You are on page 1of 225

Lucia Copoeru

Corina Pop
g@-,
t.%roRln
%$F-
pe inlelesul tuturor
ISTORIA PE II.{TELESUL TI.ITUROR
C+hjid de preg5.tire a examenului de bacalauree.t

L,ucia COPOIIRU
Coiina POP
Lucrarea este realizat6,?n conforr:ritate crr proglarna gcolai"i'- in vigoar.e.
Consilier cditorial: Dr. Clemeniina fvan-Unelrr-canLl

Redactare: Nelia X,Iaczo
Dcrcr-ttrrenta-re: selecrie de rnatei'iale, rcalizare preztntari rnrrjtirnedjr: Crrlin Ollr'.iir
Seiectie de inatei'iale. scheme 9i tabeie, r'eaUza.i'e ]rrrizerlrili nrultimeCja:^,\r'mj:-r-Dan Cr,pgci'u

Fotografia coper-tii estc preluata de la Colectii speciole - Biblioteca Centrali Universitara.
Citatul Ce pe coperta a IV-a este preluat djrr lucrai:ea lui Nea.gri Djuvara. O scttrtci i-ctorie a
rcmanilor pouestitit celor tin,eri. (.Cu,,:dnt iulinfs'\. EiLir',rla Hum:irij.ta:,. Rucui:egti. 20112. p.6.

I

lu,
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
lc(
I

COPOERU. LUCI.A
I
Istoria pc infelesul tuturor : ghid dc pregEtire a exarnenului dc l,.ecalaureaf :

ip'pentruISiIN
elev gi pro!'esor I L,tcia Copocru, Coriria Pop. Bucuresti : Dcl[:rn. 20]
I

3
978-60c-8561-08-C
I. Pop. Coi'ina
94(49"qX075.35)
371.219.8:31 3.5

Editura Delfin. Bucureqti
,lonlsr,rt tel.: t1766 222 02I
Ctrnenzi sr di--.tributie la tel.; 021 621 37 20
E-n'raii : cont act@edituradeifin.r'o
ivrv\4'.ciUtrui:ad elfin.ro

f rp;.'right e Editura Delfin, 20-13
'lcaie dre.rtulile asupra acestei crl.r'ii apallin etjii,urrj Dclir . Reproducerea il 1.t:!'r'a1ii ltri s:

pat"uiai5. a texlul'-ti sau a ilustratilLor di.n acelrEtd, carle t:s,:e ir',teiz'isi i',: r ii,: cor',-i-ul Irel..I a b'i
soriri al Eci;trrrii llclli:r.
I
I
I Cuv6,nt fnainte
pentru elev 5i Profesor
I Dragi elevi, dragi colegi,
I
I prjn rnultituclinea cle sinteze, teste, ghiiluri. mannale alternative, auriliare exj.s.*entt-'pe raf-
turije fiecaniia clintre noi, indrS,znegte sa igi fach aparilia incd o czrrte. care are pretcntia cje a
se ,'-rrrnj. Istoria 7te trztelesu.l fir}rnor. Lucrarea de fati se dore;te a fi un
ghicl care se a'lreseazS"

r eievilor cljn claseie a XII-a gi prr.,feso:r:i.lor acestora,
suport r-tl rnultimeciia ataqat @\.Il -ui).
atAt prin partea tiparita (cartea), cit 9i p|in

Ghiii.ii rlosii'u esie ritil ln priniul rAnd elevilor cai:e se pregite-cc pentru suslinex:a pr:obei c1e
Isto'e 18. examenul de bacalaurear, dar qi elevi.lor de la licee cLr profil teoretic, tei:,no1ogic sa-u
I vr,(-,iliiot];rl . cai'.. datr):ic;i nLrnrilului dc ore aiocaLc, dispi-tn de un timp r:edus
pentru studjul is-
ri:t.i,:j. Ghjcli-r1 sc;'vegt:, in f'apt, gi cititoruir-ri pasionat de istorie, carre rlcre;te s[ aiila o riziune

I :rsr..ii)l'A piilicip,a]t1o:' problenie ale istor-iei nalionale'
)iri-;viii r:i;rc ne-a tiererrninat sd scriem ghidul a fosr de a pregi.li r-in tnater'i:r1 care si poat':-r
{j folosjr cle arnbjj actt.rri implicnti in pregatirea examenului de tracalaui:cat: elevul '.i profesorr:}.
Chjai.clii.ii p'ofr:sr-rr-11 este un -rn:reslru al predirii ei elevii inteieg ieciiile c1iu c1as.'i, irltorpi aca.si'
I .{ cgria :r-li i1r slport informational cu ajtrtoru} cdruia s[ poaiS conso]ica inva:iarea dili ciasi.
'irc,air.,-ul, carle esbe insuficir:nt. sau materiale pregatite multiplicaie ci.ir pr,-fesol'' a:ilrc
;r:i.r Llrla]. "<i
iLe en'.,rqir-, Er de timp imenS pentru aCeSta din ui'mi'

I
Lltt ijonsrltfl
'
!rt'e:ripllr,
pt:opriul -stii ric inviqarr:. ]lealiza
i,'1.,,,..,,1t6 iriri,,lre:irf rr.,, i,rnpri*l i'tii Ce predare, iar fiecare eiev
.":e; r-:rir.j ;raierir!caler s-i se piii,ii-eascd tutnror este aproap,e rmposiitila. $i.
tot'rlsi, ISTORTI\ eilltr
ir,:ra:,iiLg-*r'i..,a,. peplri-r cnfl(.iitlirer"ee 9i in!elegerea ei este rrecesF'r,:a lioi i.oti. eievi 9i prc'f-es'-'ri, 'a

I rlr: a,r',,t:opie,:ri o,: ci:..si;:e iia et, -qtuilio". ca pai'ieneri in invdlare, ci iil aC':eA$i direcfie:
. :r:-: a'tr' o inib;l'.i,rt.ic-:tcc:sjbi1li. cLai'i" sjntetica, despre evetiilner;ie, :apre si pL'':cos': ls"cir"i:'
l,r,ri-r fo,-riiii r:i(j Lrt.!... tipalir:

I , ::, c,rrr:i/ arl,:riltrirr.ri ve(iem iinpreun5" surse istorice esenliale. ciocllmentc 9i doct:ilcnlart) is-
1.cr|i,:e . it:l|t' crtti,lt1 ;:';{:.tza int,elcg;er:ea textu-Lui tiparit;
. r;i ir-ir:l.iri-:L i,rJ 1:1'-ti ist,rl"ici. axe c.ronoiogice gi hdrii conceptuale. care si. ne aj uie e;l iir1,"'"L-'g':nr
:;rai.iuJ. i-:,11i:ri1 islcrir'l:;i evol'-:qii:- in timp a faptelor qi procesel'lr istorice;
I

T . sa itr.' ..':L'if;i:ailt propria intelegere prin evaluare 9i autoevaluale'
il,cr:itsii i,,.lit;:,r-t:e i, il-.s,; gAnriita qi scrisi cu sufletul $i mintea prcfcs,li:'r-l1ui'laile nrerli in fsi,:'l
iir-..,i:,;:,tr. sa riiba ur pir.l'rcLe,,'iat cu eievii. astfel incAt rnate::;.a
in acest lei stt::'rctui'ati:rj-
irjitr.i..;i
tuturor'"
1i c]lj.Z't ..nt': j.lrie'li:.st'11
F i)rJe ;7:e.:.)J ;,i tl.. 1lt-ra t.e
Cl:idr.,j ('pal.tr::r tipal"iti) r,:,1.t-.. in primr-iI rAr,d, destinat.levlilui: iecfille srrni prezclrtilli)
rr1, lirr.ra unc-,.int::ebari. intr-un mod "at mai simplu 9i clai', dar nri simplist au o st|uctur'5'
qi

T u-iiitarir, ,:alc fir.ciliteaza inv:ilarea. Fiecare temA este conrplc:tatra cu har"1i i-rtolir:e, stheirie'
hiLr*;i

I ct',i11epfi-rale, fest(i rezt;lrraie. axe clonoiogice. Ghiclul
(suportul multirnedia)
e|.,r;il^r. da.ti^cr)nttne matciiale care sunt gAndite, in primui r6'nc1' pelrt'rll cei c:i;re
pc
"ri.:r,
i. iirvafare: profesolul. Conii,lo, il,li.- ale tittur:or temelori Jecpi rior, p::e:ent-5l:i
ir-rstllirii
se

h'rrii'
adt:eseaz':a'
ii spri;inil
''nu1-
clt"t:umillrtt'r

!F
(1ec1:a
iiln.,tJj,. l-/rrnf;ili fiec:r1u clin lelc: n'ui,r teme <1er bacaiau.;'eat c1e

isto,,:ii;r,., itn:igini i-i::tia-1t:, tit.,cutn':nlare isto::ice. StlrSe au'-1io),
n:od:le Ce tcsi': i'ip bacalau::ea: qi
lrr-t,,i,tr,.i' ci-':i]rJ:i1'r.' 5-r'trlilii't j'J'(): $l
5,': iili:t:l rl:it, ;ls1'1i11.' s.:" t;: i"l{i;i j'm tin I'h;d care s5' ne ::cces;}'jl gi i'oi'';iii'i' '-':e1'; r-l::ir9' rt)

..,(:rl],ai';.tilri-i-.,si'lt,.ie--re,pI'3iJiU1.-.ij-l,jtil;1at-i:sd'rtnsLipOItnrot-lr''rn.
didn*tic r.le crili,aie.
t.L I r . i.: \ h-ri

F
I
Cuytrins

e
Introducere ............. '1
Tema 1. Romanitatea ror-I16"nilor in viziuriea istoriciior......
1

Iclentitatea romAnilor: Cine sunt str:l-tno"ii rcmAnilo: de ciitre i:omani 9i cum ar-t
74
ti:ait dupd. cucerire?
Rornanizarea: cum au fost cuceriii strS,moEii l'omanilor c1e catre romani gi cum art 1,t
JC
rriit dupl cucerire?
Itrtnogeleza lomAneascS.: Cuin s-a, format poporuJ. l1mAn ;i 1imba"
I?"cmanitatea romAniior in viziunEa i:stoliciior: lle cc e'cisi5 dc-'ur-"r teor:ii opuse legaic g(-
de romanitatea lomd.niior 9i ce sustin ele? """""
Tema 2. Secolul )O( - intre demor:ral;ie gi totalitalisn:" Ideologii Ei pi'actici
politice in RomAni.a gi ?n Europa.'.."""""
Secolul )O( intre clernocra{ie qi tclaiitarisrrl: cale sunt cele ll ai imprlt't :rnte a-<pr:ctc
aie funclion5.rii unui stat? ."..'...
Ideologii gi practici politice democratice: fluni au functicnat regirnu' i1 e politicc l')
democratice a1e Europei secolului >CK?
Ider:logii qi practici politice autor''rtare: Cltim ar-t funcfion:i"t regimui:i1':: politire au- ..1 ,1

toritare aie Europei secolr'rlui XX? """""
Iiieologii Ei pracrici poliLir:e totalit:lre: Curn au fitnr:fion:rl r"e;litnrtri,ir: t-'oiiLjci' Ltrlalj" ,4;
tare a1e Er-rropci secoluiui XX? .'."' '
a)a
-ir, 3. Constitu{iile din RomAnia
Terna rJt
urrui echilibru constitutional: Era nccest.r:i q.;.i;;1',1 til rtI::i c']nsLiti-'ti'l '

"a"t"r.ea demor,,ratice: Cum funclioneazi regimul c1e:rt,crati,: in Romirnia I .."'"'
Co'stitutiile
t".)f

Constituiiil* autcrirare: Care sunt caraciet'isl;icile tl:iei ]':gi i'.tndanienlale bni:ari i;l: .7 .,1
t --)
autoi:itaiis,m? .........'. j'"'nul-ui in F'orr-'6;riai ""' I\.
Constitutiiie cornunistc: Care sunt bazeie j''riciice aic toi';rlit:r:
'Lem-a 4. Autonomii locale qi institulii cerltrale in sp;r{'iul
rornAnest
8-r
(ser:clele IX- XVIIi) :l,c
Obstea sdteasca: C:rrn au romLnii la ir,ce:1lr-r.tulile fJi,'ril',ri Xied;i:?
triii ci{-
;;t;r;;ii" r"""r-, ca,,e au fost primeie fo,:rr.re de oi'ga.niza'e polii.ici a rorniinric-'::? '

primele state
Ir.ormarea statelor meciievale: Cand. r.inde si cum s-au foi"n-'at
r:onr anetqti?
slatelo l':rlhi-,;lil rrr cui's'll .tivrt-
Institutiile statelor medievale: curn s-au olgamzat CC
i.ri IIediLr?
.!lenra 5. statul modern: de ia prcicct politic la reciizll'r:'r Rr-trri6niei }{ai'i
'oma'
(secolele X\,TII-)A()
II]

Pr oiecte politice iT 'secolul al XVI[-iea "si prirna
jurnitnte a s;ecol ului a.i XIX.-I";I,; :
(,rne $i-a asumat iolul in procesul c1e tnodern;z:-'ie qi care au fcl r, {t,rr:.r:le de m.anifes- ttF

tire?........ i,i:1.
::ornin motjern?
Constitttirea statului romAn rroclel'n: Cr-rm s-a constituit stirr-ul
consolidarea statului rornan mo.cern: car.] au f,ost etapeii: 9i n;odalildlile
de c'r:r-
'; ()l
tLt
-solidare a statului romen?'.'..
Tenra 6. RomAnia postbelici. Stalinism, nalional-comunism Ei disidentS
:rniicon-lln isti. Con structia d emocratiei postd ecembriste ,1. ,1,)
Instaurarea comunismului in RomAnia (19.14-1947): Cr-im s-a instaurat cor:u-
rri-.ni.Ll tn Rcmatri a? ............. IDO
Regirrui stalinist in RomAnia (1948-1965): Care sunt caracteristiciie regrmului
-*^ l:,- i-+ llf
-Ldtttlt:L i* alullrarLLct
D^,..;.- :^9I ........,.... laa
Regirnul national-comunist in RomAnia (1965-1989): Care sunt catacterrsticele
nalional-comrlnismului in RomAnia? .......... 1An
1.49
DisiCenfa anticomunistl: Cine qi cum s-a opr-Ls regimului comu.nist? ..........
Constructia detnocratiei postdecernbriste: Cum se revine la democratie qi cum
u-,.^], , -:
^-
v ur usaza ^ ^^^
auuaotS--"i 1 4a-\
r +.1
Terna 7. Spa{iul rornAnesc intre diplomatie qi conflict in Evul l{ediu qi la
inceputu rile rrroderniti !ii Ir) |

R,ela,tiile interna{ionale in secolele Xfi'-X\T: Care sunr relaiiile dintre statele
eul'(rpene cum actioneazi stateie rornAneqti? ............... r54
"<i
Il.elatiile inter:na.tionale in secoiele X\T-XV:II: Cale sunt rela1iile dinire statele
elilopone gi cum aclioneaz[ statele ron]6.nercti? ............... r62
il,cla{irle intelnalionale in secclele X\Tl-inceputul secolutrui ai X\,{ll-lea: Care
sr-int relatiile dinti'e statele eui'opene qi cum ac{ioneazi st,atele romi.nes'-i? ..............,..... l tlo
Teina 8. Rorrr6.nia gi concertul elrropean; de ia ,,criz,a orientali" la marile L74
alian{e ale secolului XX 175
Statutul poiitico-juridic ai provinciilor romAnegti in prima jumlt,ale a seco-
lului al XIX-lea: Cum modific5 ntarile pr-tteli st::.ti-rtul internationai ai reliir-,;'ii]ol
)'nnrrnr-cri
'! YLr inn'n
rrlL 1fig9-l E01? I /5
,ictiuni ale r'gnAnilor in czrcirul .,crizei orientale" (1E21-1859): Car:c at'.r i,.rsl
L:,biectivele ;i actiuniier lominilor in r:apoirt ct-i m:rrjle puteri in prii,ra jiir;rriuaie i: secoi'i-
lui aI XIX-lea? 179
Actiutri a1e statului romAn in cacirul ,.crizei oricniale" il:r a dotra jurni.+'a"te a seco-
luiu. :il XLX-lca gi incepr-rtul secclului ai )il(-lea: Care estr 1-'-,1ili.-a exrci'ltir ;i cale si,rnl
in i'elaliile internationale int.r'c I8-66-l91ll'
1;i.lncipalele actir-rni ale Rornanie;
18i
iiomf,nia in pclitica exteln*. in prima jumS.tate a secoiului al )O(-lea: Cale sun[
plrnl'ip;rioie i.r:-,Jeclr de p'rllrici: extc't'r;a a 11,;:nar:iti cl.trpa L'.rl8i/ L 5ll

Teina. 9. llominia in perioada ,,R5.zboiului ]tece' 197
RomAnia in relaliiie internationale in a doua jumitate a secolr-rlui al XX-lea:
Care este evoli-rtia poiiticii et<terne a RomAniei ln perioada Razboir,ilLii R,ece? 199

I-Iart,i cc nce p tua le inte *s f ir.: e 207
Sugestii pentru lezolvalea subiectelc- "i 6 i;i1r::t leurcat 221.
Bibiiografie .... 227
hrde;< (harti, hlrti conceprtuale sjntetice, .:il.? (troliclogice, eval,,rirj) 229

C up rins sup ert t null'rut',e et a

R guii iie u.tiiizair€i :1 i-ltn :1etr',5 riior m uii i nic.iir;
e

Plez.' ti t ai'e ln u]'tlli ed:,a: n ti' t'i ti it, c a i'': in t tt t! i. t, i t s t or i t' ;
-l. i.

Prezen t d"r'i mlil Li tne tira : ii:r:t el e r -',1
Prei:,entar:e miiLti:ne';lia ii): J:iarii t:r.tt:-cer:i; icic :;it"ttt:iict:
Frr:.2.:riiai:e sri;iiii.rCriia f-i: S'ri,,1,,-Sti.t D:n!i'lt r'i ;'tt;;;117,7,'.: t:t,t ti:;iC:t.:1,::'
Sc''iiiel t ieirr,3i ci' i - !l dir: ilrcguai,izr,: i-, b:: :a.1: r- ]. oi:, i.
l{cclrit' c1e tesic: tl.e i;-,:;.ll.ilru tilr 1.,,,i,';ii.laurtlt
Bihiirrgr':::r, e
II{TRODUCERE.

Dragi eieui,

Pentru a intelegc istoria. trebr.rie in primui r:And sI qti{,i si o ciiiti. Aserner,i r-'rei hir.ii a co-
monLor ascllnse, istoria contine cAteva e,Lelnenfe e-qentiale. cale trebuie cunoscute pentru
a-r prltea
descoperi secretul qi t.armecul. Ne-arn gAncr-it. astfel, si vi oferirn puncte de reper in ghiclare"
,p""
invitarea istoliei. 1r.gadar, trebuie sE cunoasteti:

Ttrrprit ir rsroRru
h[il.ett'i'ul (] 000 dr: ani) -- spj.'e e;<emplu: alul i psna in anul 1000 apartine mi]eniului
- I; clin anul
lUUl su;rtenr iir rnik,;riul lJ:
'Secolul (1C0 de a;ii) - spre e-\,emplu: airul i pini i'u i.LriLrl 100 aparline secoiul I.
din a'u1 101
pAn,l in ?00 suntenr in secolul al If-lea, einui 1453 apartine secolului ai XV-lea g.a.m.d.
- DecerzitL'I (10 arLi) * Spre, c>:cmnlu. in dccrinente iipare formularea ,.anii 20". ceea ce se citeqte
anii: 21. 22,23.....29. ecirivaleirrul deceniulLri B ciin secolul respectir,.
\-^ ^1.^-^^ ^
l!c'1QttI ,iZr.

i.Fli

PE ri tr-tlgi.E/ Ep( ) t,u,E ISTorircr, s pE cIf I cE -spATIrrLUI Ro],tq.riEs c
$i FiiIl\ CIP:\LELE i,OIi CAttAC'I'ERISTICI

.C{. ffiftt'o.u"-

:e!'

gori, huni, .qlal-i. -i\ T--,:t -
,;i. Cin secclul al i\'-1ra.

(t
I
Perioada rnecl.ievali. (Er.'ui ftie cliu) * ciin secoh-rl al !'lll-iea;rAnii ilr secolul al XVIII-iea.
in aceasti perioacla se face trecerca c1e Ji, organizalea socialS c1e tip obgti,te sd,tepti (comunitAri
cri carzicter rLti:al, au.tonotr:e) la cea a olganiziirii politice prestatale. atttornntiile Lr-icale. Sub
influcnta ttnol'f;ctoi'i intei'r".i;i ertei'ni . e(c:t.ra e','c'lLrelzA sni'c c loi'r:ri sLrf..i,Jljoai'e de ol.glnizare:
statele mcdietale rontanc',1ti. Odara t'iL forn:arca accsiui'a se cristalizeazi gi inslituriilr ccniralc
ale statuli-ti: domnia, arlrat:r. sfatui dornnesc, adnnarea tarii. hiselica. adminlstratia. Perioada se
caracterizeazi pi'in sili.tciui'i sociale (tirani. rlepenrlenri sar.r l:bei'i, boierj sau nobili) legate pi.in
relatii feuciale. de tip suzeran-\'asal. Reiariiie suzerano-r'asalice se manifestS. si la nivelul rapor-
turilor dintre statele medievale er-u:opene.
iUai-jle state. vecine ale spariu)ui romAresc penr]'u seccicle XII-K\', suni: Inrpe,'iul Jiizantin
/n.ini in cennlrrl "l X\.-lea), Imperiul Olonal (di1 set:o161 al XI\i-lea). Regalul llaghial.gi Regatr_rl
Poloniei.
T I I r \n:
In sc'colul aJ X\'i-lea. Tr-nga;'ia;i Polonia irr:ra iixr'-o pr)i'io:rdtr dc clcc;,rr:air ciria- .1is1.,1,'ca srr.r..
(de eremplu: Regatul Ungariei, ct-rcei'it cle turci. dc.rine Par.al6cul de la Euda). Llrl;r:riul Otornan
atinltc r^iLr-urr^{
d(!li>! ernansiune. iar nincenlrlrl
mnxima L.\P .r LLI lwJPLf .r'afirnri
Errmnpi :L Grr!:Ira ! nrruir nlrlF
o . nrrt-i'rr:
p*,. fnrneiirrl I-i.qlrshrrr
-*,"!t]C
(.A.ustria).
Dacisecolulal XVI-le)aareprezentat.,sccolul(ieattr" aiImircril.il .:itltcn.;.r.n :.:colulalXVII-,lca
mat'cheazi'r incent:tr-ilCeclinultti acesfrri .'at dnhr:trrl r'r'i:qi oriet,t'11g".
Pe acest fond. Ce la inceputr,tl secolulr-ri ai XV{iI-1ea. un nou stat. Irrrpei'iul iJ,,;.s. sc afirrni jn
cstLtl Eui'opei. ducand o politica de mare putel'c.
in acest context extern de schirnbai'e a pohloi'c1e putere cle ie,,rn secol la a.itr-rl, spatiul lcm6-
nesc rA.zbate prin tnai'i personaliriti ale n'ernji. rL,trrtniLorii: .\l;',:, ea rel [',i'r"^n. AIc-r,LnrlrLr cel
Run. Iancu Ce l{trnedcara. $tefan ce lhlare, \,'1ad Tepr:s. hlihrj \,,'iteili:i-;-]., (-lrrr':sfanrj;' -llr:...'-",coveanil
sau TJi mitirie Cantcrnii'.

Pericartra I11{idern6 (Epoca }Iodernir) - seirol,,rl :, i X!TIl-ler,i - I i:r' i3
Secolul al )CliIII-1r-:a, ..secoltLl lttniinilor''. m:ilchcazi ir'.::oyruiu:riir.: lrr.r,:lerriit:ifij , pcrjo::cla
cai'actei'izetA prin clczl-oltnre cr.tltr.trala. id.ec'logic:r. nlclrflca;'e i lilpui'Li:;'ilr;i i: i:'l'l tl =;ili. irr.s:-illrrji
grce:iteirn(tlor-iz1conceprii.),trlrr:stbl'nli]rj'ecotroniic;e.,q;r'je-qti'i1C{llr'is.'rci:l.ii'.]-l..i.i--nt,,...rrr
Ccpeticir'n1c.i r.triitrt ((iirt)tii ni. pt'in ie!ilrilrl fi-:n,:i irrt. s211 iiuslr tr-,-'r.,. r',;r- :,,,.:i:'^';i ji:ibsi;ur;:ir:). ln
spr,Liul loirp,rcsc. elj.ta vre:rrji.'toielii. gancic-r'5.i liti arr;i.it,;.ti'ctcci,: r.ttt.'i.'trC:.1 t'if, tti':rni:,)tv.t^:rtn
care se solicitL trer:er:ea rlela Vec:hi la jVoiz.
Odata cu secoluj al )iili-iea, seccilul rirtjuniIoi', €tA1,;r solit'itari]or e-,:f,: inicii:;i,li ric ac:i,,:nt: cr-r
scopui reajizlrii dezider:ateicr: rinirea l)rincipr,tel,:l'Ilonlarro (t859), i]ciucE:'r'{1 p,.niuirrj slri:ir,. ,,1
tl'ecerea Ia man,urhil cortstittttianal.d (i856). asurnarea i.,,rrej po1-j';ici in[i:lne 1:rlprrii a Prcmai:iei
gi, dup:i obtinereain.clependerzlel (1878), a unei ptiitici ert€,,ril€,r ilciive cii scopi;.l reairzdr:i; mare.lr-ii
proiect poiitic: Rorrtanic tr,Ltre, in contextui izl:ucnii'ii plimei iii:rri confrur.,rS:'i nrcit,iiale, Primuj
Razbci f Iondial.
Aceste actiuni i"Ll for,1. rez,"li.zate pe fcndul extern al ..r:r'iz;ei oi'ienia.le". a pliriicil':r c.l ,;-se cic n-rali'.e
putct'i ale r-i'emii lnrperiLrl Rus. Jmprr.riul .\usilo-Ung:rr iilin i36'il. Irnpr,r:jril Or,;rnitn. \.ngly21
t-ranta. ,'ri'nsia (cci rnai frutei'nic stat gci'rfien. jar dln;-i rloua irrnra'r;)L;-.ti s.-.cJiullii ril X[X-ii:a *
[lprnrqnia) t vq.L
Q,rr,linio
urrrar. /:t,rr'i,'.li.rn r]i. .. dnr,r ir:mitrre a g1-,ri.,l .; li,i:.:li,iY.it,i, -- lrt:]i,l/

Perioada- contemporani (Epoca contrrmllolauii) - i3l 8 pA rre ?r p;:'cze:rt.
Secolul al XX-lea pnale ji caractet'i 1at c'J r' ptlioaciiL j;; ari'.. .;'ijri pri.:(a j,: f.ilrclir:a iciii.'.: ln{rrii
tloderne, de ljbertat-e. egarlita;e, prin. manifesl:rli:.A t'egLntLLri!,cr pal.itice tie nLa::-; -r,r.i:a.In a,r:ciaq, uinLp
insi. secolui ai XX-lea este ei pericatla nliir:..[r ir qr rn-cteuidr-,i reg.rnil,iit,i poijrir:e ,ie'"il,r toLe1-iir-,:,:
fascisniui, ne,zism"ul ,1i. r:omu.t;t::tLLt,i. ^!\1 L)oiler','L Rar:bo-i ir4or:Ci,,:i c,:,ie ril cR:'c t:rrL.t.ilfe:,r.::.i n'-t t1i:r,'.i:
Europa. dar gi iuntea 1'r,trr,ra'.jli., cli coi-jeccinr,r: nt'fasr,,j FrJilii:'r l{cnr:,
Intl'al'ui. in Sfcra Snr jr',;:;,-li. i,:-;: il:rj--' la J;,,nLtil ir.il.roitlrl r, iilit,llr'''rc,jr::
SfArl;itii1 ser:ohili; j al )iX 'Le rl ,r il ir ce ci,i,::j.r.'rri.i {;,,.r.rr.,.1. s;.iilrll; ir;
itt-'rnoclatiel in ti.;li ie; af..,:tat: C.: rer,:irr,ui lor: r,rr;.isi,"
[i p.a,'r r.i-;i ] :i'r op.rc

in fynciie de evolugia poLrtica spati,.riui rcrnir-r':rc, cle epoca istortcI in care i1 inca"dr;.m. ne
a,
expr:jmd m folosind urrnitoarele noi-juni:
- spafiul intracarp.1tic s;au extracarJrzrtic (Ja si'ld sail ia est de [,arpa!i), folosii, ca tei:mrno-
krtie pdrri la momentui inter:reie:rii tiriloi medievi:ie ron-rAneqti;
, provincii r',:mAne;ti: Transiivanil:., N'Ioldcv.r.'I'al-a RonrStleasci: acestea sunt echivalentr"rl
1hrilor tnedievale i:om 4 neqti ;
- t:egiuni (zor:e din prix'incii sau zone distir:cte): i,Iararnlrre$' Oltenia (in Tara RomAneasci,
int'e ll'ni.re, Carpalir l,tlericlionaii pAnrl 1a Olt). lrftintenia (in fai:a llomAneasca, intre Olt qi
cur-"ui inferior ai l)r-rnarri), Banat. Basarabia (cie-.prinsi din i\'ioldova, intre Prut 9i
Ni-stru).
Cailiiatr:r (sqtir-ri l;,t,ro!',ei, rlz-,i ir, I3ulgarir,), IJncovina (nordui l'{cldcvei);
- prinr:ip:rteje lcite - pe,ltlu a tlesr.,rnra nurn.1,-: statr-riui clin 1859 (dubla alegele a lr-ri:\l I'
Cr:za);
- Ron:Ania, stat roul,n nl')del:n. riin 1866:
- Ror:riAr:ia }{are, stat natioil:tl rtnitai: i:o:tt4n, lrLtre 1918-194C.

Lr,",rg,r,;-Cl, IS?CI-II(-'I TERIII;II Cl{iIlEC'iI IlIt FXPRI}'IARE IN CONTEXT

refornla

l.{o rn I li };F- cl,rlA}] E i'jEr l'R Ll isll't'r:ernl'i\ isrc)Rlrll

- ei:enirxent istr::i:ic-- irirarrrplare (cle leguia tiir-r sfero, politiri)
pl'Lr';:crltir la un momenr ciir'i'
r.):rcl'[: i ir-rlie t36ti, constiruria);
ia o ci;rri precisii (i0 rr:,j r 5ti6. venit:ea i:r irlri a liri
- fia.pt istoric -- in sine a evr.niruiei'rtiilt;r (in-:taularea l:-otrarhjei in Romania, eiabo"
'ctiu;,ea
ri]rea prirnei Constitr-rri'i a Romaniqi)
- proces istcl:ic - inlirntuir.c-. ce nlai.inuLlr:,'1',311,;1ente 9i fapte
istorice legate intre ele, petrc-
cllte pe o l;erioadl ind,:iur:iai[ r1e linp ciire ciu(] la lran-'formarea
sit';atiei existente inilial (de
exerrrpir^; einogcnez.t, il;e lr|eierea s;ate]l.,];' n:edievulc
rcminegti. folmarca statului romAn etc')'

lli'oces lstrorlc
E ve n ilnent e ist,or-'ice --
G s
e €e @"/
\{'\ffi
g
& @@ 6 -.---u'tlnr {--E 6-9-€
a cr
6 SA I

s 8
aE
.---' @ i
6
SV
iittl.ll:r-t.l] trll;uroi:. o
I ecvi:t,e el ci:n ente c,l.;'ii:tili:ri.t rl, isi r;t ) )t1 i;) d.,r,;r;ii i;i
:
':)t ..pc'L:este"
:\.., an
ve tj :rer-rsi -q.:i o sludi:.!: cu pl5.ccrr:.
.ir1;rii::ii: :.i nt;:riie, cirr"l''lJ sl!''t":::ii' i'5 -,'O;: ll,i. l':liT : Ei
I .\
i\
"J-.*.-,*-.
I
STRUCTLIITA GHi]]ULUI
cum trebu.ie ,,citit" acest ghid pentru a fi un instrumertt rJe real folos?

GHIDUI,

nerf o fi noril.l
suporl
CARTEA multimedia
D\,iD

Celr: cloua pirti se completeazi reciproc ;i -.unt gAndite in interr:iepepdelpi pentlu a fi folt:site
atAt de elev, cAt qi ctre profesor', deoarece:
' fitcai'e tetlS este irlpartita in lectii; fiecare lectie clin carte esie pi:ezgltati si;-rietic,<i pr,
I)VD, pi:inir'-o schrta qi o prezentar:e mriltirnedia;
' fiecale tenra din calte contine hhrti. schite, tabeie. doc'urml,.utc isbo;i:c. irxr: cloiroicgice ele
tcnei: pe DVN toate acestea sr.rnt completat;e cu un numir sporir cle mili.r.;riiie.;iz1a1r: gi cir
ii.r'perlink-ttri care condttc spi'e paginj internet cu doculnentale isioricc. d'iscur:.,ri1i iJ,,r €],oi:i,
rnl.r. i-r,(:' r.1i'trrale, site -uri cu te ma |icA istorica ;
' iicca-rc Tetn5. contine teste de e\:alliart-' rezoJvate; pe I)\'D, acestea :rlinl ronipjr,iar.r,-. rjrj. alr-!,
inocieie d.e t,este.

{]ARTI]A
cuplinde:
-O lectie numiti fntrodlicere,
cale explici. toiite conceptele dr.:
baziL.
- Cascte cu t'xplicatii ;i r-:x,:mlrle
iler rl i'11 contr,\1. (i;tule. prell]jSai,
consecinte. caractcisrici etc.
Sl:i r:r.irr cr;;ti c:c-le 9 beme din - Ceie 9 teme impirtite in -9 schite alc ti:r:'l-lu;r'i'r:-rpii'ii :--1
t,t I
1l.f i':pIf il ;i r :l cie lJacala,rrreat: leclii; in iecijj;
- I prczeirt.rri niultirner{ia al:,

Sir ili ili'rrr:nai
sxd:":: :r e!::-i{9,,!{--.-i
despi'e subiectele - Teste de evalueu'e rer:clvate la 'leste/ srrbiet',i:r: rr'.r,:i:c i.a Lr.r- i
Clr.l (i-\Ainell leni.. Rezol-;'t,r cil se a-fla
fierar:e calaurr:at ir r:ltjmji i:rri, cr.l
- :,a qtti cum trebuie sa rezoir,-i de 1Le::r'r-r'e Cnta flatl in faii. cu barcmr: dr: c'.ra-l.i-ri.ire $i r.ci,are.
r,:ic 3 i.iiruri Ce subiecte dupI cerinfele. - O pt i.; rnl el^e rn r;lf irr: ,ili.r rrl.
aigoi'il:r'r: Sr,rnt rn,rt caLe cr-L bulri fi.-l r od.ur:trea Sil.ger s Ilz p L7 i"..1 n i r c z(r:|) er a-i'J,
- sl,r iurelegi r:eriritele:
;t Conclu':t-a esr.-u'iui ,qi q:u o b,,IlrLii -q u, b i. r: t: t'.: i t.
-t r,-1, e b t: c,J.!
qu t' e o.t ;:uh
mL:Lri;ic,na-;i. rrrori zcii Y\rc'zori Dli ris,.l:ir:i-r.r)ie Ia iiecr.re I l:'irr iii. Jblr,r'l,J c irrragiui.
a t'!;r;.metnrlrij etc. - Sr,:.geitii Iren1,] rj rezr-;Lv;i11gn
r ubic: l'':e Io | (j--. ir i -ri il].i'.i lr.J i

-.1
l:'
At:r'.r ra'JtsL L] ci HIDL L tti

1. Are o StruCtuyI C.l arii. Fjece:'e ti,r.ri c,=:r- c,,rlri-r'rtiiii dupa r.cela;i ti1ra,'. u:or cle ulmdli
care stluc+;ureaz6. clar infbrmati:: intrciri.r:err'r. I'e:t'tiiLe Li:inei. conr:luzii. cotnplelate r1e: tabele
comparatir-e, schilele, hdrtile, evaluare-a qi ara c.r:orr,riogici a tcilr-'ei.
2. Oferi perspectivi asupra istorie i. Ghjrft':l are u,n cr:rt:acter analiiic ai integrator. f.iecai
temS', lectie. este contertualizatS' istoric, astfei inL:a'' imagirlea asul-)ra epocii in cale se clesfiqoar
evenimenteie sb. fie cAt mai clar6 qi corilplct:i. In jn';rodticerea tenrei siitti" analizate calacteristici-
epocii/ epocilor istorice ia care ..e face i'efeljre. In cr:nclr,rziile ternei sunt form.r.ilate puncte de veder,
ldei legate cle semnifir;atia, importanta faptelor, 1-,r.ocese1or jstorice prezentate in temd.
tn inieriorul unr.ri dorneniu de continr-ir (erempiu: domeniul de conlinul B. Oameni,L societate
gi lu,mel icteiior) tr:ncle sunL prc-zeniirte in inrrrl,jeperrrclenti. Fiecale lec-tie cci:slruiti in jr'rrl
unej inrrebiri cenrrale se leagi de ceal:'L,liii si toa-rc iacrialtS. cl-e ten:a chreia ii apartin.
3. Sprijini invi{area logic*.. l,ectiile corirr l'on-ctajtt ir-rfor,nz.iii legare cle conte,';tul istor:i
lactori favorizatclri. calrze. cotrsecinle. Lectiile vin. astfel, in int6"mpinaiea ccriltlellr er::.tnenr-rh
c1e Bacaltauleat si sprijini invltalca 1ogic5.
Lirnbajril folosit e:.-te urrul cLar, acce-.ibil. siinpiri - da,'nu s:rnpiist -, ia'collcu'ptc'10 istoric
occirfialc s'-tnt c.-xi.riicatc in context.
4. Sprijini invitarea vizual5"
a) lmagini vizgale. paL:t:a scrisl ester cr,irr-...p1e1-at:i c'-t imagini vj.zuaLe care corrtin: schite, tabel
compa.rative. h5.i:ti istorice. h5,r1i concel:tuale sjntetice. axe cronolcg-ice.
Iiaginile yizriale ar-L 1o1r-il d-e a eviilen-r,ia a,seli'Ianlli qi der:scbii'i. de a tr;r-1i'4 t'e.'ilizarea urrc
corelatii intre evenimenieic' fapte ;ti procese i-'t'oi'ice'
I icl.onrllli.:
ehniba I

| -.eptt.tnbrie
Mir e.la,.,
I E .rr, r'r r
L--i-:-*i-"'i
"].I, t it
(1c)
frar!:cle
sr:i ng: ..^aiA^ A-
LrL
n=rrida 11c' Pd tLuq
extreme
extre..n 5

sta ar g; ^-*;!,-,i^
vc1' !,u !- L L

ce nirLJ ce ntru

h.) Suport rruil,iireciia (D!rtt). Partea scrt-"a
,,t:at'teal ( c -'.i'l;.r)i.i.r,ii 1r :r': L.rL SL1]-'rOrt mr:1i.irne-

tr r.::*:
:-',::2-'
g tw** cl ;a (jj[l

'
'
rr. car',-t,'j]nl.t:r(':
p:'ezerrtaii miilti nl€clia tema'tice;
-"chite a.le tutiri'o: ir:i'tiilor':
=:2::.-:t'
' ;riocielt: cie te-,f.' ric evaluare tip bacalaureal
pl.eze't:i,":il e m,i i ii:rl 11,.r i n -rrint s1i de -r-ir j Powe
ilirrni. caie sL:i'il:'i::ti. escn{a fit;c5'iei 1eclii i
cr:,ntir.,: sintez:r iecliei. eic';urnrin-te istoric
ilii:.1< r,..,s:.r). i:;:irgirii ilin.<- galben). hirii ii
-+-:{;:-i
tcrice {lirrli iil.i'r..'1-;'r-'). h1'pe,*liiek-u:'i car
'l0 tl0iLc Spl"C p aliili i I r'r;'eirnet'

gljl:C{lit a
:,c :oate i.,tt'o,tniatii-ie ia irideniAni. giriti:rli. cit-, a.i.cra:li i, iLic:i' r-lLl }11:r)O(
-I\i':l
di: Isi,olir: il.c la ,t:rar:rcr:lli rj: Lacalauriltrr de itti:. rie iioa:r
cii: r'{-,]_
r
I
I
I
I
T
I
I
r
r a)
\--
I €
.ts
r t

R
,%
J"/a r,4-
-
/P-
-(n-
q
E
a
L--

I r:i:
;*/
-1-*
'*+
rth"'
-q bf
dL
I .*, s"
'2+
j:-.
?4\'T
H^
\
f\hr\
\1*
I l'- *.**J

I z2-
's,1-
c/

Iotfirnurhtp"
{0rf\[\n0'
!r

I ^rifi. $.{\'

I
I
I
I
l. prt',trlrA,1EA ,?O Mlrl,!lLO{l
Cine sun t str iinto;ii ratndnilor gi cu,rn au trd,it ei tn ainte de cucerir"ea rontand!

In rnileniul III i.Hr. au pitruns in Europa cs conttnea o aqezirj..c Iiiai'.-r. fcrtifir:ati, cr_r
cc..nunititi de p5,stori, numiti indo-europeni. Ei ctr,; cenl,rt acinrini.straiii'. nuintti clava. Er
proveneau din stepele Asiei gi s-au aqezat pe in_ politeigti. venelind mai multe zeititi, dinl
treg teritoriul european, impunAndu-gi cultura gi care cea mai irnportanta este Zalnroxis. Lim
asimilAndu-i pe autohtoni (bdgtinaqi. localnici). daco-getilor era un diaiect al limbii tracice. ca
Din indo-europeni se trag popoareie ates- s-a tras din limbile indo-europene.
l;rrte cie izvoarc.le sci:ise antice: grecii, ilil.ii, Tt-ibuliie tracice arr fost unjte prirna cia
L:racii. Tracii s-au rs.spAndir in zona de sud-est in secolul I i.Hr., formAnCu-se un regat, co
a Europ*i ;;i drn ei s-a desprins un popor, geto- cius cie i'egeie Burebista (EZ-4.t i.Hr.).
Du1
dlacii, care s-a -qtzrbilit in spatiul carparo,danu- moartea lui BureLi-cta" regatul
s-a desli.Im:
biano-pontic, adicd intre Nlunlii Carpati, flur,iul Reunificarea triburilr:i: clacice inti:-un
singr
Dundrea gi N{area Neagr5 (numita in tatind regat cu centrul (capitaia) ia Sarmizc,getur
Poni'.:s Eurinus). Romanii i-au nurnit ..clacj,,, Iiegia a avut loc secolul I d.Fir.. sub co.r,Cucer
ill gl,;cii, ,,geq,i", iar ei voibeau aceea;i limtri,, l,.ri Decebal (8?,106 cl.Hr'.). car,l a lulrLat i:
cuin afirina istoi:ic'-rl gi geog:-aful grec Straboir. potriva Inrperiu.iui Rornan. ilinC infi:ant rlui
iri -qt:i;o1ul i i.Hl. do,,r5. rizboaie (1i)i"i02 si 105-ttxj). in anul ir
f.-ieto-clacii eraii organizati jn triburi -.au d.Hr.. Dacia eStl.€, CriCtlrii_:I
;i ociipali. ie I;rrpr
urri'.uri cie triburj. care stlpAneau un teritoriu r'iul Rorn:rn. de.'cninC o r_,;:ovrncie i:r.;il:.,.ni.

-€i*)€>*--

! | " r<o M,^i,l ,,7_A,R.EA
Cutrt au fttst cuceri'ti. stt'd,m.ogii t orndnil,or c!.e c,Ltre rontani gi cunt s.t: trdit tlu'e;; ct'ctrire?

J1." CostEXT gI FAorc)RI FAV.JRIZ.^-TOIII

' In cc,rrdiriilu. in care Irnperiui
Roman se afla I?omei (ronrarii,zare.i). Conp.)ner-rta es,;:r tiali
in i;1ini crxpaitsiune relii,orial5, un stat in ncr.- a r'omaniziri: e-.1"e ct a ].i,;.rg'iisiicir, curc ptrj_ir-I.
dr-rl Dunirii care putea atrage Ce parr-ea sa pune iniocujrea limbii p.opr,rla.iei ;ii1lJ- S,: cr
qi alte tl:iburi reprezenta o amenintare pen- lirnb:r latini.
i,i:-ii sfatnl roman.. Rezistenta opusi de daci Roman;zarea. +.la.cc-geto-dar:iior e avui li: i_rilze
in c;rri'sul celor ,1or5. r.Szboaie cu romanii qi rn sir cie 1;r'eni-rsc i';lr-orebile: ot'ig.nr.:a- conr,_,ni. iuci.t-
res:irsele er:onornice aie Daciei sunt alte curoperni. a traco-gr,1.o'dalilui' ..j a :.rr:ii ir,jj.,r.
cau;rrr ale cucerilii pi.ovinciei. corliar-;iele anterioa;e. sLrpcrior':t.aiera ciriilzrli.ie;
Asrft:.l. s-a *juns ia cucerirea Daciei in ltot'lane.
iOir qi la introducerea modelului roman rle Pi',.,ccs,r l dc i c'i:;ii-Jza:. e;
c'i',.iijr:a!ri,. qi cultur5., Froces cilr:e a avut. d.:epr ' pr'iisr!.pune lnttir.'.ite cOnri:tji:
lezr-ilrai trans.forma_rea teritoriuJui staprlnit, . ci.lno:);rfL. n.,',ij rn'-r-itc etape:
.'-:- lcti,.iir,:iiL,r:
5i iir:rbii accstora cl'-rrr.i moclelul . ss rei iiize a:;ii p;:i:r i:,rl.ei:n, e,,lj l1 unc;r lIctr;;-j
.

.1-i
{I"
I
r-t ]l r,tl,r:-r,r RoiLAriIZ,1. RII

Procesul romanizirlii s-a 6lesfi'-rgur:ai in ti'ei cctit,e;,lier rornane, clreptul roinail, sisbenlul
etape: achnjnisti'al.iej romane, cu1Le1c. r'eli,{.oase ro-
a) etapa preliminard sau etapa. ante- nrane. reli;ia
ca:[toliilc mr-rrc rillco-
c'r'egrina.
rioar'[ cuceririi ronrane. secoh-il II i.FIr. l'onlane, edlrcatia de tip ioma:l. valolile cul-
- 106 cl.Hr.: tr-rlale;j morale l omane, url-rarrizarea, a5ezai'j 1c
uLuH(.r..^-- .-,-,ilila:1 q rJsL
Qrininiloq rn,-arri facf pre(
nnonorlq{-
euirra. apfOXr- ruraLe rornane, r'elatiiie economico-comerci,ale
matrv doul sr,rte Ce ani. de legAtnrrle daci]or cu etc. Factorii hotS.ritcri ai r,;manizirii au fbst
Ir-rmea romanS. Cttcelirea Peninsu lei Balcanice
Iiml,a lnrini si n'esl-r,i-n;irl.
de cdtre rotnanj (secolele II i.Hr. - i d.I{r.) i-a
nus
l/sJ
ne
y\ claci intr'-'.-rn straits contact cu civilizatia c) e'capa fina15 s,rrl etap;r uii.erir:ai-ii
loman5.. Inflr-rentele iroinanc s-au mauif'estat stipAnirii rom:;ne, 27 ri 275^6Uz
in domenir-ri: In t, r:lrl 2,7 27-:. j :ip:ir 'tf ui .:\rjr':l:a.nr:s ie-
- culturii materiale r'omanc: au fost desco- tlagr. :r dn.,;r'iis',
' ati a
i a-i'tnait r-r.rtniin d. clin I)acria
perite pe teritoriul fostej Dacii vase cl-e (Retragerea aurcliairi;. 0 ,pari.e a popi.liltiei "<

brorr:2, i;nelte cle fier. ar-hjiectr-rr'5., alma- (r;lrnati. ;i civ;l; Ic::rr: i i-lrii: i;':':r'c:.,' Ce iinperil)
ment. ccrantic[, instrurnente medica]e, imi- t-rit'.iqeste T),r,:i:r di;t Iil-r':;'l injli:liv:i. Cr::i rirai
terea monede-lor i:0n]ane eic. ma.l'c pai'te a FOlruj i--,tici ronranizaii;. crit;tj.;rua
- i'ipiii cnirif r rnle: folosirea alfaltetulLii latin. si. tr5.i,lr.ca 1a nc.rd de Dun.i're (iles,:.rp':;:ir:i1e
n-,,'Ir r i''e: r i r-rr ritriIrlr unor d ivi n i t ati roma ltt- ariieoiogice Cin sec,:li,rl I\r-iea iii,.n,r:) ll,jtl:r.3.:1i,
ptntru z) repr'.lzenta divinjtat-i dacice etc. aceastr:).
- vietii polir,icc: irrplicarea h:i Burerbisrr Consec;i lrLeie rertragcrii a r r r:eli eni:r :

in r'6zboiu1 civil de la Roma. ir"rtre Cc.zer' $i - de,::irdcrca vieiii ili'ban.e in fcsta picr.incie
Ponirrri -i rilrri,ir-''irea l,-li Ponruc:. cr-rcei'ilea I) trcl a,;

Dcl-,i:'og'r,ri cie ciiire romani in 2E i.l'ii'. 9i oi'ga- - o pai'le t, ir,,cl,ji,i,t'ilcl r,-l'h,jlc,' oillic $e re-
t-:
j;i;r.r'eil rei'itoliulr-ri prin itrcl r,tdt ]'ea sa irr 1l',': lc scre t jr r-riui':1.. l'ii:'* jt oil ,,.i.;;'L r-;-,Ji'.,
provincir,L \foesia. in anul -t6 rj.ilr". tciil.-,-,: ;i iiil.e ;rreiiaza iroi iriili.Si:i :

- i-riocesul d' r'itn.'.ni;,-;a,,'e a cl :rcilcl iibr-rii
b) ertapa decisivi speli & stapinirii ro- (zonelc iLer.ur;ei'ite i.: rcrani) sr' i:tt.ensificir:
mane, iA6-27L| 2'i5: o Fra,r"re 3 acesta)l'e,- ,;r-. stiLbilcic pe ierir,u|iiii
StipAnirea. i:i,rrrr.inii a durlt in L):rcia r:ir-c,r. for.- l.e' i prl-','inr:ir l'Otlr:r. Il ri D acia ;

16.1 de anj. dr-:ci vrer,., cinci gcneiatri -\:cst - co tlc iel e u Li r'i.; I.rI,.irli': a 1,e,'l :;'.l i clunii:,'eL, n.A
r-. -

ristimp lepi:e:rinti. etap:r decrsivd itr ;rir.rtr.za sr,rnt intensr:.
claco-romand. Ro;nanizai'e a conririLrii si drrpa retr':rger'era
Rc,manizarea s-a realizat datcrriti unoi' fac- att-.'t;riti.i d n I;a:rlI. il' :-1'r',-ir; ci l;Lor:i r't l)chl'ogel.
tori cai'e :rrr r:ortlibuit la asinriiarea lel ativ care rii:nircr ;irr[i.;i]'1|nlr:,:a. i'oraa:-iL pi:ra in 602
r:Lpid:l a triicr-actc cizrcijoi": li';iba l:ltjnI, co]':- ;l jc:'r.i. ur.i li,'l ii-r-pr.r;'-i.:;rt. i:r j;,t^;i:.ca i.'clntanititii
nlzalea roinan:i. arntata ronani, inst-itutia nolci-,i iind rcn.:.

y'
FaCrO t.l t lio.','{A:iI:i,-1 R lI

I. Coli;nilriireil pl:oviliciiloi:,Ctindren e pe (alrij r) a\,/.-i' ,[J:1,-ia 6lt-.i"il.:"r.]
j;r:pc:'lriJ ilo.r.nan,
Cc ii-' r j.r-:r:rdll p;. s-.'in,,1j.1oir d,.ir: ii i cnt-. (Daci a g, itL, :'rr:.r-i sr.r.i; i-i;r;;iir'::.tLrJ 'ji,'r'ajai:. au iir,li aiuqi in
I) ob rtl l;il) ir .r'6pl ezen la.t, 1.i,'t it.,:.{,,.'.t e: r.:n ij al
g, p,.
i l.,t.ir.'' ;ilrra ',iC.llllj cisr c,tltr.ii,:Lj ,,tx !,,ttt.t ot'Lr; ilornu,-
;.'o tti:;,nj.rir-l ii geia - iiaci loi: qi s ir r,c:ti izil r. 1) €: rl
- r-l :. r i, iii.i' itrriti.r-'t':'-l.l :'i' rr'ilt lr f ir i,ir,:,.i:.;, r'iecrliu l LV d. l-ii'.)
c:li Cr: ba:ri.: l.iSiili'!,i. ..,:.;. ,ft,-;pit,i.r:,,-'iir.;'e rSi G ::tt.!.t:.:g llBr)r.;rr;". t )iri1r-
' coiciri::,llt:i,t c,fi':itil t (oi:e:, ltizitii. cl r' sl,aln.1 t ij.,.1.,',.:l'. r,ir:r:r:i ir., , .,r,1]'.:li:r.;tii t-;t:lt.i ai.,-.tli. Lt:'rr';l:,-1,,:
:)llrl- j.
i'1. ' ',
llitil:..:r1,i,.':.r':r. L1 .t l-ii'l 1.lilr:'i (A.l:L:r,;i.'1.
n , ,rr-.;r"/.:.r'{rl-, ,.'r,."i.i,t.i,. :t,-. i,.',i1r r.,:i: it .t.;.' l:,. I,j jl,ir, 'i..1'ai;r ttl.
1.,,1,t :,.,,,1 i<1 ,i1;.r. .;1,it

-1.-'i.lii.irI:, i'.r..:'a ,i,.'.:.r,t ligllt r,ii, r:ii,r'e ;.lL1.,ir.,li;i.i'l't':ij..ilt
: llr):i1_!..1r ,-..ti
r. ,-^1,,, 1;1,'1,-r;r,,.,i :,iri. ii;:r,.t- jf a inI;ro;'1.tnf ,,t
zrnumiic recon'
pinreutul l)ri'.'rci^1,:'ll: erau lSsati ia vat'rl obtiue:ru
Dupi c'-rcer.ire' tt-ri; ::::"i";;;,ti.i'. ceteran'i',Yett
nl.tmeau LeuL!\
nense/ drepti'in' Er -Lt se lll.lrneitu'
difelil
clj.st.::ibuit coloniqt'; lrri: " r:- r.-.-:..,-;
t'ttn11 (ltfl lL'L.tur"rr -,'ilneau
Pr bani
'si
ocupau
_-:.^-^^,
llsati la vatr6)' ' \ieie'anii cLin trui'-e]e a*xiliar"e pr'lmea1

;il',,,':";ffi'f";i'i,!i
';:i*:?'.r.-,:i cllr:eia se forrna
ritst,ic:cjrnplej'-ilu1
vremeil li{{:i:i#
r-lc a se cr-l
in provir:lcia ap5;at5' 1"Ti
cFsEtori ilT,1il.:r1f;ln
fie in orage' unt
veterani-s-1u' stabilit
A'-stft

qi pagus)' pani ce n"tmerosi rmt
o a$e,,ate (ro^tbo'.e; u;icus
ori pti-*ti functii aclmilistrati'r'e' fie irr sate'
cal.e purta cle ri.lte nurnite uilla rusttc
v:_i1a aii_rngea rili sat, c" a"' i"nutut fermr: agticole'
.r*r,, iuti"oforri' Ei devin aqacl
nurrrcle in.ieini:rc,.or"r* ia" "xenpllr e^ti
locali,atea Ca-"ian). i,".ra'"*
si.r;ri,tis.azi
"'u" Y:-'$ii
ciepcpropliel,il{.;".-*.."*coiolrigtir-u,;rebujtunimportantfactora]rornani.zirr'i.i,
l:,itine;'tc: ia fei qi lor:r'iiton' Urbanilalea .
=i i,,-uon'"
saic l.rerrtrtli :-t'inii;ie:gr: cuaritonlar'i;:.
i;ifi;; 3.
" -:
Dobrogea exisbatr ora"'c '<r
in'at'
.

ij",;; ;;.t in
:* J;i :: *:. ilr:" i:: :i:" *:*i#iil*;
iik;f *; ; :*[ili;i L;jl*"'Jilii:: "
".

"t.,;''ii1.!'.""")i il-;;;i'., r.mis (

H
cr;loni$ti
*tll.*f.i:'fi;'* il:1ffi
clii' prcvinciile vecin" Ofottio'
rr'.';ir'iii
Co"=tL'!ol' i"
Ei
Dutiu urbanizarea se clatore:

(Itaila' romanjlor'
p1r,,nr-rrla) :ii regi'r'iiti ;riei ir'dcplrtatc' oraEele aveatl statut
cle:
t,,..r,pljli"'r"j""e Tlaia
()recia, A.ia l,iicii, s,:i:r).
:un1 nilriro:i'o- ' ':oio"ia(au rang sr-iperior): Uipia
3'a1"r'"'dil'L niLilele
ill':ttlicl''ate Napoca' Apulum'
rieeir (je atesiir r:i rl':liie'':en]' Ce zo'r;i ie
:ilait€, p'r sa l
::?;:;";; I*11*;i;;*ru:';:':';' ilri:$'#1?sarmizege'|r
,,,,;,.,,,,:,:,::T1;"*:
.,,i,r.,,,,1,.,i1q,..1:,iilr,
f:1-ri,,i-..i;ii, ic.,rr::t"i r;i;
c''eat ;r'.
t''-' "":::: :':::.
uttt*-' llrr"'-
ltt#tdi,Y::::,lli:iii.,ff:
:::,;;;;
ii:li:
romanizri'ii' In oraqcle
iru,il"r" a" t"lT:,,..i;i'";;t;ti;t
nrit:lee' cle Lrariiere
in-:titr'it:
i,.ile er-lr,ro'tr'lr:e ;' i'ci!gioa;;e "icr collcentrafe major-itaiea
lor.:r.tina. ar-l cl.t,,:ir' nt"ll: eiau
be lli:azr s: l,i-.,r:-;i,'-lr,il;r-ziic:l a(
elllfactori findar:rentali ai rollJanl'za'r1l:
{.:tl;li.l];li,..1'l..,..]l:.Lr':ri-it.:ll.::lrli]].:;'].i].cr-.:rt;i1.;..-r]t,t]ile.:i;,r'ii.ti'toalea1::nroc1e1u]uider'ia.'a
t.l:. ,;:ti::'!-te,:i::a gtlio'iiE;:ilit:': i;t s:;t':irl;'l'1" '."'lt''t nrari!":
roilri,.c *ri i,., 1ir;:ii. r,a r,)i,i:ii"izer:ea
lcr ;:Tit,;j!]ii:lil:1*T1t;:,:"utt'
2. Ai'ii:li't;,l .r
\.- _i- ctille el'a o I ''
r;--.+r,r c r,r:,ra:rii i)1.':ia, il"J
rr ---r ut"
ri-, f.,ntnrii rotnanizirii lingvi
facto'i rotnanizi.rii
-. lingvt
i: I.;;lll,;'ll:T;:;i; c'onsti in oiganizare3'folt:tto nrln:iirist'ret. ttl]
r:-rir,,ia:ir' 5i.;.000 'f ":'l;i;tt
s,ratiuli'ri c''i'erit' Alaturj i" P"l':ti'j:
Nloesia in 4ti ti'Hr" 5
,-ea'.r ii tt';;;o *-ut"ta rrrmani
cia, c.evine prorincie
;;;;;;; i*Pa'at"lui rraian ]" 'i*(e8-1i?)
.t?3,'
r'
.fl.:I -."1 f.-,'i,'rlc !
5( t! rt(1
vincia ronrani lJacia cuPrind"ea: -t-l-11tttJR
vestul M.unteniei'
i-ianatul, OltL:nia qi
cle dacii iiberi ((')i:i
t-.fr".l.,f,-ri er::r locuit
drn NloLclova Cr: azi
llltliranr'.ireE' r: par:te
o siligura 1''i
t".-n.ttt'. .lJacia a cronstituif ntrrlit le
ili, i."atsl de un gu\rernzrtor C:lpitaia eri'r la
,\i.tgt:sti, 1:ro ltra'etc're'
usa'
-I
rl ir.na S :irnt izeget
Dacia a fost
i-rovir''iia r:omanir I*:1io'
i.' ir r-r11,*-1l-n" ttt otuiu i H a
t: o''ij i'''
o b, i i'::',rt c'-
1.'".''
u

' .r 1t-'r'-,rr-l) in irci Provlncli:
6il'-r 1: :,1 i :1 '
J
.
I)acia Inferior, cu capitala la Dlobeia, ' predoininS. adoi'ai:ea diviniratilof romane:
condusS" de un procurator Augirsti; ' apare fenomenul interprctatio roni.ana
' Drcia Supcrior, cu capitala la lJlpia Traiana (adcrarea -.ub nnme romarle a unor divinit:iii
Salnrizeoeirrsa cor-Ldrtsa de tLll lr,oqi rrc rleronlane. adir:5 ciacicc);
Ar-rgus ti pro praetore; ' sincretismul reLigios (tendi,--ta de a se con,
'
Dacia Porolissensis, cu capitala la r\ dPUL.1. topi inrr'-o fisura didn5, atrii,ruie gi carac-
condrrsd de un procuralor Augusti. +^-'i-+:^i
LC!lDLlUI ^.^^"*;nA.nd mai
a1l4I!IlIdltu rlrdl muitor
lLl!(ILUI divinit[ti
In wemea fonpiratului D{arcus A.rrrelius intruc6.tva inrudite) ;
(161-180). provhcia romand Dacia est€ reorga- ' se practici arnbele rituri de inmormAn-
nizatb. in Dacia Apulensis, Ma1r'ensis gi Porr;lis- tare: incinel'atir. (ard';re a) ;i inhumatia (in.
sen-qis, conduse de un legatus Augr-rsti pro praetcre groparea).
Dacia:-um f,r'ium. Aceasti organizare s-a menlinul; Cel nai impor:tant factor al rorr'.anizdrii
pAni la irnpiratul Aurelian (270-275), d:rciInr in nelin,ida trjte:i'ioru'i lctraq':rii aui'e-
care, pentru a asigirra o apirare rnai bun5, licne a fost religia creqtin5. cale pili'undc
a Trnperiului. a hotirAt si mute frontiera pe ln mcd sporadic incl in perioada -.tirpAnirii ro-
I)unire, i'etr5gAnd ia sud de fluviu armata gi nr:rrn ajr:rr qa ricr:,irrdo:to n.: r, enrr 6 moi lqroi
ad nr inistralia romu nI. in nlimrr iumit.ate a. sc,coluiui al lV-lea d.Hr.
Itunctiile administrative erau detinute in Duni ce imnaratrll Constaniin cel \{ai:e.
aceste teritorii de cet5,leni romani, care vor'- prin Ed,ict',rl de 1a l,'Iilano din 313, geranteazi
beau limba oficiali - latina -, contribr,tind ast- toletanf a l'eli"-i'-,ii s i i1 Iprp ei'iul f{o irian qi acolcii.
f'cl 1a procesul dc t'omanizare. libertate de culr ci:egtinismuitrL. r:- zr: rl ll91 d.I{1.,
Folosirea intensivi a lirubii latile este irrrpii'iitui Theodtrsius jntei'zr.:e {:lljl,ejri pagAle',
atestatd prin cele peste 3000 inscriptii latine, f'apt car"e a cl e re rm in:-tt or g:t r-ii;'.rjr 1' er-t l.r nri r cl) j i'r -
fara dc numai 35 glecegti dest'opo'ite pt't,crito- copate in zona Diinirii (1a Tonlis, IJr',ro-.ici"uni
rir-rl lJaciei. Alte 3500 c1e inscrip'uir au fosl desco- etc.). Cle,<tina;:'ea rlasjva it cl ilciJ-roiil.rj:ir li
nei'ite in Nloesia. Geto-dacii adoptd credintele
r""' sporit. in seco-lcle IV-V, pr,ti i:ciivlt,:li.ea t.tnoi
si obiceiurile lomane: dir,iuitatile romalte nrisir-,11i11i (SfArrtui ioan Cassian. Dionlsic cei
,lttpiter'. Iunona. \ienus. i)iana, Silvanus sau -\'llcr.
continua si practice cultui divinitalilor loca.le Descoperirilr: arheologice au si-cs la lurnini
sub nnme romane. nunreroase ciovrz; ale rl.1:ir:llir'ii ai:rsiiJl:
(la urmare a stipAnjrij romane. geto-dar:ii mr-rl rri ir, D::,:ia posti'trtnnni:
preiau limba latinS. qi o fcilosesc in locul limbir lor - oonaliui (ofrancia rel.igicasal gzlsit- ia iiier-
.-,,+^l-+^-^
(L!,LwrrLurrc, :-i
lqr a-. -,,.
ur--.uq€SC nUne fOfllalle. i;i i'idiCa tan Ir-rd. Si];iu). un canCeiab''u de brar'z t:rt
tnonumente funerare cu inscriptii Latine. irLscrrprria Ega Zenc't;i-J{i t.)of it n-" posui (!lli, Ze
Latina vorbiti -- latina populari (sau v-ulgar"i; nor-ius. am Iru.: at cr.t diir). ca.r(- c;Irt jrre sitn'
a reprezentat principalui factor al lonanjzirii. boiui'i ci'egtiric (mono*ui"ania 1ui Illj :ios);
RaspAndilea rapida a limbli latine printre daci - ollalf e' i.,aler,:i'cgii:r,: fir,n-.pi, nrir;'i. r2'c
s-a datorat faptului c5. latina era unicul mijloc lurnin..:azi cu rjutoi'r.iJ uilr-'r fiti1 -intrcdus
de comunicare in administratie, ln instan"e inrr-rrn r'ecinir-.nf i,rr.r;lui ('ri sr'ir. u.Lt.i s.ru
judiciare. in castre. in relatiil"e cornercialc. iu rrnturi.), folosite de cl:'eqtini:
educatie. - cluci gi fundatji aL-' unoL l.;:;-.jlic; (bi.selic;i)
cregiine: Poloiissurn, SucicLava.
5. Relieia llll limba lalil ri au pal,i un'; irr lin:ba lcrr,futA
Religia ilustreazS sintc::i spirituali ciaco- prir- ci pa I j i r er-'me r,i ci:ci.i. -;ri : I) i ; i:i.iic ;';eu (D t r,.'ir'.e
i

romani. qi este un factor defernrir:a.n-i in ro- -D*r:-s), cregtin (Cizristian'Ls), irlii": tCt'v.r),
ntanizare. in etapa slSpinirli lcn:ane, prin- Il rrrr, irr ir:i (D ie s D o rr'i n i ca) . l-. rir: a t p a t a i rii).
i i, :

cipalele caracteristici alc rielii spir:ituale in rugir c:iu n e (r c g at i,o) . C rc,: i.ini.: rit. i: i ll cc:r i:'iJruit
p::,tr.'incii.le daeicc cuce.rit t srr r, , ' ;.- ----.^-;
tC, cc- i".-
Spl','llJ --'^ -*^,; e t ; i i.-L .ia j,l.l. j.ie t, r-r.l i, ;l,"ij. i:,r-
r':lt,r'1"f,

' varietatea djviniti';ilori ::e:.i:-iliior: g-::*.t'er.ii m a-i111: cil l-]ril1;-trr, firiic{:':i'-11 cJ.r: t'c lrie lr. za;c :--
(predominant in Dcbrng<x), crientrrle (e giptcnr',. ;.-.1:',iln!: r'n rrr',rri,r.1 p;ri acce-1.,1-t':,.t:,i i;::'.-'.::rrri-,
Persane. si:iene) s: lr:n-.a.n;,: iti-r: :.';.n.1 rre';i rs;bi l.
D, C.r*uuclN ftLE tto.ilqNtzAnit

Contactui teriic,r-'ir-rlui de la nord- dt: Dirnire b:1;:i-inaqiior geto-i.acj s-a realizat in misura i
cu Imperiul P"onran a dtts 1a rol-naniz:1lea l--li care ei au zldr.,.p'.at iirlba latinri, gi-au insu;
trerrraf.i (ineeninrl cir. secolr-, 1 Ii i.Hr. 9i plrlS fi:1u1 cje viati
r'oinal.r. au preluat obiceir-rril
in 602), a.,'Ancl cilept rezuiLat fcrmalea p.jpo- si crivilizalia rroinir.na a dus la schimbare
ruiui romAn si a iimbi.i rornAne. Asirnilarea nrentalj,tatii ;i cl,ia:' a fiin1ei etnice'

->SlG;-*----
{l{. rrNoeEt tEZA ROMANEASCA
Cum s-a fomtut Po1tot'ul romd.n Ei Limha lui:t

A1
;{' I'or-r;;lrE-i
- I'OPORUI,UI ROMAN

Ei,nogeneza l"o m a tt easch facearte cl j nf-i' -r-itr
p ,,\qeza-rea -.l:rvilor in sr,rclul Dunirii a rtll
prcces istcric mai ampiu. eurcpean. :rl i:tnc- lcgitr-r::iie rornani"S.tii din nordul Dund,rii c
o ;'n oz1^,i n,rno q rc I cr :'un :ii,- :'.
:,1 celeiqlie glupuri ale romanititii din sudr
Iroporr-11 rcmii.u s-zi ibrrnat plin sjrobioza Dunirii. Lume:r rome-nic5. orientai[ sc impalt
dacjior (tracilor). ron:lior ;i sia;iiol. ia noi-'- i;r clo,-La gr',-r.pui:i lii stinr:te:
d,ul Dunlrii qi in alumire zcne din Pcnjnsula ' r'cmanrcii norcl-dun6reni (daco-rc
Balcanici.. nianii), clile i;r secolele nlm[toa-,'e \-c
,'\ccst ])ro:rt:s a avut Iz'r:,zz.i o dubli s'intczi sr-rprar,"ietui nrigt'atiilor. ii vor zrsirnilri p
(cr-rntopl:e). care ,. ir,vrl1. r:a efecr: s:lavji rinraqi in regir-rnea dintre Clarpal,
a) r':me.ni7-al'.a a*i,i;i:-toniioi' (geto-'i:Lcii) _. D-uraro-Nr-.ill bi vor fblma o noui etni<
prima sir:leza; poprti'ul ro;nltn.
b) asiniili"ea tnigr"aloi:llor cie cf,tre aLi- ' r:omanicii sud-olunireni (macecloi'c
tolitonii ronlanizali (daco-r'onranii) - ir doua minji sau aj'i)nt.anii, rrreglenoromAnii' istrc
sinter,it ::c.'manii), care se vor pierde in cea tnai mar
}-i"oces',-ii etnrtgeiiez;ci romAnilor s-: ilssfzi- jluit'le in trras,it ,--li.,,.vi.lcrr ,'i vor pistra clual ltnel
gura.t in concir;ii,le rnai:ii migraf ,i a pcpr';zLleir'''i" insule izolate'in clifer:ite regiuni ale Penirisulc
care, in spati,.rl carpaio'ciauubian, a clul::rt c Ralcanice.
perio:rclI de pesre o inie ile ani. in Daci:' :-ar' Dintre toalc pcpoa"rele migratoare. nunE
penndat c scl'ie dc lici-f ii-lrc n:i;lrai'cirie: h'rni' si:li'ii au reuqir l-i i;-rffuenteze parlial procesr-
vizigoii. eepizi. a',-::rj. r'1a-ri. ctn()g(ineljEi rorttanilol', ins5. fFra -qd ii schimb
Slavii aji-rng pe t,e,,:ii'ori'.il IJacrei ln n'unir escnfa. Oai:acterrul rotrtzuric a1 populaliei lat
foarte rnare in secclui a1 V1-lea C.III' Fiind nrrfone n-a prutut fi scnirnbat. influenta slav
foarte nunierosi. s-au laspirncjit ulterioi'pc in- 1'.1 x nife -s
i Ai-l ci it - s e i n ir,rb o g[1ire a I'ocab ularu]u

trezLga suprafala a. tost,:i Dacii. ati'-l la camp'c' iri adci:tar(Ja trrljl.iinologiei slave "ti a modeluLi.
cd.i qi il zo;rele nlontar:i,'' O parte dilrl,i'e z't'('i;13 insl;tlticnal 0-,:,i.+r. r'oievodat. cnezat).
ari trecii.t Dunileir ,ti s-ar-r asez.at in I'cnlnsrila irl coniact clr slarii- rLrnardtatea orientaj
RLicar-ricii. lilavii ar.-1 crcti.1uat sL nS'' iic':st':i 1rr;,:;r6lii) a clit-r:,'it!j: rre1r,l mnj, irsemnate P'rliir'.
in Impt:riui brzantii: (i,in care facea !a,'re Ei i:u,'ird ri care c ii,rcs.ri.tt;sij 'ic::ome-,nitatea occrdental
i , 'a, Lc ezi. sp arii,oli.. pccu g irez;i. italieni ).
r-. b.ti,'5. p"rle 'l;n teritoriul ibsier lJacri) pLinii
in secoiui al \ril-iea, lirrci a'ploaije ir''irt:a{a in a,:esi colit-c':rt se lncl.reie proce-sul etr-ic
Feiiriit.iui;i Eaiian;c5. aj'.iirge si f;e ocui'iti'; clc gCitiZ,,:i rcn:.i:.nil0r.' si l-lc ft;v'i-]Leaz5" un popo1. not
it..'i'nll,'il, cl : 1,119i r,q ; j.Ll'5.. rru i r':r,.l..trtli rli s iir rcte, 1it;rroriil rcrnin.

{t -:,\
-

I
I
-u, FonlnREA Ltlir rr norrq.v

Odati cu incheierea etnogenezei s-a f;.- sceolul TI-\'lii d.Hr'.. prin r"rtiJizai'ca substra-
naltzat procesul forrrrd.rii limbii romAne tului geto-dac qi a fonduiui lingr.'istic la,lin de
"si
(secolele VII-VIII). citre o nor-rd populat.i c d2c6-r'onran5.
Ljmba romAni face parte din familia limbilor Se numc;te Limbi lurnAni comuni pentru cd
romanice. neolatine. dintre care unele au cieve- il-i;itr rrilp linolici
.-.-.lce se i'e3ir.{esc tn..,'lo -oi .,'
'-it.
lllt
li*hi
fl LIIvI -oti^..1o
Ir4vrwllaac /it.li.-- f..-^^-^
Id-IILLzd.
qnn-i^lo
!-Pr1J I LUra. ciialecte: clialectul dacoromAn (vor.bit pe teritoriul
\lLdlldlld.

poltr-rgheza. r'crnina). altele arl r5.mas Limbi rc.- RomAniei. din care s-a cristalizat Limba romAni
gionaie (catalana in Sparua. sarda in Insi:la Sar, litelald qi oficiu,li) qi diale*ele sud-dun5rene:
dinia. cUn italia. dialectele retoromane in Eivetia) aromAn, nreglenoi'omAn, isirororn6n -- vor-bite in
sirli au clispanLt (Calrnatzr). Pi'orine cUrr latina c,rrl,rl T}rni,r'iiu ,\Lvr
z,rno
re 6lj1 GleCia. /Jbania,
uual1r( N{aCed,:-
r,rr'bitA in ;rartile oi'ientale (de est; a)e Impo'iuluj nia). Pentr'.r verietdtile regionaie ale ciacorom6.-
[?orrran si ar,ar1;irre deci.
romanitdtii orienfale. nei se fr-,loqeSte tcr'mennlgrcl (muntenesc, moldo-
f:rcrrnarea lirnbii ronrane actuale parcur€ae. vene sc, b ir nit ca n. ardei ean. malamlire,q ean ).
in c-.entl". douii etape:
' fclniai'ea limbji romAne pina la stacliul de Structura lirnbii lomAne
I inrba ;'ornini comunS.: l-imbile rornanice -qunL formate ciin trei
' jnfluentelc lingristice ulterioare acestui straturi llngvist.ice: elementui auichion. nunj.r
st:'r.iitr. sr"rbstrat. un element latin. care este r.;t:l r"::iai
Limba rcimiin5 conunS. (straromdneascS., ccnsistcnt, nutrrit -ctllat $i 'irn r:le,i;ter:.t, n..;'',raiol,
limba fornratd intre
pi'ot,clon.iinr)a-ece) este nutnit supinstlet sirr td"r",l:.

Francezii Italienii Spaniolii

Galic Italic f i'r.co-ge ',c-

CLt'r'.i ltl.tl
_-_-,--j
t____ -
I

I STR.\T i I,ATIN tr,ATIN LATiIi
Ln I r-\
|
r.,. r I rrr
.,- ;
r, .

| r:ilra
L-____L
Acisl-i:af
Ii--'--.-l I Germanic Germanic
| __-l___*
Gernr;.rnicICt,r;naniciliiav
?

tt /1r,.^,.^;:\
\rr driL rr/
ll,riro'nhqrz:i qi (vizigotji) I| (.ue"ri)
(vizisolii) f.,,."ri) ll:lai,ii
i (slai,ii rie.
cie srri)
II rriont ji ) lr"l |

il
i
--- -._--......._ _. *.-._ *.L-
oq t
rli
lil

Eie:':ii{,litele tle substrat ale hmbii ronrAne; nume de injrnl,,lc (ntAr,,z, uiezttre, rr,istret, brLrz:i);.
sr-rr.1t rrjiirez.ent,aLe rle linrba daco-getilor. care piantc (,brcii, ,!.run,, mitceg,), pirr;i aic corpului
laill+ i-.;,11';.- din familla iimbilor trace (inc1c;- (bu zd, grLift:.oz, burid,), noLrLliri farniiiaie icopii,
r,-tti'c'rT-ri.:tn.i.;. ciin cal:e nu s-all consemnat cu- bai ct!, ;]7a S, pr Lt,t1c), ci-t.iir;tt:1,:-l legra'Le, de pa storit,.
t-itiic.r in -"cr'ls. Pentru ::r:constituireir clenren- :i'r,Lpiitia I rrCitrc,raii a ncoslcuii (urtid. iutrd,
leior de su Lsr-rat. s-a recurs la cc,rnpaiat ia gcL:rl't.
t:ti J.l1:.rnei::;. Rlriianii a..r impu; lin-,ba latir:5 t-l^_-_ -. .1
_3_Jet-'JrjtlL r..'.tij I .__.-r r-..
i.I ;.r'_r.i:LtI
I
_t

i'ii'r.pr li;ri,".i a ed:ninistratiei, da:: a'-r pirstl'ar :,:riclt' tli"Lsi-tt ul i cele cie jirlr: st Iinba :'uir:ilii ::e
r.
^:-- /inr
Itrir b a geto-;1,rrcd te:rnr.jnclrr',:ja gi:ogr;.fi ci. I i itrir it l'r,, tlia,rlilii : su.i-i i,'1-t: I i: i' i trr:ri jta ii Il.ii, rJul
''ri"'l-; ,': ;.'.( i' ;i .;ricnuhi'ii in nc'ua pj'.j\ i'rcic. i,: rilc:.pa l lle cl' ;;i;t.t,e.
{.. it
i,-:l i:,ic:nr-'rrtcit' (lc iitl.:,;' rt, i;rr: cxor(ilg. i
iiii:;aIr,ii ciir, lirnba. tiaco-dac;ci,. t.ci:,trr r,trie
lrr l.iiirr,r.: ir:: c {i lc ;'itir.; i,. Dr ctb e ta. lti i: ii c co..,4 ig,r.9 1,r2.i 11;.., L;.ii-iIr-tit :nfi '.tc;t i.i ;i : ,r1,r:. ilmh;L ;'iin;'
a_ -'
\. n
r'. 1, 1 .ti.. tt t't t. e.,', Jttr L: 5, Cll). cuvinte cli.i:e i:_i: o.rj n.t i'r :tr-tiil c-'1e s]ar,r., -i'rl,;, tlti ,,Ia1.iii sI,.ru'iil,-" r,

rrll
contacllLl cu poptrarcie :c1ave vecine, pe cale pix|ru citev:L cir:i:er:ii a rrnui alfalret nuntit ..
nnnrl:rri :;r lriti'rr.n:; in limba ;lomin5. cuviil- cran ziti e").
tele Cozio, O{:r,.a, Predeal, Bistri{c. Crasna, in Tr:lnsih,ania. deve;riti palte a regatu
l)ogriaru, I)un, Vlad., Ra.du. boier'. uci'e uod. lild5urda. ^^r,,ri., irjtliba rlc culrtrrl a losr _ r
---^1-i,-,. LGLLrrrr-r
-neLtastd, ciocan, /,a|:ota, plu?, ce.Lt;, i:il7c, o secolul al XII-lea lafina (rnedievaii), pistrr:
-
citt, a greSi, a iubi., di'ugosie, prieten. 4 rnr; rtt'i in insclintii :i drrcumenle. Linrbzt serrticit-L
,

du/t, mi,la, n.oroc. Crn-inte slave au pr:-ttruirs in l'eligios ortodox era in-s5, tot slavona.
limba romin[ gi pe caie culta. prin i.ntenle- in urileniui al ll-lea. asupra lirnbii romi.
diul limbii slavone 0imba slavi bisei:jceasc:i Ei s-arr excrcit:rt; qi aite influente dator:
literara): rai, iad, uld,d,icci. circumstantelor isto;-ice: maghiari qi gerrna
Vechii slavi au fost cre,stirati rie c.'i-lugralir 1-rr:jrr cr-rl:,ni z'a.re'J. T'ransj-1vaniei. IIuili termeni c
Llhiril si N{etoiliu. care au tracius, in secc- ar,'este iimbi se conselvS. in grair',rilt' dtn 'frans
lr-ri al IX-lea. in slavoni, liturghia qi cErt.iie ..'irda. Unji terrneni rc:rghiati ;ru pS.truns in Lirrr
sfinte (Nouj Tlestament). Liturghia cste slujba I 1 1-.rr';, are-\, ti : c lt ?.r'. t,"i,e ; e,Vi, g. gdn c[ et c.
i r-

nrinnirrrli qi ',(,n, rilLil a Bisericii Ortodoxe. lnt',rier:tele tulca q;i g:"e:ic-i (feirar:iota)
Ei qi-au consacrat viata misiona:riarrllui ce r'l :inro:zi cxn:n.ir,rnii ImoeriuJui Otoman
evang,helizrrl'e a pJlioarelc-,r siave (convertii:ea ll,risilitul tt-u;-,.-rpei gi :,e erlind pArti in secol
la crestinism) qi arr conceput in acest scop alfa- a1 XIX-iea. I)i: iirnbr ttircii au intrat in lim
harrrl cli-r,"'on crrnr.,nlrrnit c]riliric ronr6.ni. cuviirtcle d.uSu,m,ea. geam, ccL$ca,u(
Fiind linsiii cle ccntactul direct c'.1 Bizanlui dort-td., ca,i-*, iuieu, iar r{in greaca (fanaliotr
/r,nn 1-r.nl nrf ndr,vioi r. rcrnAnii au fost jnfluettrabj
\Ll' tl'] ql vf UUq\,.\l\ r/' fiio, dosto i , {I ,,u t'lt t,t ':rni ,i .

dc. l;trrl'hi:r slar rr si aif'rr bctul ,:l:iliij.. ii-rtrc iri{lilenfeic perioadei moderne
I-rmba siai'orri a fost. iu ser:oleit: l{lli-).V' nrrmili ^r-"- ,,i eel"lla:r:'i.
(nlai :rles ?tr 'ft'lilisilrrati;
in 'l'ai"a RoruAnca.scir gi in \'Ioldovzi. il:rlblr ilc $r rr-lsa (il Moltlova gi frl,ra llonri t;c:isca).
:
culiuri *- a carceir.iriej (hctirArj do;.-ll.'e;ii In secolul al XiX-1ea. vccabular-.rl iirnl
actc ji-r.r'iriir:e. sirisor-i. ci'onici) sci ;: f i: J^'j..il -'oinanc :'e nlcilerruj.ze::"::i pi.'it-., int;.,.i:utnittt
(folosirlr in scl:is i:i terte reiigiciarsr:). ilarri\'€i din iinrlrile rorlanict'(in prrrrnr-rl rar
Alfabetrii cni:iilc a. fc::r illo-sil. oc i'clrati., ciin fi'aur:r:'zit. det ii tiin rtitliana) gi din iatin
pan5. in secclul ai )ill' le;r. piina ciriri. .ir, L+5U j,-ceste' suittre :"-u li:i,31:miil:.it c liroiirr; a (r{irnp
in tirnpul cio:nniei ltii Ali'xandru i'.iar; Cu-za. ncntei iatino-r.:r-rranice a lirnbii *' fen.oi:trltl ca
a a\:Lrt loc aioptare,a oficiala a a lfabetulrri a {ost numir, .,:'elafin:zzi}:e'',,,rer:o,nanizii.l:ij" st
lat,in in iocu.l celui chirjlic (dul,5 tttiiizarc-:a .. t, c c ci e.-i t a ] i z r-- r r-''r, I rn a ni t: 5.'' . r-

--
-€i{+}*;p--
'il't
JV. i?Cr"iAlNn-ATEA Ro,n4Al.'l:-tR ',liz;'1,'u'tr,'l. ls"itliiCIl-CJ?
De ce existd flaud. ieorii opu{ie legatr. cit rantani.tstea. rowti:rdiat- gi crt sustin ele?

