Professional Documents
Culture Documents
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executare a peretilor din zidarie si
specificatiile pentru mortare de zidarie
d) STAS43 51/2-80 - otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate
i) STAS 1030 -85 - mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice
3. Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a rnateriaie necesare executiei zidariilor se vor pune
la dispozitia beneficiarului spre aprobare, a urmatoarele mostre:
4. Materiale, utilizate
a) Caramizi presate pline. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I. marca 100 si vor
corespunde prevederilor STAS 457-80.
b) Caramizi ceramice cu goluri verticale. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de
calitatea 1, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 51852-80.
Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va astfel
apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
a) calitatea caramizilor presate pline si cararmizile ceramice cu goluri verticale conform STAS
10109 1-82, STAS 457-80, STAS 51852-80
e) Compozitia consistenta si calitatea betnului din stilpisori, centuri, buiandrugi, etc conform
STAS 10109/1-S2 si Normativul C 140-79.
La executa lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea 1, marca
100, dimensiuni 240x1l5x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu
goluri verticale.
Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar. caramizile se vor uda bine
cu apa inaime de punerea lor in lucrare.
Rosturile orizontale. Verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea
ziduiui lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1 cm ce la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfcl ca suprapunerea din 2 rinduri succesive pe inaltime atat la
cimp cit si la interspatii. ramificatii si coliuri sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si
pe cararmida per grosimea Iui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea
rosturilor orizontale va fi de 12 mm. iar cea a rosturilor verticale de 10mm.
Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sint cele aratate in STAS 101 10/1 -75.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri)
gradate la intervale cu inaltimea rindurilor de zidarie. fixate la colturile zidariei. Verificarea lor se
va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.
Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind iterzisa intreruperea in strepi.
primul rind de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in
in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se
intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la
colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normanvul P2-85, figurile 58-63. Teserile se
vor face avind grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel
beton 8mm la 60 cm l =50 cm, fie cu agrafe 8 mm l =50 cm fixate cu boturi impuscate in
beton la cca 60 cm. (Normativ P2-85 figura 65).
Portiunile de zidarie situate in stinga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de
peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus, cele cu lungime egala sau mai mica dc 1
m se vor ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, Cu bare 8 mm.
Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un
sprit de mortar de ciment, iar rostul verticla dintre zidarie si elememele de structura va fi umplut
complet cu mortar M 100 Z.
Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim
marca M50Z.
La fiecare gol de usa se vor insidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2
(doua) gharemele la fiecare gol de fereastra.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de
bitum topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor
se inscriu in Caietul de prcese verbale de lucrari ascunse.
Peretii despartitor se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin
impanarea cu mortar de ciment marca M100 Z.
Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor pnin solidarizarea lor cu
peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de Otel OB 37 8 60 cm in rosturile orizontale.
Sporirea rigidatii lor se obime si prin armerea lor cu bare din otel amplasate in rosturile
onizontale la distanta de 4 asize.
Peretii despartitori de 7.5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati
conform Normativului P2-85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele
structurale (stalpi sau diagrarme) ca si pererii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de
timplarie (Normativ P2-85. pct. 13.1.8).
Ghenele de ventilatie se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri varticale
numai calitatea A. marca 100, sau din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor
zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar.
Zidaria ghenelor se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai
pentru realizarea legaturilor.
Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii
rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii:
dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortaruiui pentru omogenizare si
obtinerea unei cat mai bune durabilitati.
10.Abateri admise
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia
lucrarii, prin verificarea:
a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate,
etc) la elementele realizate
Cand datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul
(dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de
proiect si caietul de sarcini.
Zidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel:
Se masoara la metru cub (m3) real executat la grosimi, luandu-se in calcul dimensiunile modulate
din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de consrrucrii inglobate in
zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp.
Se cuprinde in pretul de decontare a zidarie, montarea si demontarea schelei usoare pe capre etc.
pentru lucrari pana la intaltimea de 5 m.
CAIET DE SARCINI
1. Generalitati
2. Standarede de referinta
h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.
3. Materiale si produse
b) impaslirura din fibre sticla biruminate tip IA 110, lB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80
j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76
k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,
conform normelor in vigoare.
schelei usoare pe
- Toate materialele in suluri pentru hidroizoiatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi
ferite de lovituri
- La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
5. Conditii de executie
- Temperatura masticului de biturn in cazan nu va depasi 220 0C, iar in momentul lipirii
straturilor va fi cuprinsa intre 160 0C si 220 0C
- Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica
si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5. din normativul C 112-86
privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului,
fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte
lucrari similare.
- Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie sc vor aplica pe suporturile
din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum
300 g/m2.
- Stratul de amorsare cu solutie de biturn se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in
perioade de timp cu temperatura exterioara pana la +6 0C iar cu emulsie de bitum pe suportul
umed la temperatura peste +8 0C
- Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau
1100. prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau
sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton,
foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.
- Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si
acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea
inferioara a stratului de izolare termica.
- Protectie cu foi biturnate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier
sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe
foile bitumate.
- Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se
va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu
maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pina la 20%
bitum H 80
-Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient,
pentru relaxare si indreptare a foilor.
- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-
86 art. 3.20.1 .- 3.20.6.
- Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu
fisii croite a dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepind
de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.
- La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin
intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea
imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste
locuri.
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diamentru mai mic de 200 mm si cu flanse hidroizolatia
se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de paza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de
bitum si matisate pe element cu sirma sau colier
- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele
3.24-3.24.2.
