You are on page 1of 67

Educatie fizica

Clasa a V-a

COMPETENTE GENERALE

1. Utilizarea limbajului de specialitate in relattiile de comunicare.

2. Valorificarea informatiilor, metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si
sportului,in vederea optimizaarii staarii de saanatate si a dezvoltarii armonioase.

3. Utilizarea cunostintelor,metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si
sportului, in vederea dezvoltarii capacitatii motrice.

4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizarii si practicarii activitatilor de
educatie fizica si sport si adoptarea unui comportament adecvat in cadrul
relatiilor interpersonale si de grup.

5. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea si intelegerea ideilor,starilor
afective si a esteticului.

COMPETENTE SPECIFICE

1.1. Recunoasterea principalelor notiuni specifice domeniului.

1.2. Utilizarea terminologiei de specialitate in transmiterea mesajelor specifice.

2.1. Idendtificarea principalilor indicatori ai starii de sanatate si a modalitatilor
de mentinere a acestora.

2.2. Recunosterea celor mai importante mijloace pentru dezvoltare fizica.

2.3. Recunoasterea diferitelor reactii ale organismului la eforturi variate.

3.1. Recunoasterea calitatilor motrice in cadrul diferitelor actiuni motrice.

3.2. Realizarea de actiuni motrice simple.

3.3. Aplicarea sub forma de intrecere a deprinderilor fundamentale si a celor
sportive de baza.

4.1. Integrarea si actionarea eficienta intr-un grup prestabilit.

4.2. Colaborarea cu ceilalti membri ai grupului,in vedera constituirii deiferitelor
formatii de adunare, de deplasare, de exersare.

4.3. Indeplinirea rolurilor si respectarea regulilor specifice organizarii
activitatilor din lectie

5.1. Identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice.

5.2. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine si expresivitate.

5.3. Constientizarea si abordarea constanta a sinutei estetice.

Lucrare de licenta educatie fizica si sport
- studiu asupra imbunataȚirii
motricitaȚii in lectia de educatie fizica
la clasele a v-a de la Școala generala
apaȚa cu ajutorul stafetelor si
parcursurilor aplicative

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU ASUPRA IMBUNATAȚIRII MOTRICITAȚII IN
LECTIA DE EDUCATIE FIZICA LA CLASELE a V-a DE LA
ȘCOALA GENERALA APAȚA CU AJUTORUL
STAFETELOR SI PARCURSURILOR APLICATIVE

Ștafetele și parcursurile aplicative pentru dezvoltarea calitaților motrice CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CERCETARII 2. CUPRINS INTRODUCERE 1.2. Dezvoltarea motricitații 1. Motivul alegerii temei 5. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative 1.1. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor 3. Caracteristicile lectției de educație fizica școlara 1. Varsta școlara mijlocie 1.1. Ipoteza cercetarii 3.2.6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA STATISTICA A REZULTATELOR CERCETARII 3. Aparatele.3. Parcursurile aplicative in lecția de educație fizica 1.1. Stabilirea si descrierea probelor de control 3.3. Data. Scopul cercetarii 4.4. instalațiile și materialele folosite 2.3. Sarcinile cercetarii CAPITOLUL 1 FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII 1. locul și subiecții cercetarii 2.2. Procedura de desfașurare a cercetarii CAPITOLUL 3 PREZENTAREA.4.5. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului CONCLUZII ȘI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE . Metodele de cercetare utilizate 2. Aspecte generale 2.

in acelasi timp. ci si cand. 2. lectia de educatie fizica trebuie sa trezeasca in elev dorinta pacticarii exercitiilor fizice. educatia fizica se include in programul promovarii personalitatii omului in concordanta deplina cu exigentele de azi si de maine ale societatii noastre. despre volumul si formele activitatii fizice. il face pe elev sa inteleaga importanta utilitatea si necesitatea acestora in dezvoltarea personalitatii sale. ci si ca formare a conceptiei asupra sistemului motric al omului. INTRODUCERE 1. Dincolo de formarea deprinderilor de miscare. fundamentale stiintifice. de a se integra in ea. Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice. in activitatea generala pe care o desfasoara si o va desfasura. cu acele principii ale activititii fizice care ii vor ajuta in tot cursul vietii. Ipoteza cercetarii . ci si cu capacitatea de a intelege lumea in complexitatea ei. in legatuta cu insusirea miscarii. Una din functiile educatiei fizice pate fi definita nu numai ca dezvoltare a calitatilor motrice. efectuarea exercitiilor. Lectia de educatie fizica este eficienta nu numai atunci cand rezolva sarcini de moment. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si initierea in diferite ramuri de sport. Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si deprinderi. Aspecte generale In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala. formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice.

dau un colorit emotional si avand elemente de intrecere. exercitiile cunoscute. in sali destinate educatiei fizice. Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare. Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in sala de clasa. 3. de consolidare – fixare. pot fi folosite sub diferite forme la toate clasele. ne-am propus sa introducem in lectia de educatie fizica. Scopul cercetarii Pornind de la scopul educatiei fizice. 4. asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a elevilor. cunostintele. Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de contribuire la dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor si ne-am oprit asupra stafetelor si parcursurilor aplicative care fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si deprinderile motrice si utilitare si care valorifica in conditii noi calitative. pe terenul de sport si in orice conditii climaterice. Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le- am experimentat la clasa a V a. priceperile si deprinderile insusite de elevi in lectiile anterioare. materialele diverse folosite. Motivul alegerii temei . In cercetarea noastra am plecat de la ipoteza ca folosind ștafetele si parcursurile aplicative in cadrul lecției de educație fizica se va obține o imbunatațire semnificativa a motricitații generale a elevilor din clasele a V a. de perfecționare. de control sau de concurs) stafetele si parcursurile aplicative ca mijloace de obtinere a acestor deziderate. pe holuri. acela de a contribui la intarirea sanatatii. insusirea priceperilor si deprinderilor motrice utile in activitatea cotidiana si cele necesare performantelor sportive. indiferent de scopul ei (fie de invatare.

Integrate in continutul complex al activitatii corporale, ștafetele si parcursurile
aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace ale educatiei fizice cu importante
valente formativ - educative.

Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului
educational. Elevul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod
constient mitcarile corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea
motrica si dezvoltand calitatile motrice.

In acest proces, elevul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste
solutii care asigura succesul.

Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate
cu influentarea dezvoltarii personalitatii.

Capacitatea motrica este “un potential uman dinamic (progresiv sau regresiv) dat
de unitatea dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile motrice“.

Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si
priceperile motrice de baza si utilitor – aplicative se constituie in capacitatea motrica
generala. Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi
de capacitatea motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.

Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in
lectia de educatie fizica s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod
cat mai placut, dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru
competitie, necesitatea de a avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se
intrece pe sine si pe ceilalti si nu in ultimul rand cresterea eficientei lectiei de educatie
fizica.

Prin folosirea acestor mijloace in lectie se poate afla care sunt posibilitatile
elevilor, care sunt trasaturile de caracter dominante.

Perfectionarea capacitatii motrice in lectia de educatie fizica la clasele a V
a, cu ajutorul stafetelor si a parcursurilor aplicative, este o tema foarte atractiva, deoarece
constituie o preocupare prioritara si intra in categoria obiectivelor de rangul I, fiind si una
din cele doua laturi ale obiectului de studiu sau de cercetare specific “Teoriei si Metodicii
Educatiei Fizice“.

5. Sarcinile cercetarii

Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care
prin insumare sa ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date

Sarcinile principale au fost:

- Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.

- Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor
experimentale.

- Stabilirea strategiei de cercetare.

- Stabilirea metodelor de cercetare.

- Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.

- Formularea de concluzii si propuneri.

- Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Caracterizarea generala a varstei scolare mijlocii (preadolescența)

Preadolescenta (etapa scolaritatii mijlocii) etapa ontogenetica cuprinsa intre 10/11
si 14/15 ani, se caracterizeaza in mod esential prin faptul ca marcheaza incheierea
copilariei si inceputul fazei de maturizare. Pubertatea este o perioada de impetuase si
profunde modificari biosomatice si psihologice

In aceasta perioada de varsta scolarul inceteaza de a mai fi copil, dar nici nu poate
fi considerat matur, desi el incepe sa creada aceasta si chiar sa se impuna printr-un
comportament pozitiv.