A. Runn-tITATirL Rc\li.i{ILoR i}i sur..:;rtri IvilDIi:;lAt,}:t 'Il-rlirulti-. sitc'ct,Er,rL VtrI-XIII

Pirocesul de inchej:llir a etrj.Jg'.:'-c';:ei llr: .rti ol'elt, t,u poyrr:rui ro;,riii. ,itr:Ai; cronic|'l,e ]lizanrine (d
tert i : $i r:t'ie o,-lidt-'nt:aie acorr
t'r.,1:c;.). c.-'
\Tl-\-jii gi aparilia pe ha;ta liurop'.:i i.l tiror''.i itr-\ri r )t. r-i,! L; ar

lucuiie de rom.ini dai,ori
llolloi'. popcnii tolrril::1,. a fi':ur clr t'o':ri.i;tii si ii.reppir-. Lel'ji;c,'i,ilc,i'
j nt.':. : Li a tefr! i :i,-,1'-rl' rpir- {;4.,:'C C0} rStlll ir ].U e'\'-: r'r ; - i:,.rpet:;tr:lo, ir.:..,,L:"i'-ini ale. populatiiicr mip'
',,rt1s,e peF,1,{'; 1-!',:l:..',:'r-' ;i nriil;tii drisii d.: lnrpcri
,tig ;1 i. {,,, QZ iil r:,.i j j. r i,:,-;l ;-tlleJ ;l rie qi clo^ri'- l riii
1 1

ia --..,,,11ru1 1--1j g1arii.,i siarriicr' ?l s,.r.'j t^i Jllziuti'ir-' j:' lrr',i:-r:ira dc j'-r,.
.i ) i lir i ri i. t',1, ;r:, il l. i: it 1.ea ol t *ntai i se .;a. icir-l Lrti li':'.i-

\ ,., d;
-.-j*i.l:-.*"
:
liorninj.i sunt rlentiona,ij ir:' sci'is. sub etno- . inrparatul bizantjn Vasile al ll-leo, fuIace-
ni:r.rul (niitrie de po;,11 d,,. r-lah-r-lahi, ter:me n cle cloizeanu,l, inti'-o scrisoare, ii denumeqte pc
ortgini-' g'.errn:,Lr'i,:i. cu c:ue. in dif'eliie r ar-tar,ir'. romAui cu termenul c1e ,,r'1liri";
aL1 fost tleseinnaie toate popoal'ele I'otraritce. ' in secolul al )il-lea. Poclctba istoriilor, tra-
\.rlah insearnnd uri striin, un llopor neslav c1e tatul geografiilrri persan Galdizi, oi.er:i infor.-
linbi ro:nanic,i.. Teinienui a cunoscut apr.ri matii despre romAni, situindu-i intre slar,j,
diferitc r-ariar:te: vlah. r'o1oh, valachus. blach i'ur.i, r-urguri. intre,.Dutdre gi un mr-rnte maf:e":
la ung,iii'i. r-rncle s-a .i,ransfolnat in olah etc. Er ' S/attirile 6i pouestirile liti Kelzatt.menos it
in"ei;r. ar 6nd cor;ciinta c'le:;cenctentei romane. pomenesc pe rornAnii care locuiai: in api:o-
s-ail numil ronran-romiini . plerea Drinirii;
' ?n secolul al XII-lea , Ioo.n K,/nruam,os. secric-
Irr:imr:Ie mentirlni car:e oferi inforrnatii t:rr al impalatr-rl:i bizanrin \{anuel Cornnenr-il.
despr* rorlrnitatea ronianilc;r' in evril pomene$te originea romana a r:omAnilor: ..se
lilc{litr ti:n1:rrv'ir.r sunr: zjce c5, sunt coloni venili de muii clin ItaLia";
. in secoir:l al \TI-Iea,. Strategilnn (ArtrL ' Gesta Hungaroru.m (Fa1 tel.e LLnqLtri.lo|) esie
n, i: i r :ir i. ). ti'atai, irr ilit a:- i;i za ntin cet clcnr.rrrt.e5 tc o cronici a notai:uhri (secletarr,rli,ri) t:egeluu
pcp''-ilatia de la nc,i'c1 iie 1)rrrr ii'e cr-L tei:mc.nrri Ungaliei B6la al IIi-lea. Aronl.nius. cale ofei'ii
dc "lr-'lrll'll'-i'': infornr a tij cles; rre lo m Ari folm'.r ii'-rr:-i le poli t icc
"ei
' iri sr,:colr-rl al LY-lea. Geografi"a cu'ntecina nre.lari.rlp pvicfcnre in secolul .{:al lX
,l\ lce i-n:rnar
llrt l-r. .rf , j'-rl
,\ r

rr 1ui I'fo,si. (-lhoi'.rr'aii ml-r,1--r-'rreazi .,Tara ;^,,,^^^ i; ;.
-,-^,;^ It (Lesemne:]Za P.:l llOlfi3lll tjll I1r-1.
ulLr'auill'patirl.
i...) c:Irei; ii zic Balali" fVaiahra): mele de,.blacLd";
' c; orrit:;; Li-li:ci O.riri :TLet7'r e prezJ nt:i ..ta:a ' in secolul al )ilIl-iea, Cesia. Ifun,..syi.1,71', ;:y
vl ah,i,ri,''' (Ll lrh-ili) ; f'{ungarorttrn (Faptele hu.ttiloi' Si u.ng'uriiot).
' ? ir trit ('(]l til ll X- .i ta. j;, l)'; si. i'e t t ! r r, i :, i :. i i', t t'c, i scrisi de cionicanil magLiar Sinicn cle ii6za.
itrLp.,ri:r.i Lii. :clis int;:i,:alrii bizar,-
Ll ai-iit.t.l1 cie-. reiateazS. ci i'omar:ji e::au in Pa nnon ja 1a r,'eni't:rt,
tin CoiriiLriltin al \'TI-i'r: Po,,'i i:oiu cnetr-il -.e huntlor". czi o palte dinri-e ai li,,r. s-a ii:rpi:isli:ic 1i:
rt,:illeir z.i tiesi-,i:e tiirtzat e,r slarti.i':, irt Ilaii:i:,1-j. Iralia. iar vlahii. cdr€ orrz:u p;i: ioli qi z'tricui.rc,ri
D r'c7..en.'r?n tj i rr i|e Ir I i Lin cl.ei'ea j r.r li j r :,:l l,-e- c,-r
l..r an i:5.mas -c;. t:iiascii in coittiir,"rar"r:.
(:C:r l'i )It j i te;lSi,i :. i.t iir,,.:::l:,: ipi'f,ic,f rr ln ilt',-1, : . i,.), ' in colespr,ndenta di;rt.r',: [or,il.d. c,:1. J:'runi.,ts
lutrrinilir -i per cci ciirr u.i.,;rii .,ri..rnal:i.". in rirrip, (conducfrorui Tarat,nlui Ror;tino-llul.gar)
".i
cc y;tr; llu bjz;i;ti,i:l il:..r.;.:gie cLenunlilea cie Papa Inocentju al III-iea. originea. iatina a
..i:0itlili'"; i onriniloi' ocupa un loc ct,r) i.i.rj.

iN l,rzruxnA ull\Nrsrir,,oR

t] e i.; :r r,,Lt inr:epAnd cu secolui :rl Xi\'-jet. rt-r'nr,lr: L,
i' b o:;'d ir,i'-i i l'r-r i;.r i'r i-, la l i i r rii l.fi n i lt-r i:
cit' iii .l'il 1t,'-1, -1 i-i : tat,ea noi'd-drrnaileani (rornAnlt ) se riir cii;:,,.,i,1 -
i,l:lrli..nrui €r,.ti,-. rlt, r;it lt,tr.t ,.trr].';ut,it1. ]air,, ta intr-un caciru politic pi:opi"iu. srate.l -^ ftri.i-
doli,.intni in iirir-ru1 Iiciir-:gtr:ni 1s,tc'-.1erle Xf i,-- dale T'ara RomAneasca gi i"{l}rlova,
X\rl), '.:alt' i:lpare ir-.iri'il lr [t1..]ra. se exrjnic in ln aceasta pcrioaciir, rlair,ritri cr"ganizr-rri; lc:
t t;ai:i iiil,.'ri .ra Cr.-.c j r-ii:ir tel tl j.,-L li eli,:ir. in i ti rop a statale, romAnii capdr[ nra. mu1t,I ';;.zii-'iiit:i-c,:
i r,

illi:..'-,i-i Lc.i,iill,i. !t:r,ri;-Lcl ci,.: ):.i 1,:.,.:r,l:a ca apoge:ri in Eurona. cee;r cr: duce 1a. cre:;terea trti.:lil,l.'il"iui
riez;.;r:i i-ll i:ir i,r-i: i r.,i_,iiit.;r.1r51,, r: lr ., i.; Li: i. rr +'. g1 :r tr l -i in de irrforniatii 9i izvoare i:1rrr"j.. r lcj:ll'Fr i,.,,'1i1'1,-',.
{,,
:\-.r't.'rll;11 -'. i.j,'li1 i,j:i--l;r1 ",i.,liiil.l ,.,i r-:tiivc;:s:i1", ro.ndnilor.
Lr.lir:t|isi, i a.r : ::ii:c;.lr_ r_.,i, elil.i;_,-:l-r,::t rtiltulilt Deciangareu,,cruci.a:)ei ti''.':i" (lu;'r., c'.'eg:-i-
qi iiiiri',tlt ::}'latl g: lL.ii i ,i,i:ll'i;ir 1.r!;l'il'li.rjj,ij nzii.Stii irnpotrivrr IrnFi:' i,tl,:: i 1.-ii,::ri'.i,.r'.) ,+,ar:c .J i ll
ltuJ'1,1i :.,i iir'lr.r:.;;trrli, ;^:; j1,-.,a".r,,:-",'l i.,i:-'a::,i5tiitii:
i,]1,1 T'arile RomAne basiic',,.i,c r:,ln r:;::.istel:ie; ar,ri
p(iili"J' u,! li l l r-:i i jr Zil Si -r'f ;r':..ri ::,_:.1;;-, ri;-ti .;,f :l t:.:,,:ii i- c,tr-rriane- adev5,rate ..irr';a'r.i",r.:,., r,'cstii;riia ;r:.
ti.:r"li,l,, !L'Ci-'.;-r.'i)ll:iill 1.: ,:tii. i.r.ir.i,rl ;,;.1 i.;1.: lu.it-,p::- tliiar;ri cu tles{iqulrrrca .lrrl,l,.:i :,lntj';;,--:i::.:'
ntiOt' t^ili'rr' il:ji'C,r:iljil.',:jl ttif iti-:r/-:)' i-,, :..:a,1!. :*.i RO-o:iei. ; 'i',:irilor Rr.rm6.r,l,, i: ilcii-su: :ril;',1,',r€r,.i.: :lrl ,.r,i

rlnAi,;.i. ci:t r^onlinl a l f,,lt'.ir.. ;nr-,;rt,i..l-,i.,,t,:ilrdi-:-:,r,, .'.',

Iq!,,.-rii
:ili; ,!.t.s
preocu.perile ur"nani;tiior fald de orig:inr:a ;r rs- ' Antr;nio Lioniir"iit;. r-rila;rist itaiian ca
toria acestur:r. a tr5.it, 1a cui'lea iegelui }llatia Corr'-itr,
Papa-litatea se con&'lint6, in secolul al XV-lea' am-iniit cle ct:iginea::onur.n:i a nea.miilui rotr
cu Retbrr,ra Protestantd, nriqcare care
jnlcltll'lla
nesc (,rominij sun: urmaqii colonici 9i ai
r:eformarea Bj.sencii Romano - Catolice din Europ a gii-rnilor i'{lmane di:r l)acia"), ar'grtmentAnd
Occiclentali gi care va duce 1a o situatie d': crlzir inscriplii ror;tz1nrl. t;-,ponime 9i numele potr
pentru cato[cism. Pe acest fond' activjtatea mlsio- rului roman;
,ralilo, romano-catolici se iltensifi ca' Apeatcnenta ' in secolul al XVI-lea, liicolatLs Oialt't
romAn:lor 1a,.ritui glecrlo/' (ortodox). nelegitim i:r umanist tr:ansilvirean de faima europear
viziunea catolici-, deternrinS' iltrarea spaliuh-ri el insugi de origine rominl. in lttcrarea
i':c;minersc i,r sfl:ra ile i-nterelse a Papa-litiiii si
mi-
a
Hungaria (15i16), cste primul care s:'rsti
sionarj1or ei. Se conbureazh, astfel, incd o cauzh unanimitaiea cie 11€aIiL. limbir, obiceiuii
pr eocr ln 5:i1cr p er-li't"u ctril o a romAnilc'r' 9i' in
"<terea i eligie a lottt,-rniLc,i-.
aces1. conte:t. a. oriPinii lor:'
' Johannes Llonterit,.s. in','5i'a't rtrna'niot s
Pe fond.ul }i.enagterii, qi umaniqtii ronriiii original din Braqcv, lefclmato'l leiigios
filronicarii niclclo'reni si mttnteni). ci'tnoscitorl saqilor clin I'ransiliania, inscrje in har'ia
ai scrierilol umanj.ste ellropene qi conqtienli de (i542) numeie .,Dar:ia" pent!:u intreq' teii
pioi:i'ia lor ideniitate iatini'. vor fi pi't'ocLrlrafi riul locrrr.t de romlLrli.
rie i er,,etat'r:a or:igrniiol romanice aie poporuh'ri ' tt, seoroiril :rl X\TI-iea. Grigore Lirect
qr hrrbii rcrnane. cronicar moic.lcve:rrr. scde Letopi':etiLl T'd
Lri Talle Il','rnir:e. curentul umanist se de'z- 1QolrJsuei,,"i. ii,f r-r-r n capitc l litlr l a l i'e r'trtt l';
jn
j lea, cAii d- a1l "l
r'1,':,.r :-.eco1ul a1 XV-1I -
i:c rI' i I r f|-icr
b a, rncts tr d, rt t c ! rlo t: erlca:cr:. rr: na
r.'r-, 1 i- i1,r;i, i1 an
r.ril-Lit c5.l-tr-tre.::i ci-l tl lscd tori ai cultru'ii s|2' 5i
r;(: \li
a.it-or LinrJ--.i l.ostrtciei',:i-t Si ii iitbo
n or-lst;'i; c:'i'tt' ti 't''
a l,i:rl;lioi' qreacl gi larinA' Crorucari-i ftllet:he' lini.iti. este udtLrt.ci'i; ,*i ti'r: io*;te a'rite siacci't E:r't
C'rsi;,ii. l'; ecrtLce, Clintemir) au pus bazeic is- r"r:strti, ctt a! uccrnilor d": it''iit' pre.,!';t"';' :"'iirr
i,-:i'ir::li'afiel ro:r,:tr.e;1-i 9i au urmiril: rcconsi;- clescendenta loniana ("cie |u' Iiir;^'' nc l/"'-!5!ri
t,.i,,"i islc',:i,-'i, .rilriliarea latinitatii Iimbii si i;i fac,-' rttr.Le ,.111,-,lpiei:i etilnoiogice i'':rD
cr-i \'
aiiul cat'p atc' i i-c nian in sp
rr,rila.n il.,1', i,ii poi-,,-, i i, I t-l
rele i,'ontancq;i qi t:clt larineqti (,," 'tl': I't: ritrt'ir"
'"iul-:iireat,. Croilii:iic lor (ietopisei;e - sclieli cr'r ce ie zicenz ictirt'i; pi'e. ei zic pr:it'i';; c'irtle' '.'L
631'2iri.;r istor:ic. j n care ir-rregistrarea e''-eninl?ll- co,r o,' g a1'n.cl, e i zi c 3 :t i ir'a^' )' Cronic'a-r'
u i afii';r i r

tclci" se ficea crlnologic) relrrezintl cea dintAi origrnea comrrr I a niolclilvenilor' mr-r'l'' enltr'
imagii.e sc,:is5. a istoiiei noastle' rirdeieri-rlor:'. ....' tr,lt d,e la Ra''n sr' tra;i'"
'i,Iiran Co:;iin scrie l";cl'a::t:a [ic r''ea't
Cei niai irtp';i'tanti t'rnanigti cccir.ler:- rt'told,ot'enil'a:' 4i. i!.it.t. ce tcird QL: it:r;;t stttiritr'
tail si irtlm8nr. cal'e au" abordat problerca ioi'. arlncana ir rii.ir:tlli: ]-ti-olliema t'ii:ii
l'{rli}:r $ iriti i rcrmAniloi: sunt: lornanlilr'. cil,rt? c'fcr::i argumente alh
' i,t s"".,li;r. ai -X\r-iea' Foggi't Brut:ciolini"
lcgice , iii:l'.'ls",l'"'' s: r;i1'r;i'-t"11 firli-' 1n sirt';j;r
sr.r-rre1'ar a.l Papaliratii' este p'*intre priiuii tezer ori3-rnii lai;;,re a plrl-loi'u1ui i'onian'
ur--raniqt,i ltalieni care sus!in cu dovezi
oriqi'
'it't secolul ai X\rIi{-lea' S:'aliti'
ne; iatlni a popol'ului romin' sernnaiAnd
Consl.arttin (lry.;ti ocit::i'tt'o' i'torit: ;'i 5e'ig
din 'iai a ilolra'tuasr'ri' in istrtric;' i
qt
r:lci:enteii- '1icrlfiilne iimbii lati'ne 9i rcrnrane t

r-,-, r. st at ind t xis i e rr i a I a ro
:
mAni no t ti - {11i11'e-'n i Rt t ruC n e ; t', cl i r t ! r u l':t' c c,it ti' t (17 i 6) " a'i...t: l':'ze ;

a rrei tr'ailitil reiri:r'lioale la descendeilta lci: crjLic ult mat,cril;,-: t'\t,iclfl d.e bngai. r:t-i1-tt
c'l'i, rt.l - c ceic;rja lbrr ciatzi ile Trai a;r: ,;n,-l'rr:ir;;"i elti,:i i;izantini ;i oci:icii'r-'.'''al
. l!o,;:r'J);ioriclc-, i"fi,-'ma despre rr'trrtinij cu care
.iornt ii ii,. a. zn. qr.l r:i.o.s cb iti ci:, rit€-LF' i1'l rl
( rJ

s,.:iirl.ail:ise"liiRolr::rc5'.,in"voi:aucui'lendrie con:.'.Lni. a i,r-l tL'r oi' i:o;'rit-ii]c;: ','lrts'.'' ''.'tll'i
o:'igi l:ll:i icl lit :'::':.t I ii": ir'rt.el,eg. rltt r:'.ttiirti' t'eltirL tle ctici
(c:it T''
' l:',it'-t Sjli;lL' "t''it ':'ii;"'tnini' devr:njt pitpi sull iltltt'i ia,easct:. n.s.'t, ce qi ci'i'n A'-i':r:i' ':t
;:,-iir'e'," d* j,):1.1. al ll-iea, ra'spilriCc;r'e' D:i 'r ,,n::a ir-ai, 1".,::t'i,i.tii. ,:ti.tt,!, li, :t"tol.t/.ai-:t:ii,i.:.. ,.,
s r.;I: :rLj.l.? .,:. j I ist,l'r'i t:e. i;L Er-irop 3' tco ri :l' rl t';rr -
t:i)ti ;1. tittt-nltt: l'tctri't: si:' ctii $i' ti't'; 5c;:11
po;:cr ill.u j t'i; rnir::
il-ll; l-,::i g-;1.r
':ll r-'i.r1, Iali e a

i ;a,
pe acegtia"' tot romdni it de 1:r origirri panS' la clescilecare '<i sus-rtr-ie
linbd.... Ce c\cu"d'
au originea comr-ini a tuturor romAnilor' Pen-
tit'tent. ca toii acegtict clirttr-o fd'nt6'itd
trr-r sci:ierea lucririj. a consultat peste 110 de
izuor6.t 5i curd". jzvoare romlne '9i straine" in liinbile latinl'
. Dlnzitrie Cantemir, clomn a1N'Iolc]ovcti (1710-
romAn' in gi:eaca.. polon6- qi ru."6. in Descri'erea fufoitiouei'
1711). istoric, ling:,ist qi om politic
o' t lalt'il o r' scrisa in tatit e' oferi. informatii despre graiul
H r o n/cttl u e chi nt ei Q r o m ano' m ol d
moldovenilor gi despre .,s1ovele" folosite' "core
scris nai intAi in latin5, dar tradus apoi
cle
jstcria noastli la inc:eptt't ou fost luti'n'ePti" '
autor in romAni, cuprinde
C " Tuou^ AUToHTolrIEi gI TEorlIA IIIIGRATI'I{I'f'A
.,,echilocuitori ai Transilvanir:i' fiincl rilrriaqi ai
Contextul qi carizele politizhrii ideii
I

coic nir'til'rl I ui Traian'
romanite!ii romAnilor ciin in acea -ti atrnosferi' sunt lansate icieil,.:
Una clintle cele nai clezbltute probleme
a originiloi: imipgationistc. care conteste lomanitatea -rociA-
istoi:iografia lomineasc5' este cea nilor. sustiriAn,f cE Dacia a''" fi der":nt1; ct ''t'et'rLt
(Istoriogi:afia este :"tiinta ar'rxiiiari a i-"tolici cleserta", nn leritoriu ":lilas nelccuii clupa
le-
conceptiilcr
care se ocr-rpi cu stuCjtil evoluliei tragerea aureliarrl (271 21::'), cri poporui
gi op"r"lnr istorice: totalitatea cercetirilc'r is- limba rornAni s-:al fi foi:mar, la -suii de Dun'ire,
"i
torice pi:il'itoare la un anumrt aspect)' ia.r, de aici, romAnii ar fi pitlulis, catre
niijl';ctil
Cauzele aborclS-rli romanitatii rornAnilor secolului a-L XIII-lea. in Tlarrsiiveriia' '"'trt1';
i-au
sunt, diferite in funcqie cle epoca
isroricS' Ei rie
glsit s'-trbili.ui p.' ungui'i si le s'e"i'
persoanele care aboi'dcaze problcma'
.Aces'ue iLlei vor girsi' clin ciiverse'
moiive'.
'
in sucolul al XVIII-Iea, stipAnir:ea lui \{i- suslinitori, ajungAnclu-se ia aparitia tr-rcriei
hai Viteazul in Transilvania a ati^as ostili- irligraliorril;te (': initgrct -: ?-l vt-llj' illrf -t-r ri:lr:i
talea unol'a clintre le'piezenluntii nobiiimii striini pelli,l'u a s:r-: si;'';ii; l'icj)'
maghtare, care consiclerau ci lomAnli if
r
amentnf a pllterea natinnilor piivilegiate'
veclei:e c:tre Sus{inator:ii teoriei in':igr:iiticniste in
Se :rfilm5, in contitlu:u{} puncre d'e
aceea a secolul al X\TII-lea ari t'o"t:
suslin romalritatea rorninrloi"' cufir a tcrst ' F't'at't: Josepl't Su'lzer (un t:api'"au ai ar"
lr-ri N{artin Cpitz (cdrturar gernan
care triit in
a
opinii m:rtr:i habsbiirEice), cat:c, in lu'r:;ra'*'ea lstoria
secolul al X\1l-lea' in Transilvania)' cAt 9i prin
cum a fost L)t;ciei trunsal4-ttn" (Viena, i76f i?E'2)'
care ccntesta romanitatea rornAnilor'
care ideiie iniigrationiste pe care ie susline' esl'e
cea a lui $tefan Szamoskozl'' nobil maghiar'
iLn inaintag ai teolir:J ir:iigralionisti: a
seco"
la inceput sns{inea originea latin[ a romani]or" luLr-Li al,{IX-lea. El susline"r':i ior:ii;:ii s-au
c1ar, dupA unirea T5-riior Rotnine cle
catre ltlihai
-iii' su si:in AnC l)iscr,rt ca lloi-roll la srid de I)ilnii:'-' ''1flr''r-;t
Viteazul. qi- a ne gat propriil e a fir:ma
inlre biiig-arl ;l a1)'rrlr'ezi, Cc la care alr pre-
c5. rominii nu sunt urtlra;1l -t'onlanr-lol'
liriit itlfl''ii:nle in finlla, pl'ecum si credirrta-
Secolul al X\ltfl-lea rcluce cu sine apaili:i oi:l.oiir;-.ri,. 1-le a.icr, c'i a'-l cinigrar citl:e
rr'ij
urtor iclei care contesti romanita.i'ea ron:inilor' 'fransiivania'
io.,1l sgcr,,lrilui al' XIII'iea in
Pane h a doua j'rmdtate a secclului al XVlll-lea' gi pr:
r-rnde ii vol g,asi stabiliti pe ungrii:i
continuitatea romAnilot: era consiclerati o e"vi4;n !a '
Sd{I:
insuqi impiratul Inrperir-rh'i hal:sbui:gji' ios;f Cizrisiiai''' l:;ngt'i (i:;t'oric austl'lat:'
al II-lea (1780-1790), ii considerlra pe ronrAni
' Jcltciti
nrai fu;rci,i;nas i11 r'rztflcci:lria auiici cirt \''ienrr)
.,inccni.t:stabi1, cei nai vr.'r:lli. 11r-lrlr€lrc;1
sustinc a:i i:i::;ia'nli' 'rti ii:r-g,'at ia ncrd
Ccl
'ri'
locuitori ai Transilvaliie:.". r:r.igi'
liuniic L-T secolul ai l'K-iea 9i corlti:sl:i
Dar pentrtl rontAni, popuiai'ia r;;li'rritat'5 :l llea l'Cin:tIliCi'
Transih'ani,ei in sccolr'rl zil ]'VilI'1ea' inc:ei:ca
iUpta pentnj dreptr:r'i lroi'll'"(']':ti;.1 et''r'irc'l'a!'ts ;l
clocun,e ntri l',Li -Su l-rl1,1 e :: [-t b e! i i't :: V't t!' c' r I r:r tt r t
t' t
in ser:ciul a.l KIX-j',:rr, ':rrpi' i:r:.i::l''"::::
'::' '':i
:

rli (l il6?)' l'r1.'t;
a'-l:rirc-il-l-r--a1'
(i791). nrerirorir-r i)r'€zerrir'i C":'lli Ce Ir't \r'iena' cu;.lisnir-',1
iJi"Ir:"t1" i) rl I --
ni] cl' pr:ni:u c]:tjntj]-':rl:l c1':'
in care se ;i-il;lini a7i1 ce r:i;:triil''i r:iLil-'L'-ci lt't"i
'i
l{etemeinicia id-eilor teoi:iei imigralic'nisrc
a secolului a1 X\{[-lea a fost re]jefati de repre-
zentanlji $colii A-rcelene (Samuil N{icu, Gheorghe
Si:rcar. Petru Milr-lr. Ion Br-iiiai-Deleanu)' dar si
de

alti c5;'tr-rlari.
T'eoria itligrarionlsti a fost combituth de is-
to.'icii rornAni striirii incep And cu reprezentantii
$coiii Arclelene "i (Samuil Nlicu, Gheorghe $incai'
Petru \Iaicr, Ion Br'rdar-Deleanu')' Se naqte ast-
{.eI, teoria atttol'ttoniei satL cort'tinuitdl'ii' care
si-:s't.ine romanitatea rcmAniloi. cll urmitoarele
argumente
I . continuitatc':t dir'cici (persistenta nelntre-
lupt5. a populati':i Cacice sr-rb stI';oanire lomani)
este confirtnzLti de numeroase dovezr:
' dovezi }o;ice: afirmatia lui Eutropir'rs se
referl 1a pier:cierilc cle 1r-rptEtoli 9i nu poate fi
intelpret,ati:- ca extcrrninaiea popr-rlalciei c1a-
crce cle citre Ti:aian' Niciun izvor tlaratir-
nr-i

vor:beE1e clesilt:e di-"trugerea dacilor' doal des-
i
ple infrAngerea sllpunerea lor:' despre Cis-
,rug",,.u puter;i "i lor rnrl'rtare' NIai nlrlte -ccene
cie pc Columra lui'fraian arati reintoarcei:ea
dacilor acasA:
' clor,,ezi epi3raficer (inscriptii): e:ii'star: in
Ilaciar roi-'iair;.-. niai nulte unrtiti inilitare
forntaie clril oi',ci in vilen'Lea L-ri Traian ;i a
lirrna;i1or sa.i:
' toponilnia (i".un:r: cle loc:ui:i): apl:oiLpe
toate oraqele rolrin''1e poarta lluire vechi
riacice: Apt:llrrn. Napoca' Drobeta' Uipia
'Lli'aiana Sai rnizegetusa, Br-rridava' Pirobori-
dava etc.:
' bidr':nimia (nurne de ape): marile rauri au
u.,-imc dacice (r\Iar:is. Al'-ttus, Santus' Crisius
e;.c.):
" i c'-ezi ii-n3v istic''r: menllnerea unor glivirt're
ii iblmet ta Du ail i

,ie oli3ine clacicil il lirnba l:omAni;
:nf;"lentra siava -i l-t

" dov"ezi arheoit;gice: aqeziri 9i morir-rinte
puncte
dacice s'a''L it-'s':oirerrt' in circa 100 c1e
de pe l.erj'rcriui lbstei Dacii romane' la
Lechinla ie Iir-ireE, CaEoit' Locr-isbeni etc';
.:. l'Oni:r-rr:':1afe:l Iii'r s-a produs cloai' in etapa
starrinii:ii irollli'r-n€ efcctive' ci 9i prin contactele
cjr;:trc ilaci q- r'olta'nj entelioare cuct:rilii $i
cr,nractele dinii': caci 5i t:omani ulit'r-ioare
rc:

i la geri; arir'-'l ie ii e:
iJ. r\trlelit'^ri i; fe1,f ', cjin Dacia a I'mata Sl
;-:

:.ii.,:,itusiraiia ri;tliarra' D:rcia a fosl
pir'5'sitl rlin
ci)n:r:clr:Lente tr,e oi'Ci;i si'r'ategic' Nicirin izvcrr an"ic
rii-i []onfiLi1-r! sv3sr.iir,,'t-,a lciali a Dacjei rrllnllnc'

.
-"--.1-i..*
I
-- -*:...-G
Eristl dovezi a]e continuita{ii daco-romane ratiuni poiitice. contestat6. de auiori precum
la nord de Dundre dr-rp5- retragerea aureliani: Franz J. Sulzer gi.Tohann Christian Engel.
aEezirile daco-romane nord-dunli:ene cunosc Aclivitatea $colii Ardelene a urmat doui-
o locujre ueintreruptL, desfiintarea fron- directii fitndamentale. Prirna, a cercet[rii eru-
tiei'ei l-onane de pe iinia Carpali1or a pelmis clite, cuprinde tratate de isiorie qi fi1osofit', ca
circr-rlatia nestinghei:ita pe anbele versante Istorio, lucrurile si in"tampld'rile romdnilor de
ale Carpatilor: dacii- iiberi pitrund in interio- Sarnuil N{icu, Istoria perutru tnceputul romd'
rul arculr-ti carpatic: daco-romanii trec la est qi nilor i,n Do'clt'ia de Petru Maior, Hronica
sud cle Carpali; rom6.nj-i practici neintlcrupt romd,nilor 6i a mai multor neamuri de Gheor-
activitS.ti specifice unei vieli sedentare' incom-
ghe $incai. Acesta din urmd, ca dir:ectot: al
patibiie cri nomadismu]; menlinerea leg5'tui:i1or inv5.! a rrr Antu iui g-reco - c a t olic din Tr ansilvan ia.
cu Imperiul roman dr-rpi 271; Dobrogea r5'rnAne a jucat un rol important 5i in cea de-a doua
sub stapAnire romani PAnS' in 602' clireclie cie actiune a v(co1ii A::delen.e, activi-
4. nu existd izvoare istorice care s[ ateste tatea sclci.o-cr,t1ti;ra1[, prin' in{iinlarea a peste
existenta romd,nilor in sudr-rl Dunirii inainte 300 de gcoli.
de secolitl al XIII-lea: Repi:ezentanlii $colii Ardelene att arLus
5. asemS,narea dintre hmba romAni 9i iimba argumente istorice, filologice 'ei denlogra-
albanezd. se datoi:eaz5. fondr-rlui comun tlracic' fice privind oriqinea lalinI a ]imi:ij si pcrpo'
Daci rotlfinii qi albanezii ar fi avtrt o patlie rul-ui LomAn, continuita.t.ei.r qi unitatei-.l. sa
cornnni, in Balcani. ar fi tlebuit si ia na;tere etnic[, pr.rnAn':1u-se asitfel baze]e iingvisticii
o linbi cotnttni, nu doul limbi total i]iferite ron-riinegti.
una de cealalta; Totugi, repre zen.t.antii $i:oiiiAldelene 3tr ':]xa-
6. romAnii sunt menlionati ca popol: djstirrct in
gerat rolr-rl iatinei in fr-,rrna.r"ea limbii 9i pooo-
aria roruanitatii orientale in izvoarele islolice rului, suslinAr:d or:iginea pr-rr lir-r,ini Si :":qirnd
nrcdit'r'rL l.' t i nrprr I'i i. i:oiul .cLibstt'airrlui C,acic. .{.,este exa gr:15 ri la ri"
niste avcau sr:optti de I'r ilrt.ai:j a-''g.l-l'nciri'rlr-'
Ilrincii:alii sustinlr-ori ei terllieL au1'ohto- penLru ellaliLatcLl i-n Crel:tr:r i a- i'ornai'jirl'r ciltl
iriei s,,ri,;: Tlairsrlvania c L.t celei:.lie n a: ir',1, l"
in secoh-rl al XVIII-Ie a- $coaia Ardeleana, ' itt 1:rirna jum.[t,ltte a secolultri a]
mi.;care a intelectuatitatii greco-catolice din XIX-Iea, idcjle $colii .A.l"rjeier,e
sun:' cor'ti-
Tran-.ilvania, pri.mui nucleu ilr-iminist dirr i:u}- nuai,e cle replezentantii cu;e11i'u1ui t:irnl':"iitic
tula romi.ui. care a ajtitat prin stl'Angerea (ii.e exe rrip \u . ir4 i !: ail i'i c I, i' i t;. i' t: t: c il t-t' i1't l'i icaI ae

ciovezilor 1a susfinerea egalititii in drepturr a Bdlcescu), care acimltea'r ctt ,grer.i ic1 eee cii lir
romanilor ciin Tran-qilvanra cu natir-inile privi- formalea poporuiui ront!: n ccnlrtl"'tiser'[ qi

legiate. cLacii. pe cai'e-i c,otrsiilei:au r,ai degr';hi: un ft'l
Fiducati la Viena Roma, reprezentaniii de s1rit,t,:;i miiic:'
cei nrat rie seamd ai migcarii, "i Gheorghe $incui, ' it a doua jurn:rtli,r.:' ;..r- r'or:oluirii rrl

SarntLil lIicu. Petru. X'Iaiot, Ion, Bud'ai-Deleantt' XIX-1ea, Bogdo'n Petrir;tir:u ticr';J'eu (lilolcg'
au denrosrr:t nrin lucrdrile lor- continuitatca
su, yrlr'
gi istoric) devine susfinatori-i) cel rnai
gi originea lar ina a popoi'uJrti rorr,An. inflicrirrrt a1 contirtuititij ciac"cc, adu:il'nd
Str-Ldiile de Iimbd urmiresc sa dcvedeascS inti- argumente iing'visr*ice. Iji;te st.tslui.n'-115,

ni.tatea llnbii romAne. Teza iatinitd-tii linrbii, ua tot a.cL1tr.. r: ecesi-tal,eii r:iLi i,lllij d e vcsl'igi'i
iimbir vorbit5 de.,ulmzrgi-i Romei" in IJacip' traiar:i (r.irme) rnaierral e ilacii:e Asticl' tlepiri, nie'i
suslii'rr-ri rr-1{?s s:}ll r} s i i.r'sitrrl sccr:l Lil',i, t'ri irte:r
g i.'.rtrr ii il i'
esl,e privitir ca d,e La sine in!e1eas'i"
"\u
o,rigi:i,,'i pu-r iatinS" a popoi'ulur rotnan" negi'l'Lii in pirr:L es1 inleril;'etati- Lla fiinLj-, cl e f:-r1''r", iir'' 5iti'
e
totaLitiile corrtribulia di.r-,i.it.l-,.' .rl r:';nogen cza' tr'a ci.cc-;:r::trlitrll .liirl;dLl;, l'ci"''jL ejcu Fiaq'il:-i "r
t'el esle p,lezentatl ,.i ideea aui'ohtcinie:i il vcchea scrrs l'..rrla reti !)icr!/.'r:i'i ir;cii'? il-8{i0) '-'r'ri''
Dacie' qi a continuitatii ir,.:ii:1'rcllli--'.tc rn spi'lliiit: 3l-l;O;ts'-1.t::r:a Cii ciai,;, il,tt i-rti it-i:i::x1.r''' ,:'ir;';:-i
,.f

1'-'r1;'1.,'- a,:;Ll'.i:t cie romiri, cr-t al.i.i n:,:-r-i rriul1, r-i.i tri:'i .1.,.)n'liiilj:',ill,'!llr ll- at'itt'iri'::ii rltli''r'lrul t'r-rl'iit "-i:
ch-ia.r in a cr.ea qi p erio a Ci.. contic i.i ta.t.i,l't'clna:ril'-1" fo;:rn.tt.,1ap r:iievi,i i'lrrinett-;''=, tlin. r:i;i': a:ct
in 'i-r'ii;.isrl-,'ania incepuse s,L iic,,. rna.i -r:nuiL C-r-r l-l :lti i l, il a lb,;i' ji !-ticl'Jilh'r n:t ilt'
' A. D. Xen o p o !,. j :rtoric rom An. au i,o::ui p ri:'it ei eristeirla ;ltai tnriitcr puucte^clc rredele lega-
mari sinteze a istoriei t:orni"nilor. fo1os.5ie a,'- te de problena ei,ucgenezej. In principjtr. toti
gumente istorice, lingvistice ;i J.ogice pc'ntru irccillrtau dubla contribtitie ci:tco-romanI ia
a combate teoria lui Roesl'er. ideile eseltiaie. etnogenezS. ,J.ar ponclerea celol clorri elemente.
n'ezr'nietp i. lrrerarea 'I'eoria lui Roeslet'. Sfzz- clacic5. qi romaud, este diferit abor:datd'. Tot
riiu, asu,pra std-rtLit'"tei rontanilor din' Daci,a acum apar gi pt:irriel-r,' argunlente al:heologice
Traiand (188,{). sunr: privind continr-ritatea dtrcici, descoperite de ar-
- elementul traco-dacic. pesle care s.:e -cl-lpi:il- heologr-i1 Con,stanlin l)rticot'icitr.
pune elemetrtul roman leple zilr:i bazl e ir.j'-i ' Vasil.e Farucnz, istoric romin, a organi-
a poporului romiu; z;tt o selie de sipa'ruri alheologice sistemati-
- dintre mip"ratori. slavii au avut influenta ce. in baza cir'irtra a sci:is Geticct (1926), cea
cea mai mare; prezenl.a terrnenjloi' cre'"iini rnai irnportanta Lucrale a sa 9i o vasti sinteza
de origine latini in limba ronr-An5' se e:;nLir:5' is t,li: i co - arheolo gir:;i. A rett".it si ilustrll ze sinte-

pi'ur permarten.',r1e 1eg5.turi itltre popuiaria za daco-r'otlan5 iritr-un echilibrli perfect, prin
rom:rnizati de 1a nord gi sud de Dunire; Ierrreinir:ia irLfo;:maiiei literare qi arheologice
- rnigraliiie au impins popr..,latia daco- a iir,inate.

r.Arnrni
lUiltdli6 cnroq lrtulri
\-IrI nrttnli' r. ' \i.c,ticle Ior14,:. isroric tom6n, afirnlE sinteza
-
arheologia, tcponinia, hidrcnimia aduc cl:rcc-i'crirtn,i in ci-Lcirul r:ornanititii orientale.
ciovezi in.ccniestabire aje contj-nuit[tii c]ecrlcr ' ()heorglie Bt'ci.l.Lari.u, istoric romAn, in lucra-
(dnpi 106) qi daco-rotraiLiior (dr-rpi 2'i1l 2:5): rea O eti igtrtd,;i utL rLir{J,co! isto;'ic: paporu,l romdn,
- poporul ror:rAt-i este c imbina'-e a eleme'tlte- ar:ahzeaza gi resu;rrge. cu argtlrnente de naturd
ic.r tracjc. roman gr s1a',', ,ti;{,i:e ca-lc ceI ilo:nan i-.lcricd, lingi'ist,ic:i. geografici. etn''.rgrafic5. ql
r: si e ;; t.' e ti,l mirlziii t, q i fr-ir: C a l-t, e n i-t"1.
L a: hi:cLc gicI. t.ci;i'i a i l:ri gra lioni sra.
i.r perioada interbciici (1918-1939)
se cons t,a t5 in istoricglafia romAneascil

Il+" It,ratNirAfEA R0-!iril\.i;-oE'" iN F-iii(1.-\D-\ Fri.clll|].1.I C(i-',IUliis'f" Ii,r.lcrnrlRL.\ RCLULUI
S1,A\'Ii,OIi IN i-'f N oGIiliI"Z:\

Dr-rpd a1 Doilea 1-1.,i zboi r'vloncJial, cilci rlrl paii'ir:i noa-.tr: 9i a continr:ai si tl5iasci-
RomAnia a deverit si,r:-sai,trlit ai L-' R':l'S" :.lci fara intt:ei:rip.rle", fiittci asirliiala de slavi-
teoriiie stalinjs;e cic-:spre caractei'uL',itti'1;''i:i:i' Jrpa 602.
list" al ,,st51tinirii sr,-iava,grste roinene" {ies- Cu exceptia e::a3el'irrii slavis:niuiui qi a i'e-
pre irrporlanl,a cjitlliza"care a siavilor in "i rst'o- clc:.r:c-iperjiri rS.clirii-'.i]ur slat'e i;r cultura 9i
c i.r,'ll !i::i l.il ;'cr;rtar.n':r it:,t;i . se far: pr-l{'ine consideratii
ria Eur:opei. cap.5.td arnl'ioaie'
ir,, perio;lcia reglnui'.ri ccmullist' i;t'";:'jt;- i:u. pil i'i't:c l:i eii":'gr.j'-teza' f'enir't'i ci aceastI
grafia rcmineasci :: irrsistat ftlaltr: n:'i;i[ 1l'r I:r."rllrl(-.rnI nti n-iaj ll,'i,zenta int.eles (.inainte de
-.lavi;r pe coniribul';a 10): ia creaiea poporr': it'-l a il t:otuirtr, tt'e-Lr-,1 ,a st, ii; conrltnlstl''). itomanii
roman gi a cr-rlturii romirnegti. srrlt lirimiti ..coi;:,,-.pi'.or.''. iti.t piecarea lor din
in prirna etap i Qt ei' it ad'ct ()/rc or g'Lrc G h'a o r' l''" ii i
21
L);'. i2 nr,ttiiti,.elil't "li''t'''
.De), I'lihaii ltoiier'. i,;tcrjr comutrist roclln' cr-)rr"
"
it,.:'," di.'-; d-o,l .:. cf::pa (,pt:ricotla Cea'tt;escu),
r-j rr-i rlltir,P r,l .::i;',4r.'1,--j cl'ltl flolosea trecutulistoric
d.ui:e glurprri:i de isiorjci care pr-r'bhci nrl-r'jilaltl
fr:rmulate confoi:in icl-':r-,iogiei v''en:ii, ii-"':-l'rrl iLi .,cgIi pi,'iiiirr gi rr''t--,iragandlstic, se cicclan;eaza
r,.rarxist-leuinistt:, iiind lstfei rtn iilrlrutlc::it o ni;1ir-. c]]cr'ati u;'-rl {i'-l i'ein'u-iere a sentin'en-1 ului
t.t t'.',,t, ; ra l i'1, 11-' s,;l 1 i [':i " 1 ri e;iti
giLl Si ist crlo.':rafi a
cl,: inclc.cirinare 5i r:.irti;agancl5. cl'rn''tnjri-,;t :l
arl ali-1..r,i si fle r:oniinlte teoi:ii cale
cte
F.NL R. - u jtt j. ijl.oilc: r i-i ir:.i! ij. erntr-ll 1r e in- J r-i : n i :r
:-j
r;l,ci:,.7i,,

pr:e Ci:t-r'iiiatnti. -qlal'i"
ii-, [i,lrnat'eer i'tnilli a lct;.i tl,i ,lnir,l.iz:'-'.,. io:'1,: i'l ii'.i.:'. lcn:ar;lor '-asitni'itori" in
r: trrog:lrr.(:'L-ll, lrj',lneini u-5e 1? o atler"li:atii ol-lse-"ie
r:iior'. urttcizS.l,il- c.:L ii :r,b:i ltln:ini ai' f=' " :in--'b:i I : i r;,ii ;',] - L:o: n'lrl isii., pcn-
rl :',:, i :i'.. i:' ii;nag l, t 1r. 1-;
s.L:rvirui,. Si:lia ci, 1l;1r;[ 1 gi-r":] gef (-)a lnirf i;rl.Li'l'l'
11

,lin ila,:,1,,,rr::l:ct'itatea- poptliaiir'i d'1;r-''-;''l i::.: :-l ,jli-i.,'ilii.'21-rl1,,i::r;tr:ri.lif:1 f-il101liif0'llifilf ': itl'
-aCil!.,'.ltl r; j,';tl'.;-<1'; i-e'l,ot': r;';1--;1g,111t-'7[
ilar:je ni: l:, f ,-r:li, r:iciieri, nr-' a piiriis'i.;, i.:,litr'- i.,,-r.:^e :Zli-:'ir -),

."jii".."
{
qi contingitate (continuitatca nu mai avea (protocronism) sau c5. Ceauqescu este urmagul
nevoie de d.ovezi; au exrstat chiar iucriri care 1ui Burebista; au fost falsificate dovezi istorice
sustileau ca dacii sunr pritnul popor din luure pentru a dovedi continuitatea daco-roman5.
E. CO1TpCINTELE ABORDARII PR9BLENIEI ROILANITATII RSILANILOR

Din icieea descendentei romane decui'g logic In romanitllii rom6nilor
epoca moderni, ideea
ra.lte idei, cum ar fi cea a continuitS.{ii dacice a fost folositi ca armd po1itic5. in procesul de
sa.u a r-rnit5.!ii de neam a lomAnilor din pro- emancipare a naliunii romAne din Transilva-
vinciile istorice, idei care aicS.tuiesc conceptul nia. RomAnii nu mai puteau sd accepte situalia
de romanitate. umilitoare de tolerali gi exciugi de Ia drep-
Sinteza rea]rizaiE. de cdtre cronicarii romAni in turi politice gi culturale. Recursul Ia originea
ceea ce privegtc elucidarea problemei romanitdtii romanS. (f5.r5. cel mai mic amestec str[in) cla
propriului nealn a ar.rt dubla consecinli: de considerat esential in lupta pentru eman-
a clarjfica oi'iginile plopriului popor. dar qi de ciparea nalionald a romAnilor promovat
a of'erj algurnertte pentru combaterea teoriei de $coala ArdeleanS.. Ideea romanitdlii se
iliriqlr.rtionisle. contttreazl" mai clar prin lucririle $colii Alde-
in -t'coJr:l ai X\:li-lv:i 2par', in scrierile is- lene, dar este preluatd gi in Jara RomAneascS'
t,criog.,:alice (Gi'igcre Ureche, N'Iiron Costin), 9i Nloldova, in memoriile boieregti.
primelc obsei'vaqii desy.lre latinitatea limbii Ideea romanitdlii a fost cultivatS. gi rds-
rcmitrc. cal:e s€a cornbinS., de obicei, qi cu argu- pAnditi pe cale ora15. secole intregi, iat mai
r,rente despi:e unitatea ei (tiri medielale dife- apoi gi pe cale tiparit5, avAnd rol esenlia} in
lite. uncle iim'ba v,-',rbiti este a,ceea$i). trezirea gi dezvoltarea congtiinlei nalionaie.

bn.c,ll*zw
i)rr:[ ia incel-;uc,. Nexancilr-l Xcropol sau alti niior din Transilvania cu celelaite naliuni din
ist-oi'ir-,t ."us lind n d i'r)mar,tt La t'r'a rontin ilor qi co n - hnperiul Habsbugic (purism lingvistic promo-
t i'l r t :i1. :L' ea tiaco' r'oilarli' se b a z ar"t Lr e ar gunent e vat de reprezentanlii ,.$colii Ardelene"), subo::-
ri:: r.ri Cir, Jogic.:n s,:,rrlul a1\-\'Iea. investigatiLle donarea regimului comunist din RomAnia faia
:;l;';.ii i.,..e :;c;l,lrsr,: Ce islt-i.i'r-ci ;i lingvigti ("r'ico- de U.R.S.S. (exagerarea rolului slavilor), proto-
l.rt.: ro,::i. -.-ii:;,i€, l''ii'r,an). ar,at,'.rri de cr..lrcetarea cronj.smr-rl (obsesia dacicd).
i, iteyrlrr.rJ..- (Cop51a1tjn lJaiccviciu). arr ficui
i itr conditiile actuale, cAnd Romdnia, ca
,rlrt);r'e.e i:,rrnal'cal;jle. Aceste inve stigalii se voi' gi statele vecine, fac parte din Uniunea
I'rti r?rcr prin dor, ezile concrete, din ce in ce mai EuropeanS,, argumentul intAietS.tii istorice nu
oIinltti- r.)? Sc:,. cars in,tl.nra tr:oi:ia imigralioliistl. mai are valoare politicd. Dezbaterea qtiintilicl
illc,ir;trnrir i:ouanjtLtii lorilir.it'iic.,i: a dep5.9lt poate astfel progresa spre o mai bund inteleger'':
jllereLi carinrl s-trici qtirritific. rnterferAnd cu a ciilor qi etapelor concrete, prin care identi-
sfr,r'ir t-,cij.iicui.ri tlin djji:r'itc nrotj;e: originea tatea romAneasci s-a cristalizat si s-a transnj.-r
nohiia a ,'cmirrj,]t,:r' si s1.;:i;',iIer€a o.Q c"';vezi pen- din generalie in generalie.
i,L'rr su:tlinl'-'re:,. egaiiril.i i iiL drr:r-'Il-rr.i a. ronA-

.1.r (
:fi4
?S
c<

*\
ffi;f$lr'r\g
*. , 'r*i;:;r:.*. 'i
',r ', t
. ,*u&o\ii,
5,
-ri*,tr'\
t1,
z
r=r
a
finl
t/' *3;*
rya
;
*;i* !'+s
'
n*.*"*.'rq
**
.rr;"ir'-'--'t= ...-t-lV,
':
*'u C.
F
it 3Bii o/ s ^.Fi.
- i\
;:i <
€. E *-
?P't,='
=
I i 1-
\ .=*i$r+;j-t
O
a)

|, ! {.'
gEl -+*ang- ^ ^*it,--,.t,, ;'-i
v>
< i.1l-It:
1
t
!L' i. 5 i: E
<
H
6
3 \i:
fio il.. lo '..'i; i i
!

i

i
5
',f it.. i"
{r--for-sF-+I
g7*€"1'i
v q\-
h-? r
*tq4't; i
- o - ii.*o
o
z F r - Jt
I .**=, -ki ...;'u;
f'-'',.9w,fr\*+" i
s

r{
J

*
o _o..
:D,
' : 'O .*"''
i
,'i
{ :s.:..'n-4- \ \
L : -':::

i a;';\;ffi-; :.1
ii {:
=

E5 H

r
3
V {-j

6 .'
'iEg,:
n:EC:fa=
ri;;.:E;i!
sE;;35,;5
F=:-Y::-.

*)o!:!rdiil
1;.!q{rliD! c,=
[rI Ha-
:;vK. l

I 'rq
t-
!
e
(B

z
ll)

E

-?.!

t
f ti
il'
:.. it"
t.
t

*..' ZF
A
{f, q
,,,';t,' ,'g
s*
==
\JV

\F--8
p ,g€
ie
=
H gE
E*.=s
e-gg
= ll
Ernla**re

Subiectul al ll-lea 30 puncte

Cititi, cu atenlie, textele de mai jos:
A. ,/uem motiue sd credem cd, elementul dacic supus s-a ^{inut departe de contactul cu ciuilizalia
romand, gi gi-a men{inut dugmdnia fa{d, de Roma. [...J In Dacia insd a fost creatd, o adeud,ratd
{ard de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit gi tnconjurat de o populalie dugmd.noasd, tn care
tnsd romanitatea nu gi-a tnfipt rd,dd.cini atd,t de addnci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei
napionalitd,ti cucerite gi din punct de uedere spiritual. De aici gi ugurin{a cu care mai td.rziu a putut
sd fie indepd.rtatd gi a dispd.rut, fdrd a ld,sa atdt de multe urme ca tn Britannia sau tn Noricum,
fiind gtearsd ca o simpld. poleiald,."
@obert Roesler, Romanische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rdmciniens, Leipzig)

B. ,,[...] gi inscripliile gdsite atdt in Dacia, cdt gi aiurea ne douedesc cu prisosintd fiintarea poporului
dac dupd. cucerire, precun"L gi romanizarea lui [...]."
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler, 1884)

Pornind de la aceste texte, rispundeti urmS"toarelor cerin{e:
1. Nurnili, din sursa A, doud provincii a1e Imperiului Roman. 4 puncte
2. Scrieti litera corespunz5toare sursei care susline punctul de vedere conform ciruia procesul
romanizS.rii Daciei a avut loc, seiectAnd o informatie in acest sens. 5 puncte
3. Scriefi litera corespunzdtoare sursei care susline punctul de vedere conform ciruia procesul
romanizS"rii Daciei nu a avut loc, selectAnd o informalie in acest sens. 5 puncte
4. Mentionafi, din sursa A, doud informafii aflate in relalie de cauzd-efect. 7 puncte
5. Prezentati o etapd a procesului de romar\rzare. 5 puncte
6. Argumentati, printr'un fapt istoric relevant, afirmatia conform cireia ideiie privind romanitatea
romAnilor au fost influentate de contextul politic existent in secolele XWII-XIX. 4 puncte
(Se puncteaz6. coerenta gi pertinen{a argumentirii eiaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, res-
pectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea gi conciuzia.)

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE 30 puncte

1.. cdte 2 puncte pentrrr prdtzareaoricdror dou5. provincii romane mentionate in sursa A (2p. x2=4p)
2. 2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei B, corespunzdtoare sursei care
sustine punctul de vedere conform cdruia procesul romanizdrii Daciei a avut 1oc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei A, corespunzdtoare sursei care susline
punctul de vedere conform cdruia procesul romaniz5.rii Daciei nu a avut loc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
4. 7 puncte pentru selectarea din sursa A a oricdror doui informalii aflate in relalie cauz6.-efect
D. 2 puncte pentru menlionarea oric[rei etape a procesului de romanizate
3 puncte pentru prezentarea coerenti a etapei procesului de romanizare menlionat5., prin
evidenlierea relaliei istorice de cauzalitate
6. 1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform cS.reia ideile privind romani-
tatearomAnilor au fost influentate de contextul poiitic existent in secolele XVIII-XIX
2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor .ur" exprimi cauzalrtate (deoarece, pentru ci etc.),
respectiv a conectorilor care exprimi concluzia (aqadar, ca urmare etc')
Rispunsurl
1. Noricum, Britannia.
i,. S, ,,St inscrip{iile gdsite atdl tn Dacia, cdl gi tn alte
pd'rti ne douedesc cu prisosin{d' fiin,tarea
poporitut d'ac d'upd' cucerire, precuftL gi romanizarea lui'"
departe de contactul cu ciuilizatia
Z.'A, ,Aun* motiue sd. credem cd, elementul d,acic supus s-a {inut
rom,and' gi 1i-a men[iruut dugmdnia fa{d de Roftin"
atd't de add,nci, nesprijinindu'se
4-,. ,,(Dacta] in care insd romanitatea nu gi-a tnfipt rd'ddcini
"uu"u, qi din punct de uedere spiritual";
ij" U"*tn itgure ale unei na1ionalitdli cucerite gi dispdrut, fd'rd a ldsa
ifectul: ,,Di aici gi ugurinla cu care mai talziu a putut sd. fi'e tndepd'rtatd a
atd.t de multe Llrn';e."
5. procesul de romanizare a traco-geto-dacilor a cunoscut
mai multe etape. Prima dintre acestea este
inainte de cucerire. Cea de a doua etapd s-a
,"pr"r"ntuti de contacteie d.acilor cu lumea romand
*-
desfdqurat pe parcursul stapAnirii romane. Etapa final5" a avut loc dupi retragerea aureliana.
i' urrd zlil zzs, imp6ratui Aurelianus retrage administratia 9i armata romand din Dacia
(Retragerea aurelian5). o parte a populatiei (armat[ 9i civili legali prin interese
de imperiu)
continui sd trdiasc5
iara""it. Dacia din liberi iniliatlrra. Cea *ai mare parte a datate ca fiind din secolul al rV-lea.
populaliei romanizate
la nord de Dunire, fapt dovedit de descoperiri-le arheologice
O consecinld" a retragerii aureliene este intensificarea procesului de romar:nzare
a dacilor
pe teritoriui fostei provincii
liberi (zonele necucerite de romani), o parte a acestora stabilindu-se
romane Dacia.
6. pentru rom6,ni, populalia majoritarS. a Transilvaniei, in secolul al
XVIIi-lea incepea lupta
pentru drepturi poiiii." prin elaborarea documentului Supplex Libellus Valachorum (r791),
memoriu prezentat C.rtlil d.e 1a Viena, in care se sublini az6, c6' romAnii sunt cei mai
vechi
iocuitori ai Transilvaniei, fiind urmaqi ai colonigtilor lui Traian.
.Iohann
i; ;;;"st6 atmosferd sunt lansate ideiie imigralioniste (enunlate de Franz Sulzer, Dacia ar
Chrrstian Engel gi Robert Roesler), care contesti romanitatea romAnilor, sustind cS
fr devenit o,,terra deserta", un teritoriu r5.mas nelocuit duph retragerea aurelian[
(2771 275)'
cd poporul qi limba romAni s-ar fi format ia sud de Dun5.re, iar de aici, romAnii ar fi pdtruns
catre mijiocul secoluiui al XIII-lea in Transilvania. Aceste teorii au avut ca scop
politic conte-
starea intAiet6tir romAnilor in Transilvania, fiind menite a fi o replicd la migcarea de emancipare
nalionali.
Teoria imigralionisti va primi o replicd din partea istoriografiei romineqti in urmitoarele
decenii. prin lucririle unor istorici precum: A.D. Xenopol qi Vasile PArvan'

= imprejuririle in care se desfdgoarS. un fapt, eveniment, proces istoric la
un moment dat.
intrebare: Cum s-a ajuns la,,aceast6 situalie"?
Exemplu: Care este contextul declanqdrii RSzboiului Rece?
de-al
Rispuns: Declanqarea Rizboiuiui Rece are loc in contextul sfArqitului celui
Doilea R5.zboi Mondial, in 1945, qi a creS.rii sferelor de influenla
politica'
Ern'la**re

Subiectul aI III-lea 30 puncte

Elaborali, in aproximativ doud pagrni, un eseu despre ideea romanitdtii romAnilor, avAnd in vedere:
- mentionarea a doi umaniqti care au sustinut problema romanitdtii romAnilor;
- prezentarea a doui argumente din secolul al XD(-lea care au suslinut ideea romanitelii romAnilor;
- prezentarea a dou5. argumente prin care se contesti ideea romanititii rom6.nilor;
- menlionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitS.tii romAnilor;
- formularea unui punct de vedere referitor Ia politizarea ideii romanitdlii romAnilor in secolul
al XX-lea qi sus{inerea acestuia printr-un argument istoric.

Notil Se puncteazS. 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentS.rii. evidentierea relatiei
cauz6.-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenla gi pertinenfa argumentdrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea gi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de
spaliu precizat6..

i BAREM DE EVALUARE $I NOTARE 30 puncte

INnonnmuA ISToRIC L - 24 de puncte, distribuite astfel:
- cAte 2 puncte pentru menlionarea oricS.ror doi umanigti care au suslinut ideea romanititii
romAnilor; (2p.x2=4p.)
- cAte 3 puncte pentru prezentarea coerentS. oriciror doud argumente care sustin ideea romanitdtii
romAnilor, (3p.x2=6p.)
' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricdror doud argumente care sustin ideea romanitEtii
romAnilor
- cAte 3 puncte pentru prezentarea oriciror doui argumente prin care se contesti ideea romanitatii
romAnilor, (3p.x2=6p.)
' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricS,ror doui argumente care sus{in ideea romanit5lii
romAniior;
- 3 puncte pentru men{ionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitilii romdnilor;
' 1 punct pentru formularea cricirui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanitdtii
romAnilor in secolul al XX-lea;
- 1 punct pentru pertinenla argumentirii punctului de vedere formulat;
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care sus.tine punctul de vedere formulat;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprim[ cauzaTttatea (deoarece, pentru cI etc.),
respectiv concluzia (aSadar, ca urmare etc.).

OnooNennA gr EXrRnL{REA rDErLoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utiltzarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parliald a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice afaptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea parliali a succesiunii cronolog4ce,loglce a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaliu

-r-
lsz
Rezolvare

Introducere: Declan$area,,cruciadei ldrzir" face din Tirile RomAne bastioane ale rezistentei
antiotomane, adevS.rate,,por!i" ale cregt n5telii qi sporeqte preocupdrile umaniqtilor fa!5, de origi-
nea ,sj istoria romAnilor.
. In secolul al XV-iea, Poggio Bracciolini, secretar al Papalitdtii, este printre primii umanigti
italieni care suslin cu dovezi originea iatin6 a poporului romAn, semnalAnd elementele comune
timbii latine gi romane qi constatAnd existenla la romAnii nord-dundreni a unei traditii referi-
toareladescendenta 1or dintr-o colonie fondatl de Traian. in secolul al XW-lea, Nicolaus Olahus,
umanist transilvdnean de faimi europeani, in lucrarea Hungario (1536), este primul care sustrne
unanimitatea de neam, 1imb5, obiceiuri qi religie a romAnilor.
. in secolul al XIX-lea, argumentele privind romanitatea romAnilor sunt sistem atizate de is-
torici, apirAnd astfel teoria autohtoniei.
Un argument ai teoriei autohtoniei este ideea continuitdlii dacice confirmati de: dovezi logice
(niciun izvor narativ nu vorbegte de distrugerea dacilor); dovezi epigrafice (existau in Dacia romanS.
mai multe unitSti militare formate din daci in wemea lui Traian gi a urmagilor sdi); toponimia
(aproape toate oraqele romane poartd nume vechi dacice: Apullum, Napoca); dovezi lingvistice
(menlinerea unor cuvinte de origine dacic[ in limba romAni); dovezi arheologice (agez6ri qi mor-
minte dacice s-au descoperit in circa 100 de puncte de pe teritoriul fostei Dacii romane).
Un alt argument este faptul cd Aurelian a retras din Dacia doar armata qi administralia
romand. Dacia a fost pdrdsiti din considerente de ordin strategic. Existd dovezi ale continuitalii
daco-romane la nord de Dunire dup5. retragerea aureliani: aqezdrt daco-romane nord-dunS.rene
cunosc o locuire neintreruptS; urme ale unor activitdli specifice unei vieti sedentare, incompati-
bile cu nomadismul; mentinerea leg5.turilor cu Imperiul roman dupd 271.
. in ciuda dovezilor, in secolul ai XVIII-1ea au fost lansate ideile imigrafioniste, care contesti
romanitatea romanilor.
Printre argumentele teoriei imigrationiste se numdrd cele conform cirora dacii ar fi fost
exterminali ca popor in timpul rdzboaielor cu romanii, cauzl care ar fi contribuit gi la disparitia
vechilor toponimii dacice; Roesler sebazeaz6. pe o informalie care apare 1a Eutropius (istoric ro-
man din secolul al IV-lea): ,,Dacia...uiris fuerat exhausta". IJn ait argument imigralionist este cd
romanizarea nu ar fi fost posibili in doar cei 165 de ani de stS.pAnire romani efectivd.
in fapt, argumentul nu este vaiid deoarece romanrzayea nu s-a produs doar in etapa stdpAnirii
romane efective, ci qi prin contactele dintre daci gi romani anterioare cuceririi gi contactele dintre
daci gi romani uiterioare retragerii aureliene.
' Vasile PArvan, istoric romAn al perioadei interbelice, a organizat o serie de sdpituri arheo-
logice sistematice,inbaza cirora a scris Getica (1926), cea mai importantd lucrare a sa qi o vasti
sintezd istorico-arheo1ogic6. A reuqit sd ilustreze sinteza daco-romand intr-un echilibru perfect,
prin temeinicia informatiei literare qi arheologice adunate.
' Dupd al Doilea RS.zboi Mondial, cAnd RomAnia a devenit stat-satelit al U.R.S.S., subiectul
etnogenezei romAnilor gi a latinitS.lii 1or a devenit o unealtd politici. In cea de-a doua etapi a co-
munismului (1965-1989), din cauza regimului care folosea trecutul istoric in scop politic qi propa-
gandistic, ideologia qi istoriografia oficiald sunt dominate de teorii care minimaltzaw contributia
romanilor,,asupritori" in etnogerrezS., ajungAndu-se la o adevdrati obsesie dacic5". Au existat chiar
iucr[ri care sustineau ci dacii sunt primul popor din lume (protocronism) sau cd Ceauqescu este
urmaqul lui Burebista.
Concluzie: Putem conchide cd ideea romanitilii romAnilor a avut un traseu sinuos prin isto-
riografie, fiind sustinutS. de istorici qi lingaaqti romAni 9i combitutl, din motive politice, de teoriile
imigrationiste. Dar, intr-un final, prin argumente de naturS. li.ngvistic6, arheologic5, 1ogic6, este
dovedit faptul ci poporul romAn este un popor latin.
ROMAN ITATEA ROMANILOR ?N VIZI UN EA ISTOR IC ILOR

AXA
cR0t't0L0GlcA

sec. li.Hr - sec. lld.Hr STATUL TRACO-DAC
82- Mi.Hr. Burebista - regat traco4ac

46 d.Hr. organizarea Dobrogei cuceritS de romani in 28 i.Hr. - provincia Moesia

87 - 106 '--**'-**-- Decebal - regat dac

fi1-fiz Primul rizboi Decebal-Traian

105 - 106 Al doifea rdzboi Decebal-Traian

tuo Dacia - provincie rornand

{06 * 2711275 sTAPANIRE ROMANA iN PACIN
271t275 ,,Retragerea aurelian6'

313 Edictul de la Milano - Constantin cel Mare

ouL Trecerea slavitor In sudul Dunirii

602 Pdrdsirea Dobrogeide cdtre romani

sec. vll- vlll ETNOGENEZA

sec. lX - Xlll PRTMELE MENTIUNI DESPRE ROMANI

sec. xvt- xvlll cRoNtcARll UMANIQTI
1699 Tratatul de la Carlowilz. Transilvania - provincie habsburgici

sec. xvlll i* .:,*
?coALA ARDELEANA
1 791 *"'"=-'--.-''* ---g- -"--" '''**'* Supplex Libeltus Valachorum
,i;?

ss6.lvlll--***.i: ldeiimigrationiste-Sulzer, Engel

1867 D ualism austro-ung ar. Transilvania incorporatd Unga riei
::.::

1871 ,,,, Teoria imigrafionistS - Robert Roesler
:-4.:,

A.D. Xenopol cornbate Teoria lui Roesler'
1884 ,,studiuasupra st6ruinlei romanilor din Dacia Traian6"
li,

:::

\-.- -l
l-€t'\A e
q*
"/p
'a-,*
%''
t r"
v*{r,v*&gt{., n
Yrseficfr
rrnd$n d,estfrletniului
,4
^*$\L
q--*
)' frogfudrn
t*
'"*
t4ar n^uf{o*

wF
.F
n,,,Le-ava^d.at pdd"urea rovwhnilor gi a^pecenegilor, divnpreund cu apele, ca sd Ie
folo.seascd ?vnpreund cu sus nuvnitii novn6,ni gi pecenegi gi id nu fie dat'ori a face nici
o slujbd pent'ru aceasta, bucurhn'du-se d.e v,,tai'sus zii tiUeiate. y...7 Mai ad.duqd,vn Ia
sus nuvnitele drepturi ca negustorii lor sd, poatd t/^erge
5i intoarcL tlberi gi fdrX vavnd
oriund"e_in regatul mostru, folosind.u-se cu adevdrat -d.e-d,neptu! lor in faia vnaiestdtii
)
regale. Poruncivvt ca toate tilrgurile lor sd, se tind, fdrd sd pldteascd vdv,,ti.i' y...1

(Privilegiile sagilor de pe pdmAntul crdiesc in BuIa de aur a sagilor, 1224)

------- ;€.Gb___

,,Dup.d ce.regele.a cupnins Zeurinul, (Sev.erinul) 5i fortdrealg lui, le-a incredintat toate
nuvnitului Dionisie, ivnpreund cu devnnitatea de ban. Fdc'6ndu-se aceasta, Bhzarad a
tyirnf p rege o solievrednicd, detoatd, cinstea ca sd,-i spund negelui: rrfiindcd,voi, rege
-custdphn al uvre.u, v-ati ostenit cu stnhngerea ogtinii, eu voi rdipldti osteneala voast-rd
5i
Tooo vndrci de aigint,.gi v.oi ld.sainiace gi'Zeut"inul 1..1 PL d"easupra, tributil ce
datorez coroanei voastre il voi pld,ti cu c/ed.inya U tot anil.-1...1 nuunai'sd vd ?ntoarceti
ind'd'ndt cu. !e!c.e 5i sd ?nconjurati priunejd"ia p'ersoanelo, voaitie pentru cd dacd u"^iti
)
5i vwai vnult inlduntru( ldrii, nu'veti pulea nicidecuvv,. sd, inconjuiali privnejdia.>>.,,
(Cronica pictatd d,e la Viena, despre luptele dintre ogtile regelui Ungariei qi ogtile romA-
nilor conduse de Basarab. in anul 1330)

,,Marele singur stdpAnitor, din vnila lui Duuwnezeu dornm, lo Rovnan voievod,
stdpdnind Tara Moldovei de la vnunte pAnd la vnare. 1...1"

(Titlul lui Roman I (1392), DRH, A, I, p.3)
lr"trod'uql're

loc etnogeneza me dievale : Transilvani a, I ar aRomAneasci' MoI-
La inceputul Er''uiui Mediu are dova gi Dobrogea.
Toate
nnnoarelor europene' inclusiv a romAnilor' Aflate intr-o zon5' de contact a mai
mul-
cu-migratorii
::ffi;i; t,r't rit-ute prin sintezd Roman' to, lu.tori de civiliza'tie (ortodox[' catolica'
i"i"""" "a"5,lit dupd c[derea Imperiului *.r.tl-urri),
pre-
t5'rile romAne au fost supuse
il;; cu incheiei"u p'ot"'ului de etnogenezS'
spre noi forme de
ale aces-
siunilor politice, militare qi religioase fost in
,',nnoarele europene evolueazS' toTtl" a
;;;;. Atif"l, evolulia lirilor echiiibrul politic
:i|#;"-po-titita' statele medievale' Evolutia
f""a *A.rrra influenlati de care aclioneazd
societ[ti!nevolaoeorganizare'decoagulare'in- factori'
in fruntea cd'rora se
;;a"d cu comunitS'lile mici'conduc
ii,nifit.t dintre aceqtiEv Mediu'
Ia necesitatea *- lt.rgrrl intregului
i"-u
lft ,rn conducitor local'control asupra unui teri-
p"ntt"t a inleiege aceasti perioadi din is-
crelrii unui stat care: are si torie, modul irr "aie au apdrut statele
medie-
i"t*-.f"t delimitat, are o autoritate.centra-Ii
politicS"' Socie- ;;I",' instituliile acestora, precum qi evolulia
i"rlit"lii care suslin dezvoltarea acestor ilt;.rrr.tl bvului Mediu' trebuie sd analizhm
t"t"" tt-aneasci evolueazi 9i rispunde urmitoarele asPecte:
al formlrii statelor
necesitili prin procesul istoric

I. OB$TEA SATEASCA
Euului Mediu?
curn au trd,it rom6.nii la inceputurile

II. AUTONOMIILE LOCALE
potiticd a romd'nilor?
Care au fost primele forme d'e organizare

III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
romdnegti?
Cd'nd,, und'e 9i cum s-au format primele state

IV. INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE
Cums-(Iuorganizatstateleromd'negtiincursulEuuluiMediu?

{. oaltea sAreescA
Euului Med'iu?
cum au trd.it romd.iii to tnceputurile

Obqtea s5.teasci este organizat[
dupi cn-
a
Dup5. retragerea aureliani' etnogeneza
retras teriile:
continuat, dar populalia romanizatl' s'a ---+ teritorial - obqtile siteqti
aveau o intin-
in zonele rurale, ferite din calea migratorilor' d.ere bine stabilitS', se aflau'
mai ales in zone
gi s-au
abandonAnd oraqele. Astfel, au apdrut gt"Y
protejate din punct de vedere natural 1uY
dezvoltat in societatea de la nordul Dunirii
primele structurr teritoriale tradilionale: accesibile(inv6i,intredealuri'pemalulunur
qi majoritatea
rAu sau in aproprerea pddurilor)
obqtile sltegti, formd primard de comunitate
erau fortificate;
a romAnilor.
-> agrar - principalele ocupatii ale locuito- origine latind). Ei aveau atribulii administra-
rilor erau agricultura qi cregterea animalelor. tive Qegate de organizarea comunitd{ii), judi-
Obqtea era un tip de organizare nu doar ciare (rezolvarea neinlelegerilor), iar, mai apoi.
teritoriai-administrativ5, ci gi de convieluire qi atributii politice (de conducere) 9i militare
social6, care grupa initial pe descendenlii (de apdrare a teritoriuiui).
unui strdmoq comun, un ,,moq" (cuvAnt de Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu tim-
origine geto-dacic[, dovadS. a vechimii acestei pul peste mai multe obgti delimitate teritorial.
organizS.ri). ,,Moqul" era numit gi,,b5.trAn", iar formAndu-se uniunile de obgti (numite de is-
descendenlii acestuia trdiau in sate. PAni la toricul Nicolae Iorga,,Romanii populare").
inceputul secoluiui al XV-lea au fost identifi- Pericolul extern, nevoia de apdrare, l5rgirea
cate in Transilvania peste 3000 de sate, iar in schimburilor economice, stratificarea societitii
Jara RomAneasci peste 200 sate. Satele aveau (diferenlele de avere) din interiorul uniunilor de
15-20 case in Moldova 9i Jara RomAneasci, iar obqti conduc la nevoia de organizare a acestora in
in Transilvania media era de 70 de gospodS.rii. jurul unei autoritdli mai puternice, autonornii
Obqtea (sinonimi uneori cu satul) reprezintS. locale - formatiuni politice prestatale - conduse
principala formd de habitat (trai, locuire) in de un voievod (termen de origine slavd) sau duce
Evul mediu. (termen de origine latin5.). Obqtile teritoriale care
in cadrul obqtii existau doui forme de pro- nu au intrat sub autoritatea unui conducdtor mai
prietate: cea comun5, a tuturor membrilor puternic reprezintd comunitatea din care s-au for-
comunitilii qi cea individuald (familialS.). Orga- mat aqezdrile stabile: satele (din 1at. fossatum -loc
nizarea comunitdlii qi reglementarea relaliilor interit).
dintre membrii obgtii era ficuti de persoane Obqtile sitegti sau teritoriale au reprezentat
cu autoritate, care purtau numele de cneaz nucieul pentru formarea autonomiilor locale gi
(termen de origine slavd) sau jude (termen de apoi a statelor medievale romAneqti.

tt. euroNoMttLE LocALE
Care au fost primele forrne de organizare politicd. a romd.nilor?