- La terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va
executa prin asezare in sirat uniform de 40 cm grosime.
- Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa numarul de straturi tipul de panza, impaslituri,
sape etc se vor detalia in m cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de
constnuctle ale terasei se - executa conform prevederilor din planurile de detaiiii ale proiectului
(izolare temia, sape protectie tabla ete)
Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm
grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri
pentru a nu strapunge hidroizolatia.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de
executie ale proiectnhii.
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor find hucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de
laborator asupra materialelor.
- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc) se
masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata
CAIET DE SARCINI
TENCUIELI INTERIOARE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate
pe suprafete de zidarie de cararnida sau biocunile b.c.a.. beton sau piasa de rabit (la tavane,
grinzi sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
si tencuiala
3. MATERIALE
1. ConditIile de livrare, transport si depozitare pentru cirnent, depozitare in saci la loc uscat ferit
de inghet.
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie
utilizate in bune conditii la tencuieli interioare. sint:
- la mortar de ciment (marca M 100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pina la 10
ore. iar cu intarzietor pina la 16 ore.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare non respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de
o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda
urmatoarelor aplicari etalon:
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent
13-15 cm.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare. pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidariii sa se intareasca
in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca urniditatea sa nu influenteze
aderenta tencuielilor:
- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuic sa aiba plasa bine intinsa si
sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care se aplica:
- rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa
- verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee. etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lot (conducte de instalatii. timplarie) precum si
daca au fost montate toate piesele auxiliare: gherenele, praznuri, suporti metalici, coltari.
- Suprafetele de beton inclusiv stilpii si plaseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu
un
- pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie
cu a mortarui pentru grund:
- amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
- Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit dupa cel putin
74 ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca
suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in
prealabil executarii grundului.
- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut 1nstrunctiunile tehnice privinid compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 fiind de marca M10T-M100T si care se va
preciza in piesele desenate.
- Stratui vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip
fin de pana la 1 mm.
- Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subrire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1m 3 de var pasta
- Gletul de ipsos se va aplica nurnai pe un strat suport care are un anuimt grad de umiditate.
- Tencuielile interioare pe peterii de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la
executarea zidariei.
- La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de hotel si se exeuta numai din
pasta de ciment
- Suprafetele suport ale tencuielilur vor fi erificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Se vor urmari aplicarea masuri de protectie im in si uscarii forta si daca este ca in primele zile de
la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa.
- Incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la
refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese-verbale.
a - rezistentei mortarului;
b- numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200
2
m
- Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchilor
intrande si iesinde.
- Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi
de var nestins, urme vizibile de reparatii locale
- Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai
putin vizibile.
8. MASURATORI SI DECONTARE
desfasurata.
- La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar la cele cu grinzi se
adauga a suprafetele laterale ale grinzilor.
- Golurile la tencuieli a caror suprafete este mai mica de 0.5 m 2 nu se scad din suprafata
tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m2se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletlor
tencuiti.
- Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn.
etc.) sau cu ornamentatii, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti. la calculul suprafetelor
care se scad se iau in considerare dimensiunile reaie ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm.
CAIET DE SARCINI
ZUGRAVELI SI VOPSITORLI
1. GENERALITATI
2. MATERIALE
- In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mocnete zugravelile se vor executa inaintea
executarii imbracamintei parsoselii. Stratul suport al pardoselii se a proteja contra umiditatii si
murdariei.
5. PREGATIREA SUPRAFETELOR
- In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de
driscasa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie e cu grija, terminate si uscate.
- In cazul suprafelelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment -
var. dupa ce bavurile si dunigile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu
piatra de slefuit sau cu perie de sarma
- Suprafetele de tencuieli glatuite (var sau ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprindeti
sifisuri.
- Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiese cu hirtie de siefuit, peretii de sus si jos, si se
curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
- Timplarii trebuie sa fie revizuite si reparate de acolo unde este cazul, din transport sau montaj.
- Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate si bine curatate.
- Accesoriile metalice ale tamplar care nu sint alamite nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel. vopsea veche,
noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de hotel, hirtie sticlata
sau sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu soiventi, e
petrol lampant si benzina auto.
- Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator
vopselelor de ulei.
6. CONDITII DE EXECUTIE
timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa
executarea lor.
- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare.
- Diferenta de ternperatura intre aerul iniconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie
mai mare 6 0C, pentru evitarea condensarii vaporilor
- Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
canfirmare a unui laborator de speciatitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele standardelor
si normelor de fabricatie.
culoare. Se aplica la 2-4 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, numai cu bidineaua sau
aparatul de pulverizare
- Suprafetele ce se zugravesc diferit se delimiteaza prin linii subtiri. Zonele adiacente liniei
Sc aplica un prim strat de solutie de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta dc ipsos
dupa uscarea si slefuirea repartiilor se aplica un strat de sapun pe portiuniie separat.
- solutia de spaun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua: ultimele doua
straturi se aplica mecanizat cu aparatul de pulverizare, pe suprafete mici sau in cazuri speciale
zugraveala se paote aplica si cu bidineaua.
- compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutie de clei, se poate intrebuinta pana
la 48 ore de la preparare, intrucat se altereaza in pecaial vara.
- celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii sunt aceleasi
ca la zugravelile cu lapte de var (subcapitolul 1)
- Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal dupa
terminarea tuturor hucrarilor pregatitoare.
- Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituita si stergerea de
praf dupa uscare se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de slefuire
dupa uscare si stergerea prafiului rezultat
- Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit). Materialul
pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special
cu ulei sau cu vopsea la culoare.
