You are on page 1of 5

Fitotehnie

Curs 10

Combaterea bolilor la orz
Prezinta interes urmatorii agenti patogeni:
Blumeria ( Erysiphae) graminis – fainarea
Helminthosporium graminis – sfasierea frunzelor
Rhyncosporium secalis – patarea frunzelor
Ustylago nuda – taciunele

Pentru combatere prezinta interes tratamentele la samanta ( in special pentru
taciuni) si tratamente in vegetatie la avertizare, in functie de frecventa si
intensitatea patogenilor. Se recomanda produse pentru complexul de boli foliare
( majoritatea sunt pe baza de tebuconazol): Tango Super 0,75 l/ha, Archer 0,8 l/ha,
Bumper 0,8 l/ha, Falcon pro 0,7 l/ha.
Dintre daunatori prezinta interes Lema melanopa, iar pentru combatere se poate
utiliza unul dintre produsele: Actara 0,1 l/ha, Actelic 0.15 l/ha, Karate Zeon 0.15
l/ha, Decis Mega 0.2 l/ha.
Reoltarea
Se face la maturitatea deplina cand umiditatea boabelor a ajuns la 14%,
calendaristic cu 10 zile inaintea graului ( adica 10-15 iunie), durata de recoltare
este mai scurta decat la grau ( suprafetele sunt mai mici); se acorda atentie
reglajelor pentru a evita pierderile de boabe in paie. Productia de boabe este
variabila, de la 5-7 tone in cazul orzului furajer, la 4-5 tone in cazul orzoaicei
pentru bere. Raportul boabe-paie este de 1-1.5.

Orezul
Importanta culturii este data de compozitia chimica, utlilizarile recoltei,
plasticitatea ecologica, traditia in cultura.
Compozitia chimica este data de: hidrati de carbon ( carbohidrati) 65-75%,
proteine 6-8%, lipide pana la 2%, celuloza 8-10%, saruri minerale pana la 1.5% si
vitamine din complexul B.
Dupa recoltare se obtine orezul brut. Plevele sunt concrescute pe bob doar la
zona de fixare a bobului in panicul, pentru comerciaizare practicandu-se

In Romania suprafata este de aprox 13 mii ha. dar si de pret. in functie de traditie. sudica. Particularitati ecologice Cerinte pentru temperatura: este o specie termofila. in functie de provenienta si utilizarea alimentara. 650 mii ha.decorticarea. are aspect si gust mai bun). 13 mil ha. In Occident se cauta orezul cu bob globulos si sticlos ( are valoare nutritva mai mare – continut mai mare in proteina. China 31 mil ha. optimul +30 grade. In Europa suprafata cultivata este de aprox. genti. ha. iar consumurile reduse se inregistreaza in tarile europene ( Romania: 4 kg/loc/an). articole de plaja. Orezul se regaseste intr-o gama diversificata de produse alimentare. productia medie este de 3800 kg/ha.suprafata mondiala este de aprox. Indonezia. suprafete. Se inregistreaza consumul maxim in tarile asiatice ( ex. Bangladesh si Tailanda cca. slefuire.5 mil ha. Vietnam 7 mil ha. fiind gestionata de companii straine. Raspandire. sake). creta sau amidon pentru albire. Sticlozitatea se obtine prin bai de aracet. cum ar fi: palarii. temperatura minima de germinatie fiind +13 grade. Pe faze de vegetatie. cu productii de 7-8 tone la ha. dar prin procesare industriala se utilizeaza pentru bauturi specifice( ex. Filipine 4. Exista diferite tipuri de orez. Consumul de orez pentru alimentatia umana este foarte diversificat pe arealele geografice. principali cultivatori fiind Italia si Spania. Din resturile vegetale rezulta o paleta larga. In anumite zone se prefera orezul cu bob alungit si amidonos. tratamente cu dextroza. pana la 47 grade lat N. cerintele minime pentru temperatura sunt:  semanat-rasarire: 13-15 grade  infratire-alungirea paiului: 16-18 grade  inflorire-formarea boabelor: 18-22 grade ( iulie-august) . 165 mil. productii Arealul de cultura se intinde de la 3-7 grade lat. productia mondiala de 665 mil tone. 190 kg/ loc/an in Vietnam). Mari cultivatori: India 44 mil ha. De aici se obtine orezul cargo care este supus prelucrarii prin polizare.