,t^
,;..A. UONTEXT ISTORIC

Aparitia organizdrii politice este un proces In secolul al D(-lea sunt atestali in izvoareie
t'ird"lntrgut qi se inscrie in evolu{ia fireasci a istorice, din sudul Peninsulei Balcanice pAn[
'evenimentelor, in nordul arcului carpatic, romAnii, populalie
care avea loc Ia toate popoarele
vecine. Astfel, in secolul al IX-Iea se formeazd romanicd, organizali in nuclee de state, forme
statele slave ale cehilor, polonilor, sArbilor politice prestatale: autonomii locale cu di-
qi croalilor, in secolul aI X-lea se constituie verse denumiri: jupanate, cnezate, voievodate
statul kievean, iar in secolul al Xl-lea statul sau !iri, menlionate in diferite rzvoare istorice.
maghiar. Aceste formaliuni prestatale romAneqti s-au
La sudul Dunirii se menline o mare putere, menlinut pAnd mai tdrziu, in secolul al Xl[-iea,
vecind spaliului romAnesc, Imperiui Bizantin, fiind localizate, de reguli, in zone ferite din calea
care iqi va exercita, cu intreruperi, controlul ia invaziilor migratorilor.
nord de Dunire.
B. A,rto*oMII LocAr,E iN sealrur, RoMANESC

Spaliul intracarpatic (viitoarea - cnezatul lui Farcaq, in nordul Olteniei;
1.
Transilvania) - secolele D(-XI - Jara
Severinului, care cuprindea estul
Pentru secolele al IX-lea qi al Xl-lea, auto- Banatului qi vestul Olteniei (numitS- ulterior,
nomiile locale existente in interiorul arcului Banatul de Severin).
carpatic Ai Banat sunt menlionate in doui iz-
voare istorice scrise: Gesta Hungarorufitr, tes-
3. Spa{iul extracarpatic' la est de
pectiv Legenda Sfd'ntului Gerard. Carpali (viitoarea Moldova) - secolele
Pentru secolul al D(-lea, in Gesta Hungaro- al XII-XIII-Iea
runx, cyonrcd maghiard scris[ de notarul rege-
Cu privire la existenla unor structuri
politice romAneqti, automonii locale' izvoarele
lui maghiar B6Ia al III-lea, sunt descrise luptele
purtate de maghiari cu conducitorii romAni, Ia sunt mai pulin ldmuritoare, fdrd a menliona
pdtrunderea lor in Tlansilvania. In acest context
numele conducS.torilor, ins[ se pot numi gi lo-
caltza cAteva dintre ele.
sunt mentionate trei autonomii locale romAneqti:
- voievodatul lui Glad, in Banat, cu cetatea Pentru secolul al XII-lea, cronicile ruseqti
menlionea 26. o ,,!ard' Berlad' , pentru secolul al
de scaun la Cuvin;
- voievodatul lui Gelu' in centrul Transilva- XIII-lea, documentele cancelariei regale ma-
ghiare qi papale stabilesc o ,,lard' a brodnicilot'',
niei, cu cetatea de scaun Ia DibAca;
- voievodatul Menumorut, in Criqana' cu ce-
iar o cronici ruseascd atestS" o ,,!'ard' a bolo'
houenilor". De asemenea, documentele atestd
tatea de scaun ia Biharea.
i., r'rr-u luptelor purtate intre maghiari qi existenla unor autonomii locale cu numele de:
-.cod,rii" - Codrii Cosminulur, ,,cd'mptt'ri" - Cdm-
romAni, Menumorut este infrAnt' iar cetatea
pul 1ui DragoE, ,,ocoQ,le" qt ,,cobd'\e".
sa, Biharea, este cuceritd; voievodul Gelu se
retrage in cetatea sa de pe Someq' dar este in-
frAnt qi ucis. Ultimul teritoriu supus autoritilii
4. Spa,tiul extracarpatic, intre Dunire qi
maghiare este cel al lui Giad.
Mare (viitoarea Dobrogea) - secolelex;ilX
in secoiul ai Xl-lea, Legenda Sfantului Gerard Pentru secolui al X-lea, inscrlplia de la
Mircea Vodi (datati in 943) qi de cele din com-
menlioneazd doui voievodate romAneqti:
piexul Basarabi-Murfatlar atestS. w,iupanat",
- voievodatul condus de Gyla' in centrul
condus de jupAn Gheorghe.
Transilvaniei;
- voievodatul condus de Ahtum, in Banat'
ittsecolul al Xl-lea, in teritoriul dintre
Dunlre qi Marea NeagrS. se manifesti autori-
tatea bizantind, sub care este atestatE o unitate
2. Spaliul extracarpatic' la sud de
teritorial-administativi,,Thema Paristrion", con-
Carpaii (viitoarea lari RornAneasci) -
; , secolul al XlII-lea dusd de un funclionar al lmperiului Bizantin'
Pentru secolul al XIII-lea, informaliile refe-
in a doua jum[tate a secoiului al XI-]ea, in
Iucrarea Anei Comnena, Alexiada, sunt ates-
ritoare la organizarea politicS. a romAnilor sunt
tate trei formaliuni politice conduse de Tatos,
mai numeroase qi oferd mai multe aminunte'
Salzagi Sestlav, aceqtia avAndu-qi reqedinla la
Cel mai important document istoric Dristor, respectiv Preslav qi Vicina.
pentru acest secol este Diploma Cauale-
rilor loarvipi, dataLb' in !247, act acordat de in a doua jumitate a secolului al XIII-lea,
impS.ralii bizantini ii colonizeazd pe turcii seigiu-
regele Ungari.ei, B61a al IV-lea, lui Rembald,
cizi, stabilili in zona Babadagului; aqezarea lor in
marele preceptor al cavalerilor Ioanili, prin
zond a::e qi o semnificalie militari, ei contribuind
care li se permite a asezarea lor in Banat, O1-
la limitarea incr.rrsiunilor tdtare'
tenia qi teritoriile de la est de OIt' Diploma
Pentru majoritatea popuialiei care era creqtin-
menlioneazi existenla, la sud de Carpali, a arhi-
ortodoxd se organizeaz|la Vicina inilial o
cinci formaliuni politice romAneqti:
episcopie, apoi o mitropolie, a cdrui- mitropolit
- voievodatul lui Litovoi' intre Olt qi Jiu;
- voievodatul lui Seneslau, in stAnga Oltului;
Iachint va fi numit, in 1359, mitropolit al Tatii
RomAnegti.
- cnezatul lui loan, in sudul Olteniei;

-- T e1l
Tipuri de autonomii romAnegti in secolele D(-XIII

Tipuri de autonomii romAne$ti lzvoare istorice
..Tiri"
"' qi
' Turu $ipenitului Qa est de Carpali); Informaliile se transmit pe cale oralS
' Tara Figiraqului; lara Halegului (in- sunt fixate in scris de cronicari;
tracarpatic)
' fara Cirvunei (intre Mangaiia qi Varna'
intre Dunire gi Mare) - 1230
Dinloma alerilor loani,ti, 7247
' Jara Severinului- organrzatd, in secolul Cau

XIII, in Banatul de Severin de citre regali-
tatea maghiari (spaliul intracarpatic)'
Codrii
'Orheiului, LS.puqnei, Cosminului (est de informaliile se transmit pe cale oral5' qi sunt
Carpa!i) fixate in scris de cronicari;

CAmpuri
' CAmpuI lui Dragog; CAmpul lui Mad (est de Miron Costin, Cronica Polond,
Carpati);
CobAle
' in tinuturiie Dorohoi, Neam!, Bacdu, Vaslui informaliile se transmit pe cale oral6 qi sunt
(est de Carpati); fixate in scris de cronicari.
informatiile se transmit pe cale oral5 qi sunt
' CAmpulung, Vranceu (".! !" Cutp-^!il. fixate in scris de cronicari.
Cnezate
' Cnezatul lui Ioan; Cnezatul lui Farcag Diploma Caualerilor loan'ili, 1247
(situate intre Jiu ci Olt - t"d d" Cu"puti);
Voievodate
Gesta Hungarorum (Cronica lui Anony-
' secoleie IX-X, spaliui intracarpatic: Gelu' mus);
in centrul Transilvaniei, centrul DibAca;
Menumorut
in Crigana, centrul Biharea; Glad in Banat'
centrul Cuvin;
Legenda Sf. Gerard;
' secolul ai Xl-lea, spatiui intracarpatic:
Voievodatui lui Ahtum (Banat) 9i Voievodatul
lui Gyla (Transilvania).
sud de Carpati: Voievo- Diploma Caualerilor loani{i, 7247
; ,u"tlrrl aI XIII-lea,
datul lui Litovoi, (dreapta Oitului), voievo-
datul lui Seneslau (stanga Oltului):
Jupanat
formaliunea condusS. de jupAn Gheorghe
' Inscriptia de la Mircea Vodd',943;
(secolul X, ittt" Drtlt" qi Mutu); Ircc, ipi yiil, din co m pl e xul B a s ar ab i Mur f atl ar
-

Therne
Ana Comnena, Alexiada
' Thema Paristrion - intemeiati de c5'tre
bizantini - 977'1204, intre Dunire si Mare;
Formatiuni politice locale (situate intre Ana Comnena, Alexiada
Dunire qi Mare) conduse de:
' Tatos, Sestlav qi Satza (secolul al Xl-iea)'

ft.
C. Sw*tFrcATIA ronuAnrr AUToNoMTILoR LocAr,E

Autonomiile locale, cnezatele gi voievodatele - pentru migratori, conducdtorii locali aclioneazd
nuclee de stat sau chiar microstate - sunt sem- ca imputerniciti ai localnicilor, ceea ce Ie-a spo-
nalate in intregul spaliu carpato-danubian. Ele rit puterea gi autoritatea in sAnul obqtii.
sunt dovada progresului inregistrat in interiorul Statele romAneqti constituite in secolele XI-
obqtilor siteqti, sub aspect social, economic ai poli- XIV sunt continuatoarele autonomiilor locale,
tic. Autoritatea conducdtorilor de obqti siteqti a cnezate qi voievodate, consemnate in izvoarele
fost consolidati prin rolul de intermediari intre istorice scrise sau fixate in memoria colectivi
autohtoni qi migratorii, crye exercitau dominalia prin viu grai de la o generalie Ia alta.
asupra spafiului romAnesc. In strAngerea tributului

t{{. ToBUAREA ;TATELIR MED:EvALE
Cd,nd, unde gi cum s-au format primele state rom6'neSti?

A" co*tEXT ISToRrc gI FACT'RI FAvoRIzAToRI

Formarea statelor medievale romAnegti se Factorii interni care contribuie la inte-
desfdgoari intr-un context extern favorabii meierea statelor medievale sunt, printre al-
derulirii acestui proces. Regatul Ungariei tre- tele, intdrirea raporturilor feudale, care se
cea printr- o crtz5. dinasticd (stingerea dinastiei concentreazd in jurul unei autorit[ti mai puter-
arpadiene qi venirea dinastiei de Anjou). Astfel, nice, un element conducitor care va fi important
formaliuniie prestatale romAneqti au sesizat in procesul de centraltzare statali. Premisele
oportunitatea de a inlS.tura dominalia maghiari. economice, cum ar fi comertul de tranzit dintre
La aceasta se adaugS, creqterea influenlei Hoar- Carpali qi Marea NeagrS, arterele comerciale
dei de Aur, care se opunea Regatuiui maghiar. care leagd centrul Europei de gurile Dunirii qi
Pe de altd parte, Imperiul Bizantin era incd aparilia tArgurilor qi a oraqelor contribuie qi ele
puternic Ai considera spatiul carpato-danu- Ia formarea statului. Creqterea demograficd qi
biano-pontic un punct de mare importanli relieful, care au asigurat proteclia romAnjlor.
strategicd qi militard. Astfel, autonomiile lo- nu trebuie uitate. TotodatS, formarea statu-
cale romAneqti tind sd se coaguleze' lui romAnesc Ia sud de Carpali a determinat
La intemeierea statelor romAneqti extracar- grdbirea procesului de inchegare a unui stat
patice au avut o contribulie importantS" qi asemdnitor Ia est de CarPali.
romAnii transilv[neni, factor extern esenlial. in acest context, primul stat medieval inte-
Este ceea ce tradi.lia istoricd (imbinare intre meiat a fost voievodatul Transilvaniei, integrat
fapt istoric Ai legendS.; nu poate fi dovediti teritorial Regatului Maghiar, in cursul expan-
integral) numeqte,,descdlecat". In condiliile siunii maghiarilor spre est. Statele extracar-
creqterii presiunii regalitSlii maghiare asupra patice se formeazS" in secoiul al XIV-lea, odatd
micii nobilimi romAnegti din Transilvania sau cu teritoriul dintre Dun[re qi Mare, Dobrogea'
chiar a anihilirii, in unele cazttri, a autonomiilor Dupi constituire, statele medievale trec
romAneqti, conducitori locali din Transilvania printr-o etapd de consolidare prin organiza-
trec la sud qi 1a est de Carpali, contribuind 1a rea instituliilor 9i stabilirea unor reguli de
formarea statelor medievale Tara RomAneasci functionare a acestora, dupi modelul vremii'
qi Moldova.
B. stotu',' MEDIEVALE
a Sagilor (Andrearuurn), emisi de regele Andrei
1.lnterneierea statului medieval
al ll-lea in anul 7224 qimenlinute pe tot parcur-
Transilvania
Odatd cu formarea Regatului Maghiar, la in-
sul Evului Mediu. Teritoriul din Transilvania
unde erau stabilili sagii se va numi PSmAntul
ceputul secolului al XI-lea incepe expansiunea
maghiari spre est, care intAmpini rezistenla crliesc qi va beneficia de autonomie'
autonomiilor locale din spaliul intracarpatic' Secuii, popor cu origine necunoscutd, pro-
babil turcicS, au constituit avangarda armatei
Ocuparea terj.toriului transilvan are ioc de-a
lungul a dou5. secole, sub forma expediliilor maghiare in timpul cuceririi spaliului intra-
carpatic. Au fost agezali in zonele TArnavelor
militare qi este insoliti de organizarea politico-
gi Subcarpalilor de Curburi, cu rol militar, de
administrativi qi consolidarea stipAnirii ma-
ghiare. in secolui al XIII-lea, cucerirea Transil-
apirare a trecS.torilor din Carpali' Au avut liber-
tate d e or gantzale politico-administrativi, bene-
vaniei este incheiati 9i spaliul intracarpatic
ficiind de iargd autonomie.
este organtzat' ca voievodat autonom in cadrul
Regatului Maghiar, PAnd in I54I'
Cavalerii teutoni sunt prezenli in Tran-
Regalitatea maghiari aduce in Transilva- silvania de la inceputul secolului aI XIII-iea
(1271), colonizali de regele maghiar Andrei aI
nia forme de organizare specifice din punct de
II-lea gi aqezali in Jara BArsei. Scopul aqezirii
vedere administrativ-teritorial qi religios: co-
mitatele (exemple: comitatul Bihor, Crasna, Ior in acest teritoriu era de ordin militar
(apErarea hotarelor) qi religios (extinderea re-
DdbAca, Cluj, Alba etc.), episcopie catolici
(Episcopia de la Oradea). in secolul al XII-lea
ligiei catolice). Ca urmare a unor neinlelegeri
se incearci inlocuirea formei de organizare a
cu regalitatea maghiarS., au fost alungali, in
7225, din Transilvania.
voievodatului cu modelul apusean al princi-
patului, specific maghiar. Aceastd incercare nu
2. interneierea statului medieval lara
a avut sorti de izbAnd6, astfel ci documenteie
ulterioare continul menlionarea vechii forme
RoneAneasc6
intemeierea statului medieval lara Roma-
de conducere, voievodatul.
neascd s-a realizat prin unificarea formaliunilor
Populalia romAneascd, rimasd majoritarS in
politice existente intre Carpati qi Dund're'
voievod.atul Transilvaniei, i9i p5'streazd vechile
Acest proces s-a desflgurat incepAnd cu a doua
forme de organizare voievodald 9i cneziall' jumitate a secolului al XIII-lea qi s-a incheiat
,,tdrile romineqti", in zotlele de margine ale in prima jumitate a secolului al XIV-lea'
Transilvaniei: lara F5.giraqului, fara Zaran'
duiui, Tara Maramureqului, fara Haleguiui'
intr-o primi etapl, formaliunile politice
pre-statale, pomenite de Diploma loanitrilor
Pentru consolidarea st5'pAniriimaghiare
dtn 1247, sunt dovada prezenlei formelor de or-
in Transilvania, intre secolele XiI-XIII, rega-
gantzare politicd. prestatald ia sud de Carpali,
l{iarca maghiari colonizeazi populalii de reli-
gie catolic5.
iuu u autonomiilor locale. Acestea erau vasale
Regatului Maghiar, cu exceplia voievodatului
Sagii, populalie de origine germand'
lui Seneslau. Un episod ai relaliilor dintre au-
provenili din zonele Flandrei qi Saxoniei sunt
tonomiile locale romAneqti 9i Regatul Maghiar
aqezali in regiunea Sibiuiui, Bistrilei, TaIa
se desflgoar6'Ia sfArqitul secolului al XIII-lea,
BArsei, in teritorii cu autonomie proprie' In
cAnd voievodul Litovoi (probabil urmaq aI celui
aceste teritorii iqi intemeiau aqezdri 9i iqi
menlionat in 1'247) incearcl anularea rapor-
creau propriile forme de organizare' Buni
megtegugari, saqii au contribuit 1a consoli-
tului de vasalitate fali de coroana maghiari'
Este ucj-s in luptele cu armata maghiarS, iar
darea economici a voievodatului Transilva-
Bdrbat, fratele siu, este luat prizonier, ulterior
niei, au intemeiat ora$e, burguri, dupi model
rdscumPirat de romAni'
apusean (exemple: SchilJburg - Sighigoara'
intr-o a doua etapi, in procesul formlrii sta-
Hermannstadt - Sibiu, Kronstadt - Bragov)'
tu-Iui medieval lara R.omAneasc6, o contribulie
Regalitatea maghiarS' le-a acordat largi privi-
imporbantd o au gi romAnii transilvdneni. Conform
Iegii, reconfirmate in document'tl Bula de Aur
traditiei istorice a desc[]ecatului, in contextul Jara RomAneascd urmeazd parcursul conso-
anihiiS.rii autonomiei romAneqti din Tara lidlrii statale, de organizare a instituliilor qi
d.e afirrnare in relatiile inter'nalionaie. Aceasti
Fig5.ragului de cdtre regele maghiar Andrei al
III-Iea, Ia sfArqitul secolului aI XIII-lea' semile- consolid.are are loc in timpul domniei urmagilor
gend.arul Negru-Vodi trece la sud de Carpali' lui Basarab I. Nicolae Alexandru intemeiazd
Descalecd ia CAmpulung qi pune bazele unui Mitropolia f5.rii RomAneqti in 1359, cu sediul
nou stat, prin unirea treptati a formaliunilor la Curtea de Argeq, iar Vladislav Vlaicu res-
politice existente. pinge primul atac al turcilor otomani in fara
A treia a intemeierii statului ii
etap5. RomAneascd. Urmdtorii domnitori continud
aparline lui Basarab I (?1310-1352), ,,marele consolidarea statului prin acliuni de politic6
voievod', titlu care exprimd recunoaqterea internS. qi externd.
intAietilii puterii saie de citre ceilalfi voievozi
din cuprinsul !5'rii. Et unifici autonomiile locale 3. lntemeierea statului medieval
gi intemeiazi statul fara RomAneasci, confirmat Moldova
fiind de cdtreizvoarele istorice, Intr-un document Unificarea autonomiilor prestatale de la est
din 1324, Basarab era numit de citre regalitatea de Carpali a insemnat aparilia ceiui de-al treilea
ma ghiard,, u oieu o d'ul no s tru tr an s al pin"' Re gali stat medieval romAnesc, Moldova. Acest proces in-
-

tatea inregistra procesul de unificare infdptuit cepe in a doua jumdLate a secolului al XfV-lea 9i se
la sud de Carpafi, recunoqtea noul stat inteme- finaltzeaz|.la sfArqitul aceluiaqi secof itt pto"e-
iat qi domnia lui Basarab I, iar noul domnitor ac- sui de formare a statului medievai Moldova se
cepta suzeranitatea Regatului Maghiar' Cauza disting trei etaPe:
neinlelegerilor dintre Basarab I qi regaliLatea ' prima etapd - mijlocul secolului al XfV-lea -
maghia*" a fost Banatul de Severin' in acest descS.lecatul lui Dragoq din Maramureq;
context, in 1330, Ia Posada a ar''ut loc confrun- ' a doua etapi-a doua jumdtate a secolu-
tarea directd intre Basarab I qi Carol Robert de lui ai XfV-lea - descilecatul lui Bogdan din
Anjou, regele maghiar. Maramureq;
Lupta este menlionatd 9i descrisd in docu- ' a treia etap5. - sfArqitul secoiuiui al XfV-}ea -
mentul numit Cranica pictatd' de la Viena' prin- aiipirea sudului Moldovei.
cipalul izvor istoric ai evenimentelor din 1330' in cazul formS.rii statului medieval Moldo-
Termenul de ,,Posada' nu reprezinti numele unei va, ,,teoria descilecatului" poate fi demonstrati
localitd1i, ci denumeqte o trecdtoare' un loc ingust' istoric. Aceastd intemeiere de stat a avut Ia
un defi1eu, desemnAnd caracteristicile locului in bazd doui descdlecate, al lui Dragoq qi ai lui
care s-a desfdqurat confruntarea' Aceasti denu- Bogdan.
mire corespunde descrierii din ,,Cronica pictati Gheorghe Brdtianu (1898-1953), istoric
de la Viena", privind rApile adAnci 9i abrupte' romAn, prin lucrarea Tradiy'ia istoricd de-
de la in5.1!imea cS"rora romAnii aruncau asupra spre intemeierea statelor romd'negti (1945)'
oqtenilor maghiari sdgeli qi bolovani' formuleazi o noud teorie istoriograficl, prin
Soldat[ cu victorie pentru romAni, aceasta care dovedeqte cd qi tradilia conline un sAm-
a insemnat sfArqitul suzeranitSlii maghiare 9i bure de adevdr istoric'
aparilia primului stat romAnesc independent'

Tnau1rn rsronrcA Docur.lnxrn AUTENTIcE
L}9}:Negru-Vodd vine din Fdglraq 9i, 1290: Comitele Ugrinus din Fdgdrag' repre-
descdlecAnd la Argeg, intemeiazd ! ar a zentant al r e gahld\ii maghiare, acapat eazd
pdm0nturile romdnilor de aici.
Romdneascl. o
1359: Nobilul maramure$ean Dragoq pleacd iSeO, Regele Ludovic al Ungariei rdspldteqte
la vAndtoare gi, oprindu-se pe malurile rAului serie de romdni din Maramureg pentru meritele
Moldova, intemeieazd aici o noud !ar6' lorin lupta dus[ cu tAtu@
Primul descdlecat. Descilecatul lui Dragoq important in directia afirmirii internalionale
Regalitatea maghiarS, interesati, pe de o parte, qi a organtzdvrt statale. Moidova se va orienta
de inl[turarea prezenlei titaro-mongole, care or- in politica externi spre Polonia pentru a face
gantzau ample incursiuni de jaf pornind din re- fa!5. presiunilor Ungariei, astfei c5., in 1387,
giunea carpato-dunireanS. $i, pe de alt5" parte, Petru Nlugat depune un jurdmAnt de vasali-
de extinderea influenlei religioase gi politice, tate in fala regelui Poloniei, Vladislav Iagello.
iniliazE. expeditii miiitare la est de Carpa{i. in schimbul unei sume de bani imprumutatd
Astfel, regele Ludovic I de Anjou, pe la 1350, regelui polon (in 1388), Petru Mugat primegte
organtzeaz1. o campanie militari la care drept garanlie Poculia, teritoriu disputat mai
participd qi Dragoq din Maram.rt"g. itt acest tdrziu intre Moldova gi Polonia. intemeiazi
context, regele maghiar intemeiazd o marcd Mitropolia ortodox5, cu sediul ia Suceava, unde
de apirare, unitate teritoriald cu rol mili- gi-a stabilit 9i regedinla domneascS.. Sub dom-
tar, condusd de Dragoq, cu reqedinla la Baia. nia lui Roman I (1391-1394), ,,voievod al Tdrii
Aceasti marc5. de apdrare, ,,Moldova Mic5.", Moldovei de la munli pAni la Mare", Moldova
aflati sub suzeranitate maghiard, constituie s-a desdvArqit teritorial prin unificarea terito-
nucleul teritorial qi politic de unde s-a inceput riilor dintre Carpali, Nistru, DunS.re qi Marea
unificarea statald. Neagrd -,,Moldova Mare".

AI doilea descilecat. Descilecatul lui Bogdan 4. intemeierea statului medieval
Dependenla 1ui Dragog gi a urmagilor sdi, Dotrrogea
Sas qi Balc, de coroana ungard i-a nemullumit Teritoriul dintre Dundre qi Marea Neagri se
pe romAnii din ,,Moldova Micd" gi a determi- afla sub autoritatea Imperiului Bizantin.
nat hotdrArea lor de a indepirta din fruntea in prima jumitate a secolului al XIII-lea este
ei pe urmaqii 1ui Dragoq 9i de a inl5tura suze- atestatd !ara Cavarnei, recunoscutd de Imperiul
ranitatea Ungariei. La eforturile populaliei Bizantin ca unitate poiiticd distinctd, sub auto-
romAnegti din Moldova s-a adlugat spri- ritatea religioasd a Patriarhiei de Ia Constan-
jinul unor cEpetenii politice maramuregene, tinopol. Aceastd formafiune po1itic5. reprezintd
nemullumite de politica Regatului ungar. nucleul viitorului stat dobrogean, care il are
Astfei, Bogdan din Cuhea, Maramureq, cS.ruia atestat drept conducitor, in prima jumS.tate a
regaiitatea maghiard i-a restrAns autonomia, secolului aI XfV-lea, pe Baiica. Acesta intervine
,,desca1ec5." Ia est de Carpali qi participS. 1a re- prin participare militard chiar in luptele interne
volta romAnilor din 1359. Urmare a acliunii pentru tronul Constantinopolului.
romAnilor conduqi de Bogdan, Sas qi Balc sunt Urmaqul lui Balica este Dobrotici, care
al;rngafi qi suzeranitatea Regatuiui Maghiar primeqte de la Imperiul Bizantin titlul de,,des-
inliturat5. Cronica domniei lui Ludovic I de pot" - rang poiitic qi militar - qi reugeqte s5,
Anjou, scrisS. de Ioan de TArnave, semnaleazS. unifice teritoriu] dintre Dundre qi Mare.
eqecul expeditiilor repetate, intreprinse de in 1386, Ia conducerea statului dobrogean
oqtile Regatului Maghiar de alungare a lui autonom urmeazd fvanco, fiul lui Dobrotici, care
Bogdan gi rezultatul final al iuptei, atestarea ins[ moare in 1388, in luptele cu turcii otomani.
in 1364 a Moldovei ca stat independent. Mircea cel BitrAn, domn al !6rii RomAneqti,
Odatd intemeiat statul, sub urmaqii lui include Dobrogea, in acelagi an, in componenla
Bogdan, acesta se consolideazl prin acliuni Jirii RomAnegti. in 1477, Dobrogea a fost
de organizare institulionali 9i desdvArgire pierduti de Mircea, in favoarea Imperiului Oto-
teritoriald. Domnia lui Petru Mugat (a doua man, cdruia ii va aparline pAnd in 1878.
jumdtate a secoiului ai XIV-Iea) a marcat un pas
U. SnuNTFICATTA iNrnprnrpnrr sTATELoR MEDTEVALE

Constituirea statelor medievale romAneqti a . grecii - prezenli in Dobrogea in secolul al
fost un proces de lungd duratS. qi s-a realizat VII-lea i.Hr., fondAnd orage (Histria, Calatis,
in etape: unificarea formaliuniior politice pre- Tomis) 9i au fost aduqi ca domni fanarioti in
stataie (autonomiile locale) sub autoritatea secolul al XVIII-lea;
unuia dintre conducdtorii acestora; apoi crea- ' maghiarll - se stabilesc in CAmpia Panonici
rea institutiilor politice, administrative qi reli- in secolul al IX-lea, fiind cea mai numeroasS.
gioase, necesare afirmdrii qi apirS.rii statului. etnie din Transilvania;
Statele medievale au constituit cadrul poli- ' tiganii/ romii - provin, cel mai probabii,
tic in care s-a perpetuat gi dezvoltat civilizatia din India, sunt atestali prima dati in spaliul
romAneascS. romAnesc in secolul al XIV-lea, dar este posi-
Toate sursele care menlioneaz1. date asupra bil si fi ajuns mai devreme; au fost robi ai sta-
raportului dintre diferitele etnii ale Transilva- tului, ai boierilor sau ai mdnistirilor pAni in
niei sunt unanime in a evidenlia majoritatea 1855- 1856;
absolutd a elementului romdnesc. ' sd,rbii primele atestiri documentare
Romd,nii reprezintd populatia majoritari dateaz6. din secolul al XII-lea; populalie cu
a Transilvaniei, chiar 9i dupd exodul de pondere semnificativd in vestul RomAniei;
popula,tie spre exteriorul arcului carpatic in ' ucrainenll - populatie slavd; s-a agezat in
secolele XIII-XIV, in perioada,,descS.lecatelor" zona Maramuregului qi a Bucovinei, in secolul
romdneqti. Al5turi de majoritari, au contribuit ai VI-1ea, trdind cu autohtonii, sosind in valuri
ia crearea gi dezvoitarea civiliza{iei din spaliul gi in secolul al XVIII-1ea.
romAnesc Ai alte grupuri etnice: Diversitatea etnicd qi culturali a unei t5"ri
' armenii - prezenti in toate provinciiie is- este o bogilie care trebuie pre{uitd. Fiecare grup
torice, din secolele X-XIV, au fondat ora$e etnic aduce cAte ceva, de neinlocuit, Ia identitatea
autonome (Armenopolis, azi Gherla, jude{ul locurilor unde trdiegte. In Principate, la sfArqitul
Cluj) qi au suferit un proces de maghiarizare Evului Mediu, muzica ldutarilor tigani, price-
in Transilvania; perea meqteriior germani, negolul comercianlior
' bulgari - stabiliti in jude{ele Timig, Arad, ewei sau greci, toate contribuiau, aldturi de ma-
DAmbovita; joritatea romAneascd, la specificul unei societili
' eureii- au sosit odat5" cu trupele romane, in 106, multicolore, deschisd spre progres, dar marcati
au participat la dezvoltarea culturii qi statelor puternic qi de componenta ei orientald. La fei,
romAnegti;in urma pogromurilor din Ucraina, din Transilvania nu putea fi conceputd nici fird
secolul al XVI-lea, a venit in RomAnia un val de plugarii romAni sau secui, care iqi duceau viata
evrei qi, in secolul al X\4II-lea, erau comunitdti traditionald, nici fdr5, oriqenii saqi din vechile
evreiegti in oraqele Roman, Baciu qi Galati; burg-uri ardelene, nici fdri nobilimea maghiard,
' germanil - s-au stabilit in Transilvania, bogatd qi cultivatd, care controla administralia
in secolul at XII-lea - grupul saqilor, grupul provinciei, nici firi preotii ortodocgi, greco-catolici
gvabilor sosind, in secolul al XVIII-lea, in sau protestanli, care slujeau acelagi Dumnezeu,
Banat qi Satu Mare; dar fiecare in limba sa qi felul siu propriu.
lV. r,vslruTt tLE ITATELzR MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele romd,negti tn cursul Euului Mediu?

A. co*rExr rsroRrc
Constituirea statelor medievale a insemnat cu cel maghiar. Astfel, fie in mod direct, fie pe
qi un transfer de putere politic5. din partea filiera sud-s1av6, in Tara RomAneascd gi Mol-
cnezilor gi voievozilor locali in favoarea dova, institutiile capiti un puternic accent
conducdtorului a1es, care gi-a asumat titiul de bizantin. De la Constantinopol au fost lmpru-
mare voievod. Pentru a conduce, acest mare mutate structura gi ierarhia religioas5, anu-
voievod avea nevoie gi de alte institutii care s5. mite dregdtorii, dar qi forma de guverndmAnt
asigure stabilitatea statului, printre care Sfatul specific5., monarhia absoluti.
Domnesc Ai Biserica. Aceste institufii sunt Dupd ciderea Constantinopolului, departe
institutii centrale pentru c5. igi manifestd au- de a imbr5liqa modelul de organrzare occiden-
toritatea pe intreg teritoriul !5rii. tal, principii romAni se vor identifica chiar
Formarea 9i evolulia instituliilor a fost mai mult cu tradilia imperiald bizantini, pe
influentatd de spaliul occidental, slav qi mai ales care acum nu o mai revendica nimeni. Ast-
bizantin. In Transilvania, Regatul Maghiar a fei, elementeie de protocol, costumul, unele
ldsat o amprentd mai mare asupra organizS.rii obiceiuri imbracd o qi mai accentuatS" ,,haind
interne a statului qi in domeniul reiigios. bizantind". Nicolae Iorga a descris cel mai
In spatiul extracarpatic, ciasele conducd- bine acest fenomen. numindu-l ..Bizant duni
toare au cdutat un model care s5. concureze Btzartt".

ffi" P*'*TI'ALELE rNsTrrurrr *TDTEVALE R.NIANE$TI

1. Dornnia o alegere dintre fiii fostuiui domnitor. ,,!ara",
Reprezinti principaia institulie centrald in in cazul in care tronul devenea vacant, putea
lara RomAneasc[ qi Moldova. aiege ca succesor ori.ce persoand din neamul
La fel ca qi in occidentui Europei, forma de or- lui Basarab (in Muntenia) sau a1 iui Bogdan
garuzare politicd este monarhia de tip medieval, (in Moldova). Putea fi ales, dacd era considerat
dar cu trdsdturi proprii, determinate de specifi- vrednic de domnie, oricare dintre descendenlii
cul societdfii romAnegti. Relaliile dintre domn qi famiiiei domnitoare, chiar daci era ,,copil din
supuqii sdi erau reglementate printr-un sistem flori" (nelegitim) Era de ajuns si fie ,,os de
gsemdndtor celui occidental. Toli vasalii dom- domn".
nului ii datorau acestuia supunere gi. credin!5, Pentru a limita amestecul marii boierimi
in timp ce domnul, care era suzeranul su- in succesiune qi a evita luptele pentru tron,
prem qi, in acelagi timp, qi suueranul gdrn, personalitdlile exceplionale, precum Mircea
trebuia s5.-i apere gi s5.-i,,miluiascd". Datoritd cel BdtAn, $tefan cel Mare, reugesc sd impun5.,
particularitdtilor sale, in raport cu modelul inainte de moarte, pe fiu1 ior mai mare ca suc-
feudal occidental, acest tip de feudaiism poate cesor.
fi numit feudalism romAnesc. PAnd in primele decenii ale secolului al
Domnia, form5. a monarhiei autohtone s-a XVI-lea, domnui era ales de o adunare mai
legitimat prin originea divinS. a puterii dom- Iarg1, la care participau reprezentantii catego-
nului. riilor privilegiate: boierimea mare qi mic5., pre-
Succesiunea la domnie s-a fdcut pe cale cum qi curtenii.
ereditar-electiv5. Succesiunea nu se face au- Titlul domnesc, aqa cum este consemnat
tomat de la defunctul domn la fiul s5u mai in documentele vremii, reflectd puterea aces-
mare (dreptul de primogenituri - intAiul tuia, intreaga autoritate de care se bucuril De
ndscut ca qi in occidentul Europei), ci se fdcea exemplu: ,,Io Wadislau, mare uoieuod, domrt gi

-r-
lgs
singur std.pdnitor a toatd' Ungroulahia (Tara ' religioase: confirma episcopii qi mitropo-
RomAneasci)". Iitul, intemeia mdndstitri qi biserici;
- particula ,,1o" reflecti originea divini a pu- ' Iegislative: emite aqeziminte sau hrisoave
terii domnegti; prescurtare a lui Ioannes - (acte cu valoare de lege), acordS. privilegii negus-
,,cel ales de Dumnezeu"; torilor.
- domnul era uns gi incoronat de mitropolit Evolulia instituf iei domniei
in cadrul unei ceremonii religioase' Aceastd Spre sfArqitul secolului al XVI-lea qi in seco-
ceremonie gi formulele menlionate in titu- Iul al XVII-lea, otomanii asociazd domnia in
laturi transferl domnu]ui harul divin; tS.rile romAne cu o funclie administrativS, iar pe
- mare uoieuod - domnul qi-a asumat ti- domn unui inalt dregitor al Porlii. Tot de acum,
tlul de comandant suprem al oastei, care principiul ereditar pentru ocupa-rea funcliei la
exprima func{ia primordiali, militarS- a tron este din ce in ce mai mult abandonat.
conducdtorului, dar qi intAietatea sa in ra- Atribuliile de politicS. interni ale domnu-
port cu ceilalli voievozi; lui rdmAn neschimbate, Imperiul Otoman
- domn (din latinescul dominus = stipAn) - controleazd ins5" politica domnitorilor prin in-
reprezenta autoritatea politici absolutd 9i termediul boierilor greci, care devin o prezen!5
insemna stS.pAnul pS.mAnturilor gi al locuito- din ce mai activi in viala politic5", religioasd,
rilor !5rii; culturald qi economicd a lirilor rornAne. Tot in
- formula ,,singur stdpdnitor" (sau ,,de sine aceastd etapi creqte influenla marilor familii
stdtdtor" san) ,,aLltocrator") reprezint[ o afir- boiereqti, care iqi vor disputa tronul, instituin-
mare de suveranitate externS, in raport cu du-se aqa-numitul regim boieresc sau nobiliar.
puterile vecine, dar gi interni fa!5 de toli Accentuarea dominaliei otomane aduce cu
supugii, inclusiv clasa boiereasc6. sine sistemul numirii domnilor direct de cdtre
Atribufiile dornnului vtzeaz6' toate dome- Poarti, fdr5. consultarea boierimii, ceea ce a
niile importante: dus Ia o qtirbire a autoritdtii domnegti.
' de politicS. internd qi externi (declara Asistim astfel la o instabilitate politicS''
rdzboi qi incheia pace, semna tratate cu ldrile concretizati prin durata scurt6. a domniilor,
vecine); numiri gi confirmdri in domnie prin plata unor
' miiitare: .,mare voievod"; sume de bani.
' administrative: conducea intreaga admi- Noi modificiri intervin in organizarea insti-
nistralie, numea dregdtorii (funclii detinute de tuliei central.e odati cu instaurarea regimuiui
boieri); fanariot in Jdrile RomAne (1771, in Moldova 9i
' funciare: teoretic, era proprietarui intregului 1776, in Tara RomAneascS.).
pdmAnt (domirdum eminens), pe care i1 adminis- Domnii sunt numili direct de c5.tre Poartd',
tra dup5. cum considera de cuviin!6. O parte din greci sau romAni, fdr6' asentimentul ldrii,
pimAnt este dS.ruit boierilor, aceqtia urmAnd a-i prin indepirtiri de la formulele procedu-
datora consilium et auxilium necesare activitelii rale de alegere. Perioadele de domnie sunt
de guvernare a lirii, in virtutea contractului scurte, domnii fiind degradali la nivelul unor
vasalic. O alti parte este donatS, de domni- funclionari ai Porlii, schimbali dintr-o !ar5' in
tor, Bisericii qi, in mod special, m5'n5.stirilor, alta dup5. bunul plac al sultanului. Lipsili de
pentru ca acestea si se poati intreline in iniliativi in politica extern6, ei ajung execu-
schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau tori fideli ai insS"rcinirilor otomane in raport
mAntuirii domnitorului qi familiei acestuia. in cu marile puteri.
acest fel, domeniul funciar al lirii s-a divizat Limitdrile puterii centrale qi presiunea
in trei categorii de sate: domneqti, boiereqti 9i otomand nu anuleazS. ins5" autonomia lirilor
mdnistireqti. romAne, chiar dac5. este grav qtirbitd.
' financiare: bate monedi qi instituie siste- in Transilvania, voievodatul se menline
mul de impozite; pAni in secolul al XVI-lea, cAnd se creeazS' prin-
' judecitoreqti: este instanla supremi de cipatul autonom, sub suzeranitate otomanS', ca
judecati, dar judecata era fdcuti impreuni cu r'rr*"r" a pribugirii Ungariei dupd lupta de la
sfatul boieriloq Mohdcs (L526);
' p6ni in 1541, voievozii Transilvaniei i.r Transilvania, in timpui dominaliei
concentrau in mAinile lor atributii militare, habsburgice, exista Guberniui institutie
judiciare qi administrative qi erau numifi de administrativd organ rzathla sfArqitul secolului
regele Ungariei. Voievodul igi exercita autori- al XVII-lea. Pentru relalia politich cu Transil-
tatea asupra comitatelor. vania, Imperiul Habsburgic a creat o institutie
IncepAnd cu secolul al XVI-lea au loc impor- la Viena, Cancelaria aulicd a Transiivaniei,
tante transformdri pe plan institutional: condusi de un cancelar aulic ai gase consilieri,
' din L54t, Transilvania este condusi de indeplinind atributiile unui guvern.
un principe, care era ales de Dietd (formatd din
reprezentantii naliunilor privilegiate gi a religi- 3. Adunirile de Stiri
ilor recepte), dupi ce oblinea confirmarea sulta- itt fara RomAneasci qi Moldova,
nului, care ii trimitea insemnele princiare; institulia poartd numele de Marea Adunare a
' in politica interni, principele detinea Tdrii. Adunarea lirii se compunea din marii
lnsemnate prerogative (atribulii de drept), boieri, clerul inalt, boierimea mic5. qi mijlocie qi
asemdnitoare celor exercitate de domnii TSrii din curteni. Adunarea avea caracter consulta-
RomAneqti 9i ai Moldovei; tiv qi era convocatd sporadic.
' in politica externd principele avea prero- Alegerea domnului era o atributie a adu-
gative limitate din cauza amestecului Portii. nirii, incercAnd sd asigure dependenla dom-
' din 1699, Transilvania devine provincie nului de alegdtorii s5.i, care foloseau prilejul
a Imperiului Habsburgic, condusi de impdrat pentru a impune condilii qi a limita preroga-
prin intermediul unui guvernator; acesta era tivele domnului.
ales de cltre Dietd si confirmat de cdtre Curtea intrunitd numai cAnd o convoca domnul,
din Viena. Adunarea Tirii nu a devenit o institulie
permanenti in Moldova gi Jara RomAneasc5,
2. Sfatul domnesc ins5. este din ce in ce mai frecvent convocati
in Jara RomAneasci qi Moldova, domnul in secolul al XVI-lea, pe fondui de instabilitate
era ajutat in exercitarea autoritdlii de Sfatul politicS, pentru alegerea domnului, declaralii
domnesc, institutie centrald de guvernare, cu de rdzboi impotriva turcilor, incheierea pdcii
rol consultativ, dAnd consim!5.mAntui in apro- cu aceqtia.
barea principalelor acte ale domniei; are gi In timpul regimului fanariot, in secolul al
atribulii juridice: asista pe domn ia scaunul de XVIII-lea, a scdzut semnificativ rolul acestei
judecati, participa ia incheierea tratatelor cu institu!ii.
puteriie vecine. Sub o formd modernizatS, dar nu departe
Initial, era alcdtuit din marii boieri, ca totuqi de vechile adundri de stdri medievale,
detindtori de mari propriet5li funciare, ulte- institutia va renaqte in secolul al XIX-lea,
,rior, din dregitori, boieri cu funclii specifice, la inceputul epocii moderne, sub numele de
'' administrative, judecdtoregti, fiscale, militare. Adunarea ObqteascS..
Cei mai importanti dreg5.tori au fost: vornic in Transilvania, statutul politic al romA-
(qefut Curlii domneqti), Iogofdt (qeful Can- nilor s-a degradat, consolidAndu-se pozrfia
celariei domneqti), vistiernic (qeful finanlelor - categoriiior priviiegiate: nobilimea maghiard,
gestiona veniturile domniei aflate in visterie), patriciatul s[sesc qi fruntagii secuilor.
spS.tar (purtdtorul de spadd), postelnic (activi- Stirile medievale se reuneau in cadrul unor
tatea diplomatic5, primirea solilor strdini). congregalii generale. Intrarea in congregalii
Aldturi de aceqtia, in lara RomAneasci mai era condilionati de acceptarea ritului catolic,
exista Banul Olteniei, cu largi atributii admi- astfel cd romAnii nu intrd in componenta 1or.
nistrative, juridice gi militare, iar in Moldova, Ultima congregalie la care au participat romAni
$tefan cel Mare creeaz\. dregitoria de Portar este semnalatd in 1288.
ai Sucevei, care avea comanda oqtilor in nu- Inilial, congregalia generald era chemati sd
mele domnului. dezbat1, probleme de ordin juridic; din secolul
De la sfArgitul secolului al XVI-lea, Sfatul al XV-Iea, congregalia general[ devine aduna-
domnesc se va numi Divan. rea stirilor nobiliare.
IncepAnd cu secolul al XVI-iea, problemele 6. Administratia
importante de politicd externi se discutau In Transilvania, unitltile teritorial- adminis-
in Dieta t5"rii, care se intrunea periodic, avea trative erau:
atribulii permanente qi un statut bine precizat. - comitatulregal maghiar (unitate adminis-
trativd qi militard); in 1111 este infiintat
4. Organ izar ea j udecitoreasce primul comitat * Bihorul; Alte comitate:
In Tara RomAneasci gi Moldova, judeca- Crasna qi DdbAca, Clujul, Alba 9i Timiqul,
rea unor pricini era fdcutd conform ,,obiceiului Aradul, Zarandul gi TArnava;
p d,m d.ntului" Q u s u alahi cum), norme rom Ane qti - teritoriul secuiesc era impir!it in scaune
nescrise, iar judecdtorui suprem era dom-
-
unitS!i j udiciar-administrative;
nul. Sfatul domnesc participa la scaunul de - teritoriul saqilor era impdrfit in scaune qi
judecati, dar hotdrArea aparlinea domnului. in districte - conduse de juzi;
secolele XfV-XV apar scrieri cu caracter juridic - teritoriul romAnilor era alcituit din dls-
(mai ales traduceri din literatura bizantini) tricte, conduse de cnezi, juzi;
in Moldova qi lara RomAneasc5., iar in Tran- - oragele - burgurile - erau conduse de un
silvania se va aplica, din secoiul al XVI-lea, sfat or[genesc qi un jude;
codul de legi al juristului Werboczi, cunoscut - orgamzafiile siseqti s-au emancipat de sub
sub numele de Tripartitum-ul lui Werboczi. autoritatea regalS gi s-au constituit intr-o
universitate a sagilor (Uniuersitas Saxo-
5. Armata rum), a cdrei autonomie a fost confirmati la
in lara RomAneasc5. qi Moldova, Domnito- sfArqitul secolului al XV-lea.
rul, in calitatea sa de,,mare voievod", era coman- lara RomAneasci este alcdtuitd dtnj udefe, ral"
dantui armatei. El putea conta in primul rAnd pe Moldova dtn tinuturl conduse de dregitori locali
,,oastea cea micf', alcdtuitd din cetele ridicate de cu atribulii administrative, fi scale, judecdtoreqti.
pe domeniile sale, din orage gi sate libere 9i din
steagurile boierilor, puse la dispozilia domnului in 7. Biserica
cadrul obligatiei feudale de ,,auxilium". in functie InTara RomAneasciqiMoldova, in EvulMe-
de mdrimea domeniului, boieriiputeau avea pAni diu, Biserica era consideratd cea mai importantd
la 100 de oqteni bine inarmafi, care asigurau institutie dintr-o societate. De aceea, voievozii
in mod obignuit paza domeniului 9i a curlii romAni s-au ingrijit de organizarea acesteia.
boieregti. Pe lAngi ,,oastea cea mic5.", domnii Moldova qi Muntenia aveau cAte o mitropolie,
apelau in caz de nevoie extremS. la ,,oastea cea in subordinea cS.reia se gS.seau mai multe epis-
mare", alcituitd din tiranii care trebuiau sd-qi copii. Mitropolitul ocupa un loc important qi in
indeplineasci obligalia miiitard fa\6 de dom- sfatul domnesc, 9i tinea locu1 domnului in caz
nie la cererea acesteia. de vacantd a tronului. in Tara RomAneascS,
De Ia mijlocul secolului al XV-lea incepe folo- Mitropolia este creatd din initiativa domnito-
Sirea armelor de foc qi, ulterior, a mercenarilor. rului Nicolae Alexandru, in 1359, are sediul Ia
Un rol important in sistemul de apdrare al Curtea de Argeg qi este recunoscutd de Patriar-
lirii RomAneqti gi Moldovei 1-au avut cetitile hia din Constantinopol. in Moldova, Mitropo-
de la hotare 9i din interiorul !6rii, cele mai im- lia este creatd din initiativa lui Petru Muqat,
portante fiind: Neam!, Suceava, Hotin, Ceta- are sediul la Suceava gi este recunoscutd de
tea A-1b5, Chilia, Turnu, Giurgiu, Cetatea de Patriarhia de la Constantinopol (in perioa-
Balti, Ciceu etc. da domniei lui Alexandru cel Bun, in 1401).
Dupd instaurarea dominaliei otomane, sub Capul oficial ai intregii Biserici ortodoxe era
forma regimului fanariot, oastea cea mare nu Patriarhul de la Constantinopol (rangul de
a mai fost chematd sub arme, tdrilor romAne Patriarh existd doar din 1919 in spaliul romA-
fiindu-le interzis si mai delind ogtire. nesc). Buna relatie cu Patriarhia de la Con-
in Transilvania, voievodul comanda arma- stantinopol aduce, pentru spaliul romAnesc, qi
ta ca reprezentant al regelui Ungariei. numeroase influenle culturale bizantine. Aces-
tora Ii se adaugd influenlele slave qi cele venite
ducAndu-se, astfel, o
din Apusul Europei, producAndu-se, " ;]

"5n
il
interesanti (de
sintezS. cu1tura16 originald qi care lovea majoritatea populaliei ardelene a
exemplu, minEstirile ctitorite de $tefan cel fost dus mai departe prin secolul al XVI-lea
Mare imbini in arhitectura lor elementele bi- prin admiterea a doar patru religii recepte (ofi-
zantine cu cele apartinAnd stitului gotic occi- ciale): catolici, luteranS', calvini, unitariani;
dental). religia ortodoxd era declaratd religie toleratd;
intre domnie qi Biserici au existat relalii ortodoxia, religie tolerati, nu recept6' nu putea
de bund inleiegere. UrmAnd o veche tradilie oferi romAnilor cadrul institulional prin care sd
bizantind. qi ortodox5, puterile domnului se se poatd manifesta qi politic ca naliune; preolii
intindeau gi in domeniul bisericesc' Domnul ei nu impdrtdqeau din privilegiile de care se
confirma mitropolilii qi episcopii 9i era con- bucurau preolii religiilor recepte;
- dorinla romAnilor de a iegi din starea de tol-
siderat ocrotitorul credinlei prin ctitorirea de
mdndstiri qi biserici. Prin infiinlarea Mitropo- erare, precum qi interesul Imperiului Habsburgic
Iiei, domnul igi consolida tronul qi pozilia, de- de a intS.ri catolicismul fa!6 de religiile protes-
venind., ca impdratul bizantin, monarh civil 9i tante au creat condiliile unirii unei mari p5'r!i
religios. a romAnilor ardeleni cu Biserica Catolic[;
Mitropolitul era considerat a1 doilea dem- astfel, prin Diplomele Leopoldine din 1699 qi
nitar in stat, intAiul sfetnic al domnitorului, 170I, se nagte in Transilvania o noud religie:
conducitor aI unor solii politice 9i locliitor greco-catolici;
- inf[ptuirea unirii cu Roma a permis cleru]ui
al domnului in caz de vacanli a tronului' El
participa la alegerea domnului, iar prin inco- greco-catolic si aib6legdturi culturale cu Roma,
ronarea gi ungerea cu mir, ii conferea o auto- stimulAnd astfel miqcarea de idei promovatS in
ritate sacrd. $eful Bisericii, mitropoiitul, era secolul aI XVIII-1ea de $coala ArdeleanS, cu rol
ales de episcopi qi de marii boieri ai !6rii' Era important in dezvoltarea conqtiinlei nalionale;
confirmat d.e d.omn, de ia care primea cArja, ca
- Biserica ortodoxS. din Transilvania era
simbol al investiturii. reprezentatS. de o serie qi biserici qi mdnS'stiri
in Transilvania: romAneqti din Maramureq (Cuhea), Jara BArsei
- a predominat ortodoxismul, religia majo- ($cheii Braqovului), Hunedoara' Aqezlmintele
rit[lii populatiei formatd din romAni' care religioase romAneqti se aflau sub jurisdiclia
erau considerali tolerali; episcopilor ortodocai de la sud qi r5's[rit de
- regalitatea maghiard incearci in secolul Carpafi, iar dupd organrzarea mitropoliilor din
al XIV-lea si impuni catolicismul: Ludovic I spaliui extracarpatic, au intrat sub jurisdiclia
de Anjou - prin Diplomele regale din 1366 - acestora;
condiliona calitatea de nobil de apartenenta la
-domnitorii au ctitori.t biserici in Transilvania
catolicism qi posibilitatea de a deline o functie qi au acordat danii generoase pentru bisericile
de calitatea de nobil; regimul de segregalie ortodoxe.

t" co*tucINTE

Prin formarea instituliilor, societatea european prin privilegiile acordate de domni-
med.ievali romAnescl se afirmd prin structuri tori negustorilor striini'
politice, administrative' juridice qi religioase O caracteristicd a societS'fii romAneqti in
proprii. aceasti perioadS' este evolulia ei unitari (in
Existenla instituliiior a favovtzat regle- lara RomAneascd qi Moldova) in formele
mentarea reialiilor sociale, a politicii externe' institulionale prin care se manifestd (dom-
desfS.qurarea unei activit5li economice intense
nie, sfat domnesc, adunarea !5'rii' armat5,
gi intrarea ldrilor romAne ln circuitul economic
bisericd).
Cnte,l*zii

Evolu{ia formelor de organizare din spaliul cu care existaserS. mereu legituri strAnse, din
romAnesc, de la obgti sdteqti la autonomii locale, la est, de Ia popula{ia slavd 9i din vest, Ungaria
state medievale, a dus Ia perpetuarea civilizaliei introducAnd modelul occidental in Transilva-
romAneqti, chiar daci statele romAnegti nu s-au nia. Datoritd particularitiliior sale, in raport
unit intr-unul singur. Acestea aveau sd joace cu modelul feudal occidental, tipul de feuda-
un rol important in istoria Europei in secolele Iism dezvoltat in spaliul romAnesc poate fi con-
urmdtoare, in contextul luptei antiotomane. siderat un model de feudalism romAnesc. i.,
Statele medievale se integre azE in tiparul spaliul romAnesc nu se regdsesc toate formele
european feudal, atAt prin dezvoltare (treptat5, clasice aie feudalismului apusean, dar elemente
de Ia forme de organizare mai simple la ceie feudaie de netdg[duit au existat, negenera-
mai complexe), cAt 9i prin alcdtuirea institutiilor, lizate, deseori rS.mase la jumitatea evoluliei,
asemdndtoare celor din restul Europei. Modele au dar aparlinAnd totuqi, ca tipologie, modelului
fost preluate din sud, de la Imperiui Bizantin, feudal.
".}ss$
^--**::

i

::

tr] :
hJ .l
(J ''
v
F;
t-{
H ic.
J
E
A
jl.
l" J dj-

A
v
z .'",-*i $'f*
;"'t lu=
p
F''l
6i
rjo
t' J
''\tdjSti 'v-A*** *"-4
.r=/

\'O6 "-/' ,"
- i, tt
'jf
?r' ''A*-^ -"'"
F"-
A
*r

j
I

l
I
T* to+ i
I
I
I
I
I

"e
\--x
I
I
I
r
I
r
t
I (3
o
e
I ,,r
!iI

"5
,J
r
.E
c
r$ (g
E g$
{!l
E tIt

t =

I z
I (x

&
t o
tr,
I=IJ
IJ
I ' -',.i,;:;:*-::l;:::;::-,;rii;;rr,: :..:;

s

I :g €gFE
38;F i=;F
SsE*
5g
o{ F EE
*:
€ 5sEEe € =g
I E Esg$$FEE
S,'i I8#
I

I

l-
Ev*l,u-+re

Subiectul al Il-lea 30 punc

Cititi, cu atenlie, textele de mai jos:
A' ,/'semenea mdsuri aspre luate tmpotriua clasei boieregti, ca gi faptul cd [Wad] Tepeg tgi recru
dregdtorii nu numai din rd.ndurile uechii boierimi [d,in Tara Rom6neascd.], ci mai ales d,in acel
ale oamenilor deuotali lui, au [ca urmareJ (..) tncord,area rela{iilor d,intre d.o*, gi marea boierin
care e, cdutat sd,-l tnlocuiascd, din domnie."
(N. Stoicescu, Wad Tepe

B. ,,Introdu'cerea tn titulatura domnilor tnaintea numelui lor a cuudntului Io, prescurtare a I
Ioannes, ,,cel ales de Dumnezeu.", afirmd, rdspicat sltrsa diuind. a puterii d.omnegti. Aceastd. calitai
domnii o dobdndeau prin ceremonia religioosd, a ungerii gi tncorondrii, care le transfera harul d,iuin
confirma sprijinul diuinitdlii pentru puterea lor. Cooperarea dintre puterea centrald gi bisericd, una d,i
tre realitdtile majore ale sistemului politic al ld.rii Romdnegti gi Mold,ouei, tncd. d.e pi uremea constituit
statelor, a auut tn aceostd ceremonie de tro.ditie bimntini expresia ei simbolicd supremd."
(Ulihai Birbulescu, Dennis Deletant, Istoria Romd,nie

Pornind de ia aceste texte, rdspundeli urmdtoarelor cerinte:
1. Numiti un domnitor precizat in sursa A. 2 punct
2. Menlionafi, din sursa B, o informalie referitoare la originea divind a puterii domneqti. B punct,
3. Numiti o categorie sociali precizat1 in sursa A. 4 punct
4. Menlionafi, din sursa B, doud institutii centrale din spatiul medieval romAnesc. 4 punct
5. Selectali, din sursa A, doud informalii aflate in relatie de cauzS-efect. 6 punct
6. Men{iona{i, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la relatia dintre Bisericd gi Domnie,
sus{inAndu-l cu o informatie selectatd din surs5. 7 punct
7. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia o institutie centrali est
necesarS" pentru funcfionarea unuia dintre statele romAne, in secolele XIV-X\,'III. 4 punct,

(Se puncteazd coerenla gi pertinenla argumentirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, res
pectiv a conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia.)

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE 30 puncte
1. 2puncte pentru menlionarea oricirui domnitor precizat in sursa A.
i '2.. 3 puncte pentru mentionarea oricirei informatii referitoare la originea divind a puterii domneqti
i din sursa B.
3. 4 puncte pentru numirea oricdrei categorii sociale menlionati in sursa A.
4. cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doud institulii centrale din spaliul medieval
romAnesc. (2 p. x2=4p.)
D. 6 puncte pentru menlionarea oricdrei reiatii cauz5-efect.
6. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oriclrui punct de vedere referitor la relatia
dintre Bisericd gi Domnie.
4 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricirei informalii care susline punctul de vedere
formulat.
1 punct pentru pertinenla argumentlrii afirmaliei conform cS.reia o institulie centrali este
ti necesarS. pentru funclionarea unuia dintre statele romAne, in secolele XIV-X[[.
t
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmatia datd.
:. i 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitate (deoarece, pentru ci etc.), res-
i
i
pectiv a conectori-lor care exprimd concluzia (agadar, ca urmare etc.).
$

EI
I:
Fx,
ffi
lii*'

,mtt
Rdspunsuri

1. Vlad Tepeq.
2. ,,Introducerea tn titulatura domnilor tnaintea numelui lor a cuudntului Io, prescurtare a lui
Ioannes, <cel ales de Dumnezeur, afirmd. rdspicat sursa d,iuind, a puterii cJomnesti.,,
3. Boierimea.
4. Domnia qi Biserica.
5. cauza: ,,e'semene(r mdsuri espre luate tmpotriua clasei boieregti".
Efectul: ,,au [ca urmareJ (...) tncordarea relaliilor d.intre domn qi marea boierime, care a cd,utat
sd.-I tnlocuiascd din domnie".
6. in perioada Evului Mediu, conducS.torul statului, atdt din Jara RomAneascE, cdtqi din Mot-
dova, era uns gi incoronat de mitropolit in cadrul unei ceremonii religioase. Aceastd ceremonie
gi formulele menlionate in titulaturd transferS. domnului harul divin. A existat, astfel,
o strAnsd
legdturd intre institulia Bisericii qi a Domniei, puterea domnitorului fiind de origine divind.
,,[...J sursa d'iuind a puterii domnegti. Aceastd calitate, d,omnii o d,obd.ndeau- prin ceremonia
religioasd a ungerii gi tncorond,rii, care le transfera ltarul d.iuin gi confirma sprijinul d,iuinitdtii
pentru puterea lor."
7. In fara RomAneascd qi Moldova, domnul era ajutat in exercitarea autoritdlii de Sfatul dom-
nesc, institulie centrali de guvernare, cu rol consultativ, dAnd consimlimAntul in aprobarea
principalelor acte ale domniei, avAnd 9i atributii juridice: il asista pe domn la scaunul de judecat6,
participa la incheierea tratatelor cu puterile vecine.
Inifial, era alcS.tuit din marii boieri, ca delindtori de mari proprietdti funciare, ulterior,
din dregdtori, boieri cu funclii specifice, administrative, judecitorlqti, fiscale, militare. Cei
mai importanli dregitori au fost: vornicui (qeful Curlii domneqti), logofitul (9efu1 Cancelariei
domneqti), vistiernicul (geful finanlelor - gestiona veniturile domniei aflate in visterie), spdtarul
(purtdtorul de spadd), postelnicui (activitatea diplomaticS., primirea solilor striini).
Al5turi de acegtia, in Jara RomAneasci mai exista Banul Olteniei, cu largi atributii admi-
nistrative, juridice gi militare, iar in Moldova, $tefan cei Mare creeaz1 dregdtoria de portar al
Sucevei, care avea comanda ogtilor in numele domnuiui.
De la sfArqitul secolului al XW-lea, Sfatul domnesc se va numi Divan gi se va mentine de-a
lungul intregii perioade de Ev Mediu.
AvAnd in vedere atributiile pe care le avea Sfatui domnesc qi rolul dregltorilor in stat,
institutia mentinAndu-se cu putine modificdri de-a lungul Evului Mediu, putem afirma cd,
aldturi de Domnie, a fost o institutie necesarS. functiondrii tdrilor romAne.

= efect, urm[ri, rezultate
intrebare: Care sunt urmirile imediate ale,,acestei situatii'?
Exemplu: Care sunt consecinlele instaurrrii regimului fascist in Itaiia?
Rdspuns: In 1925-1926 au fost adoptate legile fasciste, prin care a fost
instituit un regim dictatoriai: instituliile democratice au cipdtat un rol
decorativ, deputalii opoziliei au fost exclugi din Parlamenr, rara era
condusd de il Duce.
Ernh**re
Subiectul al III-lea 30 punc
Elaborali, in aproximativ doui pagini, un eseu despre statele medievale
avAnd in vedere:
in spatiul romAner
- men{ionarea unui izvor istoric care face referire
la autonomii locale romAneqti;
- menlionarea a doi factori favonzatori ai constituirii
statelor medievale romAnegti;
- prezentarea constituirii unui stat medieval romanesc;
- menlionarea a doud fapte istorice care au contribuit la
consolidarea unui stat mediev
IOmanesc;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evolulia uneia
dintre institutiile centra
romAneqti din perioada medieval5 qi suslinerea acestuia printr-u.,
urgr-"rrt istoric.
Noti! Se puncteazd 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezent5rii,
evidenlierea relati,
cauz6'-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenfa
gi pertinenta argumentdr
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care-exprimd cauzalitatea
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a iaptelor istorice gi r

incad.rarea eseului in limita d
spatiu precizatS..

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE
30 punctr
fNnonualrA rsroRrc A- 24 de puncte, distribuite astfel:
- 3 puncte pentru precizarea oricdrui izvor istoric care face referire
la formatiuni prestatal
romane$tr.
- cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doi factori favortzaton
ai constiturrii statelor medieval<
romAnegti (2p.x 2=4p.),
- 8 puncte pentru prezentarea coerentS. a constituirii oricdrui stat medieval romAnesc, prir
evidenfierea relatiei istorice de cauzalitate.
' cate 1 punct doar pentru men{ionarea unuia dintre statele medievale romAnegti.
-- cAte 2 puncte pentru mentionarea
oricS.ror doui fapte istorice care au contribuit la consoli.
darea unuia dintre statele medievale romineqti
(2 p. x 2 = 4 p.)
- 1 punct pentru formularea oricdrui punct de vedere cu privire la
evolulia unei institutii cen-
trale romAnegti din perioada medieval5
- 1 punct pentru pertinenta argumentdrii punctului de vedere
formulat.
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline punctui
de vedere formulat.
4 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd
carzalitatea (deoarece, pentru cd. etc.), re-
spectiv concluzia (aqadar, ca urmare etc.).

onooNannA $r EXPRTMAREA TDETLOR MENTTONATE 6 puncte, distribuite
-
- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat;
astf'el:

1 punct pentru utilizarea partiald a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere cuprins incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- -
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor
istorice;
1 punct pentru respectarea parliaii a succesiunii cronologice, logice a faptelor
istorice:
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
:
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaliu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spatiu.
I
&
ilr

r*
ft

h
T\V
rtaspunsurr

Introducere: in secolul al lX-lea sunt atestali in izvoarele istorice, din sudul Peninsulei Balcanice
pAnd in nordul arcului carpatic, romAnii, populalie romanicS., organizali in nuclee de state, forme
politice prestatale: autonomii locale cu diverse denumiri:jupAnate, cnezate, voievodate sau !6ri.
. Pentru spatiul de la sud de Carpafi, cel mai important document istoric care atesti existenla
autonomiilor locale esLe Diploma Caualerilor loanili, datatS. in 1247. Diploma menlioneazd
existenla, la sud de Carpali, a cinci formaliuni politice romAnegti: Jara Severinului, cnezatul lui
Ioan qi al lui Farcag, voievodatul lui Litovoi 9i al lui Seneslau.
. Formarea statelor medievale romAneqti se desfS.qoari lntr-un context extern favorabil
deruldrii acestui proces.
in estul spatiului romAnesc se afirm[ Regatui Maghiar, intemeiat la inceputul secolu]ui al Xl-lea qi
creqtinat in rit catolic de regele $tefan, ,,rege apostolic", ctt misiunea de a rispAndi religia catolich.
Regatul Maghiar va c[uta sd igi impuni autoritatea asupra teritoriilor romAneqti, promovAnd o
poiitic[ de expansiune teritorial[. Imperiui Bizantin, inci stat puternic, este interesat de terito-
riul dintre DunS.re gi Marea Neagrd din motive strategice qi militare. Astfel, autonomiile locale
romAneqti tind sd se coaguleze pentru a rezista tendintelor de autoritate extern5., formAnd o noud
stucturi politicd: statul medieval.
fn conditiile creqterii presiunii regalitdtii maghiare asupra micii nobilimi romAneqti din Tran-
silvania sau chiar a anihilS"rii autonomiilor romAneqti, conducitori locali trec ia sud qi la est de
Carpati, contribuind, astfel, Ia formarea statelor medievale lara RomAneasci qi Moldova'
. intemeierea statului medieval Jara RomAneascd s-a realizat prin unificarea formafiunilor
politice existente intre Carpali qi Dundre. Conform tradiliei istorice a descdlecatului, in contextul
anihildrii autonomiei romAneqti din Jara Fdgdraqului de c5,tre regele maghiar Andrei a1 III-lea,
}a sfArqitul secolului at XIII-lea, semilegendarul Negru-Vodd trece la sud de Carpali. DescalecS. la
CAmpul,ung gi pune bazele unui nou stat.
Cel care unific!. autonomiile locale gi intemeiazd statul Jara RomAneasci, confirmat fiind de
cdtre izvoarele istorice, este Basarab I (?1310-1352). Regalitatea maghiard inregistra procesul de
unificare infdptuit Ia sud de Carpali, recunogtea noul stat intemeiat 9i domnia iui Basarab I, iar
noul domnitor accepta suzeranitatea Regatului MagJriar. Cawza neinlelegerilor dintre Basarab
I qi regalitatea maghiarl, a fost Banatul de Severin. In acest context, in 1330 a avut 1oc confrun-
tarea directd intre Basarab I qi Carol Robert de Anjou, regele maghiar, la Posada. Soldata cu
victorie pentru romAni, aceasta a insemnat sfdrgitui suzeranitdtii maghiare qi aparilia primului
stat romAnesc independent.
. Jara RomAneasc[ urmeazd parcursut consoiidS"rii statale, de organizare a instituliilor qi de
afirmare in relatiile internationale. Aceastd consolidare are loc in timpul domniei urmaqilor lui
Basarab I. Domnitorul Nicolae Alexandru intemeiazi Mitropolia lirii RomAneqti in 1359, cu se-
diut la Curtea de Argeq, iar domnitorul Vladislav \4aicu respinge primul atac al turcilor otomani
in Tara RomAneasci. Urmdtorii domnitori continui consolidarea statului prin acliuni de politicd
internd qi externd.
" Astiel, prin formarea instituliilor in cadrul statelor medievale romAneqti intre secolele XIV-
)lVI, societalea medievalS romAneasci se afirm5. prin structuri politice, administrative, juridice
qi religoase proprii. Domnia reprezintd principala institulie central5. in lara RomAneascd 9i Mol-
dova,lar domnitorii au c[utat fie prin acliuni conflictuale @ovine, Vaslui, C51ug5'reni), fie prin
actiuni diplomatice sd men!in5. statul autonom in fala pericolelor externe.
O caracteristicd a societdtii romAneqti din Jara RomAneasci qi Moldova in aceastS. perioadS-
este evolutia ei unitar[, in formele institulionale prin care se manifestS. (domnie, sfat domnesc,
adunarea ldrii, armatS, bisericS.).
Concluzie: Importanla intemeierii statelor romAnegti a constat qi in crearea unei bariere creqtine
impotriva expansiunii Imperiului Otoman. Instituliile centrale medievale din spatiul romAnesc au
format ca,lt.rl politic, legislativ qi jurid.ic esenlia} existenlei statelor medievaie, iar prezenta lor a
marcat. la inceputul formirii statelor, o form5. avansati de organizare, dup5" model feudal'
AUTONo[,llttE LOCALE 9l INSTITUTIILE CENTRALE lN
SPATTUL ROMANESC {SECOLELE tX - Xvtil}

AXA
CRONOLOGICA

see lX - Xl TRANSILVANIA - AUTONOMI I LE LOCALT
sec. lX-X--.*** G6saa Hungarorurn: voievodatele lui Gelu, Gfad, Menumorut
noA Agezarea maghiarilor in C6mpia Pannoniei
1001 lntemeierea Regatului Maghiar 9i
*egtinarea in rit catolic a maghiadlor de cetre r€g€le gtefan
sec. Xl Lagenda Sfhntului 6eranC: voieyodats tuaAhtum 9i Gyula
sec. Xl FORMAREA $TATULU I HEDIEVAL TRANSILVANIA
" xlll Regatul Ungariei cuceregte Transilvania
1111 Prirnul comitat regal maghiar - Bihorul
1 111 Mercurius princeps Ullrasilvanus - incercarea de a fanstsrma voievodah.rl in princip
117S Leuslachius voievod - Transilvania - voievodat
sec. xll . XI}I ***-*"*"** Golonizarea sa$ilor gi $ecuilor
1914 - 1225 Colonizarea Cavalerilor Teutoni ln lara Birsei
1360 - 1306 Ludovic I deAnjou. Oiplome ce conditioneaei parliciparea la viata politici a Transilvar
de calitatea de nobil gi calitatea de nobil de apartenenla la religia catalicd
1437 -.''*..'*--* Unio Trlum Nationum - sistemul
"celor
trei natuni privllegiate"
1*1 - Princital autonom sub suzeranit6le otomand
sac. Xlll TARA ROMANEASCE . AUTONOMTILE LOCAI-E
1241 - 1242 Marea Invazie tAtaro-mongol*
1247 Diploma Cavaleilor laani$ - atest5 autoncmiile locale la sud de Carpati
1277 Conilict Lifovoi-Coroana magfiiari
prima jurndtate sec. XIV FORMAREA STATULUT iTED|EVAL TARA ROMANEASCA
1310? - 1352 Domnia lui Basarab I intemeietorui
1 324 Tratat de vasalitate - Basarab I si Carol Robert de Aniou
1330 ***** - Lupta de la Posada - independenta JArii Rcnranegti
1 1qA temeierea fu'lilropoiiei fdrii Romaneqti, seCiul la Curtea de Argeg
1 716 Instaurarea regimului fananot
€:r
sec. Xll - Xlll {a
iii MOLDOVA - AUTONOMI ILE LOCALE
sec. XII - Xtll'""-*'***tii******** Menttonate autonomii locale in cronici strgine
t:
a doua jumatate
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL MOLDOVA
sec. XIV i.l
.Desc*lecatul" lui Dragog din Maramureg -
lntemeiat6 ,,Moldova Mici". vasale Regatului Maghiar
1 359 Revol'ta rominiloi de ia est de Carpa$; fui Bogdan din Maranrureg.
"descilecatul"
Moldova - slat indep€ndent
1387 Petru Mugat depune jurim*nt de vasatilate in fata regelui Poloniei
1391- 1394 Roman | - unificarea teritoriilor dintre Carpali, Nisiru, Dundre gi
Marea Neagr5 * hlare'"
"Moldova
1401 Patriarhia de la Constentinopol recunoagle Mitropoiia de la Suceava
17 11 mpunerea regimului fanarlot
I

sec" x xl - OOBROGEA _ AUTONOI'IILE LOCALE
"jupanaf', condus dejup6n Ghsorghe
943 Ata$lat un
sec. Xl Ate.slati o unitate teritorial-adminiska$vi .Thema Parisirion"
$ec. xl "Alexiada"*
atestate formaliunile poliiice ale lui Tatos, SaUa gi Sestlav
1?30 Aiestatl "fara Cavarnei"
sec. xlv FORMAREA STATULUI MED'EVAL DOSROGEA
sec. XIV -'*,^ *,****'' f 6nducitor mentionat: Balica
sec. XIV Dobrotici ti8ul de ,despot', u*ilicd teriloriul dintre Dunire qi Mare
1386 - 1388 lvanco, fiul lui Dobrotici
1388 - 1417 Mircea cel Bitrin include Dobrogea in compon€nta Jdrii Rominegti
1417 .1878 Dobrogea ocupati de lmperiul Oioman
AUTONOMnLE LOCALH gt tNsTtTuTuLE CENTRALE iN
spATtuL ROMANESC {SECOLELE tX _ Xvilr)

AXA
cR0N0L06tCA

sec. tx-xl TRANSILVANIA - AUTONOMI IL€ LOCALE
sec. lx - x*'***--,. '*."'-*.*-*'" Ge$A Hungarorym: voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut
896 Agezarea maghiarilor ln C€mpia pannoniei
1001 lntemeierea Regatului Maghiar gi
cre$tinarea in ril catolic a maghiarilor de cetre fegel€
$lefan
$€c. Xl Lagenda $fdntului G€rard: voieyodate tuiAhtum gi Gyula
FORMAREA STATULUI HEDIEVAL TRANSITVANIA
sec. xl Regatul Ungariei cuceregte Transilyania
Prirnul comilat regal maghiar - Bihorul
Mereurius princeps ultrasilvanus - incercarea de a transforma voievodaful
in princit
Leustachius voievod - Transilvania - voievodal
sec. Xll Colonizarea sagilor 9i secuilor
1?11 - Colonizarea Cavalerilor Teutoni in Jara gArsei
1360 - Ludovic I de Anjou. Diplome ce condilioneazd parliciparea la viala poritici
a Transilve
de calitalea de nobir gi €€ritatea de ncbir ce apartenenla ra rerigii catot;c6
1 437 --..*,*.. ..-.-,"*.,." -*-..*.* Unio Trium Nationum - sistemul trei nEtuni privjlcgiate"
1511 - "cslor
16S9 Principat autonom sub suzeranitale olomand

TARA ROMANEASCA - AUTONOMTILE LOCAI*E
1241 - 1242 Marea Invazie tdtaro-mongoiA
1247 Diploma cavalerilor loanifi - atest5 autonomiiie locare la sud de caroati
t1t I Confl ict Litovoi-Coroena maqhlarA
prima jumdtale se c. XIV FORMAREA STATULUI MEDIEVAL TARA ROMANIASCT
1310? - 1352 Domnia lui Basarab I intemeietorui
1324 Tratat de vasalitate - tsasarab | tr
!,1t.. ' ;i Caroi
vsr vr Robert
'
\vuFr r uq
de n
Anlou
f 330 -**-.*.**_-Y**-**.* Lupta de fa pcsada _ independenla fdrii Rcnranegtr
t:59 lnterneierea tu'litropoiiei
]arii Romdnegli, seCiut ta Crrrtea de Argeg
tt to * lnslaurafea regimtlui fanariot
sec. Xll - Xllt Hj MOLDOVA-AUTONOMH-E LOCALE
sec. Xli - ---::*-
X|ll---*****,ll-***** Menlicnate autono.nii locale in cronici strdine
a dosa jumatate 1"?::

sec. Xf V :a FORMAREA STATULUI MEDIEVAL TIJIOLDOVA
sec.X|V@-Desc*lecatul.|uiDragogdinfu1ararnure9.
intemeiatE -Moldova Mici". vasali Regatului Maghiar
359
;a
1 Revolla rominilor de la est de carpa$: .,descalecatul" fui Bogdan din Mararnureg.
lvloldova - stat inderendent
1387 Pelru Muqat depune jurdmint de vasa,itale in fa{a regelui pcloniei
1391- 13S4 Roman | - unificarea teritoriilor dintre Carpali, Nistru, Dundre gi
Marea NeagrS -
"Moldova Mare"
1401 Patriarhia de la Constentinopcl recunoa5{e Mitropolia de ia Suceava
1711 Implnerea regimului fanariot
sec" X - Xl DOSROGEA _ AUTONOI,IIILS LOCATE
943 Ateslat un jupin Gheorghe
"jupanat", condus de
sec. Xl Atesiatd o unilate teriiorial-administrativ6*Thema paristrisn"
sec. xl j'g.:,i;l* *Alexiada"- atestate formaliunile poiitice ale lui Tato$, $atza gi $es{av
1230 Atestaii Cavarnei"
"fara
S€C. XIV .
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL DOSROGEA
sec. XIV,."--**-*,----.i..,.-i*,*-"***, Conducator mentionatt B€lica
sec. XIV Oobrotici t;ttul de ,,despot', unilic€ t€filoriul dintre Dunire si Mare
1386 - 1388 lvailco, fiul lui Dobrotjci
1388 - 1417 Mircea cel Biir€n include Dobfogaa in compon€nla
firii Rominegti
141f - 1878 Dobrogea ocupaH de lmperiul Obman
re|'\A C
fos
rt'#

ldirrenre\ Firlrfin
.a) E
.s
=S*
R
b€
.Yrr "'i i E
1$ '"'- ." s .,'.'r i
q:. ''1 "',, . itl,'; i]
6%\sZ-S€
xr$
'#'\4- o_N 'd-
',p
-i%\
w
-'Q7"
Mircea, voiev.odur
"Noi'
Iui, facem ldrii RovnilneSti,.d"uce d"e Fd,gd,ra5 ban ar severinu_
cunoscut 1...1
re?e va v^erge cu ogtirea sa,
;d noi, cAnd.;i ;;";;;, 5i
ori, d.e_acuvninainte, d.ovnnur
er
ortcd'ror altor pdrti5i de-ai lor,.atinci,
.insugi,
Mp;;;ir^ zigiror tu-i.i ,ou ?vnpotriva
iot cu o5tireo, ii io^enii gi cu toatd
f:,';r:1;;!:J,,ii;;i:i#^!J,nuti aoioii ;-;;;s,'cu
si dd^si;;; aseyAe^ea, noi

(Tratatut de ta Brasou dintre
Sisismund, de Luxemburs Mircea
si
#ftr;:?lliif^;

"["'] Noi' stefan voievod', d'in vnila lui Duvnnezeu.d.ovnn al 7d,rii Moldovei
Auzind si idzAnd o'.rtii'A, ?tru luat sabia'in v^A^d [...]
^ot 5i, cu ijutorul Dovnni{ui
7:in^';::!',ri:1ff:ii,:::il;lilt^::^4ili'tr*,i,a iis^o-xru, cresti^dtdtrii,
2,: :." :t,,
:, ^
i p i ^i;:; ;;';; i, ; ; fl ; ::;t' r; {,' ; :t ;;f
lr:,pr,?^l,,if I'^?'f,lf,*lfi{,^:f
F,l;::t :f i ;* XJ :;;
supund, tara noastrd, carL ;-i:;:i}U?ri*^t#t:i,n"f
, poorlo :!#xi?I
,rrgti^-iiai,, g, p, care Duvn^ezeu
pdnd aciAyt.,, a feiit_o

(scrisoarea tui
$tefan cer Mare cdtre principii cregtinl, 2b
ianuarie 1425)

I

,,["'] toatd ror iaste
^i^tl:,:i::ler:pciynea
t;;?^,::#f,^!:1,,, vnUna cea intinsd gi d.anur
tuturor de toatel. i:iiiit',),',, orro pace sd re d.ai
cu d"Ansii 5i od"ihnd.
noi^,;
^iii^u,i^i!;'{fi :;T: *,h;y#;;i^yirflXit;{"i:Ii^:;,^ir i,ii, ^.rii
race inaintea br saioi si itiiit'si'^ri"";^;:;^iii ra nu te 5i sd te
ratuusi?.?:i!,'
(Despre rela'tiile cu turcti, inuatdturile lui Neogoe Basorab
catre fiul sd.u Theodosie)
lrvtro**cl,re
Relatiile internationale, marcate de cregterea Neinleiegerile dintre state se datorau atAt
gi descreqterea puterii unor state, nu au o unor considerente poiitice (disputa pentru un
evolulie constant5, astfel, irrtre secolele )ClV- anume teritoriu sau politica expansionistd a
XVIII, mari puteri europene dispar ca state unui stat in detrimentul altuia), cAt gi religi_
@egatul Ungariei, Regatu_l poioniei), altele se oase. LJneori, rdzboaiele care aveau la bazd
afirmi (Imperiul Habsburgic, fmperiul Rus), motive politice imbricau haina religioasd, a
iar a1tele (Jdrile Romdne) cauti solutii pentru misiunii sfinte. Imperiul Otoman urmdrea,
a se mentine necucerite. Acliunile romAneqti printre altele, rdspAndirea religiei islamice.
trebuie, aqadar, apreciate in rela{ie cu contextul Pe de altd parte, regii Ungariei, care iqi
extern, statele medievale romAnegti urmirind, asumd misiunea de regi apostolici, qi Re_
in planui relatiilor internationale, mentinerea gatui catolic al Poloniei duc o politici de ex_
fiinlei statale gi pdstrarea independenlei. pansiune teritorial5 sub pretextul purtdrii
In politica extern5, statele Europei medievale mesajului Papalitdtii in teritoriile,.schis-
qi monarhii vremii alterneazd actiunile diplo- matice", ortodoxe.
matice cu actiuni conflictuale, dominante fiind Statutul internalional al tdrilor romAne
insd, pentru aceastd \rreme, conflictele. a fost rezultatul raportului dintre potitica
Epoca medieval5 se caracterizeazl. prin marilor puteri europene, obiectivele politicii
relatii suzerano-vasalice, intre structuri politice externe romAneqti gi mijloacele pe care
gi sociale (intre feudali, intre feudali qi romAnii le aveau la indemAni pentru a-gi
fdrani)
qi intre state. Relatiiie suzerano-vasalice pre- pune in apiicare obiectivele. A fost, in tot
supun obligalii pentru ambele pirli implicate, cursul Evului Mediu, rezuitatul instabil al
,,auxilium et constlium", sprijin gi ajutor reci- unui raport de forte aplecat fie in favoarea
proc qi respectarea, in relatiile internationale, romAniior, fie in cea a uneia din marile pu-
a principiului'. ,prietenii mei sunt 6i ai tdi, teri vecine; s-a deteriorat treptat pAni la in-
dugmanii mei sunt gi ai tdi". in acest contexr, ceputul secolului al XVIII-lea, cAnd capdta
o practicl europeanS. specific medievali este trdsdturi negative prin instaurarea regimu-
acceptarea recunoagterii din partea unui lui fanariot.
stat (devenit vasal) a protectiei unui alt stat intelegerea acestei teme presupune abor-
puternic - stat suzeran. darea unor aspecte legate de:
I. RETATTTLE TNTERNATTONALE iX SECOLELE XrV_XVr
Care sunt relaliile dintre statele eutopene gi cum aclianeazd. statele rcm6negti?

II. RELATTTLE INTERNATTONALE iN SECOLELE X\4_XWr
Care sunt rela{iite dintre statele europene gi cum aclioneazd. statele romd.nesti?

III. REIATIILE INTERNATIONALE iN SECOLELE XVII-INCEPUTUL SECOLULUI
al XVIII-lea
Care sunt rela{iile dintre statele europene gi cum ac[ioneazd statele romd.neqti?
{' r<rteyttLE TNTERNATJ,N arc iN *EC,LELE xtv-xvr
care sunt relalii[e d'intre statele
eiropene gi cum ac{ioneazd
statele romdnegti?