Dezvoltarea biofiziologica

Procesul de crestere intra intr-o faza de puseu: in perioada de varf – 13 ani la fete,
15 ani la baieti – cresterea taliei este de 8-10 cm. pe an, iar a greutatii corpului de 5-6 kg.
pe an. Cresterea intensa in inaltime este insa insotita de unele stari de disconfort. Datorita
cresterii mai intense a membrelor inferioare si celor superioare, in raport cu trunchiul a
carui crestere se produce in timpul pubertatii propriu-zise si ulterior in ajunul pubertatii,
are loc o modificare a segmentelor si particularitatilor siluetei.

In aceasta perioada de varsta se desavarseste osificarea coloanei vertebrale, se
accelereaza procesul sudarii oaselor bazinului, se incheie in mare procesul de osificare a
oaselor mainii, de aici aparitia unor stangacii ale miscarilor fine ale mainii.

Cresterea mai intensa a unor segmente ale organismului precum si dezvoltarea
intr-un ritm diferit – mai lenta si mai tarzie a musculaturii decat a scheletului – modifica
partial sistemul de coordonare a miscarilor, de unde iarasi o stangacie in miscari. Aceste
stangacii dispar la sfarsitul pubertatii.

oboseala. Dezvoltarea psihica Concomitent cu dezvoltarea biofiziologica in pubertate se desfasoara intens si procesul de evolutie psihica. pe de alta parte diametrul vaselor sanguine creste mai lent decat volumul inimii. Aceste fenomene impun necesitatea evitarii factorilor suprasolicitanti. precum si unele tulburari ale activitatii nervoase: ameteli. au loc o complicare a structurii cerebrale interne si o evidenta dezvoltare a plasticitatii functionale a activitatilor nervoase superioare. Schimbari importante se produc in aceasta perioada si in structura si functiile aparatului cardio – vascular. dureri de cap. In schimb. In ceea ce priveste sistemul nervos. . masa creierului nu mai creste. exprimata prin izbucniri zgomotoase. o relativa slabire a fortei inhibitiei. dar muschiul cardiac nu se dezvolta in acelasi ritm. ritm neregulat. Ca efect. Masa si volumul inimii se amplifica. mai ales in conditii de efort sustinut. apar uneori fenomene de tulburare a circulatiei si activitatii inimii: palpitatii. Modificari complexe se produc la nivelul sistemului endocrin. cu caracter exuberant. Locul central in restructurarea generala a organismului preadolescentului il ocupa procesul maturizarii sexuale. creste presiunea sanguina. dispnee. care isi pune amprenta atat pe dezvoltarea anatomo – fiziologica cat si pe cea psihica. Perioadei preadolescentei ii este caracterizata si intensificarea dezvoltarii plamanilor: creste sensibilitatea pulmonara. Prin evidentierea caracterelor sexuale secundare se manifesta semnele maturizarii fizice a individului. ritmul inimii sporeste considerabil. prin reactii nervoase si prin prezenta unei iritabilitati generale. Se inregistreaza acum numeroase momente de instabilitate nervoasa.

categoriala. etc. Structura vocabularului se imbogateste cu noi termeni stiintifici si tehnici. reproducand esentialul. exprimand cerintele care solicita capacitatile interpretative si creatoare. debitul verbal creste. grupului social. care devine abstracta. sporesc si posibilitatile de dezvoltare a tuturor calitatilor motrice. pastrand. Si memoria inregistreaza transformari calitative: procesele sale. . mai bogate si mai facile. logica. pana acum mecanice. dobandesc treptat caracteristice logice. fixand. se dezvolta orientarea spatio-temporala. Continutul procesului de invatamant. relatarile verbale sau scrise devin mai consistente. Preadolescentul este deosebit de sensibil la manifestarile afective ale familiei prietenilor. Dezvoltarea motricitatii Datorita dezvoltarii organismului pe mai multe planuri mai ales marirea plasticitatii scoartei cerebrale si a mobilitatii proceselor nervoase excitatia si inhibitia.. in prima parte a preadolescentei. devenit mai complex. iar perceptiile imbraca accentuate forme analitice. ca si a posibilitatilor. are inca un caracter concret. O puternica influenta asupra dezvoltarii psihice la aceasta varsta o exercita continutul mai complex si formele lor variate ale activitatii pe care o desfasoara copii de varsta scolara mijlocie. idealurilor. fenomen ce marcheaza inceputul constituirii liniilor de perspective ale vietii. Preadolescentul ii este specifica afirmarea intensa a aspiratiilor. Gandirea. spiritul de observatie. etc.. Pe plan senzorial –perceptiv se constata o evidenta intensificare a dezvoltarii mai ales a capacitatilor vizuale si auditive. determina insa un salt calitativ in manifestarile gandirii. Se constata uneori o dispozitie intre aspiratii. dorinte si posibilitatile de realizare. utilizand preponderent imagini intuitive. fiind la randul sau capabil de o bogata si intensa afectiune.

alergarea este deprinderea cel mai larg utilizata. Din cercetarile facute. Redam in tabelul urmator modul de reparizare al volumelor de dezvoltare a calitatilor motrice in perioada pubertatii. Pe parcursul ciclului gimnazial exista mari disponibilitati in ceea ce priveste insusirea unor procedee specifice jocurilor sportive. fapt care trebuie impiedicat printr-o buna aplicare a alergarii in lectie de catre profesorul de educatie fizica. in diferite exercitii. Indiferent de faptul ca dezvolatrea tuturor calitatilor motrice incepe concomitent. trebuie respectata legea cresterii gradate a volumului. particularitati care se refera la gradul de maturitate al miscarilor. Prin imbunatatirea calitatilor muschilor. sporeste capacitatea de forta in regim de viteza sub forma detentei. in timp ce fetele prefera exercitiile expresive. dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare. cursivitatea. insusirea corecta a componentelor sariturilor. insa volumul alergarii scade odata cu inaintarea in varsta. fetele avand tendinta de impingere a mingii in loc sa foloseaseca procedeul de azvarlire. expresivitatea. Ca urmare a dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea progreseaza evident. In privinta motricitatii la varsta invatamantului gimnazial. . Datorita dezvoltarii morfologice din aceasta perioada si sariturile au de suferit din punct de vedere calitativ impunandu-se in acest caz o atenta indrumare a profesorului in ceea ce priveste coordonarea miscarilor segmentelor corpului. Aruncarile sunt realizate mult mai bine su mai corect de catre baieti. nu prezinta deosebiri esentiale intre baieti si fete. In aceasta perioada baietii au inclinatii spre exercitiile de forta. tempoul. ci numai unele particularitati de care trebuie tinut cont pentru a se face o judicioasa tratare diferentiala. fapt pentru care pubertatea mai este denumita “varsta indemanarii“.