- Vopseana se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea
si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria detasabila se va
vopsi in pozitie orizontala.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face nimai dupa uscare lor completa.
7.1 Zugraveli
- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:
- aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri,cojiri,
fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general.
Vopsitorii
- Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta ce se constata prin ciocanire usoara a
vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.
1. vopsitoriiie de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios
sau mat (cum s-a cerut);
- vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi
stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi,
aglomerari de coloranti neregularitati din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea
insuficient amestecata si altele asemenea:
6. se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau
vopseaua este de culoare uniforma fara pete, urme de pensula sau alte defecte: de asemenea, se
va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca
elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala: pentru
verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi o oglinda: se va controla prin
sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata.
7. liniatura, frizurile, hordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea, sa nu prezinte
curburi, frinturi pe acelasi aliniamerit, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1
m
8. separatiile intre vopsitori si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si
tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor
de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare, pe intreg peretele sa nu existe mai
mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
cercevele)
luminatoare fixe
cercevele) sau cu
plate, vopsite pe
toate fetele
ambele fete
e - usi simple pe toc idem 2.50 Suprafata
geamurilor se
scade de doua ori
captuseli
al tocurior
cu diametre exter.
pina la 34 mm inclusiv
mai mare de 34 mm
Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0.25 mp 1.00
- pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm. in cazul aplicarii mecanizare, 10-12 cm:
- pentru vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra prin probe 7-8
cm. consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat,
ternperatura, umiditate, etc. cu acordul heneficiarului.
9. EXECUTIA LUCRARILOR
9.1 Operatiuni pregatitoare
* Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie bine intinsa si legata.
* Rostunile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare
rugoasa.
* Pe supratetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori)
* Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile
ferestrelor si usilor exterioare reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul
* Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru grund
* Amorsarea se a face cit mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate avand o
suprafata rugoasa si sspra la pipait
* grundul va fi la tencuielile din praf de piatra din mortar M50T iar la tencuielile tip similipiatra
din mortar de ciment-var marca M100T.
* Interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grurdul sa
inghete inainte de intarire.
* Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos de pe schela de fatada
independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor.
CAIET DE SARCINI
TENCUIELI EXTERIOARE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe
suprafetele fatadei la cosuri, ventilatii. etc.
2. STANDARDE DE REFERINTA
3. MATERIALE UTILIZATE
- materialele sneciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizori si
depoziteaza astfel incit sa nu fie posibila murdarirea, sau amestecarea cu corpuri straine
4.2 Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momemtul prepararii lor astfei incit sa fie
utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare, sint:
- la mortar de ciment-var M50T si M100T fara intarzietor maximum 10 ore si cu intirzietor pina
la maximum 16 ore.
* Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai daca dupa ce in prealabil s-a verificat ca au
fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective
* Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de
o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
- pentru sprit:
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm. iar in cazul aplicarii
mecanizate, 10-12cm;
* La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca
M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip: finisat bucerdat sau pieptanat in asize.
* Tencuielile exterioare se vor realiza pe cimpuri mari din aceiasi cantitate de mortar pregatita in
prealabil pentru evitarea diferentei de culoare.
* Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite.
* Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului
* Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea
lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale.
a - rezistentei mortarului:
b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp:
* La recetia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar
cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
* Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte,
verticale sau orizontale.
* Solvanturile si diferentele profile trehbie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie
corecta a lacrimarulul.
* Grosimea strarului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai
putin vizibile.
8. MASURATORI SI DECONTARI
* golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. A caror suprafata este mai mica de 0.5 m nu se
scad din suprafata tencuielilor exterioare cele mai mari de 0.5 mp se scad, dar se adauga
suprafetele glaflirilor si spaletilor tencuiti.
ANEXA
CAIET DE SARCINI
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea echiparea si montajul tamplariei din
lemn, vitrine, usi de intrare, ferestre, usi-ferestre
2. STANDARDE DE REFERINTA
STAS 465-78 ferestre usi din balcon din lemn pentru constructii civile
STAS 799-76 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si feres a sensului
de
rotatie penn-u inchiderea lot si notarea lot simbolica
STAS 4670-74 Modularea constructiilor goluri penn-u usik si ferestrele cladirilor de locuit
si
social culturale
STAS 5333-78 Ferestre usi de balcon si usi interioare din lemn pentni construciti civile.
Forma si alcatuiri.
STAS 10379-75 Ferestre si usi de balcon din lemn cu geam termoizolant pentru constructii
civile
STAS 1046 1-76 Ferestre si usi de balcon din lemn cuplate pentru constructii civile.
Tocurile
3. MOSTRE SI TESATURI
- cite doua mostre pentru fiecare tip de produs vitrina, usa de intrare, ferestre si usi Mostrele vor
fi complet echipate cu geamuri garnituri de etansare si feronerie
4. MATERIALE SI PRODUSE
4.1 Produse
- vitrine cu tocuri oarbe metalice rame fixe si mobile din metal si lemn geam termoizolarit 4 mm
la interior 5 mm la exterior, distantier 8 mm
garnitura de etansare
- completarea vositoriei anticorizive ala fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-
zise
- montarea foilor mobile precum si a geamurilor
- retusuri si completari
- finisarea si etansarea tamplariei in gol prin pervazuri, prin baghete, profilate sau eventuale
cordoane de chit
5. PROTEJAREA PRODUSELOR
Toate suprafetele tampiariei fi proteiate cu carton ondulat. eventual si folie fixata cusaci
protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.