A. co*rEXT EUR'.EAN
ameninla Europa in
-"3r!fi i?:;":"i::L'ffe istorie cu numel e d.e
o"?f'fiil:ffi:,Htri:*i:t!^^**;"'""^.
,,cruciad,ete td,rzii,,,
de pstrund"'uu, in spa{iur
locul secolului al XIV-iea' "","i:":I,'"rix1:
teri
u-""i -uti pr'- creqtine aleg,
"pdgane" (necregtine)' Imperiul oto-u.r. iruni, soruliaindipromaticd,
acJtagi timp cu iupta antioto-
a incheierii unor
i"*ff;:Til1rii,;t*lle expansiune tratate de pace
.., r-p""iul otoman, numite

i.il"iTiffi
cu
:ltt"l."l#",rrf :ilil,Ht'"?"'#x'il$::"::**J"',Tf iixi;,#"':*
ultimul mare val de migratori,
i., .u"otri Jri ."r"ritou.u tu
al XIII-Iea' unui to" p"'itJr'
elt se aflau in .r;rfrTi;ilTlrffilrt*-
calea expansiunii turcilor oro-""1- slrrrrl putea fi de stat
otomani, scopului .ui" "i,-rt tributar,
acestora fiind inaintarea autora portii o sumS de bani
pentru cucerirea vienei'
de-a lungul Dundrii in
ull oarr"erii pdcii, sau/ qi de stat vasar,schim-
consideratS ,,inima care
Europei". Politica du ^--ilr,.,upiu
""1.,nogt"u suzeranitatea otomand.
Imperiului otoman a "*pu.rriJ.r-J
teritoriaii a in Europa Centraid 9i de Sud_Est
fost favorizatd de:
- declinul Imperiuiui .-" inr;utdfit r*oir-r-gat'ia
Bizantin 1"uo" de cuce- de ra Mohacs, din
rit' exceptie constantinopolul pand 1{r,a,a schimbar?r"au-"ntal
in 1a53); illl.":-*: rr u"-"."i situatia politicd.
-mobilitateagifiexibilitafeaarmateiotomu"" Ioan zaporya,se inchind
(echipament ugor de luptd)' n""tfi
tp'u d"ot"bit"-a" ."u;"rtdszg)ur ".r" i"rtalat ra Buda de insugi
cea a cavalerilor apuseni (armurd soriman Mug.rin".,t. in 1541,
greoaie)' ;;;;" paqaldc,
ungaria
Statele europene, atAt catoli
ce, c6.t qi orto_ ;;;_
iar Transilvania, principat au-
doxe' se ariazdin numele supus portii.
-"-e"1""ir,
apirdrii cregtinititii
qi a menlinerii statale gi
organizeu'd ample i.,.li.t."u "rra -l* putere cregtini a vremii,
campanii militare antiotomane' zd in;;;;ri secorurui ar xw-rea
cunoscute periJadd de decrin o
ai" invaziilor tdtdregti.
ffi. srruoTrA rNTERNAlroNar,a a TAnrlon """ru
Rolr.q.,r-n iN spcor,olE
xrv_x\,7
; Obiectivele politicii externe
au variat de la o epo"i ia aita,
t",l"ff;:T iffTtffffi,tffi:;:iXXllJi:":1,ff:,:
I
T;:'
!aT:
$;i" individualitdtii
marea ;;*r;l'*
l1:|;1 statelor fu;i
##jfiT",*:l#"i::"n.
--
romanegti, *;;"tele gi imperi'e
e sia s,e an exi uni,

men{inerea sau vecine au reprezen-
independentei,
apirarea turito.irtllilucerirea romeni o *r"u dilemi dipromaricr,
:?:j^""*"
'-ff4ll.":HJ;;",:1,,ii;J"',:h"1:T#"x,Jffi
capitulafii, astfel incAt lirile ili:H j*F'Tl,,l"'il?1x1.":T#l,i;:
"o_arr" sd nu
u*p"*i""ii
tr{:iffi:"1'r""fffiJl;:i:" "i"- solufia dipromatici. lirle romane nu
De la primii domni,,,.ingu"i
creeazS' o tradilie politicd'
stipanitori,,, se ;J"#:T:t :ru:m;ffi;.#l*x;
tu"" servi drept fie
"u "t;;r vorba de vecinii cregtini, fie de turcii

I ts+
-T--
otomani. Dorinla 1or de a se pdstra inde- plurivasalitatea. In practici, vasalitatea dubl5
pendente a fost pusd in practicd. in primul sau tripli echivala cu anularea vasalititii.
rAnd prin cS.utarea unor solulii dipiomatice fiind un bun mijloc de a pune in contrazicere
menite sd creeze cele mai bune condilii pen- interesele suzeranilor gi de a-qi asigura in felul
tru ca raporturile cu alte state si se desfS.qoare acesta independen{a.
normal. Deqi Ungaria gi Polonia au reprezentat
Cu ajutorul diplomaliei, romAnii incercau intotdeauna spatele indispensabil al fron-
si mobiiizeze cdt mai multe state cre$tine care tului antiotoman, romAnii erau congtienli de
sd ii sulini in lupta antiotomanS. planurile anexioniste ale vecinitor cregtini. in
a) Contacte diplomatice: scrisori, trimi- vremuri grele, romAnii au cerut intotdeauna
terea de soli citre puterile creqtine. ajutor Budei qi Cracoviei, dar deseori cu teama
Domnitorii romAni erau conqtienli de faptul ci aliatul nu doreste in fond decAt si ia locul
cd o victorie nu inseamnb cAqtigarea rdzboiului. turcului.
De aceea, ei initiazd contacte diplomatice in Prin tradilie, datoritd qi vecindtilii, Jara
scopul de a obline sprijinul statelor cregtine RomAneasci se orienta in politica externd spre
impotriva amenintdrii otomane. Asemenea acceptarea suzeranitSlii Ungariei, iar Moldova
iniliative aveau loc, de obicei, dupd o mare vic- spre acceptarea suzeranitdtii Poloniei.
torie militard romAneascd qi demonstreaz1. calt- in privinla turcilor otomani, iucrurile au fost
tatea de bun diplomat a domnilor qi capacitatea de la inceput clare pentru romAni. Amenintarea
de iniliativd a liriior romAne in diplomalia de transformare in paqalAcuri a planat tot tim-
europeanS. (de exempiu, scrisoarea lui $tefan cel pul asupra l5rilor romAne qi clasa politicS. era
Mare cdtre principii Europei, 1475, sau trimi- congtientd de acest lucru. Sursele istorice arati
terea de soli citre Venelia, 7476). Semnificalia imaginea unui imperiu care nu qtie decAt sd
unor asemenea acliuni nu este datd aLdL exploateze: ,,toat5. mintea gi in{elepciunea lor
de rezultatui oblinut, cAt de recunoaqterea iagte mAna cea intinsS" scria Neagoe Basarab
internationald, pe care contactele diplomatice in inudld.turile lui Neagoe Basarab cd,tre fiuI
o aduc tdrilor romAne. sd,u Teodosie.
b) Tratate cu caracter politico-militar Considerate intr-o categorie intermediari
sau economic: tratate de alianld, acordarea intre Casa rdzboiului qt Casa pdcii, statele
de privilegii comerciale. romAneqti qi-au rdscumpdrat pacea prin plata
Intelegerile politico-militare cu puterile unui tribut; qi-au menlinut astfel independenla
cregtine (tratatul de la Braqov, 1395) aveau fa!5. de Poart6, dar se obligau sd nu intreprindd
scopul de a oferi garanlii reciproce in cazul acliuni ostiie otomanilor. Regimul tributar a
unui conflict sau de a stabili detaiiile unor avut un caracber provizoriu, el a decurs din
actiuni comune anbiotomane. intelegerile cu neputinta Portii de a cuceri qi din neputinla
caracter economic ofereau acces liber negusto- l5rilor rom-Ane de a se menline pe deplin inde-
'rilor romAni in alte state qi, invers, prin acor- pendente. In funclie de raportul real de forle,
darea de privilegii comerciale qi ajutau la dez- regimul tributar a fost incdlcat fie de o parte,
voltarea relagiilor economice. fie de cealalti. De exemplu, frecventele intre-
c) Plurivasalitatea. Acceptarea suzera- ruperi ale pldlii tributului, dar qi repetatele
nitdlii altor state: Ungariei, Poloniei sau/ 9i incercdri ale turcilor de a inlocui regimul tri-
Imperiului otoman. butar cu cel de vasalitate, care insemna o mai
Raporturile de suzeranitate sunt o carac- strAnsS. dependen!5 fa!6 de Poart6.
teristicd a Evului Mediu, ele transpunAndu-se Pe perioada exercitdrii suzeranitS.lii oto-
de la nivelul structurilor sociale la nivel statal, mane au fost momente in care Poarta gi-a
cu obligaliile ce revin fiecdrei pirli. Jirile impus stdpAnire efectivd asupra unor terito-
romAne, state mici, preferS. recunoagterea rii romAneqti pentru a supraveghea acliunile
suzeranitdlii statelor cregtine europene in domnilor romAni qi a controla puncte strategice
locul ceiei otomane. qi econo mice importante. Turcii or gantzeaz\" in
Un principiu important pe care s-a ba- spaliul romAnesc forme de control teritorial
zat diplomalia romAni medievalS, a fost in:
' Dobrogea - cuceritd de turci in 1417 qi au utiiizat tactica atacului
inclusi in Imperiul otoman; surprizd (Ata
de noapte - TArgovigte). Aceste confrunt
' chilia qi cetatea Alba - cetili pierdute de reprezintd
,,conflicte asimetrice,, ca urmar(
$tefan cel Mare in 7484; superioritSlii numerice 9i logistice a armate
'controlulasupraMdriiNegre,transformatd otomane fald
de armatele romaneqti. victori
intr-un
"lac otoman"; domnitorilor romani se explicd gi prin capa
' Turnu, Giurgiu, Brdila - transformate in tatea de a impiedica
raiale (teritoriu ocupat gi administrat direct rifice superioritatea armata otomani si-qi va
de autoritd{ile militare turcegti. Raiaua nu mament. in ef'ective militare gi z

Aceasta se realizea zd. prinretrager
insemna numai cetatea propriu-zis5., ci gi un populalie
din calea armatelor otomane, pr
anumit numS'r de sate, cu !5rani cu tot, care distrugerea
resurselor (parjolirea pimAntul
apartineau raiaiei gi trebuiau s5-i asigure otrdviiea
fantanilor). fn Evul Mediu, o arma
acesteia cereale' carne' btdnz6', miere etc');
se hrinea pe seama teritoriului cucerit, punar
' Timiqoara qi oradea - cucerite gi trans- astfel pe adversar intr-o situalie
formate in pagalAc in secolul critici, in cer
al X[I_lea . ce priveqte aprovizionarea.
Pentru spatiul romAnesc, bdtiliiie desfdgura
Solulia militari. Integritatea gi interesele intre secolele XfV-XVI au adus, in funclie de r,
ldrilor romAne au fost apdrate de cdtre domni_ zwltat, fie pdstrarea independenlei, fie doz
tori gi prin recurgerea la solutia militard. pen_
tru diplomalia romAneasci,
asigurarea unui statut de autonomie, fi
aceastd solutie a schimbdri de domnie, fie reduceri de sume per
insemnat implicarea in:
tru plata tributului. Ele nu au avut intotdeaun
a),,Conflictul asimetric,' efectul scontat, dar au contribuit Ia evitare
Folosirea de citre statele romAneqti a transformdrii tdrilor in paqaIAc, mentinAnd ast
solu{iei militare, fie din proprie inifiativd, fie fel statul qi identitatea politici romAneascd.
for{ate de imprejurdri, demonstreazd forta gi b) Cruciade
creqtine
inteligenla militari a domnitorilor romAni, Cruciadele - desfdqurate in afara terito
in conditiile,,conflictului asimetric',. Cawzele riului tdrii cu
scopul de a_i alunga pe turci dir
acestui tip de confruntdri, care se poartd pe Europa - aveau caracter ofensiv gi erau pur
teritoriul [5.rii sunt determinate, in general, tate in alianti cu alte state creqtine (Cruciadz
de refuzul de a pliti tribut otomanilor (Batilia
de la Nicopole).
de la Vaslui), de nesupunerea in probleme de
Tirile romAne participau la cruciade anti.
politici externS, competilia pentru controlul otomane datoritd faptului cd se considerau
drumurilor comerciale gi punctelor strateqice 16rl
creqtine, europene, parte integranti a peisajului
(Bdtdlia de la Baia). politic din acea perioadd. in plus, otomanii erau.
Bdt5liile purtate de domnii romAni pe in_ pentru ei, o amenintare la fel de mare ca pen_
teriorui tirii au fost duse, de obicei, cu,,oastea tru orice ait stat european, dacd nu chiar mai
r eea mic5", circa 10000-12000 de ogteni, la care male.
se adaug6, din secolul al XV_iea, mercenarii;
Pe plan european, prin participarea la
cu,,oastea cea mare"; fiecare
lard romAneascd. acliuni conflictuale de tipul cruciadelor tAr_
putea arunca in iuptd pAnI la 40000 de ostagi.
zIi, statele romAneqti s-au constituit intr-o
Strategia militari era in principal defensivd adevdratd,,poartd
a creqtini{ii europene,,, fiind.
(de apirare) gi urmdrea sE impiedice poarta
un prim obstacol nord-dundrean. La marile
sd instaureze la nordul Dunirii regimul de campanii militare iniliate de statele catolice
pagalAc. Toli voievozii romAni au c5utat si apusene, t5riie romAne gi_au adus contributia
evite confruntarea cu otomanii in cAmp des_ militarS, inscriindu-se in contextul relatiiior
chis qi au aplicat o tactici militard proprie. internalionale europene. participarea romA_
Prin aceastd tactici specificd s-au folosit de nilor la cruciadele t|xzrja oblinut recunoagterea
avantajele terenului gi de elementele natu_ gi respectul cur-tilor cregtine din Europa gi
raie (Posada), au atras inamicul in locuri al
papalitd{ii: istoricul german Leunclavius
mldgtinoase (Rovine), au ales ca moment il
numegte pe Mircea Cel BItrAn
decisiv de atac zile cu ceati ffaslui) sau ,,cel mai iteaz
qi mai ager dintre principii cregtirri',, pe
piatra
de mormAnt a lui fancu de Hunedoara este ' Iancu de Hunedoara, voievod aI Tran-
inscriplionat ,,s-& stins lumina lumii", iar silvaniei eaal-L456);
$tefan cel Mare este numit, de Papa Sixtus aI Vlad T"p"$, domn al Jirii RomA'estr
IV-lea, ,,Athleta Christi" (atletul iui Hristos). (I4b6-I 6l;
Principalele personalititi ale vremii: $tefan cel Mare, domn al Moldovei
' Mircea cel BitrAn, domn al Tirii (1457-ISO4).
RomAneqti (1386- 1418);

C. Aatr,rNr MrLrrARE. CoNFLrcrE iN sECoLELE xrv-xvl
. Bitilia de la Kosovopolje (1889) . Bitilia de la Rovine (f 394?)
in politica de expansiune teritoriald a Impe- {Jrmare a politicii externe active a lui Mircea
riului Otoman, sultanul Murad I a iniliat o cel BdtrAn, caracterizatd prin actiuni diploma-
ampld expeditie militard la Kosovo, in sudul tice, cAt qi prin acliuni conflictuale, Imperiul
Dundrii, teritoriu care avea o importanti Otoman organrzeazi o campanie militari de
strategici mare, fiind una din cele mai impor- pedepsire la nordul Dundrii.
tante intersectii de drumuri comerciale din Bitilia principali s-a dat la Rovine. Nu se
Balcani; de la Kosovo, Murad I putea ataca cunoaqte data exactd a bdt51iei, sursele istorice
posesiunile lui Lazir, cneazul sArbilor. menlionAnd atAt 10 octombrie 1394, cAt qi t7
in acest context, a avut loc, in 1389, bitdtia mai 1395. Nici locul nu este cunoscut, izvoarele
de la Kosovopolje (CAmpia Mierlei), intre o vorbind despre o rovind (un loc ml5gtinos), to-
coalilie de forfe creqtine din (sArbi, albanezi, ponim nelocalizat (probabil rAul Argeg sau rAui
bosniaci, bulgari), in frunte cuLazdr, cneazul Jiu). Istoricii considerd ci au existat de fapt doui
sArbilor, qi otomani. betahi. Prima bet5lie a fost cAgtigatS la Rovine, la
La bit5lie au participat gi ostaqi romAni, Mir- 10 octombrie 1394, de cdtre oastea romAneascS. O
cea cel BdtrAn, domnitor al larii RomAnegti, a doua bdtdlie, in mai 1395, va aduce infrAngerea
sustinAnd oastea cregtind. Participarea rornA- oqtilor aliate romAne qi maghiare de citre suita-
nilor Ia aceastd campanie va fi una dintre nul Baiazid, in ciuda aiiantei incheiate de Mir-
cauzele care i-au determinat pe noul sultan, cea cel BatrAn cu regele maghiar Sigismund de
Baiazid I, sd atace Jara RomAneasci. Luxemburg, la Bragov, in martie13g5. Victoria
La inceput, victoria pdrea a fi de partea a fost cAqtigatd cu grele pierderi pentru turci.
sArbilor, mai ales cI sultanu] Murad I fost Dupd bdtdlia de la Rovine, sultanul Baiazid
ucis in cursul luptei. Fiul sultanului, Baiaztd inaugureazi politica de atragere a Tdrii RomAnegti
(supra-numit,,Fulgerul"), va intoarce cursul in orbita Imperiului Otoman prin sprijinirea
bdtdliei, victoria fiind in cele din urmd de unui pretendent la tronul Jirii RomAnegti,
partea otomanilor. Vlad, care acceptase sd pl5teasci tribut Portii
Degi otomanii au reuqit sd invingi fortele Otomane.
sArbeqti, nu au avansat imediat dupi bdtdlie
in Balcani pentru a cuceri Kosovo, ci s-au re- . Cruciada de la Nicopole (1396)
tras ca urmare a mortii sultanului Murad. Vic- Dupd bdtdlia de la CAmpia Mierlei, din
toria sau infrAngerea turcilor nu este clard. 1389, otomanii au cucerit cea mai mare parte
Pe de altd parte, din cauza presiunii exer- a Balcanilor, amenintAnd prin politica 1or
citate de otomani, popoarele din sudui Dundrii expansionistd statele europene. in acest con-
au inceput sd pl5teascd tribut gi sd furnizeze, text, in 1394, Papa Bonifaciu al IX-lea a pro-
dupi bitilie, soldali turcilor, otomanii avAnd, clamat organrzarea unor noi cruciade lmpotri-
ulterior, iniliativa in regiune. va turcilor. La apelul Papei au rS.spuns atAt
Bitilia de la Kosovo este privitd pdn6. azi state catolice, cAt gi ortodoxe.
ca un moment de referintd pentru identitatea Se formeaz\ o altantd ce cuprindea cavaleri
nalionald a sArbilor. in jurul ei s-a construit un burgunzi (ftancezi), englezi, germani, precum gi
mit care prezintS. moartea lui Lazdr ca o victo- oastea regelui Ungariei, Sigismund de Luxem-
t'ie morald, ca un act de martirie lntru credinti burg. La cruciadS. a participat qi domnul Jdrii
,.i un izvor de inspiratie pentru viitor. RomAnegti, Mircea cel BStrAn. Principala
:

I
I
b5t51ie a fost asediul cet5tii Nicopole
in 1396.
sursele istorice menlioneazd neintelegerile era formatd din trupe transilvanene, bosniace,
apdrute intre conducitorii cruciatilor croate 9i maghiare. principara
p."iuna ij vurrru, in-r444-. pr:in tacticibdtdlie s-a dat
tactica de luptd cea mai potriviti. superioard de
Mircea cel irpta, Iancu de Hunedoara
Bdtran a cerut regelui sigismund a reugit sd caqtige
sd conducd .ir"rru pozitii strategice,
atacul de deschidere a bitdliei, cu dar, in toiul ruptei,
cavaleria regeie maghiar rnuai.r.r,
ugoari., fapt ce a starnit protestere Jagieilo va fi ucis, iar
occidentali. Astfel primul atac
.r";brii;; ui,-,.uru cregtini infrantd.
a fost efectuat infrAnger""
d; ; Varna a avut ca rezul-
si en' tat reanrmarea p,,terii otomane in
ffi:*Jti,1T;J;:T':,*'j:u,l::j
jor din cauza rortincalil",
Barcani si
mlitare otomane
";";:;i?ffit"$.
Din cauza acestui fapt, victoria va fi in cele din
$:3::ffiffiXffiicxpedilii
urml de partea otomanilor.
Participarea la *uciada de ra 't#::Xtj;,tirTt*J;u.,"t"nurul"rinoporului
domnului Tdrii Romnegti, Mircea
Nicopore a
cel Bdtran, de citre otomani,
in 1458,
este o dovadd a politicii antiotomane
promo- ar ll-rea au.iurrq;ur? o .ro,resujtanur Mehmed
vate de acesta' in conditiile apartenenlei
creqtinismul ortodox 9i a participirii la Europei centrale, cu un prim ofensivd asupra
obiectiv: cuceri-
de state cregtin catolice'
aldturi rea Belgradurui, .r.,u airrrr^" cele
mai bine for-
tificate cetdti din Barcani, consider
atd. ,,cheia
. campania cea Lung6 (7443_7444)
o";;:K?"i::::;u
Formarea unei coali{ii cregtine to,, declansats in anul
europene in 7456, iar Iancu de Hunedoara
spiritulcructadeitdtziipSreasdasigureconditii orga nizeaza
favorabile unei noi acliuni europene apSrarea cetStii Belgrad. Armata
pentru alungarea turcilor din
comune inferioard numeric ."rui otomane, creqtind,
Europa. i"-"*t era fdrd
ex-p"erien6r 9i mai .lur e"nipatd.
context' Iancu de Hunedoara' voievod
al rran- t"u, ptintr-un atac surprizi,
cu toate aces-
siivaniei gi guvernator al Regatului Iancu de Hunedo-
Maghiar, uru'."rru.ute sd ii alunge pe otomani.
adopti o politicd ofensivd decianqand, insuqi sui-
in iou-- tanul a fost rdnit de o
na anului 7443' o ampid operaliune s-ageati. Dupd bdtalie, in
interiorul Peninsuiei Balcanice, cunoscutd in cetate_a izbucnit o epidemie de ciumd, Iancu de
militard
numele de
sub Hunedoara numdrandu-se printre victimere
ei.
"campania cea LungS'" va reugi sd i.' s-a considerat cd bdtilia a decis
elibereze Niq 9i sofia' in acest
coltext, popoarele soarta"po"i,
creqtindtd{ii europene, oprind inainta-
din Balcani incep sS lupte de partea
iui Iancu de rea otomand, cu atat
Hunedoara' Reugegte sd ameninte mai murt cu cat, in urma
chiar centi:ul .., dou, trei ani,
Imperiului otoman' insd venirea iernii constantinopoiul a fost cucerit,
ii opregte a"u"nir.a capitala Imperiului
inaintarea spre Adrianopol qi Constantinopoi. otoman.

f1;iXijl*i"T;""t
1444 reuqeste sd ob1in5 o . Atacul de noapte de la
rargovist e (1462)
{rrmarea acestei campanii va n incheierea
unei pici semnati de regele ungariei. u".l'l"il;tr:::3Jli:Tll,#ifi:*l"t,r,;
la
seghedin' cu Imperiul otoman pe o perioadd Romanegti ca reaclie la o acliune
anterioara a
domnitorurui vrad repe$, prin care acesta ata-
de pace pentru 10 ani.
case cetdlile otomane de la sud
Fragilitatea aparentd a puterii otomane de DunSre.
in Peninsula Balcanicd dupa campania Pentruaface faldinvazieiarmateiotomane
Lungd a incurajat, in ciuda pdcii ae
cea extrem de numerorre, Jo,o.rul roman
h seghe- o straiegie militard defensivd, adoptd
unei noi ofensive antito ;";;i;;pdmanturui prin folosirea
*l;"t"ji%area parjoiit si otrdvirea fanta-
rancu de Hunedoara nu a fost
cu ruperea pdcii, dar a participat ,u:
,:"lu ilfir"'l,"":;.Htilx,#: ::^:;;rr;rrffi
ardturi de uab, vtaa
regele maghiar vladisiav Jagielio repeg, pri.rtr_r'-, atac de noapre,
(care era gi va reugi p"orror."
rege al Poloniei) la cruciadd' o -uru confuzie in tabira
Armata cruciatd otomand."asursele istorice
menlionea zE, faptur

.

_d
c5. domnitorul cu un grup restrAns, imbrS.cati a atras oastea otomand pe Valea BArladu1ui,
in haine turceqti au pS.truns in tabira otomani, intr-o zond ml5"gtinoasd, unde aceasta nu se
incercAnd si atace cortul sultanului. In ciuda putea desfiqura, superioritatea nurnericd ne-
acestui atac, Mehmed al II-lea iqi contind avan- maiconstituind un avantaj. Domnul romAn s-a
sul spre TArgovigte, pe care a gdsit-o pustie. folosit de ceala dens5" din ziua respectivd pen-
Campania otomani s-a soldat cu un eqec, tru a ascunde numdrul real al oqtirii sale. Oto-
sultanul nu gi-a atins scopul: prinderea lui manii au fost lnfrAnli, suferind pierderi grele.
VIad Jepeg qi transformarea Tdrii RomAnegti Lupta de la Vaslui, Podul Inalt, a fost o
in paqalAc. victorie strS.iucitd, care a dus faima domnu-
lui in Europa gi a integrat Moldova in relalii
. Bitilia de la Baia (1467) interna$ionale diplomatice de mare amploare.
in secolul al XV-lea, cetatea Chilia era un
important centru economic Ai strategic al vre- . BS.tilia de la Rizboieni (I476)
mii qi obiect de disputd intre statele din zonl.. In iunie 1,476, insuqi sultanul Mehmet al
Chilia era ocupatd de citre Regatul Maghiar II-iea, cuceritorul Constantinopolului, a con-
(dupi ce fusese parte componentS. a Munte- dus o campanie militari impotriva Moldovei,
niei gi, ulterior, a Moldovei), iar, ln 1465, dom- pentru spilarea umilintei indurate de otomani
nul Moldovei, $tefan. cel Mare, reuqegte sd o la Vaslui, in 1475.
alipeascl Moldovei. In consecintd, interesele Pentru a-gi asigura victoria, sultanul a ordo-
comerciale ale Ungariei qi Jdrii RomAnegti nat qi un atac al titarilor din Crimeea asupra
sunt grav afectate. fi respins de romAni. Armata
Moldovei, care va
Acest fapt a condus Ia declanqarea cam- otoman5, imensd pentru acea vreme (peste
paniei regelui Ungariei, Matia Corvin, din 100.000), a inaintat pe valea Siretului, spre Su-
anul 7467, impotriva Moldovei. inainte de a ceava. Bdtdlia decisivd dintre oastea otomand
ajunge la cetatea Suceava, armata lui Matia qi cea a Moldovei a avut loc lAngi Rdzboieni
Corvin a fost atacati de oastea romAnd la Baia, (Valea Aibe), in 7476. Domnitorul $tefan cel
unde regele se oprise pentru pregitirea atacu- Nfare qi-a stabilit tabdra pe un platou inalt,
lui final. Trddat de unul dintre boieri, atacul fortificat cu qanturi gi palisade. Soarta bitdliei
lui $tefan cel Mare nu a reuqit sd nimiceascd este decisd de atacul ienicerilor, elita armatei
oastea maghiard. Lupta a r5.mas nedecisd, iar otomane, condus chiar de cdtre sultan. $tefan
Matia Corvin a pdrdsit teritoriul Moldovei f5.ri este nevoit si abandoneze tabdra improvizati
a-qi fi reahzat obiectivul. qi sd se refugieze. Armata otomand va pdrS,si
Bdtilia de la Baia a reprezentat ultima Moldova abia in luna august fdri a reugi ins5,
incercare a Ungariei de a-qi impune, prin forld, s5. cucereascd vreo cetate.
dominatia asupra Mo1dovei. Campania otomand din I476 s-a inche-
iat cu egec pentru sultan, $tefan cei Mare
. Bitdlia de la Vaslui (1475\ rS.mAnAnd domn, iar Moldova nepierzAnd
Pentru a scoate din lupti Moldova, in con- niciun teritoriu.
textul credrii unui front antiotoman la Dun5.re,
sultanul Mehmet al Il-lea aorganrzat,inI475, . Bltilia de la Codrii Cosrninului (1497)
o expeditie militari condusd de beglerbegul ln aceastd bitalie s-au confruntat armata
Rumeliei, Soliman. Moldovei, condusi de $tefan cel Mare qi cea a
Fiind intr-o mare inferioritate numeric[, Poloniei, in fruntea cS.reia se afla regele Ioan
$tefan cel Mare a adoptat o tacticS. militard Albert. Acesta din urm5, in 7497, orgamzeazd
defensivi, prin pustiirea pS.mAntului, otrd- o expedilie militard, a cdrui scop oficial era re-
virea fAntAnilor qi atacuri de hirluire. Bitdlia cuperarea Chitiei 9i Cetdlii Albe.
principal5 a avut loc lAngd Vaslui, la 10 ia- Ajunse insi pe teritoriul Moldovei, trupele
nuarie 7475. Cunoscuti gi sub denumirea poloneze s-au indreptat spre Suceava, scaunul
de Bdt5lia de la Podul lnalt, a reprezentat o de domnie al Moldovei. intrucAt asediul cetilii
importantS. victorie a romAnilor impotriva dura prea mult qi exista riscul unei intervenlii
Imperiului Otoman. in ziua bdtdliei, $tefan a Ungariei, Ion Albert decide sd se retragS'' La
intoarcere este atacat de oastea lui $tefan cel
Mare la Codrul Dupd acest conflict, rela{iiie dintre
Cosminului. Superioritatea ar_ dova gi Regatul poloniei ." i-Ur.rdtdtes Mc
matei poloneze a fost contracarati de dificul_ dovadd fiind incheirea unui tratar,
tatea terenului deluros 9i impddurit.
mai tArziu.
;;';,
I), A.1r.r*r DrpLoMATrcE iN sEcoLELE xrv_x\,7
' Tratatul cu Polonia, semnat de Mircea Domnul Moldovei,
cel Bdtran (1390) confbrm relaliilor sr
zera.no-vasalice specifice Evului
congtient de puterea crescand5 a turcilo*o"l:ne Mediu, j
gi urmdrind si inldture influenta poiiticd militar ouTiuai.rav Jagiello i*potrl
ungariei asupra !5rii Romanegti, domnitoru a va teutonilor la Marienburg (1a10)
9i Grunwalr
Mircea cel Bdtran incheie, in ianuarie
I (1422), in polonia. p."rr"aurit" Tratatului nu ar
1890, un fost puse in practicd.
tratat de alianld cu regele poloniei,
Viadislav
Jagiello (tatdl regelui ucis la varna).
Tratatul dintre regele polon qi domnitorul' Tratatul de Ia overchelnufi (1a5g)
roman era incheiat de pe pozifii La inceputul domniei lui
egale, ca in- relatia cu Regatui poiorriui $tefan cel Mare.
tre doi suverani' Principala prevedere era incordatd din
con-
sta in sprijin reciproc obligatoriu impotriva cau.za unor conflicte dintre $tefan cel Mare gr
cazimir al lV-lea, regele poloniei. Acestea
- ii spri- Ia bazE, prezen{a in ioronia a rui Aron au
#ilT#,1;:1ii:;;"fi1".,-t"tariei vodd
Mircea cel Bdtran va renunla ra acest
cAtiva ani mai tdrziu' prevederiie
tratat, ffi:r"ff:iJiir:Tiiy$3r"""r"i,::ii:;ffi*
puse in practicd'
lui nefiind comerciale, p"i., Moldova, cu cetdfile-porturi
de
la Gurile Dundrii rCiril, qi cetatea
Arbd).
. rratatur de ra Brasov (13e5)
rn contextul pericolului otoman iminent, $,";"T::; #i:'jil:,:_iil
cazimir ai &?H1"tix:T:11'
IV-rea incepe tratativere de rep.re-
urmare a victoriei lur Mircea cel
Bdtran ia mentare a reratiilor cu Moldova.
Rovine' domnitorul rarii Romaneqti
se apropie anului 145g, in urma
in primd;*r';
de Regatul Maghiar' condus de negocierilor, se incheie
sigismund de tratatuldelaovercrretauli(peNistru),princare
Luxemburg' regele,polon recunoagte domnia
Tratatul este semnat
pmnqrin*-o^^j r^j la 7 martie MIre in Moldova.
intre cei doi, lui $tefan cel
1395' la Bragov qi prevede ajutor Tratatul inscria gi obligatia
reciproc anti- celor doud parti de
otoman; este primul tratat din sud-estul a se sprijini militar in caz de
Euro- nevoie. pentru a da mai
pei lndreptat impotriva Imperiului
otoman. lui, $tefan recunoaqte, multd autoritate actu-
formar, suzeranitatea
In virtutea acestui ttatat de aiian{d,
Mircea ."guli. Era o mrsurd preventivd, avand
rcel Bitran va sus{ine cruciada de la Nicopole, in ve-
deie faptur ci nu-gi ionsolidase
tsohdase incd pozl,
desfiquratd in 18g6. pozitia
intern[ fa{d de boieri.
. Tratatul de Ia Lublau (1412) Acest tratat marcheazd orientarea politicii
externe a Moldovei qi in timpul
_ In 1410, regele Ungariei, Sigismund de Mare, mai lui $tefan cel
Luxemburg, devine gi impdrat al"Germaniei, ales cdtre Regatul poloniei.
astfel ci puterea acestuia cregte, devenind . Scrisoarea adresati de
o
ameninlare pentru polonia.
principilor europeni (2b ianu $tefan cel Mare
In aceste condifii, regele poloniei incheie afie ir47E)
Vestea victoriei lui $tefan cel Mare
cu Sigismund de Luxemburg Tratatui ia Vaslui
de la
Lublau, din 1412, care conlinea qi prevederi s-a rdspAndit cu repeziciune in Europa. papa
gi monarhii vremii s-au intrecut
referitoare la impdrtirea Moldovei
ut.,.rgr"uu
in laude ia
9i adresa domnitorului Moldovei.
lui Alexandru cel Bun, dacd acesta nu in acest context,
ar fi par_ congtient de posibiiitatea
ticipat ia lupta impotriva otomanilor. unui nou atac oto-
man, $tefan cel Mare trimite curlilor
europene

I reo
T_
o scrisoare prin care arate cAt de importanti primejdie pentru sistemul defensiv aI Moidovei.
era apErarea Moldovei, solicitAnd sprijin. Domnitorul $tefan cel Mare nu putea aqtepta
Scrisoarea ilustreazd calitatea de diplomat a ajutor de la regele Ungariei, acesta semnAnd,
lui $tefan, care este conqtient de importanla in 1483, pace cu turcii, iar regele Poloniei
Moldovei, ,,aceastd poartd a creqtinS.tifii" in conditionase sprijinul impotriva turcilor de
oprirea inaintd.rii otomanilor spre Europa. Aju- prestarea jurS.mAntuiui de vasalitate.
torul cerut de $tefan se dovedea cu atAt mai in aceste condilii, $tefan cel Mare, in 1485,
necesar, cu cAt otomanii ocup5 nordul Mirii la Colomeea, in prezenla nobilimii polone qi a
Negre pAni la Nistru. boierilor sii, a depus jurS"mAnt de vasalitate
insd apelul voievodului Moldovei a rlmas regelui polon, Cazimtr aI fV-lea.
firi rispuns din partea principilor Europei, Tratatul nu s-a dovedit prea foiositor, dom-
singurul care reac{ioneaz6. fi.ind Matia Corvin, nitorul Moldovei respingAndu-i pe turci in
cu care $tefan incheie o alian![ in 1475. continuare cu forle proprii. in aceste condigii,
iqi reorienteazi politica externS, incepAnd
. Tratatul dintre $tefan cel Mare gi Matia tratative cu sultanul Baiazid al Il-lea pentru
Corvin (L475) incheierea picii. Acesta are loc in 1489, iar
in imprejuririle grele ale anului 7475, prin tratatul semnat, $tefan cel Mare se obligd
odatd cu victoria de la Vaslui a lui $tefan sd pl[teascl tribut ln schimbul recunoagterii
ce1 Mare, acesta incepe negocierile pentru suzeranitilii otomane.
incheierea unui tratat de alian![ cu regele
IJngariei, Matia Corvin. . Tratatul de la H6,rl5.u (1499)
Tratatul a fost semnat in vara anului 1475 in 1497, polonezii se retrag din Moldova
gi prevede sprijin militar reciproc antiotoman, dup5. infrAngerea iui loan Albert, regele Polo-
indepdrtarea oricirui pretendent de la tronul niei, la Codrii Cosminului.
Moldovei sau Regatului Maghiar, iar orice in 1499 se incheie intre $tefan cel N{are gi
neintelegere urma si fie rezolvatb. prin trata- Ioan Albert, Tratatul de la HArliu, prin care cei
tive, pe cale pagnicd. doi iqi fdgdduiau ajutor reciproc incaz de r5.zboi,
incheierea acestui tratat pune capdt unei ,,liniqte qi pace veqnic6" intre cele doua {[ri.
st5.ri tensionate dintre cei doi conducdtori, Problema Poculiei (parte a Moldovei controlatd
generatd de bitS.lia de la Baia, dtn 1467 . de Polonia) insi nu a fost rezolvatl. din cauza
refuzului regelui polon de a recunoaqte drep-
. Tratatul de la Colorneea (1485) turile Moldovei asupra ei. Aqadar, relatiile
Pierderea Chiliei qi Cetdlii Albe, in 1484, in dintre cei doi nu s-au imbun5.t5lit in urm5-torii
favoarea Imperiului Otoman insemna o mare ani.
{{ .
Be-;.TrrlE /NTERNA T.,NALE it t srcoLELE xvt-xvrr
care sunt relaliite dintre statele gi curn aclioneazd statele romd,negti?
"riropnr"

A. co*rExr EUR'.EAN
Pentru perioada secolelor xvI-xvII, in riul,iarsolimanMagnificul,unuldintremar
relatiile internafionale, acliuniie diplomatice
sultani otomani, cuceregte, in 7827,
sunt preferate de monarhii europeni in fala ,,poart)
de intrare in Europa,, _ cetateaputernici
celor deschise' conflictuale' Dacd pentru peri- ,

Belgradului, iar in 1529 intreprinde primu
oada anterioar5, cea a secolelor XfV-XV, sunt asediu, nereuqit, asupra Vienei;
promovate marile conflicte antiotomane
sub _ Imperiul Habsburgic, singura
gi ultimz
forma,,cruciadelor tdrzil,,, cu scopul aiungdrii
mare putere a Europei centraie se menlinr
turcilor otomani din Europa, in secolete >rvt-
XVII, atitudinea fald de Imperiul Otoman se | i.r.urr.d sr se opund prin forti Imperiulu
Oro*u.r,
schimb5, politica de cruciadd este abandonatd, _- poto.riu
a urmat, in tot cursul veacului al
mariie state acceptS situalia prezentei in Eu-
XVI-lea o politicd turcofild, mergand parra rl
l ropa a otomanilor qi aleg solutia acfiuniior
de a refuza omagiul (vasalitatea) unor domni-
naturd diplomaticd. La aceastd situatie s-a
tori romAni pentru a nu supdra poarta.
ajuns ca urmare a unor fapte istorice petrecute
pe scena internalionali:
in a doua jumState a secolului al xvll-lea.
puterea Imperiului otoman scade ca urmare
-RegatulFranleiincheie' inl529,untratat
incercdrilor numeroase gi nereugite are oto-
I
de aliantd cu Imperiul otoman;
manilor d.e a cuceri viena gi pe fondul intern
- Regatul ungariei (urmare a dezastrului
al crizei autoritetii centrale. in acest context.
de la Mohdcs' din 1526) se prdbugegte qi
statele europene'adopta o noud strategie, cea
devine' din 1541' Pagaldcul d'e Ia BucJai
a incercdrii de a resfange teritoriile Imperiu-
- Regatul Poloniei, pe fondul probiemelor
in- iui otoman din Europa. Aceastd realitate este
terne' chiar dacd a fost un stindard antioto-
speculatr in favoarea lor cie Imperiul Habsbur-
man' preferd solutia diplomaticd in relalia gic (centrul
Europei) 9i Imperiul Rus (in plind
cu Imperiul otoman; in 1533 incheie aqa- Ifir-ur",
cu o politici de mare putere) din estul
numita Dpace perpetud" cu turcii otomani;
Europei. Cele doui puteri incep sd aclioneze
- Imperiul otoman pdqegete in ,,secolul d'e ca
un tdvdlug asupra Imperiuiui otoman pentru
aLLr" - secolul ai XVI_lea, igi extinde terito_
a_l impinge cAt mai mult Ia sudul Dun5rii.

&. S,r,roTIA INrERNApoNara a TAnrr,on RouAto
iN sncor,nlE xyr-x\4r
$i in secolele xvI-xvII, in rela{iile inter- tate este mai intai
nationale' poiitica externd a statelor romanegti limitat, apoi anurat, armata
este obligatd sd insoleascd trupele otomane
urmeazdtiparulsecoleloranterioare'alternand in
campaniile acestora. Domnii sunt inci alegi
solulia militar[ gi diplomaticS, accentul fiind
de lard o vreme, dar trebuie confirmati
pus pe solulia diplomatici. de su]-
secorul ar XVi_rea, in a doua iui,_i*,rur,",
aduce pentru tdrile romanegti regimul de ll?JilTl';.itluii l#lT,iii; iiililllil
durata domniilor se scurteazi, domnii filoturci
vasalitate in raport cu Imperiul otoman'
se inconjoarr de gdrzi otomane, cetdlile sunt
Regimul de vasalitate se deosebea de d"-olut",
capitalele sunt mutate de la suceava
cel tributar prin ingustarea substanlial5 a
r"ruii qi de la TArgovigte la Bucuregti, in zone de
functiiior statului, prin dublarea dominatiei
politice cu cea economic5' Autonomia internd
.a_piu, deschise, mui uproupu de Imperiu, p€n_
este respectatl, dar politica externd devine
troif.rtuu fi ugor controlate. cu toate acestea.
dominagiapoliticdotomandamenlinutvechile
subordonati Portii, dreptul de a incheia tra_
structuri de stat romAnegti, multumindu_se cu
o dominare indirectd, aduc5toare de avantaje internalional al statelor romAnegti nu mai putea fi
politice gi economice. Dominatja otomand nu modificat dec6t in imprejuriri erberne prielnice gi
s-a mdrginit doar la aspectul pohtic, ci a fost numai cu ajutor miljtar european. De aici, intere_
dublatd gi de o dominalie economic5.. Sunt in- su-l cu care clasa politicd romAneascd (boierimea)
troduse gi o serie de obligatii economi ce: har- urmdregte evolulia rela{iilor creqtino-musu_1mane,
aciul - sumd de bani, pegchegurile - daruri folosind orice prilej pentru a-qi atinge obiec_
oficiale pentru sultan qi marii dregdtori, mu- tivele. Un astfel de priiej se ivegte la sfArqitul
carerul - sumi de bani pentru confirmarea secolului al X\{-lea, cAnd,,Liga SfAnti.,', grupAnd
domniei, obligatii de aprovizionare
- vdnzdri pe habsburgi, Papalitate, Spania, unele princi_
la preluri preferenlia1e cdtre poarti, obligalii pate germane gi itaiiene, gi-a propus alungarea
in muncd gi de transport. otomanilor din Europa.
Dupd introducerea regimului de vasalitate, Teama de vecinii cregtini se accentu eaz|,
opozilia miiitard fald de Poartd qi incercdrile de in secolul al XVII-lea, din cauza politicii vddit
nodificare a regimului dominaliei otomane igi expansioniste a Austriei 9i Poloniei.
pierd din intensitate, tirile romAne avAnd din
ce in ce mai slabe mijloace de proprie rezistenfd. Principalele personaliti{i ale vrernii:
\ceastd realitate conduce spre o noud. con- . Mihai Viteazul, domn al larii RomAnesti
vingere in diploma{ia romAneasc5: statutul (1593- 1601)

{J. A"1r,rNr DrpLoMATrcE iN sEcoLELE xlT-x\nl
. Aderarea
lirii Rom6negti la Liga in conditiile in care otomanii se pregiteau sd
SfAnti intervind armat in lara RomAneascd. in fapt,
in 1594, izbucneqte ]a Bucureqti rdscoala vasalitatea fdrii RomAnegti in raport cu Si-
antiotomand, ini{iatd de Mihai Viteazul prin: gismund Bathory trebuie inleteasd ca o acliune
iciderea creditorilor levantini; atacarea gar- de subordonare militard in scopul unei actitini
rizoanei otomane. Acliunea face parte din po- antiotomane comune.
.rtica de cruciadi tdrzie, dusd de Liga SfAnta
aliantd antiotomand constituiti la initiativa . Tratatul de la TArgoviqte (1b9S)
Papei Clement al VIII-lea, din care initial Intervenlia polonilor in Moldova, impunerea
-aceau parte Statul Papal, Spania, Austria, unui domn favorabil politicii otomane qi ostili-
ierrara, Mantua gi Toscana). Ulterior aderd tatea principelui transilvdnean Andrei Bathory
.i Transilvania, considerati factor decisiv in iI determinS pe Mihai Viteazul s[ intre in con-
r.tragerea in alianta a celorlalte doui state tact direct cu impdratul habsburgic" Rudolf ai
-'rmAneqti, Moldova 9i Tara RomAneascd. II-1ea.
:,ron Vod5, domnul Moidovei aderd la Ligi,
in 1598, la TArgoviqte. se incheie tratatul de
l'erind astfel un motiv in plus domnului fdrii alianld dintre Imperiul Habsburgic gi domnul
?.omAnegti, Mihai Viteazul sE decidd, cu acor- Tdrii RomAnegti, prin care impdratul Rudolf al
:ul boierilor, intrarea in alianta antiotoman5. Il-lea ii recunogtea lui Mihai Viteazul domnia
La 20 mai 1595, o delegatie de 12 boieri din ereditari qi ii promitea un ajutor financiar pen-
lara RomAneasci incheie la Alba lulia, in nu- tru lntrelinerea a 5000 de lefegii (mercenari).
-:ele lui Mihai, un tratat cu Sigismund Bathory, In schimb, impdratul devenea suzeranul firii
- r'incipele Transilvaniei. Boierii au acceptat
RomAneqti, iar Mihai trebuia sd-i opreascd pe
: Sigismund Bathory s5. fie suzeranul Tdrii otomani la Dundre qi si ii ajute pe ardeleni
..,rmAnegti ln schimbul ajutorului antiotoman qi impotriva acestora.
,- subordondrii Bisericii Ortodoxe din Transil- Prin incheierea acestui tratat se anuleazd
.nia fati de Mitropotia fdrii RomAnegti. relalia de vasaliatate impusd lui Mihai
Deqi deveneavasal allui Sigismund Bathory, Viteazul de principele de atunci ai Transil-
Iihai Viteazul a acceptat acest tratat, deoarece vaniei, Sigismund Bathory, prin tratatul din
'.-ea nevoie
de ajutor in lupta antiotomani, 1595.
D. A.1r,r* coNFLrcruALn iw sncor,nm XVI-XVII
. Bitilia de la Cdlugireni (1595) . Bitilia de la gelirnbir (1b99)
in contextul adoptlrii potiticii antioto- in contexbul ieqirdi Tlansilvaniei qi Moldovei
mane, prin uciderea creditorilor levantini, din Liga Sfan6, prin venirea principelui Andrei
atacarea garnizoanei otomane gi aderarea la Bathory, cu o politicd favorabilS otomanilor, respec-
Liga SfdntS, Imperiul Otoman organizeaz1 o tiv prin impunerea la tron a lui Ieremia Movild,
campanie de pedepsire a T5rii RomAneqti. Mihai Viteazul organrzeazd acliuni de forti
In august 1595, o oaste otomand condusd. pentru a readuce cele doud state romAnegti in
de Sinan-paSa a trecut Dundrea qi a inaintat frontul antiotoman.
spre Bucuregti. La Cilugdreni, Mihai Viteazui ln octombrie 1599 se desfdgoard lupta de
a reuqit si obtind o victorie importantd asu- la $elimbdr, intre oastea Jdrii RomAneqti
pra oqtirii otomane, apiicAnd tactica de luptd condusd de Mihai Viteazul gi oastea Transilva-
a atragerii inamicului in locuri neprielnice niei condusl de Andrei Bathory. Bdtdlia a fost
desf5gurlrii luptei, in condiliile unei disproportii cAqtigatd de Mihai Viteazul. Principele Bathory
militare. Astfel se explicd alegerea ficutd de a incercat s5 se refugieze in Moldova, dar a fost
voievod pentru terenul de la sud de Cdlugdreni, prins gi ucis de secui.
care era impddurit, ml5qtinos, strdbltut de rAul Ca urmare a acestei victorii, Mihai Vitea-
Neajlov, in care deplasarea atacatorijor se putea zu1 intrd in cetatea Alba-Iulia, de unde ii este
face numai pe un singur drum, cu un punct obli- recunoscutd autoritatea asupra Transivaniei.
gatoriu de trecere peste podul ingust de peste Ulterior, in 1600, qi Moldova se aldturd frontu-
rAu. In acest spaliu, superioritatea numerici a lui antiotoman.
turci-lor nu a putut fi valorificat5.
Prin victoria oblinutd la Cdlugireni, Mi- . Bitilia de la Mirlsliu (sepembrie 1600)
hai Viteazul a reuqit si atingd principalele in contextui ostilitdtii nobilimii din Transil-
obiective: a provocat pierderi importante vania fa!5 de politica lui Mihai Ytteazul, acesta
duqmanului, I - a demo r altzat, a intdr ziat avan- este infrint
la Mirisliu de nobiiimea din Tran-
sarea turcilor 9i a cAgtigat timpul necesar pen- silvania, care s-a aldturat generalului imperial
tru concentrarea forteior antiotomane. Gheorghe Basta. Ca urmare a acestei bdtdlii,
AvAnd nevoie de intdriri, Mihai Viteazul Mihai pierde Transiivania.
s-a retras spre munli, aqteptAnd ajutor de la
Sigismund Bathory. in acest timp, oastea lui . Bitilia de la Gurusliu (august 1601)
Sinan-paga a intrat in Bucureqti qi TArgoviqte Obiectivul luptei de Ia Gurusldu a fost inld-
gi a inceput organizarea J5rii RomAnegti in turarea lui Sigismund Bathory de la condu-
pagalAc. Situatia se complicase qi in Moldova, cerea Transilvaniei gi reintegrarea principatu-
unde polonii l-au inldturat de pe tron pe $tefan lui in frontul antiotoman initiat de impdratul
Rdzvan qi l-au inlocuit cu Ieremia Movili. Dar, Rudolf al ll-lea.
in octombrie 1595, soseau ajutorul miiitar al BdtSlia a ar,'ut loc la 3 august 1601, cAnd
lui Sigismund Bathory, de aproximativ 23000 oastea lui Mihai Viteazul 9i a generalului Giorgio
de ostaqi, qi o mici oaste comandati de fostul Basta s-a con-fountat cu cea condusd de Sigismund
domnitor al Moldovei, $tefan Rdzvan. Aceste Bathory. Sigismund B6thory este infrAnt.
forle reunite aveau sE inceapS. margul impotri- In ciuda colaboririi cu Giorgio Basta, la
va otomaniJ.or, care au fost infrAnti la Giurgiu scurt timp dupi bdtdlie Mihai Viteazul a fost
(octombrie) 9i alungali peste Dundre. ucis de oamenii acestuia.

1599 octombrie
$ehmbdr
Mte"u., 1600 septembrie
I I

Gurusldu 1601 august
ll{. BrteTuLE INTERNATIzNALE iN secoLELE xvtt -iNcE?uruL sEcoLULUt
ai XVtti -[ea
Care sunt rela{iile d.intre statele europene gi cum aclioneazd' statele rom6'neqti?

A, co*tExr EUR'PEAN
O caracteristici a relaliiior internalionale la Kuciuk-Kainargi, in 1774, prin care obtine,
pentru perioada secolelor XVII-XVIII este neoficial, dreptul de stat protector (intervenlie
declinul politic ai economic al Imperiului Oto- in politica internd) in Moldova qi Jara
man, care marcheaz| debutul ,,crizer orien- RomAneasci. I se oferea Rusiei pentru prima
tale". Acest stat otoman, fosti mare putere, se oarl ieqire la Marea Neagrd qi primea o serie de
afld intr-o retragere teritorialS- evidentd, lupt5' drepturi economice qi politice in Imperiul Oto-
pentru a se menline gi devine tot mai,,bolnav", man. Rusia a interpretat tratatui ca dAndu-i
astfel cd in secolul aI XIX-lea va fi numit,,omul dreptul de a proteja creqtinii ortodocqi din teri-
bolnav al Europei". toriile otomane qi a foiosit aceasti prerogativd
Situatia de crtzh a Imperiului Otoman mai ales in Moldova qi lara RomAneascd'
determin5 reaclia expansionistd habsburgicd, TS.rile romAne devin adevirate zone de con-
care este vizibild prin urmitoarele evenimente: flict intre cele trei imperii, cu mari implicalii
' in 1683, turcii otomani atac6' pentru ul- umane qi materiale, ceea ce constituie o piedici
tima dati in istorie Viena' atac equat; in calea dezvoltdrii 1or in deceniile urmitoare'
' turcii pierd PaqalAcul de Ia Buda in favoa- in conditiile potiticii expansioniste habsbur-
rea Imperiului Habsburgic, urmare a luptelor gice qi rusegti, Imperiul otoman accentueazS'
din 1686, de la Buda qi 1687, de la MohdLcs; regimul dominaliei in Moldova qi lara
'Transilvania este cedatd oficial de otomani Romineascd prin impunerea, din 1711, respec-
habsburgilor, prin Pacea de ia Karlowitz tiv 1716, a regimului fanariot'
din 1699; Acest regim politic se caractertzeaz{' prtn"
' Banatul qi Oltenia sunt cedate habsbur- - impunerea domitorilor strS'ini (de reguli,
gilor, in 1718, prin Pacea de la Pass arowttz greci) proveni{i din cartierul Fanar aJ Constan-
(Oltenia revine T5'rii RomAneqti in 1739); tinopolului;
' in I775, Imperiul Habsburgic primeqte - monopol comercial otoman;
Bucovina (,Jara de Sus a Moldovei")' -inisprirea obligaliilor economice;
De alt[ parte, din estul Europei, Imperiul - desfiin!area armatei !5'rilor romAne
Rus incurajat d.e succesele habsburgice qi sub (reintrodusd, oficial, prin Regulamentele
pretextul protejdrii creqtinititii ortodoxe din Organice).
Balcani, profit5. de sldbiciunea otoman6' cu in acest context, domnitorii romAni trebuie
scopul d.e a-qi impune influenla politici sau de si faci un adevlrat ,,slalom" diplomatic prin-
a se extinde teritorial. tre cele trei mari puteri ale vremii, astfel c6
Politica de mare putere a Imperiului Rus orice iniliativ5. diplomaticS. romAneascd poate
se va concretiza prin semnarea tratatului de fi consideratd un succes.
sEcoLULUTALXVItr-LEA
B. S*ro,ooD{TERNATroNar,aalanuon RorvrArvn iN sncor.ul)ilm-iNcEPuTtrl
nou5. turnurl. Domnii nu-gi mai afirmi decAt
Conditiile internalionale erau tot mal
pe ascuns ostilitatea fa!6 de sultan, ii doresc in-
neprielnice; otomanii au ajuns practic si
incercuiasci ldrile romAne' foarrg"."u, se bucurd de victoriile creqtine, dar igi
ridica la lupti inainte
Dupi Mihai, incepAnd cu secolul al XVII-lea' -ettrrti"erc neputinla de a se
ca Europa si fi oblinut victorii hotirAtoare'
ogtirea med.ievalS' a sclzut constant, iar lirile
romAneqti n-au mai putut purta, decAt rareoti, Dtpi asediul Vienei, in 1683' clasa politicS
razboaie pe cont ProPriu. romAneasci a incercat modi-ficarea statutu-
Dup5. egecul r5'zboiului eliberator dus de Iui internalional aI principatelor prin mijloace
aproape exclusiv diplomatice; ea
s-a angajat
\Iihai Viteazul, politica antiotoman[ cap6td o
165 |
I
-l-
rntr-un joc diplomatic pe cAt
de periculos, intr-un final, otomanii au decis
pe atAt de inevitabil, al cdrui instaurz
scop era atAt rea regimuJui
inldturarea suzeranitdfii otoma"", fanariot ca urma_re a incercirilc
.ai"
tareapreten{iilor pe care marile puteri repetate a_le romAnilor de a
ieqi de sub dominati
""i_
cregtine turceascd.
vecine le puteau avea asupra
{irilor romAne. Mijloacele diplomatice, mai putin
.. Ir u doua jumitate a ,u"ot.,trl ut XWI-lea, sprijinitr
diplomatia romAnilor este extrem cu arme, au fost majoritare in
au aceasta etapi
,a.ra datoritd incapacititii
pe rAnd, cautd alianla poloniei, ".tirra; de a prrtu i;; fortj
incercAndsdcontin ue vechiuljoc
Austriei, Rusiei, superioard, cu
aqa cum era Imperiul bto;a;.
o "'"
alplurivasalitdlii,
dar Poionia le refuzi alianla,
aurt;i"; oferi prea Principalele personalititi
putin, doar rugii acceptd sr ale vremii:
incheie un tratat fa- '
vorabilcu Moldova, in 1.711. Tot $erban Cantacuzino, domn al
mai tipsiti de mij_ RomAnesti
tou::, diplomatice 9i militare rr".".u"!'..rs!inerii (1678-1688) Jirii
vechilor obiective, statutul internalional ' Constantin BrAncoveanu, domn al
ai tdrijor RomAnegti (1688-1714) ldrii
romAne va fi diminuat.
'Dimitrie Cantemir, domn alMoldovei (1710-
L t LLt

C. AaqruNr DrpLoMATrcE iN sncor-nr,e
XWI _ iwcnpurur, sEcoLULUr al XVIIf-ma
'Activitatea diplomatici a lui constantin
BrAncoveanu (16gg _17 14) acest text ce i_a fost trimis
de domnul Moidovei.
Domn al fdrii RomAnegti, a conform condiliilor stipulate in
desfdgurat o Lu{k, Tratatur de
vastd activitate diplomatici, prin tdrilor romAne urmau sd li se retrocedezera
stabilirea teritoriile care
unor contacte gi angajamente concrete po_
au fost transfo._u* in raiale
lonia impotriva turcilor. Cu Moldova, cu turcegti de cdtre poarta Otomand.
reta{iile Preuederi:
au fost incordate din cauza adversitifilor
cu - farul ia ,,sub obldduire,,pe
familia Cantemiregtilor. domn gi intreg
BrAncoveanu a trebuit sd acord.e poporul fdrii;
atenlie relatiilor cu poarta. in anul
o mare - dupd scuturarea
stapdnirii otomane, Moldova
1699, oto_
manii il recunosc ca domn pe viatd. va inceta sd pldteascd tribut qi alte
ddri porlii;
vreme incepea sd se ridice Rusia
i"'";;; - se restabileau hotarele
lui petru cel vechi ale fdrii Moldovei
Mare, domnul muntean trimitAnd de pAn5la instaurarea dominatiei
acestuia un emisar diplomatic pentru
la Curtea - Moldova urma sd treaci
otomane;
stabili_ .rrt o"oi""toratuj
rea unei alianfe impotriva otomanilor. Rusiei, care garanta integritatea
Abia teritoriari
intre a principatului qi se obliga
i" .t799,o lara RomAneas.J 9i nrriu ," si nu se amesrece
incheie convenlie secretd 0""r." acliunea in treburile lui interne:
impotriva portii. - domnia ereditar6 a familiei
Cantemir;
fn urma acliuniior diplomatice active in - in caz de ocupalie, familia domnito"ului
va
defavoarea portii, in I77i, avea drept de azil in Rusia;
Constantin BrAn_ - granita dintre cele
i
coveanu a fost maziltt (inliturat doud state este stabilitd
din domnie), pe Nistru,
fiind executat in acelaqi an. iar integri tateahotarelor Moldovei
este asiguratd.
. Tratatul de Ia Lufk (t7tt) Tratatul de la Lutk este un model
de pruden{d
Dimitrie Cantemir este ultimul domn T abilitate diplomaticd, prin .u* Dimitrie
pdmAntean in Moldova. Cantemir urmdrea
Tratatul de la Lutk a integrititii .oblinerea naupurra"ntei gi
a fost incheiat, in aprilie I7I7, i"t"; p";; teritoriale a Moldo""iiUurarrdu_se
cel Mare, larul Rusiei, Dimitrie pe cea mai mare putere creqtini din
9i Cantemir, Europei. rdsdritul
domnitorul Moldovei. Aclst tuatata fcst Interesele Rusiei vizauoblinerea
inche- con_
iat in vederea luptei comune impotriva Im_ trolului qi liberului acces cd.tre.t"urrrio"rfu Bosfor
periului Otoman. intreg textul Tratatului gi Dardanele, care erau
cele mai-"ornu.1ul
importante
a noduri
fost redactat de Dimitrie Cantemir, iar petru comerciale din epoci, iu,
pe
cel Mare nu a fdcut altceva decAt si mare dinspre Mediterana spre
confirme viceversa Marea Neagrd gi
nu se putea realiza du.eirtrabitdnd
I ree
--t--*
I

I
aceste stramtori. consecinlaimediati a tra- an, in ulma cireia Dimitrie cantemir pierde
tatului a fost campania otomanl din acelaqi tronul Moldovei.
I). A"lruNr C.NFLT.TUALE iN spcor,nlE X\'1I - iNcnputul SEC.LULUT AL XVII-LEA
. Asediul Vienei (1683) . BS.tilia de la St6.nilegti, pe Prut, a avut
in 1683, la cererea turcilor, domnitorul fdrii loc, in 17lI, intre armatele ruse qi otomane'
RomAneqti, $erban Cantacuzino, participi la La conflict a participat 9i domnul Moldovei,
asediul Vienei, dar' pe ascuns' i-a incurajat
pe Dimitrie Cantemir ca aliat al Rusiei'
asediati qi le-a transmis migcirile trupelor B[t6tia s-a dat pe malul Prutului 9i se
otomane. Dup5. infrAngerea acestora la ase- incheie prin acceptarea p5.cii propuse de cdtre
diul Vienei, Cantacuzino a trecut Ia o politicd lar.
externi activ6, intrAnd in tratative secrete Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei
cu Habsburgii. Aceqtia i-au garantat domnia gr se refu gtaz6' in Rusia, Ia curtea lui Petru
ereditarS., i-au acordat titlul de Baron ai impe- cel Mare. Domnia sa a fost ultima domnie
riului qi i-au promis un ajutor de 6000 de ostaqi' pdmAnteand din secolul al XVIII-lea' Impe-
$erban Cantacuzino a cerut ca\ata
s[-qi pd"streze rinl Oto-an impunAnd, din 777I, domnitori
hotarele printr-un act scris, care nu a mai putut fanario!i.
fi intocmit din cauza morlii domnului' in 1688'

bwoLuzw
economice fali de o
in EvuI Mediu, cele trei state medievale varianta dependentei
politicS- directd a ldrilor romAne'
dependen{d
romAneqti au fost inconjurate de mari puteri
avAnd nevoie de Proviziiie lor'
cregtine, care au manifestat tendinte de hege-
monie asupra spaliului romAnesc: Regatul Toate schimbdrile, relaliile internalionale
Ungariei, Regatul Poloniei' Cnezatul Moscovei
tot mai complexe determini o situalie de insta-
qi aI Lituaniei. La acestea se adaugd Impe- bilitate, in cadrul cdreia, totuqi, !5"rile romAne
reu$esc si reziste ca state pe harta Europei'
riul Otoman, a cdrui expansiune in Peninsula
Pentru perioada secolelor al X\{I-lea qi ince-
Balcanici incepe in secolul aI XIV-lea'
putul secolului al XVIII-lea' Europa rSsiriteani
in secolele XIV-XV, Imperiul Otoman nu
cucereqte lirile romAne deoarece marile pu-
lste regiunea unde se confrunti interesele a
teri din regiune le acordau sprijin in lupta trei mari puteri.: Imperiul Habsburgic, Rus
antiotoman5, avAnd interesul a Ie p5'stra ca
qi Otoman, ultimul imperiu provocAnd ,,cYrza
state tampon intre ele qi Poarti'
orientali", care va afecta qi tdrile romAne' Mod-
Tot acum, domnii romAni opun o puternicd ificarea raportului d.e forle pe plan extern' in
rezisten!5. in fala otomanilor.
defavoarea otomanilor, are drept urmare ocu-
(Transilvania, Banatul' OIte-
Dacd in secolele XIV-XV, in relaliile parea de teritorii de citre Imperiul Habsburgic qi
internalionale, ldrile RomAne au alternat ,ria, Blr.o.rina)
domniilor fanariote in Moldova qi
solutia dipiomaticd cu solulia militari, in- introd.ucerea
cepAnd cu sfArqitul secolului a1 XVI-Iea' fara RomAneascd'
Politica lui BrAncoveanu qi aCanlacuzinilor in
vor utiliza mai mult solulia diplomaticd' cea a lui Cantemir in Moldo-
in aceeaqi vreme, in spaliul romAnesc, Im- Jara RomAneasc5, pdmAnteni) au aritat limpede
periul Otoman impune o serie de obligalii va (ultimii domni
vor accentua' otomanilor ci nu pot conta pe domnii romAni qi
economice, care, cu timpul' se qi
obligat si gdseascl o metodi mai directS'
Secolul aI XVI-lea, perioadi de apogeu a Im- i-au romdne: instaura-
a
periului Otoman, aduce modificdri impor- eficienti d.e d'ominare ldrilor
secolului aI XWII-lea' a regimu-
tante in ceea ce priveqte raporturile !6ri1or rea, la inceputul
romAne cu Imperiul Otoman' Acesta preferd Iui fanariot'
o
a$E
'*E

f!

i
c
s

L
?w
*- P6
sw
s
i

.:. ;;:4;$;;Aiit:i:it ;ir;:lr:A
'd-
': 'tr =
E E>
6x=:

3
X.hi;=:- E 9iE
3 Ei's F$
o{
U o r'5
r* f f ;E
F

.=€es5fi
f $3 $ F;
OJq<r:.oi:-

5 ,#:-wJ..*
h.
', - , .' . l ,

t*{

ry
H
X
-9
o
e)

uo

*f',,..,1i
ti:.:iiii
-{
(6
fa
$g l.
': : ,.;t::l
i-{
a{ c::

Ar) =x
F{
o
i{
r6$
Fh

$
P , '.
3i
;6
E'
s: E: Es
E€ E;
€F
€ E?f€{€:€
F eE
.:
EBiFEEEE
is d,E Fii

S ffitr-ffi l+r

*i
Erruh,+*re
:=i Subiectul
al ll-lea
cititi, cu atenfie, texteie de mai jos: 30 puncl
+ ' r "r "*ot' $'!!o1,uory'o.i, l'-'i ''u spun d'omniilor uoastre cd. ne*ed.inciosur
tmpdrat ar
tr:';:::::,{:,,;:::;;,#,'::yl:,,:;,;f#ii:!Tflij,:;zx::;:,*::::.y!,," si;r turc,or
tn"u,
cere e poarta tuturor
crestin,or [...J dacd
noi n' )ugd* t" ";";;;;7"'n ir*jr;i:';;:;r:;:rr#sr::;:::Tri
mare prineidie' De aceea'
"^"ilttt-i"o roastra sa i" trim_itepi tn ajutorur ,orr,
i:'i?::!i:;iiff:,::;';;,.'#"TW*:xXyfi:{#f:#",;,#:nindcd,l*ri,"^,tt
!;J::,:;:;0":,:{,ilJ1u?:*,;Xi-#'lii*:!l1';,y;::;:;",#::fT,Fiu.mtup,apen
(scrisoarea ad,risatd pr;";;;;;, crestini ai Stnf"l, iet Mare
B' i,iiaTir;r"ria de ta vastui, r4T5)
"Noi' $tefan t$1ef2n cel-MareJ' uoieyod
contra turcilor prin !Iold.ou-e-i, r ) ? caz cd majestatea uoastrd regard ua
lara Romaiuasrd, noi,1l gtefan
cu toatd puterea tmpreund' iriri"a, ,o* ;er/i #,o*.t*, timp, merge
cu male'iiat"a regeascd'. in persoand
n" or"*"nea, tn ciz' cd maiestatea Ei
";:';::::,'W:;T:;;,T;::Hf"f:,::":::;,:;,#tahie, regar. ar trimite
noi, gteran voieuod, iom
merge, de
(Tratatur dintre gtefan
;;i-n*"rn gi Matei coruin, regere (Jngariei,
Pornind de ra aceste texte, r4Ts)
rdspundefi urmitoarelor
r. Preciza[i secolu] tu .u""'* cerinle:
2' Mentionati' dix sursaB'
,;;;;.rr."te A 9i B.
ao"e p""tuaJ" au t utuiJJ
dintrc $tefan cel Mare
9i Matei corvin. ?
ffi;;"
i i/ilril;ff:,+ii;xmtl:*:n##t',$tentu,,uat
5' Numifi conducitorul politic
de gteran ce, Mare
B puncte
4 puncte
ao."u sd cucerea."a Moraorra
"u""
o actiun" aipr"-"liiJ".a menfionat i- -
de un *, Jo*r,rr"r."-;,J;;;1.",
!;T:""ta!i
7' Argumentati' printr-un
,,'",rp,onat in."rj;
fapt istoric r.elevant, afirmatia
statele romane este o componentd conform cireia arpro-utiu
a relaliilor
moderniti,tii. -r""""ri"i"r" r" ri"riiil;;;ir"diu ".";"**:
9i ia inceputurile
4 puncte
$m:HA::i:?13""[1H;f#1iffi:Ti:::l1H:T o"," uri]izarea unui rapt istoric rerevant,
res.
I
I
BAREM DE EVALUARE
l
$r NOTARE
30 puncte
I l3fffi""X?:i::j::::::.:::1t,,'l: care se-rererd sursa A ei B
i

ffi #ff "J#*;;ffi ffi ff.:;::ffi Ti"f"X'"i; *ata tu,ui dinrre
: / *1? :: J
o' I o puncte penhu selectarea' "le g teran
din sursa A,
informatiei privind angajamentuj juat
l r" {?"?J.?r-rfJJ.
5.
t
ru*: iffiT ";;;;;ffii""fr
f. | 4 puncte pentru T::t'::::::.r.:ill"iistoric ra care race rererir" .*.u Bl
li #Tii:,i: ff: I:ff:?H:jffi f*rdova
aipi;;;" dusd de;;; domnitor
li"m:::tlffil*n:h"*i prezentarea coerentd
"'ri'"i decat cer
a acliunii diplomatice, prin
eviden{ierea relaliei istorice
-'' I1i""":ffffi"r:*"
r punct pentru pertinenla argumenti'l.3firmatiei conform
cdreia dipiomafia promovati
modernitdtii.
ceputurile rerali'or #;;;il""r"
raurarur urternalronale i"
,ri"s,ilir'"",
Ia sfArgitul Evului Mediu $il;;
de
li$1",1il""ffi"*:rfi:-po""itJa ei ra in-
iililn'#Tr#n::"T::ilHi:'#;ff
pectiv a conectorilor
care exprimi concruzia (agadar, i*"ffi,'ryd:^]!#*ffi ::,x:Be,c),res
ca urmare etc.).
I tzo
-T--
,l*
.5
Rdspunsuri

1. Secolul al XV-lea.
2' ,,"'uoieuod al Moldouei, (...) tn caz cd' majestatea uoastrd regald, uo ftrerge contra
turcilor prin
Tara Romd'neascd" noi, $tefan Voieuod,, t)om rnerge, tn acelagi timp, tn persoand,
gi cu toatd
puterea tmpreund, cu majestatea regeascd.,,
qi
,,in caz cd' maiestatea regald ar trimite contra aceloragi turci pe un cdpitan al sdu prin aceeagi
Valahie, noi, $tefan Voieuod, uonl merge, d.e asemenea, tn peisoand. gi cu toata puterea
cu zisul
coDLton.
3' ,,Iar noi, d'in partea noastrd, fdgdduim cd. (...) lle uonl lupta pdnd la moarte pentru legea
crestlnatatll' .

4. Moldova.
5. ,,pd.gdnul tmpdrat al turcilor,,.
6' In contextui pericolului otoman iminent, urmare a victoriei lui Mircea cel BitrAn la
Rovine, dom-
nitorul Tirii RomAneqti se apropie de Regatui Maghiar cond.us de Sigismund de Luxemburg.
Tratatul este semnat intre cei doi, in 7 martie 1395, la Bragov qi-p"errede ajutor
reciprlc anti-
otoman; este primul tratat din sud-estul Europei indreptat impotriva Imperiuiui
Otoman.
In virtutea acestui tratat de aliant5, Mircea cel BitrAn va susline cruciada de
la Nicopole,
desfdquratd in 1396.
7' In perioada Evului Mediu, tdrile europene (in special din centrul gi
estul Europei) incearcd sd
se opuni expansiunii otomane fie prin conflict miiitar direct, fie prin
actiuni diplomatice. Carac-
teristica epocii in relaliile internafionale sunt relatiile suzerano-vasalice dintre
state. Acestea
presupun obligalii pentru ambele pdrti implicate,
,,auxilium et consilium", sprijin qi ajutor reci-
proc qi respectarea. in relaliiie internationale a principiului:
,,prietenii mei sunt qi ai tdi, dugmanii
mei sunt gi ai tdi". In acest context, o practicd europeani, specific medievali,
este acceptarea
recunoagterii din partea unui stat (devine vasal) a protecliei unui ait stat puternic
.u .lul olot".
tor stat suzeran.
-
Constantin BrAncoveanu, domn al Jarii RomAnegti la sfArgitul secolului al XVII-lea gi
in-
ceputul secolului at XVIII-tea, a desfS.gurat o vast5. activitate diplomatici, prin
stabilirea unor
contacte qi angajamente concrete cu Polonia impotriva turcilor. Cu Motdova,
relaliile au fost
incordate din cauza adversit5lilor cu familia Cantemiregtilor. BrAncoveanu
a trebuit sd acorde
o mare atenlie rela{iilor cu Poarta. in anul 1699, otomanii il recunosc
ca domn o"
vreme' incepea si se ridice Rusia lui Petru cel Mare, domnul muntean
trimitand la"i"ta-trr"J"u"
Curtea aces-
tuia un emisar diplomatic pentru stabilirea unei alianle impotriva otomanilor.
Abia in 170g, intre
Tara RomAneascd qi Rusia se incheie o convenlie secretd pentru acliunea impotriva portii.
urmare a acliunilor diplomatice active in defavoarea Porlii, in 1714, Constantin BrAncoveanu
-Ca
a fost mazllrt, fiind executat in acelagi an.
AvAnd in vedere acliunile diplomatice ale domnitorilor romAni qi exemplul
acliunitor diplomatice
intreprinse de Constantin BrAncoveanu, putem afirma cd diplomalia promovatd
de statele romAne esre
0 componentd a relaliilor internalionale la sfArqitul Evului
Mediu gi la inceputurile modernitltii.

= factori favorizatori, conditie prealabili, punct de plecare
intrebare: Care sunt condifiile .u-r" uu contribuit/ ajutat/ favorizat,aceastd
situatie"?
Exemplu: Care sunt factorii care au contribuit la formarea statului medieval
lara RomAneascd?
Rdspuns: Unificarea statului medieval lara RomAneascd a fost favorizatl. de
iuptele dintre doi pretendenti la tronul Ungariei, dupi ce, la inceputul seco-
lului al XfV-lea, s-a stins dinastia regiior arpadieni.