4. omogene (ca varsta sau de pregatire). 3. lectia reprezinta forma de baza a organizarii procesului instructiv – educativ. Conducerea nu presupune intotdeauna o indrumare nemijlocita (mai ales cand se lucreaza pe ateliere).2. Are o durata stabila(50’. 2. structura. supla. fiind inclusa intr-un orar sau plan. perspective In cadrul sistemului formelor de activitate. Lectia de educatie fizica scolara – forma de baza: concept. 90’. 120’ in antrenamentul sportiv). Se desfasoara pe baza unei programe elaborata pe plan national (de Minister sau federatii) asigurand o indeplinire unitara a obiectivelor educatiei fizice si sportului. principala forma de organizare. tipologie. de la prescolari pana la invatamantul superior. prezentand urmatoarele caracteristici: 1. Se desfasoara cu colective de subiecti (clase. Este condusa de un „specialist ” cu o pregatire corespunzatoare. Are un volum precizat saptamanal. Fiind prevazuta in plan (de invatamant sau antrenament) este obligatorie (pentru educator si educat). echipe sau grupe) relativ constante (ca numar). cu mobilitate structurala si cu un grad crescut de adaptabilitate la conditiile concrete. in viziunea didacticii moderne. 100’. CALITATEA MOTRICA VARSTA ELEVILOR 10 –12 ani 13 – 14 ani VITEZA 30 % 25 % INDEMANARE 30 % 25 % REZISTENTTA 10 % 15 % FORTA 10 % 15 % SUPLETE 20 % 20 % 1. . Ea ramane. din considerente de ordin pedagogic cunoscute.

de verificare . b) de pregatire fizica generala (cu teme numai din calitatile motrice) intalnita in special in antrenamentul sportiv. pornindu-se de la etapele invatarii care vizeaza deprinderile si priceperile motrice. organizarii si desfasurarii sale. instituindu-se in sisteme sau cicluri de lectii. din punct de vedere al subiectului nu exista decat lectii mixte (pornind de la faptul ca in orice lectie sunt 2 sau 3 teme). Din alte puncte de vedere.monosport . In ea se respecta – ca urmare a pregatirii de specialitate a celor care conduc – cerintele generale sau fundamentale care stau la baza conceperii. – bisport – cand are teme din doua ramuri de sport. Din punctul de vedere al celui care conduce (profesor) putem avea si lectii „ pure ” (de exemplu verificare). rezultand din combinatia celor 4 tipuri In realitate.de consolidare (fixare ) . 5. dar lectia trebuie privita ca unitate. s-au stabilit urmatoarele tipuri de lectii: . . lectia mai poate fi: a) . Lectia reprezinta unitatea structurala de baza a procesului instructiv – educativ.mixte. determinata de specificul invatamantului si in mod special de teme si obiective.de perfectionare . In educatia fizica scolara se intalneste o mare varietate de tipuri de lectii.de invatare .cand are o tema sau doua din aceeasi ramura de sport. Teoretic.

Prezentarea structurii depinde de criteriul principal luat in seama (biologic.incheiere) . Structura lectiei este reprezentata de succesiunea.fundamentala. Pregatirea organismului pentru efort. c) – introductiva sau de organizare (la inceput de trimestru) .pe patru parti (organizare. impus de tipologie este constituit din ansamblul mijloacelor. care. 4.bilant (la sfarsit de trimestru sau an scolar) Lectia prezinta un continut si o structura. metodic. al altor masuri didactice. pregatire. metodelor si procedeelor metodice.fundamentala. de orientarile specifice in diferite perioade si nu in ultimul rand de „viziunea” fiecarui specialist. Continutul. Organizarea colectivului (de elevi. 3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor. viteza/indemanare. in timpul alocat. In timp. In prezent se accepta structura pe verigi. sunt: 1. Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice. „verigi” necesare pentru indeplinirea temelor si obiectivelor.pe trei parti (pregatire.pe verigi Toate acestea sunt secvente intre care nu exista o delimitare stricta. . a unor „parti”. fiind structurat intr-un anumit mod.) 2. ci o interdependenta. psiho-pedagogic). studenti. evolutia structurii lectiei a fost: . deci in totalitatea lectiei. din punct de vedere teoretic.incheiere) . o unitate. etc.

Revenirea organismului dupa efort. prinderea. acestea urmaand a constitui teme pentru acasa. s-ar putea renunta la verigile in care se vizeaza “educarea” calitatilor motrice. pe tot parcursul anului scolar. 6. Rolul și locul parcursurilor aplicative in lecția de educație fizica In lectia de educatie fizica.3. s-au consacrat unele formatii de lucru. Celelalte sunt prezente in functie de natura temelor si obiectivelor. . Dezvoltarea (“educarea”) calitatilor motrice. Toate sunt subordonate rezolvarii temelor si obiectivelor lectiei. In privinta structurii. escaladarea.7 si 8. Tot de principiul autonomiei se leaga o eventuala “rupere” de cadrul national unitar reprezentat de programa de educatie fizica. de exemplu. in nici o lectie nu pot exista practic toate aceste verigi. 5. in “perimetrul” lectiei ar aparea o serie de noutati vizand. Aprecieri si recomandari. alergarea. Un loc aparte il ocupa deprinderile motrice aplicative cum sunt: mersul. 7. ci de catre elevi.2. nu de catre specialist. indiferent de tipuri de lectie. Privind in perspectiva. aruncarea. dezvoltarea organismului elevilor se poate face prin varietatea de mijloace si metode pe care le foloseste profesorul in functie de nivelul clasei. forta sau rezistenta. catararea. se stabililesc o dozare medie a efortului. In fiecare veriga se folosesc anumite grupaje de exercitii.3. in sensul acceptarii autonomiei elevilor in cadrul lectiei. tararea. verigile 1. 8. conducerea unor verigi. sariturile. In realitate. Caracter permanent au. consolidarea. Invatarea. perfectionarea sau verificarea deprinderilor sau/si priceperilor motrice. 1.

realizarea lor la nivel superior in condittile si pe fondul solicitarilor intense a unor calitati motrice si . Parcursurile aplicative aduc un aport esential in acest sens. Fiind desfasurate sub forma de intrecere. de aceea elevii trebuie informati astfel incat sa poata face fata tuturor solicitarilor si in special celor de ordin fizic. dezvoltandu-se la elevi stapanirea de sine. a timiditatii. inventivitatea. spirit de observatie. ceea ce contrubuie la perfectionarea lor. dezvoltandu-si astfel personalitatea. Omul in viata de zi cu zi este supus celor mai diverse influente ale mediului in care traieste si munceste. apar relatii care pot favoriza transferul pozitiv intre diferitele forme de manifestare a calitatilor motrice. dezvoltarea calitatilor motrice.volitive. precum si a calitatilor moral. escaladeaza. se tareste. In timpul parcursului aplicativ. toate acestea intarindu-l din punct de vedere fizic. a deprinderilor motrice. acestea duc la invingerea sfielii. parcursurile aplicative prezinta urmatoarele particulariati metodice mai importante  permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice. Parcursurile aplicative desfasurate sub forma de joc duc la dezvoltarea calitatilor intelectuale: gandire. a calitatilor fizice si a unor forme de manifestare a acestora. Aceasta manifestare simultana a mai multor laturi ale activitatii motrice este posibila si determinata de caracterul complex al parcursurilor. sare. indiferent de natura sa apar legaturi noi si complexe intre deprinderile motrice.  raportul de intredependenta intre deprinderile si calitatile motrice. elevul alearga. Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor. aparatele. atentie. se catara. Prin denumirea de parcurs intelegem toate instalatiile. obiectele asezate pe un traseu intr-o anumita succesiune in functie de scopul urmarit. improvizatiile.  in timpul executiei parcursului.

echilibru). nici foarte complicate. obiectivele propuse indeplinindu-se cu precadere prin parcurs.Continutul parcursurilor aplicative sa corespunda particularitatilor morfo – fiziologice si psihice ale elevilor. iar regulile de desfasurare sa fie intelese si retinute de elevii participanti. Parcursurile sa nu fie nici prea simple. dezvoltarea curajului. Parcursurile se pot regasii si in partea fundamentala a lectiei de educatie fizica ajutand foarte mult la rezolvarea obiectivelor. toate stimuland dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor. In partea pregatitoare se pot folosii parcursuri simple pentru orientarea in spatiu. Aceasta alegere conditioneaza influentarea pozitiva sub toate aspectele asupra copiilor. incalzirea organismului. Parcursurile aplicative contribuie la indeplinirea sarcinilor educatiei fizice daca sunt alese cu multa atentie. captarea atentiei. Profesorul poate folosii in lectia de educatie fizica parcursul aplicativ in toate verigile acesteia. Pentru o influentare pozitiva se tine seama de urmatoarele cerinte metodice: a. parcursuri care sa contribuie la educarea sensibilitatilor motrice (ritm. b. care sa aiba reguli simple si putine. discernamant. Se vor desfasura parcursuri care sa formeze sau sa intareasca deprinderile motrice de baza. a stapanirii de sine. dezvoltarea calitatilor motrice. La alegerea parcursului se va tine seama de: scopul instructiv – educativ urmarit. captarea atentiei. dezvoltarea deprinderilor motrice. durata fiind de 2-4 minute. de vointa subliniaza importanta deosebita a parcursurilor aplicative in dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor. aplicative sau specifice disciplinelor sportive practicate in scoala. revenirea organismului. Timpul acestor parcursuri este variabil (28-35 minute). . sarcinilor lectiei.