7. MASURATORI SI DECONTARE
Lucrarile de inchidere a golurilor fata de tamplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de
operatiuni si materiale.
CAIET DE SARCINI
PARDOSELI
1. GENERALITATI
2. ALCATUIREA PARDOSELILOR
a) imbracaminte strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din
exploatare
3. MATERIALE
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prcvazute in standarde si normele tehnice de
ramura de productie specificate in capitolele respective.
La sosirea pe santier toate materiale se vor verifica daca au fost transportate si corespunzator, iar
depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnie respective
- In cazul ca proiectul nu vede astfel linia de demarcatie dintre doua doua tipuri de pardoseli care
se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii
usii in pozitie inchisa
- pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapare si la trecerea dintr-o
incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelarii pante in prioect.
- executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea straturlui
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
- la trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre
straturi.
- Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) efectuarea probelor
prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea recpectiva a tuturor lucrarilor de constructii-
montaj, acaror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
- atunci cand stratul suport al noii pardoseli este construit din plansee de beton sau beton armat,
este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de
eventualelel impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va aface cu maturi si perii.
- Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
- Conductorii electrici care se monleaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoeriti
cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
- Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dinir-un mortar de ciment, acesta se
poate transporta cu ajutorul instalatilor pneumatice pentru transportat mortare.
- Sratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfei incit sub incarcarile din exploatare sa
nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoseii. Stratul suport nu trebuie sa aiba
suprafata plana si neteda. In zonele suprafatei unde apar neregularitati care depasesc abaterile
admisibile, corectarea suprafetei se va face pnri spituirea, curatire si spalare sa, dupa care se va
aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaza:
- Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in
conformitate cu prevederile din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de
instalatii afereiite indicativ C56-75. capitolul 8 Pardose1i
- Controlul in timpi executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respctive se va face
de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol
- Stratul suport va fi construit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva.
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa de centuielile interioare au fost terminate se va
realiza din mortar de ciment marca M100T, avand consistenta de 5 cm pentru pardoseli
- inainte de turnarea mortarului de ciment suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata
- Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat la ciocanirea usoara cu
ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin- Condittile de finisare a suprafetei sapei de
egahzare smt urmatoarele
* suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bravuri, granule ramase in relief
sau adincituri); sub dreptarul de 2 m lungirne se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de
10mm
* diblurile pentru pnnderea pervazurilor trebuae fie bine incastrate in sapa, in nnumarul si
pozitiile stabilite prin proiect.
- In timpul executarii lucraritor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj se vor lua
masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment.
- de asemenea se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de
actiunea urmatoare substante agresive care le pot ataca sau distruge
* alcalii si lesii
* produse zaharoase
* uleiuri vegetale
- In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura cu minimum 4 ore
inainte de montarea imbracamintei un regim climatic cu temperatura de cel putin -16 0C si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintei pardoselii si cel putin 30 zile
dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala
a incaperilor
- Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor
cu Prenadez trebuie sa depaseasca 3% (in procente de greutate)
Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutor aparatului tip Higrodette (bazat pe
principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditatea lor) sau cu un alt
aparat smuilar.
- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2x5 cm) din suprafata
stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in coricentratie de 1%: daca portiunea
respectiva se coloreaza in roz intens stratul suport are o umiditate mai mare de 3%
- Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cind dupa
aceasta operatie ramin bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva.
Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordindu-se o atentie deosebita colturilor
intrande. Pentru indepartarea completa a prafuili se va curata apao suprafara cu o perie cu parul
scurt.
Din acest moment incaperee in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor
straine, si muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale, este
interzisa folosirea acestei incaltanimiti in afara incaperilor respective.
- Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frervente, intreaga suprafata dupa
frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1.5 mm grosime). In
cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi Normativ C 35-82).
* fisiile de mocheta se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre
ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalelor surse
de lumina naturala.
Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24
ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru diminuarea tensiunlor interne aparute in
material datorita sederii in sul a mochetei.
- Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fii croite definitiv cu 2 mm 3 mm mai scurte fata de
profliul peretelui
- La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii ctc., fisiilc covor se vor
taia si ajusta dupa contur si se resoectiv, utilizand un cutit pentru croit.
- Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele fasiilor de covor, se
vor curata bine de praf, cu ajurorul unor perii si al unei carpe.
- Fisiile de mocheta curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile
longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul
din capetele fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecar fasii sa
se suprapuna, iar spatele mochetei va fi la exterioru1 fiecarei bucle astfel formate.
- Pemru lipirea cu Prenadez 300 se va incepe cu fisia de mocheta de langa peretele cel mai
apropiat de usa de acces din incapere.
- Se aphca cite un strat de adeziv de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fisiilor
de mocheta intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel, neacoperita; de-a
lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cit si a marginilor intrande se va lasa
cite o zona de cca. 5 cm latime, neunsa de adeziv. Pentru a impiedica in aceasta faza, lipirea
covorului in dreptul marginilor
Adezivul se va aplica in strat subtire (0,2000,250 kg/mp pentru fiecare strat) si cit mai uniform:
nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).
La protiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiile de covor, pentru a putea urmari
curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor pvc
taiat la dimensiunile 2x12 cm.
- Aplicarea adezivului atit pe strarul suport cit si pe spatele fisiilor de covor din pvc pe suport
textil se va face cu a unn spaclu dintat, care se va trage in ccontact cu suprafata pe care se aplica
adezivul. astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti;
spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv
sa se prelinga pe langa marginea saclului spre partea inca neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cit mai uniform: nu se admit aglomerari (cuiburi) de
adeziv.
Canitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 kgmp, adica cite circa 0,350 kg/mp atat pentru
stratul suport cat si pentru fisia de covor.
- Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa nu se va face pe fiile de covor
gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material care se pot aseza pe stratul suport.
- Lipirea mochetei se va face dupa 2040 minute de la aplicarea, adezivului interval de timp
necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv care variaza in funcrie de umiditate si
gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire.se obtine
prin aplicarea de uscat pe stratul de adeziv: se considera ca lipirea se face numai atunci cind de
nu mai este murdarit si se smite o oarecere aderenta.
- Jumatatile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale
stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe
locul indicat. deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu rnai pot fi facute fara a
provoca deteniorari ale adezivuiui.
Aceasta asezare a fasiilor de mocheta prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv
pentru a evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala
a fiecarei fasii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre
marginile ei din axul fasiei de mocheta catre marginile sale.
In cazut falasirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fisiiior de covor se vor
aseza nistc benzi (straifuri) din acelasi materiaie, cu o latimie dc cca. 5 cm care vor fi plasate cu
fata in jos aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea tisiflor cu adeziv din dreptul rostului si sa
ajute la taierea ultericiara a mochetei
Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera pardoseala se va presa cu un
rulou metalic (cu maner lung) avind greutatea de 2530 k lungimea de 4050 cm si diametrul de
1215 cim ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale avind grosimea
de 1.52 cm (pentru lipirea mochetei) in lipsa acestul rulou pardoseala se va presa cu mana prin
interrnediul unei cirpe.
- Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata mochetei se vor indeparta imediat, dupa
fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata daca curatarea nu se face imediat
suprafata covorului va ramane patata
- Dupa minimum 24 ore de la lipirea mochetei, marginile petrecute ale fisilor de mocheta ramase
nelipite. se vor taia si lipi.
Taierea se va face incepind din aproierea unui perete si se va executa prin tragere avindu-se grija
ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele mochetei
dinspre pereti. la care nu ajunge lama cutituiui de mai sus. taierea se va face cu ajutorul cutitului
pentru croit.
- dupa taiere se vor inlatura staifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata
bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe
marginile mochetei
Cu ajulorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfringe marginile covorului timp de 2040
minute, necesar- evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se
vor presa puternic cu a unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime
sau in lipsa acestora. cu partea lata a unui ciocan de 500.. .1000 gr.
- Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va cata de urmele de
adeziv nou aparute.
- In cazul incac oentru care flsi.ile de covor necesare rezu.lta mai scurte de 4 cm aplicarea
adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaea supra a pardoselii fasiile
asezate anterior pe straturi suport pentru aclimatizare se vor ridica si depozita intr-o incapere
alaturata cu fata in jos si peste hirtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga
suprafaxa a strarului suport si a fisiilor de mocheta.
Modul de aplicare a adezivuiui timpui necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de
taiere a marginilor longitudinaie precum si modul de lipire a rosturiior vor fi acel ca si la lipirea
mochetei pe jumatati de incapere.
Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu
atentie exact pe tocul respectiv conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece
deplasarile ulterioare ale fisiel sint dificile si se produc defectiuni.
- Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport langa parete
dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de cca 50 cm unul da altul, in care se vor fixa
pervazurile in cuie
6. FINISAREA PARDOSELII
- Suprata pardoselii din mocheta si a profilelor pervaz va curata de eventualele resturi de adeziv
prin frecare cu o carpa asprs si uscata. In cazul adeziv prenadez 300, petele mai rezistente se vor
curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o cirpa aspra. In timpul acestei
operatii se vor tine ferestrele deschise.
In cazul adezivului poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet). petele mai rezistente se vor
inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o cirpa aspra.
- Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din covor sau dale din covor cu o
cirpa rnoale, umeda si bine stoarsa dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din covor
sau dale din pvc un strat subtire si uniform din ceara pentru parchetVictoria. Ceara se va lasa
sa se usuce timp de circa 60 minute dupa care cu o alta cirpa moale, curata si uscata, se va freca
usor suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc pana la lustrirea completa; in cazul lipirii
mochetei PVC CU adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), aceasta operatie se va
efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe se va face
numai dupa ca se constata lipsa solventilor inflamabili intrucit exista pericolul formarii
electricitatii statice si dcci posibilitatea initierii unui incendiu sau explozii.
- Pardoseala poate fi data in folosinta iniediat dupa lustruirea covorului in cazul lipirii cu
Prenadez 300 in cazul lipirii cu poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet) darea in circulatie se
poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea mochetei
a) - mocheta trebuie sa fie lipit pe toata suprafata iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidarie
sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umfiaturi;
b) fisiile de pvc trebuie sa fie bine alaturate: nu se admit rosturi rnai mari de 0.5 mm latime la
covor si mai mari de 0.4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi.
c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda: nu se admit portiuni in relief sau
adancituri;
e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungeniie, obiecteie fixate pe stratul stuport etc.
trebuie sa fie bine pasuite la croire.
CAIET DE SARCINI
1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton scliviste,
mozaicate si din cele prefabricate.
2. STANDARDE DE REFERINTA
3. MATERIALE SI PRODUSE
Produse:
- Trepte si contratrepte prefabricate conf. N. I. a producatorului din beton mozaicat
Materiale:
- Betonul si mortarul preparat in statiile centralizate cele mai apropiate se vor transporta
autoagitatoare
5. CONDITII DE EXECUTIE
- Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte treptele vor fi
orizontale, verticale iar plintele si vangurile vat urma linia rampei
- Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa executarea.
elementului precedent constatarea ca acesta a fast complet si bine executata.