171 |
t
Eva,l**re
Subiectul al III-lea
30 punct,
Elaborali' in aproximi:T
rnceputur'e modernitdfii, l_":i un eseu despre diplomalie
r?qni,
in spaliui romanesc, avand in vedere: si conflict in Evur Mediu gi lr
a doud obiective ale politicii
-"ilr:l+ilarea
"*i"r*a..si de domnitorii romani in secolel
menfionarea a doui actiuni
militare desfdqurate de voievozii
unei acliuni diptomatic" a""rai.r.;H;; romani in secolele XV-XVI:
i+fi1""'"rea un voievod roman in secolele
XVI-
- formularea unui punct
de vedere referitor la imponanga
Mediu si r" i"""puturite *oaudttifii {driior romAne, pentru lumea
;ffi'ffirtlj#l qi susgrnerea acestuia printr_un

Noti! se punctea zd gi utllizarea iimbajullli:-r*
cauz'-efect' sustinerea unui adecvat, structurarea prezentirii,
punct a" cu argument" i"tori"" (coeren4a evidenfierea relatiei
elaborate prin utilizarea ""a"tu gi
unui fapt istoric fertinenla argumentirii
conciuzia)' respectarea succesiunli "turru.rt]r""o""rr" a-conector'o.
spatiu precizat1. "rr"'u*primd cauzaritatea si
""o.roiogi""-b;;"-;;;;;r istorice ui r;";;;;ea eseurui in rimita d.e

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
fN.onnraTrA rsroRrc A _ 24de 30 puncte
puncte, distribuite astfel:

r:::;Hff:::.T:ilff1*;*ea oricdror doud obiective ale poriticii
de cruciadd dusi de un
dom.
pentru mentionarea a doud
;#t'":"t",fllille actiuni mlitare desfaqurat" au
,.oi"rr!1l':"i;:;J
menfionarea oricdrei acliuni rripiomatice
;":"i"iTfi-1,i;11" desfreuratd de * ,rot"(iot;;x*
;":"i'ffiff'1ftH*:"J:xn'::ffi#1";ff:'#,#.:*::ate prin evidentierea reialiei isrorice de
pentru utilizarea doar a
-
;:irff"Hnct ",t"i-**"irplu/ a unei caracteristici referitoare la acliunea
i"t",1l::Jr:A|.Lffiiii?:?fi1',1'ffiilffi"";hT#fiffr ra imporranra {irilor romane, pentru
:
- I punct pentru pertinenla argumentdrii
-2 puncte pentru selectarea *l"ar,ri punctd;l;;""?;" formulat.
fapt istoric."r"ir", care sustine
puactu' de vedere formu_lat.
ca'e
;"t":tL"-ffi:l;:Jj'ffi?:?.:r':riio' ""''i-i "'uzalitatea ra"oui*u, pentru ci etc.), respectiv

onooNanua $r D(PRTI4AREA rDErLoR
MEr\ryroNATE 6 p,ncte, distribuite
- 2 puncte pentru uti-rizarea rinrdJui -
istoric adecvat
astfel:
1 punct pentru utiljzarea
p"4;;; hmbajuiui istoric
0 puncte pentru lipsa limbaj;;;;."
- 1 punct pentru structurarea
ru (introducere
textului \ururuLrucere _
- cupnns
cr
0 puncte pentru text
nestructurat - incheiere)
- 2 puncte pentru
respectarea succesiunii cronologice,
logice a faptelor istorice
o iH:l"T::il'::fi:i:n:*1il:"::::::-'"T;io'oiogi"", rence a fapteror istorice
- 1 punct p""t.., respectarea Iogice a faptelor i"tori."
limitei',i"H;T"ologice'
0 puncte pentru nerespectarea
limitei au.pu!.,
I rtz
t
T-
Rezolvare
rntroducere: Contextul istoric al Evului Mediu se,caracterizeazd, printre
a1tele, qi prin relatji
internationale care influenteazd evolutia statald gi statutul politico-juridic
al statelor din Europa.
Statele Europei medievale gi monarhii wemii a-lterneazi actiuni
' In secolele XIV-XV, relaliile internationale europene sunt dominate de acti,ni
clipiomatice qi conflictuale.
cea mai mare putere
a wemii, Imperiul otoman, care' in raporturile cu siatele europene,
se conduce dupd principiile
dreptului islamic. Politica agresiv5 9i rapidS. de expansiune teritoriali
a Imperiului dto-u' expu-
nea tinerele statele din Peninsula Baicanicd qi sud-estui Europei.
Poarta a urmdrit gi in statele
romAneqti impunerea suzeranititii gi incheierea de capitulatii,
astfel incAt fdrile romAne sd. nu
constituie o piedicd in calea otomane spre centrul Europei. principalul obiectiv al
domnitorilor tdrilor romAne era "*pu.rrirrrii
menlinerea autonomiei qi evitarea transformiriilor
o alti mare putere a vremii a fost Regatul Poloniei. Domnitorii Moldovei vor i-prqrra". recunoagte
suzeranitatea polonS' preferAnd-o in schimbui celei maghiare qi acordAnd
la nevoie ajutor mili-
tar Regatului Polon. Vecinitatea cu Regatul Poloniei conduce in cazul Moldovei
spre o politicd
externd orientati pe intretinerea unor bune relatii cu polonia.
' Printre principalele personaiit5{i ale Evului Mediu se remarci. domnitorul Modovei,
cel Mare (1456-1504). Acesta a avut o politici externd activS, $tefan
caracterizata prin relatii diploma-
tice, dar gi conflictuale. Pentru a scoate din luptd Moldova, in contextul
credri unui front antioto-
man la Dunire, sultanul Mehmet al Il-lea u orgunt"ut, in r47s,
o expeditie militard condusd de
beglerbegul Rumeiiei, Soliman.
Fiind intr-o mare inferioritate numeric5, $tefan cel Mare a adoptat
o tacticd militard defensivd,
prin pustiirea pdmAntului, otrdvirea fAntAnilor gi atacuri de hdr,tuire.
Bdtdlia principald a avut
loc ldngi Vaslui, la 10 ianuarie 1475. Cunoscutd!i suf denumirea
de Bitdlia ;"-h F;;ftialt, a
:ep:e-z:nt?t o importantd victorie a romAnilor impotriva Imperiului Otoman. Lupta de la Vasjui,
Podul Inalt a fost o victorie strdlucit5, care a dus faima domnului
in Europa.
in iunie 1476' insuqi sultanul Mehmet al Il-lea, cuceritorul Constantinopolului,
a condus o cam-
paTe militard impotriva Moldovei, pentru spilarea umilintei indurate
de otomani la Vaslui in rl7J.
Pentru a-gi asigura victoria. suitanul a ordonat gi un atac al titarilor din
Crirneea asupra
Moidovei, caI'e va fi respins de romAni. Armata otomand imensd pentru
acea vreme a inaintat pe
valea Siretului, spre Suceava. Bdtdlia decisivd dintre oastea otomand qi
cea a Moldovei a avut
loc lAngi Rlzboieni (Valea Albe), in 1176. fiind invins,
$tefan, este nevoit sE se refugieze. Cu
toate acestea, campania otomanS. din r476 s-a incheiat cu e$ec pentru
sultan, $tefan"cel Mare
rdmanand domn, iar Moldova nepierzand niciun teritoriu.
' Cregterea puterii otomane in secolul al XVI-lea duce la accentuarea dependentei tdrilor
romAne gi gtirbirea autonomiei, fapt ce il determind pe Mihai
Viteazul (1598-1601) sd intre in
contact direct cu impdratul habsburgic, Rudolf al II_lea.
in 1598, la TArgovigte, se incheil tratatul de aliantd dintre Imperiul Habsburgic qi domnul
ldrii RomAneqti, prin care impdratul Rudolf al Il-lea ii recunogtea lui Mihai Viteazul domnia
ereditard 9i ii promitea un ajutor financiar pentru intrelinerea a 5000 de
lefegii 1-"r.".ruri;. i.,
schimb, impdratul devenea suzeranul
TdriiRomAnegti, iar Mihai trebuia sd-i opreasci pe oto-
marri la Dundre 9i sa li ajute pe ardeleni impotriva aclstora.
Prin lncheierea acestui tratat se anuleazi reiatia de vasaliatate impusd lui Mihai
principele de atunci al Transilvaniei, Sigismund Bathory, prin Viteazul de
tratatrrl dir, 15g5.
' Pe plan european, prin participarea la actiuni confliciuale de tipul cruciadelor tdrzi, statele
romAnegti s-au constituit intr-o adevdratS,,poarti a cregtinSlii
fiind un prim obstacol nord-
dundrean. La marile campanii militare lniiiate de statlle catolice ".oop"n";,
ip.r.u.r", tdrile romAne gi-au adus
contributia militari inscriindu-se in contextul relafiilor interna{ionale europene. participarea
romAni]or
la cruciadele tfuzii a oblinut recunoagterea qi respectul curlilor creqtine
din Europa 9i ai papalitdtii:
istoricul german Leunclavius il numeqte pe Mircea cei BdtrAn,,cel mai iteazgi
mai ager dintre principii
gregtini", pe piatra de mormAnt a lui fancu de Hunedoara este inscriplionat,,s-a stins lumina lrrmi-ii,, iar
$tefan cel Mare este numit de Papa Sixtus al rV-lea,Athleta Christi" (atletul lui Christos).
Concluzie: Evolulia relatiilor diplomatice in Evul Mediu este una complex5, care determind
mari schimbdri pe harta Europei gi o mare situatie de instabilitate, in cadrui cdreiatdrile romAne,
prin politica externd promovatd, reugesc sd reziste gi si igi pdstrezefiinta statal6.
*Ti?h.T,?.1i;i,TrisF.?ib?mffiJ.?onilig",i"

REUTf TLE TNTERNAI0NALg
f453
1522
*%*- Banat r pagalac
1526
. Bdtdl'a
de h
154'l
%** Mr
1683
1687
r,ansirvania
"'"**.-..*"*-* ASediUI
ll n:: :i::-ri:$
: _ turcji in,;^-;
Vienei
;;
rjll'3,i::^T:- :::'n* otomane {paear6c}
;;il":::ffi'"':T::1
":: ruecratlrlot€ otomand
",;J
,:::: sau
r699 Bdtdtia de r.a
:::ff f J:iT:
,:: Trafat
carrowftz.
::l*,:.probrema"
: tT:"!
_ Transir; ,-' "o"ouurgtc
rnl€ ' stSp6nire
ffi ;'::;::::-"ijil:;
"criza orienrafa.
anexeazd
sec. XIV habsburgic;i
1386 - 1418 nuRcEA
iFA cEL n x+_ r _
/rcr BITRAN
Domn in
1388 "**"-. fara RomEneasci
Mircea cef Bitrdn
1389
1394
*@ Bdriria de
BeiSlia de,,
jlli:]"_
la C6moia Tl-.** firii Romanesr
1395, Z maftie r^,_
Biur;- de
Betdria "-- Mhdc
_
ra Rovine.
-..:i (Kossovopolje)
'"-"""vuf'queJ
M,r"",'I - ss'q.'u|'tuenm(Fulgerufi
''"'"-'"""'"''"'''''-Braqov.lratatr
Jrasov. Trerar rr;-^,x -,,..
Earazid I llderim (Fulgerut
1396 ** Sigisrnund de Luxemburg
- Mircea
1417 - 1878 Nicoooro ..,,^?1,::lu
Nicopole. Cruoiada anliotom*nd

sec. XV - srapanire oromand
.?:TT"r
1441 . 1456 DE HUNEDOA;A
1443 - 't444 'ANCU
Voievod in Transilvania
1444 $"d". cruciada anriorom€nd
1456 ;:"",ffJ,:_,*:n
Apdrarea gelgradufui
sec. XV
VLAD TEPEF

1462, jutie Domn [n
fara Romdneasc5

1457 _ 15A4
sec. XV -r*fffiir;HF' rdrsoviste

1465 ""*--,,'----.-*.;.,,: *- -'* uomn in
Domn tn Moldor,.a
Moldor.a
toua**;***]-**
t+ef ***&** _*-tsdtAliade
w'ilrrd - slaB€nirea
chrfia stiB€nirea iui grefan
rui $tefan
j4ZS,
,nri*€:::*:"
l1ianuarie*_-,:r,. ia gaia.
]a 8ara. greren - Maria corvin
$tefen-MatiaCorvin
eatu"n 1" *siu giefan
|47 5' z|iunu"'i*
1475,25 ianuarie ft ---r-*-** *",,.^l 1*-'j.
scrisoafe
i
ci$e principii
- Ma horned cuceritorul
vu{-;enlorut
1475 cre <aceasti poan€
147S, iutie , rarat aiti?roman
antjotom"n cu ltut*; a cfe$fin;iligi}
J:::1J Matei I3-i{otdova
corvin
't484 n: ru "o
Rarb";;;;;;haAib6)
,3:*
1497
:|,:i,r, O{oman cuc€re$re Chflia, Ceratea Arba
1499
sec. XVI _ XVL ,*t:j'" 1- ra CodriiCosminului
1593 _ 1601 }TIIIAI?i:',1,: lr:i:t roiaoua _ poronia
VITEAZUL
n

1594, noiembrie***__*,- Damn in
*T3**.* ]ara Romaneascd
lSgS
?595, Z0 *-; _-**_-.. ..,-."..._,,,,_',;,
rn mai Riscoala anrinf^---r
anttolomant
'1595, 23 sigismund Bathory
August
I:!j*
sa€{d
Bd€lia se,a
15Sg-****** de la Caluggreni
Cdlugdreni
1599, octombrie
',nti"
JS9g" 1 noiembne
# .ro* l:li::r, de ia Mdnasrirea
Bdiatia de ia gef;mU*i
Bdidlia
Dealrr
^ru _ -. $elimt
t6oo, mai**S*ry' "*- Intra in Transilvania
1608, mai lntervenlio in Moldova
1600, septernbrie Cele trei iiri rornane$ti unite
1600, 1 august Bitdlia de la Mirdsldu
Bdtefa de la Gurusldu.
Mihai asasinat
$firgituf sec. XVil _ in""Outui
1678, t6B8 ,L'rV,,,
1710 - 1711 $erban Cantacuzino domn in
]ara RomAneascd
1711 domn in MoHoya
1711tt7 16
:j:5i:
Trarat ta :::"mir
tufi - Dim;fie Ca"ttemir
- Petru
t qqu c*t
lnsrarrr:ro r^
tnstaurare -- - ceJ M€re
Mare
de regim fanarior
:in lvloldova
9i Jara Romdneasce
T€t.lA 6''

.5.":3..
'.: n. 1
'=-F .€
---
" "rd-
s." .d :g

-.""..."1,r;",
$y =.= sC>
i hJ
,,..1. , ..\a.,-
uv S' ^= b/
F="'"0".'b-,
is
"\ *"J" iN.
""; $-
"on ** ->
lfl{f
. ar ^iS I t+tl +c -t

-4),rr.. tutu €E e_ =
a5
.
,,rrr-. cE b/
"t-/ I € g
//),
t$,a v. 6
."(\
' - (a_,
-<A =
..\dtt\o" tP,
."..{\\!* =
$tt\r"'
LJnirea este indeqlinitdt
N ati ona( itatea Ro vnilnd este ?nternei atd'!
de Corpurib Legiuito.are'
AcLst fapt vnd,ret' dorit d'e generafiile trecute,
aclarnat
?oartd, de ?uterile garante 5i s-a
chevnat cu'cdldurd, de noi, s-a recu^oscut de inalta
?nscris in datinib Natiunilor'
-pui^rre,ul
pdr'i^gilii-^tStri.a fost 2u l?fo,,.a fost cu noi' EI aintdrit silintele
noastre
prin tnfet"priu^r)';;;;;;iii gi'io'io^a"s' Naliunea cdtre un falnic
viitor'
tanuari, ogi alpusi,.io'ota a voastrd incredere ?n Alesul natiunii,
'"f;';'i;ii'i)'i"ii 24 voastre ?mtr-un singur ovvt'
-'ati intrunit speran(ele astdzi o singurd
alisut uoriru vd,'dd RovnAnie'
vd iubigi ?atria, veli 5ti, dard' a o ?ntd'ri!
Sd trd'i'ascd' RovvrAnia! Dat tw ta5ita 7-1' decevwbrie taat
AU4^o^Arw lot-u' A*za"

(Mesagii gi proclama,tii ale lui cuza-uod,d,,Yillenii de Munte, 1910, p' 61)

:SG---
,, [...] in starea d.e v'ezbel, 9u legdt:^rig rupl',1"i?.!:y:,^7::t':,::1:y::1::!:,
-{,1i2'1^1-Ji^:'
se opresce vntsiunea noastrd?
,,^tL,,,.i,,[^it,i'lTaiZt^riiai;;";;; :''
x[\iii;i:iit!i::f :,;*?K;,:;r;!,;';::l:,:r:?t;:;tr::;',t::;;:;;?
Avn aiuns ta SCopul urvnd,ttt mu de AZt, CI, pot ztce, de,SeCol,e,5i
i^iAi, /e toate, d-tor, sd
;h?:i"d, ti'ii\r'ii3'oiui-y-ii ntrrbetutui? m-e
unai
'u^d,'o:,??iry
facevnimtrebare:
i;^:;t;7;;;;;Ttonri" Fost-av"t n.otdep,endyft,c\tre rl:lla?
iiTtr'i,?;
"rZJ'lo^'^ti"iriii^iii t'
v^)^l ai'
+ -:-:a A,-,.L ^t.^ ,^^t tAD
ru>L-(Arv\ vtvl
iirrrgscd? ,Fost-avn
Fost-avn nol p|'owncle turcgasca! noi yasa\
!:':i?^ii"!:\t::^^^:7',^f
noi nu avu' zis-o nili d^!i'^ll:::i,,::
,'
sultanul ,o ,urrro^i liiii^t; au zis iceasta; ?
'Fi'J{;:;^:tf ;if;;;;"t ;;';'i;:'t^;";;i;;t^;;;tru insd' era ceva: 'i1i :i:!i'?:'^:f'"::'
';;;;;:,";isit'iis#,;t ,;;;"!;:;i'7t)ai ,a^d rovnanii erau tari; niste tesdtut'i cat'i erau
tari chnd rornhnii erau slabi'L"'7"

(Discursul tui Mihait Kogdlruiceanu tn |ed'inla Adund'rii Deputalilor,
la 9 mai I877, cu privire la proclamarea independenlei)

; SG;-F---

47i te.pui intren la 4 se-ara.l..l ardli
tichetul comductorulut l"'l' fuvnezi o
'glgord,'i)"a t!! P:i cdpdtAi' te tunse5ti
'j
e;a^a'io eiiiisi'i;'a'iolo^( I ,f.oltonul
#
pe ca^ap.eaua nLgi, sau ii iagoi"l pat, dorrni ca acasd' vreo noud'
d.ivnineata;te ie5tepg.i(,arz.ot^anl...l 5i tz ceasuri,
rii
",i-'r./ii1ri vwlnut cu
* ceasurt €r, ta opt a
wtinut' d"upd, ce- a-i pbcat'd'in Aiiii'liii' te gdse5ti
fn fo'sta capita(d Fostului
f,
{l
',q ;;i;"ii;;ii iZil.:"fti1,1. ii iezi, acu^ +d de-ami nu era asa l-'.1'
q
dl
.ill
(Reuolul,ia transporturilor,IonGhica, o cdlatorie de lo Bucuregti lo Iagi tnainte de 1848)
r$i
-11
lrvtro&t',+cl're

A. E,tuoPA LUMTNTL.R

Secolul aI XVIII-Iea ad'uce o nouS' conceplie'
Din punct de vedere social, se manifestS'
o noui concepfie despre societate' care
iluministi, de modificare a raporturilor din-
tre stat, institulii qi cetdlean' are ca obj-ective: desfiinlarea privilegiilor
gi a ierarhiei feudale qi afirmarea unei noi
Din punct de vedere politic' se afirmS' o
categorii sociale, burghezia, care se dezvolti
noul concePgie desPre modul de gu- odatl cu inovaliile 9i progresul tehnic speci-
vernare. Teoria originii divine a monarhu-
fice secolelor XVIII-XIX, este foarte activ6'
lui este comb[tuti, iar gAnditorii iluminiqti puternici financiar qi din ce in ce mai
propun un nou model al putenr' prrn care
interesatS. de viala Politic['
s" a"c"pti ca forme de guverndmAnt atAt Secolul ai XVIII-Iea aduce cu sine qi
monarhla, cAt qi republica' ins6' statul
ci ideea de naliune moderni' care presupune
monarhic nu mai este la dispozilia regelui'
unul care se cond'uce dup[ principii qi reguli apartenenla ia aceleaqi tradifii, aceeagi is-
de guvernare. Monarhia despotici de tip
torie, Iimb[ qi culturi a unui popor' Acum
luriinat reprezintS. o caracteristicS' a epocii; se contureazd la nivel teoretic problema
aceasta are drept scop asigurarea fericirii
naliunilor, iar secoiul al XIX-lea' secolul
supuqilor printr-o politicd de reforme ale
naliunilor, o va pune in practic[ prin for-
marea statelor nalionale'
statuiui coordonati de monarh' cu partici- luminarea
Secolul al XVIII-1ea aduce 9i
parea elitelor educate ale vremii'
TotodatS., iluminigtii aduc in disculie'
poporului prin cultur[' Sunt infiinlate
qi la sate'
pentru prima d'at5", separarea puterilor in i"o1i utat in mediul utban, cAt
instrucgia gcolari devine din ce in ce mai
stat, emiterea constituliilor, vdzute drept
importantd, apar academiile, saloanele lite-
contracte sociale incheiate intre suveran 9i
rare Ei enciclopediiie' Se afirm[ noi curente
popor, respectarea drepturilor naturale aie
oamenilor, proprietatea privati qi egalitatea
culturale: romantismul, care se bazeazd pe
libertatea artistului 9i a creafiei' interesul
in fala legilor qi a justiliei'
pentru epoci 9i spalii istorice noi qi rea-
in acest context politic se contureaza qr doua
lismul.
mari ideologii politice: liberalismul qi con-
servatorismui- Liberalismul, niscut in
Anglia' Tot acum, prin intermediul presei' a1
conferinle1or, cafenelelor, al unor societili'
presupune respectarea libertllilor cet6!eanului
se creeazS' opinia publici (alta decAt
cea
prin ldrgirea accesului la vot, reforme menite
si
oficiald), problemele societS'lii devin obiectul
sus.tinl noile categorii socia]e in p]ini ascensi- de-a
politicS" qi dezbateriior publice, care vor determina'
une, d.esce nlralizare administrativS"' politice'
economici. Conservatorismul, pe de alti
parte' lungul secolelor, noi transform[ri
si nu economice sau sociale'
sustine o evolulie lentd, progresiv5'' care
zdruncine ierarhiile 9i privilegrile sociale 9i
o

viat5. economici Pulin flexibili'

B, S"ottur, RoMANESC iN EPocA LUMINTLoR

i., teritoriile se accentueazi Cu toate aceste dificultili 9i in ciuda
romAneqti
contex-
d'in sud-estul Europei' care
dominalia otomani in Moldova qi lara tului internalionalautonomiei qi pierderi terito-
gtirbirea
din la
RomAnesc[ sub forma regimului fanariot duce
in zorii
1711, respectiv 1716, iar Transilvania'
din 1699' riale, qi spaliu1 romAnesc se regiseqte
intr5- sub stS,pdnirea Imperiului Habsburgic' modernitS.tii.
Ce presupune rnodernitatea?
participarea
structuri sociale dezvoltare adoptarea
tutwor unor
noi: burghezia qi de tip categoriiJor sociale
muncitorimea capitalist constitutii
la viala politici

un nou trp de
desfintarea
privilegiilor societate,
fundamentat
boieregti, emanci-
pe drepturile
parea lSranilor 9i
qi omului gi ale
ietirirea lor
cetS.teanului

Purtdtorii ideilor de modernizare sunt diferili incearcd sd impuni Marilor Puteri procesul de
gi se schimbi, in functie de realit5lile epocii: modernizare.
boierimea. elita inteiectuald. elita confesionald - In Tara RomAneasci 9i Moldova se ajunge
greco-catolicd, statul. la constituirea unui grup activ de boieri nu-
Formele qi mijloacele prin care se rednzeaze mit ,,partida nalionald", care are o atitudine
modernizarea sunt qi ele diferite qi adaptate fermd in problema moderntzdrtt qi o exprimd
contextului istoric: clar in fala Marilor Puteri (Ion CAmpineanu,
ir
. Etapa cir,rtirii sprijinului extern. Act de un'ire Ei independen{d; documentele
Proiectele politice se manifestd sub forma revoluliei de Ia 1848)'
memoriilor care cauti solulii pentru modernizare - In Transilvania, Banat, Bucovina, Iupta de
cu ajutorul Marilor Puteri. emancipare a natiunii romAne imbraci forme
- Conferinfele, congresele de pace care reunesc violente de protest (revolulia din 1848).
mari puteri europene sunt folosite de grupuri Etapa aclionali. Trecerea, in secolul al
d"e boieri moldoveni sau munteni ca ocazii pen- XIX-lea, de ia identitatea de neam la conqtiinla
tru a i-nainta memorii de modernizare politicd naliona16 contribuie la coagularea proiecteie
(memoriile boieregti ale secolului al XVIII-1ea). politice anterioare intr-o formd superioard qi
- in Transilvania, lupta romAnilor pentru drep- unitard: ,,proiectul politic romAnesc".

turi nalionale este initiatd de elita intelectualS. - In lara RomAneasci 9i Moldova ,,proiectul
a secolelor XVI{]-f,fX, $coala Ardeleand gi politic romAnesc" viza: unirea, independenla,
;' - ulterior Partidul Nalional RomAn ($coala alipirea provinciilor pierdute in cursul isto-
- Ardeieand prin Supplex Libellus Valachorum, riei (obiective reahzate in 1859, 1877, 1918).
l7gl, Memorand.um-vf,7892). - InTlansilvania, Basarabia, Bucovina,,proiectul
. Etapa contestatarS". Proiectele politice politic romAnesC' viza unirea cu patria-mamd,
se manifestS. prin acliunile unor grupuri care RomAnia, obiectiv reaJtzatin 1918'
I. PRoIECTELE POLITICN iN SECOLUL A], XVIII-LEA SI PRIMA JUMATATE A
SECOLULUI AL XIX-LEA
Cine qi<, asunxat rcIulin procesul d.e mad.emizare gi carc au fost formcl'e d'e manifestarc?
II. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN
Cum s-a, constituit statul ron'I'An modern?
III. CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN MODERI{
Ca.re au fost etapele gi mod,alitd.lile d.e consolid'are a statului romd'n?
I. PROIECTELE ?OLITICE
iN secoLUL AL xvnr-LEA rt pRtMA JUMATATE A sEcoLULUt AL xtx-LEA
Cine gi-a asumat rolul tn procesul de modernizare gi care au fost formele de manifestare?

in secolul al XVIII-Iea, intr-o primd etapd, constitulii, programelor revolu!ionare, a
boierii sunt cei care vor eiabora o serie de pro- legislatiei elaborate de domnitori sau Marile
iecte politice, ulterior reformismul fiind preluat Puteri.
de citre autoritatea central5, tineri intelectuali $i in Transilvania, proiectele poiitice, sub
sau chiar de cdtre Marile Puteri. forma memoriilor, au parcurs acelaqi drum de
Proiectele au fost concretizate sub for- Ia Supplex Libbelus (I744) Ia Petilia Nalionald'
ma memoriilor boiereqti, a proiectelor de din 1848.

.d
JT. KEFORMISMUL DOMNESC

Context istoric dar qi religia romAnilor, ceea ce a atras
in secoiul aI XVIII-lea, spaliul romAnesc admiralia pentru absolutismul luminat ai
se afl5 sub regimul dominaliilor strdine, impdratului.
care aduce cu sine, pe lAngi schimbarea de
statut politico-juridic, 9i elemente de moder- Reformele dornnegti din perioada
nitate, specific europene, promovate de dom- regimului fanariot qi habsburgic
nitori sau curtile imperiale. In Moldova gi Chiar dac[ domnitorii fanarioli au
fara RomAneascd se accentueazS. dominatia la bazl. experien[a culturalS greacd qi
otomand prin impunerea in 1711, respectiv in otoman6, mul.ti dintre ei sunt cunosc[tori
I716 a regimului fanariot, prin care Poarta a de limbd francez1, qi sunt atraqi de eiemen-
urmdrit consolidarea controlului otoman, in teie de modernitate din Europa OccidentalE.,
contextu] instaurdrii regimului habsburgic favorizAnd pitrunderea culturii franceze qi
in Transilvania, din 1699 qi a manifestdrii in spaliul romAnesc. Ei vor domni in spi-
Imperiuiui Rus ca mare putere in Europa de ritul monarhilor luminali, asemeni celor din
sud-est. apus, promovAnd o politici de reforme, ceea
Regimul fanariot (1771, 17L6-1821) s-a ce reprezintS. un aspect pozitiv al regimului
manifestat prin transformiri in plan poiitic, fanariot.
economic, dar gi plan cultural. Din punct de Constantin Mavrocordat, domn fana-
vedere politic, autonomia tiriloreste qtirbitS, riot, succesiv at6.t in Moldova, cAt 9i in
domnitorii fiind numili direct de citre sul- lara RomAneascd, cunoscut ca filo-francez,
tan, din rAndul boierilor din cartierul Fanar iniliazd. reforme in domeniul social, fiscai,
al Constantinopolului. Pe plan economic, administrativ qi judecS.toresc; anunlul cu
cresc obligaliile fa!5 de Poart6, este impusS. o privire Ia politica reformatoare a ajuns pu-
fiscalitate excesiv[ qi se instituie monopolul biicat in 1771 in gazeta francezb" Le Mercure
comercial otoman. de France.
Curtea imperial5 de la Viena, in timpul dom- Reforme sociale: desfiinleazi dependenta
niei Mariei Tereza qi a fiuiui ei Iosif al ll-lea, ldranilor din cele doua !6ri qi ii transformd
impune reforme in spiritul absolutismului lu- in cl5.caSi, !5.rani cu libertate personal[, dar
minat, politica reformatoare dusd de Iosif al f5.r5. pimAnt; reglementeazd regimul zilelor de
II-ea fiind cunoscuti, man tdrzill, cu numele de munci pentru !5.rani.
iosefi,nism. Aceste reforme privesc Ai Transilva- Pe plan administrativ introduce remuneralia
nia qi au atins domeniul agriculturii, situalia funcliiior, iar in domeniul judecdtoresc sunt
socialS. a t5ranilor, educalia, administralia, inliinlate instanle de judecatS- in fiecare jude!
qi este lirnitatl autoritatea clerului in chestiu- elementare rurale qi a qcolilor confesionale
nile de judecatS. ale 4omAniior ortodocai 9i uniti. Prin Edictul
Alexandru Ipsilanti, a-lt domn fanariot, de tolerantd., din 1781 se acordd iibertate
dovedeqte,prin mdsurile luate, preocupiri pen- religioasd qi credinciogilor necatolici, ridicAn-
tru domeniul educaliei: reorganizeazd Academia du-se astfel restric{iile privitoare ia accesul
n

i
DomneascS. de Ia Sf. Sava, infiinteazi
o qcoald de in funclii, pentru practicarea unor meserii
preo{i gi un orfelinat. De asemenea, se ingrijegte sau delinerea de proprietdti.
de starea edilitari a Bucuregtiului, organtzeazl.
sistemul poqtelor qi manufacturilor de hArtie. Consecinte
Dupi modelul codurilor civile austriece qi Proiectele politice referitoare la modernizare
franceze aie lui Napoleon Bonaparte, domni- au fost elaborate gi de cdtre autoritatea statalS
torii fanarioli au emis coduri de iegi: 1780 - in spiritul epocii luminilor. Chiar dacd spatiul
Prauilniceasca condicd a iui Alexandru Ipsilanti romAnesc s-a aflat sub dominalia regimurilor
in Tara RomAneasc6,7877 - Codul Callimachi str5.ine, politica absoiutismului luminat promo-
al lui Scarlat Callimachi in Moldova qi 1818 - vatd de fanarioti sau habsburgi atinge domenii
Legiuirea Caragea a lui Ion Gh. Car"ac'ea in de dezvoltare.
Tara RomAneascS.. Limba francezd a devenit in Moldova gi
In Transilvania, regirnul habsburgic Tara RomAneascd cunoscuti de marii boieri,
prin reformele iosefine a urmirit: moderniza- care au initiativa trimiterii fiilor 1or la studii
rea relalii1or agrare, educaliei, administraliei in Europa. Astfel, treptat, se formeazd o noud
qi bisericii. Astfel, in 1783 a fost elabo- elitd intelectual5, paqoptiqtii, care va prelua
rat un decret cu privire la emanciparea iniliativa proiectelor politice, atingAnd un punct
iobagilor (tdranii dependenli) qi 1a modi- culminant in 1848.
ficarea relaliitor dintre nobili qi tirani. in in Transilvania, urmare a politicilor iose-
domeniul invdtimAntului 9i al educatiei a fine, se creeazS. o elitd intelectualS. romAnescd,
fost elaborat planul intitulat Ratio Educa- care igi va concretiza idealuriie intr-o serie de
tionis cu scopul de a creqte numirul qcolilor documente.

ffi. Poor"crELE POLITICE BOIERE$TI;
MEMORIILE BOIERESTI DIN SECOLUL AL XVIII-LEA

Context istoric Ac{iuni
O caracteristicS. a perioadei qi a spaliului ' In1772, o delegatie comunS. de boieri din Mol-
romAnesc o reprezinti statutul international, dova qi Tara RomAneascl adreseazd un memo-
al suzeranitdtii otomane, accentuat sub forma riu Marilor Puteri, prezente la tratativele de
Tegimului fanariot (1771, 1776-1821), cdruia i pace de Ia Focgani (in urma unui rS.zboi ruso-
se'adaugd intervenlia directd a Imperiuiui Rus, turc), prin care solicitd revenirea la domniile
sub forma protectoratului (neoficiai din I774).Pe pdmAntene, respectarea autonomiei gi unirea
acest fond, boierii romAni solicitS. sprijinul Marilor celor doui ldri sub proteclia Austriei, Rusiei qi
Puteri (Imperiul Habsburgic, Irnperiul Otoman, Prusiei.
Imperiul Rus, Prusia - cel rnai puternic stat ger- ' in 1791, cu prilejul tratativelor de pace de la
man) in contextul ,,crizei orientale", exploatatd in $istov, Divanul Tirii RomAneqti se adreseazd
favoarea spatiului romAnesc, pentru rezolvatea delega,tilor ruqi qi austrieci printr-un memo-
problemelor in procesul de modernizare. riu in care se cere: autonomia qi neutrali-
Problemele puse in disculie sunt cele care tatea !5.rii sub garanlia Austriei gi Rusiei,
aparlin de modernrzarea socialS, politicd qi obiigatiile cdtre Poartd sd se desfiinleze cu
economicd. Boierii p[mAnteni din Moldova qi exceptia tributului, alegerea domnului din-
lara RomAneasci se substituie gi aclioneazS.in tre reprezentanlii stSrilor tdrii, libertatea
numele statului, prin elaboarea memoriilor, ca comerlului, desfiinlarea raialelor.
proiecte politice de modernrzare.
C. PuorucrE,-E po,,rrrcE BoTERE$Tr DrN pRrMA runrAratn A .EC.LULUT
ALXD(-LEA

Context istoric intre puterea legislativ[ qi cea executivd, ca gi pnn
Prima jumltate a secolului al XX-tea aduce proiectarea unei justitii orgarizate.
continuarea la o alti dimensiune, sporitd a proiec_ Perioada I822-IB27 reprezintd o etapd
telor politice qi reformelor din secolul al XW[-]ea. importantd in procesul modernizdrii spatiului
Problema orientald se menline, astfel incAt se romAnesc ai de cunoagtere a solicitdriior
continud emiterea memoriilor, de cdtre boieri, romAnegti la nivel european.
adresate Mariior Puteri. Acestea vor reacliona .Astfel, prin Convenlia de la Akkerman,
din
la constanla solicitdrilor romAnegti, care cer pu- 7826, sunt puse in aplicare o serie de solicitiri
nerea in practicd a proiectelor. Imperiul Rus va ale proiectelor politice romAnegti: alegerea
actiona oficial, din 1829, ca putere protectoare gi domnitorilor dintre boierii pimAnteni, poarta
se va constitui intr-un factor modernizator tren_ avAnd doar dreptul de confirmare, garantarea
tru spaliui romAnesc pAnd in 18b6. libertdlii comerlului, cu condilia asiguririi
consumului intern cdtre Poartd.
Ac-giuni . Tratatul de Ia Adrianopol din 1g29 instituie
' Il1 1802, boierii rrroldovenl, intr-un memoriu oficial protectoratul rus, inceteazl" monopolul
adresatimpdratuluiNapoleon al Frantei, solicitd au- turcesc asupra comerfului, se acordd libertatea
tonomia tdrii qi revenirea la domniile pim6ntene. navigaliei pe Dunire gi sunt restituite raialele
' Intre 1817-1818, boierul Iordache Rosetti- de pe malulstAng al fluviului.
Rosnovanu elaboreazl, o serie de proiecte prin ' In 1831 9i 1832, pentru fara RomAnesci,
care propune instaurarea unui regim politic in respectiv Moldova, intrd in vigoare Re_
care Adunarea Obqteascd (institutie 1e gislativd) gulamentele Organice. acte cu valoare de
gi Divanul (institutie executivd) sd detini ro- constitutie. Eie au fost elaborate de comisii
lul important in stat, iar institutia domniei sd de boieri romAni, tinAnd cont de memoriile
detind un rol minor. boiereqti, pe baza recomanddrilor Curtii de la
' in 1821, in contextul miqcdrii de revoltd a Petersburg gi aprobate de puterea protectoare
lui Tudor Vladimirescu, cu scopui inldturarii rusd. Aceste acte au reprezentat un progres,
regimului fanariot, sunt emise o serie de docu- aducAnd elemente de noutate gi modernizare:
mente considerate proiecte politice. proiectul - separafia puterilor in stat;
de la 1821 se manifesti in prelungirea progra- - organizare administrativd imbundtdtitd,
mului boierilor pimAnteni. Noud este ins5, in con- cu remunerarea functionariior:
textul revoluliilor balcanice, ideea de realtzare a - justilia, pentru prima datd organtzat1
programului politic, prin insurec{ie, gi nu pe cale separat, pe baze noi, intr-o ierarhie riguros
legali, a$a cum au incercat boierii inainte. stabilit5; instituirea corpului de avocati,
Prin Cererile norotlului romdnesc, adev5rat judecdtori 9i procurori;
proiect de reorganizare a tirii, se solicitd: - noud organizare fiscal5;
- numirea in functii dup[ merit; - regiementdri economice qi sociale.
- libertatea comertului; Cu toate aceste elemente de modernitate,
- infiintarea unei armate nalionale; Regulamentele Organice nu au rezolvat deplin
- limitarea la patru a numdrului boieriior problemele societSlii romAneqti, prin faptul cd se
greci din Divan; menlin privilegiile boiereqti, nu prevdd drepturi
- plata impoziteior qi de cdtre categoriile so- qi libertili cetifeneqti, aceste acte fiind o marc5 a
ciale scutite. protectoratului rus gi a suzeranitdlii otomane.
Consecinla imediatd a miqcdrii de revolt5 din ' In anii '30, de la atitudinea de solicitare prin
1821 a fost revenirea la domniile pimAntene, memorii adresate Marilor Puteri, romAnii se
incepAnd cu 7822. mafi;rtzeazd poJitic Ai contestd in mod deschis
' In 1822,Ionicd Tiutu rcdacteazl proiectul de regimul regulamentar. Astfel, boierii din Tara
constitulie Constitutin cd.ruurwrilor, ln care este RomAneascd se organrzeazl intr-o migcare
previzutd limitarea puterii domnului prin crearea contestatarS., cunoscutd sub numele de ,,parti-
Sfatuiui obqtesc. Pentru prima datd se preconizeazi, da nafionali", condusd de Ion CAmpineanu. Ei
[rtr-un act ce se dorea o constitufie, un irceput de elaboreazd, in 1838, o serie de proiecte de reformd
separafie a puterilor in stat, prin distinctia fbcutd qi constitu\ie: Act de unire gi independeruld. qi
Osdbitul act de numire a suueranului romd.nilor,

117
prin care solicitd inldturarea suzeranitSlii oto- prin care ia naqtere Biserica gteco-catoiic5, epis-
mane qi a protectoratului rus (independen!6), copul acestei biserici fiind singurul romAn care are
unirea principatelor intr-un singur stat gi dreptul de a face parte din Dietd, romAnii avAnd,
monarhie ereditarh. astfei, o minimd reprezentare politici.
' in 1843 a luat fiinti, dupi model francez, Iniliativa memoriilor o are episcopul greco-
societatea secreti ,,Frdpid', alcatuitd din tineri catolic, Inochentie Micu Klein, care, in 7744,
intelectuali, fli de boieri, cu studii ia universititi inainteazd Curtii imperiale de la Viena, Supplex
din Europa, cunosculi sub numele de bonjourigti. Libellus, document prin care militeazd pen-
Printre ei se remarcS: Nicolae Bilcescu, A1.I. Cuza, tru emanciparea natiunii romAne, aducAnd
Ion Ghica, Mihail Kogdlniceanu, Al'ram Iancu, argumente istorice qi fiscale (contributiile fi-
Andrei $aguna. Membrii societS.lii igi propun, ln nanciare ale populaliei romAneqti, numeroasi,
spiritul romantic dominant european al idealului in visteria habsburgicd). Activitatea sa a mar-
unit5lii nationale gi in absenla partidelor politice, cat inceputul migcirii de emancipare politicl 9i
organizarea unor revolu,tii pentru inldturarea formarea conqtiintei nalionale a romAnilor din
regimului politic qi unirea romAnilor. Transilvania qi a fost continuati de migcarea
In Transilvania, ca urmare a lipsei nobi- culturald,,$coala Ardelean5". Cei mai importanti
limii romAnegti, a elitei, care si preia iniliativa reprezentanli au fost: Gheorghe $incai, Samuil
elaboririi unor proiecte politice, aceastS. etapl Micu, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, care, in
va fi asumati de primii intelectuali romAni - cle- documentul Supplex Libellus Valachorum, dtn
rul greco-catolic. Din 1699, Transilvania se afl5 1791, trimis impdratului de la Viena, soliciti
sub dominalie habsburgicE, iar Curtea imperiald emanciparea naliunii romAne, pe temeiul argu-
de la Viena emite, in 1701, Diploma leopoldind, mentelor de ordin numeric, economic si istoric.

X3. Poorucru,, Polrrrc PASoPTrsr
Context istoric prinzAnd toate revendicirile romAnilor de pAnd
Izbucnirea revoluliei general europene in atunci. Propunerile de reformd din proiecteie
anul 1848 (,Primdvara popoarelor") a deter- politice ale boierilor se regS.sesc in proiectul pol-
minat manifestarea gi in spaliul romAnesc a itic paqoptist, in concordan.td cu evenimenteie
miqcdrilor revolulionare, inilial imbr6cAnd forma de pe plan european. Aceste programe au fost
petilionari, ulterior prin confruntdri directe. elaborate de intelectuali qi mica boierime.
Documentele revoluliilor de 1a 1848 din Programele revoluliei romAne de la 1848 qi
spafiul romAnesc reprezinti o continuare a obiectivele urmdrite de revolulionari sunt prezen-
proiectelor politice eiaborate pAnd in acest tate in tabelul de mai ios:
moment, dar qi punctul culminant, acestea cu-
Acfiuni rornAnegti
Programe Cine l-a redactat Obiective Modernizarea Obiective
.rrevolulionare nalionale. statului. sociale
Statutul Drepturi qi
politico-juridic libertiLli
cetS!eneqti
Petitiunea- Vasile Alecsandri Atitudine Desfiinlarea cen- Atitudine mode-
proclama{iune; moderatd: ,,SfAnta zurii, funclii acordate rat6: ,,Grabnica
27 maftie 7848, p6.zire a dupi merite, reforma imbundtilire a
Iagi, Moldova Regulamentului qcolilor, desfiinlarea stdrii locuitorilor
Organic" pedepselor corporale s[tenl'
Petilia Nat,ionald, Simion Birnutiu Independen!a Libertatea tiparului Desfiin!area
3 mai 1848, Blai, naliunii romAne, gi a exprimirii oficiale iobigiei
Transilvania egalitatea in drep- in limba romAn6, gcoli firinicio
turi cu naliunile romAnegti, recunoag- despigubire
conlocuitoare: terea religiilor romA-
,,Noi vrem s[ ne negti, asigurarea
unim cu !ara" - libertifii personale,
respinge anexarea libertatea industriei 9i
la Ungaria a comertului
Prin{.ipiile noastre Costache Negri Unirea Moldovei gi Intemeierea Improprietirirea
pentru reformarea Vasile Alecsandri a Tirii RomAneqti instituliiior !irii firinicio
patriei, 12 mai ,,intr-un singur pe prirrcipiile de despigubire
1848, Bragov, stat neat6.rnat" Iibertate, egali-
Transilvania tate qi frS.tietate,
desfiinlarea privilegi-
ilor, egaliatea tuturor
in fala legii
Peti{ia !d.rii, Eudoxiu Autonomia Dieti cu reprezen- Desfiinfarea
20 mai 1848, Hurmuzachi tarea tuturor catego- clicii
Cerniufi, Bucovina riilor sociale, egalitate
religioasi, Iibertatea
folosirii limbii romAne
oficial
Proclamalia de la Ion Heliade Respectarea Descentralizare Desfiin!area
Izlaz, 9 iunie 1848, Ridulescu autonomiei administrativS., domn clicaqilor qi
Tara RomAneascd responsabil, ales improprietdrirea
pe 5 ani, emiterea prin despigubire
unei noi constitufii,
contribulie fisca16
generalS., libertatea
invilimAntului

Petilia neamului Eftimie Murgu Respectarea Recunoagterea
romdnesc din Un- autonomiei oficiali a }imbii
garia gi Banat, 15 romAne gi autonomia
iunie 1848, Lugoj, bisericii ortodoxe
Banat
Dorinlele partidei Mihail ,,IJnirea Moldovei Desfiinlarea privi- Desfiin{area
na{ionale din MoI- KogS.Iniceanu cu Muntenia este 1egiilor, egalitaiea clicagiior gi
douo, august, 1848, cheia de bolti in fala legii, Iiber- improprietdrirea
Cerniufi, Bucovina fird de care s-ar tatea cuvAntului, prin despigubire
pribugi tot edificiul a intrunirilor, a
national" invitimAntului

Consecinfe concretizatS.prin trecerea revolulionarilor din-
Proiectul politic paqoptist a avut un puternrc tr-o parte in alta a Carpalilor, in coresponden{a
impact asupra populatiei romAneqti gi a con- dintre aceqtia, dar mai ales in obiectivele unifica-
tribuit la strAngerea legS.turilor dintre romAni, toare afirmate.

E" S"o ttFICATIA pRoTECTELoR PoLITTcE RoMANE$TI'
SECOLUL AL XVIII.LEA - PRIMA JU]\N TATE A SECOLULUI AI XD(-LEA

in secolul al XVIII-lea gi inceputul secolului profitAnd in decursul deceniilor ce vor urma
al XIX-lea, in spaliul romAnesc se accentueazd. de orice ocazie externi favorabild spaliului
dorinta de reformare a societdtii romAneqti qi romanesc.
conqtiinla nalional5.. Aceste deziderate sunt gAn- Proiectele politice din prima jumdtate a seco-
dite gi prezentate prin proiectele poli-tice asumate lul a1 XIX-tea nu qi-au atins marile obiective
de boieri, ulterior de intelectuali, urmAnd ca in a propuse, ins5. au urmat un proces de evolutie in
doua jumitate a secolului al XIX-lea sd fie puse deceniile urmetoare, trecAnd ia o noud etap5,
in practicd. Astfel sunt clarificate principalele aclionald, astfel incAt revolulia de la 1848 a
obiective ale romAnilor - unire 9i independen![. demonstrat ci pentru modernizatea societilii
In acest context, elita wemii dobAndeqte abili- romAnesti este nevoie de unitate statalS"
tate diplomatici in relaliile internalionale,

+,
i
g
fl

F
ll. coNsrtrutREA srATULtJt r.oMAu uopERN
Cum s-a constituit statul rom6.n modern?
F
gn
Bi
A
F A, CoNIEXT ISToRtc

F
Unirea Moldovei cu Tara RomAneasci, pro- romAnilor au fost in special Franta qi statelr
"E
iect poJitic al elitei romAneqti, este precedati de italiene, acestea din urm5" avAnd acelaqi ideal a
I miqcarea unionist5. Aceasta reprezintd actiunile unit5lii statale, iar Anglia qi Prusia doreau limi
desfhqurate de revolutionarii romAni dupd 1848, tarea influenlei ruseqti in zona balcanicd pe fondu
plecali in exil, unde militeazS. pentru unirea romA- ,,crizei orientale", astfei cd priveau cu simpatie po.
t
nilor intr-un singur stat. Ei fac astfei cunoscutd sibilitatea constituirii unui stat romAnesc.
I
problema romAneasci in rAndul oamenilor politici itr procesul de formare a statului romAn
qi a presei din Franta, Anglia gi statele italiene. se interfereaz1 mai mulli factori: miqcarea
$i in Moldova, dupi revenirea revolulionarilor in unionist5, atitudinea opiniei pubiice europene
!arA, se creeazS, o astfel de miqcare prin infiintarea 9i politica marilor puteri.
de asociatii qi reviste. Receptive la mesajele
?-r
f,S, AcrruNr cARE coNTRIBUTE L{ FoRIILAREA sTATULUT RoMAN MoDERN

In 1853-1856 se destiqoard Rdzboiul Crimeei, - statul condus de un print striin, dintr-o
nou moment al ,,crtzei orientale". In urma in- familie domnitoare europeand; moqtenitorii
frAngerii Rusiei, in 1856, cele qapte mari puteri s5. fie crescu{i in religia tdrii;
(Anglia, Prusia, Rusia, Franla, Sardinia - stat - respectarea autonomiei sub garanlia
italian -, Turcia gi Austria) organrzeazi Con- coiectivi a marilor nuteri.
gresul de pace de la Paris. Cu aceasti oca- in 1858, in cadrui Conferintei de la Paris,
zie, problema romAneascS", a unirii, devine marile puteri au emis Conventia de la Paris,
o problemd europeand 9i este dezbdtutd de act cu valoare de constitutie pentru Principatele
marile puteri. Acestea, intr-o sectiune a Tra- romAne.
tatului de la Paris, adopti o serie de preve- Prevederi:
deri referitoare la Principatele romAne. - unirea Principatelor cu numele de ,,Prin-
Prevederi: cipatele Unite ale Moldouei gi Valahiei";
- desfiintarea protectoratului rus; - alegeri separate pentru funclia de domn gi
- introducerea garantiei colective a celor pentru Adunarea Electivi;
qapte mari puteri; - institutii comune: Comisia Centraii de
- menlinerea suzeranititii otomane; Ia Focgani (elaboreazd proiecteie de legi)
- Rusia cedeaz1. Moldovei sudul Basarabiei qi Inalta Curte de Casatie gi Justltie (cea
r . cu cele trei judele: Cahul, Bolgrad qi Izmail; mai inalti instan{d judecdtoreascd);
- - convocarea unor adundri ad-hoc, cu rol con- - alte prevederi: domnul era ales de cdtre
sultativ, pentru formularea unor propuneri Adunarea Electivi, care era aleasi prin vot
cdtre puterile garante privind organizarea cenziLar; desfiinlarea privilegiilor, drepturi
Principatelor. 9i libertdti cet5lenegti.
In 1857, Adun[rile ad-hoc, alcituite din In textul Convenliei nu se menliona ci per-
reprezentanli din toate categoriile sociale, soana care candida la functia de domn in ambele
iqi desf5.goar5. activitatea in Moldova qi Tara Principate trebuia sd fie diferitS, iar romAnii
RomAneasci qi elaboreazl,rezolutiile pe care 1e l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitor
vor inainta marilor puteri. unic.
Rezolutiile: La 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivd
- unirea Moldovei cu Tara RomAneasci din Moidova il alege domn, iar Ia 24 ianuarte
intr-un singur stat; Adunarea din Tara RomAneascS., cu unanimi-
- numele statului: RomAnia: tate de voturi, are aceea$i opliune.
C. co**crNfE
Unirea s-a rea-lizat prin dubla alegere a luj unul dintre marile obiective a-le proiectelor
Al.I. Cuza, profitAnd de rln context internafional politice romAnegti a fost atins, realizarea statu-
favorabil, urmAld calea plebiscitar-diplomatici lui romAn, urmAnd ca i-rn deceniile urmltoare sd
si impunand,,politica faptului implinit'. Odatd se continue punerea in practici a altor puncte
cu alegerea lui Cuza qi formarea statului tom5t, din cadrul proiectelor politice romAneqti-

III. CONSOLIDAREA gTATULUI ROMAN MODERN
Care au fost etapele gi mod.alitdlile d.e eonsolidare a statului romdn?

A. co*to". rsroRrc

Un prim mare obiectiv al proiectelor politice obfinerea independenlei gi realizarea marelui
romAneqti, acela aI constituirii unui stat romAn, obiectiv, unirea tuturor romAni-}or intr-un sin-
a fost reahzat odat5. cu dubla alegere at lui AI.I. gur stat na-tional unitar romAn.
Cuza in 1859. Oamenii politici romAni au acum Toate aceste obiective vor fi atinse in a doua
in fati alte mari provocdri: consolidarea statului, jumS.tate a secolului al XIX-iea gi in primele de-
prin punerea in practici a dezideratelor romA- cenii din secolul al )C(-lea, printr-o sustinutd
nilor, reforme pentru modernizare, instituirea activitate pe plan intern qi extern, profitAnd de
unei monarhii erefitare, cu aducerea in lari situaliile internationale in favoarea statului
a unui prin! str5,in, nou5. constitutie modernS, romAn.

s, Co*ToLTDAREA sTATULUT RoMAN MoDERN suB AT,DLANDRU IoAN Cuze (1359-1866)

Indecursul domniei lui A1.I. Cuza putem care trebuia si fie baza unit5lii politice a
deosebi trei etape: statului. Pe plan administrativ, a realizat
1. 1859-1862 - recunoagterea externl a dublei unificarea serviciilor vamale, a telegrafului
alegeri qi a unirii; mdsuri de unificare interne; qi a pogtelor, unific[ sistemul de mS.suri qi
2. 1862-1864 - incerciri de reaiizare a reformelor; greutili, desfi.inteazd granita dintre Moidova qi
3. 1864-1866 - perioada marilor reforme; dom- Tara RomAnesci, iar Bucureqti a fost declarat
nia autoritari. capital5. De asemenea, pentru o mai bun5.
rela{ie cu mari-le puteri, infiinteazd consulate
1. 1859-1862 in principalele capitale europene.
AceastS. etapd se caracterizeazS' prin efortul
depus pe plan internafional pentru a obfine 2. r862-L864
recunoaqterea externS. a dublei alegeri Ei a in aceastd. a doua etapS-, Cuza a incercat
unirii gi pe plan intern prin eforturi in vederea rezolvarea marilor probleme ale societS.lii
unificirii legislative qi administrative- romAnegti, printre care gi chestiunea rurali, a
Marile puteri au arrrt reactii diferite, de Ia a improprieteftii fdranilor cu p5.mAnt. In lumea
accepta Actul dublei alegeri qi al unirii pSni Ia a politicS. romAnesci se conturau dou5- grupiri
refiiza recunoaqterea voinlei rom6.ni1or, astfel c5, politice: conservatoare qi liberalS.. Gruparea
abia in 1861, in cadrul Conferinfei de la Constanti- conservatoane, care ii reprezenta pe marii
nopol, marile puteri acceptS. unirea administrativd. proprietari funciari, era impotriva divizdrii
qi legislativ5., in confitiile puse de Ttrrcia gi Aus- mari-lor proprietS.ti funciare, considerAnd c5'
tria, numai pe perioada domniei lui Cuza. tiranii nu aveau suficiente resurse pentru
Pe plan intern, programul reformator al lui a lucra pimAntul. Gruparea liberal5 dorea
Cuza a fost dominat de unificarea legisiativS., gS.sirea unor solulii, cuprinzAndu-i pe tinerii
burghezi in formare, dar gi boierimea micd gi la cel primar la cel superior. Legea prevel
mijlocie. Problema se acutizeazd. citnd primul invdldmAntul primar ca fiind obligatoriu
ministru a1 primului guvern unic (1862), con- gratuit, egalitatea sexelor la invdtimAnt
servatorul Barbu Catargiu, care se impotri- Ianctzayea lui. Consacrd liceul de 7 clase, r
vise ideii de improprietirire, a fost asasinat. in o pondere mai mare acordatd disciplinelr
aceast5. situalie tensionatd politic, domnitorul umaniste, introduce invd{dmAntul tehn
il numegte, in 1868, prim-ministru pe 1iberaluj profesional prin qcolite de agriculturd, arte
moderat Mihail Kogdlniceanu. meserii qi de comer!. Incd din 1860, Ia Iaqi
Primul pas pentru realizarea reformei fost infiintati Universitatea, iar in 1864, es1
agrare a fost realizat in decembrie 1868, infiintatd Universitatea din Bucureqti. S
cAnd este votatd Legea secularizirii averilor pun astfel bazele sistemului de inv5tdmAr
md.ndstiregti, astfel revenea in stdpAnirea modern romAnesc.
statuiui 25% din teritoriul tdrii, formAndu-se Alte mdsuri reformatoare: emiterea Coduh
un fond funciar la dispozilia tdrii. Civil, elaborat pebaza codului lui Napoleon r
La solicitarea domnitorului, Mihail Kogdlni- a celui italian, Biserica ortodoxd este declarat
ceanu elaboreazd un proiect de reformi agrarl, autocefald, este emisd Legea organtzlrri jude
care va fi inaintat Adunirii Legislative. in cdtoreqti, Codul penal qi de procedurd penali
7864, dominatd de conservatori, Adunarea In aceastl perioadd au fost luate o serie d
Legislativi il respinge gi cere demisia premie- mdsuri pentru incurajarea pdtrunderii capita
rului. Cuza, printr-un act neconstitutional, lului strdin, infiin[area burselor de comert gi
refuzd demisia, ceea ce echivaleazd cu o loviturd C.E.C.-ului.
de stat qi dizolvi Adunarea Lesislativ5.. Cu toate aceste reuqite de reformare r

societdlii romAneqti, domnia autoritari
3. 1864-1866 instauratd odati cu lovitura de stat i-:
Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmatd indepdrtat pe oamenii politici de domnitor. Sr
de elaborarea unui nou act constitutional: constituie, astfel, o alian!5 politicd indreptati
Statutul Dezuoltdtor al Coruuentiei de la paris. impotriva lui Cuza,,,rnonstrtLoasa coali{ie,
Statutul modifici in sens autoritar conventia, formatd din conservatori qi liberali radicaii, ct
sporeqte puterile dornnitoruiui in detrimentu] scopul inldturdrii domnitorului. Acesti coalitir
legislativului; noul act constitutional a fost s-a angajat, in conformitate cu dorintele
insolit qi de lege electorald, prin care creqte Adunirilor ad-hoc, sd sus{ini un prinf strdir
corpul electoral prin scdderea censului. pe tronul {5rii.
In acest context, in august 1864, Cuza a In acest context politic intern, in 11 februarie
sanc{ionat gi promulgat Legea rurald, prin 1866, Cuza este obligat si semneze abdicarea. in
care ldranii sunt improprietiriti in funclie de Iocul s5.u a fost numiti o Locotenentd domneascd.
numdrul de vite pe care Ie de{ineau, fdrd a putea care va conduce tara pAnS la glsirea unui prin!
vinde sau ipoteca pdmAntul timp de 30 de ani qi strdin care sd preia conducerea statului.
plitindu-ltimp de 15 ani. Legea rurald, consacrd.
/ dreptul de proprietate al tlranilor asupra lo- Consecintele domniei lui Cuza
turi-lor de p5mAnt. Legea a ar,'ut ins5., numeroase Domnia lui Cuza realtzeazl in spatiul romA-
imperfec{iuni: intinderea prea micd a lotului de nesc tranzifia spre regimul politic modern,
pdmAnt a fdcut ca proprietatea sd nu fie eficientd, parlamentar gi constitulional. De asemenea,
capabili si ofere alternative de trai, un num5r prin reformele modernizatoare ale domnito-
mare de !5rani au r5.mas neimproprietdrili. rului, determinS. mari schimbiri in structurile
Drept consecinle pozitive: o buni parte dintre societ5lii, in viata economic5, stimulAnd cate-
!5.rani au fost improprietdrili, dotarea mogiilor goriile burgheze, dezvoltarea industriali, mo-
gi a gospoddriilor !5,rinegti cu inventar agricol dernizarea mijloacelor gi cdilor de transport.
modern, o parte dintre ldrani s-au indreptat, ca Unirea gi reformele realizate au pus bazele
for!5 de munc5., spre industrie. statului modern, au dat o organizare unitard
In decembrie 1864 este emisl Legea noului stat, pregdtindu-l pentru o noud etapd
instrucliunii publice, prima lege modernd a din proiecteie politice romAneqti, cea a monar-
inv5l5mAntului din RomAnia, care reglementa hiei ereditare.
atAt invdl5mAntul pubiic, cAt 9i cel privat, de

kI,
C, Co*ToLTDAREA srArulur sue Canol I (1g66-1914)
Co.ntext istoric . Proiectul partidelor politice moderne
In urma abdicdrii, din 11 februarie 1966, Din punct de vedere politic, in RomAnia. ne
a lui A1.I. Cuza, se formea zE. o Locotenenli baza Constitutiei din 1866, se proclamd princiiii
domneascd, care va prelua puterea pAni la politice moderne, pebaza cirora vor funcliona
aducerea in lard a unui prin! strdin care sd instituliile statului asemeni institutiilor euro_
preia tronul. Parlamentul il proclamd ca dom_ pene: parlament bicameral, monarhie consti_
nitor al RomAniei pe Fiiip de Fiandra, fratele tutional5 ereditari; se creeazd primele partide
regelui Belgiei. Acesta a refuza| insd propu- politice, se acordS. l5rgirea dreptului de vot gi
nerea, fapt care a pus in mare dificultate cla_ se consolideazd institulia monarhiei (domeniile
sa politici romAneascd, in contextul reacliei regale, Altela Regald, Rege, este stabiliti sr.rc_
marilor puteri, care cer anularea unirii celor cesiunea la tron).
doud Principate. Prin activitatea diplomaticd Scena politicd a RomAniei moderne a fost
a oamenilor politici romAni 9i susfinerea animatd de doud mari orientdri politice, con_
impdratului Franlei, Napoleon al III-lea, dupd servatoare qi 1ibera15. Pe parcursul vielii politice
indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui din a doua jumdtate a secoiului al XIX-lea,
Prusiei pentru aducerea in tar6 a unui prin! aceste orientdri politice s-au grupat gi au format
strdin, in persoana principeiui german, Carol doud partide ce au guvernat alternativ RomAnia
de Hohenzollern- Sigmaringen. modernd.
Aducerea printului Caroi este aprobati in Partidul Liberal a luat fiinla oficiai in
!ard printr-un plebiscit, cetd!enii fiind chemati 1875, avAnd drept reprezentanli marcanli pe:
s5. se pronunle cu privire la aceastd problemi. Mihail Kogdlniceanu, fon C. Brdtianu, Ionel
La 10 mai 1866, prinlul Carol ajunge la Brdtianu, C.A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza.
Bucuregti gi depune jurdmAntul de credintd Partidul ii avea ca membri qi se adresa
fald de tar5.. prin discursul politic burghezilor (industriaqi,
comercianli, bancheri), liberilor profesionigti,
Froiecte politice de rnodernizare a dar 9i categoriilor sociale mijlocii.
institutiilor statului Proiectui de modernizare liberal promova
Domnia lui Carol I a reprezentat momentul constitulionalismul 9i pluralismul politic ba-
de maturizare politicd a RomAniei, aceasta zat pe libertatea de exprimare gi spirit de
devenind un stat modern, guvernat dupd tolerantS., prin incercarea de a extinde prin-
principiile liberalismului. Sunt vtzate actiuni cipiile de libertate qi egalitate pAnd Ia baza
de modernrzare pe mai multe planuri: poli- societSlii. Printre mariie obiective liberale
tic, economic, cultural qi social, RomAnia se numdrd i5rgirea dreptuiui de vot, dezvol-
cAgtigAnd qi un prestigiu deosebit pe plan tarea industriei nalionale cu interventia sta-
international. tului, prin legislalie economicd care sd acce-
Iereze procesul de modernizare. in acest sens,
. Adoptarea Constitufiei din 1866 devtza liberald s-a conceptualtzat in ,,prin
Una dintre marile probleme pe care Carol I a noi tngine", ceea ce presupune valorificarea
dorit s[ o rezolve, deziderat al proiectelor politice resurselor umane gi naturale ale ldrii pentru
romAnegti, a fost emiterea unei constitutii dezvoltarea societdlii romAneqti, fiind vtzate
moderne. in special: industria, capitalul, comerful, pro-
Noua Constitulie a fost adoptatd in iujie 1866 prietatea privat5.. De asemenea, liberalii pun
gi a fost inspiratl de constitulia belgiand
din 1880, accent pe liberatea presei, a dreptului de aso-
model de constitutie liberalS a wemii. potrivit ciere gi exprimare, pe garantarea drepturilor
noii constitulii, numele statului devenea oficial qi libertdtilor cetdteneqti.
RomAnia, cu statut de monarhie constitutionali Partidul Conservator s-a infiintat oficial in
ereditard. Constitulia a reahzat un echilibru 1880, avAnd ca lideri marcanfi pe: Lascdr Catargiu,
stabil lntre puterea executivd qi cea legislativd P.P. Carp, Titu Maiorescu. Partidul ii reunegte gi
$I s-a dovedit pentru mai bine de o jumdtate se adreseazd incd de la inceput marilor proprietari
cle secol un instrument juridic eficient, pe
baza fi.rnciari, dar gi celor care erau nemullumi.ti de po-
caruia a fost guvernatd RomAnia modernd. Iitica liberali (intelectuali, burghezi).

+
Proiectul de modernizare conservator era ba- - 1868 legislatie care pune bazele
zat pe o modernizare progresivS, treptati gi o construcliei unei retele moderne de drumurr
evolulie proprie adaptatl specificului societltii nationale qi locale;
romAnegti, fdrd salturi mari 9i preluarea mode- - 1880 - infiintarea Bdncii Nationale a
lelor occidentale. in acest sens, ii criticS. pe RomAniei:
libera-li ci adopti modele politice gi culturale - 1881 - infiintarea Creditului Agricol pen-
occidentale (formele), pe care le impun in rea- tru acordarea de credite iefLine {dranilor, a
litatea istoricd a spaliului romAnesc (fondul) ,,bdncilor populare";
qi elaboreazd. ,,teoria formelor fdrd, fond'. Prin - 1886 - Legea generalS a tarifelor - impune
aceasta, membrii grupului literar,,Junimea", taxe vama-le proteclioniste pentru economia
condus de Titu Maiorescu, considerau c5. romAneascS.:
RomAnia are o traditie institutionali, structuri - 1887 - I-€gea de fircurajare a industriei pre-
sociale qi spiritualitate proprie, peste care nu
-
vede scutiri de taxe qi tarife vamale, acordd
se pot implanta, fird discerndmAnt, institufii qi reducere a costurilor transportului pe
idei preluate din Occident. in acelaqi sens, dez- calea ferati qi terenuri de construclie gra-
voltarea economici a RomAniei moderne trebuia tuite pentru cetilenii romAni sau striini
si. se axeze pe dezvoltarea agriculturii- care infiinfeazl. intreprinderi cu un capital
' In 1884 este emisd o nou5.lege electorali, minim de 50 000 lei sau foloseau cel pulin
prin care se ldrgeqte baza electorald, astfel 25 de muncitori;
incAt puteau vota toli cei care plSteau un im- - 1890 - infiinlarea Serviciului de Navigatie
pozit cdtre stat. FluvialS RomAnI - pentru imbundtSlirea
' Din 1895 este introdus principiul ,,rota- transportului pe apd qi crearea unei flote flu-
tivei guverna-mentale", ceea ce presupune, viale;
dupd modelul politic britanic, alternanla la gu- - 1908 - legea Casei Rurale - crearea unui
vernare a celor doul partide politice. fond din care si le permiti tdranilor s5. cum-
' Proiectul modernizirii institutiei monar- pere terenuri.
hice s-a reatttzat prin emiterea Constitutiei din
1866, care pune bazele regirnului monarhiei Legislatie economici conservatoare:
constitutionale gi a sistemului parlamentar - 1889 - legea vAnzdrii unor propriet5ti ale
modern. statu-lui cdtre tdrani;
Institutia monarhiei in RomAnia modernS. se - 1892 - reorganizarea Creditului Agricol
consolideazd ir urma independentei de stat din pentru a asigura o parbicipare mai mare a
1877-1878, astfel cd, in 1878, Carol I primeqte firanilor;
titlul de Alte{d Regald., iar i-n 1881 titlul de - 1895 - legea minelor proclamd dreptul
Rege, iar RomAnia devine regat gi se stabilegte statului asupra resurselor subsolului, cu
succesiunea la tron, prin persoana trui Ferdinand, exceptia petrolului gi permite striinilor
nepotul de frate al Regelui. In 1884 gslg gmis5. detiaerea de proprietili funciare.
lege3 constituirii Domeniilor Coroanei.
" In plan politic intern, institutia monarhiei, Proiectul modern izdrii culturale
prin Carol I, a reprezentat un factor de stabili- ' Din punct de vedere al dezvoltirii invifi-
tate politicd, regele fiind un mediator il viata ne6.ntului, ir:r 1883 s-a infiinlat Casa $coalelor,
politicd romAneascd. s-a reorganizat Instruc{iunea Public6, creqte
numdrul qcolilor $i se afirmd profesori uni-
Proiectul modern izdrii econorn i ce versitari valoroqi. In acest sens, se remarci
' Legislatia econornici adoptatd de cele activitatea ministrului Instrucliunii Publice
doud partide aflate alternativ la guvernare a Spiru Haret, care a acordat o atentie deosebitd
contribuit la moderni zar ea RomAniei. pregS.tirii fuev5!5torilor de la sate qi ridicdrii
cu-lturale.
Legislatie economicS. liberali: ' Sunt puse bazele Acaderniei RomAne,
- 1867 - este adoptati moneda nafional5: sub numele de Societatea Literarl Academici
leul Q,6wenthaler - moneda bitutd in Tdrile RomAnS, for care coagula marile minti ale cul-
de Jos in secolul al XVI-lea gi care circulase in turii 9i gtiinlei romAnegti.
Principate pAnd in a doua jumitate a secolului
al XVIII-lea);
D. C'*T'LTDAREA srATLrLr,T rnnv cA$TTGAREA TNDE'ENDENTET.
Pnorrcnll TNDErENDENTEI DE srAT A Romfurmr
Pe plan exbern' Carol I a aclionat pentru cuce- modern. Acesta a fost
atins prin participarea
rirea independenfei de stat 9i intdrirea presti- RomAniei ia rizboi impotriva Imperiului otoman,
giului international al RomAniei. Obiectir.'ul obti intre 1877-1828. Independenla cuceritd pe
cAmpuJ
nerii independentei tdrii a rimas una dintre marile de tuptd a fost recunoscutd internaliorri
i.,
probleme nerezolvate ale tAndru-lui stat romAn Congresului de pace de la
Berlin din 1gzg. "ua"rt
E. Co*ror-** srAlnrr,ur pnnq Urunna ow 1918. Pnomcrur, coNSTmLrrRtr RomArvmr MARr

Context istoric
indeplinirea acestui mare obiectiv vine in con-
agitatiilor create de trupele rusegi; guvernul
rus rupe legiturile diplomatice cu RomAnia.
textul izbucnirii Primuiui Rdzboi Mondial (1974-
1918), cAnd RomAnia decide participarea la
' unirea
acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoagterii
- hotirAtd de Sfatul ldrii la 27 martie 1918.
dreptului asupra teritoriilor din afara Regatului.
2. Unirea Bucovinei - lb noiembrie 1g1g
Factori externi favorabili unirii: fn vara anului 1918, in conditiile infrAnge_
- sfArqitul
Primului Rdzboi Mondial;
rilor suferite pe front de puterile Centrale, a
- dorinlei popoarelor din Imperiul Austro-Ungar
destrdmarea Imperiului Rus odatl cu
de a se elibera, impiratul Austro-Ungariei pro_
revolulia bolgevicd;
- destrimarea Imperiului Austro-Ungar, pune, prin manifestul Cdtre popoarele mele
credincioase, solu{ia federaiizirii, cu acordarea
stat invins in primul rdzbot mondial;
- afirmarea principiului autodeterminirii autonomiei, in scopul de a salva imperiul.
in cadrul ,,Celor 14 puncte" enuntate la ' autonomia
Congresul de pace de la paris de cdtre
- proclamatd de Adunarea Nationaid a
pregedintele S.U.A. Woodrow Wilson. RomAnilor, la Cernduti;
- s-a constituit organul de conducere: Con_
Aplicarea principiilor de drept international,
dreptul la autodeterminare, organrzare demo- siliui National. cu un birou executiv condus
de Iancu Flondor.
cratic6., pace universalS., a dus Ia crearea statelor . unirea
nalionale qi la organizareape noi baze a Europei.
- hotirdtd in contextul amenintlrii Ucrainei
de a anexa Bucovina;
Etapele unirii - armata romAnd pitrunde in Bucovina ia
' autonomia - dreptul de a se conduce singuri solicitarea Consiliului National;
s i de a aveapropriile organe de conducere; - Congresul General al Bucovinei (adunare
independenta;
a tuturor locuitorilor Bucovinei) voteaz6 uni-
unirea cu RomAnia. rea cu RomAnia la 15 noiembrie 1918.
1. Unirea Basarabiei - 27 martie 1g18 3. Unirea Transilvaniei
Revolu{ia bolqevicd determini instaurarea. - 1 Decembrie 1g1g
In vara anului 1918, in condiliile infrAngerilor
rn octombrte 7977, unui guvern bolqevic condus
suferite pe front de Puterile Centrale, a dorinlei
de Lenin, care proclami dreptul popoarelor din
popoarelor din Imperiul Austro-Ungar de a se
Imperiu Ia autodeterminare.
elibera, impiratul Austro-Ungariei propune,
'autonomia prin manifestul Cd,tre popoarele mele cred.in-
- proclamatd de Congresul ostagilor moldoveni,
cioase, solulia federalizdrii, cu acordarea au-
la Chigindu (octombrie I9I7);
tonomiei, in scopul de a salva imperiul.
- constituit organul de conducere: Sfatut ' autonomia
!5rii condus Ion Incule!; - proclamatd prin Declaralia de la Oradea
- numele statului: Republica Democraticd redactati de politicienii romAni din Parla-
MoldoveneascS.
mentul de la Budapesta, aceqtia soticitAnd gi
independen!a
indepenclen!a;
- proclamat6 in contextul pdtrunderii
armatei - s-a constituit organul de conducere: Consiliul
romAnegti peste Prut, la solicitarea Sfatului
Nalional RomAn, iar Ia nivel local: consjljj lo-
!5rii, pentru a restabili ordinea in conditiile cale gi gdrzi nalionale.
' unrrea Marea Unire a influenlat structura social5. qi
- hotirAtd in contextul refuzului guvernului economicd a RomAniei, dar gi evolulia partide-
maghiar de a recunoagte gi independenfa, nu lor politice. Un roi important 1-a avut legea din
doar autonomia Transilvaniei; 1918 care introducea votul universal, egal, se-
- votatd in cadrul Marii Aduniri Nalionaie cret qi obligatoriu, care a dus la democratiza-
de la Alba-Iuiia din 1 Decembrie 1918, rea vielii politice. Sistemul partidelor politice a
convocatS. de Consiliul Nalional RomAn. avut ia bazi. Constitulia din 1923, emisd in con-
PAnd ia unirea efectivd cu RomAnia, textul noii realit6fi istorice, qi care s-a carac-
conducerea a fost asiguratd de Marele Sfat tenzat printr-o viatd politici dominati de pluri-
Nalional (ro1 legislativ) qi Consiliul Dirigent partidism. Astfel asistdm la disparilia Partidului
(rol executiv) condus de Iuiiu Maniu. Conservator qi aparilia celui de-al doilea mare
Unirea infdptuitd in 1918 a fost consfiinlit5. partid de guverndmAnt al perioadei interbelice:
de Pariamentul romAn la22 decembrie 1918 9i Partidul Nalional Tirinesc (7926), ca urmare a
prin tratatele de pace semnate la Conferinla de reformei agrare din 1921. Apar alte noi partide,
la Paris (1919-1920), prin care se recunoaqte inclusiv ale minoritS.lilor. Evolulia democraticS. a
international noul stat national unitar romAn. RomAniei a fost intreruptd de instituirea monar-
In 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia s-a hiei autoritare allui Carol al Il-lea in 1938.
desfdqurat incoronarea Regelui Ferdinand qi a Din punct de vedere economic, ritmul dezvol-
Reginei Maria, ca regi ai RomAniei Mari. tdrii s-a intensificat qi asistdm la infiintarea
unor mari conglomerate industriale, printre
Consecinfele Unirii din 1918 care Uzinele Maiaxa, Industria Aeronauticd
RomAnia devine un stat nalional unitar, teri- de Ia Braqov qi la incurajarea producliei 9i
toriul statului sporeqte considerabil gi include comerluiui nalional prin adoptarea de mdsuri
noi minoritdti etnice. Ideile din Actul Unirii de proteclioniste. Ca urmare a reformei agrare din
Ia Alba-Iulia vor guverna RomAnia interbelic5.: 1921, s-a consolidat proprietatea micd qi mij-
vot universal, Iibertate national[, religioasd gi locie, cu un efect favorabil asupra activititii din
politici pentru toate nalionaliti{ile, reformi agricultur6". Crtza economicd de la inceputui
agrarl, drepturi qi avantaje pentru muncitori anilor'30 a stopat temporar aceastd dezvoltare
dupd model apusean. a economiei romAnesti.

fujpzrt
In contextul secolului al XVIII-lea elita de acliune cu scopui realtzdrtt dezideratelor.
romAneascd se racordeazl. la spriritul iiumi- Proiectele politice romAneqti vor fi puse in
,nist al epocii gi afirmd dorintele de emancipare practicd incepAnd cu anul 1859, cAnd s-a
a societdlii qi spatiului romAnesc. Aceste dorinle infdptuit statul romAn, urrnAnd ca acest stat sI
au avut initial forma memoriilor boieregti qi a fie consolidat prin asumarea unei politici interne
reformelor adoptate de conducitori, ca monarhi proprii qi, dupd obtinerea Independenlei (1878),
Iuminati. Odat6 cu secolul al XIX-lea, etapa prin politicd externd activd cu scopul realizdrii
memoriilor aqternute pe hArtie este inlocuitd marelui proiect politic: RomAnia Mare.

_-a
rqd
trs
sg

_{t
rt
F]
;)

),,'',

,n j
'tl:.).,:,:a:A

-5
ft:; t. -''d
i* .,'"'(fi
'i:i. '?ti;i.
:l
FI $ l.:;!.i:.|:tr

z r-{
gl
!-{
t.-.:,:r.
+ 11.?::t'
.i:\l::tt::. ;*i
I .:;,4)ii:'l :;l;;: :,.: m*.t
,.1r+:ar,
r--!
FI
,vl ro :tii:'!.; Fi
:,t;:'-:::
-*
G': ir
FI co -:irill;iltt
F,' Ff t;:,:,':,:.; {;* ili 'tEa TF
-Ex-'x{D
'-
z
(F{
li:,tii 'il
* *,tr!F
lr i-:i*
b g3r -F
2r-4-i ',-'a
r-!-

l-{
z
.< "E; € 'fr
E
l\)
lli
frl

r27 |

:l---..,
Ernl,u.*re
Subiectul al Il-lea
30 punctr
Citili, cu atenpie, textele de mai jos:
A" " ("') Ansamblul puterilor girante gi puterea
suzerand, au recunoscut dubla
c,reQ" pe calea uniunii personale (" alegere gi unif
intrunitd ("') tn toamna anului lsol,)''i"' ur*o unnt' noi conferin{e a reprezentan.tlor
a fost orrrpr;ra puterlor
"iu*"o uniune reald, tit pe timpul d,omniei Iu
::;:i:,*::::;,i::;:f":"#;iy'";:i:n|',-- ianuarie, s-o'r",** guuernut romdn c,,

(D. Berindei, Secolul at XIX_tea)
B'
"sdtenilor' ("') claca (boierescul) este d'sfi,in{atd (...) d.e-a pururea gi astd,zi uoi
liberi pe locurile supuse stdpdniri,i sunte,ti proprietari
uo^stre, tn tntind,erea hotdrdtd prin
t::::::,:;i:'3:::r:;f:li:,t.,:t,i'" tntre uoi si tntre ,'ipantiuostri legite tn fiintd,. (...) claca
de mosii surit desfiin{ate, prin ptata

(Proclamatia domnitorului Arexandru
loan cuza cu prilejur reformei agrare)
Pornind de la aceste texte, rdspundeli
urmdtoareror cerinte:

i,i"-',rt;H;H:xf;'?ix'?lT"^*::{:1,".:
3' selectati' din sursa B, *'f;'[r'" statu,ui
o informalie referitoare la .orrdilio.rurea
a 2 puncte

reformei agrare. ;
4' Menlionali, din sursa A, doud iniormatii
aflate in relalie a" .urrre-"r*i. ;l#:
B puncte
un punct de vedere rereritor ra statur
tt;tlTT;:t ffij;T,:H""Ji' ,^ota,r, sustinandu-r cu o
6' Mentionafi doud prevederi ale reformei
agrare ra care face referire sursa B. -tJffi-""
7 ' Prezentati o altr
reformi adoptatd in timpul aom.riei t.,i Alexandr;i;;;
din textul B. cuza diferiti de cea
6 puncte

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE
30 puncte
1. 2 puncte pentru selectarea oricirei informa{ii
din sursa A referitoare la o institutie
2 3 puncte pentru numirea categoriei sociare ra care a statului,
.- 3.
face referire sursa B.
selectarea orlcdrei informalii air'-.,r"ru
f"ffi:l:Jf"*l" B referitoare ta o conditionarea
4. 3 puncte pentru identificarea oricirei
relatii cauzd-efect.
D. pentru formularea , pebazasursei A, a oricdrui
i"1:::'" punct de vedere referitor ia statul
pentru selectarea, din sursa A, a oricirei
,1ffi:1: informalii care susfine punctul de vedere
2 puncte pentru precrzareaoricdror
doui prevederi aie reformei agrare prezentate
flffi in
7. puncte pentru menlionarea oricdrei reforme
-2
Ioan
adoptati in timpul u"-"r"r(1,1, i?;1J;1,
Cuza, diferiti de cea din textul B.
4 puncte pentru prezentarea reformei,
prin evidenlierea relatiei istorice de cauzalitate.

A
Rdspunsuri

L ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd.n cu autoritate asupra ambelor pd,rti ale
noului stot"
2. tSlinimea.
3. ,,sunt desfiinlate, prin plata unei despd.gubiri."
4. cauz6: ,,a fost acceptatd, o uniune reald, tot pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza";
efect: ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd,n, cu autoritate asupra ambelor pdrti
ale noului stat".
5. Statul nationai, in urma deciziei marilor puteri din anul 1861, s-a constituit ca stat cu structuri
unitare prin unirea legislativd gi administrativS. intre Principate. ,,Deci statul na{ionnl a fost constituit
ca un stat cu structuri unitare, respingd.ndu-se solulia unei simple aldturdri."
6. ln urma adoptirii Legii rurale din august 1864 s-a consacrat dreptul de proprietate al tdranilor
asupra loturilor de pS.mAnt; ,de-a pururea gi astd,zi uoi sunte{i propietari liberi pe locurile supuse
stdpd.nirii Ltoastre". De asemenea, au fost desfiinlate sarcinile feudale. ,,Claca qi toate celelalte
legd,turi silite intre uoi gi tntre stdpi.nii uogtri de mogii sunt desfiin,tate."
7. Pe parcursul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza a adoptat o serie de mdsuri reformatoare, care
au condus la importante schimbiri in plan politic, economic Ai social.
O astfel de reformi a fost Legea instruc{iunii publice, emisd in decembrie 1864, prima lege
moderni a invit6mAntului din RomAnia. Aceasta reglementa atdt invitdmAntul public, cAt qi cel
privat, de la cel primar la cel superior. Legea prevede invSl5mAntul primar ca fiind obligatoriu qi
gratuit, egaiitatea sexelor la inv[fdmAnt qi laicizarea lui. Consacri liceul de 7 clase, cu o pondere
mai mare acordatS. disciplineior umaniste-, introduce invitdmAntul tehnic profesional in qcoiile de
agricultur[, arte qi meserii qi de comert. Inci din 1860, Ia Iagi a fost infiin[atd Universitatea, iar
in 1864 este infiinlatd Universitatea din Bucureqti.
Legea instructiunii publice, promuigatd de Alexandru Ioan Cuza in 1864, este importantd
intrucAt a pus bazele sistemului de invdtdmAnt modern romAnesc.