fie ca este vorba de dezvoltarea unor calitati motrice. cea mai mare intensitate a acestuia (varful maxim se plaseaza de regula spre finalul lectiei.In ultima parte a lectiei. cu pregatire medie si cei slabi. Majoritatea specialistilor au hotarat ca in structura lectiei de educatie fizica sa fie inclusa intr-o veriga de sine statatoare si dezvoltarea calitatilor motrice. durata fiind de 3-4 minute. locul actiunilor pentru dezvoltarea calitatilor motice in structura lectiei de educatie fizica trebuie stabilit in functie de natura efortului stabilit. La incheierea parcursului. De aceea. pentru a se putea asigura o intensitate si un volum optim in vederea dezvoltarii calitatilor motrice planificate la nivelul obiectivelor propuse si pentru asigurarea posibilitatii de revenire a organismului la starea normala. jocuri sportive. de restabilire a marilor functiuni de captare a atentiei. . Pentru formarea grupelor se urmareste repartizarea proportionala a elevilor foarte buni. partea de incheiere. In timpul desfasurarii parcursului profesorul urmareste respectarea regulilor de joc si a dozarii efortului. Trebuie asigurata egalitatea numerica si alegerea capitanilor. alcatuindu-se grupe omogene ca nivel astfel sansele de victorie fiind egale. profesorul comunica rezultatul dupa care se vor executa exercitii in vederea linistirii organismului. fie ca este vorba de organizarea unei stafete. Conform structurii lectiei de educatie fizica si mai ales a dinamicii efortului. Aceleasi teme ale unei lectii se pot realiza intr-o alta ordine si in acest fel se creaza posibilitatea de revenire in timp a organismului la normal (intr-o lectie cu doua varfuri de intensitate). pot fi folosite parcursuri cu caracter linistitor.

personal. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative Eficienta exercitiului fizic in dezvoltarea capacitatilor motrice a elevilor din clasele a v a in ciclul gimnazial Parcursurile aplicative fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se aplica priceperile si deprinderile utilitare. creativ. In cadrul parcursurilor aplicative vor fii incluse deprinderi cunoscute si accesibile intregului efectiv de elevi tinand cont de mai mule cerinte: organizatorice si metodice. .  inaltimea aparatelor gradata corespunzator. 1. verificandu-se permanent. Cerinte metodice:  aparatele care pretind un grad ridicat de dificultate a exercitiilor se vor monta la jumatatea traseelor.  in ultima portiune a traseului se vor evita exercitiile cu structuri grele din cauza oboselii elevilor care nu vor mai fi apti de cele mai bune si corecte executii. Acestea valorifica in conditii noi.4. Cerinte organizatorice:  aparatele si instalatiile ce urmeaza a fi folosite in cadrul parcursurilor aplicative sa aiba o stare de functionare buna. cunostinte. insusite in lectiile anterioare sau chiar in lectia respectiva. nestudiate in prealabil. priceperi si deprinderi.  la exercitiile cu grad ridicat de dificultate trebuie asigurat locul de aterizare la sarituri si escaladari cu saltele. Parcursurile aplicative trebuie sa creeze situatii care sa ceara elevilor rezolvarea anumitor probleme in mod individual.

 pentru a oferi coonditii identice de lucru. greutate si culoare.  aparatele cu grad redus de stabilitate sa fie montate la inceputul parcursului. instalatiile trebuie sa fie dispuse la fel. deoarece solicita o concentrare mai mare. sa fie identice ca forma.  pe tot parcursul se iau masuri de asigurare si autoasigurare.  traseele pe care se desfasoara parcursurile aplicative sa solicite pemanent schimbari de directie si lucrul pe planuri diferite. alternandu-se efortul. brate.  instalatiile si aparatele sa fie montate astfel incat sa ofere mai multe posibilitati de a fi trecute. ingreunarea sau usurarea unor exercitii. cresterea sau scaderea inaltimii aparatelor. dezvoltarea fizica si bagajul motric al elevilor prin marirea sau micsorarea numarului de aparate.  efortul se va grada in concordanta cu varsta.  la parcursurile aplicative desfasurate in aer liber este recomandat sa foloseasca cu multa fantezie toate conditiile naturale existente.  exercitiile care solicita o baza mica de sustinere sa fie alternate cu cele care solicita o baza mare de sustinere.  in dispunerea aparatelor si instalatiilor se are in vedere alternarea elementelor dinamice cu cele ce contribuie la orientarea in spatiu. . marirea sau micsorarea vitezei de parcurgere a parcursului. aparatele. efortul trebuie planificat astfel incat dupa un efort pentru membrele inferioare sa urmeze un efort pentru trunchi.

franghii. actiunile sa fie executate corect din punct de vedere tehnic si sa aiba finalitate precisa. rasturnari. prinderea. Folosirea parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica pune in evidenta caracterul formativ al acestui sistem de lucru. mingi). obiectele portative (maciuci. lada de gimnastica. fanioane. precum si elemente din jocurile sportive si atletism. identica cu cea din ramura sportiva. alergarea. banci de gimnastica. Miscarile frcvent utilizate sunt: mersul. capacitatea de analiza a deprinderilor insusite. rulari. Alaturi de aceste miscari se pot introduce si elemente acrobatice: rostogoliri. saltele. salturi. catararea. saritura.  pentru recunoastere si acomodare este bine ca percursul sa fie executat de doua ori inainte de inceperea concursului intre echipele formate. .aruncarea. In experimentul pe care l-am efectuat la clasele aV. la parcursurile aplicative la care se folosesc mijloace din diferite sporturi. prin ineditul lor precum si prin starea de emulatie pe care o confera.  calitatile si deprinderile motrice dominante la aceasta varsta. Se recomanda ca la grupa de elevi cu un nivel ridicat de pregatire sa participe la stabilirea parcursului aplicativ la montarea aparatelor. escaladarea. transportul. obstacole naturale. tararea. Parcursurile aplicative sunt atractive prin caracterul spectaculos.  concordanta cu particularitatile de sex.a am selectionat cateva parcursuri aplicative in functie de:  scopul urmarit. parteneri. nivelul calitatilor si capacitatilor motrice ale elevilor. In executia parcursurilor aplicative pot fi folosite aparatele de gimnastica.

In lectia de educatie fizica folosim parcursurile in functie de o calitate dominanta pe care dorim sa o dezvoltam: parcursul pentru dezvoltarea vitezei. Un parcurs care a fost atractiv pentru elevi poate fi mentinut un anumit ciclu de lectii. consolidata. aruncarea mingii de oina de pe loc sau cu elan.chinestezic. Aceste bariere cer asigurarea stabilitatii aparatelor si obiectelor prin fixarea acestora. Pentru eliminarea monotoniei se pot include variante in asezarea fiecarui obstacol (sau executii noi). Pentru dezvoltarea parcursurilor aplicative se desfasoara pe distante scurte de 40 m. fie chiar si usoare se soldeaza cu esecuri sub diferite forme. exercitii noi. la handbal aruncarea la poarta.Fiecare parcurs contine parti mai usoare si mai dificile adevarate bariere fizice si psihologice. invatarea unor miscari noi in timpul parcurgerii. a fortei explozive. In parcurgerea parcursurilor aplicative un rol important il au analizatorii: vizual. Pentru dezvoltarea fortei explozive vom folosi in parcursuri diferite forme de aruncare cu mingi de forme diferite. relatia cu experienta motrica a elevilor din clasele V. cu pauze de revenire a organismului. pe puncte fixe. rezistentei. a atentiei. Parcursurile folosite contin miscari cunoscute. fixata. la anumite distante.acustico-vestibular. de pe loc. aruncarea cu mingia de oina la tinata fixa. din deplasare si alte forme de aruncare care se introduc in parcurs atunci cand tema lectiei impune ca aceasta calitate sa fie dezvoltata. prin acordarea de catre profesor a ajutorului si a autoasigurarii. In care pe langa alergare se executa structuri de exercitii bine cunscute cu un numar mare de repetari. Astfel se poate modifica si modul de apreciere: odata se .  preferinta elevilor.  tema si veriga lectiei.

