You are on page 1of 9

PRINCIPII DE BAZĂ ALE ETICII ÎN AFACERI

LECT. DR. IOANA POP COHUł
Faculatea de ẞtiinŃe Economice
Universitatea din Oradea
E­mail: ipop@uoradea.ro

The ethical principles refers to the every day conduct, human habits and
atitudes concerning the general concepts of good and bad, truth and lie, equity
and discrimination, liberty and constraint etc.
The principles of business ethics need to be developed and applied to all the
fields of economy. In this vision, promoting an adequate ethical behavior both for
managers and subordinates has a decisive importance and essential impact on the
final results of the organization as a whole.

Principiile etice se referă la conduita curentă, la obiceiurile i atitudinile oamenilor cu privire
la conceptele generale de bine i rău, de adevăr i minciună, de echitate i discriminare, libertate i
constrângere etc. 1
Etica reprezintă un sistem de principii morale i de metode pentru aplicarea acestora, furnizând
instrumentele pentru elaborarea judecăŃii morale.
În acest sens, trebuie să se Ńină seama de o serie de principii etice ce caracterizează conduita
curentă: ce trebuie să facem, cum trebuie să facem; de obiceiurile i atitudinile oamenilor cu privire la
conceptele   generale   de   bine   i   rău,   de   adevăr   i   minciună,   echitate   i   discriminare,   libertate   i
constrângere etc.
Principiile   eticii   în   afaceri   trebuie   dezvoltate   i   aplicate   în   toate   sferele   de   activitate   ale
actorului economic. În această viziune, promovarea unui comportament etic adecvat, atât din partea
managerilor cât i a subordonaŃilor, are o importanŃă  capitală, cu impact decisiv pentru rezultatele
finale ale întregii organizaŃii2.
Unele din principiile de bază ale eticii în afaceri sunt:
1. Responsabilitatea economică i socială a companiei
Orice întreprindere are o anumită responsabilitate în plan economic i social; acesta este un
punct de vedere acceptat în prezent de toŃi "actorii" lumii afacerilor. Dar măsura în care această
responsabilitate se împarte între cele două planuri — economic i social ­ este percepută în mod diferit,
în ceea ce prive te latura economică, se vorbe te în principal despre două abordări3:
−  abordarea clasică  ­ firmele există  pentru a aduce beneficii proprietarilor sau pentru a
reduce  costurile de  tranzacŃie;   Milton  Friedman  susŃinea  că  principala   răspundere   a
managerilor   este   de   a   gestiona   afacerea   astfel   încât   să  maximizeze   beneficiul
proprietarilor, respectiv al acŃionarilor; iar ace tia, la rândul lor, au o singură preocupare:
rezultatele financiare. În viziunea autorului, orice "bun social" plătit de firmă subminează
mecanismele pieŃei: "bunurile sociale" vor fi plătite fie  de acŃionari  (se  diminuează
profitul), fie de salariaŃi (se reduc salariile), fie de clienŃi (prin cre terea preŃurilor); în
acest din urmă caz, vânzările ar putea scădea i firma ar avea dificultăŃi. 

1
 Popa, I.; Filip, R., Management internaŃional, Ed. Economică, Bucure ti, 1999, p. 
257 2 Mathis R., Panaite Nica, op. cit., p.273;
3
łigu, Gabriela, Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus, Bucure ti, 2003; p.21

101 .