= ceea ce provoaci, determini. o serie de fapte, procese, evenimente
istorice
intrebare: De ce s-a ajuns la,,aceastI situalie"?
Exemplu: De ce s-a ajuns la adoptarea Constituliei din 7923?
RS.spuns: Schimbdrile teritoriale, demografice, institutionale, reformeie
adoptate, electoral5. qi agrar6., erau transformdri majore in societatea
romAnescd, care necesitau elaborarea qi inscrierea acestora intr-o noui
constitutie.
Errula,+ore

Subiectul al III-lea
B0 puncte

Eiaborali' in aproximativ doui pa8tn-l,un eseu
despre statui roman modern in a doua jumdtate
secolului al XIX-lea gi inceputui secolului a
al XX_lea:
- prezentarea unui fapt istoric din
a doua jumdtate a secolului ar XIX-lea, care
consolidarea statului romAn modern; a contribuit la
- menlionarea unei personalitdfi
istorice care a contribuit la consolidarea statului
- prezentarea unui fapt istoric de roman modern;
la inceputul secolului al )fr-lea care a dr" ra rearizatea
Mari; Romaniei
- formularea unui punct
de vedere referitor Ia evolutia statului
roman modern, in a doua jumdtate
a secolului al XIX-lea qi la inceputul secolul,ri
ai iX-iea, 9i sus{inerea acestuia printr-un
ment istoric. argu-

Noti! se puncteazd 9i utilizarea limbajului istoric
adecvat, structurarea prezentirii, evidenfierea
cauzd'-efect' sustinerea unui punct de vedere relaliei
.r, urg.r*"rriu irtori." (coerenfa qi pertinenla argumentirii
elaborate prin utilizatuu fapt istoric relevantlrespectiv
""'i
concluzia)' respectarea succesiunii cronologice-iogice a conectorilor care-exprimi cauzalitatea
a iaptelor istorice gi incadrarea eseului in limita 9i
spaliu precizatl. de

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE 30 puncte
InronnralrA rsroRrc L - 24 de puncte, distribuite
astfel:
8 puncte pentru prezentarea coerent5- a oricdrui
fapt istoric, din a doua jumatate a secolului
ai XIX-lea'' care a contribuit la consolidarea statului
roman a'vuvrll!
modern, prin evidenlierea lel
Irrlrr evrQenlrerea relatiei
istorice de cauzalitate
' 1 punct doar pentru men{ionarea oricS.rui fapt istoric care a contribuit
romAn modern ia realizarea statului
- 3 puncte pentru menlionarea
oricSrei personalita{i istorice care a contribuit Ia
romAn modern consolidarea statului
- 8 puncte pentru prezentarea
oricdrui fapt istoric de la inceputul secolului al )gq-lea
la realizarea Romaniei Mari, prin evidenlierea care a contribuit
t"rr6i"i i.iorice de cauzalitate
' cate 1 punct doar pentru mentionarea unui fapt istoric au ru in."putul
dus la realtzareaRomAniei Mari. secolului XX care a
- I punct pentru formularea oricdrui punct
de vedere referitor la evolulia statului roman
gdoua jumdtate a secolului al XrX-lea gi la inceputul secorujui modern in
I punct pentru pertinen{a argumentdrii punciurui de vedere xX
I -- formurat
- 2 puncte pentru selectarea
I
oricdrui fapt istoric relevanL care susline punctul
- I punct pentru utilizarea conectori-lor de vedere formulat
I
care exprimd cauzalitatea (deoarece, pentru
concluzia (aqadar, ca urmare etc.) cd etc.), respectiv
I

onooNanna sr D(PRTMAREA TDETLOR MENTTONATE
- 2 puncte - 6 puncte, distribuite astfel:
pentru utilizarea rinbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea partiald a 1imbajului
istoric
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
- 1 punct pentru structwarea textului (introducere
0 puncte pentru text nestructurat - cuprins _ incheiere)
- 2 puncte pentru respectarea
succesiunii cronologice, iogice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea partiald a
succesiuniilronolJgice, logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii
cronologi.e, loii.e a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei
de spaliu
0 puncte pentru nerespectarea limitei
de spatiu
Rezolvare
Introducere: Un prim mare obiectiv al proiectelor politice romAnegti, acela aI constituirii unui stat romAn
a fost realizat odati cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859. Oamenii politici romAni au
aclionat pentru consolidarea statului prin adoptarea de noi reforme pentru modernizare,
prin instituirea
unui monarhii ereditare, cu aducerea in lari a unui prin! strdin, printr-o noud constitulie modern[, prin
oblinerea independenlei gi realizarea marelui obiectiv - unirea tuturor romAnilor intr-un singur stat
nalional unitar romAn. Toate aceste obiective au fost atinse in a doua jumitate a secolului a1 XIX-lea 9i
printr-o suslinuti activitate pe plan intern 9i extern, profitAnd de
in primele decenii din secolul aI XX-Iea,
situaliiie internalionale in favoarea statului romAn.
. intrucAt unirea principatelor romAne a fost recunoscuti de marile puteri doar pe durata domniei lui
Nexand.ru loan Cuza,limitati Ia 7 ani, in 1866 se punea problema menlinerii unirii.
lr, ,rr-a abdic[rii, din 11 februarie 1866, a lui A].I. Cuza, se formeazd o Locotenenli domneascd, care va
prelua puterea pAni la aducerea in lari a unui prin! striin care sS preia tronul. Parlamentul il proclami ca
domnitor al RomAniei pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei. Acesta arefuzat insi propunerea, fapt care a
pus in mare dificultate clasa politici romAneasci, in contextul reacliei marilor puteri, care cer anularea
unirii
celor dou6 principate. prin activitatea diplomatici a oamenilor politici romAni 9i suslinerea impiratului
Franfei, Napoleon al III-lea, dupi indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui Prusiei, a aducerii in lard
a
unui print striin, in persoana principelui german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
pronun{e
Ad.,cerea printului Carol este aprobati in !ar[ printr-un plebiscit, cetilenii fiind chema.ti sd se
prinlui Carol ajunge Ia Bucureqti depune jurimAntui de
cu privire la aceasti problemi. La 10 mai 1866, 9i
credin{6 fali de !ari.
Prin venirea pe tronul RomAniei a unui prin! strdin dintr-o familie domnitoare europeand s-a aslgurat
perpetuarea unirii gi consolidarea statului modern.
' Domnia lui Carol I a reprezentat momentul de maturizare noliticl a RomAniei, aceasta devenind un stat
mod.ern, guvernat dupi principiiie liberalismului'
Regele a avut o importanti in acest sett". itt plan politic intern, Carol, a reprezentat un fac-
"o.rtrib.r1ie
:o, deltabilitate politicn, fiind uri mediator in viala politici romAneasci. Pe plan extern, Carol a actionat
centru cucerirea independentei de stat gi intirirea prestigiului interna[ional a] Rominiei.
jucat un rol extrem de important
Carol I, degi un pri.r-t strdin, odati devenit conducitor ai RomAniei, a
:n reaiizarea dezideratelor politice romAneqti.
, Dupi recunoagter*u. p" plu., inrernafional, a independentei in anul 1878, factorii politici drn RomAnia au mjfitat
:entru desivArgirea idlaluiui nalional, unirea tuturor provinciilor locuite de romAni intr-un singur stat'
'- };;"pli;i;acestui mare obiectiv vine in contextul izbucnirii Primuiui Rizboi Mondial (19i4-1918), cAnd
RomAnia decide participarea la acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoaqterii dreptului
asupra terito-
,.irlor din afara Regatrrlrri. Apli"area principiilor de d.rept internalionai qi a dreptului 1a autodeterminare, 1a

rfArgitul conflictului. a fdcut posibiii unirea Transilvaniei, Moldovei 9i Bucovinei cu Vechiul Regat'
i;;;r; anului 191g, in condiliile infrAngerilor suferite pe front de Puterile Centrale, a dorinlei popoare-
propune, prin manifestul Crilre
-rr din Imperiul Austro-Ungu, d" u se elibera, impiratul
Austro-Ungariei
de a salva imperiui'
:,opoarele mele cred.incioase, solu!,ia federalizirii, cu acordarea autonomiei, in scopul
Liderii politici transi-lvdneni resping apelul impiratului 9i proclamd , prin Declaralia de la Oradect. autono-
:.1a Transilvaniei, acegtia solicitAni 9i independenp. Cu qi organ de conducere s-a constituit
Consiliul National
?omAn, iar la nivel locai: consilii locaie qi girzi na{ionale. Unirea a fost hotirAtd in contextul
refuzului guvernu-
in cadrul
-;i maghiar de a recunoagte gi independenla, nu doar autonomia Transilvaniei. Unirea a fost votati
I,Iarii Aduniri Nalionale de la Alba-IuLia din 1 Decembrie 1918, convocati de Consfiul Nalional RomAn'
pAni 1a unirea ef'ectivi cu RomAnia, conducerea a fost asigurati de Marele Sfat |'Ia{ional (rol legislativ)
.: Consiliul Dirigent (rol executiv), condus de Iuliu Maniu'
qi prin tra-
Unirea infiptuiti in 1918 a fost consfiinliti de Parlamentul romAn La 22 decembrie 1918
::rele de pace semnate la Conferinla de Ia iaris (1919-1920), prin care se recunoaqte internalional noul
::at national unitar romdn.
' Constituirea statului odati cu realizarea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859, a fost urmati
i= modernizarea politici 9i institulionalE pe plan in*tern gi de ob{inerea independen{ei in
plan extern in
'r?mea lui Carol I (i866-1914).
dacd in perioada domniei lui Cuza au fost realizate reforme
precum Legea rurald, august 1864,
-\stfel,
(1864), in timpul domniei regelui Carol I au luat naqtere partidele politice
- mo-
=gea instrucliunii publice in 1880' Realiza-
:=rne, prin constituirea Partidului Nalional Liberal, it iSZS gi a Partidului Conservator,
proiectului national, va avea loc in timpul domniei succesc'rului
:=a Romd.niei Mari, dezideratul ultim al
. -estuia, Ferdinand I, supranumit ,,Intregitorul"'
, r _ ^ ^^r_.r_-.i ^r \.v . au marcat o penoat ie
Concluzie: Cea de-a doua jumitate a secolului al XD(-lea qi inceputul secolulrri al)C(-lea ii
poLitice romAnegti, care au dus la consolidarea qi desS"vArqirea statului
nalional romAn' t'1

-= mari succese
il
131
T-
I
il
E
STATUL ROMAN I}IODERN:
DE tA PROIECT POLITIC LA REALIZANEE
ROITTANIEI MARI
{SECOLELEXVIIFXXI

AXA
cRoxoloecl
sec. XVlil SECOLUL LUMINILOR
Reformismul domnesc
1711, 1716
Regim fanariot - Moldova,
1699 fara Romineascd - 1g21
Regim habsburgic - Transitvania
Prciecte potitice boiere,sti
1772-
Memariul comun af boierilor
1791 - Focsani
Memoriul boierilor - gistov
1791
*-*Supplex Libellus \ft (rransirvania)
sec. xfx sEcoLUL NATru;:#*m
pro,Scte pofitice
# boiere;ti
1821
,;;;rv44-.%*:ga__-_ e
*_€,_Revenire
Tudor Madimirescu
ta domnii pdmdnrene
,;. .
Constitulia Cirvunarilor
1 826 -..*_-,...-,". ".,
Convenlia de la Akkerman
1829
t:Tt:' de la AdrianoPor
t tto- *ru - -ffi nalionali.,- ton Cdmpineanu
1ff1,1;;; *:_W* farrida
,.-

,;;; . , Resutamenteleorganice
Socieiatea secretd
,;r; ;, _Fni{ia,,
Proiectul politic pasoprisr
ilP
,l

;;;;FCongresuldepacede|aParis,Tratafuide|aParjs
--. % proiectui
AdunArilor ad_hoc
taseryConfenn|ade|aPans.Conven!iade|aPans
CONSTITUIREA ST
pRrNctpArELE Roe?AN M0DERN
24 ianuarielg5g uN*:uLUt
S*bla alegere a fui Cuza
1859_1866
Domnia gi refornele lui
Cuza
roT:oLtoAIEAsrArulut
r0mai1866 *"*_".*_*_i: skiin {carot t)
{R0MANIA)
1866-1914 -. . " - :T"::**Prin{
Domnia lui Carol f
iulie 1866
*Emiterea prirnei Constitu{ii a Romdniej
{o?. ::..
rotc--%*_h__-*
, A,^
.,.:.:: * infin{at Partidul Liberaf

Carol- Attefi Regali
1880
j
ll"P lnfinlat parridut conservaror
1881 - - Resat; stabilit* succesi$nea
;;;; fa rron
*A,^ , *.,:,.,f-Rotativa
fe13 ***_*;.:=
guvemamentald
- Romanieila al Doilea RizbsiBatcanic
lili - 7-perticrparea
Marea Unire
CON$T'TUIREA ROilAilIEI
MAR|
1921
Legea agrari
1923
-Rom6nia Constifu {ia democralici
Te F4 A(,
zu
74
.*'z
4;
"/-
'a/
"'(e*
lrlwarhte -ra)
coWlt
'ttrooffig
z
vra

e.}-
iN
?
'Q
.\ ,${qtt
2z \r\
<Z RJ$,
a D, q$il'\t$\' $r
I

4 lirub, 1
ry 'l'nn 4lzftt:;/iyi
?_.<
'i
n^ Ll l'/
\, q,
KUfill
I\VT
^1,
V til
]T IIL -{
'?^
a, 'd^
I
,,Art. 7. Diferenta d"e credinte religioase gi confesiunt nu constituie in Rovnilnia o piedic,
spre a dobhndi'drepturile civitie si a le exercit:a.-
Stt d,inul fdrd. deosebire d"e ri{igiune, supus sau unei protectiuni strdine
poate d.obhnd.i fvnpdvnAntenirea. [L.l ' ^esupus

(Modifi,carea articolului T din constitutie
[1gTgJ, Hamangiu , r, p. 4

,,At"t' L' - Rovnflnia, este. nepublicd socialistd. Repub{ica Socia(istd Rovndnia este un stat
al oavnenilon vwuncii
,le. t.7.irlsy gi
este inalienabil si indivizibil.
-
sate, suveran, ind"epend..e^{gi i^it^t . Teritoriul sdu
f ...1
At't' 3' i^ kep.ubt,ica soliilistd Rovv..Ania, forla politicd cond.ucatoare a intregii
societdti este ?artidu[ Covnunist Rovn6n. '
At"t' 4' Detindtor suvera^ al puter.ii, poporul o exercitd, prin Marea Ad"unare Nationa[d,
-
gi prin consi(iile populare, orgi^e aresl
iri^ rit-u,^iur*ir, ,g,ot, Jirr;;^r';;;;;;;.1,'vv'( 'u
(Constitutia R.S.R., Ig6i, Cristian Ionescu,
Dezuoltarea constitulionald, a Romaniei. Acte gi d.ocu,mente. jT4l-1gg1)

- :SG=--_*

,,Titlul l: Principii generale
Articolul L: Statul roynAn
F -L. Rovnhnia este stat national, suveran qi independ"ent,
unitar si ind.ivizibi!.
2. Forvna de guverndvndnt a statului ro'vnAn elste nepublica. '
3' Rovndnia este |fat d3 dre,pt, devwocratic 5i soci'al, in care d.eynnitatea ovnului,
d'.t"eptut',i.le;i !,ibertd.file cetdtenilor,libera d,ezvoliare a perso^atitdti uy^a^e,
d.reptatea
st Plura,lts.vnul poltti.c valori suprev^e, in spit itul trad-igiilor dev^ocraiice ale
Leprezintd,
Poporulut t'ovvrcin g td.,ea[urtlor Revoluliei d.in decevnbrie Lq8q, si sunt garantate.
, t.Statu[ se organizeazd potrivit .principiutui separatiel ;i.eit'rit;bnuiui puteiilo, -
|eoi1tafiv1,executiud'1ijudecdtoreasci-tn'cadru|,ie^oiratieiconstitu|ion|'ab
5. ln Rovninia, respectarea Constituliei, a suprevnatiei iale;i a legibr este obtiga-
torte."

(Constitutio din 1991, revizuitd in 2003)
ln frod,t+r*re

Aprecierile asupra modului de guvernare a In plus, orice stat democratic are o constitutie
unei naliuni, asupra regimului politic nu pot care conline preciziri privind atAt modul in
fi fdcute fird analiza legli fundamentale care care este organizatS. guvernarea tdrii, cAt gi
este agezatl. la baza statului. Orice comuni- ceea ce trebuie s5. facd guvernanlii. Constitulia
tate politicd moderni se definegte in functie de limiteazi puterea guvernanfilor, arS.tAnd ceea
reperele constitulionale pe care le agazh la te- ce nu trebuie ei sd faca qi ii ajutd sd prevind
melia sa, deoarece Constitulia prevede reguli, incdlcarea drepturilor cetSlenilor.
norme de convieluire, stabileqte organizarea De obicei, o Constitulie cuprinde preve-
statului, funclionarea autoritd{ilor publice, deri legate de denumirea statului, teritoriul
indatoririle statului, drepturile qi indatoririle statului, atribuliile instituliilor politice, drep-
cetS!eanului. turile qi libertilile garantate de stat, forma de
Fiecare om are dreptul de a avea o anumitd guverndmAnt qi rolul puterilor in stat etc.
credinfi; dacd este acuzat de o infracliune, Prima constitulie a RomAniei in adevdratul sens
are dreptul s5 fie apdrat de un avocat. Daci al cuvAntului a fost adoptatd in epoca modernd, in
o persoanl a implinit vArsta legalS prevS.zutd anul 1866. Au mai fost adoptate legi fundamen-
de lege, are dreptul de a vota. Fiecare cet5lean tale in RomAnia in anii 1923, 1938, 1'948, 1952,
trebuie si respecte legea gi este sanc{ionat, 1965, 1991. in prezent este in vigoare constitulia
oricine ar fi ei, daci o incalc5.. Toate aceste adoptat[ in 1991, revizuitd in anul 2003.
afirmalii sunt adevS.rate intr-un stat demo- Pentru a inlelege evolulia constituliona-
cratic, pentru cd ele sunt inscrise in constitutia lismului in spatiul romAnesc este necesard o
statului respectiv. refleclie asupra urmitoarelor aspecte:

r. iw cAUTAREA UNUI ECHILIBRU coNSTITUTIoNAL
Era necesard. existen{a unei constitu{ii?

II. CONSTITUTIILE DEMOCRATICE
Cum funclioneazd regimul democratic in Rornd'nia?

III. CONSTITUTIILE AUTORITARE
Care sunt caracteristicile unei legi fundan'Lentale bazatd' pe autoritarism?

TV. CONSTITUTIILE COMUNISTE
Care sunt bazele jurid.ice ale totalitarismului in Romd.nia?

''
=#G-b---
t
,, IN cAureBEA u N LJ I Ec H:L:BRU c o NSTtruTto N AL
Era necesartd. existenla unei constitu'{ii?

A. Iouro DE coNsTrrurrE

Ideea necesitdtii unei Constitutii apare pen- l:aza cdreia si fie reglementate principiile, orp
tru prima data ln contextul epocii luminilor, in ntzarea qi funclionarea unui stat modern.
secolul aI XWII-lea, fiind enunlati qi dezbdtutd In Tara RomAneascd qi Moldova, moderniz
de Jean Jacques Rousseau, filosof francez qi rea, ln plan economic, insemna capitalism (de
mare gAnditor iluminist. Acesta consideri voltarea economicd, aparilia de bInci, intrepri
necesarS. incheierea unui .,contract social" intre deri), in plan social insemna noi structuri socie
suveran qi popor, contract care trebuie respec- urbane gi rurale fturghezie, o !6rinime elibera
tat prin introducerea unei legi fundamentale, de obligatiile feudaie 9i improprietiritd);
Constitulia. Rousseau exprimS. in termenii plan cuitural insemna progres tehnic, qtiinti
urmltori ,,marea problemd a politicii"'. ,A se qi intelectuai; in plan politic insemna liberta
gdsi o formd. de guuerndmdnt care sd, pund, le- (sociald, politicd, nalionali, religioasd, de expr
gea tn slujba omtllu,i", avAnd in vedere c5 legea sie, de manifestare) qi un regim politic adecv
este - in conceplia sa - emana{ia poporului, ex- intemeiat pe sistemul de drepturi qi liberti
presia,,voin!ei generale". ale cetdteanului.
Agadar, in zorii epocii moderne, in contextul PAn[ la primele Constitutii, in sensul m
noii conceplii iluministe despre modul de gu- dern al cuvdntului (lege fundamentald), acte
vernare intrd in dezbaterea gi practica politicd cu caracter constitutional s-au concretizat
european[ 9i problema necesit5lii adoptS.rii documente care au rd"mas la stadiul de declarat
unei constitutii. de principii Cererile norodului romd,ne
Necesitatea unei constitulii a apirut qi in so- (1821), deciaralii de drepturr - Proclamo{ia t
cietatea romAneasc5 in conditiile procesului de la Islaz (1848), proiecte de reformi * Constitttt
modernizare a vie{ii social-economice, politice gi cdruunariior (7822), redactatd de Ionica T[ut
culturale de la sfArgitul secoiului aI XVIII-lea qi Osdbitul Act de numirea suueranului romanilt
inceputui secolului al XIX-lea. (1838), redactat de Ion CAmpineanu.
IncepAnd din secolul al XVIII-lea, Princi- Deqi avea sd treaci o anumiti perioadi c
pateie RomAne au fost martore Ia mai multe timp pAn[ cAnd avea sd fie posibi]d introducere
incercdri de modernizare prin introducerea unei primei Constitulii romAnegti, aceste incerci
Constitutii. $i in secolul al XIX-lea, prin proiec- (documente cu rol constituliona1) au ardti
tele politice elaborate de boieri qi tineri intelec- dorinta de schimbare a romAnilor.
tuali, se soliciti eiaborarea unei constitulii, pe

ffi, DoauMENrE cu ROL CONSTITUTIONAL
1. Constitulia cirvunarilor este elaborati prezidat5 de Mitropoiit. Puterea judecitoreasc
la Iagi, in 1822, 9i indicd tendinta introducerii era reprezentati de Inaltul Divan Domnesc.
sistemuiui modern de guvernare, necesitatea Alte prevederi moderne: instituirea bugetuh
separS"rii puterilor in stat (dar nu s-a aplicat). lirii; introducerea unui impozit unic (capitati
pentru !6rani gi patenta pentru negustori
2. Regularnentele Organice sunt docu- infiinlarea Arhivelor Statului; infiintarea a.
mente cu ro1 de constitutie, elaborate in timpul matei (miljtie pdmAnteand).
protectoratului rus in Principate (1829-1856),
in 1831, in fara RomAneascS. 9i, in 7832, in Mol- 3. Convenlia de la Paris. i.r utma rizboiuh
dova. Au r5.mas in vigoare pAni in 1858. Con- Crimeii (1853-1856) 9i a Congresului de la Pari
form acestora, puterea executivd era delinutd (1856), care discutd 9i problema unirii Princ
de domn ales pe viatd de o Adunare obqteasci patelor lara Romaneasci qi Moldova, Maril
extraordinarS. El este ajutat de un sfat format Puteri elaboreazl Convenlia de Ia Paris (1358
din qase minigtri. Puterea legislativd era in rezultaL al acordului dintre puterea suzerani
mAinile Adunirii obqteqti, formatd din boieri qi (Imperiu1 Otoman) qi puterile garante.
Conventia de la Paris a avut rol de ale cetdleanului. Tiprrl de drepturi fundamentale
Constitutie pentru Principate qi a stabilit un intAlrrite in constitutiile RomAniei se pot grupa in:
nou statut politico-juridic pentru acestea. Se . drepturi fundamentale care ocrotesc persoana
constituiau Principatele Unite ale Moldovei qi qi viala ei privatd fala de orice amestec din
Thrii RomAneqti sub suzeranitatea otomand qi afarl.: dreptul la via!5. qi la integritate fizici qi
garanlia colectivi a Marilor Puteri. psihicS, libera circulalie, inviolabilitatea domi-
Puterea executivS. era reprezentatl de ciliului, secretul corespondenlei qi a celorlalte
doi domni qi doui guverne (cAte unul pen- mijloace de comunicare, libertalea congtiinlei,
tru fiecare !ari), cea legislativi de domn gi dreptul la informa{ie. Ele pot fi exercitate in
Adunarea legislativd (cAte una pentru fiecare mod individual, motiv pentru care sunt numite
fard), iar puterea judecitoreascd de Inalta Curte liberti!i individuale.
de Justilie qi Casalie de la Focqani 9i Comisia ' drepturi fundamentale care asigurS. dezvol-
CentralS (institutii comune ambelor Principate). tarea materiald sau culturali a cetdlenilor, mo-
tiv pentru care acestea sunt numite drepturi
4. Statutul dezvoltitor al Convenliei social-economice: dreptul la muncd, dreptul
de la Paris. Prin lovitura de stat din 1864, la ocrotirea sindtilii, dreptul la grev5, dreptul
A1.I. Cuza a impus un nou act constitulionai - la proprietate privat6, dreptul de moqtenire,
Statutul dezvoltitor al Conventiei de Ia Paris - care dreptui la inv[!5,turd, liberul acces la justi[ie.
menline principiul separdrii puterilor in stat, ' drepturi fundamentale care asiguri par-
dar instituie domnia personali, autoritari, ticiparea cetdlenilor la conducerea statului:
deoarece cele maiimportante prerogative reve- dreptul de a alege qi de a fi ales, de a vota etc.
neau domnitorului, care era ales pe viald prin Ele constituie o categorie distincti, cireia i s-a
vot cenzitar qi putea sd numeasc[ minigtri, dat numele de drepturi politice.
sd sanclioneze legile gi sd dizolve Adunarea ' drepturi fundamentale care pot fi exercitate
legislativS. de cetiteni, 1a alegerea 1or, atAt in vederea
participirii lor la conducerea statului, cAt qi in
Evolulia constitu{ionali a RomAniei, de
scopul asigrririi dezvoltdrii lor materiale sau
la Unirea Principatelor din 1859 pana la culturale: libertatea de exprimare, Libertatea cul-
pribugirea regimului comunist in 1989, a telor, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere,
cunoscut patru etape distincte: dreptul de peti{ionare. D atori t6. car acterulu i c o m -
- o etapd de aqezare a institutiilor consti- plex, acestor drepturi li s-a dat denumirea de
tulionale (24tanuarie 1859 - l iulie 1866); drepturi social-politice. Unele dintre aceste
- o etapd de continuitate a instituliilor consti- drepturi cetdleanul nu le poate exercita de unul
tutionale (1 iulie 1866 - 20 februarie 1938); singur, ci doar impreund cu alli cet5.leni (spre
- o etapd de instabilitate constitulional[ (20 exemplu, dreptul de asociere). Datoriti acestor
februarie 1938 - 30 decembrte 1947); caracteristici, drepturile din aceastd categorie
- etapa dictaturii comuniste (30 decembrie sunt denumite 9i iibertS.li publice.
1947 - decembrie 1989). ' in c""u ce privegte egalitatea in drepturi,
aceasta este considerati o categorie distincta
i.r concluzie, este necesarS. existenla unei de drepturi fundamentale, deoarece obiectul
constitulii deoarece ea este iegea fundamentald ei il constituie toate drepturile garantate de
in care sunt inscrise toate regulile de funclionare Constitulie qi legi, asigurAnd aplicarea lor in
a unui stat qi toate drepturile fundamentale condilii identice pentru toli cetifenii.

^-l
o'l

- *J*'*t**
o t'tsrtruTt I LE D EMo cRATt c E
II. c
tn Rom6'nia?
Cum funclioneazd' 'egimul d'entocratic

Constitutia din L866

Forma de Regirn Politic:
guvernimAnt: constitulional
monarhie

Statut politico-
juridic: Vot:
teritoriu censitar
inalienabil qi
indivizibil

A. co*tExr $r
'AUZE
RomAnia alegerea cAte unui domn in fiecare Principat'
Regimul monarhiei constitulionale in
pre-gitit pe .a fie ,,fiu din tatS' niscut in Moldova sau
u fo"iirrtrodus in 1866, dar a fost "utl lui Nexandru
baza unui program politic coerent incS'
din il;; R"-ineasc6"' inlSturarea Carol I a
fixat Ioan Cuza qi aducerea prinlului striin
1857. Atunci Divanurile ad-hoc au
direc-
statului romAn modern' urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale
iiil" a" dezvoltare ale qi Nlunteniei sub u Jrurrrt,ri, una interni, atAt pentru a inlocui
frotarana unirea Moldovei Srutrrt.ll dezvoltitor al Conventiei de la
Paris'
puteri au
.ond..,."r"a unui print strhin' Marile statul in direclia
cAt qi pentru a moderniza
,"rirut in aceasti intenlie scopul urmS'rit: des- prin voinla adunS'rilor ad-hoc'
prina"r"" Principatelor din aria de dominalie ""ptlt"uta
Constitugia aitt fSeO este cea dintei
constitu{ie
I i-p"rirrtui Otoman qi, in perspectivi' dobAn-
romAneasci, intocmit 6 de t epr ezentanlii
legitimi
do". independenlei lor' De aceea' Marile Pu- ai naliunii romAne'
i"ri u.t,.rpin. id'eea principelui striin' cerind

B. P*n*DERTLE CoNsuruTrEr DrN 1866

si s-a extins d-reptul de vot
prin sc5'derea censu-
Structura. Constitulia d'in 1866 av^ea 8 titluri pentru cei care absolviseri
q, iag de articole. A avut ca model Constitutia
i"i* *fatrrr.r"u lui
f"fgi""a. A fost promulgat[ (pusi inun vigoare) '-
clasele Primare.
Marilor Futeri 9i este act de A i"i" modificare a fost in 1917' cAnd se
fJta tpt"Uarea uot J{lirgirea dreptului de vot 9i infiptuirea
iiplfnit"f. A stat Iabaza funcfionS'rii statului reformei agtare' prin modificarea articolului
romAn modern PAnS' in 1923' prJprietatea' in sensul ci statul va
Constitulia din 1866 a suferit trei modificiri ;;;;;t
'."""-at t,r-l d in s co pul t e alizhtrj
importante. Prima revizuire a Constituliei "n " ""ptopriere
reformei agtare promisS' de regele Ferdinand I
i irut articolul 7, o condilie a re-cunoaqterii o"l"qil* de pe frontul din Moldova' in 1917'
ina"p".ra"n!ei RomAniei de citre Marile
Pu-
acestuia din
,"ti,'i" rgig, fiind eliminarea Statul roman. Constitutia prevedea ci teri-
Constitulie. Articolul 7 a fost modificat' (nu putea fi
O a1t5, revizuire este in 1884 qi se
referi la: I"ri"i "t"tului este inalienabil
(nu putea fi impirfit)
i""ttai""rl qi indivizibil
introd.ucereainConstitulieatitluluideRegatul
no-a"i"i gi modificarea legii electorale' in sen- Strt..t era numit ,,Rominia". Ca form6 de
dintr-c
g"r.LtttaotAnt, RomAnia se transforma
.,l.aafostredusnumirulcolegii}orelectorale
- are drept de amnistie Politic5;
monarhie electivi intr-o monarhie ereditara'
Regimul politic era constitulional' Deqi - numeqte gi confirmi in toate functiile
politice;
RomAnia era vasali Imperiului Otoman, acest
- are drept de a bate moneda;
statut nu era menlionat in Constitulie'
- conduce armata;
Constitulia inscrie - are drept de a declarard.zbot;
Drepturi fundamentale. - are dreptui de a incheia tratate qi conventii;
drepiurile romAnilor, constAnd in: drepturi politice
- are drept de a dizolva Parlamentul;
(de a fi alegdtor qi de a fi ales in Corpurile iegiui-
- sanclioneazd (igi d[ acordul) qi promulg[
ioat" ei in institutiile judelene 9i comunale) qi (ordoni executarea) legiie;
drepturi qi libertlli ceti{eneqti. Erau prevd"zute:
- are iniliativ5. legislativi (dreptul de a pro-
Iibertatea individuali; dreptul de intrunire qi
pune legi);
de asociere; libertatea conqtiinlei; libertatea - ur" drept de veto absolut (poate reftza
de exprimare (absenla cenzurii); dreptul Ia pro-
sanclionarea legilor chiar daci, practic, nu a
prietate. Proprietatea era consideratd sacri 9i
fdcut-o niciodati);
Lniolubile, fiind prev6zute doar trei situalii de ex-
- acordi distinclii qi decoralii;
propriere pentru cauzh de utilitate public6: cii de
- numeqte gi revoci miniqtri;
comunicalie, salubritatea publici qi lucririle de
- are rolul de a asigura stabilitatea intregu-
apdrare nalionali. Erau consemnate 9i: dreptui la
educalie (invdtimAntu'I primar fiind obligatoriu
lui sistem constitulional (moderator)' fiind
deasupra partidelor qi menlinAnd echilibrul
qi gratuit), inviolabilitatea persoanei qi a domi-
.it"t"i, secretul corespondenlei' Articolul 7 din intre cele trei Puteri.
Constitulie precizaci cetdlenia romAni se acordi
Alituri de domn, guvernul detinea puterea
doar celor de religie creqtini, excluzAnd astfel
executivi, prin punerea in aplicare (execulie) a
persoanele care nu aparlineau acesteia (eweii,
legilor qi prezentAnd proiecte de legi'
musulmanii); a fost modificat.
Puterea legislativl era in mAinile Parla-
mentului (bicameral). Asemindtor Monarhiei
(evoluatd din institulia medievald a Domniei)'
Principii generale. Constitulia avea labazS'
qi Pariamentul RomAniei moderne are la origine
celetrei principii esenliale ale ideologiei liberale:
Adundrile obqteqti existente in J[rile RomAne
,npororio puterilor in stat in putere legislativi'
medievale. Spre deosebire de acea perioadS,
executivi qi judecitoreasci (ai c[ror titulari in care acestea erau convocate ocazional, Par-
sunt independenli unii de al!ii)' guuernarea lamentul RomAniei moderne a funclionat per-
r ep r ezen titl uti (poporul iqi ale gea reprezentanli
manent. Parlamentul era format din Adunarea
care sd conduci statul gi sd le reprezinte intere-
Deputalilor (aleasi pe 4 ani) 9i Senat (ales pe
sele) qi suveranitatea naliunii (toate puterile
8 ani; la fiecare 4 ant,jumdtate din membri se
emand de la naliune).
reinnoiesc prin tragere Ia sor!i)' Activitatea Par-
Un alt principiu era cel aI monarhtei eredi- lamentului incepea in 15 noiembrie al fiecirui
tore. Succesiunea in monarhia ereditari se f5'cea
pe linie masculind, cu drept de primogeniturd
an qi se desfdqura de-a lungui a trei iuni de
zile (sesiune parlamentarS'). Deschiderea se-
iprimui niscut ocupa tronul) 9i cu excluderea siunii Parlamentare se ficea printr-un Mesaj
perpetui a femeilor qi descendenlilor lor'
ai Tronului, citit de Rege sau geful Guvernuiui
Exista qi principiul potrivit cdruia ,,regele (primul ministru) qi se inchidea printr-un dis-
d,omneEte, dar nu guuerrleazd"'' In acest sens'
curs al primului ministru.
persoana regelui era neviolabili' Minigtri 1ui
Parlamentui desf[goar5', in principal, doui
sunt rispu nzdtori 9i ,,niciun act aI regelui nu
poate avea t5.rie daci nu va fi contrasemnat de
tipuri de activitS"ti: votarea legilor qi adoptarea
rezolutiilor. Pentru elaborarea legii, era nevoie
un ministru, care, prin aceasta, chiar devine erau
de acordul ambelor camere' iar rezoluliile
rdspunzdtor de acel act".
deciziile luate de o singurd camer5'
Parlamentul avea:
Principiul separirii puterilor in stat - drept de autoconducere:
Principiul separdrii puterilor in stat pus in - drept de legiferare;
Practice insemna c5.:
- drept de interpelare a guvernului
(intrebdri
Puterea executivi apartinea domnului prin care guvernul trebuia sd justifice anumite
sau principelui (din 1878, Altelei Regale; din
acte ale sale);
1881, Regelui), care:
- drept de a da vot de blam (de neincredere) guvernului;
- acordi sau retrage increderea sa guvernului;
- Adunarea Deputatilor discutS qi voteazd bugetul'

judecS'toreqti: curli de judecati qi
Puterea judecitoreasch era exercitatS. d.e cdtre instanle1e
tribunale cu jurali, iar instanla supremi era inalta Curte d.e Casalie.
HotirArile judecitoregti S€
pronun{d in numele regelui.
PalravnNrut- BicAMERAL
- Adunarea DePutalilor -
- Senatul -
Rrcpi-s legl supuse . ales prin vot universal;
'numegte guvernul; sac{iunii regelui . are ini{iativd legislativd;
. convoac[, amdnd sau dizolvd <- . adoptdlegile, Pe care le suPune
Parlamentul.
sancliunii regelui;
. acordd sau retrage increderea sa
suvernului.
GuvpnNul
. exercitd puterea executivd;
. prezintdproiecte de legi in fala
Camerelor; increderea Parlamentului
. pentru a se men[ine. are nevoie exprimatd prin vot
de increderea Parlamentului,
exprimatd

proiecte de

cens. JSlanii igi exprimau votui in colegiul a
Dreptul de vot. Dreptui de vot era in- la dar nu direct, ci prin delegali (1 la 50)
scris in Legea Electoral6, care era inclusi patrulea,
modificarea din 1884 a sistemului electc
in Constitutie. Electoratul era imp[r!it in Prin
ral se reduce 1a trei numdrul colegiilor pentr'
colegii: 2 pentru Senat qi 4 pentru Camera
Adunarea Deputalilor. Nu puteau avea dreptu
Depntalitoi. Etun considerati alegatori toti cei
de alegS.tor servitorii, cerqetorii, cei condamnal
care desfdqurau o activitate utili societilii, rea-
lizau un venit 9i contribuiau astfel la bugetul
pentru anumite delicte, cei care nu aveau
instructie minimi (4 clase primare) qi cei car
farii (vot censitar). Profesiunile libere, ofilerii nu desfiqurau o activitate folositoare societ6!
in'retragere (rezervi), profesorii, pensionarii'
doveditS. printr-o contribulie, oricAt de mic6, 1
cei care uo'"u., o diplomi de licenli (inginerii'
bugetul statului.
arhitectii. medicii, magistralii) erau scutiti de

C. Iu"o*TANTA CoNstrruTrEI DrN 1866

- Constitulia din 1866 a fost un act de afirmare
- Reglementeazd drepturile fundamentale al
politicS; a fost promulgati de domn firi a line cetllenilor, libertatea cuvAntului, a presei,
."u-u d.e suzeranitatea otomand sau garanlia intrunilor, drePturi Politice;
- Realizeazh un echilibru stabil intre putere
colectivi a celor 7 mari Puteri:
- A fost esenlial5. in stabilirea qi consolidarea executivi, exercitati de monarh, teprezenlz
de guvern, qi Puterea legislativi;
instituliilor statului (care au cdp[tat o formS'
d efinitivi), punerea b azelor partidelor
politice - Cirlut daci unele aspecte (cens rid
qi a sistemului democratic al vielii poiitice; cat, condilionarea cetS!eniei de credin!
religioasd) au ridicat o serie de critici 9i - Constitutia din 1866 introducea principii de
probleme, in esen{E, aceasta rS.mAne actul organrzare interni diferite de ceea ce existase
constitutional de cea mai mare stabilitate din pAni atunci. tr'5.cea o trecere hotirAta ia
istoria RomAniei moderne qi contemporane; sistemul politic liberal;
- ReprezintS, pentru RomAnia, momentul de - A fost mai bine de o jumitate de secol un
inceput al constituirii institutiilor sale in- instrument juridic eficient, pe baza ciruia a
terne; fost suvernatd RomAnia modernd.

Forma de Regim politic:
guvernimAnt: constitutional
monarhie

Rocarul
RouArqrnr
Vot:
Statut politico-j uridic:
universal
stat nafional, unitar gi
indivizibil (doar birbali)

A" co*tExr $I ,AUZ'
in .,t*u Marii Uniri din 1918 s-a simtit prevederi Constitulionale cu principiile noi,
necesitatea modificdrii Constitutiei din 1866 ale votului universai.
pentru a se reglementa noua situalie sociai6, it, plus, trebuiau luate in disculie pro-
economicd qi politici a tarii. Unirea Basara- blemele noi venite, legate de asigurarea drep-
biei, Bucovinei qi Transilvaniei cu RomAnia turilor minoritdtilor nalionale qi ale confesiu-
a fost ratificatd de Parlamentul RomAniei nilor religioase. Tema revizuirii Constituliei a
in 1920. in mod tacit, fdri sd fie abrogatS' trezit un mare interes: se organizeazS- prelegeri
Constitulia din 1866, organlzatea statului sustinute de cunosculi istorici, juriqti, sociologi'
s-a extins gi a funclionat pe tot cuprinsul filosofi; partidele politice vin cu proiecte de
RomAniei intregite. Organele provizorii de constitulie; P.N.L., in frunte cu I.I.C. Brdtianu,
conducere din provinciile care se unesc iqi principala forli politici a vremii, ajuns }a putere
inceteazi funclionarea in 1920. Se impunea in 1922, igi asum[ misiunea de a da RomAniei
o revizuire gi pentru a pune de acord vechile constitutia agtePtata.

B. P*n*DERILE CoNsnr:uTIEI DIN 1923
Structura. Delinea 8 titluri qi 138 de articole, Statul romAn. ,,Regatul RomAniei este un
mai mult de jumitate dintre ele fiind pistrate stat nalional unitar si indivizibif', teritoriul
din Constitulia din 1866. Proiectul acestei siu fiind nealienabil.
Constitulii a aparlinut Partidului Nalional Statele unitare simple sunt cele in care auto-
Liberai. Noua lege fundamentall avealabazd ritatea statului se exercitd in mod identic pe
Constitulia din 1866. intreg teritoriul !6rii (de exemplu, RomAnia
A intrat in vigoare in 1923 qi a fost sau Fran!a). Statele unitare complexe se

suspendatS. ia adoptarea Constituliei din 1938' caractertzeazS, pttntt-un anume grad de auto-
(de
A fost repusi in vigoare in 23 august 1944 qi a nomie administrativi acordat unor regiuni
funclionat pAnd in 30 decembtte t947. exemplu, Spania sau Italia). Majoritatea statelor
iumii au optat pentru o structuri de Principiul separ5"rii puterilor in stat
stat de tip
unitar. Puterea executivi este incredinlati
Potrivit noii Constitulii, publicati, in regelui, iar responsabilitatea actelor sale (

martie L923, in Monitorul Oficial, pute- au miniqtrii (orice act al regelui trebuia con
rile suveranului rdmAneau ceie din 1866, trasemnat de miniqtri de resort; prin aceast?
ceea ce insemna menlinerea formei de guver- procedur6 minigtrii iqi atribuie responsabili
ndmAnt (monarhia) qi a regimului politic tatea actelor). Prerogativele regale sunt: nu
(constitutional). mirea gi revocarea minigtrilor, sanc{ionarea $
promulgarea legilor, confirmarea in funcliilt
Drepturi fundarnentale. Titlul II, Despre publice, dreptul de a bate monedi qi de a incheit
drepturile romdnilor, inscria o serie de drep- conventii cu alte state etc.
turi gi libertati democratice: Puterea legislativ[ se exercitd colectiv dt
- egalitatea tuturor in fala legilor; citre rege qi Reprezentanta nalionali, alcituiti
- desfiinfarea privilegiilor de c1as5; din Senat qi Adunarea Deputalilor.
- Iibertatea muncii; Puterea judecdtoreasci se exerciti dt
- libertatea congtiintei 9i a inv5.ldmAntului; organele ei, hotarArile acestora se pronunli ir
- libertatea presci; virtutea tegri qi se executd in numele regelui.
- proprietatea privat[ (prevedea expro-- Dreptul de vot. Votul era universal, egal, di
prierea in caz de utilitate publicd, spre deo-
rect, obligatoriu gi secret, pebaza reprezentdri
sebire de Constitu{ia din 1866, unde pro- majoritdlii (doar pentru birbali peste 2I d(
prietatea era ,,sacrd qi inviolabili"; statul ani, fiind excluqi reprezentanlii armatei qi a
primegte dreptul de proprietate asupra justitiei); femeile continui s5" fie excluse de 1z
zicdmintelor miniere qi bog6lii1or de orice vot, ca gi in Constitutia din 1866.
naturi ale subsolului). In \926, legea electorald stabilea ,,prime
electorald", potrivit cdreia partidul care oblinez
Principii generale. Constitutia din 1923 40%o drn totalul voturilor primea 50% din lo
pistra principiile celei din 1866: separa- curile din Pariament. Cealalti jumdtate ere
rea puterilor in stat, monarhia ereditarS., su- impirtitd intre celelalte partide care oblinuseri
veranitatea na[iunii, gr-lvernare reprezentativ6. pragui parlamentar de cei putin 2%. Doar daca
PS.streazd principiul potrivit cEruia,,toate nu se obtineau 40%o dtn voturi, impir{irea se
puterile statului emani de la naliune". fdcea proporlional cu numdrul de voturi.

C, I*"oorANTA CoNsuruTIEI DIN Ig23

In 1923, se poate spune cd se produce o re- gi accesul Ia viala politici pentru categorii so'
vizuire a Constitutiei de 1a 1866, semnificAnd ciale foarte largi.
in esen{i adaptarea textului constitulional la Constitulia a contribuit Ia crearea cadruluj
raoua situalie, interni gi internalionald a statu- de func{ionare a regimului politic institu,tional.
Iui romAn. Prin aceasti constitulie s-au con- format dintr-un ansamblu de institulii statale.
sacrat hotdrArile luate de poporui romAn, in partide qi grupdri politice, organisme sociale,
1918, privind unirea Basarabiei, Bucovinei qi obqteqti qi culturale.
Transilvaniei cu RomAnia. Constitutia din 1923 a consfintit monarhia qr
Constitutia din martie 1923 a avut un rol im- continuitatea ei, apreciatd in epoci ca factor al
portant in consolidarea statului romAn unitar, stabilitdlii statului, al pistririi intereselor tu-
a independenlei qi suveranitdlii sale, definind turor categoriiior sociale, al men{inerii unititij
mai precis trds6turiie qi conlinutul regimului statale depline. In ciuda criticiior aduse de
politic din RornAnia (de exempLu, formuleazd formaliunile politice aflate in opozilie la mo-
cu mai multi claritate principiul suveranitSlii mentul elabordrii ei, ea a fost acceptatd de aces-
na{ionale, comparativ cu cea din 1866). tea in momentul cAnd au venit la guvernare qi
Ea a facilitat manifestarea liberd a tuturor poate fi consideratd printre cele mai avansate
cetdtenilor, grupirilor qi formaliunilor politice din Europa interbelicS'.
Constitutia din Lq qL

Forrna de Regirn politic:
guvernimAnt: democratic
republicS

RppueLrca
RouANn

Statut politico-j uridic: Vot:
teritoriu inalienabil qi universa-I
indivizibil

A. co*tExr $I c*uz'
Anul 19g9 marcheaz|colapsul comunismului tat. Pribuqirea regimului comunist in
RomAnia,
in Europa de Est, mai precis in Bulgaria, IJnga- revenirea Ia un regim democratic dupi 1989 qi
de drept au impus necesi-
ria, polonia, Cehoslova.ia, R"p.rblica Democratd instaurarea statului
Germanb.. La f'el se intAmpli qi cu regimul comu- tatea elaboririi
unei noi Constitulii ' care si in-
nist in RomAnia, ceauqescu fiind. arestat qi execu- scrie principiile democratice.

B, Pnt*DERILE CoNsrrruTIEI DIN 1991
de 18 ani; dreptul de a fi ales;
Structura. Detine 8 titturi qi 156 de articole' vot de lalavArsta
proprietate este inviolabii; dreptui
A intrat in vigoare in 1991. A fost revizuitd in dreptul
de a fi ales in Parlamentul European.
2003, inainte de acceptarea in NATO' Este in
curs de revizuire.
Principii generale. Constitulia din 1991
Statul romAn. Rom6.nia este stat nalional, este meniti a imbina principiile democra-
suveran gi independent, unitar 9i indivizibil'
tice tradilionale cu noul context european'
Se inspiri din Constitulia francez6' dtn 1958,
Forma de guvern6mAnt este republica' poiitic pe care il propune este un
Forma actuald de guvernimAnt a RomAniei dar sistemul
compromis: un stat unitar, dar in care autori-
este cel mai adesea descrisd in doctrina de drept
tatea locald qi centrali se intilnesc in persoana
public qi literatura de specialitate a qtiinlelor
prefectului; o republic5,,semi-preziden{tal6",
politice drept republici cu regim politic semi-
prezidenliaI. Mutli consideri, insS', aceasti ir, ..ru Preged.intele este ales de popor, dar
puterile ii sunt mai iimitate decAt in repu-
descriere prea generalS-, adS.ugAnd sintagme
ca:,,moderat",,,cu tendinle pariamentare" sau
LU.l" prezidenliale. Erau restabilite pluri-
partid.isrnul, drepturile qi libertSlile politice qi
chiar ..dificil de definit cu precizie"' Impreci-
cet[leneqti. Puterile in stat erau separate, in
zia formulS.rii este reflectath in plan practic
concordan!5. cu principiile democraliei' Deci se
de disputele politice 9i consti-tutionale recente
reg[sesc principii democratice tradilionale 9i
asupra ,,esen!ei" regimului politic romAnesc
cele noi, europene.
qi de propunerile divergente de a-l ,,clanifrca",
revizuind Constitulia printr-o decizie fermi,
fie pentru modelul parlamentar' fie pentru cel Principiul separirii puterilor in stat
preziden!ial. Puterea executivS' este de-tinuti de
Preqedintele RomAniei, ales ptirr Y9t univer-
patru
sal, direct, egal, secret, pe o perioadd de
Drepturi fundamentale. Drepturile qi liber-
tilile inscrise in ea sunt: Iibertatea individuali unl ("ln.l'a,ii, dupe revizuirea- din 2003)' Ei
gi siguranla persoanei (inviolabile); libertatea reprezintS. statul, vegheazl' la respectarea
de exprimare; dreptul la inv6!5turi; dreptul de
Constituliei, este *"dittot intre puterile
statului qi numeqte prim-ministrui qi Guver- introducerea Parlamentului unicameral cu maxi-
nul. Totodatd, el incheie tratate internalionale mum 300 d.e pariamentari, fird ca modificarea
qi le supune ratificS.rii Parlamentului' si fie introdusS" deocamdatd in Constitulie'
Guvernul, cealaltd ramurd a puterii executive, Puterea judecS"toreasci este exercitati
asigur[ realtzarea po]iticii interne 9i externe qi de cltre instanlele judecitoreqti. Autoritatea
conducerea genera15. a administratiei publice'
judecitoreascd vegheazS la respectarea le-
Puterea legislativi delinutd de Parlamentul gilor qi este reprezentais' de tribunale qi de
bicameral (format din Camera Deputalilor qi Curtea Suprem[ de Justilie' JudecS.torii sunt
Senat) este organul reprezentativ 9i unica auto- ind.ependenti 9i se supun numai legii'
ritate legiuitoare a lirii; legile adoptate de Par-
lament se trimit spre promulgare Preqedintelui Dreptul de vot. Votul este universal pentru
RomAniei. in 2009, prin referendum, s-a votat femei qi bdrbati, de la vArsta de 18 ani'

i
C. It"o*TANTA CoNsrrtuTIEI DIN 1991
I

A asigurat revenirea la regimui unei d.ezvolt5.ri democratice. Procesul de inte-
I
democra-
tic ai avansarea ldrii spre ,,statul de drept"' grare europeani a atdt'at imperfecliunile
Restabileqte o serie de principii fundamen- sistemului constitulionai. ceea ce a dus la
tal democratice qi introduce noi principii revizuirea Constituliei in 2003, cu scopul
constitulionale euroPene. introducerii unor modificdri care si permiti
intr-un stat democratic, precum cel romA- adaptarea mecanismelor romAneqti la cele
nesc de dupi 1989, drepturile omuiui sunt ga- europene.
rantate prin Constitulie. Dar intr-o democralie, Constitutia din 1991 a creat cadrul juridic in
nu doar statul vegheazi la respectarea drep- care si se dezvolte democratia postdecembristi'
turilor omului, ci qi societatea civil5, sistemui in ciuda fragilitSlii, in 1992 au avut loc primele
or gantzatliior constituite de cetS!eni, autonome alegeri democratice in aproape 50 de ani, iar in
fatd de stat, care reprezintS- o formd de protectie 1996, prima alternan!6 Ia guvernare. Democralia
fa!6 de monopoiizarea puterii de cdtre stat' romAneascd se dezvolti, iar Constitulia ii per-
Cu toate limitele sale, Constitu[ia din mite aceasti evolutie, in ciuda unor iipsuri qi
1991 a asigurat suportul institulional al critici aduse ei.

|{I" coNsrtru-ltLE AUTaRITARE
Care sunt caracteristicile unei tegi'fundatnenta'le bazatd'
pe autoritarism?

Constitutia din Lq38

Forma de Regim politic:
guvern[mAnt: autoritar
monarhie

Rncarur,
RonleNrct

Statut politico-juridic: Vot:
stat nalional, unitar 9i universal
indivizibil
A. co*tExr sI ,AUZ'.
Aceasta a per
lui Carol al majoritatea voturilor exprimate.' propria
Elaborati in timpul domniei
t"*"f"i Carol ai II-Iea si-qi impuni
schimbirii de -t
Il-lea, are ca scop legitimarea la unul auto- *I"if;i .5' accelereze procedurile de instalare
;'""*, ;; h "tt..l aut"ocratic din a regimulrri personal' Dup[
o scurtS" guvernare
rrtar. Alegerile parlamentare .decembrie i'"?tlJ"f"i Nalional Creqtin' cu Octavian Goga
alegeri libere din
1937 au reprezentat ultimele ".u pti---inistru (decembrie \g:1 ',februarie
de 1990' Rezultatele din
i.tlriu Roma,'i"i inainte
d'in voturi obline ;;#)]Car;l al lI-lea' incilcAnd constituliape Patriarhul
Jt"g"rito, au aritat: 35'g2yo il numeqte prim-mini'*tru
Nationai Liberal' 20'4oA Partidul 1923, Apoi, prin decret regal' se in-
Partidul
-X"liottuf ivfl.ot Cristea'
Tirinesc; saltul cel mai asediu pe tot
spectaculos
;;;l;.", f5-r5- motivalie' starea.de
pentru !at6" este aprobata
f,l.i t""fi zat d'e Partid'ul "Totul ce Partidul' ;;;r;;;i !;.rii. Tot in februarie
"cu 75,58oA din voturi, in vreme Constitulia
9'1'5yo'.
roilu f"g" fundamentall a statului'
obline neconstitulional
Nalional
"-l; ;i"g"ril"Creqtin -. care a fost impusi lirii in mod
di" 1937 ' partidele democrati' gi al cirei text reprezenta un aolJz'
." tp.X.f,. qi P'N'T') nu au reugit si atragi
B. PnpvolonrlE CoNSTITuTIEI DIN 1938
prin
Puterea executivi o exercitS' regele guvernui
Structura.AveaBtitlurigil00de'articole'A ei revocat de el
insuqi''
pAni in 1940' *";;;;;mit in-fala Parlamen-
f"t, f" vigoare din 1938 nu mai rispundea politic beneficia de
;;"1;; direct fali de Rege' DeEi
nalional' ll-lea a menlinut
Statul romAn. RomAnia este "stat ii este inalie- ;;;;G foarte largi, Carol alpersoana lui este
;;;;-ut indivizibil" teritoriul ;;i;;tt*l conform ciruia
miniqtrii sii sunt rSspunzitori' iar
popula{iuni de
ul poate fi ,,colonizat cu i"-liiniia,
""nli ""
seminlie strdini"' ;;;;i" de stat ale regelui treburau contrasem-
privind schimbarea
Erau interzise propaganda nate de un ministru'
de clas6' Tinerii ^-* pnn
formei de guvernh*attf qi lupta F..terea legislativi o exercitd regele limi-
Straja lnrii'
sunt inregimentali politic in inrur-"ai.ll Parlarnentului bicameral'
ilil"*"1 la legiferare' Parlamentul dintr-un
politic esenlial s-a transformat intr-un
avea posi-
Drepturi fundamentale' Justitia etc' iu.to,
bilitatea de a controla scrisori'
telegrame
con- ir*."fJ*
lipsit de principalele sale atribufii'
era s6 depuni
Dreptul de intrunire Ei manifestare Deputatii qi senatorii, carl trebuiau al Il-lea'
trolat de polilie' S-a infiinlat Consiliul de Carol
iurimAnt de credin![ fald -deminiqtri' dar nu
Coroananumitderegeqicompusdinminigtri
toate gruparlre ;r ;;;;t"ptul de a interpela numea jumdtate
de stat qi au fost dizolvate
al ll-lea desfiinfeazh
;;"; il rrot a" blam' Regele -El
mai putea tefuza
p"rliJa" politice' Carol ai" Senatului'
80 000 de membri -"-nrii
sind.icatele care aveau peste
qi le inlocuieqte cu bresleie de lucritori' Erau f5.r[motrv",'"clit"tealegiloradoptate;inin-
iibertatea tervaluidi-ntret"tlt"'it"parlamentare'regele
s[ e]abore ze d'ecrete cu putere de
lege:
pl"rrar,rt", formal, in Constituliemuncii etc' t";
presei'
conqtiinlei, invalhmintului' Semnareatratatelorpoliticeqi.militarecu
anulat' nevoie de acordul
Dreptul de asociere era statele strS-ine nu mai avea
supre- Parlamentului' Curlii de
Principii generale' Consacra principiul puterilor Puterea judecitoreasc1 apar'tinea juriile (totali-
matiei regelui, *p'i*u ?"p1tutJu Justilie qi Cutuli"' i" Jetfii"!""2i
qi libert5"li'
in stat qi inciJ'ca l"u-it" drepturi inlocuit tateajuratilorcareintr6incomponenlacurli1or executau in
Principiul pluripartidismului esteFrontu}ui cu juri). Hotetarii j-tJecatot"qti se
cu monopartidismul prin t{9ut91 1940 Partidul
numele regelui'
Renaqterii Nutio"ui", numit d'in
univer-
Naliunii. Dreptul de vot' S-e introdu?::'"t
ani' inclusiv pentru
sal, de la vArsta d'e 30 de
Principiul separS'rii puterilor in stat qtiutorii de carte'
femei gi doar pentru
Separalia puteriior in stat era
suprimatd'
nuierile fiind organizate astfel:
C. Sur*rFrcATrA CorvsrrruTrEl DrN 1938

Constitufia din 1938 a urmdrit s5. con- pierderi teritoriale. Evolutia ulterioara a evenr-
solideze puterea institutiei regale gi autori- mentelor nu a justificat inliturarea unui regim
tatea personali a monarhului, sd reconcilieze democratic cu unul autoritar.
naliunea, sd salveze lara de revizionism, de

-{r}€G-----

|| I. coNSTtruTuLE coMUNtsrE
Care sunt bazele juridice ale totalitarismului in Romd.nia?
intre ani perioadi in care in RomAnia a existat un regim totalitar comunist, au
1947 gi 1989,
fost adoptate trei constitulii: in anul 1948, in anul 1952 qi in anul 1965.

A. co*tEXT $r c*uz'
Prima dintre cele trei constitulii a fost In 1952 a fost adoptath cea de-a doua
adoptatd in contextul inlSturirii, la 30 decem- constitutie, care copia, de asemenea, Constitulia
brte t947. a ultimului obstacol care mai stdtea stalinistd din 1936, fiind menitd a definitiva
in calea partidului comunist, Monarhia. Abdi- trecerea la modelul comunist de tip stalinist.
carea regelui Mihai duce la modificarea formei Ultima constitulie, cea din anul 1965, a fost
de guvernimAnt, RomAnia fiind proclamati adoptati ca urmare a schimbdrii liderului
republicd. Alc5,tuit5. dupi modelul Constituliei Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nicolae Ceaugescu
sorrietice in vigoare, Constitulia din 1948 era gi a trecerii la nalional-comunism.
necesari pentru a legitima regimul comunist.

B. Pnnr,nonnr ALE CoNSTrrurIrLoR coMUNISTE
StructurS.. Constitulia din 1948, respectiv Teritoriul statului, atAt in Constitulia din
ceadin 1952 conlineau fiecare cAte 10 titluri qi 1948, cAt 9i in cea din 1952, este definit ca
105 articole. Constitutia din 1965 cuprindea 9 fiind ,,popular, unitar, independent gi suveran",
titluri qi 114 articole. dovadi a influen,tei sporite a Uniunii Sovietice
asupra RomAniei, in perioada 1948-1965. in
Statul romAn. Atat in Constitulia dirl 1948, Constitulia din 1965, teritoriul statului este
c6t_qiin cea din 1952, numele statului este ,,Re- definit ca,,inalienabil qi indivizibil". Constitulia
publica Populard RomAn6". Prin Constitulia din 1965 marcheazd sfArgitul perioadei stali-
din 1965, denumirea statului se modificd in niste qi trecerea la nalional-comunism.
,,Republica Socialisti RomAnia".
Forma de Regirn politic: Forma de Regirn politic:
guvern[mAnt: totaiitar comunist guvernimAnt: totalitar comunist
republicS. republicd

RnpusLrca
Socrar-rsrA
RoMArqrA

Statut politico- Statut politico-
juridic: Vot: juridic: Vot:
urriversal teritoriu inalienabii universal
stat popular qi
suverarr qi indivizibil
Drepturi fundamentale. Toate constituliile Principiul partidului-stat s-a aplicat gi in
regimului comunist au demonstrat c5- simpla ceea ce priveqte puterea executivS, Consiliui de
menlionare a drepturilor cetileanului in legea Miniqtri (guvernul comunist) fiind format ex-
fundamental5 este insufi cienti pentru existenla ciusiv din membrii partidului unic - Partidul
lor concreti in cadrul societifii. E1e conlineau Muncitoresc RomAn (P.M.R.) -, numit ulterior
un capitol de,,drepturi ale omului"; in realitate, Partidul Comunist RomAn (P.C.R.).
era o dovadi de demagogie, deoarece acestea Rolul Articolulut 26 aI Constitutiei din 1965:
nu erau respectate de cdtre stat, dimpotrivi, partidul,,indeplineqte roiul conducitor in toate
incercarea punerii lor in aplicare atrigea dupd domeniile construcliei socialiste".
sine intervenlia organelor represive.
Principiul dublei subordon[ri, de partid
qi de stat
Principii generale. Spre deosebire de consti-
tutiile democratice, la constituliile totalitare co- Un alt ,,principiu" de organizare apArut in
muniste nu putem identifica principii clare de anii '70 este acela aI infiin!5.rii de institulii cu
otgarrrzare ale statului, intrucAt acestea fie nu dubl6 subordonare, de partid qi de stat. Ce insem-
sunt iimpede menlionate, fie nu sunt respectate. na aceasta? Controlul direct al Partidului Comu-
Putem vorbi mai degrabi de o serie de ,,prin- nist asupra institu{iilor executive ale statului
cipii" pe baza chrora Partidul Comunist iqi cregtea prin faptul ci acestea erau subordo-
asigura controlul asupra intregii societdti. nate nu doar instituliilor statului romAn, ci
qi partidului comunist. Spre exemplu, Consi-
Principiul partidului-stat liul Apdririi Nalionale a Republicii Socialiste
Regimul comunist de la Bucureqti se auto- RomAnia, Consiliul Culturii 9i Educaliei Socia-
intitula - la fel ca toate celeialte regimuri co- liste etc. erau subordonate atAt statului (guver-
muniste din Europa de Est intrate sub influenlh nului-Consiliului de Miniqtri), cAt qi partiduiui
sovietic[ - drept un regim de ,'democralie (organului de conducere al partidului - Comi-
popular5.", in care, potrivit Constitutiei din tetului Oentral al P.C.R.). Astfel, deciziile parti-
1948, ,,puterea in stat apartine poporului" 9i se dului nu se aplicau doar membrilor sdi, ci tutu-
exercitd prin ,,reprezentanli ai poporului alesi ror membrilor societS.[ii, prin controlul exercitat
democratic" in Marea Adunare Nationala. In de partid asupra instituliilor statului.
realitate, aceste doud prevederi nu erau respec-
tate intrucAt preluarea modelului institulional ,rPrincipiul inconsecventei"
sovietic a dus la aparilia Partidului-stat. Ce in- Un alt,,principiu" al constitutiilor comuniste
semna aceasta? Partidul Comunist RomAn con- este,,principiul inconsecvenlei", constituliile
trola atAt organrzatia de partid, cAt 9i institu{iile cuprinzAnd o serie de prevederi contradictorii.
Ce insemna aceasta? In cele trei acte fundamen-
fundamentale ale statului. Spre exemplu, teore-
tic, puterea legislativd era reprezentatS- de Marea tale apar contradiclii intre prevederile anumitor
Adundre Nafionald (l\{.A.N.), ai c5'rei membri articole. Spre exempiu, articolul S al Constituliei
erau aleqi prin vot. Practic, membrii M.A.N' din 1948 prevedea dreptul la proprietate
erau,,seleclionati" dintre membrii Partidului privat[, in timp ce articolul 7 preciza faptul ci
Comunist, iar pe listele electorale- apirea un ,,Ap5.rarea qi dezvoltarea bunurilor comune ale
singur candidat care putea fi votat. In concluzie' poporuiui sunt o datorie a fiec[rui cet6lean"'
,,alegerea" membrilor M.A.N. 9i validarea lor
Articolul 32 garanLa dreptul de asociere qi
prin votul electoratului (alegltorilor) erau doar de organizare al cet5,lenilor, cu menfiunea cd
formalitili in contextul in care ei erau din inte- acest drept nu poate fi folosit impotriva ordinii
riorul partidului, iar alegerile nu erau libere. democratice stabilite prin constitulie. Similar,
incepAnd cu anii'50, influenla partidului-stat in Constitutia din anul 1952, 1a articolul28 era
a crescut gi mai mult prin infiinlarea Prezidiului
previzutd libertatea cuvAntului, iar la articolul
M.A.N., format dintr-un numir restrAns de mem- 29 se menliona cd aceasti libertate nu poate
bri, care preluau practic toate atribuliile M.A.N' fi folositd impotriva ordinii instituite de regim'
Crearea Prezidiului M.A.N., in care deciziile Constituliu ditt 1965 prevedea Ia articolul 25
se luau de citre un numir mic de persoane dreptul tuturor cet5lenilor de a alege qi de a
aratd caracterul nedemocratic al modului in fi aieqi. in acelagi paragraf se menliona insi
care se elaborau legiie gi anuleazd, in fapt, rolul faptui ch aveau drept de a depune candida-
M.A.N. ca institulie legislativd. tuii doar acele persoane care ficeau parte din
Frontul Democratiei qi Unitdlii Socialiste, aflat Principiul separirii puterilor in stat.
sub conducerea P.C.R. in care exer-
RomAnia era un stat centraltzat,,
Articolui 2 al Constitutiei din 1965 preve- citarea puterii se realtza prin intermediul
dea cS,,intreaga putere in Republica Socialistd autoritS.tilor centrale, cele locale fiindu-le uni-
RomAnia aparline poporului", in weme ce ar- form subordonate qi neavAnd a1t rol decAt de a
ticolul 3 prevedea ci ,,In Republica Socialistd pune in aplicare deciziile institutiilor centrale.
RomAnia forla poiitici conducitoare a intregii In fapt, toate instituliile de stat erau subor-
societdli este Partidui Comunist RomAn". donate fald de partid.
Prevederile contradictorii permiteau abuzur- In acest context devine clar faptul ci princi-
ile gi elaborare unor legi de aplicare a principii,lor piul separaliei puterilor in stat, degi menlionat
constitulionale care favortzeazS. regimu-l totalitar. in Constitulii, nu funcliona.
Puterea legislativi, I{area Adunare Na!i-
,,Principiul minciunii" onal6 (parlamentul comunist), nu avea decAt
Toate constitutiile totalitare comuniste conlin un rol formal, intrunindu-se in plen doar de
prevederi care se gtia ci nu vor fi respectate, dar cAteva ori pe an pentru a vota Iegi deja stabilite
aveau rolul de a conferi acestora un caracter de partid. Intre sesiuni, Prezidiul M.A.N. prelua
aparent democratic. Putem vorbi aqadar des- atribuliile acesteia. In anul 1961, in locul Prezi-
pre un alt principiu, ,,principiul minciunii". diului M.A.N. s-a infiintat Consiiiul de Stat.
Spre exemplu, articolul 27 al Constituliei din Puterea executivi, Consiliul de Minigtri
1948 stabilea faptul cd ,,libertatea congtiinlei (guvernul comunist), care conducea lara din
gi libertatea rehgioas5 sunt garantate de stat". punct de vedere administrativ era formatd ex-
Or, in acelaqi an, Biserica Greco-Catoiicd a fost clusiv din membrii partidului unic.
desfiintati. Articolul 28 ai Constituliei din 1948 Singura schimbare apare in urma adoptirii
garanta,,Libertatea individuaiS. a cet5leniloy'' Iegii nr. 1 din 1974, care modifica Constitutia
gi prevedea cd ,,nimeni nu poate fi arestat qi din 1965 qi infiinla funclia de Preqedinte al
definut mai mult de 48 ore fir5. un mandat", in Republicii Socialiste RomAnia. Preqedintele sta-
condilijle ln care avem numeroase mirturii des- tului, Nicoiae Ceauqescu, cumula atAt atributii
pre incdlcarea sistematici a acestor prevederi. executive ca preqedinte, cAt 9i atribuliile iegisla-
Articolul80 al Constitutiei din 1952 menliona tive pe care inainte le avea Consiliul de Stat. EI
faptul cd ,,Statul se ingrijegte de dezvoltarea era qi. secretarul general al P.C.R.
qtiinlei, Iiteraturii gi artei'. Articoiui este fla- Puterea judec5"toreasci aparlinea unui
grant incdlcat de existenla cenzurii qi a listelor cu Tribunal Suprem al Republicii Populare RomAne
c5rli interzise. Prevederi de acest tip regisim 9i (Republicii Socialiste RomAnia dupi 1965) qi
in Constitutia din 1965. Spre exemplu, articolul instanlelor judecitoreqti inferioare, toate aflate
33 a1 Constituliei, care garanta oficial ,,secretul de asemenea sub controlul partidului-stat.
corespondentei gi a-l convorbirilor telefonrce", era
grosolan incS.lcat de mdsurile de supraveghere Dreptul de vot. Cele trei constitulii prevedeau
a societS-tii romAneqti prin intermediul politiei acordarea dreptului de vot (universal) pentru
pditjce numitS.,,Securitatea". toti cetitenii cu vArsta de minim 18 ani.
in ceea ce privegte libertatea persoanei de La alegeri exista de reguld un singur candi-
a-qi stabiii domiciliul unde doregte, decretul nr. dat, reprezentanL al partidului unic, prin ur-
68 din 1976 nu permitea stabihrea domiciliului mare cet5.lenii nu aveau posibiiitatea reald a
intr-un numfi.r de 14 oraqe, declarate orage mari alegerii, ci doar obligalia participirii la vot qi a
(Bucuregti, Cluj, Iaqi etc.). confirmirii unei stdri de fapt.

C. SrnrNrrICATrA CoxsrrtuTrrr,oR coMUNrsrE

Constituliile adoptate in 1948, 1952, 7965 intAietate asupra ceior politice, qi a reprezentat
consacrd noua formi de guvern[mAnt - repu- instrumentul legal prin care se pregitea trecerea
blica -, cAt gi noul regim politic - regimul co- intregii economii sub controlul statului.
munist - qi astfel intrarea statului romAn in O consecin!5. a Constitutiei este naliona-
rAnd.ul statelor nedemocratice comuniste. Ltzarea, in 1948, a principalelor lntreprinderi
Constitulia d-in 1948 a ar,'ut un caracter industriale, miniere, bancare, de asigur5ri qi de
provizoriu, in care prevederile economice aveau transport; au fost nationalizate o mare parte a
. subordonarea intregului aparat stat parti-
clsdirilor qi locuinlelor; se elal:oreaza o noua de
reforml monetarS. (sunt confiscate ultimele dului unic;
. concentrarea puterii de decizie statalS.-Iegis-
rezetve in numerar) qi se hotirdqte ti:ansfor-
marea socialisti a agriculturii. Iativi gi executivd - in mAinile unei elite res-
Constitulia din L952, chiar din capitolul trAnse qi influenlarea de cStre aceasta a puterii
introductiv, pune Ia baza existentei statului judecStoreqti;
romAn dependen!a fa!d. de Uniunea Sovieticd' ' restrAngerea unor drepturi qi libertili cetSle-
Prietenia cu U.R.S.S. constituie ,,baza politicii neqti 9i subordonarea individului de c[tre stat;
noastre externe". Statul ,,democrat popu- ' absolutizayea luptei de ciasi qi extinderea
lar" este o formi a dictaturii proietariatului acesteia ta toti oponen{ii clasei muncitoare, de
exercitati de Partidul Comunist. fapt ai partidului unic:
inLre 1947 qi 1989, P'C.R. a fost singurul ' prezentarea intereselor de grup ca interese
partid politic oficial din RomAnia. In articolul3 aI ale intregii societdli qi dirijarea eforturilor tu-
Constituliei RomAniei din 1965, P.C.R. era numit turor spre realizarea acestora, dar in beneficiul
din grupului politic minoritar;
,,for!a politic[ conducdtoare a intregii societS-li
Republica Socialisti RomAnia". Sub regimurile ' institutionaLtzarea interventiei qi controlului
in care Partidui Comunist Rom6'n a fost princi- statului asupra intregii vieli economice qi social-
pala for!5. politici, in economie s-a instituit di- politice;
rijismul, societatea civild a fost practic distrusd ' crearea unui nou tip de ,,democra!ie", consi-
de principiiie dictatoriale ale doctrinei bolqevice derat in mod demagogic superior democra{iei
impirtdqiti de P.C.R., rar cennrra a sufocat parlamentare occidentale qi atragerea formali
libertatea de gAndire, accentuAnd decalajul in a cetilenilor la actul de conducere politicd la
termeni de mentalit5li qi valori dintre poporul nivel central qi local.
romAn qi popoarele occidentale. Cele trei constitutii sunt importante din
Constitutiile din 1948, 1952 qi 1965 aulega)tzat perspectiva faptului cd, prin form[ qi conlinut,
grave abateri de la principiile democratice' sistemul au favorizat instituirea qi perpetuarea siste-
constitutional avAnd urmitoarele trdsdturi: mului totalitar comunist in RomAnia. in con-
' renunfarea la principiul separirii puterilor textul unei legislalii neclare, ce avea la bazS'
in stat qi inlocuirea acestuia cu principiul parti- o constitutie cu caracter ambiguu qi chiar
dului-stat; contradictoriu, se puteau ascunde mai ugor
' inlocuirea pluralismului politic cu monopolul abuzurile regimului sub o perfidi aparenld
unui singur partid; democraticS.

bwr.luzvL
Prin evolulia instituliilor interne, in epoca Pentru aproape 100 de ani Constitutia din 1866
modern5,, RomAnia s-a integrat incet in rAndul a pus lsazele unui regim de tip democratic'
stateior cu regimuri constitulional-monarhice, P[strarea a mai mult de jumitate din arti-
cu o rea15. separalie a puterilor. Evolulia colele Constitutiei din 1866, in Constitulia din
institutiilor interne ale RomAniei moderne nu 1923 qi funclionarea in timp arat'l' viabilitatea
s-a ficut f5.ri dificultili, dar ceea ce era mai primelor dou[ constitulii.
important - adicd inceputul - se realizase' in perioada interbelicS., contextul extern
Drumul inceput a pus bazele instituliilor qi problemele din interior fac ca democralia
qi structurilor unui stat modern in deplin sin- proaspS.t instaurati sd alunece pe panta autori-
cronism cu statele europene civilizate. Dar pro- larismului, prin Constitutia din 1938' Totuqi, in
blemele RomAniei in 1866 erau nenumdrate qi peisajul autoritar al Europei, RomAnia este ul-
deosebit de complexe: clasa politicl nu era nici pe ii*"i stat care adopti o constitulie autoritari'
de parte atAt de structuratd qi omogenS. pe cAt ar Regimul comunist, instaurat in 1947' prrn
putea l6sa sd. se creadi acliunile care au'dus Ia practicile sale, care intrau in contradiclie
instaurarea resimului monarhic constitulional' cu modelul democrati-c ai chiar cu propriile
constitulii, a adus daune grave societSlii civile, Elaborarea unei constitulii nu implicS" in
spiritului civic ai practicilor democratice. mod necesar o participare largd a populaliei la
Sistemul politic real este mult diferit de cel dezbater ea textului propriu- zis, dar presupune
prev5zut in constitutii. El poate fi limitat doar o viziune clard asupra elementelor de lsaz6.:
prin norme gi reguli clare. Limitele pot fi im- forma de guverndmAnt, principalele elemente
puse de institutiile politice, de constitufii, de aie regimului poiitic, drepturi 9i libertili fun-
organizatii ale societSlii civile, dar gi de mora- damentale, un model economic clar qi, nu in
vuri, educa{ie, traditii etc. ultimul rAnd, o decizie asupra formelor qi limi-
IJneori, constituliile incearcd si dea aparenla telor revizuirii.
unui regim democratic, chiar dacd prevede- Pentru a se evita instabilitatea politicd este
riie lor intri in contradiclie cu principiiie unei de dorit ca o constitutie s5. aibi la bazl un set
democratii (cazuI constituliilor comuniste). De de principii qi valori care nu se schimbi de la
aceea, o constitutie trebuie analtzatl in relalie un an la altul qi sd demonstreze o viziune de
cu regimui poiitic pe care il produce. viitor.
.d OR
I
tx d
anY
cd*'F
a= 'X )Q cd to.d n
o!6
E =.9;
gqv;-
C) TJ C)
6.e # P C'F a
+)
a ,4, c)

r(d )cC )cd
H .a
F
.d
:cE@ -.H =>4d
+)- :.--
tr€.- €- t Gi
.;5Nu: 9!d rd,a 6
!)6 > *c4 -;6 rcd
t;o
€- a= di;< i,F-F ..E ; d)cuu
'-'6 :
€ (.)
i !.Y
'Ao9> ?-P--.!
ii< rr i o Y *
v1 @H
'i .Cg
I
a
Jx4e*'aa @
, @'o -n-*X,Fi^
-
! *- :<
O:YTi
q
4- 4 !.
^
9
x F:,4X
c;-x:e
dQJ
6aE3 d

€ey dd dd; --Xcd
a=
d'
o- @
.9.- i c ?
p=!_-.- .s.in6
a O ==.€
6:: c ., - X.-:
gv€Hg
d * x</
,*O ^.

(t> co ! 'l .i
oc)
li-!6
+)- l ti
a-
qu :i .i !,
,<
z €€ lJ- cd :r 0).^cJ-.i
.d q Fr '5. -i:
,d +) tr
A^ -o q'd
+) 'c6 Xi c=u;
I
a (D-
le
cd9
6
!
-l=cli
-+:;s3 l-! i 5*
.-raa 2 4
o
0 hn vr cJ a- F, a "'-i'
Y -l b::i'cd -
d
!m e
3n l= x^
tc) .r
O - ,
!
O - r cD'O
Q)

Cq,
)qJ .-j

z cE
--'.F ; c
i.;5 =e
-ox-aa= T, +-
d.= :"
.H
tr O F'S ,7>= o2l :. !
il>c i,4_:t !c6 : o
=EA:=
(v, #'E
-:Yfr
R.= .t_ cs, -d a .^ i.-cJ
Q) p ! :E
x-Q
cr -6 6 .l q _!
avl

I 9a^ 2:. --' - F'F 'd ", D.'=
IJ
Q.i l.i
: c6 q r z--. 'o c C6='i - ^
Fl a 6'11 6
= Jl;=ii._j.;ir.1 q.- > C):=
3- 6.: E a Io i^ ii .i'9. dJ
@L:',= !a o.=
O .= a)
=':9 ". !€
O Fr li tr e=41 a ;aZ-Ze6==4i
F{
Er
+)
x!r -JruH -/ , oll tr.F
-dv
' - u= ' i
a -
z C\I
O'
;'N.3
.- , d.^ i^ | 1
,\ D
^ :"':'l
rl '37,.2.F !i.e cgoc) -
.R:!
acd ^!6
€t *,a
==.;>=*.,!'
;:a -.2.='a
^ai:: N'.:
+)- '
^H*d
€-:i - * l;;
€9;:F.:Y-,-.
s 6.d
{J ]J
a -csNl
2 d.- v {-o.i o.l h :* Y
F-.\al

+)
€H>€
6ri=
qpF:
q i.;i* il..; e:
o=-'l^'>xiF".cs EE .:!P-P,d o.i

O
a
(''!
O p9=i4u) .-
t
l.:
t 6A
P
16
u
f E ?ai g s"fi x
,-deDoqq'rjo@
E
^:d

.-;.' a;, *4,
^ :! .-.=! .; ,:c)
cO /!.4 5:P""o. j:N-
Fl
6.i 5?
e!.^'i N? ?35,FP".
r:-i t'1 I x / o':
I
o@; ^
.:cd ;"".=
'-
c a -7'-'.=
o'6 .: ;'," 90
Y *.Y
ii ,c6 | -*:,=
J.:. X
'i.9 *i l! cr
JJ iI* x
x ;i =e 4
aJ .d H .i
€€.:;;a--= " .AP-JV/
tr
IJ
a
.C6 141 C 'n
^,),-^:
!#id€.i
ti ::l,d..idec6-d)S
:l -!j €' O €';.i
X o,cd o .cs !2 .:J ;:
a I
P
; i "-,f, *'
d
!.- #t>9*it>+:H
dH a6 x';
!^^!!
=.-i A^dNdv-d!Y so:; o 6
<i d'i
O ,<i5_q
- I FH ' € ts r O <i *<i | .i + ! 'U ! l-

InIn?Els rnInlBls cI+IIod
InrrolFa+ Is-_
ruguroJ rolrua+Eloc
azneJ aIE IiEFaqII IS Irnldar0 ollralnd II'IIFau
+ugurPura^nF
ap €ul.rog

^- I
6rl
I
- . ...*** ..:,JJ-*€49*tittEls€*i
Ernl,**re

Subiectul al Il-lea 30 puncte

Cititi, cu atentie, textele de mai jos:
A.. ArL 33. - Toate puterile Statului emand de la na{iune, care nu le poate exercita decdt numa
prin delegaliune gi dupd. principiile qi regulile aqezate tn Constitufiunea de fapt.
Art. 34. - Puterea legislatiud se exercitd, colectiu de cd,tre rege gi reprezentaliunea nalionald
Reprezenta[iunea na{.ionald se imparte in doud, Adundri: Senatul qi Adunarea Deputatilor (...).
Art. 39. - Puterea executiud, este tncredin{atd, regelui, care o exercitd tn modul regulat prin Constitupit
Art. 40. - Puterea.judecd.toreascd se exercitd, de organele ei. Hotdrdrile lor se pronun{d, tn uirtutec
legii 9i se executd, tn numele regelui.
(Constituyia din 1923,

B. ,,in fapt, noua Constitulie din 1938 ofi.cializa noul regim, tn care regele participa efectiu gi legal tc
actiuitatea de guuernare. Aceasta aueo un caracter eclectic, adesea contradictoriu. Cele mai multe ar
ticole erau identice cu cele ale Constitu{iei din 1923, care a stat Ia baza regimului democratic din peri
oada interbelicd. S-a menlinut principiul potriuit cdruia toate puterile emand de la naliune, precum Qi
cele priuind seporarea puterilor tn stat. Un element nou era preuederea potriuit cdreia regele €ra caput
statului (...), precum gi faptul cd. minigtrii aueau rdspundere politicd, numai fa,td. de regd'.
(Academia RomAn6, Istoria romdnilor, vol. WIf

Pornind de ia aceste texte, rispundeli urmitoarelor cerinle:
1. Numili secoiul ia care face referire sursa B. 2 puncte
2. Menlionafi, pe baza sursei A, o caracteristici a Reprezenta,tiunii nalionale. 3 puncte
3. Numiti doui principii politice men[ionate in sursa B. 6 puncte
4. Mentionati, din sursa A, o informalie care se referi la puterea executivd. 2 puncte
5. Mentionati, pe baza sursei B, o caracteristici a Constituliei din 1938. 3 puncte
6. Formulali, pebaza sursei A, un punct de vedere referitor la prerogativele regeiui, suslinAndu-l
cu doud informatii selectate din sursd. 10 puncte
7. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cireia existenla unei constitu[ii a
contribuit la consolidarea democraliei romAneqti, in prima jumitate a secolului al )X-lea. 4 puncte
(Se puncteazS. coeren{a gi pertinen{a argumentirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, res-
pectiv a conectorilor cate exprimi cauzalitatea gi concluzia.)

PAREM DE EVALUARE $I NOTARE 30 puncte

1. 2 puncte pentru menlionarea secolului la care face referire sursa B.
L 3 puncte pentru menlionarea oricdrei caracteristici a Reprezentaliunii nalionale, din sursa A.
3. CAte 3 puncte pentru numirea oricdror doud principii politice menlionate in sursa B.
(3p.x2=6p.)
4. 2 puncte pentru menlionarea oricdrei informalii referitoare ia puterea executivd din sursa A
D. 3 puncte pentru menlionarea oricirei caracteristici a Constituliei din 1938, din sursa B
6. 4 puncte pentru formularea, pebaza sursei A, a oricirui punct de vedere referitor la preroga-
tivele regelui.
7. CAte 3 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oriciror doui informalii care suslin punctul
de vedere formulat (3p.x2=6p.)
1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform cireia existenla unei constitulii a
contribuit }a consolidarea democraliei romAnegti, in prima jumdtate a secolului al )C(-Iea
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimi cauzalitate (deoarece, pentru cd etc.), res-
pectiv a conectorilor care exprimd concluzia (aqadar' ca urmare etc')
RIspunsurl
1. Secolul al XX-iea'
2. 3 #ltli##?
l. O reprezenraliunii na!io"* n':l:llita '::::::ii:i:::':::::::i;",iTtr;:;:
catactrerlstlca a rePLYl'wLLUauru'* :::;;^:,,totil.,, na{ionald, tmparte se
acesteia, fiind forrnli;;* Sen3i ei Camera ?:tl*it\:t'
"Reprezentaltunea
S enatul qi Ad'unar ea D ep uta{ilo r ("')"
7""Jr"a' eaund'ri : t^nto d'e la na{i'une" qi,,cele privind separarea
emand' de
ntttprijp emand
- pu-
-X-,,in
-.)+ cd'ruia
potriuit toate puterile
i" ,prfn"fpiul
l:'dffi'*Xite, din sursa A' care 9e 1erer; Ia puterea="i:::tll:::*-'""; ","J::l,T ff:t3:J"T'""
o exerciti
este incred.inlatd regelui. ,,p,ri"r"u executiv[ este incredinlat[ regelui' care
executivi
este raptur ci pastreazi unele
prevederi democratice
;" f:*fr""-,t?,:il".::Htffilti;" 1e38qi pru.rederi noi,-cu caracter autoritar, devenind astfel
din constitutiiie anterioare, dar adauga
inconsisten 16,. ,s4ceasta auea un
,ororinr iclictic, ad'esea contradictoriu'"
monarhia qi contin..itutuu ei, apreciata
la acea vreme cafac-
6. constitulia d.in 1g23 a consfinlit separaliei puterilor i' stat' regele detine
tor al stabilit'tii statului. Astfel, ;;;;tincipiului corpul
pti' atuptul di u .u.,.1io"u qi p'o""'tjga legile' iar Parlamentul este
puterea legistatif na{ionald")' In
co'lectiu d'e cd'tre 9i
legiuitor (,,Puterea legislatiud' se.exercitd' a" 'Jg' "p"z-enta{iunea
utat"ti de guvern' miniqtrii avAnd
ceea ce privegte p.,tJrea executivl,;";;aeli"ttta execltiud '"g""' este tncredin{atd. regelui care o
acteror guvernamentare (,puterea
responsabilitatea
,*urcita in mod'ul regulat prin Con'stitupie")' guvernaRomania interbelicS.: vot universal' libertate
T. Ideile din Actul unirll de
la Alba-id*;;r
qi poritic' puntr'loate"nationalitatite, reform[ agrari, drepturi qi avantaje
na!iona''., reiigioas'
r"H;.ill;:'JT#i5i#"i:illT:;l;c6 deciziire ruate in 1e18, a consnntit monarhia qi conti'
ar stabilitdlii statului, ar pistr'rii
intereselor tuturor
nuitatea ei, apreciat' in epoca .u ru.to, formaliunile
categoriilor soc'ale, al menlineril .,r,lti-ttt
ttutul" a"pil": i; ciuda t'ititiiot aduse de in momentul
ei, ea a fost acceptatd de acestea
politice aflate in opozi{ie Iu -o-"rrtul elabor[rii
'u*?;;"J:l:"1*T;?l"i".,"din!at6 regelui, i31 T:.lo':*ll,::f actelor sare o au minietrii
de resort; prin aceast' procedur'
miniqtrii
(orice act al regelui trebuia "orrtrasl]',rr.uiu -rnigtrii sunt: numirea qi revocarea minigtrilor'
pterogativele
igi atribuie ,u.porr.unmtatea u.t"fo,i. :udu
sanclionarea qi promulgarea r"g*or,'.otn"'iu'"u
i" rtitiiii" publice' dreptul de a bate monedi 9i
dintre
prevederile legate de puterea executiv[ qi raporturile
de a incheia convenlii cu alte stute et..
dou[ puteri are.staturui confer' .,n .uru.i.r democrabic Romaniei interbelice'
aceasta gi cerelalte
a pus iut"l"instituliilor
qi structurilor unui stat
Drumul inceput in 1g66 9i continuat in 1g23
sincronism .., ,tut"t" .irrrtirutu. principiile referitoare ia drepturile 9i
". modern in d.eprin "rrrop"n" i'tt?i' u pluripartidismului sunta
libertd.lile cet'leneqti, existenla O;;i;i;l"i'separdrii-puterilor a""e"it realitate qi practicl politica in
principii care, datoriti constitulilor ain 1866 qi 1923'itt
qi prima jumS'tate a secolului al XX-lea'
doua jumdt.te Js""oirfrri ui XIX-iea

= importan!6, impact,
valoare'.contribufie
situalie" pentru
intrebare: La ce-*r*" contribuie ,,aceasti
considerati imPortantS'? romanitS'1ii romAnilor?
Exemplu: Caru est" tumnificatia studierii a contribuit Ia
romAnilor
ffi;;"t' Problema studierii romanit[lii
marea identitdtii nalionale'

831
I
.,,.,.. -,-... -..4.-.,;-.,!**4)#'4
-l-
Evth**re

Subiectul al III-lea 30 punc

Elaborali, in aproximativ doud pagini, un eseu despre statul romAn qi constituliile sale, avAnd
vedere:
- menlionarea a doud constitutii romAneqti gi a secolului in care au fost adoptate;
- mentionarea unei cauze a adoptirii uneia dintre cele doud constitulii;
- prezenharea unui element de continuitate intre cele doui constitulii gi menlionarea ur
consecinte a acestuia asupra regimului politic din RomAnia;
- formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptdrii unor acte fundamenta
qi suslinerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti! Se puncteazi qi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentS"rii, evidenlierea rela!
catz5.-efect, susfinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren-ta gi pertinenla argumentd
eiaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cawzalitatea
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita
spaliu precizat5.