saritura peste obstacol. Se urmareste finetea. precum si la dezvoltarea atentiei si orientarii in spatiu. Exemplu: alergare. elevii avand timp limitatt de executie. fiind pusi in situatii imprevizibile si in conditii neobisnuite. transportul unei mingi medicinale pe o distanta data. usurinta executiei. In continuare voi exemplifica cateva grupuri de exercitii care pot fi incluse in componenta parcursurilor aplicative:  exercitii de aruncare si prindere a mingii in ritm vioi cu treceri peste diferite obstacole.  exercitii de alergare pe o distanta limitata cu spatele spre directia de deplasare. alta data se dau calificative. alergare cu saritura peste coarda. rostogolire. urmata de prinderea unei mingi de cauciuc arincata de un coleg urmat de aruncare la un punc fix. Aceasta se poate executa sub forma de stafeta contribuid la dezvoltarea prezentei de spirit la perfectionarea indemanarii si vitezei de rotatie. tarare pe distante scurte si treceri printr- un cerc.  exercitii de alergare. Exercitiul fizic. mijloc de formare a personalitatii si de pregatire a omului pentru profesiuni si cerintele contemporane. . transportand doua mingi. doua rostogoliri pe o saltea din ghemuit in ghemuit.cronometreaza. trecere peste un obstacol mic. eleganta. alergare pana la linia de sosire. trebuie sa atribuie un rol deosebit constientizarii aactivitatii prin intelectualizarea procesului pedagogic de educatie fizica prin studierea cunostintelor pe aceeasi treapta de importanta cu priceperile si deprinderile motrice si prin corelarea lor optimala cu acestea. intoarcere.

Sunt insusiri inascute si dobandite in procesul instructiv. de intelegerea scopului de atins. Datele numeroaselor cercetari si teorii cu privire la legile ci conditiile eficacitatii exercitiilor indiferent de mijloacele si formele metodico-organizatorice folosite. aparitia oboselii si plictiselii. creaza disponibilitatea pentru efectuarea cresterii. de claritatea performantelor ce trebuie atinse. a gradului de complexitate. 1. a necesitatii si insemnatatii exercitiului respectiv.educativ si activitatea cotidiana care insotesc actul motic. pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii si indicatii practice:  inainte de a propune exercitiile.  eficacitatea exercitiilor este conditionata nu numai de numarul lor ci si de atitudinea constienta pe care elevii o adopta fata de acestea. se mentine atentia si se suscita interesul pentru actiune.5. Variatia se poate obtine prin schimbarea formei. Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice se dezvolta in functie de substratul morfo-functional de care depinde manifestarea unora dintre elevi: . de cunoasterea scopului teoretic al exercitiilor. a modului de executie.scopul si modalitatile de realizare a exercitiilor fizice. Prin folosirea exercitiilor variate se previne monotonia. in contextul situatiei de invatare date. este necesar ca profesorul sa se edifice pe deplin asipra posibilitatilor si limitelor acestuia. In aceasta idee cunostintele de educatie fizica au rolul de a clarifica indiferent de forma metodico-organizatorica aplicata esenta. Toate exercitiile folosite reprezinta principalele componente ale procesului instructiv – educativ cu pondere in perfectionarea capacitatii motrice umane.

 in dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa se aibe in vedere reactia organismului elevilor la efortul fizic.  dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa faca obiectul temei pentru acasa.  dezvoltarea unei calitati motrice exercita influenta asupra nivelului de dezvoltare a celorlale calitati motrice. precum si a formelor de practicare independenta. neuniforma a organelor si functiilor organismului se reflecta in dezvoltarea inegala a calitatilor si deprinderilor motrice. Volumul si intensitatea efortului fizic sunt in raport invers proportional. La baza capacitatii motrice sta exercitiul fizic alternat cu repausul.  dezvoltarea capacitatii motrice depinde de natura exercitiului fizic si a efortului fizic. Procesul de refacere se face diferit.  dezvoltarea naturala a calitatilor si priceperilor motrice se manifesta diferentiat la fete si baieti.  obtinerea unor indici superiori ai capacitatii motrice conditionata si de educarea unor trasaturi psihice. va exercita o influenta si asupra celorlelte. dezvoltarea inegala. . Mentinerea capacitatii motrice in timp se realizeaza diferentiat (inegal). acest lucru ne face sa relevam eforul fizic inaintea restaurarii totale. de dozarea acestuia la care se adauga capacitatea de efort a organismului si modul de participare al elevilor.  avandu-se in vedere relatia de interdependenta orice actiune de dezvoltare a uneia.

Sub aspectul continutului pauzele pot fi: . pasive. dar voi prezenta urmatoarele cerinte ale dezvoltarii capacitatii motrice astfel: . sex. decat dupa o preadaptare a acestora. d. Nivelul efortului preconizat trebuie sa permita revenirea indicilor pana la inceperea altor activitati. nu sunt indicate metodele si procedeele din antrenamentul sportiv. Niciodata nu vom suprasolicita organismul pana la maximum. Dezvoltarea capacitatii motrice presupune un proces indelungat. alternative Cerintele metodice privind dezvoltarea capacitatii motrice a. c. sistematic. Datorita conditiilor fata de antrenamentul sportiv. variate . Principalele efecte care vizeaza dezvoltarea capacitatii motrice. bine gandit in fiecare lectie. b. Alegerea metodelor si variantelor metodice trebuie facuta in concordanata cu particularitatile de varsta. standard . deoarece in acest caz randamentul scolar scade. . Eforturile pot fi: . active. nivel de pregatire a elevilor. pot fi tratate foarte pe larg.

sare. 1. a calitatilor morale. In timpul jocului se dezvolta atentia. priceperi si deprinderi. . se catara. o forma de manifestare specifica varstei copilariei si preadolescentei. Timpul si ritmul de executie. . intre deprinderile motrice. apar legaturi noi si complexe. . ceea ce contribuie la perfectionarea lor. distanta si durata pauzelor sunt elemente de baza cu care se apreciaza progresul. . indiferent de natura sa. Stabilirea sistemelor de actionare in diferite etape.. apar relatii care pot influeta transerul pozitiv dintre diferitele forme de manifestera a calitatilor motrice. gandirea. se tareste. miscarile devin mai precise si el se intareste din punct de vedere fizic. Stabilirea unui numar optim de repetari a volumului si intensitatii corespunzatoare efortului. Dezvoltarea calitatilor motrice prin stafete si parcursuri aplicative La varsta de 10-14 ani jocul trebuie sa ocupe un rol important in viata copilului pentru ca reprezinta unul dintre mijloacele de realizare a educatiei fizice si sportrive. valoarea incarcaturilor si durata exercitiilor. spiritul de observatie si deci implicit si personalitatea. Incadrarea exercitiilor selectionate pentru dezvoltarea fiecarei calitati motrice in sisteme precise de actionare. In timpul jocului copilul alearga.  In timpul jocului. la dezvoltarea principalelor calitati fizice. . ele reprezinta urmatoarele particularitati metodice mai importante:  Permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice.6. morale si volitive. Prin continuturile lor jocurile contribuie la formarea unor notiuni. Aplicarea cu mai mare consecventa si continuitate a sistemelor de actionare in lectia de educatie fizica pe perioada planificata. Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor.