1• practica arată că firmele nu sunt instituŃii economice pure. bazată  pe experienŃa bunelor relaŃii cu alŃi oameni. Filip.4 Responsabilitatea socială este considerată ca fiind obligaŃia fermă a unei firme. ci ele se implică i în  politică. nediscriminarea etc. ci întreaga societate". întreaga   literatură  economică  apreciază  faptul  că  încrederea   este   deosebit   de   importantă  în relaŃiile de afaceri. Iar relaŃiile de schimb bazate pe încredere se dezvoltă atunci când fiecare partener îl tratează pe celălalt a a cum ar vrea el să fie tratat.  3. R. Încrederea între participanŃii la viaŃa economică Etica afacerilor este esenŃială  pentru succesul pe termen lung al activităŃii. deci ea trebuie să urmărească  rezultatele economice pe termen lung i în acest scop va accepta i unele obligaŃii  sociale (ca nepoluarea. încrederea   în   relaŃiile   cu   furnizorii  ­   furnizorii   sunt   parteneri   de   afaceri   foarte importanŃi. 2.   cât   i   din   cea   microeconomică. cât  i  subordonaŃilor. să  obŃină  un profit rezonabil. Afacerile i producŃia au scopul de a îmbogăŃi nu numai magazinele i fabricile firmei respective. la reducerea conflictelor de muncă sau a conflictelor dintre grupurile de 4 Popa.. în calitate de cetăŃean.   comunităŃii. Management internaŃional. ClienŃii a teaptă  de la vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă. să  elibereze societatea în general de mizerie i să­i aducă  bunăstarea. orientat către nevoile clientului i plăcut. deci ele nu sunt responsabile numai faŃă de acŃionari. încrederea  în  relaŃiile  cu angajaŃii  ­ încrederea trebuie acordată atât  efilor. pertinente.  2• orizontul de timp al existenŃei firmei este unul lung. prima este asigurarea supravieŃuirii acesteia". deci riscul va fi mai mic.25 . de a urmări obiective pe termen lung care   sunt   în   folosul   societăŃii. Acest punct de vedere este reprezentativ pentru viziunea modernă în ceea ce prive te responsabilitatea firmei.   furnizori. este de datoria omului de afaceri.  2.. 5 łigu. −  abordarea   socio­economică  ­   "maximizarea   profitului   este   a   doua   prioritate   a   firmei. Mai ales dacă este vorba de relaŃii pe termen lung. să facă disponibile bunuri de bună calitate i la preŃuri rezonabile în vederea acoperirii nevoilor consumatorilor. competent.. etica afectează  întregul sistem economic.   organisme   guvernamentale. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare. El arăta că firma este obligată să obŃină profit prin faptul că o parte din acesta este alocat societăŃii prin plata impozitelor i taxelor.) i costurile ce le sunt asociate.   clienŃilor.  Konosuke Matsushita (creatorul mărcii Panasonic) arăta. încrederea între doi parteneri este foarte importantă. de comportamentul acesteia. p. comunităŃi locale.   angajaŃi..   pentru   a   câ   tiga   încrederea   furnizorilor. Din perspectiva microeconomică. cit. dincolo de obligaŃiile legale sau de cele impuse de restricŃiile economice. la începutul secolului al XX­lea. că: "Misiunea industria ului este să  învingă  sărăcia. 1999. firme. în acest sens.   La   nivel macroeconomic. precum i informaŃii reale. op. Încrederea i bunele relaŃii ale firmei se referă la5: 1. p. încrederea.  257. Încrederea  înseamnă  de fapt mic orarea riscului asumat. Acest adevăr este   probat   atât   din   perspectivă  macroeconomică. Încrederea determină o mai mare eficienŃă. Gabriela. ducând la o alocare ineficientă a resurselor. comportamentul imoral poate distorsiona piaŃa. Ed.   Firma   se   consideră  responsabilă  nu   numai   faŃă  de   proprietari (acŃionari). etica este adesea asociată cu încrederea. în timp. a schimbului. Bucure ti. opinie publică. Ea se câ tigă prin   respectarea   obligaŃiilor   de   către   fiecare   parte   i   prin   minimizarea   surprizelor   de   orice   fel. sprijină autorităŃile naŃionale sau locale etc.   angajaŃilor.   creditori. desigur. Etica este necesară.   ci   i   faŃă  de   clienŃi. Economică. direct afectaŃi de deciziile organizaŃiei. dar   nu   suficientă. la confidenŃă. încrederea în relaŃiile cu consumatorii ­ un vânzător câ tigă încrederea clientului său atunci când este onest. grupuri etc. Argumente:  1• societăŃile   comerciale   sunt   persoane   juridice   înregistrate   într­o   anumită Ńară  i trebuie să se conformeze climatului legal i de afaceri din Ńara în care operează. I. în sport (sponsorizări). va asigura protejarea drepturilor i intereselor. la o fidelitate mai mare a  angajaŃilor. Dar "raŃiunea afacerilor este.