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE 30 punct

INnonmallA ISToRIc L - 24 de puncte, distribuite astfel:
- cAte 3 puncte pentru menlionarea oricdror doui constitulii romAneqti gi a secolului in care z
fost adootate (3p.x2=6tr
- 3 puncte pentru menlionarea oricirei cauze aie adoptirii uneia dintre cele douS constitutii
- 3 puncte pentru menlionarea oricirui eiement de continuitate intre cele doui constitulii
- 5 puncte pentru prezentarea coerentd a elementului de continuitate intre cele doud constitu!
prin eviden[ierea relaliei istorice de cauzalitate gi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristic
. cite 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la el
mentul de continuitate menlionat
- 2 puncte pentru menlionarea unei consecinle a acestuia asupra regimului politic din RomAn
- 1 punct pentru formularea oricS.rui punct de vedere referitor la necesitatea adoptS.rii unor ac
fundamentale
- 1 punct pentru pertinenla argumentirii punctului de vedere formulat
- 2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline punctul de vedere formulz
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitatea (deoarece, pentru cd etc.), re
fectiv concluzia (aqadar, ca urmare etc.)

OnnoulnnA $r EXeRTMAREA IDEILoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea partialS. a limbajului istoric;
0 puncte pentru iipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parliald a succesiunii cronologice, Iogice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spa{iu.
Rezolv are

datS in contextul epoclr
Introducere: Ideea necesitS.lii unei constitutii apare pentru primaJacques Rousseau, filosof
al XVIII-lea, fiind enunlat5. qi dezbitutS. de Jean
luminilor, in secolul
necesarS' incheierea unui "contract social"
francezgi mare gAnditor iiuminist. Acesta consideri fundamentale'
"'":l;;suveran qij;;popor;
intre contract care trebuie respectat prin introducerea unei legi
tate asecolutui aI XrX-Iea ei in prima jumitate a secolului al
XX-lea, Romania
;";;
a benefi.ciat d.e dou6 constitutii, care au
pus bazeremonarhiei constitulionale qi a regimului demo-
cratic: Constitulia din 1866 qi Constitulia din L923'
. DacS in 1366, inlet.rrur"u lui Alexandru Ioan cuza qi ad.ucerea prinlului strain caroldinI
a urgentat elaborarea unei noi regi fundamentale interne,
a statului, pentru constitulia
roman, in 1918, creqterea populaliei qi a
1g23, cauza a fbst infaptuirea statului nalional unitar
unificarea organrzhrli de stat qi a
num[rului minotltafilor etnice gi confesionale, ceea ce reclama
legislaliei menite si favorizeze progresul intregii naliuni'
. Noua lege f'undamentala, din 1923, u.r"u iu bazS Constitulia d'in 1866' pastrAnd principiile
suveranitatea naliunii, guvernare
fundamentale: separarea puterilor in stat, monarhia ered-itarb",
prezent atat in constitulia din 1866' cat 9i
reprezentativa. Principiul separS.rii puterilor in stat,
regelui qi guvernului' puterea
in cea din 1923, se referea la puterea executivi care-i aparlinea judecatoreasca era exercitatd
legislativ5. era in mainiie Parlamentului fticameral),
iar puterea
de casal1e' una dintre
prin cur.ti d.e jud.ecati gi tribunale, instanlu ,rrpr"-a fiind inalta curte
cele mai importante consecinle are adoptarii constituliei
din 7g2B afost definirea trisS.turilor si
Acest regim politic democratic este
conlinutului regimului politic din RomAnia: cel democratic.
d.reptului la libera exprimare politicS a
caractertzat prin votur universal, ceea ce d.uce la rirgirea
cetSlenilor statului' ..'^i+^- pentru
nanryrr a qa n^n
a se
. ln epoca conte-porand, statul roman ^ nalional
--i ^.- ^r unitar, consolida' avea nevole de
de poporul roman' in 1918' privind unirea
o noui constitulie, care s6 consacre hot[rarile iuate
celelalte prevederi democratice: votul
Basarabiei, Bucovinei gi rransilvaniei cu RomAnia toale
gi
universal, reforma agrar6.'
qi structurilor unui stat mo-
concluzie: Drumul inceput in 1866 a pus bazele instituliilor
dern in deplin sincronism cu statele ".trop"n" civilizate.
Dar problemeie RomAniei in 1866 erau
nenumS.rate gi d.eosebit d.e complexe; clasa politicS' nu
era t'ici pe de parte atat de structuratS qi
au dus ia instaurarea regimului monarhic
omogen6 pe cAt ar putea ldsa s[ se cread.d acliunile care
de tip democratic' P[strarea a
constitulional. Pentru aproape 100 de ani a pus bazele unui regim
mai mult de jumaiat" ain urii"olele constituliei din 1866
in constitulia din 1923 9i funclionarea
dou5" constitutii'
.in timp aratb.viabilitatea primelor
-

CONSTITUTIILE DtN ROMAN IA

AXA
CRONOLOGICA

sec. xlx ACTE CONSTITUTIONALE ql CON$TITUT||
1831/1 832 .----Regulamentele Organice in fara Rom6neascd gi Moldova
1848,9 iunie ,,Proclamalia lslaz" - Jara Rom6neascd
1858 ,
,,Oonventia de la Faris" REGTM CONSTITUTIONA

1864, mai ,,Statutul DezvollStor al Convenliei de la Paris" R|GIM AUTARIA\
1866,10 mai-'1914**, -*-*-*-'"Domnia lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen

186E, 1 iulie Constitulia Romdniei REGIM DE TIP DEMACRATIC {LIBERAL

1875 Constituire Partid Liberal
1880 Conslituire Partid Conservator
1881- -**, RomAnia - regat; Carol | - rege

1884 Revizuirea Constituliei din 1 866

SEC. XX PERTOADA INTERBELICA
1914-1927 Rege - Ferdinand |
"lntregitorul"
1918'**.**---... Legea votului universal

1918 - 1928 -*-.-* Decada br5tienista
1923 ConstituIia REGIM DEMOCRATIT

1926 Constituirea Partidului Na{ional Jdrinesc
1927 Legiunea Arhanghelului Mihail;
1930 - Garda de Fier; 1934 - Partidui <Totulpentru Jard>

1927 - 1930 Regen{a {Mihai I rege-minor)

1930 - 1S40 RestauraJia carJisE. Rege - Carol al llJea

1S37 Alegeri parlamenlare
REGIM AUTARITAF
1940,6 septembrie Carcl al-|l-lea abdicd in favoarea fiului siu Mihai.
lon Antonescu - geful statului

1544,23 august Lovitura de stat. Regim monarhic constitu{ional (formal}
4slt,3o decembrie
lnslaurare - Republica Populard Rom3nd

sec. xx PERIOADA POSTBELICA
1948 - 1989 REGIM TOTALITAR COMUN IS1
1S48 - 1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej
-i,
1948 Conslitutia Republicii Populare Rom6ne
1952 >h-Z- i**a+if, r+ia

1965 - 1989 Nicolae Ceaugescu

1965 Constitutia Republicii Socialiste Romine

1974 Revizuit5 Constitulia; introdusd funclia de
Pregedinte al R.S.R.; Nicolae Ceaugescu

1991 ConstiU{ie - revizuitd in 2003 REGIM DEMOCRATI'
Krr,hnrn 't&qqqtd,st\il
h
-"#'/
,Fs
d ;le** *

rW^N,
/h M:
r#p
.ffia
4/rnnh
ro^.
;
#*'uN.W
$
b*\ *6tntt"'

vs
as
aS. A
fr,nrl
T F;,,
,tuzhor

Z .F
fulofidrnl
,,T*rciL, t*Ard+^d.dind, celz t1a,L

ffiW,r,,-*:ffi:!ffi;:trrTffiffi
uva.rL ma'?, Le ?W^a,
vq,
^i,.1^.i.c.e

t4]2u; pL*vtT& a" u+u.ra. emon+tvaf'u^*' eyte tna;'srtrn-
t*i4ntil^L ,, 4/_e. Ntnol^a_2,,
(Telegrama ad'resatd
d'e marele d'uce Nicorae,
domnitorutui Roidn*r. prtr- comend,antur truperor
roi sotxtta trrrrr"rr'i" truperor rLLSe,
ceror rusegti aflate tn aefunsru,a'iarsa romd,ne pentru saruarea
preuna, rczz,iurie,
TArnovo)

,,?o{):fiaa e4t?,r^; a Ro-tw6z_Le,LtU^rLo

waw#:-w" : I#ilrffirhtr trw#ffir
ta u^oa+t u,
Lu- v,4oar"

ryf
a1,)- c-4.1 c-La
d'iA1r, ytt- ba,za tra,tatAn_r ffi#:h'#m:,re:
ct-e ytaz.e al-e d,ula.d
rd-zJco.i_.
[...] Baza orit].re,t ytaifi,r.t olz ytaz.e e+te: sla,fu< ,,
4.r,to...
(Nicolae Titulescu,
frr:ri!!i!, p_otiticii externe a Romdniei,
!::!:,
interviu acordat ziarului Neut Frefe prrrr" _iu"r.,
192g)

rcG*-**.-*
,,? r o{paa1 a.aU+v,a,t rpket
ArhnoluL l. iu- e,t^t*t-v.aLLta*ea
u*t
Y:y^,1^r*^,,B^L11.ce;
w itrffir,ffi*
az u''o-rd' aL Lil-u-a'wili
re'yz'7sze'rc{e t^o16'rt/L
rfe.rer,n-r ore iJ^,fu*e,^+e alL qwwr4qruL
:#il";ffi[# )
^.*;,J'-17",;h.^.o^u'i*- rqs tt u<.a v t u^4- 0,.t .

Arfi'c'ol'uL tll' ?ruritcr Ia:tr"d"-?il Euz'o1czL,
e-tte a,rTa,ra or-e ca,tve-
La' u'\t,4.v-tl "*ry.^ y>arte.a.
:TY .*,w
otzzvnte,re,wl ^<!ry
polLfil. tolaL tn az.ea4n,
Ln Bayara.bu,.
" ?artza Gorw,a,n; ,t.de.rd.
,"g;;-.'-
lV. ?reuahtl ?rofu- tyehu;', lra,lat olz *w*az
ffi eor,t" ca u,nrl yt-r,

(Tratatul d,intre Germanio
lu ""?r:?:iune
pactul Ribb entrop _Molotou, ZS
9l t/.E.S.S.
""*".r-i ;r;j
lYvttodt*aS.re

Intre secolele XVI[-XX, spaliul romAnesc extindd teritoriile gi influenta politicS. pe fondul
traverseazS. doud mari epoci istorice: moderni ,prrzei orientale". Sub acest pretext va susline
qi contemporanS., uitima inceputS. odatd cu lupta de eliberare a popoarelor din Balcani de
sfArqitul Primului Rdzboi Mondial, in 1918. sub dominalie otomani. Celelalte mari puteri
Aceasti teml urmireqte implicarea Prin- europene, conform principiului echilibrului
cipatelor romAne gi a RomAniei in relaliile puterilor, au incercat limitarea creqterii puterii
internalionaie din secolul al XW[-lea pAnd Rusiei 9i impiedicarea prdbugirii Imperiului
Ia mijlocul secolului al XX-lea. Din punct de Otoman. Cu toate acestea, incepAnd cu secolul
vedere aI relatiilor internalionale, aceastd al XIX-lea, Imperiul Otoman devine ,,omul
perioadi este mdcinatl de o serie de conflicte bolnav al Europei", iar ,,ctiza orientalS." se
de mare amploare, printre care Primul qi al va menline pAni Ia desfiinlarea Imperiului
Doilea Rdzboi Mondial, dar qi de o serie de Otoman, in 1918.
acliuni dipiomatice. Perioada antebelicS. (premergitoare Primului
Pe plan internafional, inci din secoiul al RS.zboi Mondial) se caracterizeazS, prin forma-
XVIII-lea se afirmd aqa-numitul concert eu- rea marilor aliante politico-militare, care se vor
ropean, alc5,tuit din mari state: Marea Bri- confrunta in cadrul conflictului: Puterile Cen-
tanie, Imperiul Rus, Imperiui Habsburgic qi trale (Germania qi Austro-Ungaria) qi Antanta
Prusia (cel mai puternic stat german). Con- @usia, Franta qi Angiia).
certul european va fi preocupat de men{inerea intre cele doui rdzboare mondiale (1919-
,,echilibrului puterilor" in Europa. Acesta 1939), relaliile internationale sunt dominate,
este un principiu de rezolvare a conflictelor pe de-o parte, de politica revizionistd (incer-
internationale, care presupune ca schimbS.rile care de refacere a tratatelor de pace), dusi de
teritoriale intre state si se faci astfel incAt sd unele state invinse, qi politica conciliatoristd
nu prodr-rcd o sldbire sau o creqtere prea mare a (concesii fali de unele pretentii ale stateior
puterii unui stat. invinse), dusi de Franta 9i Anglia. Pe de aita
Odatd cu secolui a1 XVIII-lea se manifestd parte, incercS.rile noilor state nalionale for-
,,ctiza orientali", problema creatd de decii- mate in Europa Centrald qi de Est de a crea
nul Imperiului Otoman, declin inceput inci din un sistem de alianle regionale care sd 1e asi-
1683, cAnd a avut loc ultimul asediu otoman gure securitatea colectivd in fala tendintelor
equat asupra Vienei, punAndu-se cap5.t expan- revizioniste. Intregul sistem de securitate qi
siunii otomane in Eurona. menlinere a pdcii se va dovedi a fi compromis
odatd cu crearea, in 1937, a aliantei ofensil'e,
Manife std.ri ale crizei orientale: Axa Roma-Tokyo-Berlin gi cu izbucnirea, in
' secolul ai XVIII-1e a - crrza se caracteri- 1939, a ceiui de-al Doilea RS.zboi Mondial.
zeaz\ printr-un lung qir de rdzboaie, urmate Implicarea spaliului romAnesc in relaliile
de pierderi teritoriale ale Imperiul Otoman internalionale ale secolelor XVIII-XX cunoaqte
in favoarea Imperiului Rus gi a Imperiului o evolulie surprinsd in mai multe etape:
Habsburgic; ' pAni Ia oblinerea independenlei, in 1878,
' secolele XIX-XX - criza se adAncegte, addu- spatiul rominesc este un obiect de disputi
gAndu-se gi lupta de eliberare a popoarelor intre marile puteri, fiind considerat teatru
stdpAnite sau vasale Imperiului Otoman. de rS.zboi sau decizAndu-i-se soarta prin
De acest declin al Imperiului Otoman vor tr atate internalionale;
incerca sd profite, fie prin extinderea influenlei ' dupI oblinerea independenlei RomAniei,
politice, fie prin extindere teritorialS., in spe- statul romAn se va implica activ pe plan
ciai Imperiul Rus gi Imperiul Habsburgic (dupi internalional prin incheierea de alianle
1867, Imperiul Austro-Ungar). Rusia se va con- politico-militare, participarea la conflicte
sidera,,stat protector", apirS.tor al creqtinilor militare, dar qi in cadrul unor conferinle
ortodocqi din Balcani gi va incerca astf'el sd iqi interna!ionale.
Pentru a clarifica problemele
temei este necesard o incursiune
in trecut in aspecte legate de:
ilif,T"f {'."f fi P^?f ri,?'iHli",if*.it?I1}TiT*lgro'sriixsncorur.ar
marile puti'i siatutul irr"rropi.nar
?;# ?t:frificd ar teritoriilor romdnesti intre
II. ACTIUNI ALE ROMANILOR
iN CADRUL ,,CRIZEIORIENTALE"
(1821-1859)
f:;Z::,!:'":::;:i::,":; ,,ia;",:;;, raport *o,titn
.*l!"ii" "u
puteri tn prima
rrr' ACTIUNI ALE .TATULUI
JUMATATE A sEcor,ur,rf R'MAI\I ix cannu L ,cRrzEroRIENTALE,,iN
iL iili-r,ea si iwb'ep'rur sEcoLULUr AL xx_LEA
A DouA
,":r;:,,::i,",::,:"",::,"";;;;:rL:r:, principatete acpiuni otn-ioiini"i tn retaliite
rv' RoMA-l\,'A ix por'rrl.A
care sunt principarere
EXTE*NA ix A sEcoLULuI AL xx-LEA
'RIMA "lrnrararE
""o""i"ae poriticdii"r"a a Romd.niei dupd lgIg?

f ' stAryry!
poLfftcq-JuRtDtc
AL pRovtNCttLoR r<ouANelrt
i'N prque tuuAra* e sriotu-t-ut
AL xtx_LEA
cum modificd' marile puteri
statutul internalionar ar teritoriiror
1699_1861?
romdnesti tntre

A. co*rExr rsro*rc EUR.*EAT\
Pe fondul crizei orientale,
Imperiul otoman era asimilat
pierde teritorii gi influente
i" unui functionar otoman. Sunt
Rus ei Habsburgic, ceea ;"
f"t. imperiilor modificate functiile
esentiale d"-.tut,rtrri, irr-
d.e statut politico-juridic qi "-;;;;
modificiri clusiv dreptui de politici'"*tur.rd,
,,,oain.arr terito_ fiind desfiintatd de apdrare,
riale in spatiul romAnesc: armata. Tirile romAne pierd
' impunerea regimujui dominaliei habs_ orice initiativd in politica externd, pierd
burgice in Transilvania intre dreptul de-a incheia tratate,
f Ogg_rSe Z, g.,- nirra"offigate sd
covina intue I77S_1g18, Banat aplice tratatele incheiate au pourta
1Z1g _191g; puteri strdine, mai ales tratate cu alte
' impunerea regimujui dominaliei --'' ruse in cadrul conflictelor militare comerciale. in
Basarabia intre 1g12_191g: ruso_austro_oto_
' regimul domina{iei otomane in principate mane, spaliul romAnesc devine un adevirat
menlinut pAni in 1g78. teatru de iupti, suferind pierderi
gi teritoriale
Regimul dominatiei otomane modificiri de statut inlernalional.
are o evolutie 1821, odati Dupd
sinuoasd in principate,
cu _"ain"a"i;r_
cu .
injdturur"u ."gi_ului fana-
riale gi de statut politico-juridi;. -i" riot, statutul internalional al principatelor
al XVIII lea (din IT7I, i" flfofaouu, secorur suferd modificdri de la prote"to.ut-..." (7g2g),
respectiv ia garantia colectivd
7716, in Tara RomAnescd,
pAnd irr iAZr;, t__ u *urito" f,rteri (1gb6),
periul Otoman impune regimul l:lt la recunoaqterea internatio-""ia
politic fana_ Moldovei unirii
riot, in cadrul ciruia dom.ri,I ei ldrii RomAnesti il;;_nia" jui
rr.,_'i, Au poartd Alexandru
Ioan Cuza (1g61).
T}
15. sralrur, nouANpsc iN .'NTEXT EUR.'EAN. AclruNr
$r coNSEcTNTE
Acfiuni ale marilor puteri Consecinle pentru spa{iul romAnesc
Pacea de la Karlowitz - 16gg Imperiul otoman recunoaqte pierderea Transilvaniei qi
trecerea ei sub stdpAnire austriacd (Im iul Habsburgic)
Pacea de la Passarowitz - ITI} Banatul (pAnd in 1918) 9i Oitenia (pAni i;l73g) t*"."b
stdpAnire austriacd
Pacea de la Beigrad
- ITgg Oltenia este restittlbi
Ta.t RomAnegli
Pacea de la Kuciuk-Kainarei
7774
- Rusia primegte dreptul de proteclie asupra supugiior
cregtini din Imperiul Otoman, instaurAnd neoficial pro_
tectoratul in Principate
Pacea de la Bucuresti - 1g12 Moldova pierde Basarabia in favoarea Rusiei
Pacea de la Adrianopol
- Ig2g - rmpunerea protectoratului Rusiei asupra
Moldovei 9i
Tdrii RomAnegti (pAnd in 1856)
- garantarea autonomiei principatelor men{inute
sub
suzeranitate otomand
- eliminarea monopolului comercial otoman
- libertatea comertului pe Dunire
- restituirea raiaielor (Turnu, Giurgiu
9i Brdila) Jdrii
RomAnesti
Congresul de pace de la paris I Tra- autonomie sub suzeranitate otomand
tatul de la Paris - 18b6 - introducerea garanliei colective a marilor puteri
- Moldova reprimegte de la Rusia sudui
Basarabiei
iudetele C?hul, Izmail. Bolgrad)
Conferinta de la Paris/ Conventia reconl'rmarea autonomiei administrative qi legislative
de la Paris - 1858 confederarea Principatelor
Conferinla de la Constatinopol
1861
- - recunoagterea unirii Principatelor de citre Imperiui
Otoman gi marile puteri, sub suzeranitate otornana
f-x
{*, " CoNsncrNTE
Principatele romAne s-au afl.at, in seco- In aceste condilii, s-a reuqit
lul al XVIII-1ea gi prima jumdtate a secolu_ recunoagterea internalionall realizarea gi
ui al XIX-lea, sub o puternica influenld a dubla alegere a lui Al.I. Cuza gia unirii prin
narilor puteri, in contextul ,,crizei orien_ diplomatice sustinute de oamenii prin actiuni
:ale" gi a politicii ,,echilibrului european... romAni in mariie capitale politici
europene.

{1. acytuNt ALE RzMANI'IR iN CADRUL,,CRlzEl 2R|ENTALE" (a82L _L8
sq\
Care au fost obiectiuele gi ac{iunile romd.nilor tn raport
cu marile puteri tn prima
jurndtate a secolului aI XIX-lea?

A. co*rEXT rsroRrc EUR'*EAN
Regimul dominatiei habsbursice. in Tran- implratul Imperiului Habsburgic. Din I77b,
.--'-ania, pe fondul declinului catolicismu-
Transilvania are statutul de Mare Princi-
--. creeaz6., in 1701, Biserica greco_catoiicb. pat autonom in cadrul Imperiului Habsbur-
.'-:rtr-o inlelegere dintre papa de la Roma qi
gic. Bucovina, teritoriu fdrd autonomie, este

77sl
r
integrati in provincia austriacd autonomd
Galifia' Dupi revolulia de la 1848 devine Reqmui dominaliei rusegti transformd, in
provincie autonom5, sub directu g.,rr"t;ur; l8l2,Basarabiaingubernie (provincieautonomd
curtii de la viena' i ;.r.d), iar in 1g2g i; ;nuleazd autonomia,
fiind
iiai,"e in provincia Norroro..isk qi supusd unui
B. A.1r,rNr RoMA^rysrr iN #ffiH;I "*rNrA_lE,,
chiar dacd Principatele romane, Moidova qi
TaraRomaneascd'$i-aupierdutat"pi"rdepolitici intervenlie militard austro-rus6 9i otomand a
externi odatd cu regimuJ fanariot, t"..ol.rpia demonstrat insd colaborarea imperiilor in con-
Tudorvladimirescudinl82lareprezentatun l,ri textui amenintdrii air*t" a propriilor interese.
moment de implicare in relatiite internationale, Migcarea ,r.rioni"ta manifestati in capi-
n cadrui
talele europene de revoiutionarii de ra
cu scopul inldturdrii ficut cunoscuti problema 1g4g a
egimului"crizeiotientale",
fanariot' Tudor Madilirescu a co- in randur romaneasci, a unirii,
aborat cu Eteria' societate secretd pentru ou-un'ii* o"ilrr., din Franfa, Marea
rarea grecilor de sub dominafie otoman5, elibe- Britanie qi statele itff;;". contextul favorabil
sediul Ia odessa' in Rusia' atii".r"a
cu problemei romaneqti l-*-r"pr"r"ntat
Eteriei a l" o""" de ra paris'ain isso, desfdguratcongresul
fost initial sustinutd de tarul R;;";, in urma
ulterior' arefwzat sd sustini cau'za'Eterieiinsd", Razboiului crimeii (1g53-1856). Rusia, stat in-
care
cauza intereselor diplomatice rusegti
din frant al acestui rdzboi, a pierdut protectoratul
pe plan ;J;;r principate1o.,""u."
european. intrau sub garanlia
un alt moment a celt" qapte l,tr"i puteri qi a pierdut
nt de acliune
qnri,,-o a _ romanilor sudul"olectivd
Basarabiei, iur" ,-urru.rea Moldovei. De
in cadrul "ctizei orientale"
'p il reprezintd asemenea, marile puteri au hotdrat
revolutiiledelals4SdinPrincipateleromane. infiintarea
Pe plan extern' revolu{ia am
Adundrilor Ad hoc ln vederea .orr.rritarii
lara Romanescd populatiei cu privirl la o"ganirarea celor
a propus respectarea autonomiei tdrii gi doud
movarea unor rela[ii internafionaie pe
pro- i"i,..ifut": Moldova qi Jara Romaneascd.
de egaiitate cu alte state' s-au
picior conventia de la Faris din 1gbg, emisd
acreditat agenti marile puteri, pe baza de
dipiomatici in marile capitale utt ,.ror rezoluliiior Adundritor
state:
Franfa' Imperiul otoman, Imperiui Habsbur- Ad-hoc pentru
principatele romane.
in cadrul
gic qi s-a desfdgurat prin guvern,l conferinpei de la paris, accepta unirea formal'
politicd externS'' in conformitate frorriro"l, o a Principatelor gi .tufit"qt", din perspectiva
cu interesele
Tdrii Romaneqti. infrangereu r"rroi.,fiilor prin actului cu valoare de constitutie, organi zarea qr
func{ionarea staturui.

t ' co*'"crNTELE AcTruNrlon nonrANngrr iN pr,AN EXTERN
Realizarea unirii, prin dubla alegere
a luj AI.I.
tinopol din 1861, prin care au fost
C\?":in 185g, a reprezentat un moment de
reuqitd recunoscute
a diplomafiei romanegti in contextur,,crizei eforturile romAneqti.
orien-
tale" gi a,,politicii echilibruiui _Odati Pricipatele unite gi ca urmare a
politicii
Actiunea de unire a celor"*op"uJ,. externe promovate de Al.I. Cuza,
dold principate, modifica echilibrui se va
in 1859, se finalize azd prin recunoagterea qi de forfe din zona balcanicd,
de citre Imperiul Otoman a".iri"i dominalia otomand asupra spapiului romA_
si a dublei nesc devenind, din
ce in
alegeri. Actul final de recunoaqtere
a vointei simbolicd, deschizAndu-sece mai mult, una
romAnilor a vut loc ia Conferinla de
la C"".;;;- independentei. calea dobdndirii

rcGrr---* I

I

I
ttt
ll!...Iq!.u!t AL! srxruLur RzMAN iN capBuL ,,cRtzEt zRIENTALr iN A DouA
JUMATAIT A SECzLULU: AL xtx-LEA 2t iNceeuruL sECoLULUt AL xx-LEA
Care este politica externd. gi principalele ac[iuni ale Romd.niei tn retatiile
interna,tionale tntre I I 6 G- t g I B?

Recunoaqterea unirii din 1861, infiintarea ale statului romAn. In acest sens, RomAnia se
unor agentii diplomatice de cdtre Al.I. Cuza in va implica activ in rizboiul impotriva Impe-
1864 9i intrelinerea relaliilor internationale riului Otoman (7877-1878) cu scopul obtinerii
bune cu Serbia demonstre azd manrfestlri de independentei de stat.
ldrgire a autonomiei tdrii. Dupi obtinerea independenlei, politica ex-
Obiectivele majore de politicl externd a terni a statului romAn a urmdrit consolidarea
RomAniei in a doua jumitate a secolului al acesteia, printr-o cAt mai larg5 recunoaqtere
XIX-lea gi prima jumdtate a secolului ai XX-lea internafional5, ca qi printr-un sistem
de alianle
au fost: care sI ii asigure securitatea. PAnd la inceputul
' oblinerea independentei; secolului XX, RomAnia qi-a bazat securitatea pe
' consolidarea independenlei de stat; alianta cu Germania qiAustro-Ungaria, deoarece
' realtzarea statului national unitar romAn. aceasta o proteja in fata Rusiei Si, pe plan mai
Pentru indeplinirea acestor obiective, RomAnia larg, asigura stabilitatea generald
in Europa
desf5goard atAt ac{iuni diplomatice (aderarea Centrald qi in Balcani. RomAnia
se afirm5 ca un
la Tripla Alian!6, ln 1883), cAt 9i actiuni con- factor de stabilitate in zona balcanici odatd cu
flictuale fi.dzboiul de independentd, Al Doilea rlzboatele balcanice (1 9 12- 1 9 13).
Rdzboi Balcanic, Primul Rizboi Mondial). Izbucnirea Primului Rizboi Mondial (1914-
Instaurarea unui nou regim politic in 1918) a pus in fata RomAniei problema unei
RomAnia, monarhia constitutional5., odati optiuni cruciale pentru viitorui ei. Scopul
cu aducerea in Iar\, a printului Carol I qi participdrii RomAniei la acest rd.zbot a fost de
stabilizarea treptatd a vietii politice interne a recupera teritoriile romAne;iti aflate in cadrul
aduc cu sine noi obiective de politicd extern5 Imperiului Austro- Ungar.
A, RAznorul DE INnnppNoENrA (1822-1S78)

Context istoric Ocazia favorabilS s-a manifestat odatd cu
Obiectivul obtinerii independentei tirii a redeschiderea,,problemei orientale", in 182b.
rdmas una dintre marile probleme nerezolvate In teritoriile Bosniei gi Hertegovinei, stipAnite
ale tAnirului stat romAn modern. Legiturile de Imperiul Otoman, au izbucnit rdscoale, iar,
de suzernitate in raport cu Imperiul Otoman in 1876, Serbia gi Nluntenegru declayl rdzTsor
deveniserd simbolice. Intrarea Principatelor Portii. Urmirind o politicd deveniti deja
apoi a RomAniei sub garanlia colectivd a tradi[iona1d, a intervenliei in Baicani, Imperiu]
"ri
marilor puteri (1856) a diminuat gi mai mult Rus sus{ine lupta acestor popoare sub pretextul
dependenla tirii fatd de Poart5. Dupd uni- protejdrii creqtinilor ortodocqi din Balcani.
rea Principatelor, o serie de misuri intre-
prinse de noul stat au afirmat clar tendinta
de desprindere de legdturile cu Imperiul
Acfiuni diplomatice ale Rom6niei in
scopul dobAndirii independentei
Otoman: In conditiile unui iminent conflict mili-
' constitutia din 1866; tar intre Rusia qi Turcia, primul ministru
' desfiinlarea jurisdic{iei consulare; I.C. Britianu qi ministrul de Externe Mihail
' deschiderea primelor agenlii diplomatice Kogdlniceanu se orienteazd. spre tratative
ale RomAniei in striinitate; directe cu Rusia, in scopul de a evita trans-
' incheierea convenliilor comerciale, telegra- formarea ldrii in cAmp de ri.zboi gi pen-
ice qi pogtale cu alte state (Serbia, Austro-Un- tru oblinerea independentei. In acest sens,
taria, Franla, Rusia, Anglia, Italia); Ia 4 aprllte 7877, la Bucuregti s-a semnat
' participarea RomAniei Ia Expozilia Univer- Conventia rnilitarI rornAno-rus5. Aceasta
-,1- r
:aI& d€ Ia Vrena. nu prevedea insd qi participarea directi a
Rom6niei la conflictul miiitar impotriva Tur- militare asupra pler,nei, iar, in noiembrie 1g77,
ciei al5turi de Rusia.
Pievna capituleazi 9i Osman paga se predd
Preuederi:
armatei romAne. Dupi capitularea plevnei,
' trecerea trupelor rusegti pe teritoriul t3-n91e tariste qi romAne
RomAniei la sudul Dundrii; inainteazi in Impe_
riul Otoman, p{nd aproape de Constantinopoi
.' Rusia se angaja sd respecte gi sd menlind gi zona Vidin. in ianuari e \g7g, infrAntd pe
integritatea teritoriald a RomAniei; toate fronturile, poarta este nevoitd si incheie
' traseul trupelor rusegi a fost stabilit in de- armisti!iul.
taliu, ocolind Bucuregtiul;
. cheltuielile de transport urmau si
fie Recunoa$terea independentei
suportate de guvernul rus; RomAniei
Dupd incheierea rdzboiului, guvernul romAn
' au fost stabilili comisari care realizau a intensificat
legdturile cu autoritdtile romAne. contacteie diplomatice pentru
recunoaqterea efortului de rE"zbot: confirmarea
_ La 12 apriiie 1877, Rusia cleclara rdzboi
Turciei, iar trupele ruseqti trec prutul spre ind-ependen!ei.
Balcani. Turcia reaclioneazd qi bomb ard.eaz6.
In ianuarie-februarie lg7g s-au desfigurat
garnizoanele romAneqti din stAnga Dundrii tratative de pace la San Stefano, intre
(Calafat, Bechet, fslaz, Corabial Giurgiu). reprezentan{ii Rusiei qi ai Turciei. Reprezen-
Armata romAnd riposteazd, rar starea de tantul RomAniei nu a fost acceptat la discutii.
rdzboi dintre RomAnia qi poarti devine gi Tratatul confirma independenla RomAni"i, ju,
o cregtere a influentei Rusiei in Balcani,
efectivd. ceea
ce a stArnit nemullumirea marilor puteri eu_
ropene,
care considerau cd ,,echilibrul european,,
Proclamarea independentei RomAniei devine tot
fragrl. in acest sens, marile puteri
in acest context, in parlamentul RomAniei, au impus mai
reluarea negocierilor in cadrul Con_
la 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail gresului
de pace de la Berlin.
Kogdlniceanu declard ruperea legdturilor Preuederi:
RomAniei cu Turcia gi se voteazi indepen- . RomAniei
denta statuiui romAn. pe plan european. condi!ionatd: ii este recunoscutd independenta,
proclamarea indendenfei RomAniei a fost - de schimbul teritorial: RomAnia ce_
privitd in moduri diferite. Rusia a acceprat ca deaz1. Rusiei sudul Basarabiei, cu cele
pe un fapt implinit, Italia s-a manifestat cu sim_ trei judete,
patie, iar Anglia, Germania qi Austro_Unsaria Cahul, Boigrad, Ismail qi
primegte de Ia Turcia: Dobrogea, Delta
au avut o atitudine rezervatd., mentionand cd
Dundrii gi Insula $erpilor;
se vor pronun{a asupra acestui fapt doar la - de
modific area art.7 din Constitutia de la
sfArqitul rdzboiului.
1866 (cetdlenia romAnd putea fi acordatd
doar celor de religie cre$tind);
Participarea RomAniei la rizboiul de . Serbia gi Muntenegru devin independente;
independglfe. Cucerirea independenfei . Bosnia qi Herlegovina intri sub admi_
Incercirile guvernului romAn de a cto- nistralia austro-ungar6;
pera militar cu Rusia in Balcani s_au lovit . Anglia primeqte insula
Cipru:
de opozitia totald a autoritdlilor militare . Bulgaria devine autonomd, dar redusd teri_
ruse, care credeau cd. vor reugi singure vic- torial ia spaliul dintre Dunire
toria in favoarea lor. in iunie Ig77, armata . la sud de Munlii Balcani 9i Muntii Balcani;
se constituie pro_
rus5. trece DunErea, insd rezistenla opusd de vincia Rumelia Orientali,
sub suzeranitatea
armata otomand impiedici inaintarea tru_ Imperiului Otoman.
oelor tariste, acestea fiind oprite la plevna Conditiile tratatului de pace au fost inde_
(complex de fortificatii cu. pozilie stategicd, plinite de RomAnia qi,
condus de Osman paga). in aceste condilii, RomAniei este recunoscuti
in t-Sgt, independenla
internalional de
marele duce Nicolae, comandantu_l armatei Marile Puteri.
ruseqti, adreseazd o telegramd principelui romAn
Carol I, in care ii cere angajarea trupelor romAne Consecinfele obfinerii independenfei de stat
in conflict. Forlele militare aliate romAno-ruse Odatd cu recunogterea internationald a
au fost puse sub comanda principeiui Carol I al independenlei cregte prestigiul RomAniei in
RomAniei. Din august 1877 incep operatiunile Europa. Diplomatia romAneascd a actionat
i in
Irse
-T- -
sensul consoiiddrii independenlei ducAnd o
politicl externi activi: - dezvoltare economici prin impunerea
- 1881: RomAnia este prr.,clanrat6 Regat unei legislalii economice proteclioniste
qi in
este stabiiitl succesiunea la tronul scopul protejirii 9i incurajdrii industriei
lirii;
- 1883: RomAnia incheie alianta politicd gi comertului nafional;
defensivi cu Tripia Aliantd (puterile - diplomalia romAneascd se va concentra
Centrale), ajcdtuitd din Germania, Aus_ pe urmdtorul mare obiectiv: realizarea
tro-Ungaria 9i Italia; statului nafional romAn.

B. Aouo*EA RoMANTET r,A Tnrpr,a. AlraNrA
La sfArgitul secolului XIX 9i inceputul seco_
lului XX, in Europa se constituie doud mari blo_
militard existentd in Europa gi, de asemenea,
legdturiie existente intre regele Carol I, de
curi p olitico militare-. Trip I a AI i an,ti (pu terile
-
origine germand., gi lara ." .rrtuld, Germania.
Centale) 9i Tripla intelegere (Antanta).
De altfel, 9i pozitia Triplei Aliante s_a
Alianfi
friylaetape; se constituie in anul Ig82, dat prin consoii_
^tn ooua aderarea RomAniei, iar statuj romAn
. tratatul semnat in 1g79, intre Germania se va afirma ca un factor de stabilitate in zona
gi Austro,Ungaria, in contextul apropierii balcanicS. Tratatul a avut un caracter secret,
celor doui state, cu scopul izoldrii pe plan
fiind cunoscut doar de un cerc restrAns de
poiiticieni gi de regele Carol I.
internalional a Rusiei gi Frantei;
. Italia, 1ezat6, in interesele sale expansio- Tlatatul prevedea acordarea sprijinului militar
reciproc in cazul unei agresiuni armate indreptatii
niste din Africa de citre Fran{a, aderd, in
impotriva weunuia dintre statele semnatare.
1882, la tratatul germano_austro-ungar.
Alianta a ar,'ut un caracter def'ensiv, de aplrare,
RomAnia, stat independent, pentru a_$i
insd dupd 1890 igi va schimba caracterul, deve_
consolida aceastd pozifie recent tttln,rta
recunoscutd international, aderd, in 1gg3,
ii nind o aliantd politico-militari ofensivd. RomAnia
la nu a mai reinnoit acest tratat de
alianfa constituitd. De rem arcat faptul ci, alianli qi s_a
indepirtat de vechii aliati politici qi in contextul
in acel moment, era singura alianti politico_ recent finalizatelor rdzboaie baicanice.

Tripla Alian!6 (puterile Centrale)
Tripla intelegere (Antanta)
1882 Germania Franra:l
Austro-Ungaria
1e04
Italia I i

1883 RomAnia
Anglia f| irsrr-18e3
lreoT I
Rusia :- |

C" A" Dor'na RAznor Bar,caNrc (1 g1B)
Intre 1912-1918 se defiqoarl o noud etani pace, declard rdzboi foqtilor atiati balcanici.
a ,,problemei orientale,,, cunoscutl sub nu_
O posibilS victorie a Bulgariei in cadrui aces_
mele de rdzboaiele balcanice. in IgI2,
statele tui nou rdzboi balcanic ar fi schimbat
balcanice - Serbia, Muntenegrr, br".iu qi radical
echilibrul de forle din Balcani.
_Bulgaria - realizeazd o alianld sub proteclia In acest context, RomAnia mobilizeazd forte
Rusiei,_cu scopul inldturdrii dominatiei
oto_ armate gi intervine in A_l Doiiea Rizboi Baicanic
mane din Balcani. in urma primului
Rdzboi impotriva Bulgariei, aldturi de Serbia,
balcanic din 1912, Turcia este infrAntd Grecia gi
si
va desfdgura Conferinla de pace. Bulgaria, se apoi Turcia. Buigaria capitulea 26,,
evitdndu_se
stat nemultumit de deciziile conferintii astfel degenerarea conflictului iocal in unul ge-
ae neral, prin intervenlia marilor puteri.
R[zboaiele balcanice
t9r2 1913

Serbia --* Serbir
Muntenegru -+ Turcia Cr".il
Grecia 4 Turcia --+
Bulgaria + RomAnia 7
Ca o recunoagtere a locului qi rolului pe care adevdrat arbitru in Balcani. pacea s-a inche_
l-a avut RomAnia, factor de stabilitate in zona iat in absenta marilor puteri, in august 1913,
balcanici, tratativele de pace s-au desf[gurat RomAnia primind de la Butgaria Dobrogea de
la Bucuregti, RomAniei revenindu-i rolul de sud, cunoscut5 sub numele de Cadriiater.

X3" Po*trcrpAREA RouANrnr r,n pnruur, RAzeor MoNorar, (1916-191g)

Context istoric Mondial. in
acest context, regele Carol I
Cele doud alianle politico-militare, Antanta giconvoac5, la Sinaia, in august IgI4, Consiliul
Puterile Centrale, intri in conflict, in iunie1914 de Coroani pentru
consultarea tuturor fac_
declanqdndu-se Primul Rdzboi Mondial (IgI4-
torilor politici, in vederea luirii unei decizii.
1e18).
Participi la acest Consiliu: regele, printul
Tdrile implicate pdnd in 1917 in conflict au
fost:
mogtenitor Ferdinand, membrii guvernului,
principalii oameni politici, reprezentAnd toate
ANTANTA partidele qi orientirile politice. Decizia luatd
PUTERILE
CENTRALE
pentru RomAnia gi comunicati stateior euro_
pene a fost aceea a neutralitetii.
Franta Germania
in cei doi ani de neutralitate a RomAniei
Marea Britanie Austro-Ungaria (1914-1916), cele doui aiian{e poiitico_mili_
Rusia Turcia tare au fdcut demersuri pentru atragerea
Italia (din 1915) Bulgaria RomAniei in r\zbot de partea lor. Opinia
RomAnia (din 1916) publicd din RomAnia iqi manifesta dorinta de o
Grecia interventie militari alituri de Antanta in
Japonia vederea eliberirii teritoriilor romAneqti
(Transilvania, Banatul gi Bucovina) de
S.U.A. (din 1917)
sub dominatie austro-ungari.
Pe parcursul neutralitdtii, pregedintele
Obiectivul major ai politicii externe a sta- Consiliului de Miniqtri, I.I.C. Brd.tianu, care
tului romAn dupd oblinerea independen{ei 9i qi-a asumat conducerea politicii externe
consolidarea ei a fost crearea statului nalional romAneqti, a initiat qi condus tratative de an-
unitar romAn, prin unirea tuturor provinci- gajare a RomAniei in rdzboi aldturi de Antanta.
ilor romAneqti aflate in afara Resatului cu El a amAnat intrarea RomAniei in rizboi timp
RomAnia. de doi ani, urmAnd sd asigure pentru RomAnia
Izbucnirea Primului Rdzboi Mondial (1914) conditii optime din punct de vedere politic $i
a pus in fa{a RomAniei problema unei optiuni militar.
politico-militare esentia]i pentru viitoruj La 4 august 1916, RomAnia semneazi prin
statului.
doud documente: Tratatul de alianti 9i
Conven{ia militari, intrarea in rdzboi aldturi
Izbucnir e a r d,zb aiului; neutralitatea de Antanta.
gi activitatea diplomatici a RomAniei Tratatul de alianti. Prevederi:
(1e14-1916)
In iunie Ig74 a avut loc atentatul de la Sa-
' RomAnia se obliga sd declare rdzboi Aus-
tro-Ungariei 9i s5'deschidd conflict cu aceasta
rajevo, pretextul declanq5rii Primului Rdzboi pAnd 1a data de 15 august 1916;

i
' puterile Antantei stipuleazi egalitatea de le promite, urmAnd a fi puse in aplicare dupl
tratament a RomAniei la viitoarea conferintS. de rl.zbot, dou5. mari reforme: electoralS qi agrari.
pace; Regina Maria orgar;'zeazi sub patronajul ei
' nicio putere semnatari nu va incheia pace serviciul sanitar de Crucea Roqie, necesar atAt
separatd cu Puterile Centrale; mititarilor, cAt qi civililor refugiati.
' se recunoaqte dreptul RomAniei asupra In iulie-august 1917, armata romAnd opreqte
teritoriilor romAneqti din Austro-Ungaria: Tran- ofensiva Puterilor Centrale spre Moldova prin
silvania, Banat gi Bucovina. marile lupte de la Mardqti, MS.riqegti 9i Oituz.
Conventia rnilitari. Prevederi: Revolulia bolgevici din Rusia, din octom-
'armata angio-francezl"rni\iazd o ofensivd la brie 1917, care a dus la instaurarea guvernu-
Salonic pentru a reline fortele bulgare in sud; iui bolqevic condus de Lenin, schimbi radical
' Rusia se angajeazdla: situatia militari qi politic5. Rusia iese din
- o ofensivd in Bucovina, r6.zbot, iar RomAnia rdmAne singurd pe fron-
- la trimiterea a doud divizii militare in Do- tul din ris6rit.
brogea pentru suslinerea armatei romAne;
- furnizarea de echipament militar nece- Anul 1918. SfArqitul rizboiului
sar armatei romAne. La Brest-Litovsk, Rusia incheie pace
separatS. cu Puterile Centrale, ceea ce condamni
Participarea RornAniei la Primul 9i RomAnia si procedezelafel.
Rizboi Mondial (1916-1918) Lipsiti de orice sprijin, RomAnia este nevoitd
Anul 1916 sd incheie pace separat5. cu Puterile Cen-
La 74 august 1916, armata romAnS. in- trale, in aprilie 1918, 1a Bucureqti-Buftea.
cepe ofensiva in Austro-Ungaria prin trecerea Preuederi:
Carpalilor gi inaintarea in Transilvania. i.r .up- ' Dobrogea este ocupati de Puterile Centrale;
tembrie 1916, Bulgaria declarE rdzbot RomAniei, ' RomAnia are acces ia Marea Neagrd de-a
iar trupe germano-bulgaro-turce, conduse de iungul unui drum pAn5.la Constanla;
feldmaregalul von Mackensen, forteazb. Dundrea ' Austro-Ungaria iqi extinde stipAnirea de-a
;i ocupi Turtucaia intrAnd in RomAnia. Acliunea iungul crestelor Carpatilor;
restingheritd a trupelor Puterilor Centrale este ' surplusurile de petrol gi cereale ale
consecintd a lipsei sprijinului fa.ta de armata RomAniei intr5. in posesia Germaniei;
romAni din partea alialilor. Astfel, foontul de la ' Germania instrtuie controlul asupra in-
Salonic nu a fost coordonat corespunzS.tor, trupele tregii economii romAnegti.
rusegti gi echipamentul militar necesar armatei Tratatul de pace a fost ratificat de Parla-
romAne de la Dundre nu au ajuns 1a timp in Do- ment, dar nu a fost promulgat de regele Fer-
'rrogea. dinand. Pe fondul victoriilor obtinute de An-
Tot in septembrie 1916, armatele austro-
germane incep o contraofensivd in Tlansilvania, tanta, ia 10 noiembrie 1918, RomAnia deciari
-mpingAnd armata romAni inapoi peste Carpali. r6.zbotGermaniei qi reintri in conflict de partea
In noiembrie 1916, trupele conduse de Antantei. Gestul RomAniei a avut mai mult o
\Iackensen intr5. qi ocupi Bucureqtiul. Casa importanld simbolicd 9i politici decAt miiitar5,
:egald, guvernul, autoritS.lile, armata gi o parte a la 11 noiembrie 1918, Germania capituleazi,
-ocuitorilor se retrag in Moidova, tezaurul romA- punAndu-se cap5.t Primuiui Rdzboi Mondiai.
resc fiind transportat in Rusia pentru siguranfi.
iagi devine capitala RomAniei, restrAns5 la cen- Consecinlele participirii la Primul Rizboi
:ruI gi nordul Moldovei, cu frontul stabilizat pe Mondial
-nia Ndmoloasa- Focqani- Galali (cursul inferior a-l Obiectivul participirii RomAniei la Primui
.Suetuiui). Rdzboi Mondial a fost atins, astfel c5. provinciile
romAneqti aflate sub stdpAnire strdind s-au unit
.\nul 1917 cu Vechiul Regat, formAnd RomAnia Mare.
Un rol important in reorgantzarea armatei Puterile Antantei au recunoscut, in cadrul
:rmAne l-a avut misiunea militard ftancezd., Congresului de pace de la Paris (1919-1920),
. tndusi de generalui Henry Berthelot. Pentru dreptul RomAniei asupra teritoriilor romAneqti
:'egterea moralului soldalilor, regele Ferdinand gi granitele statului nalional unitar romAn.
tlt ^

tv' i'o'" o1?'ffi"r' ! g:#tt'ffX: X -

care sunt principalele aspecte
^' "^
d.e politicd, externd a RomL,niei d.upd Ig\g?

,A

t'b. CoNrExruL rsroRrc
In contexbul sfArgitului primul Rizboi Mondial, extern de activS, initiind qi incheind o serie
a afirmirii pe plan international a principiuiui de aliante de securitate colectivi la nivel re_
autodeterminirji, se va forma statu_l national unitar gional, dar
aclionAnd 9i la nivelui instituliilor
romAn, a cdrui intindere va fi recunoscutd in cadrul mondiale,
de exemplu, Societatea Natiunilor.
CongresuJui de pace de la paris (1919-1920). Degradarea relaliilor internalionale pe fondul
Politica externi a RomAniei in perioada instaurdrii regimurilor totalitare (comunist,
fas_
interbelicd (1919-1939) va avea drept obiective cist, nazist) qi
eqecul politicii conciliatoriste vor
majore men{inere a statu-quo-ului (a situatiei determina compromiterea
sistemului de securi_
existente) qi a pdcii, in conditiile afirmdrii tate nu doar al RomAniei,
ci in intreaga lume,
politicilor revizioniste (de revizuire a tra- ducAnd la izbucnirea in
1939 a unui nou conflict
tatelor de pace) qi conciliatcriste (de excesivd mondial. in cadrul celui de-Al
Doilea Rizboi Mon-
ingdduintd fa{5 de agresori) qi a instaurdrii in dia1, RomAnia se va
implica cu scopul recuperirii
Europa a regimurilor de tip totalitar. ter:itoriilor pierdute in 1940,
In acest sens, diplomatia romAnescd este revizioniste dusd de Ungaria qiurmare U.R.S.S.
a politicii

ffi. Rr^1rr TNTERNATToNALE iN pnnroaoA rNrERBEr,rcA (1g1g-1ggg)
Prin semnarea tratatelor de pace cu statele prin incheierea unor aliante regionale d.e secu-
invinse in urma Primuiui Rdzboi Mondial. in ritate colectivd qi printr-o activ[ prezentd a
cadrul Congresului de la pads s-a recunoscr_rt la diplomatilor romani
in Societatea Naqiunilor.
nivel internal,ional unirea realizatd de rcmAni gi In 1919, RomAnia devine rnernbru in Socie_
noile granite ale liomAniei. tatea Natiunilor, organizalie mondiaid cu
Tratatul de ia Saint-Gerrnain - 1 9 1 g -Aus_ scopui de a menline pacea in lume.
Un rol im_
tria recunoaqte unirea Bucovinei cu RomAnia. portant l-a avut diplomatul Nicolae Titulescu,
Tratatul de la Trianon - 4 iunie Ig20 _ ministru de Externe al RomAniei, care
Ungaria recunoagte unirea Transilvaniei cu ales pregedinte al Societitii Natiunilor a fost
RomAnia.
in 1gB0
qi in 1931.
Tratatul de ia Neuilly * Ig2O - Bulgaria Guvernul romAn a aderat ia o serie de
recunoaqte Cadrilaterul ca apartinAnd RomAniei. intelegeri internationale, precum pactul Bri-
Rusia nu a recunoscut unirea Basarabiei cu and-Kellog, din 1928, care scotea
RomAnia, ins5. recunoagterea internationald s-a
in afara legii
rdzboiul ca mijloc de rezolvare a disputelor intre
reaJszat printr-un tratat semnat de puterile euro_ state; Conferinta de la Geneva, din 1932 - 1988, care
pene Ia Paris, in 1920. Atitudinea ostild a Rusiei defineqte agresorul qi agresiunea, condamnd
s-a pdstrat in intreaga perioadd interbelicd. rdzboaiele de agresiune qi achizitiile teritoriale
Relatiile internalionale in perioada inter- rezultAnd din acestea.
belicd se caractertzeazd. prin dou[ atitudini: In realizarea aliantelor regionale politico_
revizionisti, dusd de statele nemullumite de militare, cu scopul menlinerii statu-quo_uht
prevederile tratatelor de pace gi care d.oreau se remarcd diplomatul Take Ionescu. in Ig27,
refacerea lor (tJngaria, Germania, Bulgaria, RomAnia, Cehoslovacia, Iugoslavia incheie
U.R.S.S) qi conciliatoristl, promovatd de Mica infelegere, alianti rJgionali poiitico-
Franla 9i Anglia, in scopul mentinerii pdcii prin militard, care avea drept scop acordarea aju-
acordarea de concesii statelor revizioniste. torului militar reciproc in cazul unui atac pro-
In acest context, politica externi a RomAniei vocat de Ungaria. ln acelaqi spirit, dar fald de
i
se va concentra pe doud obiective majore: revizionismul bulgar, a fost incheiati, in 1984,
mentinerea situa{iei existente (a statu-quo- Inlelegerea Balcanici, semnati de RomAnia,
Iui) qi a pdcii. Aceste obiective vor fi realizate Grecia, Turcia gi Iugoslavia.
RomAnia a cdutat, in relatiile interna! onale, Manciuria. Apropierea dintre state se va para-
si incheie tratate politico-militare cu marile fa prin constituirea, in 1937, a Axei Roma-To-
puten din Europa, in special cu Franta qi An- kyo-Berlin, alianld militard cu caracter of'en-
glia, privite de oamenii politici drept princi- siv. In 1938, Germania anexeazl, Austria, iar
palii garanti ai pdcii qi aliali in a contracara Franla qi Marea Britanie semneazd Acordul
amenintarile din partea U.R.S.S., Germaniei de la Miinchen, expresie a politicii conciliato-
qi a statelor revizioniste mai mici - Ungaria 9i riste, prin care sudul Cehoslovaciei era cedat
Bulgaria - la adresa statu-quo-Iui teritorial din Germaniei. In aceste conditii, regele Carol aI
Europa de Est. Il-lea aI RomAniei intreprinde vizite la Londra
i.r rela{iile diplomatice cu Franfa, gi Paris, cu scopul oblinerii de garanlii pentru
aceasta a manifestat o lipsd de interes fa!5' de integritatea statului romAn. Marea Britanie qi
RomAnia, astfel c5" abia in 1926 este semnat un Franla vor garanta doar independenla, nu qi
tratat formal de alianld romAno-francez, care integritatea teritorialS a RomAniei.
insi nu conline clauze militare gi nu obliga Din acest moment, intreaga po1itic5. de
Franta si vin5. in ajutorul RomAniei. securitate a RomAniei este compromisi, iar
Relafiile diplomatice dintre RomAnia gi guvernul romAn igi va indrepta atenlia, in
Marea Britanie erau modeste, ultima neavAnd relaliile internalionale, asupra Germaniei. In
o strategie politici bine definitd pentru Europa noiembrie 1939, Ia Berghof, Carol al Il-lea se
de Sud-Est. in schimb, interesul economic bri- va intAlni cu Hitler, regele RomAniei solicitAnd
tanic in RomAnia era mare, petrolul romAnesc sprijin german fald de pretenliile revizioniste
fiind principala atraclie, dovadd investiliile bri- ale U.R.S.S. qi Ungariei privind RomAnia. O
tanice in industria petrolierd romAneasci. mdsurd a influenlei germane crescAnde in
Relaliile diplomatice cu U.R.S.S au fost RomAnia a fost Tratatui economic, incheiat in-
de-a lungul perioadei interbelice incordate. tre cele doui state, in martie 1939, valabil pe
ln 1918, Rusia rupe legiturile diplomatice cu 5 ani.
statul romAn. Obiectivul guvernului romAn era Pactul de neagresiune Ribbentrop-
obtinerea recunoagterii de cdtre sovietici a nou- Molotov semnat, )'a 23 august 1939, intre
lui statut al Basarabiei. S-au iniliat o serie de Germania qi U.R.S.S., a constituit uitimul
convorbiri romAno-ruse (exemplu: 7924 - Viena) mare mornent al rela{iilor internalionale
in vederea restabilirii relatiilor Ciplomatice, inaintea izbucnirii celui de Al Doilea Rdzboi
care insd au eguat. Un rol important in reluarea Mondial. Pactul cuprindea qi o anexd secretS',
negocierilor qi restabilirii relaliilor diplomatice in care, in articolut 3, U.R.S.S. iqi manifesta
romAno-sovietice i-a avut Nicolae Titulescu, interesul de a anexa Basarabia . La 1 septem-
care, prin negocieri cu Maxim Litvinov, ministru brie 1939, Germania ataci Polonia qi incepe
sovietic de Externe, a ajuns la un acord, in 1934, Al Doiiea Rizboi Mondial.
de restabilire a relaliilor diplornatice, fdrd a se
ridica ins5. problema Basarabiei. in perioada interbelicS", RomAnia s-a consti-
Dup[ 1930, in Europa se constatd o degra- tuit intr-un actor activ in zona sud-est europeand,
dare a relatiilor internafionale prin poli- prin reali zavea alianlelor regionale qi impli-
tici agresive, de incilcare a tratelor de pace' in carea in eforturile de menlinere a securitS"lii Ia
contextul instauririi regimurilor politice totali- nivei mondial. Toate eforturile depuse insd de
tare. Dupd 1933, odat5. cu venirea la putere a lui RomAnia in perioada anilor'20 qi'30 pentru a
Hitler, in Germania, acesta tnttiazS' o politici asigura inviolabilitateanoilor frontiere de dupi
de inarmare, incalcd prevederile tratatului 1918 s-au dovedit pAni la urmd, din nefericire,
de pace de la Versailles, p5.r[seqte Societatea lipsite d.e succes, in condiliiie degraddrii
Naliunilor. in acelaqi timp, Italia fascistS' ocupd relaliilor internalionale, pe fondul instaur[rii
Etiopia, iar, in Extermul Orient, Japonia ocupa regimurilor de tiP totalitar.

il, PTtuoERILE TERIToRIALn. RonrANra iN Ar, Dorr,pa Razeot MoNoran

Pierderile teritoriale (1940) coalilia Nalinilor Unite, alcdtuitb din Marea
Cele doui mari blocuri politico-militare care Britariie, S.U.A. qi U.R.S.S.
sevor infrunta in acest conflict vor fi.: puterile itt condiliile izbucnirii rizboiului, regele
Axei, cdreia i se alituri Ungaria 9i Bulgaria qi Carol al Il-lea proclam5., Ia 6 septembrie 1939'

]::L
187 |
neutralitatea RomAniei. Statele revizioniste, ministr-r,rl de Exberne, Mihai Antonescu, s i inceapd
U.R.S.S., Buigaria gi Ungaria, soliciti cediri negocieri cu Naliunile Unite. ln acelagi timp,
teritoriale din RomAnia. 9i
Iuliu Maniu, lider al opoziliei, iniliazd aiscutii
In iunie 1940, printr-o notd ultimativd, cu pute-rile aliate (Natiuniie Unite), purtate
U.R.S.S. cere RomAniei cedarea Basarabiei gi la Cairo, Ankara qi Stockholm. propunerile de
nordului Bucovinei in termen de 4g de ore. in armistitiu inaintate de puterile aliate au fost
aceste conditii, la 28 iunie 1940, trupele sovie_ respinse de Ion Antonescu, interpretate drept
tice ocupd teritoriile cedate. o capitulare fa!5 de U.R.S.S.
In 30 august 1940, prin Dictatul de ia Vie_
na, RomAnia a fost nevoiti si cedeze Ungariei Anii
nord-vestul Transilvaniei, iar prin Tratatul de
1944-1945 - alianfa cu Natiunile Unite
in mai Ig44, gurrerriele Uritairic qi sovietic
la Craiova, din 7 august 1940, Cadrilaterul este aw c6.zut de acord si imparti Europa de sud_
cedat Bulgariei. Domnia lui Carol al Il-lea nu est in zone militare operafionale. Britanicii,
a putut supraviefui marilor pierderi nationale. care avuseserd iniliativa, au propus ca Grecia
astfel cd il numegte pe generaiul Ion Antonescu
sd rdmAnd ln zona lor, iar RomAnia in zona
prim-ministru, iar in 6 septembrie 1940 abdici sovietici. U1terior, Bulgaria va fi addug at6.zonei
in favoarea fiului sdu, Mihai, in vArstd de 19 sovietice. S.U.A. va agreea aceastd inlelegere,
ani. tdrd a se considera cd aceste aranjamente
Prin participarea RomAniei la acest al Doi- vor constitui o delimitare fina}d a sferelor de
lea Rdzboi Mondiai se delimiteazd doud mari influent5.
perioade:
La 20 august 7944 incepe masiva ofensivd
' 1940-7944, de partea puterilor Axei; sovietici pe frontul romAnesc. in acest context, la
' 1944-7945, de partea coaliliei Natiunilor 23 august 7944, regele Mihai I ordoni arestarea
Unite. lui IonAntonescu gi anunld la radio proclamalia
Regelui citre fard, prin care se rup relatiiie
I
Anii L94A-L944 - alianta cu Axa diplomatice cu Germania qi trecerea RomAniei
IJrmare a pierderilor teritoriale din 1940 9i
a compromiterii politicii de securitate a RomA_
de partea Naliunilor Unite.
In septembrie Ig44 a fost semnati conventia
I
nei, aceasta a fost nevoitd si se orienteze spre de armisti{iu cu puterile aiiate, conventie care
aliati care s5. ii permitd refacerea intesritdtii
teritoriale
dddea U.R.S.S.-ului control poiitic Ai economic
integral asupra RomAniei gi care prevedea:
I
keocuparea guvernuluiAntonescu a fost conso_ ' aldturarea RomAniei la Natiunile Unite;
lidarea relaliei exberne cu Germania. Aceasta era
consideratd cea mai bunl solutie pentm recupe_
' plata unor mari sume citre U.R.S.S.. drent
despdgubiri de rdzboi;
I
rarea teritoriilor luate de U.R.S.S., printr-un rizboi . anularea Dictatului de la Viena;
impotriva sovieticilor, cAt gi recuperarea T?ansjl_ ' libertatea de migc are a fortelor militare
vaniei prin negocieri ale Germaniei cu Ungaria. aiiate pe teritoriul RomAniei.
In noiembrie 1940, RomAnia aderd la Ara Armata romAni continud rdzboiul pAni in
Roma-Tokyo-Beriin. in 22 iunie Ig4I, Ger- mai 1945, luptAnd pentru eliberarea terito_
mania atac5. U.R.S.S., armata romAn5 par- riului romAnesc de armata germand, trecAnd
ticipAnd, al5turi de cea germani, la invadarea in Ungaria, Cehoslovacia 9i Austria.
Uniunii Sovietice. Obiectivul RomAniei a fost
eliberarea Basarabiei gi a nordului Bucovinei Consecintele participlrii RomAniei la
de ocupalia sovieticd, insi, la solicitarea lui Al Doilea Rizboi Mondial
Hitler, armata romAnd va continua inaintarea RomAnia s-a implicat activ in cel de-Al Doilea
gi rizboiul dincolo de Nistru, Antonescu con-
Rdzboi Mondial, fie de partea Axei, fie de partea
siderAnd c5. rS"zboiul trebuie dus pAni la capi_
Naliunilor Unite, avAnd drept obiectiv rLcupe-
tularea U.R.S.S. Armata romAnd a purtat lupte
rarea teritoriilor pierdute in 1940 qi menlinerea
in sudul Rusiei, in Caucaz,Ia Cotul Donului gi
statului romAn independent gi suveran. Oamenii
la Stalingr ad (I9 a2 - 79 48). politici ai wemii au c5.utat, in functie de realititile
Odatd cu victoria sovieticd, in urma lup_ istorice a-le momentului, prin alian! ele realtzate,
telor de la Stalingrad incepe contraofensiva sd obtini rezultate maxime pentru statul romAn.
rusi, iar, in 1943, puterile Axei sunt rAnd pe Prin Tratatul de pace de la paris din
rAnd infrAnte. Antonescu il insircinea zd" pe 7947 ins5, RomAniei nu i s_a recunoscut
I rss
fa!6 d.e U.R.S.S. Singura prevedere favorabild
cobeligeranla, Basarabia qi nordul Bucovinei nord-
a iost redobAndirea de citre Rom6'nia a
a., ,itas cedate Uniunii Sovietice qi i s-a vestului Transilvaniei'
i*p.t. plata unei mari clespigubiri de rSzboi

CnwcU*zw

jumitate' tatea unei politici externe active' fie
prin acliuni
De-a lungul a doui secole qi spaliui
Ia conflicte mili-
politi- alplo"tuti.e, fi" pritt participare
romAnesc a avut un statut internalional' depline'
co-juridic, care a evoluat de la dominatie
strdinh iri", ., scopul iealtzbrliunitilii statale secolului
(austriac6, rus5,, otomani), Ia manifestdri largi RomAnia Mare, tealizalb' la inceputul
ui XX-t"u, va fi ins[ redusi teritoria] odat[
cu
i" uttono-ie qi pAn[ Ia independenla deplinS" in aplicare a politicii revizioniste' iar
Acest curs s-a putut manifesta intr-un
context ;;;;;"t
-u.tirri
favorabil,,,crrzaoriental["' de care ut"u suslinutd a diplomaliei romineqti va
internalional
fi, d.in nefericire, compromisS' O noua^domrnalre'
oamenii poiitici romAni au profitat in
interesul
cea a totalitarismului' va arunca
RomAnia pentru
statului. de secol (a doua jumdtate a secolului
jum[tate
Statul romAn, incepind cu a doua ":"-at"t"
uiXx-teu) in negura comunismului sovietic'
a secolului aI XIX-Ieu, igi ut'l*6 responsabili-
truRopA dupd versailles.
hioi frontiere gi state

trtaree
Na t 6 u t.u I

"l.Stpllor

N
qaStt
I*""* g ,uu
*

ott/}o^-d.r:
\ r.*n / l,laraa
loaicd

% l narr*
&ct)
4r

aradi

Legend6

Grani{e dupd primuf
rdzboi mondial
ryr* Grani'tere fostersr
imperii {Germania
giAustro-Ungaria)
*' "4*\

i\
I
-t ],' g* q:- |
,i).,, n' u n.o
e6 \
.s
t]
r , *l-" *
SF
rfr .t
J
,.1

,=k ' $'r
4E .&/ 84,

,8.: . .:-. .l!
,{h
E#
o6
ff a F
I .irEtl
t! FI =-e; $r

,"**_-;$
E
f,'
r;1, (1

6'
E=
rv
g;
p? EE
ts
'i =*
€Ar sF
a': Sri Eei
.1'1F a* .E:
'*ff g;'
EE A;i
it Fi
s* 6* sH
EE Ee EE

E$
EEE EE
5::gWe
Etnh,+*re
Subiectul I 30 puncte

Citili, cu atentie, textele de mai jos:
A'
"Rusia' Franfa 9i Italia gorortri"d integritatea teritoriald a regatului Romdniei
i:;:""n:::;:t'i"',,iiJif.it'lab'
i
Ro*a,ro ob,ugo-,a"L,o"n Austi-ungo,to
tn
tn toatd tntin_
condipiite stabirite
(Tratatul de ariantd tncheiat tntre
Antanta gi Romdnia, 4/ 17 august 1916)
B' 14-27 august 1916, Rom6'nia d'eclard'
"La rd'zboi Austro-(Jngariei, ca urmdtoarele
m'nia' Bulgaria 6i rurcia sd facd cauzd comund cinci zile, Ger-
cu monarhia habsburgicd.9i sd,
noostre' cei peste 800'000 d'e militari declare rdzboi tdrii
romdni urme,u sd lupte astfel p"-aoua
Banatut I a"roriro, iar cel i""uoioi" fronturi. cel principal,
cQre urma sd' elibereze Transiluania,
tn coraborare cu unitdtite
gu*I;-i;.;;;"i1",,* a da o touiturd puternicd Burgariei
iiifi,i;,i]"J ii:"i,i,'Atf:;:i:*Rusciuk si a
(Nicolae ciachir' Marile puteri qi
Romdnia, 1gs6-1g4e
Pornind de la aceste texte, rispundefi
urmdtoareror cerinte:
r' Preciza[i secoru] ia care fac referire cere doud surse trri;I"..
!'3' $enlionafi aliatul RomAniei la care face referire sursa B.
"urruu' 2 puncte
Preciza{i pebazasursei A, garanlia
' oferitd ,ug'atrrt,ri Romaniei
de Rusia, Fran{a 9i ltalia. 3 iffi:n
ra situali" u,-',"i romane a"pe i+r
i'Hr,t.",T?d:*efi:ff1:"t*li',1,.m:j;;"t'e
5. Selectati, din sursa B, dou5 informa{ii 7 puncte
6' Prezentati doui acliuni diptomatic";t"
aflatein reiatie cauz5._efect.
luiui aI XIX-iea gi prima jrmdtate a secolurui ;-r;i;i;;;;;
-r desfieurate d jumdrjJ""lfl:
ucsragurate in
tn a doua
ar xx tea. I
l0 puncte

BAREM DE EVALUARE I
$I NOTARE 30 puncte j

2 puncte pentru precizarea secolurui
,
1.
2 puncte pentru menlionarea aliatului
tra care se referi sursa A gi B. I
Romaniei lu .ur" f"." referire sursa B l

3. 3 puncte pentru precizarea garantiei
oferite
4. 4 puncte pentru formularea p"butasursei "ugut.rtri Ro-aniei, din sursa A.
,
armatei romAne dupd 14 august 1916.
date, a oricdrui punct de vedere ref'eritor
la situatia I
I

pentru selectarea, din sursa datd, a
oricSrei explicalii care susline punctul
i"fffil:
D. 6 puncte pentru identificarea
oricdrei retalii cauz6,-efect.
de vedere
I
I

6. cdte 2 puncte pentru menlionarea
oricdror doud actiuni diplomatice ale statului
desf5eurate in a doua jumdtate a secotui;f
cate 3 puncte pentru prezentarea coerentd _;i
x{;;; u;;;"
roman
jumdtate a secorurui ar )x_rea.
a celor doui acpiuni diplomatice ale
t
statuiui roman
jumntatea."."r"rud)n+u;
l

ffijffi::1iffi i:H,ilg:1i:"T"Ti:T;*:lyil;;i''"'' I
I

i

ll
i
I

i
it
IT

4 I
a

Rispunsuri
1. Secolul al )C(-lea.
2. Rusia.
3. ,,integritatea teritoriald' .
4. Armata romAn5 urma sE lupte pe doui fronturi, atacAnd Austro-Ungaria printr-o ofensivd in Tran-
silvania qi apirAnd linia Dunlrii de atacurile bulgare'
,,Cei peste 800.000 d.e militari romd.ni urnlau sd,lupte
astfel pe doud, fronturi."
5. Cauza: ,,Romd'nia declard' rd'zboi Austro-Ungariei";
gi sd' declare
efectul: ,,Germania, Bulgaria gi TT.rcia sd facd, cauzd, comund, cu monarhia habsburgicd'
rdzboi ldrii noastre".
O. in contextul unei noi etape a,,crtzeiorientale", etap5. inceputi
in 1875, se iveqte ocazia favorabild
independenlei Romaniei.
pe -i' internalional pentru oblinerea
^ p^Ian
condiliile unui iminent conflict militar intre Rusia gi Turcia, primul ministru I.C. Brdtianu 9i
ministrul de Externe Mihail Kogilniceanu se ortenteazl. spre tratative directe cu Rusia, in scopul
de

a evita transformarea !5.rii in cAmp de rdzboi qi pentru ob.tirr"ruu ind.epend.enfei.
in acest sens, Ia 4
prevedea insi 9i partici-
aprilie ISTT,IaBucureqti, ,-u *"*rrut Convenlia militarS. romAno-rus6. Nu se
pur"u directd a RomAniei la conflictul miLitar impotriva Turciei aldturi de Rusia.
preved.eri ale conven{iei: trecerea trupelor ruseqti pe teritoriui RomAniei la sudul Dunirii, Rusia
se angaja s6 respecte qi si. menlind integritatea teritoriaid a RomAniei,
traseul trupelor ruseqi a fost
stabilit in detaliu, o"oii.rd Bucureqtiul, cheltuielile de transport urmau si fie suportate de guvernul
rus, au fost stabilili comisari care realtzau legiturile cu autoritdlile romAne'
Un alt obiectiv major al statului romAn, dup5. oblinerea independenlei in 1878' a fost realtzarea
statului nalional unitar romAn, prin recunoaqterea dreptului RomAniei asupra teritoriilor
din afara
va participa la
Regatutui. In contextul desfdqur5rii Primului RS.zboi Mondial (1914-1918), RomAnia
acest conflict urmdrind realizarea obiectivului propus'
La 4 august 1g16, RomAnia acceptd, prin doud documente: Tratatul de alianti qi Conventia
militard, intrarea in rdzboi alituri de Antanta'
Tratatul de alianld avea urmitoarele prevederi: RomAnia se obliga sd declareputerile t6'zbai
Austro-Ungariei qi sd deschid.S conflict cu aceasta pAni Ia data de 15 august 1916;
pace; nicio
Antantei stipuleaz5 egalitatea d.e tratament a RomAniei la viitoarea conferinli de
putere semnatard nu va incheia pace separati cu Puterile Centale; se recunoaqte dreptul
RomAniei
u.rrpru teritoriilor romAneqti din Austro-Ungaria: Transilvania, Banat qi Bucovina'
printr-o activitate diplomatica sustinute, in u doua jumS.tate a secolului al XIX-lea qi prima
qi
jumi.tate a secoluiui al xX-lea, Romania a reuqit s5. iqi realizeze marile obiective de politicd externd
si devind un factor de stabilitate in zona balcanicS"

Nu trebuie sd cuprindS" informalii detaliate. Are un caracter
g"neral, nu se ofera informalii concrete, dar trebuie si contin[ idei
flrr", care pregd.tesc cititorul pentru ceea ce urmeaz6. Nu trebuie
sd fie mai 1ung5. de cAteva rAnduri (trei-cinci)'
Introducerea se elaboreazl. pornind de la titlul eseului sau de
la orice alt aspect solicitat prin titlul eseului; se face o prezentare
succinti a problemei.
Exemplu: Pentru constituliile RomAniei se poate scrie despre
necesitatea adoptirii 1or, in general, sau despre ce sunt constituliile
sau poate fi prezentatd foarte scurt perioad'a de timp menfionzrtS'
in
titlul eseului etc.

_-1e3 |
I
Ewla**re
a'tr.
Dubrectul al III_lea
B0 punct
Elaborafi, in aproxim."li",9*:-oagini,
un eseu despre Rr
:"t"ffi;iil""HT]j:i*1[;;;ffi#ff1;^:"-:nia qi ,,crizaorienta]d,,,
in cad'ur,,'"i,uio.iuntare" avand in vedere
.prezentar""
_ menfionarea
ffiij.**:tr#:"#.||',ff?l^nia si o;".i,u"",

. consecinfs o:.e_1taie,,;
fo"m,iu."u-;:::1punct
sus{inerea;J""t de ';"#:,i:T:"1,:"ru;iJffiH:Hl;Hi?
vedere cu
stuia printr-un argument
privire-i"
--'JI
.
,,crizeiorientare,,":::1?orientali";
istoric. ""r", "crtzei orientale" in istoriu Ro*lrrl"i si
Notil Se puncteazd

:fll':
eraborate
#'LTlllT:il:ti:r
$;prin!; "utliil?;1TJ1ff: ui is toric ad
;'*;;;iull"'"t"""rea
ecva t, s prezentlli,.eviden{ierea
L"-j'_:9""". "" rela{iei

ru*:];"#;i=?.#*lJ ;*nu"",""ff;[**.*,nimiit[i ffi,i,,,Htr**F'

BAREM DE EVALUARE
sI T\IOTARE
B0 puncte
INFontraTrA rsToRrc _
A 24de puncte, distribuite
:.3
Oyi"j" pentru p"ur".rturuu
.-*
astf.el:
orientale", p"in u.'iae,rtt"."" care participi Romania
. cAte "i"il1"t#:::iT#i','r:::]" in cadru r,,*izei
dou, !puri#,
11"::r
,,crizei orientale,,
- ^* {_r'errlronarea
mentionarea oricdrei
oricdr acliuni la care participd
- 3 puncte pentru Romdnia in cadrul
precizareasecolulrrj
in no_^ s.-a r
^ ^ desfisurat
orl"Ju i*i",
:.9 evidenlierea prezenrare"
prin
pv
acfiunea.
""ri':1]1-t",
r"ruuui i.tJfi:t;;:ffiTinterna{ionur
. c6te I punct "ruu""Jlin contexru r ,,crtzeiorienrale,,,
doar pentru mentionarea
"ctizeio"i"-ritJui unui document interna{ionar
punct purrt., formularea eraborat in cadrul
;.1 ^rqrqaEa ol.tcarut
oricdr
Romdniei. punct de vedere
- I punct pentru
bertino^+-
- z p',,
yn tur d e ve d ere rorm
"J.';*I"TJ,'::,T'"X Xl?#i il::1i,1 9 1i u ra t

.,i:,#,"Jffi :Lilf 1fr*:*#lX1ruilf l"J#^",?11"'ffi '.'ctlrdevedererormurat
zalfiatea (deoarece, pentru.a
O"r3:rT"agi exprimarea "r.J, "uri".ri"
- Z puncte ideilor
pentru r
6 puncte' distribuite
1 punct pentru
asrrer:
"r"1'jll':;;;.d;t[*1"1il';-
ui i.'"'.
*:: ;" n#;"iii:ffi *ill'# tilT
b aj u'I
: ?.

,";.q;;;l;#;H:Til:?*";,ului (introducere
- cuprins _ incheiere)
I

I
;;ffi1:l,T::.:::,:..,:i:i.*.i1".r,,
0 punctepentru rr-rectarea
p"4i;l;;","'cronologice, e"*";;:-:-,
fapteror istorice
-
logice a
/
!