porumbul si floarea soarelui in orezarii pentru ca au sistem radicular bine dezvoltat care ajuta la refacerea insusirilor aero-hidrice si a proprietatile solului. Cerinte pentru radiatia solara: necesita cel putin 1000 ore de stralucire a soarelui. de la Calafat la Braila. . reprezentand o latime de 20 km de-a lungul Dunarii. dupa care un interval de 2 ani se infiinteaza culturi furajere sau prasitoare. avand capacitatea de 4 m3/secunda si pe m2. Cerintele pentru sol: prefera soluri cu permeabilittate scazuta pentru mentinerea unui strat constant de apa in parcelele irigate. 2. Lucrarile solului Sunt reprezentate de: aratura de baza.  maturitate: 16-18 grade Temperaturile mai mici de 15 grade in perioada formarii boabelor determina un procent ridicat de de boabe fara valoare tehnologica.000 m3 apa/ha. canale de evacuare a apei din parcele si canale colectoare pentru evacuarea apei. Cerintele pentru umiditate: are cerinte mari si se poate cultiva in zone in care cad 1000-1800 mm pe perioada de vegetatie sau in conditii de irigare prin submersie ( inundare) necesitand intre 20-40. Tehnologia de cultura Rotatia si asolamentul: in orezarii se practica monocultura 4-5 ani. Aratura este sub forma de curele pentru ca se efectueaza pe soluri saturate in umiditate. Orezul se cultiva pe suprafete special amenajate numite orezarii. in sudul Moldovei sau nordul Moldovei ( zona Buzaului sau in zona Ialomitei). delimitate de diguri si canale pentru: alimentarea cu apa a parcelelor. Pentru amenajarea orezariei este neccesara o sursa de apa. Se prefera lucerna. toamna tarziu sau in ferestrele iernii. Acestea cuprind suprafete plane impartite in parcele cu suprafata 1-4 ha. Zone de cultura in Romania: 1. la adancimea de 30 cm. Timis. zona foarte favorabila: cuprinde un areal restrans in lunca indiguita a Dunarii. Zona favorabila: cuprinde luncile unor rauri: jud. In primavara prelucrarea araturii se poate realiza in uscat sau sub strat de apa si cuprinde o lucrare de discuire si o lucrare de nivelare pentru a a sigura un strat continuu de apa de pana la 5-10 cm pana la rasariresi infratire.

Ingrasamintele cu azot se aplica in doze de la 80 kg/ha in anul 1. Aplicarea tarzie prelungeste perioada de vegetatie si favorizeaza unele boli foliare si un procent ridicat de spiculete sterile. . germiantia 80%. motiv pentru care nu este niciodata folosita. Ingrasamintele cu P si K se aplica in doze de la 80-100 kg/ha. Crop Max. utilizand produse cum ar fi: Atonic. consumul specific. anul de monocultura. Dozele de ingrasaminte se stabilesc dupa metoda bilantului. folosind semanatoarea fara distribuitori sau avio sau echipamentul de fertilizare. Chirnogi. Raspunde favorabil la fertilizari foliare in perioada aparitia inflorescentei-formarea boabelor . Polifeed. situatie in care se utilizeaza samanata preincoltita. Orezul reactioneaza bine la fertilizarea organica care contribuie la ameliorarea insusirilor solului. din care sa rezulte 300- 350 plante. Densitatea de semanat: 800-1000 boabe germinabile/mp. Cel mai solubil si levigabil ingrasamant cu azot este ureea. dar se prefera sulfatul de amoniu sau nitrocalcar. Polizesti. luand in consideratie: recolta scontata. folosind semanatoarea pentru cereale sau semanatul in apa. apartinand unui soi zonat.Ferilizarea Este diferentiata in functie de anul de monocultura. Momentul de aplicare corespunde cu pregaatirea patului germinativ sau in momentul infratirii. 11-15 fosfor si 18-28 kg potasiu pentru o tona de boabe si recolta secundara aferenta. Dunarea. cum ar fi: Celini. Nu se foloseste azotat de amoniu. In cazul semanatului in strat de apa. Consumul specific este: 24-28 kg azot. Se practica semanatul in uscat. iar la recoltare 500-600 panicule/mp. 120 kg/ha in anul 3 si 140 in anul 4 de monocultura. Se prefera tipuri de ingrasaminte mai greu solubile si putin levigabile pentru a mari raportul de utilizare de catre planta de orez. de regula sub aratura de baza. Se recomanda 30-40 tone/ha gunoi de grajd. 100 kg /ha in anul 2. samanta se trateaza cu Hidrostil 2kg/tona pentru a mari greutatea si pentru fixarea pe stratul de mal. soiuri romanesti: Zefir. Samanta si semanatul Se foloseste samanata din anul anterior cu puritatea fizica 98%. mai ales pentru ingrasamintele cu azot.

Adancimea de semanat: 2-3 cm pentru semanatul in uscat. .Epoca de semanat: jumatatea lunii mai.5 cm la semanatul in apa. Cantitatea de samanta la hectar: 250-300 kg. 0.