In stafete sunt folosite numeroase exercitii si miscari din gimnastica. fapt care duce la pierderea rabdarii si la realizarea unor pauze prea mari. in conditiile si pe fondul solicitarii intense a unor calitati morale si de vointa. In alte jocuri de miscare participarea jucatorilor este simultana. Caracterul de intrecere este foarte pronuntat. cu stafeta ei isi indeplinesc sarcinile in mod succesiv. Stafetele sunt jocuri de intrecere. la cativa pasi interval. realizarea lor la un nivel superior. Raportul de interdependenta intre deprinderile si calitatile motrice. Organizarea stafetelor se face pe doua sau mai multe echipe. Se pot organiza stafete si in alte forme: raze. subliniaza importanta deosebita a acestei particularitati metodice a jocului. unele putand fi organizate si cu copii de varsta mica. Starnesc interes la toate categoriile de varsta care practica educatia-fizica. Diferitele deprinderi de miscare constituie continutul stafetelor. la majoritatea nu lipseste alergarea. cu echipele alaturate. in functie de numarul de participanti. Cand numarul de participanti este prea mic (mai mic de 5). Daca numarul este prea mare. Stafetele pot fi organizate folosind transmiterea unor obiecte sau fara obiecte. stafetele constituie categoria de jocuri de miscare care se folosesc pe scara cea mai larga in diferite forme ale procesului de educatie-fizica. Formatiile cele mai frecvent folosite sunt pe siruri. desfasurate pe echipe. fara contact direct cu adversarul. jocul se termina prea repede. . cerc. fapt care duce la ridicarea starii emotionale. Stafetele au un grad mare de accesibilitate. toate avand caracter de competitie. Avand aceste caracteristici. Numarul de jucatori dintr-o echipa trebuie sa fie in jur de 10. patrat. participantii asteapta prea mult pana le vine randul. elemente si procedee tehnice ale jocurilor sportive si ale altor jocuri care pot fi apolate in conditii variate. iar interesul si starea emotionala nu ating cotele dorite.

b. Cercul de gimnastica poate fi: a. aruncata (la cos. obiectul de joc poate fi folosit in felul urmator: Bastonul poate fi: a. c. transportata. saritura iepurelui. aruncat la distanta d. transportat. tarari in brate. rostogolita (cu mana. b. legata sau dezlegata. e. La inceputul stafetelor fara obiecte se pot folosii diferite forme si procedee de deplasare: alergare. Mingea poate fi: a. dus in echilibru. sarituri intr-un picior si pe doua picioare. aruncat pentru doborarea unor tinte aflate in picioare. manuita (prindere. tinta). schimbata pozitia lui pe locul unde este asezat. predata din alergare. mers in patru labe. capul sau picioarele). d. Esarfa sau batista poate fi: a. c. . aruncare). poarta. b. condusa. distanta. In stafetelor cu obiecte. mersul piticului.

Se recomanda ca fiecare profesor. b.  mingi de cauciuc de toate marimile. De aceea profesorul de educatie fizica se ocupa cu inventarul materialelor necesare. c. tinut in pozitia verticala. Folosind in joc materiale ca: cercuri. rostogolit. Inventarul trebuie sa cuprinda materiale ca:  mingi de oina. mingi. d. precum si de pregatirea prealabila a jocului. Indicatii pentru asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea parcursului aplicativ Cadrul de desfasurare a jocurilor trebuie sa fie corespunzator. creand un cadru mai placut. .  mingi medicinale sau saci de nisip de diferite greutati. mai atractiv. etc. maciuci. se obtine o participare mai activa a elevilor.  cercuri de lucru. aruncat pentru ochire (la cadere sa cuprinda in el obiectul care constituie tinta). trecerea prin el prin saritura iepurelui sau saritura de ghemuire. constient de sarcinile instructiv-educative ce-i revin sa se preocupe cu asigurarea unui inventar de materiale pe care sa le foloseasca in situatii de joc.  bastoane confectionate de elevi.

 bastoane de stafeta.  stegulete.  capra. benzi colorate. . Sunt necesare si alte materiale din categoria aparatelor simple de gimnastica:  bancile.  corzi pentru sarituri si sfori de diferite lungimi si grosimi.  saltelele.  materiale pentru elevi: esarfe. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  sa fie in stare de folosinta.  maciuci. numere.  lada.  sa fie curate. fanioane.

Data. creion. instalatii si materiale Pe langa traditionalele materiale (hartie. Putem aminti aici instalatiile folosite in jocul de volei chiar daca noi nu le-am utilizat in mod direct. video recorder.93 7 DRAGAN ROXANA 20 1. Aparatura utilizata in scopul cercetarii a fost: camera video.90 11 VANCEA ANDREEA 22 1.91 10 PAVEL RAZVAN 35 1.90 6 DRAGAN ESTERA 20 1. cercetarea noastra fiind constatativa: terenul. fileul. protocoale) am folosit in cadrul cercetarii si suporturi video (casete video si DVD-uri).3.00 9 LINGURAR MARIA 22 1.93 3 BORZOS MIRELA 22 1.85 8 KORODI MANUELA 22 2. locul si subiectii cercetarii Nr. camera digitala de fotografiat. NUME SI PRENUME VARSTA INALTIME 1 ARDELEAN FILIP 20 1. stalpii.crt. 2.98 5 CIMPOERIU EMIL 21 1. .1.94 4 BORZOS OCTAVIA 20 1. antenele si mingile de volei. pix. Metodele de cercetare utilizate Metodele de cercetare folosite in aceasta lucrare sunt:  metoda observatiei.2. fise de observatie. DVD player. Aparate.92 2. CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CERCETARII 2.96 2 BORZOS MARIUS 25 1.

Pentru a obtine rezultate obiective stiintifice este nevoie de o buna documentare care duce la o cunoastere reala a fondului de baza a disciplinei pe care o studiaza cat si datele noi. Studiul materialului bibliografic Toate lectiile de cercetare au la baza cunoasterea rezultatelor obtinute in domeniul in decursul timpului si a surprinde care sunt problemele. de cercetare. indoielile pe care le formuleaza cei ce au de studiat tema respectiva. intentionata. In ceea ce priveste tema lucrarii de fata. Cel ce-si propune o tema de studiu.  metoda reprezentarii grafice. volume.  metoda statistica. Metoda observatiei Observatia ca proces psihic de cunoastere activa. studiul materialului bibliografic a constat din culegerea datelor din foarte multe lucrari publicate in manuale. postulate furnizate de experienta si stiinta. sistematica are la baza un sistem de referinte. reviste de specialitete. In continuare aceste metode sunt descrise pe larg. publicatii periodice ce au avut aceeasi tema ca cea de fata. planificata. idei. . ipoteze.  metoda experimentala. trebuie sa stapaneasca tehnicile actuale ale documentarii. recente si in continua dinamica. tendintele. ipotezele. metoda conversatiei.

nivelul capacitatii motrice. Este contemplarea intentionata a unui obiect. Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita generalizare.omogenitatea clasei. . In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel. .  publicarea si interpretarea datelor.  scopuri precis formulate. intelectuale.nivelul de dezvoltare fizica. fenomen. .  inregistrarea sistematica a datelor.componenta clasei.  o buna pregatire a celui ce face observatia.  sarcini precis delimitate. Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice. .  Preliminar observand: . Observatia este un rezultat al raportului dintre cercetator si natura. proces. documet. Observatia stiintifica este caracterizata de:  caracterul fundamental teoretic si metodologic.

influenta efortului specific asupra subiectilor. f. d.  In timpul cercetarii: .interesul de participare la lectie. incredere. mimica. . b cum stabileste contactul uman cu ceilalti profesori. . . lipsit de control.modul de executie al comenzilor. . felul cum subiectul isi conduce propria organizare motrica. .nivelul calitatii motrice. c. . felul in care elevul abandoneaza situatia cu usurinta. usuratic sau cu familiarism.calitatea lectiei de educatie fizica. colegi. e. felul cum se exprima prin cuvant. In cadrul orei de educatie fizica se urmareste: a. .receptivitatea elevilor. felul cum se organizeaza actiunea: cu atentie.evolutia grupei martor si a celei de experiment. neutrii: deschis. gest. cum reactioneaza la sarcinile propuse. . .frecventa participarii individuale.sesizarea factorilor perturbatori. necesitand permanent imbold.