102 .

 de i sunt fiinŃe umane.Singer(ed). Producătorii mizează pe faptul că un consumator mediu poate să  nu   le   înŃeleagă. de Ńigări.inACompaniontoEthics.   În   cazul  producătorului  există  presupoziŃia   că  este  matur. conduce la faptul că i ei tratează  compania   ca   pe   o   staŃie   de   tranziŃie.   Reclama   promovează  utilizarea   femeilor   ca   obiecte   i   a   sexului   ca   mijloc   de manipulare.muncă etc. iluzii pozitive (vei cuceri lumea dacă  folose ti parfumul X).  2) tratamentul corect pentru fiecare grup de muncă. Uneori ceea ce   se   oferă  pe   piaŃa   nu   doar   că  nu   satisface   o   nevoie   (de   menŃinere. Etica în afaceri se referă  de fapt la acel echilibru care ar trebui găsit între performanŃele economice i cele sociale ale firmei.   dar. Este sistematic  încălcat principiul adevărului (al veridicităŃii). filme excesiv   de   violente   sau   obscene). de exemplu.  cercurile de calitate etc.  4) autonomia. este responsabil (ceea ce. Reclama uzează  de minciuni.   mai   mult.   de   autodezvoltare. adesea arătând totu i comportamente reale frecvente. 362. Blackwell. Responsabilitatea.  să  aibă  instrucŃiuni de  folosire. Un studiu realizat la General Motors a identificat cinci factori corelaŃi cu încrederea în  relaŃiile cu angajaŃii: 1) percepŃia unei comunicări deschise  i oneste. pentru a fi etică. de seducŃie.  avertismente asupra efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator. ca un semn al încrederii în angajat. trebuie să fie reciprocă.  sigure.  Cele mai dezumanizante tratamente se aplică  mai ales în zonele în care există  o piaŃă  a forŃei de muncă caracterizată de monopson (un singur cumpărător al forŃei de muncă).   De   exemplu. managementul prin obiective. bine intenŃionat.   dar   că  astfel   are   i   el   responsabilitatea   în   faŃa   alegerii   pe   care   o   face. băuturi. responsabil. prin atribuire de roluri i responsabilităŃi. Unele dintre acestea sunt contractuale i legale.   poate   să  lezeze   cele   mai   semnificative   datorii   faŃă  de   sine   ale consumatorului   i   datorii   faŃă  de   alŃii   ale   producătorului. inteligent.  Tratarea angajaŃilor ca pe o piesă pur înlocuibilă. Ce se întâmplă însă în cazul în care consumatorul este iresponsabil iar producătorul este necalificat? PiaŃa singură nu poate să reglementeze astfel de situaŃii. dotat cu discernământ.   utilizarea   excesivă  a imaginilor de femei în reclame la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de eterne servitoare ale familiei iar utilizarea excesivă a imaginii femeilor ca trup întăre te imaginea că femeile sunt   obiect   sexual.    BusinessEthics. 1996. 3.    Robert. în sus  i în jos pe scară ierarhică. Ea poate întării prejudecăŃile rasiale. kitsch6. respectiv un simplu mijloc. P. Acestea sunt în general cazuri ideale.   o   simplă  sursă  de   salariu   i   beneficii. În numele unui astfel de principiu ar trebui permisă  doar prezentarea informaŃiilor despre calitate i utilizare.  3) împărŃirea obiectivelor  i a valorilor între muncitori  i supraveghetori.   de autoafirmare). Loialitatea faŃă  de companie  se conturează  prin obligaŃiile reciproce: companie­angajat. inteligent. p. managementul participativ. b) În privinŃa angajaŃilor AngajaŃii sunt trataŃi adesea ca o marfă ­ forŃă de muncă.  5) feedback   din   partea   managementului   privind   performanŃele   i   responsabilităŃile salariaŃilor. nu se potrive te copiilor când este vorba despre jucării cu un grad de pericol. dar ele nu ajung decât pentru îndeplinirea sarcinilor i nu au o componenta etică: O slujbă  6 Solomon. SupoziŃia generală pe care se bazează comerŃul este cea a consumatorului adult. . capabil să­ i dea seama de riscuri.  6) încrederea este în relaŃie directă cu unele tehnici moderne de management i anume: cre terea responsabilităŃii. scopuri în  sine. Comunicarea onestă i tratamentul corect a) În privinŃa clienŃilor firmei Produsele trebuie să  fie de  calitate. Etica   în   relaŃiile   dintre   angajat   i   firmă  presupune   introducerea   i   utilizarea   următoarelor categorii de principii i norme: −  drepturile angajaŃilor  i reglementari  în privinŃa  loialităŃii faŃă  de companie.

103 .