- Se verifica existema liniei de nivel de referinta atat la partea superioara a rampei (podestrul
superior) cat si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se cotelor proprii de executie
- Se va masura inaltirnea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinand seama de numarul de
trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina inaltimea treptelor in baza careia
se stabilessc dimensiunile tip ale acestora:
- Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare. cu sau fara profil la treapta se incepe de la partea
superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de ciment 600 kg la 1 m3 nisip, cu consistenta
ce va permite sa se intinda usor cu mistria fara sa fie prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara
in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru inainte de inceperea prizei.
- Baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu rnistria pina la aparitia laptelui de ciment
aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati
de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea reperata a mistriei.
- Dupa decofrare contratreptele se var uda si cu lapte de ciment se va obtine o suprafata cit mai
linsa. similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea suprafetelor respective.
- Se va interzice circulatia pe trepte pina la maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri de
protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri. etc pe care se va putea circula.
- imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de ciment 600 kg la
m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in culorile ceruta. Pentru
colorarea mozaicului se vor adauga coloranti minerali in proportie de cel mult 5% din greutatea
cimentulul.
- Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecind intii bine, cimentul
cu colorantul uscate si apoi se rastoarna peste piatra de mozaic, se va obtine un mortarce se va
intinde usor, fara a fi fluid
- Dupa turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogajuni,
rumegus de brad care se va uda periodic.
- Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic tunat se v aface prin frecare,
slefuire. ceruire si eventual lustruire.
- In functie de timpul de priza al cimentului folosit la citeva zile dupa turnarea mozaicului. (sau
dupa caz la citeva ore) acesta se va freca manual iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine
umeda. A doua frecare ( se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pina la netezire
perfecta udandu-se suprafata cu apa. Dupa care suprafata se va matura, se spala cu apa curata, se
lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu o pasla si apoi se da cu ceara, operatii care
se fac numai in conditiile terminarii pe santier a lucranlor ce pot produce deteriorarea treptelor si
contratreptelor sau, cind se mai lucreaza pe santier, acestea se protejeaza atent pentru ca sa se
poata circula pe scari.
CAIET DE SARCINI
1 Placari cu piatra
1.1 Generaliiati
- La exterior pardoselile sint prevazute a se executa din andezi si granit natural in grosimi de 4- 5
cm
- ciment
- nisip
- o mostra din fiecare tip de marmura, piatra sau granit solicitata finisata pe culori si nuante si pe
aspecte diferite (cu sau fara venatura)
- Placajele necesare se vor taia in fabrica furnizoare la gatere sub apa si nisip sau la picar
conform specificatiilor din proiectul de stereotorni ca dimensiuni si forma.
La montaj placajele se vor corecta pe santier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor
admise la furnizor acolo unde solutia din proiectul de specialitate o cere.
- ciment
- apa
- nisip
- pietris
- in cazul placajelor lustruite ele se aseaza cu partea lustruita doua cite doua la fata pentru
a evita zgarierea;
2. Stratul suport
3 parti nisip
apa cit este necesar peatru a se face a sapa numai umeda care nu se toarna
3. Pozarea placilor
- Placile se asea.za imediat dupa intinderea stratului suport si spatiul respectiv se izoleaza in
afara circulatiei 24 ore.
- Unde montarea o cere placile se coreeteaza la fata locului prin polizare inainte de montare
- Dupa montarea placilor rosturile se umplu cu apte de ciment alb sau in culoarea in proiectul de
specialitate care pasta se indeparteaza inainre de inceperea prizei.
4. Abateri admise
- privind aspectul general al lucrarii cu referire la culoare, nuanta, rosturi, planeitate, pante,
motive decorative:
- privind corelarea lucrarilor de piatra in legatura cu lucrari de alta narura (faianta, timplarie,
mozaic,. metalice):
6. Masuratoare si decontare
Masuratorile si decontarile vor avea in vedere respectarea sau modificarea intervenita pe parcurs
fata de anremasuratoarea cit au fost stabilite la intocmirea proiectului de stereotornie si care au
intervenit din cauze obiective pe parcursul executiei.
Pardoselile se masoara si deconteaza functie de dimensiuniie placilor la rnetru patrat sau metru
linear (borduri si straifuri) conform prevederilor unitatii furnizoare.
CAIET DE SARCINI
PLACAJE DE FAIANTA
1. Generalitati
Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executare pe
pereti de zidarie. din b.c.a. sau beton.
2. Standarde de referinta
3. Mostre
Produse:
Materiale
- nisip de riu sau de cariera, bine spa granitos. conf. STAS 1667-76:
1 - Transportul si depozitarea faiantei se face arnbalata in cutii, in conditiile STAS 940 si STAS
7813-80.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numi dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective.
6. Executia lucrarilor
* Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna
dupa incercarea cu greutatea permanenta iaclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna
cu investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces- verbal.
- imbracarnintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor
placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placaje de gresie, se vor executa
numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de piacarea cu faianta,
partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului.
* Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafata usca pregatite in prealabil care
prezinta abareri de la planeitate sub 3 mm; pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala:
neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm.
* Se vor inlarura de pe suprafetele ce se vor placa resturi de mortar, praf, pete de grasime.
Rosturile zidariei trebuie curate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare
rugoasa de maxima aderenta.