2 din Campina. Pentru o mai buna informare. preocuperi si opinii marturisite de subiect. i. caracterizat prin utilizarea rationamentului experimental.clasele a V a B mixte tot de la Scoala Generela nr. reactiile subiectului la propriul comportament. Metoda conversatiei Conversatia sau interviul consta in discutia tematica dintre cercetator si subiect. fapte. raportate la clasa in care se afla subiectul sau clasa respectiva. puse intr-o anumita ordine. cu cadrele didactice si cu cadrele medicale ale scolii. martor: . Claude Bernard defineste experimentul “drept o observatie provocata cu scopul de a defini un control”. etc. Metoda statistica . Ipoteza se verifica atunci cand diferenta dintre rezultatele grupelor este semnificativa. Metoda experimentala Aceasta metoda este un sistem complex de cunoastere a realitatii. evolutia raportului cu examinatorul. succesului.2 din Campina. in afara subiectilor cercetati s-au purtat discutii cu dirigintii clasei. . In vederea confirmarii sau infirmarii ipotezei lucrarii am stabilit doua grupe: . h. la rendamentul sau in fata dificultatilor. Se face pe baza unor intrebari tematice. g. Metoda experimentala verifica o ipoteza si stabileste relatii cauzale intre fenomene.clasele a IV a A mixte de la Scoala Generala nr. experimentala: ..

d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala. tendinta centrala si deviatiile de la aceasta. semnificatie pe care-l reprezinta rezultatele cercetarii. permite extragerea unor cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea rezultatelor cerceterii intr-o forma semnificativa. Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al fenomenului sau populatiilor cercetate. n = numarul de cazuri. gradul de corelatie dintre fenomene. In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici. . ca si gradul de incredere. in activitatea sportiva s-au introdus calculele matematice. Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor. Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi.Parametrii tendintei centrale – in special media aritmetica – bazata pe numarul total al valorilor individuale si care ajuta si la calculul abaterii standard. considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii: . Σ – suma X – valorile individuale obtinute n = numarul de cazuri Abaterea standard (S) S=± d2 n-1 S = suma. gradul de corelatie.

colectivul este neomogen. Grupa martorilor a fost formata din clasele a V a B mixta. Orele de educatie fizica cu acesti elevi s-au desfasurat conform orarului claselor. Clasa a V a A. cat si pe terenul de sport din incinta scolii.2 din Campina. Etapele cercetarii Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2009-2010. Organizarea experimentului Cercetarea s-a efectuat la Scoala Generala nr.2. colectivul este omogen. atat in sala de sport. saptamanal 2 ore. B mixte.Coeficientul de variabilitate (CV): M – media aritmetica S – abaterea standard Daca CV este ±10%. indica o variatie mica. Grupa experimentala a fost formata din clasele a V a A mixta. timp de un an scolar. si a cuprins doua testari. la clasele a V a A. Cu cat abaterea standard este mai mare. indica o dispersie foarte mare. 2. Metoda reprezentarii grafice Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a dinamicii fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele.B sunt formate din 8 baieti si 6 fete fiecare. . . cu atat media caracterizeaza mai inexact selectivitatea aleasa. Daca CV este ±20%.

1.Testarea finala si-a efectuat in luna mai 2010 atat a elevilor din grupa martor. Sarcinile cercetarii:  stabilirea subiectilor celor doua grupe martor si experimentala  stabilirea probelor de control  selectarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea capacitatii motrice  efectuarea testarilor initiale si finale  analizarea statistico-matematica a datelor rezultate in urma desfasurarii experimentului  formularea unor concluzii si propuneri Prima sarcina a cercetarii am reusit sa o analizez repede. 3. cat si a celor din grupa experimentala. . cea de a stabili subiectii celor doua grupe participante la experiment. 2.mai 2010.Aplicarea experimentului in perioada septembrie 2009.Testarea initiala a elevilor din grupa martor si grupa experimentala am efectuat-o la inceputul anului scolar la sfarsitul lunii septembrie.

Stabilirea si descrierea probelor de control Procesele de control puse in programa scolara pentru testarea capacitatii motrice sunt:  Procedee tehnice specifice jocului de handbal  Probe din gimastica acrobatica si sarituri Aceste probe au fost aplicate sub forma de test initial la inceputul semestrului I si test final la sfarsitul semestrului al II lea. elevii executa izolat numarul de procedee tehnice prevazute in sistemul de evaluare pentru fiecare clasa . CAPITOLUL 3 PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII 3.  Parcurs aplicativ cu elemente tehnice din hadbal.1. se apreciaza corectitudinea executiei . Probele de control obligatorii pentru insusirea unor ramuri de sport:  Efectuarea unor linii acrobatice liber alese.  Saritura cu sprijin pe aparat de gimnastica. cu apreciere prin nota la finalul ciclului de lectii. cu aprecierea prin nota la finalul ciclului tematic al lectiei. Proba 1: procedee tehnice izolate din jocul sportiv .

nota maxima de apreciere este 9 Joc bilateral . se executa izolat elemente statice si dinamice prevazute in programa . se apreciaza calitatea executiei. se apreciaza corectitudinea si cursivitatea executiei. aprecierea se face din nota maxima noua Legari de elemente acrobatice . elevul va efectua o structura cuprinzand elementele tehnico-tactice prevazute in programa . nota maxima de apreciere este 8 Structura tehnico-tactica . numarul si dificultatea procedeelor . se organizeaza pe terenuri si cu efective regulamentare . se apreciaza comportamentul in joc.. se desfasoara utilizand continuturile si regulile prevazute in programa clasei respective . se efectueaza un exercitiu liber ales cuprinzand elemente acrobatice si de legatura prevazute in programa . numarul si dificultatea elementelor componente . deci nota maxima 10 Proba 2: elemente acrobatice izolate . se apreciaza corectitudinea executiei .

“Stafeta cu stop” Descriere: . profesorul pronunta cuvantul “stop”. locul de aterizare se amenajeaza cu saltele de gimnastica . traseul cuprinzand diferite exercitii ca rostogoliri. se executa una din sariturile prevazute in programa clasei respective . . La acest semnal.2. . aprecierea se face din nota maxima 10 Saritura la un aparat de gimnastica . se apreciaza corectitudinea executiei 3. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor STAFETE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE Stafete pentru dezvoltarea vitezei a. toti elevii care se intrec in acel moment se opresc in pozitia in care au fost surprinsi la comanda.la un nou fluier. executa intreceri sub forma de stafeta..colectivul de elevi impartit pe trei echipe. intrecerea continua . escaladari etc.pe parcursul efectuarii traseului. sarituri. se executa cu bataie pe trambuluina semielastica .

la semnal.grupa care termina mai repede traseul si atinge de mai putine ori obiectele dispuse pe parcurs castiga intrecerea d. fapt ce va determina sporirea atentiei din partea elevilor. Stafeta dubla” Descriere: .in coloana . primii elevi din fiecare grupa parcurge acest traseu sinuos.urmatorul elev alearga si reaseaza maciucile in pozitia initiala . . la 2 m distanta intre ele. fara a atinge un obiect.elevii sunt grupati in doua echipe.elevii se impart pe patru grupe. asezate cate doua fata in fata la distanta de 15 m. b. se aseaza in coloana cate unul. fata in fata (doua grupe constituie o echipa) .primul elev alearga si cu ajutorul piciorului.castiga echipa care termina mai repede executia cu toti elevii c.profesorul poate comanda de mai multe ori “stop” si nu de fiecare data in acelasi moment. “Stafeta cu maciuci” descriere: .elevii dispusi in grupe de 6-7. iar in fiecare se casesc doua maciuci . doboara maciucile din toate cercurile. In acest spatiu se aseaza mai multe obiecte dispuse in zig-zag .traseul este format din mai multe cerculete. “Stafeta cu schimb de locuri” Descriere: . . dupa care se reintoarce la sirul sau .

b. primii din grupa B pornesc in cursa.grupele A se aseaza pe un traseu lung de 20-30 m astfel la 3 m distanta fata de grupa B. apoi alti 4 elevi stau dispusi in zig-zag la 1 m unul de celalalt.elevii se impart in doua echipe. “Stafeta indemanarii” Descriere: . sar de 4 ori capra si alearga serpuit printre ultimii 4 elevi.la reluare se schimba rolurile grupelor. grupa care termina mai repede castiga intrecerea. iar cand au ajuns in fata ei paseaza primului din grupa opusa si se deplaseaza la urma acesteia .echipa care a realizat prima schimbul de locuri castiga intrecerea. fiecare echipa impartindu-se la randul ei in doua grupe: A= 12 elevi si B = 4 elevi. la unul din capetele culuarului. .la semnal. .la semnalul profesorului. .elevii sunt impartiti in doua echipe egale numeric. . . Stafete pentru dezvoltarea indemanarii a. patru elevi in stand departat la 1 m distanta unul de celalalt. alti patru elevi stau capra la 2 m unul de celalalt. pornesc in dribling ocolind propria grupa. “Stafeta combinata” Descriere: . trec in ghemuit printre picioarele colegilor.plecarea in cursa a celor din grupa B se face continuu dupa ce elevul din fata trece de primul obstacol. . dupa 4 m.primul din ambele siruri au cate o minge .