;ie,".l;;;il;u:l*i:;ffiH:,:::ffi:1,"'Tff:'i?il?f,i{ff$}storice
0puncte pentru nerespectar"u
auvvrrLY i
rimiiJ ie spa{iu I

l
Rezolvare

Introducere: Odatd cu secolul al X\l[I-lea se manifestl.,,crrzaorientalil', problema creati de declinu]
Imperiului Otoman, declin inceput incd din 1683, cAnd a avut loc ultimul asediu otoman equat asupra
Vienei, punAndu-se capit expansiunii otomane in Europa. De acest declin aI Imperiului Otoman vor
incerca sd profite, fie prin extinderea influenlei politice, fie prin exbindere teriorialS, in special Imperiul
Rus qi Imperiul Habsburgic (dupd 1 867, Imperiul Austro-Ungar).
Rusia se va considera,,stat protector",apiritor al cregtinilor ortodocqi din Balcani qi va incerca astfel
sd iqi extindi teritoriile gi influenla politici pe fondul ,,crizei orientale". Sub acest pretext va
sus{ine iupta de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominalie otoman6. IncepAnd cu
secoiul at XIX-lea, Imperiul Otoman devine ,,omul bolnav al Europei", iar ,,crrza orientald" se va
menfine pAni la desfiinlarea Imperiului Otoman, in 1918.
. Obiectivele majore de poJiticd externi a RomAniei in a doua jumS.tate a secolul a-l XD(-lea au fost:
oblinerea independ.enfei gi consolidarea acesteia. in acest sens, Rom6.nia se va implica activ in rS.zboiul
impotriva Imperiului Otoman (1877-1878), cu scopul obtinerii independentei de stat.
Ocaziafavoratrild s-a manifestat odatd cu redeschiderea,,problemei orientale", in 1875. in teritoriile
Bosniei qi Herlegovinei, stapAnite de Imperiu-l Otoman, au izbucnit rS.scoale, iar in 1876 Serbia qi Mun-
tenegru declari rdzboi Porlii. Urmdrind o politicd devenitA deja tradi{ionali, a intervenliei in Balcani,
Imperiul Rus sustine lupta acestor popoare, sub pretextul protejirii cregtinilor oitodocai din Balcani.
. in conditii-le unui iminent conflict militar intre Rusia qi Turcia, primul ministru I.C. Britianu 9i
ministrul de Externe Mihail KogS.lrriceanu se orienteaz[ spre tratative ciirecte^cu Rusia, in scopul de a
evita transformarea Frii in cAmp de rizboi qi pentru oblinerea independenlei. In acest sens, ia 4 apriJie
1,877,IaBucureqti, s-a semnat Convenlia miljtard romAno-rus5. Aceasta nu prevedea ins5" 9i participarea
directd a P,omAniei Ia con-flictul militar impotriva T\-rciei aiituri de Rusia.
Prevederi ale Conventiei: trecerea trupelor rusesti pe teritoriui RomAniei Ia sudul Dundrii; Rusia se
angaja si respecte gi sd mentina integritatea teritoriald a Romdniei; traseul trupelor ruseqi a fost s'labilit
in detaliu. ocolincl BucureEtiul; cheituieliie cie transpor[ urmau sd fie supoi'tate de guvern'rl rr-rs; au fost
stabilti comisari care realizau legdturile cu autoriidtile romAne.
. Rdzboiui ruso-romAno-turc, decianqat in 1877, se incheie in ianuarie 1878, cAnd, infrinti pe toale
fronturile, Poarta este nevoitd s5. inchej.e armistitiui. Dupi incheierea rizboiului, guvernul rornAn a inten-
sificat contactele diplomatice pentru recunoaqterea efor-tu-lui de rizboi: confirmarea independentei.
in ianuarie-februarie 1878 s-au desfS.qurat tratative de pace la San Stefano, intre reprezentanlii
Rusiei qi ai Turciei. Reprezentantul RomAniei nu a fost acceptat la discu{ii. Tratatul confirma
independenla RomAniei, dar 9i o creqtere a influenlei Rusiei in Balcani, ceea ce a stArnit nemuilumirea
marilor puteri europene, care considerau ci ,,echilibrul european" devine tot mai fragil. In acest
sens, marile puteri au impus reluarea negocierrlor in cadrul Congresului de pace de la Berlin, unde
RomAniei ii este recunoscuti independenta.
. Odatd cu recunoqterea internationald a independenlei cregte prestigiul RomAniei in Europa.
Diplomatia romAneasci a aclionat in sensu-l consoliddrii independenfei, ducAnd o politicd. exberna activd
proprie: in 1881, RomAnia este prociamati Regat qi este stabilitS. succesiunea Ia tronul firii; in 1883'
RomAnia incheie alian{a politico-militari defensivd cu T?ipla Alianli, alcS.tuitd din Germania, .{ustro-
Ungaria qi Italia; d.ezvoltare economicd prin impr-rnerea unei legislalii economice proteclioniste in scopul
protejdrii 9i i-ncwajlrii industriei 9i comerlului nalional; diplomalia romAneascd se va concentra pe
wmdtorul mare obiecliv' rsn I i zarea statului nalional romAn.
Concluzie, i1 u doua jum[tate a secolului al XX-lea, RomAnia a ar,rrt un statut internaliona1'
politico-jr-rridic, care a evoluat de la manifest6ri largi de autonomie de sub suzeranitate otoman[ pAnd
la independenla deplin5. Acest curs s-a putut manifesta iirtr-un context internalional favorabil, DcrLza
orientalff', pe care oamenii politici romAni l-au folosit in interesul statului romAn.
ROMANTA
Ff CoNCERTUL EUROPEAN
DE LA ,cRtzA .R,ENTALA" LA MAR'LE AL,ANIE
ALE sEcoLULUr ,,(

AXA
cRoil0L0Gtci
sec. xvilf PFINcIPATE* RoIIIAIT
17 11 ..'*'.-.-. ."..Moldova
- regim fanariot
1716
Tara Romdneasci - regim
fanariol
1775
Bucovina - stdpdnire habsburgicd
sec. XfX
1812
Basarabia - stdp€nire rusd
18?2* ^* Moldova,
]ara Rom6neasc6 _ revenire la domnii p6rnan{e$e
1829
Tratatul de la AdriancDol
1856
Congresuf de pace de la paris,
Tratatul de la paris
1858
Conferin{a de la paris.
Conven{ia de ia paris
24 ialuarielgsg
Unirea Moldoveigi a
firii Rom€nesti
ROMANIA
1866
Succes diplomatic _
venlrea lui Caroi I
't877-1878
lndependen{a R*mdniei,
Congresul de ia Berlin
1881
Romiinia - Regat
1883 -
Rom6nia aderd la Tripla
Alianla
sec.
1913
Al doilea Rdzboi Balcanic
1914-1916
Rorn6nia - neulrd in prirnul
R.izboi Mondial

1916'1918***ftf!;
uNr*EA CU VECHIUL R€GAT
Romdnia participi la primulRiizboiMondial
;"""
Xf***Marea Unire
RELATI r LE I NTERNAT|Oi
JALg iN pERtoABA I
1919 I,TTERBELf CA
Rom*nia in Societatea Naliunilor
1921 ** - *^4i**-***. M i ca in{ef ege re
1934
ln{e}egerea Balcanicd

PIERDERILE TERITOR,ALE
28 iunie 194
Basarabia, nordul tsucovinei,
cedat U,R.S"S.
30 aug. 1940***. *;*-.**"* Dictatulde la Viena: Transilvania
7 sept. 1940 \.- ../ cedat* Ungariei
Tratatul de la Craiova: Cadrilaterul
cedat Bulgariei
RoMAr!fiA iN et oortee nlzeor
1948-1944 MoNDfAL
Rom€nia-de pa(ea Axei
in al Doilea Rizboi Mondial
1944-.t945
Rom6nia-de partea Naliuniror J

unite in af Rdzboi Mondiai
i
1947
Congresul de pace paris '0irea I
I
I

I
I
I

&
.J
Tit're@

Prolefarwf
\
*" o+N
\"r$\'
i $u\-
-,.
,$77:'''.'::':\'
',(//-
,*, i* u.i;'}.,t-i,
*' i',j , ,,,,tolq
-, f i:r-
i:i ; ;.,,,: I
,i,, :,.i j
J_uqj+*4'
17
\\"

\s^N
$$
s'.$-"
\*-
"sevnintele reqivnurilortotalitare synt hrd,nite d.e yi:eri,e,si de lipsuri.
in ilul arid al ii'ii9i"i gi ol d""ririi^ii\i'
invnulgrisc Ele cresc gi
speranta unui oopor intr_ov viafd"^ol oJu^g ra vnaturitate atunci c6nc
v'L t'u vvtqt Uu^i-;;;;i
au^a a wrurft' Aceastd. sperantd,
o gi^er^t^"lo[i.|-' noi trebuie
(cuud'ntarea preged'intelui
american Truman tn congresul
american,martie 1g

',Tot ceea ce avev* astd.zi in fafu noastrd, ca civir,izar,ig yy1^a, ca prod"uctii
artei' Stiintei 5i tehnicii ust, o,pi6op.e exclusiv riaur are
["'] Arianu-l es\e Provneteul ori"u^'irii' trA^ii|J[ri^a .activitdfii creatoare a arienirot .
a geniului
paca et at' diipdn"o, l3gnit d.in toate tiun
pe pdvnvni,-o, tdsa intu-
'^ii,ff'il'::;!;f,:;,'?3'^oo'i
Nu int^vnpldtor pyivnile
,civilizafi.i .s-au nd,scut acolo und.e arianul a ?nthlnit
popoa,e inferioane,' re-a subjugtat
Nu' evrett'l nu posed'd nici c"ea iaiir u-i,ru['"r"r"i^yri rui. [...]
,ud.ur|E iopoiitote d.e a crea
o civilizatie...
:#,!': ;xu' i i a ai,i, a'3';iil''p n o r n u,,
^:, n,;,T ^: ;i:'r:ir,t
:, :,i,; ;; : :: r u
s
^,,
(Adolf Hitler. Mein Kantp,

..€>#G--___=

lnconsetanea iunpusd d"e Ministerur
curturii gi ar propagand-ei cond_us d.e
5i d"e cavnera cu{turii' ?n care trebuie sd se ?nicrie eoebbers
bun ?nceput spriiinitd pe obiective toti sct iitot ii 5i artigtii, este d.e la
clar d.efinite [...-.].' Libera(3uvtul intelectualisvnul
ca!'e nu pot fi d"ecit ni5te vnanifestdni 5i
ale intelectu'alitor gi artigtii,r ,,d.egenerafi,,,
trebuie sd fie inlocuite cu id-ealul
,,nordic" of ori"i-'aazat pe principiut pott"ivit
cdruia
"singele gi pdvvtintur eonstituie ese,nga ro^u^iila{ii.grr^o^e,,,1.."1 gi ar cd.rui
siv trebuie sd' fie red'area su\etului scop excru_
popula*o^5tir'i d.e unitatei gi de forta sa.r...1
(Serge Bernstein, pierre Milza, Istoria
Euro p ei)
lnfyodt*cl're

Secolul al XX-lea a r5.mas in memona eu- criteriul clasei i-au
cAt qi comunismul dup5.
ropenilor ca un secol al contrastelor' in care declarat pe unii semeni de-ai noqtri drept
o Lume a totalitarismului, a rl-zboanelor mon- indezirabili, negAndu-le dreptul de a exista.
diale qi a genocidului s-a intercalat cu o epoch Aceste idei au fdcut posibile Holocaustul gi
a progresului gtiinliflc, a emancipS'rii femeilor crimele staiinismului.
qi a consolidirii vechilor democralii, care devin Dupd r1zbot asistim la consolidarea, pe de o
modelul politic pentru secolul actual. parte, a democraliei in Europa Occidentald, iar
La sfArgitul Primului Rdzboi Mondial (1914- pe de alti parte la exportul modelului totalitar
1918) asistim la o dezvoltare fird precedent stalinist in statele est-europene, printre care se
a democraliilor pe continentul european. Viala numir[ 9i RomAnia.
noilor democratii interbelice va fi insd una Regimul comunist nu va dispdrea de pe con-
scurt6, momentul de turnurd fiind reprezentat tinent decAt Ia sfArqitul anului 1989, fapt ce
de marea crizi economicd din anii'30, cAnd, pe dovedeqte greutatea cu care, odatd instaurat la
fondul acutelor probleme sociale, regimurile de putere, un regim totalitar mai poate fi inldturat.
tip totalitar cAqtiga tot mai mult teren' Elemen- Tocmai din acest motiv trebuie si fim vigilenti
tul comun al acestor regimuri, reprezentat de con- atunci cAnd ne confruntdm cu idei extremiste,
trolul statului asupra societdtii, p5"rea a fi, pAni totalitare qi si Ie cunoagtem efecteie distructive
la izbucnirea celui de-al Doilea Rizbol Mondial, din trecut. In aceeagi mdsur[ este important sd
un pre! mic pentru soluliile economice oferite. cunoqtem qi limitele regimurilor democratice,
Odata cu debutul luptelor qi imposibilitatea con- care au permis aparilia totaiitarismelor. Este
trolului internalional s-au creat insi premisele necesar, agadar, s5. ne intoarcem privirea in is-
ducerii pAni la ultimele consecinle a programelor torie qi si ne explicim urmi'Loarele probieme:
totalitare. AtAt fascismul, dupd criteriul rasei,

I. SECOLUL XX - iXTNN DE\,IOCRATIE $I TOTALITARISM
Care sunt cele mai importante aspecte ale func[iond'rii unui stat?

II. IDEOLOGIE $I PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE
Cum au func{ionat reginLurile politice d.emocratice ale Europei secolulwi XX?

III. IDEOLOGItr $i PRACTICI POLITICtr AUTORITARE
Cum au func!;ionat regimurile potitice autoritdre d'le Europei secolului XX?

TV. IDEOLOGIB $I PRACTICI POLITICtr TOTALITARE
Cum au funclionat reginxurite politice totalitare ale Europei secolului XX?

-+
t
L SEC,LUL xx - i,vrBr DEMocRATtE
care sunt cere mai importante a,specte ,r ToTALrrARtsM
are funcriond.rii unui stat?

Inci de la inceputurile timpului, oamenii
s_au redescoperd valorile Antichiti[ii qi pun
intrebat cum igi pot imbundtdti via{a, gdsind din nou
disculie problema organizirii stataie.
mai multe rdspunsuri. Astfel, au aparut o Umani;
Niccolo Machiavelli, in principele,
serie de forme de organizare politicd, de 9i Thom
la Morus, in []topia, au incercaf sd gdseasce
democralie pAnd 1a dictaturd, suslinute <
de mai bun mod de organizare ul .r.rri stat.
oameni care considerau ci aceea era Dor
solutia secole mai tArziu, gAnditorii iluminigti
necesard comuniti"fii lor. au co
siderat problema organizdrlL politice
IncI din Antichitate, in Grecia Antica, fiiosofi a fi una r
precum Platon 9i Aristotel scriu maximd importan{d. Ei au sus{inut principi
despre modul separdrii puterilor in stat, reducerea
in care trebuie organizat statul de irp republi_ autoritd!
can, avantajele gi dezavantajele acestui
Risericii qi organizarea societilii dupd
regu
model. clare,. alese de popor. Teoriiie lor
In secolele XV-XVI, Renagterea gi Umanismul au fost puse i
practicd, stAnd Iabaza democraliilor
moderne

A, FonmE DE GUVERNAMANT
In cursul istoriei, statele s_au organizat
din punct de vedere politic sub doud forme: 9i San Marino. in perioada interbelici, noil,
state apdrute au optat pentru republicd:
monarhie (statul este condus de un monarh, Aus
iar puterea este transmisd ereditar sau prin tria, Cehoslovacia, polonia, Ungaria, Finian
da, statele baltice, iar alte statJ europene
desemnarea de citre un grup de nobiii) ar
republici (statul este condus de un pregedinte, renuntat la monarhie (Grecia, Spania). DupE
sau

ales fie prin vot universal, fie de pailament;.
ai Doilea Rdzboi Mondial, numirul monar.
hiilor a scdzut dramatic. Au devenit republici:
Modelul de organlzare a unui stat se RomAnia,
numeqte formd de organizare politici Italia, Bulgaria, Albania, Iugoslavia,
sau iar Spania a revenit la monarhie. Astdzi, forma
formd de guverndmAnt
lg,rrrerrrar"). de guvernare aleasd in Europa este
In prima jumdtate a secolului al )O(lea ma;oritar
republica, doar circa 2Oo/o djntre state pdstrAnd
predominau monarhiile. inainte de primul
Rizboi forma de organizare a monarhiei constitufionale:
Mondial, doar 4 din cele 28 de state europene
Nlarea Britania, Belgia, Oianda, Luxemburg,
erau republici: tr'ran!a, Elvetia. portusalia
Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania.

ffi,
Ru*r*uRr polrrrcE
Statele difera intre ele 9i dupd regimul poli. . liberal-dernocratice:
tic pe care il are fiecare. care se rispAndesc in
secolul ai XX_lea, respectAnd toate drepturile
Regimul politic se defineqte in functie de
omului gi iniesnind participarea individului
ansamblul de metode prin care se exercitd
la procesul poiitic prin votul universal;
puterea qi prin tipurile de relatii dintre .
stat ,,statul de drept,': care se consolideaza dupd
gi cetdteni. Se definesc trei tipuri
cle regimuri: cel de-al doilea rdzboimondial gi presupune
democratice, autoritare qi totalitare. ar_
monizarea, echilibrarea raportului de putere
dintre institutiile statului, garantAndu-i indi-
1. Regimurile politice democratice not fi: viduiui drepturile gi,Iibertitile qi funclionAnd
. liberale: prima formi democraticd,
aiiruta in concordan{d deplini cu propriile sale legi;
in secolul a_l XX-lea, care sustinea dreptririle
este considerat a.fi stadiul cel mai avansat
individului Qa liberd exprimare, la liberd gAn_
de or ganizare socio-politicd.
dire etc.), pluripaitidismul gi separarea pute_
Regimul politic democratic poate functiona
rilor in stat, dar funcliona pe sistemul dreptu_ in oricare formd de guverndmAnt. De exemplu,
lui de vot censitar, nu universal: o monarhie cate are ca regim politic
democratia
fss
T--
este numite monarhie constitulionald sau 3. Regirnurile de tip totalitar. Sunt aceie
monarhie constitutional5 parlamentar5. Ter- regimuri care au atins maximumul de autori-
menii,,constitulionalS" sau,,constitutionalS tate asupra individului, controlAnd nu numai
parlamentari" denumesc un regim politic care viata politicd, economici gi sociali, ci gi cea
are Iabazd o lege fundamentalS, (Constitulia), personal5. Asemenea regim politic a avut Uniu-
in care puterea este imp5.rliti (puterea nea Repubiicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.)
Iegislativi fiind detinutS. de Parlament). condusi de Stalin, Italia fascisti condusd de
Tot aga, o repubiicS. care are ca regim poli- Mussolini, Germania nazlstd condusS. de Hitler,
tic democralia poate fi republicd parlamentard RomAnia comunistd condusd de Gheorghiu-Dej
(Italia, Germania, Austria), unde preqedintele qi Ceauqescu.
este ales de Parlament, sau repubiicd CuvAntul ,,totalitarism" a fost utilizat incb
prezidentialS (SUA, Franta), unde preqedintele din anii'20 an secolului al XX-lea, de antifascigtii
este ales de cetdteni. italieni qi chiar de Mussolini, pentru a-gi liuda
regimul. in pofida deosebirilor regimurile tota-
2. Regimurile autoritare. Sunt regimurile in litare, au cAteva caracteristici comune: instru-
care puterea este exercitatd in mod nedemocratic mentele de represiune sub forma poli{iei politice
de o persoani sau un grup de persoane. Execu- anihilarea adversarilor politici (deportdri,
tir,.ul are atributii mai mari decdt ceielalte ra- lagire de munci, lagdre de concentrare etc.),
muri ale puterii in stat qi se formeaz6., de reguld, nerespectarea drepturilor omului, gdsirea de
partidul unic (monopartidism). vinovali,,,!api ispdgitori" pentru probiemele
Regimul politic autoritar poate funcfiona statului (evreii in Germania nazist6, striinii
in oricare formi de guvernS.mAnt. Monarhii in Italia fascisti, burghezia in Uniunea
de tip autoritar au fost: monarhia despotici Sovietici).
(in Orientui Antic), monarhia absolutisti Regimul politic totalitar poate functiona in ori-
(in Franla 1ui Ludovic a1 XIV-lea), monarhia care form5. de guvernhmAnt. Gerrnania nazist6
autoritard (in RomAnia lui Carol ai II-lea, intre era organizatd sub formi de republicd, iar Hitler
anii 1938-1940) sau despotismul luminat (in delinea, ia inceput, pozitia de prim-ministru
Europa secoluiui al XViII-lea). Republica de sub preqedenlia lui Paul von Hindenbr-rrg. Itaiia
tip autoritar se numeqte repubiici dictatoriald fascistd era organizatd sub form[ de monarhie,
(sau dictaturd), cum au fost Spania gi Portugalia Mussoiini deli.nAnd postul de prim-ministru sub
in perioada interbelicd qi postbelicd. regele Victor Emanuel aI III-iea.

d-,, IoeolocrE sI DocTRINA poLTTtcA
Regimurile politice se exprimi 9i se utopiile, ideologiile, in pofida aspectelor nega-
construiesc pebazaunor idei politice, ce poartd tive, iqi gisesc oameni dispuqi si moard in nu-
numele de ideologie. Ideologia politici se mele lor.
referd in prinicipal la idei, credinle 9i atitudini Doctrina politici reprezinti totalitatea
despre regimul politic Ai institutiile politice, ideilor politice imparthqite de un grup de oa-
precum qi despre rolul oamenilor in raport cu meni dintr-o anumitd regiune intr-o anumiti
acestea. perioadi de timp; modific5. sau completeazd
Ideologiile politice se ocupd cu prescrierea ideologia, adaptAnd-o situa{iei politice qi eco-
a ceea ce ar trebui oamenii sd fac5. Ele qi-au nomice concrete.
insuqit limbajul gtiinlific qi folosesc desco- IJneori, ln literatura de specialitate, se
peririle qtiintifice ln folos propriu (de exemplu, considerd c5. doctrina politici este similari ideo-
folosirea teoriei evoluliei a lui Darwin de cdtre logiei politice, aiteori se subliniazd diferenlele.
naziqti). AtAta vreme cit trdim intr-o iume atAt Doctrina politicS, se afld in raport de subor-
de complicatd, plind d.e crtze qi conflicte, vom donare fald de ideologia politicd, este atAt ele-
avea nevoie de ideologii care si explice chiar ment constitutiv al ideologiei, cAt qi instrument
-
9i fals - ce se intAmp15, qi care sd ne ofere un prin care o anumitd ideologie poate fi pusd in
plan pentru viitor
- chiar daci gregit. Ca qi practicd. in mod. frecvent, termenul de doctrind

**,
politic[ este utilizat pentru a defini ideologia doctrinei politice este acela de ansamblu de ide
aqa cum se reflecti ea in programele partide_ optiuni valorice, idealuri gi chi, m6suri prin car
lor politice. in acest context, sensul esential ai acestea pot fi transpuse in realitate.

D. po*rrDE po,,rTrc'
Partidele politice sunt o crealie a epocii puterii prin interpeldri, compromis, iempor
moderne. Existd numeroase definitii pentru a ZATE.
descrie partidul politic: Tipologia p artidelor politice
- un grup de oameni cu idei gi interese co_ Partidele politice pot fi clasificate dupi anu
mune; mite criterli: pozilta lor fatd de proprietate
- institutie I organizatie politici care
exprimi fald de tradifie, fald de schimbare, fatd d
qi apdri interesele unei clase sociale, con- impdrtirea bunurilor. O clasificare des intAtniti
ducAnd lupta ei pentru atingerea unor imparte partidele in: partide de ,,dreapta,,, d{
scopuri sau idealuri;
,,centru" qi de ,,stAnga". Aceast5 clasificare iq
- o reuniune de oameni care impdrtigesc are originea in Revolulia
Francezd din 17gg, it
aceeaqi doctrini politici. modul de aqezare a diferiteior stdri in dreaptz
Caracteristicile partidului politic sunt: sau in stAnga regelui, in Adunarea Stdrilor Gen
- urmdreqte sd obtind puterea singur sau erale: in dreapta
erau a$ezati sustinitorii monar.
intr-o coalilie; hiei gi religiei (,conservatori"). iar in stAnga erau
- cautd sa obtind suportul popular prin in_ aqezali
sustinitorii republicii gi revolu{iei (,ino_
termediul alegerilor; vatori"). Astfel, s-a format axa dreapta_stAn_
- este o organizalie permanentd.
ga, pe care se inscriu toate partidele politice.
Functiile partidului politic sunt: in secolul al XX-lea existau mai multe tipuri
- de elaborare de doctrine, ideologii gi pro_ de partide pe
axa politicd: de centru, de centru-
grame politice: platforme, discursuri politice. stAnga.
de centru-dreapta, de stAnga, de dreapta,
propaganda politicd; de extremd stAng5, de extremi dreaptd. Cu
- de exercitare a puterii politice: buna excepha extremelor, toate celelalte partide
desf6gurare a activitdtii tuturor institutiilor si pot fi democratice
qi pot exista intr-o societate
cetd{enilor; democratica. Cele doui extreme sunt mereu
- de control gi de criticd asupra puterii execu-
nocive democrafiei, predicAnd solutii radicale
tive gi legislative: de reguld. opozitia blocheazd gi violente.
sau modifici anumite initiative lesisiative aie

partide de partide de
ceniru ur EdpLd
partide de
partide de
extremd
extremd
<ti noi
d rea pta

5e poate spune cd partidele de stAnga economie, susline economia de piatd gi acceotd
acceptd un rol mai mare al statului in econo- diferentele sociale.
mie, sdnitate, educatie qi sprijind claseie gi in realitate, este greu de stabilit daci un
categoriile defavonzate, in timp ce partidele partid este de dreapta sau de stAnga; existd
de dreapta acordd o importantd deosebiti partide de centru dreapta sau de centru stAnga,
iniliativei indivizilor, incurajeaz6. initiativa care, in anumite privinfe, impirtigesc conceplii
privatd qi limitarea controlului statului in de stAnga, iar in altele, de dreapta.
Principalele idei
Extrerna dreapti
Extrema stAngi
social- creqtin- liberalii: suslin
democra!ii democralii: Iibertatea asocierii
qi socialigtii: intrelin rapor- indivizilor, liber-
sus!in turi apropiate tatea credintei qi a
democralia, cu Biserica, sunt cuvAntului, liber-
extrema stAngi pluralismul, tradilionaliste, tatea de acliune, extrerna
(comuniqtii): votul univer- suslin proprie- cu condilia de a nu dreapti (fas-
incearcd sa}, apirarea tatea privati, inc6lca libertatea ciste, naziste):
influenlarea tu- claselor solidaritatea altora, neimplicarea incearci discredi-
turor sectoarelor salariate, dintre oameni, statului in econo- tarea statului, a
societilii qi vielii redistribu!ia familia. mie, reducerea im- democrafiei, a
private. Urmdresc veniturilor in pozitelor, libertatea pluralismului Poli-
egalitatea socialS. favoarea celor comertului. tic; se pronun!6
prin eradicarea lipsili de pro- pentru etnocen-
diferenlelor dintre prietate. trism, pentru acor'
bogali gi sdraci, darea restrictivS.
laburiqtii: au o agrarienii: conservatorii:
o societate f[r5. a cet5.leniei (de
doctrini politica suslin catego- sustin,,ordinea
clase, lichidarea exemplu, in cazul
cu caracter riile de mijioc, naturali", inega-
sau restrAngerea litatea naturalS" imigranlilor).
socialist refor- elogsaz1.vrala la
proprietdlii Private. intre oameni, rolul
mist, initiata !ari, propun ma-
in Marea Bri- suri de protejare tradiliei, stabilitate
tanie (Labour a agrdculturii. qi arati riscurile
Party'-Partidul progresului.
Nluncii).

a intelege atAt demersurile politice din lara sa'
Experienla secolului a1 XX-iea a ar6tat cum
cAt qi modul in care poate participa 1a viala
partid.ele totalitare au exploatat cu succes
momentele d.e cttz|., instituindu-se fie pe cale politica.
paqnicd (Hitler a fost votat de popor in 1933)' fie ltr RomAnia, partidele politice exprlma
pe cale violent6 (Revoiutia din octombrie 1917 vointa politicd a cetilenilor, promovAnd o
din Rusia, urmatd de r[zboi civil) qi fiind greu anumitd doctrinb 9i un anumit program; doc-
de dislocat dupi oblinerea puterii' Din acest trina exprimh orientarea poiitica de lsaz6' a
motiv, ast6.zi existi o serie de organizalii non- partidului (libera1, !6r5-nist, social-democrat'
guvernamentale care colaboreazS" cu cetilenii na{ionalist etc.), iar programul partidului
Ia vegherea democratiei' Astfei, cetS'leanul are exprimi soluliile propuse pentru rezolvarea
nevoie de un minim de culturd poiiticS' pentru problemelor societdtii.

=€iG>--
{!" peouoett ,t ?RACTrcr poLrrtcE DEMzIRATTIE
Cum au functionat regimurile potitice democratice ale Europei secolului XX?

A
f5,. KncTMURTLE DEMocRATrco iN Eunope

Ideologia regirnurilor democratice face fati problemeior economice, tensiunilor r

Termenul de democratie provine din an- ciale, ascensiunii extremismului de stAnga s
tichitate, din limba greacd, fiind compus din de dreapta. Aceste state au fost: Franta, Mar
doni cuvinte: demos, care inseamnd,.popor,,, gi Britanie, S.U.A., Belgia, Olanda, Luxembur
kratos,,,putere". Conceptul de democratie defi- toate tdrile nordice (Finlanda, Suedia, Norr
negte agadar puterea ca aparlinAnd poporului gia, Danem arca), Elvetia.
suveran prin participarea tuturor cetdtenilor Dupd Al Doilea Rizboi Mondial, rel
1a conducerea statului. murile politice democratice au existat in state
Democralia a apdrut in Grecia Anticd, mai din occidentul Europei, separate de state
precis in Atena secolului al Vl-lea i.Hr., unde blocului comunist prin,,cortina de fier,'.
s-au dezvoltat principii cum ar fi cel al ludrii Dup[ anul 1989, statele europene cu re[
hotirArilor prin vot sau al vointei majorititii muri totalitare in perioada ,,rizboiulurrece,, i
(in Antichitate, cei ce puteau vota erau o elitd optat pentru regimuri politice democratice.
formati din bdrbati).
Ideologia democratici modernd are Ia baz6 Caracteristici ale regimurilor politic
ideile enunlate de curentul ihiminist in secolul dernocratice
al XWII-lea: aceea ci toti oamenii se nasc egali, O caracteristicd a regimurilor politice dem
cu un set de drepturi inviolabiie, cd ar trebui sd cratice in secolul XX este reprezentati de cor
fie tratati egal in fata legii, ci sistemul politic ar semnarea principiilor de organizare a statl
trebui s5. sebazeze pe separarea puterilor in stat lui in cadrul unor legi fundamentale numil
$entru evitarea abuzurilor) qi pe respectarea le- constitutii. Existd qi exceptii de la regul
giior, cd oamenii n-ar trebui discriminati oe bazd spre exemplu Marea Britanie, un model z
de sex, religie sau etnie. democratiei in intregul secol XX, care n
Ideile democratice moderne au fost rdspAn- are o constitulie propiu-zisi, ci o serie d
dite de gAnditorii iluminigti, care sustineau legi cu caracter constitutional. Caracteristi
trecerea la o formd de conducere democraticd. democratiilor este respectarea principiulu
Transformarea s-a produs treptat, de-a lungul suveranitdfii, conform ciruia sursa puter;
epocii moderne. politice este natiunea. De reguli, democratiil
moderne sunt reprezentative, adicl cetdteni
;lJvolutiare girnului d emocratic desemneazd prin vot reprezentanli care sl
Deqi minoritar, acest regim politic guverneze in numele lor. Un alt principir
s-a
menlinut de-a lungul Antichitdtii 9i Evului Me- fundamental este cel al separatiei pute
diu (prin Republica Romand sau cea Venetiand), rilor in stat. Principiul presupune divizarez
fiind readus in prim plan in epoca moderni. puterii in mai multe compartimente, de obice
Crearea Statelor Unite ale Americii, revolutiile dupi o formulS tripartitd: puterea executivi
din Europa secolului al XIX-lea gi, in secolul al iegisiativd qi cea judecdtoreascd. Rolui este de e
XX-lea, destrimarea imperiilor multina{ionale, se evita concentrarea autorit[tii in mAinile unu
au cius 1a cregterea numdrului de democratii in singur individ sau ale unui grup restrAns. O alti
lume. caracteristicd a democraliiior este sistemul poii.
Regimurile politice democratice au avut o tic pluripartidist, esenlial pentru a reprezenta
evolutie sinuoasi in secolul al XX-lea. interesele tuturor categoriilor sociale. Aparitia
fn perioada interbelic[, regimuri politice qi consolidarea societilii civile este, de
democratice s-au mentinut in statele in care asemenea, o caracteristici a democratiilor.
democralia era suficient de consolidatd pentru a Aceastd joaci un rol deosebit de important

#
europene. in secoiul al XX-lea, odatS' cu
semnalarea oricdror abuzuri ale puterii
qi
in acordarea dreptului de vot' universal, cam-
pot con-
reprezi.nti un mijioc prin care cetS'fenii
paniile politice, electorale capdti un rol tot
tribui 1a imbunit[1irea democratiei' tntr-un
mai important. Acest fapt duce la rafinarea
regim d.emocratic funclion eaz6', de asemenea'
strategiilor partidelor.
principiul egalitilii tuturor cetilenilor in
iala legii, inclusiv a celor care detin puterea'
' O altd practici politici democraticS" a fost
pe ade- reprezentati d.e acceptarea criticilor la
Legitimitatea puterii politice se sprijini
fiind adresa puterii qi combaterea acestora de
ziuneamaj oritilii cet[fenilor, deciziile
citre guvernanli prin intermediul argumen-
luate in baza alegerilor majoritelii'
pe parcur- telor gi nu a forlei.
Aceste caracteristici pot fi reglsite
intr-o ' Respectarearegulilor de funclionare a
sul intregului secol al XX-lea european
statului stabilite prin constitulii repre ztnt6'
form[ tot mai consolidath in cadrutr vechilor
o aiti practi.c6. politicS' democratici' Aceasta
democralii sau intr-o forml incipienti in cazu]
presupune acceptarea principiilor separ[rii
tinerelor democralii, unde identificSm limite
vot doar puterilor in stat, a piuripartidismului' a
ale regimului: acordarea dreptului de
suveranit6!ii qi reprezentativitS'!ii'
birbatilor, fraudarea alegerilor etc'
' O practici importanti a unei democratii
este garantarea 9i respectarea drep-
Practici Poiitice democratice
Din multitud.inea de caracteristici pe care un
turilor fundamentale ale omului qi
inscrierea lor in constitutie: IibertS"li indi-
regim politic Ie prezinti existd cAteva a
c5'ror

punere in aplicare este vital[ atunci cAnd facem
viduale (libertatea conqtiinlei etc')' drep-
referire la regimurile politice democratice' Vor-
turi social-economice (dreptul la grevd' la
politice proprietate privati etc')' drepturi politice
bim, aqadar, despre o serie de practici
(dreptul de vot etc.), drepturi social-polrtice
democratice:
O practici politicd democraticd caracteristicd
(dreptul la asociere etc'), egalitatea in
'
democraliilor europene in secolul a1 )X-iea
drepturi.
este reprezenr,ati de organizarea periodicd
de ' O alta practicS. politicl democratici este
alegeri libere. Prin acestea, cetitenii au posi- reprezentat[ de garantarea libertilii de
bilitatea si decidS' direclia de dezvoltare a sta-
e"p*imate a opiniei publice' In secolul al
pre-
XX-lea, datoriti climatului de libertate
tului in concordanld cu intereseie fiec5'ruia'
zent in statele democratice, presa a ajuns
' Cornpetitia electoral6 dintre partideie poli-
tice este o alt[ p:acticd comund democraliilor
si fie d.enumiti,,a patra putere in stat"'

&, Rt*t*ul- DEMocRATIC iN RolraNrt

prin Constitulia din 1923, care includea votui
in spaliul romAnesc' apar incerciri
universal. Regimui democratic a inceput sa
se
de moderrrrzare prin democrattzare de la aI II-Iea'
degradeze in timpul d'omniei lui Carol
inceputul secolului al XIX-lea, dorindu-se
inc"epAnd din 1934, ajungS'ndu-se in
1938 la
aceleagi caracteristici democratice ca in restul
Europei. Oficial, RomAnia are regim demo- regim politic autoritar' in perioada 1866-1938
cratic din 1866, cAnd este redactati prima au fost folosite practicile politice democratice'
constitulie , organizatd dupi principiile libe-
nrrpa 7944, cAnd puterea revine in miinile
rale. Erau consemnate separarea puterilor in monarhiei qi partidelor istorice' democralia
romAneasc 6reapare,dar este
incetul cu incetul
stat, drepturi qi libertdli cetileneqti' egalitate
in fata legii, d.ar qi votul censitar' Democralia inlocuitS. cu totalitarismul comunlst'
a fost consolidati dupi lVIarea Unire din 19 'l 8'
alegeri libere
respectarea
drepturilor gi separalia puterilor
libertitilor cetS!eneqti in stat

Caracteristici
regimuri
constitutii democratice

pluripartidism
domnia legii
vot universal

Exemplul secoluiui al XX-lea ne arati ci rn contrast cu experienta totalitari, a cir
experienla democratici este benefici pentru urmdri nefaste sunt vizibile chiar qi astdzi
dezvoltarea unei firi, ducAnd la respectarea continentul european.
1

drepturilor omului qi la o viati mai bund,

ll{" proLoe, tt ?RACTtct poLtrrcE AUT,R.TARE
Cum au func{ionat regimurile politice autoritare ale Europei secolului
XX?

J.1." KEGIMURILE AUTORITARN iN EUNOP,q

Ideologia regimurilor autoritare Evolulia regimului politic autoritar
Termenul de ,,autoritar', provine de la cu_
In contextul crizei economice din \g2g, t
vAntul ,,autoritate". adicd dreptul. puterea de fragrlitdlii noilor democratii gi a pericolului to
a comanda sau de a impune cuiva ascultare.
talitar ce devine din ce in ce mai mare, unelt
Conducerile autoritare existd incd din Anti_
state cad pradd autoritarismului. Acest regin
chitate, in Egiptul Antic sau in Roma Antica 9i politic era menit a salva statul de pericolul tota
se caracterizeazS. prin concentrarea puterii in
litar sau, dimpotrivS, a apropia tara de o putere
mAinile unei persoane, de obicei, pentru a salva
totalitara (cum a fost cazul regimului din Spania.
statul sau a iegi dintr-o situalie de crtz\. Totuqi,
cu incliniri spre extrema dreaptd).
nu putem spune cd regimurile autoritare au o
Regimr-rilepolitice autoritare au ar,,ut o prezenld
ideologie comun5., deoarece eie sunt construite
semnificativd in Europa secolului al )C(-lea.
de cdtre qi in jurui unei persoane. Ideologia are
in Portugalia anulu i lg\2,conducerea a fost
caracteristici diferite de la stat ia stat, chiar preluatd de Antonio de Oliveira Salazar, care a
dacd practicile poJitice sunt asemdnitoare.
devenit preqedinte al Consiliului de Minigtri.
Conceptul de ,,autoritate" s-a rdspAndit in Regimul acestuia punea accent pe vaiorile
Europa prin Republica Romani, deveniti, ulte-
tradilionale portugheze, precum gi pe catoli_
rior, Imperiul Roman. ManifestAndu-se sub cism. Printre misurile care conferd regimului
diferite forme, regimurile autoritare au fost ma- un caracter autoritar se numird interzicerea
joritare in Europa pAn5. in epoca moderni, cAnd partidelor politice, introducerea cenzurii si
incep sd se rlspAndeasci ideile democratice. infiinIarea poiiliei politice.

l++
ln Spania, in 1936, generalul Francisco partidul unic. Regimurile autoritare, in gene-
Franco a decianqat un rS.zboi civil impotriva comu- ral, se nasc din considerente subiective (ideea c6,
nismului qi a republicii. Conflictr"Ll se va irrcheia cu in acel moment in istorie, este necesar un regim
victoria lui Franco, care, irr 1939, a instaurat un nedemocratic) mai mult decAt din considerente
regim de dictaturi, creAnd un paftid unic cu denu- obiective (o ideologie clari, care ar urma si fie
mjrea de,,Falanga Spaniol5"". Regimul lui Franco pus5, in practicd). Deci ideologia regimului qi a
a fost inspirat de cel fascist din Italia. partidului unic este vag5", incertd.

Caracteristici ale regirnurilor autoritare Practici politice autoritare
O caracteristicd a regimurilor autoritate este Printre practicile politice autoritare se

reprezentall. de controlul statului asupra numird: incilcarea principiului separirii pute-
societhfii, irrtr-o mSsuri mai pronunlati sau mai rilor in stat prin concentrarea puterii intr-o
redus5, dar nu total5.. IncS.lcarea unor drep- singuri persoand sau institutie; nerespectarea
turi gi libertali cet5"fenegti este, de aseme- unor drepturi qi libertafi cetdleneqti (in special
nea, specifici regimurilor autoritare din secolul dreptul la iiberS" exprimare); monopartidismul;
. Acestea creeaz6. inclusiv o polifie politici nerespectarea unor drepturi politice (cum ar fi
menitS. a inlitura adversarii regimuiui. De dreptul la asociere, pus in practicS. doar cAnd
reguli, partidele politice sunt desfiinlate 9i apare era vorba de afilierea la partidul unic).

&. Rt*rtuRILE AUToRITARn iN RolrAlqn

in RomAnia, in 1938, a fost instaurat regimul executivd, cAt qi cea legislativd. in plus, au fost
autoritar al regelui Carol ai Il-lea (1930-1940), dizolvate partidele politice gi s-a introdus cen-
care era foarte asemdnitor altor regimuri au- zura (control de stat asupra presei, radiourilor,
toritare din Europa. Regele s-a inconjurat de o televiziunii, spectacolelor gi coresponden!er).
camarili regala (grup de favoriti din anturaj, Regimurile autoritare reprezinta r-rn pericol
care influentau in interes personal politica sta- din cauza nerespectdrii drepturilol democra-
tului), a gurzernat prin decrete-legi qi a dizolvat tice ale cetdtenilor, qi din perspectiva fapttrlr-ri
Parlamentul. A fost adoptat[ o noui constitulie, ci se pot transforma pe nesimtite in i'egimuli
conform cireia regelui ii reveneau atAt puterea de tip totalitar.

SG>-=

iV. toeoLoQlt ,t ?RAcTtct ?oLtrtcE TITALITARE
Cum au func(ioruat regimirile politice totalitare ale Europei secolului XX?

In perioada interbelicd apar trei tipuri pe fondul de instabilitate sau crizS- politica
de regimuri politice necunoscute pAni qi economicS, sau in state cu insuficientd
atunci in istorie: comunismul in Rusia, fas- experien!5. democratica. Regimurile totali-
cismul in Italia gi nazi.smul in Germania. tare 19i preztntdideologia drept unica soiulie
Regimurile totalitare apar 9i se dezvolti de salvare a statului.

A" R"*ttur, coMUNIST lN EunoPa

Ideologia comunistS. partid,ului comunist (1S4S). Marx considera ca
Termenul de ,,comunism" provine din latines- sistemul capitalist produce tensiuni interne'
cw!communis, care insemna uliversal, in comun. care ii conduc la distrugere- In conceplra -tur'
Principiile ideoiogiei comun'ste au fost tra- istoria omenirii se baza pe lupta de clas6'
sate pentru prima dati de cdtre germanii Karl Aga cum capitalismul a inlocuit feudalismul'
Marx qi Friedrich Engels, in lucrarea Manifestul gi capitalismul va fi inlocuit de comunism' o
societate fird clase sau diferente de avere. In Lenin considera burghezia incapabild
procesul de schimbare a societatii, rolul conducd o revolufie, acest lucru putAnd fi re
conducdtor revenea proietariatuiui (muncito- lizat doar de proietariat, care va declanga
rilor), care trebuia si combatS qi si distrugS revolutie socialisti. Conditia esenlial5 a vi
burghezia capitalistd prin lupta de clasd. toriei era aliant6 dintre clasa muncitoar
Schimbarea societdlii de citre proletariat se gi lirinime, in care proletariatului ii reven(
va face prin revolutie, care va r6sturna de la rolul conducdtor.
putere burghezia exploatatoare qi va instaura
o societate condusd de muncitori. Evolutia regimului comunist in Rusir
intr-o fazi superioarS, statul va dispirea Imperiul Rus condus in mod autoritar c
de la sine gi se va naqte societatea egalitari cdtre un lar a rimas in urma Occidentului i
comunist[. secolul aI XIX-lea, avAnd numeroase probiem,
PAni la instaurarea deplin6, comunismul va printre care coruplia, o popula{ie majorite
trebui sd treaci printr-o perioadd de tranzitie, rurali qi sdracd, revolte in unele teritorii anr
in care statul va fi un instrument al..dictaturii xate qi o clas5 poiitici care nu dorea reformr
proletariatului". In acest context, apare migcarea revolulionar
Principala caracteristici a ideologiei mar- comunistS" (bolqevicd), care dorea punerea i
xiste a fost ideea desfiintirii proprietdtii pri- aplicare a ideologiei comuniste.
vate. in conceptia iui Marx, toate relatiile de IJrmare a revolu{iei bolqevice din octorr
proprietate au fost supuse unei necontenite brie 1917, Lenin (LgL7-1924), conducdtort
schimbdri gi transformiri in istorie (Revolulia bolgevicilor (socialiqtii radicati) preia putere
Francez1, de exemplu, a desfiinlat proprie- gi instituie teroarea cu ajutorul potitiei politic
tatea feudald in folosul celei burgheze). Comu- C.E.K.A. Dupa preluarea puterii, partidu
nismul vedea legitima desfiintarea proprie- bolqevic igi va lua numele de Partid Comu
tdtii private (burgheze) 9i inlocuirea ei cu nist. El instituie dictatura proletariatului, sul
proprietatea comun5.. forma regimului sovietelor (sfaturi, consilii al
Vladimir Ilici Lenin, revolulional rus, era muncitorilor).
conducdtorul bolgevicilor (comunigtii rugi, Instaurarea societd'uii socialiste se va face pr
membri ai aripii de stAnga radicale din Partidul etape: nationaiizarea mijloacelor de productir
Muncitorilor din Rusia, P.M.S.D.R.). (intreprinderile industriale, marile proprietit
Lenin preia principiiie 9i ideile lui Marx, etc.), nationalizarea bdncilor, comertului in
le dezvolti qi le adapteaz1 nevoiior societitii tern qi extern.
ruseqti de la incepuiul secolului al XX-lea. Lenin emite decrete pentru napionalizare:
Boigevicii pretindeau ca sunt ghidati de sectorului privat. ins5.. ulterior, in |g2l
o qtiintd a istoriei qi a societelii - gtiinta lanseazd ,,Noua Politica Economicd" (N.E.P.)
marxist-leninisti. Aceasta era. de fapt doc- noud strategie economicd care preveoea o oare.
t?ina marxist-leninisti, pusd in aplicare in care liberaltzare, cu scopul de a scoate Rusia
Rusia gi, dupd cel de al Doilea Razboi Mondial, din criza economicl . in 1922, creeazS. Uniunea
in Europa de Est qi unele state asiatice. Repubiiciior Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), iar
Comuniqtii rugi pretincieau ci gtiu interesele in 7924 emite o nou5. constitutie, care stabilea
reale ale oamenilor chiar mai bine decAt oa- rolul conduc[tor al Prartidu]ui Comunist -
menii ingiqi. Potrivit ideoiogiei bolgevice, capi- partid unic.
talismul este sursa riului deoarece sebazeaz6. CAnd Lenin, conducdtorul noului stat co-
pe proprietatea privat[, iar burghezia domind munist, a murit, in 7924, a fost succedat de
viala economicd qi politicd qi exploateazS. mun- Stalin (1924-L953), care a accentuat represiu-
citorii. Muncitorii erau considerali,,sclavi nea impotriva disidentilor gi adversarilor sdi
salariati". Comuniqtii pretindeau cd vor rea- diniuntrul partidului, practicAnd asasinatul
liza un transfer de putere cdtre proletariat, in- in masd. De asemenea, procedurile penale au
locuind,,dictatura burgheziei" cu,,dictatura fost simplificate cAt se putea de muit, deciziile
proletariatului". fiind delegate unor grupuri de cAte trei ofiteri
ai N.K.V.D.-ului (polifia secreti).
lntre anii 1936 qi 1938, Stalin a declanqat muncitori pentru depdgirea normei de munc5.
pe industria grea-
Marea Teroare. acliune prin care a eliminat zilnici), axati in special
toli opozantii reali sau inchipuili. Perioada La sfArqitul celui de-al Doilea R5'zboi
a fost marcati de mari procese publice aie Mondial, Sta1in va exporta modelul totalitar
ale lumii, printre
foqtilor colaboratori ai lui Lenin, precum 9i de comunist qi in alte regiuni
RomAnia in
d.eportiri ale unor intregi populatii in Gulagul care qi Europa de Est, inglobAnd
moartea sa, in 1953,
siberian (Administralia GeneralS' a Lagirelor Iagirul comunist. Dup5"
promovatd de Nikita
de munci), actiuni soldate cu peste un mi- politica de destalinizare
lion de victime. Erau vtzalt in primul rAnd, Hrusciov, conducS,torul Uniunii
Sovietice,
tiranii instirili culacii , considerali p5.rea creeze premisele unei liberaLtzdri a
s5.

,,rlugmani ai poporului" 9i tofi cei care se regimului. care nu va avea loc.
opuneau regimului Politic' Omul reformelor a fost Mihail Gorbaciov
Colectivtzarea agriculturii s-a ficut forfat, (1985-1991), conducltorul Uniunii Sovie-
tice, care a luat, in anii '80, o serie de misuri
!6ranii fiind obiigali si predea statului, in col-
hozuri (forme de munci in colectiv) 9i sovho- de reformare a comunismului (,Glasnost" -
zuri (ferme de stat), pdmAnturile qi mijloacele transparen{i qi,,Perestroika" - reconstruclie)
de produclie. care. neintenlionat, vor conduce ia prdbuqirea
in industrie, Stalin abandoneazS. N.E.P'-ul, iar regimului. incercS.rile sale de reforrni au dus la
din 1929 a fost introdusd economia planificatd incheierea ,,Rdzboiului Rece", la incetarea mo-
qi dirijat5, prin ,,planurile cincinale"' ittcepe nopolului. politic al Partidului Comunist al Uni-
un proces de lndustrtalizare for!at5., insoliti unii Sovietice gi ia prdbuqirea Uniunii Sovietice'
iie propaganda stahanovisti (intrecere intre A primit Premiul Nobei pentru Pace in 1990'

B. Ru*t*ul FASCIST iN EunoPa
Ideologia fascisti. in Italia comparabilS cu gloria Imperiuiui Roman. r\cest
Ideoiogia fascistd iqi g[seqte originile in unele obiectiv urma sd fie atins pe seama altor popoare,
teorii de sfArgit de secol XIX, ap5'rute ca reac[ie menite a fi cucerite.
Ia democratie. Omul era vdzut ca parte dintr-un
Ei sustin crearea unui stat totalitar, cu un
colectiv, o majoritate dezorgantzat6, ce trebuia singur partid, care urmireqbe mobiJizarea in
condush de o minoritate organizat6. Viafa era masi a naliunii qi crearea unui ,,om nou"'
definitd, conform legilor biologice, ca o lupti IJrmireau sd formeze, prin indoctrinare, sport
9i politici familiaie, o elit5. care s5' conduci
des-
pentru supravieluire. Civilizatia moderni era
vizut[ ca fiind in utzl,, necesitAnd o solu{ie tineie Italiei.
F asciqtii cred ci o naliune presuptine o con-
radicali, totalS, 9i finald. Benito Mussolini
reunegte aceste teorii intr-una singurd, care ducere puternicS, o singurd identitate colectivd
std la baza statului fascist. gi capacitatea de a comite violenle 9i r5.zboi, cu
Numele idelogiei fasciste provine de la cu- scopul de a menline natiunea puternicd' Baza
vAntul latin ,,fascia", simbolul lictorilor ro- doctrinei fasciste era natiunea' pe care o con-
mani. Fascia era un mdnunchi de nuiele legat siderau nu doar o sum[ de indivizi, ci un or-
cu o curea in jurul unei securi, purtat in Roma ganism viu, o Fiinla.
antici de lictori (persoane insdrcinate cu paza Fascigtii sprijini violenla, rS.zboiul qi mili-
inaltilor magistra.ti) care insoleau pe dictatori, tarismul, vizute ca acliuni cate cteeazi regene-
consuli etc. rare, spirit qi vitalitate nalionall' Dispretuiau
Numele nu a fost ales intAmpl[tor, fascismul raliunea, glorificau instinctul, voinla'
italian avAnd la bazb, mitul naliunii unitare 9i Fascismul este anticomunist, antidemocratic'
cel aI trecutului glorios al lirii, reprezentat de antiliberal, antiparlamentar, anticonservator'
Imperiul Roman. Fascigtii au pus un mare ac- antiburghez qi antiproletar 9i, in mult e caznr\
anticapitalist. Valorile liberale sunt negate
de
cent pe nalionalism qi pe promisiunile de res-
fascism, considerat e cauze ale declinului
Italiei'
taurare a onoarei nalionale. Scopul regimului
fascist din Italia era ca miretia natiunii si fie Acestea sunt inlocuite de principiile statului
totalitar, centraiizator, interesele individuale zat,,Margul asupra Romei", la care au participr
fiind subsumate celor colective. Fascismul 40.000 de simpatizan\r, ,,cdmiqi negre".
respinge ideea de egalitate in sens democra- Odati ajuns ia guvernare, Mussolini i
tic, promovAnd cultul forlei, al curajului qi ai elimind adversarii poiitici, in special I
tinerelii, in incercarea de a sublinia faptul cE sociaiigti. ln 1925-1926, ar fost adoptate legi
inegalitatea este fireascd gi apare incd de la fasciste, prin care a fost instituit un regim di
nagtere. tatorial: institutiile democratice au cdpdtat u
Ideoiogia fascistS, prin corporatism, urmS- rol decorativ, deputatii opozitiei au fost exclur
rea solulionarea conflictelor sociale. Cor- din Parlament, lara era condusS. de il Ducr
poratismul este o doctrinS. social-politici qi ce de{inea puterea executivi qi legislativ:
economici apdrutd dupd Primul Rizboi Mon- asistat de Marele Consiliu Fascist, partideJ
dia1, care preconiza inlocuirea sindicatelor politice au fost interzise. a fost instituitd cer
muncitoregti cu corporatii, organizatii profesio- zura. Este organizatS. politia politicd, iar socir
nale, din care s5. facd parte atAt muncitorii, cAt tatea, in special tinerii, va fi inregimentat
gi patronii, precum qi inlocuirea parlamentului in structuri ale partidului unic. Economi
cu o reprezentanti national6 a corporatiilor. este reorgantzat6. dupd principii corporatistr
Ideologia fascistd a fost pusi in practici in Ita- Corporatiiie se constituie pe ramuri industrial
Iiain7922, rdspAndindu-se pe scena politici a altor qi sunt formate din reprezentanti ai patronilot
state europene prin partide de extremi dreaptd. sindicatelor qi Partidului National ltalian. El
stabilesc productia, planificarea qi salarizare
Evolutia regimuiui politic fascist in muncitoriior.
Italia Statul dirija economia gi, pentru a reduc
Italia, dupi Primul Rdzboi Mondial, a dependenta de produsele strdine, s-a introdti
suferit din cauza instabilititii politice qi a pro- autarhia (economie inchis6, bazatS. pe propriil
biemelor economice. Majcritatea cetitenilor resurse, care este independent[ de schimbiril
eraLl nemultumiti de prevederile Tratatelor de de pe piata internationala).
la Paris-Versailles (1919-1920), considerAnd cd Mr-rssolini a impicat Biserica Catolic5, foart
Italia nu a primit desttLle despdgubiri. In 1921. influentd in statul italian. semnAnd Acordul de L
Benito Mussolini a infiinlat Partidul Nalional Lateran (1929), ce recunoqtea independenta Vatj
Fascist. Sprijinit de burghezie, partidul der,rne o canului. Mussolini instaureazS. dictatura qi conduc,
for!6 paramilitard organrzatl.. Un an mai tArziu, Italia dupd bunul siu plac, pAnd la rS.sturnarea sa
cu scopul de a prelua puterea, P.N.F. a organi- in 1943, qi executarea sa, in 1945.

C, Ru",*uL NAZrsr iN Bunope

Jdeologia nazisti la Versailles gi preluarea de teritorii pe seami
'Termenui tdrilor vecine. A apdrut astfel un adevS.ra
de ,,nazist" provine de la numele
complet al partidului nazist: Partidul Munci- ethos militar, ale cirui concrettzdri practice ai
toresc German National-Sociaiist (in german5: fost formatiunile paramilitare: Cdmigile Brunr
Nazionalsozialistische Deutsche Arbeitpartei, qi S.S.-u1.
primele doud silabe pronunlAndu-se ,,na!i"). In lucrarea S2, Hitler expune qi teorie
Ideoiogia naztstb- este o varianti a fas- superioritilii ariene. Considera cd germani
cismului imaginatd de cdtre Adolf Hitler, ale reprezentau rasa superioari ce trebuia sd supuni
cdrui idei au fost exnrimate in lucrarea Mein rasele inferioare (slavi, asiatici) qi sd extermine
Kampf (1925). rasele impure, eweii sau liganii. Agadar, ln cen,
Hitler vorbeqte despre impunerea prin forld tru ideologiei naziste std nalionalismul funda
a,,noii ordini" naziste, care sd permiti crearea mentat pe ideea superioritdtii rasei germane
aga-numitului spaliul vital (Lebensraum), precum gi antisemitismui.
absolut necesar pentru dezvoltarea,,Germaniei Baza doctrinei naziste o reprezenta poporul
mari". Ciutarea spaliului vital insemna, in Degi a subliniat necesitatea conducerii popo.
conceplia lui Hitler, ruperea lanturilor impuse ruiui de citre un singur om, Hitier a incercal
sd oblin5 o suslinere de masi, impurAndu-gi precum qi a liderilor importati ai gupdrii para-
controlul asupra mijloacelor de informare in militare rivale, S.A"(trupe de asalt).
masa. A dat dovadl de abilit5li in materie de Pe palctrrsul anilor urmdtori va pune in
propagandi politicS. de atragere a sprijinului aplicare programul de expansiune teritorialS
majoritS.-tii poporului german gi de punere in sceni a Germaniei in Europa, precum qi politica sa
a unor mari mitingud qi manifestifii naziste. antisemitd.
Adolf Hitler a fost cel care a pus ideologia Inilial, anexeazi Germaniei, in 1938,
nazistdin practici in Germania, odati cu ajun- cu acordul Franlei qi Marii Britanii, teritorii
gerea la putere in 1933. locuite de populalie de origine germanS": Aus-
tria (Anschlluss) 9i zona sudetd a Cehoslova-
Evolulia regirnului politic nazist in ciei. Ulterior, dupd 1939, cuceregte intinse
Germania teritorii din Europa, pe care le exploateazi
PierzAnd Primul Rizboi Mondial, Germa- economic in folosui Germaniei.
nia a fost forfat5 si plSteasci despigubiri in cadrul acliunilor antisemite, un rol im-
uriaqe statelor invingS.toare. Inflalia a atins portant l-au ar,'ut Legile de la Nurenberg, emise
cote exagerat de inalte (bancnotele mai mici in 1935. Prin aceste legi era definitd calitatea
de un milion de mirci fiind atAi de devalori- de cetitean german, eweilor fiindu-le retrasi
zate incit erau folosite ca tapet pentru pereti). cetdlenia german6; Ii se interzicea practicarea
Pe fundalul acestor probleme, cAt qi a teoriilor unor profesii, ca medic sau avocat, erau obligali
ce puneau infrAngerea pe seama evreilor, s-a si poarte pe haine semnul distinctiv, Steaua
niscut Partidul Muncitoresc German Nafional- lui David (stea gaiben5", in qase colluri), erau
Socialist. in Germania, urmare a alegerilor interzise cS.sdtoriile mixte. De asemenea, evreii
parlamentare, cAqtigate de nazigti,la data de vor fi evacuati din propriile locuinle 9i forlali si
30 ianuarie 1933, Adoif Hitler a devenit can- se mute in localii special construite, in afara
celar (prim-minstru). A fost instauratS. dicta- oragelor, in ghetouri. In 1938 are loc ,,Noaptea
tura prin acordarea de puteri depline lui Hitler de cristal", acliune antisemitS, prin care s-au
de c5.tre Parlament, liderul detinAnd, pe lAng6 vandalizat pe scari largd locuinfele, magazinele
puterea executiv[, qi putere legislativi. qi sinagogile evreieqti. In perioa-da celui de-ai
Partidele politice 9i sindicatele au fost Doilea RS.zboi Mondial, Hitler a apelat la aqa-
desfiintate qi Partidul Nazist a devenit partid numita,,solulie finali", exterminarea evreilor
unic. Este infiinlati poli{ia politic5., Gestapo, prin infiin-tarea de lag5.re de exterminare in
gi incepe eliminarea potenfialilor adver- mas6. Holocaustul reprezintS., fdr5. indoiali,
sari politici, astfel ci in 30 iunie 1934 are loc una din cele mai mari. crime din istoria omenirii,
,,Noaptea culiteior lungi". Hitler ordoni asa- de unde gi importanla rememoririi acestuia
sinarea, de c5.tre S.S. (formaliune paramilitard pentru a se evita un nou asemenea genocid.
a partidului; garda personalS" a lui Hitler) a Hitler va conduce Germania pAna in aprilie
principalului sdu rival din partid, Ernst Rohm, 7945, cAnd s-a sinucis.

D. CO*OCTERISTICI GENERAIE ALE REGIMURILOR TOTALITARE

Principala caracteristicS. a regimurilor to- care ajunge s5. reprezinte intregul regim. O alti
talitare (qi diferentiere fald de regimurile au- caracteristici a regimurilor politice totalitare
toritare) este faptul c5. ajung si controleze in este nerespectarea drepturilor omului.
totalitate societatea, inclusiv viala privati qi De asemenea, in toate regimurile totalitare,
gAndirea oamenilor. Pentru aceasta se folosesc economia este controlati de stat, dar fo-
de ideologia oficial5. qi de un sistem modern losind mijloace diferite. Regimurile fasciste
de propagandS.. colaboreazi cu marea industrie, pe cAnd cele
In toate aceste regimuri, adversarii politici comuniste desfiinteazS. proprietatea privath
sunt elimina{i qi se creeazh partide unice. De prin etatizare (confiscarea propriet5'liior de
regull, puterea politicS este acaparati de lider, cdtre stat).
E, PuoatICI P'LTTICE ALE REGIMURILOR TOTAIITARE

Din numeroasele elemente ale ideologiilor de a-i elimina pe toti cei care se impotriveau regi
comunisti, fascisti, nazist6- se desprind cAteva mului (prin internarea in lagdre de munc6, lagS'rr
d.e concentrare, asasinat in masi).
constante, care sunt puse in aplicare in toate
regimurile totalitare, numindu-se practici ' Regimurile totalitare s-au manifestat prir
politice totalitare. eliminarea opozantilor regimului' GULA(
(,Administralia Generaid a Lagdrelor de munci"
' O practici poiitici totalitard este reprezen-
tatd d.e desfiinlarea partidelor politice qi a fost o ramurS" a poliliei interne sovietice, car'
crearea partidului unic. In ltalia, acesta controla sistemul penal al lagirelor de muncr
se numea Partidul Nalional Fascist, in Ger- for\atl. qi a inchisorilor, devenite cunoscute c:
mania, Partidul Muncitoresc Nalional Socia- locuri pentru detinulii politici. Italia a depor
iist German, iar in Rusia, Partidul Comunist tat opozanlii in Insula LiPari.
Bolqevic. ' Promovarea ideologiei oficiale prin inter
" O altd practici totalitar[ este fraudarea mediul mass-media reprezinti o altd practicr
alegerilor electorale sau suspendarea aces- politici totalitard a secolului al XX-lea' Me
tora. ReprezentativS. pentru sistemul totalitar diatizarea ideologiei, zt de zi, favotiza ac
comunist a fost desfdqurarea in continuare a ceptarea principiilor acesteia. Inregimen
alegerilor electorale, deqi rezultatul era contro- tarea popuialiei se realiza prin intermediu
lat de:esimvarea sistemuiui educalional qi prin propagandd'
cultului personalitalii
(a ' O alti practici poiiticd totalitari est
reprezentati de controlul mijloacelor de infor
conducitorului) reprezintS" o practicS' comunS
pentru regimul fascist (Mussoiini), nazist mare in masd prin intermediul cenzurii' Cen
(Hitler) sau comunist (Stalin, Ceauqescu)' zura avea rolul de a elimina toate informalirl
Cultul personalit6lii se manifesta prin din spaliul pubiic care contraveneau ideologie
mari manifestalii publice qi opere ]iterare regimului.
sau artistice care preamdreau conducitorul' ' Existenta unei elite politice care asigur
omniprezent in spa!iu1 public: ,,Tdtucul functionarea regimului qi profita de existen!
popoarelor" in Rusia, ,,11 Duce" in Italia, acestuia: nomenclatura (grup sociai cu func!
inalte de conducere, privilegiali ai regimurilc
,,Fuhrer-ul" in Germania. Mussolini suslinea
c[ guvernarea trebuie si revind numai acelor de tip sovietic sau totalitar).
personalitS.li care se puteau ridica deasupra ' Dirijism econornic Ai social prin corp<
intereselor personale qi aveau virtufi morale' ratism in Italia, colhozuri in Rusia, C'A'P'-ur
Hitler gAndea asemindtor, dispreluind prin- in Rusia. nationalizare etc'
cipiul parlamentar de decizie prin interme- ' Nerespectarea principiului separdr
puterilor in stat, puterea politici fiin
"diu1 majorit6!ii.
itt toate regimurile politice totalitare, concentrati in mAinile unei singure persoanr
o practicS" politici devine infiintarea de sau funclii.
. incilcarea drepturilor qi libertililc
organizatii oficiale de mas[. Scopul lor era
inregimentarea qi indoctrinarea politicS a copi- cet6!enegti.
ilor, tinerilor, femeilor, muncitorilor sau intelec- ' Lipsa de transParenld'
Miqcarea comunisti qi cea fascisti s-au aflat tr
tualilor (,Tineretul hitlerist", Pionierii)'
tot parcursul secolului al )G-lea pe pozilii antag'
' O alti practicS- politicS. totalitare este repre-
zentatd de crearea unui aparat de represiune nice. Cu toate c6' practicile politice ale fasciqtilt
impotriva societSlii. Cea mai temutd institulie si comuniqtilor erau asemanS'toare, anticomt
de represiune era polilia politici (Securitatea in
nismul a fost una din caracteristicile esenliale a
RomAnia - 1948, CEKA, NKVD, KGB, in IIRSS' nartidelor fasciste. Pe de alti parte, partidele c
Gestapo in Germania etc.). Aceasta avea menirea
muniste s-au proclamat antifasciste'
F. Ro*A"^
Extrema dreapt[ legionar", avea puternice accente totalitare,
RomAnia perioadei interbelice a fost marcati iar practiciie politice inciudeau eliminarea
de existenla, din 1927, a Legiunii Arhanghe- evreilor din functii publice (conform ideologiei
Iului Mihail, organizalie de extremi dreaptd naziste) sau chiar exterminarea lor. Romii au
condusi de Corneliu ZeTea Codreanu. Impru- fost 9i ei lintele deportdrilor gi extermindrilor.
muta o mare parte din ideologia fascistd, dar Dupi rebeliunea legionar5 din 1947, An-
era profundd influenla 9i a religiei ortodoxi. tonescu rdmAne singur la putere, continuAnd
Membrii Legiunii se considerau apdritori cu un regim de autoritate.
ai societdtii tradilionale qi o piedici in calea Legionarii au subminat increderea in
degradS.rii morale a RomAniei. Se punea ac- democralie, dar au existat gi din cauza
centul pe nalionalism, considerAndu-se cd slibiciunii democratiei romAnegti.
..RomAnia e a romAnilor". AIti caracteristici
era mesianismul, care se impletea cu moartea Extrema stAngi
eroic[, pentru naliune (misticism). Era pre- In RomAnia, Partidul Comunist de extremd
dominant qi caracterul antidemocratic: condu- stAngi a fost creat in 1921 qi interzis, in 1924,
cerea tarii trebuia sd fie formatd din elite, care de guvernul liberal, care ]-a acwzat de ,,acliuni
nu sunt alese, ci se afirmi moral, democra{ia anti-romAnegti" dupi rdscoala de la Tatar-
qi votul universal fiind considerate nepotri- Bunar (localitate in Ucraina, centrul revoltei
vite. Din 1930, igi schimbd numele in Garda de Jdrinegti armate, instigati qi sustinutd de
Fier qi din 1934 se transformS. in partid poli- cdtre bolqevici qi P.C.R. in scopul ruperii
tic, (,Totul pentru Tard"), care pdstra Garda Basarabiei de RomAnia). A rdmas in ilegalitate
de Fier ca element paramilitar. pAn5. in 7944, aclionAnd clandestin (in rnod as-
PAna in 1938, lider a fost Corneliu Zelea cuns). Din 1944 a inceput si preia treptat put-
Codreanu, iar in perioada 1938-1940, Garda a erea, pAnd la instaurarea regimului comunist,
fost condusd de Horia Sima. Garda era sustinuti in 30 decembrte 1,947. Dupi 1948, comunismul
de studenti, preoli, dar qi de intelectuali, ca romAnesc a trecut prin douh etape principale,
Mircea Eliade, Emil Cioran qi Nae lonescu. cea stalinist5, sub conducerea lui Gheorghe
Printre practicile politice se num[ra asasi- Gheorghiu-Dej 9i cea a na[ional-comunismului,
natul politic (1933 - I.G. Duca, 1939 - Armand din timpul lui Nicolae Ceaugescu. A avut loc
Cilinescu, 1940 - Nicolae Iorga). na{ionalizarea bunuriior gi colectivizarea, iar
printre practicile politice se numdrau cultul
Guvernarea Antonescu personalitdlii, supravegherea populaliei prin
in 1940, ajunge la putere generalul Ion organe represive (Securitatea) qi cenzura (in
Antonescu, care guverna impreuni cu Horia 1948, apare Indexul cd,rlilor interzise, cu peste
Sima. RomAnia, numitS. ,,stat nalional- 8000 de titluri).
Cnwc.|uzt L

Primul rl,zbot mondial, prin dimensiuni- in concordanli cu drepturile fundamentale ale
1e sale temporale qi geografice, prin uriaqele omului.
eforturi umane qi materiale ficute de toate Pentru a se putea menline la putere, regl-
statele combatante, prin caracteristicile sale murile totalitare creeaz6. organe de represi-
militare qi, nu in ultimul rAnd, prin numirul une, ca politia politicS., cu scopul de a elimina
nemaiintAlnit de victime, a marcat, in mod opozanlii. Se instituie, in acest mod, un regim
tragic, sfArqitul brusc al unei lumi qi intrarea de teroare, completat de o puternici propagandS.
intr-un secol nou, al violenlei pe scard" larg[, al ideologici. Fie cd se numea fascisti, nazist5 sau
id,eologiilor combatante, al totalitarismelor 9i comunistd, ideologia acapareazS. intreg spaliul
al crimelor de masi programatic induse de stat. public.
in acelaqi timp, ,,scurtul" secol XX va fi, poate Scopul tota-litarismului este crearea unui om
tocmai din cauza conflagraliilor nimicitoare ce nou, supus statului qi deciziilor conducitorului.
l-au marcat, un secol a1 proiectelor paqnice al Acest fapt duce ia situalia nefireascd in care
preocupdrilor formidabile pentru drepturile indivizii din societate renunli la spiritul critic,
individului Ia nivel internalional, al unui ex- gAndesc in limite impuse, se depersonaltzeazil-
traordinar avans tehnico-qtiinfific, precum 9i Aceia cal:e au opinii diferite sunt obligali sd se
un reper fundamental in construirea unei lumi conformeze. In cazu-l regimului comunist s-a
a valorilor democratice qi a libert5lii. ajuns chiar Ia crearea unui nou limbaj -,,limba
Libertatea, care st5. la baza statelor demo- de lemn", foiositS. de oficiafitdti pentru a ascunde
cratice, a permis progresul in toate domeniile, diversele probleme ale acestuia. Scopul limbii
ncrficin:rea tuturor membrilor societS.tii,
nrr lJqr
Lu
de lemn este de a ascunde realitatea qi de a pre-
demonstrAnd superioritatea ideologiei demo- zenta o versiune idealizaiS a ei, comunicAnd, in
cratice in raport cu ideologiile aplrute de-a fapt, foarte putin. Toate aceste modificiri im-
iungui istoriei. puse societdlii de regimurile totalitare duc in
Unul dintre marile avantaje ale democratiei ultimi instant6 1a pierderea demnititii umane,
i1 reprezinti garantarea drepturilor omului Totalitarismui, indiferent de forma pe care a
de citre stat, care are obligatia de a veghea imbr[cat-o (comunist, nazism sau fascism), a dus
la res-pectarea lor. Spre exemplu, dupi anul Ia izolar ea oamenilor, la distru gerea relaliei din-
1989. Constitutia RomAniei se referi in mod tre oameni, prin teroare gi ia distrugerea relaliei
expres la drepturile qi libertitile fundamentale dintre oameni qi realitate prin ideologre.
ale cet5.tenilor, precum: dreptul la vot, dreptui O serie de critici pot fi aduse qi regimurilor
la proteclie sociali, dreptul 1a o educa{ie democratice, in special in ceea ce priveqte biro-
corespunzitoare etc., spre deosebire de regimul cratizarea excesivd a statului qi incapacitatea
unde o parte din aceste drepturi nu sa de a reacliona rapid la problemele sociale.
"comuni.st, Acest fapt face ca regimurile democratice sd
existau (dreptul la proprietate), iar o alti parte
existau, dar nu funclionau (dreptul la vot). devinS. vulnerabile in perioadele de crizd, exis-
Fdr[ a face o apologie a democraliei, tAnd oricAnd riscul ascensiunii unor idei autori-
conqtienli de neajunsurile ei, nu putem si nu tare sau lsfalitare.
observim faptul cd marile crime ale secolului Privind retrospectiv ir competilia dintre totali-
ai XX-lea sunt produsul unor regimuri politice tarism gi democratie, in secolul al )O(-lea, la nivel
de tip totalitar. Holocaustul sau crimele regi- european, cAqtigS.toare pare a fi democralia. In
mului comunist sunt dovada supremS' a peri- fapt, ambele modele politice prezinti o serie de
colului pervertirii ideii de moralitate cu care dezavantaje, cu menliunea ci regimurile demo-
totalitarismele opereazi. Moral devine ceea ce cratice, prin garantarea libertdtilor fundamen-
este in folosul regimului qi nu ceea ce se afl5 ta1e, contin gi premisele corectdrii 1or.
organizarea periodici garantarea libertitii
de de exprimare a opiniei
alegeri libere publice

Pnacrrcr respectarea regulilor
competitie intre mai POLITICE de functionare a
multe partide politice DEMOCRATICE statului stabiiite prin
constitulii

respectarea combaterea criticilor
drepturilor qi la adresa puberii prin
libertitilor cet5!eneqti argumente qi nu prin
apelul la forld

incdlcarea principiului
separa{iei puterilor
in stat

controlul
mijloacelor de
fraudarea sau comunicare in masi
suspendarea prin intermediul
organizirii alegerilor cenzurii

Pnlcrrcr crearea unur aparat
intarea partidelor
desfl POLITICE de represiune
politice gi crearea TOTALITARE impotriva societitii
partidului unic

lnfiinlarea de promovarea ideologiei
organizalii oficiale de oficiale prin
masi intermediul
mass-media

promovarea unul
crearea
politiei politice cult al personalititii
liderului
' nationalismul fascist este funda-
mentat pe ideea trecutului glorios
ai statului;
' stat corporatist;
' promovarea religiei catolice.

'nalionalism;
' rol conducitor - elita;
' preeminenta intereselor
statului;
' militarism;
' anti-liberalism;
' anti-socialism;
' anti-democraticS'
' crearea omulul nou.

' na,tionalismul german este fun-
damentat pe ideea superioritdtii
rasei - arianism:
' stat rasist.

1.rol conducitor - masele:
2. burghezia - inamic:
3. dictatura clasei muncitoare;
4. baza regimului: proletariatul;
5. Iupta de c1as5;
6. propagandd anti-religioas[;
7. eliminarea proprietdlii private;
8. internalionalismul clasei
muncitoresti.

crearea omului nou;
anti-democratic6;
anti-1iberald.
1. rol conducdtor - elita;
2. sprijinirea burgheziei;
3. dictatura rasei superioare (Germania);
4. baza regimului: militarii;
5. statul organic, colaborarea dintre
clasele sociale;
6. sustinerea Bisericii Catolice
(Italia);
7. proprietate privatd;
B. nationalism.

-T--
ls+
Rncrnrur, PoLITIC comunrst fascist nazist

simbol

Uniunea Republicilor Italia Germania
tata
t
Sovietice Socialiste
interbelicS. qi interbelicd interbelicd
perioada
postbelicI
Vladimir I. Lenin Benito N{ussolini Adolf Hitler
lider
Iosif V. Stalin
Partidul Comunist Partidul Nalional Partidul Muncitoresc-
partid bolqevic al Uniunii Fascist Nalional Socialist
Sovietice German
de la latinescul de la latinescul /oscls forma prescurtat[ a
communis (iegiturS" de nuiele numelui partidului
originea
(insemnAnd uniuersal) cu o secure in mijloc, Nationalsozialistische
terrnenului
simbolul lictorilor
romani)
ideologie comunistd fascisth nazistd
lupta de c1as6, corporatism inegalitarea raselor
interna{ionalismul (arianism),
proletar, rasism,
concepte-cheie
revolulia proletariatului antisemitism,
spatiul vital
Lebensraum
q
q
t

s
z
=
o
(L
LLl

uJ
J
d L
f,
=
o
LU
t
o
co
cl I
c=
=.9
g3
o!! :
io E

o=
o o
D o=
o
a
o
J 6d 6

i*
.; mffis,_:s #'
ys
-o
+o
oo
(

gt :.,r
|}'..
' ,}i :

Serna l!
a
vs:x.r
-4.4
.ut
t !
,t
!
'{
t4

j'1!

it:*':*
1ea9r5
o?
a o "'"ry
-:e
'f
!- / i
f1*
^
ir
firana
6radisl'. 1
?-, : ';I
&'lArea
Tireflierta qK
ex
Mar"be. -{,';
,., &,
b ft.i e'A
I

.*
* Mrlia

d.?

dn

HOLOCAUSTUL

LegendE

ffi Teritorii afl ate sub administratie rsr€neasci

o LagAre de concenfrare

K Teritorii sovietice afl ate sub dministrap germane
Ev*h**re
Subiectul al ll-lea Bo punct,
Citill, cu atentie, textele de mai jos:
A"
"Din 1934' nimic nu mai stdtea tn calea instald.rii unui regim totalitar tn [GermaniaJ. cen
tralizarea este tmpinsit pdnd Ia limita extremd,.
Hitler std.pdnegle, perfect, partid,ul Na{ionalist
Muncitorilor Germanil (...) Aparatul polipienesc [a
este tnuestn iu pit"r" ,id,utobitd.. (...)
politica rasiald', punctul ceniral al sistemului, cat d"spr",
aceasto ," -oniyrstd prin masuri d,e protejare
ras ei gi printr o le gisla,tie mitd.l.,, r
-
[antise
(S. Bernstein, p. Mtlza, Istoria Europei.
ry' "["'J Dupd' adoptarea legitor fastiscisime [...J Esenta puterii aparline tn
In principiu fapt ,,Ducelui,,
acesta ruu d'd' socoieald d,ecdt tn
iara rieefd gi ari marr attiutrii economice[MussoliniJ.
tn caritate
de ministru al corporatiilor
si militare ca qef suprei at it';;;;;i, reuocd, ministrii care
nu sunt decdt simpli executanli gi poate tegifera- si
"ilJt"i fdrd control parlamentar.
prin d,ecret-lege Mussolin'i
este asistat de Marele consiliu al Fqscismului
cire ad,und. tnjuiul sdu, pe tdngd sdi
minigtri gi cdliua tnatli func{ionari. Partid,ul fogtii camarazi,
unic are d.rept misiune inregimentarea qi suprauegherea
populafiei' mobilizarea permanentd a
acesteia tn seruiciil regimului rdspdnd,ind,
uintele de ordine ale puterii care uegheazd tn raid,urile sale cu-
la aplicareo tor:. Elporticipd, ii *"r.tir"rea
rul miliyiei, organiza{ie paramilitard ale cdrei efecttue ord,inii cu ajuto-
i|rng i lgiL, iiL.ob"o"a" membri.[...J,,
(S. Bernstein, P.
Milza, Istoria Europei)
Pornind de la aceste texte, rispunde{i urmdtoarelor
cerin{e:
1 Numi{i legislatia totalitard men{ionatd in sursa
B.
2.l{umi{i partidul totalitar mentionat in sursa A. 2 puncte
3' Formuia ti, pebazasursei B, un punct de
vedere referitor la partidul unic din Italia,
cu doui informatii selectate din sursi. ,".?rllrlJrl-!
4. Mentionati, pe baza sursei B, dou6 6 puncte
atributii ale Ducelui.
5' Formulati' pe baza sursei A, un punct de vedere
referitor la regimul politic ot"
sus{inAndu-l cu doud informa{ii seleciate din
surs6. "l"f;ff';
6' Prezentali o caracteristici a regimurilor politice
democratice in secolul al XX-lea 3
7' Argumenta{i, printr-un fapt istoric relevani, ffi:::
unr-u,tiu.onform cireia a.c".rrir.rea unor ideologii
totalitare este o caracteristicd a Europei in prima j.rmetate'a
secolului ai )X-lea. 4 puncte
(Se puncteazE' coeren.ta gi pertinenla
argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conectorilor care exprimi cauzaritateaqi
concluzia.)
BAREM DE EVALUARE $I NOTARE
;; 30 puncte
1. 2 puncte pentru numirea legislaliei totalitare
men{ionati
, 2 puncte pentru numirea partidurui totaritar precizatinin sursa B
sursa A
3. 'fipartidul
unic din Italia
o6+o q hrr'.-+^

;ln:L:;:l:rn""tru
vedere formulat.
-^--a selectar"u, ii' sursa B, a oriciror d""d"i;f:;;;;#::H:l"i,T punctut de
(2p.x2=4p.)
4.
o. ;X':,i#::::J""i"iT,T::j:"1Ti::'1T:l,u:"i
formularea' pe baza sursei A, a oricirul
are,,Ducerui" din sursa B ii
illl!"rT p.rn"t de vedere referitor
i r"
X ;=iil
ff,i1;jrii]
Srlffi:frt":ntru
din Germania
selectarea, din sursa A, a oricS.ror doui informafii care
;3j:": i"H:frt""tru suslin punctul d.e
6. 2 puncte pentru mentionarea oricirei caracteristici
a regimurilor politice democratice t secolu_l
4 puncte pentru prezentarea caracteristicii al )X-lea
1 punct
mentionate "lli;i?#,:J
7. pentru pertinenla argumentirii afirmafiei .orrfor- cdreia ascensiunea
tare este o caracteristicd a Europei in prima jumdtate a secolului ideologiilor totali_
al )c(-lea
2 puncte pentru selectarea oriclrui fapt istoric relevant care susfine
afirmatia data
1 punct pentm uti,lizarea conectorilor care exprim d cawzalitate (deoarece,
conectorilor care exprimd concluzia (aqadar, ca urmare etc.). ;;;*; ;.), respectiv a
Rdspunsuri

1. Legile,,fastiscisime".
2. Partidul Nationalist a1 Muncitorilor Germani.
B. Rolul partidului unic in Italia fascisti era de a infiinla organizalIi de tip fascist destinate
populatiei, de a supraveghea populafia, de a oYgantza acliuni de propagandd.
,,Partid,ul untc are d,rept misiurue tnregimentarea qi suprauegherea populaliei, mobilizarea
'pernlotLentd
a acesteia tn seruiciul regimului, rdspdndind tn raidurile sale cuuintele de ordine ale
puterii
'4.
care uegheazd,la aplicarea lor."
,,are mari atributii economice tn calitate de miruistru al corpora{iilor 9i militare ca
gef suprem
al armatei".
5. Regimul politic din Germania sub conducerea lui Adolf Hitler era unul totalitar, care con-
trola societatea prin intermediul aparatului polilienesc qi avea ca idee centrall antisemitismul.
,/paratul poli{ienesc este i.nuestit cu putere redutabild; Cdt despre politica rasiald', punctul cert-
tral at sistemului, aceasta se manifestd prin md.suri de protejare a rasei qi printr-o legislalie
[antisemitdJ'.
b. C.uur"u Statelor Unite aie Americii, revoluliile din Europa secolului a1 XIX-lea 9i, in secolul
al XX-lea, destr[marea imperiilor multinalionale au dus la creqterea numirului de democralii in
iume.
O caracteristici a regimurilor poiitice democratice in secolul XX este reprezentati de consem-
narea principiilor de organizare a statului in cadrul unor legi fundamentale numite constitulii'
Existd qi exclpgii de la reguli, spre exemplu Marea Britanie, un model al democraliei in intregul
secolul XX, care nu are o constitutie propiu-zis5,, ci o serie de legi cu caracter constitufional'
Regimurile politice democratice au avut o evolulie sinuoasi in secolul al XX-Iea.
Z. i" anil'30, Marea crizd economicd a dus ia destabilizarea democratiilor europene formate dupi
primul Razboi Mondial. in Germania, acest fapt a fost accelerat de nemullumirile populaliei
fali de pacea incheiata la Versaille.. in acest context, in anul 1933, Adolf Hitler devine cancel