* Verticalilarea supratetelor, se obtine cu ajutorul unor repere alcatuite din placi de faiante fixate
provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1m distanta intre etc. Verticala firului cu plumb
trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care
se va realiza.
* Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. inainte
de aplicare se scurg 2-3 minute.
* Primele doua placi se fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului a capetele acestuia
rezemindu-se pe cant: prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmand sa
se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind.
* Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal
pentru fixare placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala. verificata cu firul de
plumb.
* Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in aceiasi sens de montare, insa cele doua
placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente.
* Partea de sus a placajului se vatermina cu placi cu o margine rotunda
* Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%.
* Rosrurile orizonntale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in line dreapta cu
latime uniforma de 0,5 mm.
- pe pereti de caramida si beton un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj
volumetric 1:2 si apa, consistenta 10-12 cm: mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu
mistria sau canciocul in grosime 3-5 mm:
- mornarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avand dozajul de 400
kg. ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de 1:3.5:0.05 (ciment,
nisip si vat pasta) de consistenta 7 - 3 cm.;
- pe zidarie din blocuri mici de b.c.a, un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0.3 (ciment,
nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la consistenta 11-13 cm, in grosinic de 3 mm:
- montarea placilor pe blocuri de b.c.a.. se face ca acelasi mortar ca pentru sprit, avind o
consistenta 7 - 3 cm.;
- pe. rabit se va apilca direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru
grund (mortar marca M 50 T).
In cazul montarii placilor de faianta pe grinzi si iesinduri acestea se va face pe un strat suport de
1,5-2 cm grosime driscuit din grosime si striat cu mistria iar montarea placilor de fatanta se va
executa in conditii ca pe suprafetele de beton.
* Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistna pe dosul fiecarei placi de faiaina a
mortaruiui indicat mai sus. Mortarul se aplicc in grosime de 2 cm. pe cel putin 2;3 din suprafata
placii, care se fixseza prin apasare cu mina. si o usoara ciocanirc cu coada rnistriei pentru
eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu pentru
eliminarea contractiei
* Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa, executarea fiecarui rind. pe
la partea superioara a placajelor.
* Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor pentru suporti metatici se face cu ciocanetul de faianta
cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special.
* Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2
m, atit in directie orizontala cit si verticala.
* Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa.
* Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un
spaclu din material plastic, ce se executa dupa termiriarea placarii cu faianta a incaperii
respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajuiui cu o carpa umezita cu apa.
* Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de ciment-
aracet OP 25, 5:1 si apa pina la consistentu de lucru.
* Se va controla aspectul suprafetei placajului: privind aspectul general al placi se vor verifica:
uniformitatea culorilor (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea, si
orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rostunilor, fxarea placilor pe pereti.
Orizontalitaxea si verticailtatea se va verifica cu firul cu plumb, nivel acu bule de aer si cu un
dreptar.
* Suprafata placajului trebuie sa fie plana: sub dreptarul de 1.2 m se admite o singura unda cu o
sageata de max. 1 mm.
* Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
* Rindunile tie placi trebuie sa fie regulate cu rostuni rectiiinii si in continuare de latime
uniforma: nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita
neuniformitatii rosturilorde pe contur: rosturile vor fi bine umplute si lipte de ciment alb sau
colorat dupa caz.
Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport: la ciocanirea usoara a placii cu un corp cu
suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin, ln cazul placilor care nu sunt bine fixate suna
a gol , se vor scoate si se vor fixa din nou.
* La racordarea faiantei cu tencuiala. aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar
linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizorital.
Orice alta soluti de racordare nu se poute admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub
nivelul tencuielii.
hi jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice:
capace intrerupatoare. prize. etc.: gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte
sanitare nu trebuic sa fie vizibiie.
* Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea
calitatii, receptia se face cu toata exigenta.
* Placajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata. scazandu-
se goilriie mai mari de 250 cmp
* Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor se vor
plati la metru
CAIET DE SARCINI
l. Generalitati
In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si de orice fel si
aite confectii metaiice sirnilar realizate pentni bw functionare a cladirii. vor platii Ia metru.
2. Standarde de referinta
3. Materiale
Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau
subansamble conform proiecteior. gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau
alte piese din otel pentru prindere.
* existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiel, in vederea
montajului, prevazute in desene tehnice. inclusiv pozitionarea e mernclor de latura, sustinere sau
ancorare.
* verificarea dimensionala si calitativa se face prun incercari directe in tirnpul faze1or de montaj.
Abaterile admise se vor iriscrie in prevederile Normativului C56-75 - anexa 15.3 (asimilat)
tinundu-se seama de caracteristicile elementelor brute sau finite ale constructiei continute in
anexa 4.1. Ia Nornnativul C56
- Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prundere ale confectiilor
metalice, conform proiectului.
- Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj goluri, disitnte intre
elemente fie constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar. remedieri ce se impun.
- dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu
suruburi, prin sudura, etc, montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente
constructive ce vor participa la constructia respectiva atat functional cat si estetic
dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cand acestea nu au
tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari)
Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cand acesta nu
prezinta un grad satisfacator de protectie
5. Masuratori si decontari
Grilajele metalice din panouri, gata confectionate, pentru balcoane, golul ascensorului si
ventilatii se masoara si se deconteaza la metru patrat pe conturul exterior al scheletului pe care se
fixeaza.
CAIET DE SARCINI
2. Montarea panourilor
Plafoanele suspendate construite cu panouri de ipsos sunt formate dintr-o structura metalica de
sustinere alcatuita dintr-o retea de profile metalice C ( tabla zincata) pe care se insurubeaza
panourile.