 NJ.  Principiile liderilor etici în afaceri sunt: 1. Maria­Madela. produsele. − Există uneori conflicte de valori între valorile companiei i cele personale. Nu cedează tendinŃelor de invidie sau tentaŃiei de a­ i însu i meritele muncii altora. Cultivă o atitudine pozitivă faŃă de celelalte persoane  i realizările acestora. Afacerile nu sunt scop în sine. Nu folosesc i să nu impun niciodată celorlalŃi alte înŃelesuri sau nume  nepotrivite. Nu tratează niciodată pe cineva ca i cum ar fi dispensabil. SusŃin libertatea. Bibliografie: 1. aflat însă în impas. 8. UniversităŃii din Oradea.   loialitate. nu e niciodată  doar o slujbă. 3) FaŃă  de   acŃionari  un   comportament   etic   presupune   gestiune   corectă.  4• respectarea legii ­ evitarea pe căi legale a impozitării nu prin evaziune ci prin urmarea spiritului i literei legii. î i critică  public propria companie. spiritul de echipă. 2. Tratează toŃi angajaŃii drept persoane unice. 2003. Nu adoptă politici sau cereri asupra angajaŃilor care să submineze echilibrul  zilnic. 10. Tot din categoria principiilor etice fac parte 8: 1• consideraŃia   specială  ­   adică  tratamentul   corect   standard   poate   fi   modificat   pentru situaŃii speciale cum ar fi: ajutorarea unui vechi angajat. Categoria de angajaŃi despre care discutăm nu are o viaŃă lini tită. Oradea. În acest caz. transparenŃă. Sunt corecŃi i echitabili în probleme financiare. prioritatea la angajare pentru o persoană cu nevoi speciale. 6. 4. Formează i încurajează un regim echilibrat de muncă i odihnă.  7  Bowie. Englewood Cliffs. unii angajaŃi trag semnale de alarmă. ata amentul faŃă de colegi etc.  Nu permite comunicări sau activităŃi inadecvate din punct de vedere  sexual. Creează un mediu de lucru fără hărŃuire sexuală. comanda dată unui furnizor loial. preŃuri sau practici financiare  injuste. Protejează viaŃa. Ed. 1982. sunt percepuŃi de către companie ca trădători. evitând risipa i ineficienŃa. fără valoare sau drept „un simplu  membru al echipei”. .  Nu pune în pericol siguranŃa fizică a vreunei persoane. 5. Nu tolerează niciodată salarii. 3. grija faŃă de bunăstarea companiei. Nu analizează niciodată pe cineva prin stereotipuri i imagini sau lucruri fixate i imposibil de  schimbat. riscă foarte mult (în primul rând î i riscă slujba). valoroase.  3• responsabilitatea faŃă  de organizaŃie  ­ acŃionând pentru binele întregii organizaŃii nu doar în interes propriu. cre terea  i dezvoltarea fiecărui angajat. contribuŃie la soluŃionarea problemelor sociale. Management internaŃional. Abrudan. serviciile sau faptele. Norman. Business Ethics. Onorează i respectă familiile angajaŃilor. Nu subestimează niciodată semnificaŃia familiei  i a prietenilor pentru angajaŃi.7  Există  mereu o  dimensiune morală: mândria  faŃă  de propriile produse.  4) FaŃă de comunitate ­ protejarea mediului. confidenŃialitate. 9. informare.  respectarea diversităŃii culturale. siguranŃa  i sănătatea angajaŃilor. Comunică cu angajaŃii folosind numele cu respect. Nu caracterizează niciodată gre it persoanele. Comunică deschis cu subordonaŃii.  2• competiŃia   onestă  ­   prin   evitarea   mituirii   i   a   altor   mijloace   care   nu   sunt   oneste   în vederea obŃinerii unei comenzi. indezirabili iar succesele lor  sunt ocazionale.  7. Prentice Hall.

 UniversităŃii din Oradea. p.110. Ed. 104 .Maria­Madela. 2003. Management internaŃional. Oradea.8  Abrudan.

2.  6. Business Ethics. Bucure ti. Panaite. 1996. Robert.  1982. Etica afacerilor în turism. Uranus. Economică. Management internaŃional. C. Ed. Business Ethics. 105 . Ed. Filip. Blackwell. Economică.  3. P... Ed.. Mathis. 4. Solomon.  5. Bucure ti. in A Companion to Ethics. Singer (ed). Popa. 1999. Robert L. 2003. łigu. 1997. Englewood Cliffs. NJ. Gabriela. Managementul resurselor umane. I. Norman. Prentice Hall. Bowie. R. Nica.