc împotriva oricărui abuz şi a se apăra solidar împotriva oricărei injustiții. Calfă sau Maestru. 16. Obedienţa este suverană. Este de observat că forţa impactului acestei devize simple ne este inspirată de percepţia subtilă a modului în care oricare din cele trei cuvinte este sprijinit şi potenţat de celelalte două. între universal şi specific. asumate ca atare. precum şi la refacerea lanțului de uniune universal. Lojile trebuie să cultive relații fraterne intre ele deschizându-şi porțile Templelor cu maximă bunăvoinţă şi disponibilitate tuturor celor care au primit lumina într-o Lojă justă şi perfectă. printr-o reprezentare stabilită şi legitimată de drept. Francmasoneria actuală adoptă mai departe ca deviză: „LIBERTATE. 25. a se sprijini reciproc moral si material. în cadrul unei Loji. corespunzător ritualului şi gradului. Suveranitatea ei este afirmată atât in plan intern cât şi în plan extern. stabilite şi acceptate în mod democratic ca principii cu valoare de întemeiere a necesităţii unor reforme benefice în organizarea. lucrarea şi implicit învăţătura masonică. toate riturile. 29. în orice situaţie. 19. precum şi prin îngăduința şi bucuria de a fi împreună. rostul şi afirmarea Francmasoneriei. În orice Lojă masonică. Masonii lucrează în Lojă care este o structură evolutivă rezultată din conlucrarea fraternă în timp. manifestate în mod deschis. libere si suverane. Francmasoneria. calitate şi o prezenţă inițiatică consacrată. aceasta face ca inițierea. Obedienţa ca structură masonica majoră. va lua în considerare toate opiniile privind toate tradițiile. urmăreşte ca finalitate atingerea măiestriei pe parcursul propriu al ameliorării de sine. fiinţarea şi funcționarea structurilor masonice. pe baza votului universal. 32. conducere şi funcționare. feminine sau mixte. ceea ce îi conferă tradiție. 24. Loja are dreptul şi răspunderea de a decide suveran asupra inițierii şi numai ea poate conferi calitatea de Francmason. trebuie să se străduiască să păstreze şi să dezvolte în viaţa Lojii o atmosferă de încredere. Francmasoneria respectă şi promovează aplicarea principiilor democratice şi laicităţii ca baze ale orânduirii sociale. la orice grad şi în orice calitate. 31.