4. Executarca plafonuli
- suruburile de fixare trebuiesc mascate in panouni in asa fel incat sa rezulte suprafata continua
fara a distruge cartonul care o acopera
- pentru mascarea rosturilor diritre panouri se aplica doua straturi de banda adeziva
- pentru incape cu o inaltime mai mica se vor realiza plafoane din panouni fixe prin eliminarea
tijelor de suspendare
- tavanul va permite inglobarea corpurilor de iluminat care nu vor depasi nivelul acesteia
Se atrage atentia executantului ca montare tavanului fals va fi ultima operatie din ciclul de
executie pentru a se evita incercarea acestuia cu praf rezultat din alte operatii
- executarea tuturor lucrarilor de instalatii, probarea lor, montarea elementelor de sustinere pentru
tavan
CAIET DE SARCINI
Principii
In masura in care peretii usori de compartimentare nu se executa din zidarie, acestia vor construti
ca pereti autoportanti din gips-.carton. Acestii atrebuie sa corespunda solicitarilor de protectie
fonica, protectie contra incendiilor, termica si altor exisiente care reies din caietulde sarcini
aplicabile aici.
Executie
Montarea pererilor trebuie executata in asa fel incat peretil sa nu fie deteriorati in cazul in care
corpul constructiei se incovoaie sau sufera modificari. nu se admit fisuri sau plesnituri.
Aparitia fisuribor nu face pane din capitolul Reparatii optice din serviciile ofertanrului.
Lucrarile de acest tip intra, la nevoie in garantia de minimum 5 ani a executantului. Aceasta
valabila si pentru deteriorari eventuale ale faiantelor, zugravelii s.a.m.d.
Rosturile dintre muchia superioara a peretilor si cea inferioara a plafoanelor se vor execura si
obtura in asa fel incat. in ciuda mobilitatii cinetice a acestora (dilatare etc.) cerintele de calirate
peretilor sa fie indeplinite. Se vor prevedea si executa la cladire rosturi corespunzatoare de
dilatatie.
Peretii usori se vor monta fara exceptie intre plariseul nefinisat la rosu, respectiv intre planseu si
invelitoare.
In cazuri deosebite si nurnai cu acordul beneficiarului peretii de gips-carton se vor putea monta
direct pe sapa de ciment.
Imbinari
Peretii de compartimentare montati sunt ficsi dar ei se vor prinde elastic cu dibluri
corespunzatoare de celelalte parti ale cladirii, folosindu-se benzi izolate
Structura portanta
Strucura pcrtanta a peretiior de compartirnentare consta din talpi C si profile U zincate. Care
se imbina etans la margine cu materiale izolante.
Imbinarile cu ferestrele si alte parti ale constructiei se vor executa in grosirnea peretelui.
Bordajul si Imbracarea
Bordajul se va face pe ambele parti corespunzator placilor de gips-carton folosite, dar de cel
putin 2 x 12,5 mm. Se vor folosi numai piese de imbiriare si suruburi inoxidabile.
Capetele suruburilor, rosrurile placilor, rosturile imbiriarilor s.a.m.d. se var spaclui in zona de
impact cu peretii si cu plafoanele.
Daca instructiunile de fabricatie cer aceasta, pe rostuii se va lipi banda de armare. Imbinarile C:
parti masive de coristructie se var execura cu materiale de elasticitate pemanenta pentru a evita
fisuri intre perete si partea masiva a coristructiei.
Structura peretelui
Volum
Pererii de compartimentare sunt interzisi in spatiile tehnice de orice fel, zonele receptie marfa
precum si ca pereri anrifoc. De asemenea ei surit interzisi in zone in care, din cauza solicitarilor
mecanice, peretii pot fii deteriorati.
In calculatie trebuie inclusa si efectuatea golurilor pentru ferestre si usi, subansamblele necesare
si ulterior spacluirea ingrijita a golurilor. De asemenea se vor include si cadrele corespunzatoare
din otel pentru usi.
CAIET DE SARCINI
1. Principii
Dimensiunile peretiior de cornpartirneritare a cabinelor se vor lua din planurile anexate. Acesti
pereti vor fi montati in toate toaletele comune.
Toate elementele de dotare, cum ar oglinzile, savonierele, cuierele se vor include in calculele
conform Descrierii (Caietuiui de sarcini) ca prestatii complete.
Constructia
Peretii din elementi au picioare din otel inox cu rozeta de me inox cu rolul de sustinere pe podea.
Toate feronerille sunt din otel inox inclusiv dispozitivele de fixare si irisurubare. lnstalatiile au,
in general, o inaltime de 2,00 m de la podea. Toti peretii vor fi montati vertical
Feronerii
Toate feroneriile sunt inoxidabile si cromate cu luciu. Balarnalele usilor permit o deschidere a
acestora intr-un unghi de cca. 150 Toate usile vor fi prevazute cu un dispozitiv de deblocare de
urgenta din exterior, chiar cu scule simple, si cu un indicator Liber/Ocupat. Pentru restul
materialelor auxiliare sau de echiparnent, se va lua ca standard produsul HEWI sau unul
echivalent. De regula, daca spatiul a perrnite, usile se var deschide spre interiorul cabinei.
Imbinari
Peretii de compartirnentare a cabirielor se vor rnonta fara interstitil. in asa fel incat sa nu se poata
vedea in iriteriorul cabinelor. Traversele de consolidare se vor executa din acelasi material ca si
picioarele de sustinere. Inlatimea peretilor se va prevedea in asa Fel incat la placate sa se poata
folosi numai placi de faiarite iritregi.