“Stafeta cu sarituri la capra” . . asezate paralel.elevii sunt impartiti in doua echipe care la randul lor sunt impartite in doua grupe. se intorc cu fata spre echipa si revin in alergare. aseaza maciucile in zig- zag pe lungimea de 4 m (locuri marcate) continua alergarea 5m. le aduna si alearga sa le predea urmatorului elev. . rostogolire lunga pe saltea si predarea stafetei urmatorului elev.primii elevi din fiecare echipa stau in sprijin culcat inainte cu cate doua maciuci inaintea lor. . . ridica de pe sol o minge de handbal si efectueaza dribling alternativ cu mana stanga si dreapta: se deplaseaza lateral cu sprijinul mainilor pe banca de gimnastica si picioarele pe sol. si o coarda legata de mijlocul trunchiului. executa doua rostogoliri inainte in ghemuit pe saltea. sar peste o banca de gimnastica. .castiga echipa care termina prima.la comanda pleaca se ridica. Stafete pentru dezvoltarea fortei si detentei a. apoi reia executia. sarind coarda pana in dreptul maciucilor.acesta isi inoada mai intai coarda in jurul mijlocului. alearga 5 m. c.castiga echipa care termina prima si care executa mai corect. “Stafeta combinata” Descriere: . .echipele alearga 6m. deznoada coarda.

altii cu palma doboara un obstacol si se intorc in alergare. . In fata fiecarei ecipe la distante de 4 m intre ele se traseaza 3 linii. atingand umarul coechipierilor. alearga pana la linia a treia se intorc la linia de start si se preda stafeta prin atingerea coechipierului. unde se afla un coechipier in pozitia ghemuit executa o saritura peste capra si ramane in locul acestuia. inapoia liniei de plecare. care urmeaza sa execute acelasi lucru. “Micul maraton” Descriere: . . . . se intorc la linia de start. Descriere: .la semnal primii alearga 10 m. cel care a fost capra se inapoiaza la sfarsitul sirului.castiga echipa care termina cursa mai repede.colectivul clasei se imparte in 2 grupe egale.colectivul de elevi se imparte in mai multe grupe . “Stafeta cine alearga mai repede” Descriere: . . se intorc in alergare pana la prima linie. asezate pe siruri.primul elev din fiecare grupa alearga pana la un semn.la semnal elevii alearga pana la prima linie. elevii sunt impartiti pe doua grupe si asezati in sir inapoia unei linii. b. Stafete pentru alergarea de viteza a. o ating cu piciorul. alearga pana la linia a doua pe care o ating.castiga echipa care termina prima.

Descriere: . . restogoliri laterale pe lungimea unei saltele. restogolire inapoi in ghemuit la saltea. Stafeta 2. alergare 5 m.colectivul impartit in doua echipe egala numeric . . alergare pe banca si coborare prin sariture cu extensie. rostogolire lunga inainte la saltea. Stafete pentru gimnastica acrobatica si sarituri a. apoi saritura in adancime cu extensie. . asezata longitudinal.efectueaza saritura in sprijin ghemuit pe lada.castiga echipa care termina prima.startul se da din pozitia ghemuit . rostogolire inainte in ghemuit. alergare peste . Stafeta 3. Descriere: . .castiga echipa care termina prima stafeta.castiga echipa care executa corect si termina prima. Descriere: -colectivul impartit pe echipe efectueaza: deplasare prin sarituri pe ambele picioare pe barna de gimnastica. b. alergare 10 m. inapoia unei linii. saritura cu rostogolire la lada. c. 2 piruete. saritura in departat peste capra de gimnastica. alergare la coada sirului si transmiterea stafetei. Stafeta 1.elevii impartiti in doua echipe in sir. trecere preintr-un cerc.

inapoia unei linii .sarituri laterale peste banca de gimnastica. Descriere: . restogolire din ghemuit in ghemuit pe saltele.start din ghemuit. alergare sarind coarda pe distanta de 5 m. rostogolire inainte.castiga echipa care termina prima. 5 sarituri pe piciorul drept cu deplasare inainte. Parcurs aplicativ 2 . mers in echilibru pe banca de gimnastica. saritura in sprijin ghemuit printre brate la lada si aterizare pe saltea.castiga echipa care termina prima. sarituri succesive de pe un picior pe celalalt prin 4 cercuri asezate pe sol in zig-zag si alergare la coada sirului. 5 sarituri pe piciorul stang. . alergare la coada sirului. bataie pe trambulina si saritura in stand pe calul transversal. asezate longitudinal. amplasate la intervale de 3 pasi. Stafeta 4. .elevii impartiti in 2 echipe egale numeric. alergare. PARCURSURI APLICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE Parcursuri aplicative pentru dezvoltarea calitatilor motrice Parcurs aplicativ 1 Descriere: . ridicare prin saritura cu extensie. trecerea printr-o cutie de lada si catarare la scara mica. d. obstacole joase. alergare 5 m. coborare cu saritura in adancime.

5 sarituri la coarda. tarare 5 m. trecerea pe sub obstacol gard. saritura cu extensie.alergare pe un plan inclinat. aruncare la tinta a doua mungi mici. alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.Descriere: . alergare pana la linia de sosire. Parcurs aplicativ 7 . trecerea in tarare pe sub un obstacol gard. mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de gimnastica. Parcurs aplicativ 3 Descriere: .transportul a doua mingi medicinale 5m. alergare 5 m pana la linia de sosire. Parcurs aplicativ 4 Descriere: . trecerea peste 4 obstacole asezate orizontal. urcare si coborare a scarii fixe. Parcurs aplicativ 6 Descriere: .alergare pe 5 m. alergare printre 5 jaloane. taras prin tractiune alternativa pe banca de gimnastica. deplasare in echilibru cu mingile sub brat pe banca de gimnastica. alergare pana la linia de sosire. alergare in zig-zag peste o banca de gimnastica.alergare cu ocolirea a 5 jaloane. alergare la linia de sosire. rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit. escaladarea unui aparat de gimnastica. Parcurs aplicativ 5 Descriere: .trecerea printr-un cerc.alergare printre jaloane.mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica. primirea si pasarea de la un coechipier a unei mingi de handbal.saritura peste lada de gimnastica.

alergare cu pendularea gambei inapoi pe 6 m. rostogolire laterala pe salteaua asezate la capatul bancii. alergare la linia de sosire. tararea pe sol 6 m. aruncarea la tinta a 3 mingi de oina. alergare pa banca de gimnastica asezata inclinata. mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de gimnastica.pasire peste mingile medicinale asezate pe banca de gimnastica. alergarea cu spatele la linia de sosire. Parcurs aplicativ 11 . saritura peste trei obstacole joase. saritura peste un obstacol jos.alergare pa banca de gimnastica. alergare cu picioarele intinse inainte 6 m. aruncarea a 2 mingi de oina la tinta orizontala.imbracarea si dezbracarea unei bluze de trening. Parcurs aplicativ 8 Descriere: . alergare peste 3 obstacole joase. saritura in zig-zag in 4 cercuri asezate pe sol. saritura in adancime cu extensie urmata de rostogolire inainte. saritura pe doua picioare peste 3 obstacole joase. escaladarea lazii de gimnastica. dribling cu mana neandemanatica printre 5 jaloane cu mingea de handbal. sarituri la coarda pana la linia de sosire.sarituri pe un picior 6 m.alergare serpuita printre 5 jaloane. Parcurs aplicativ 10 Descriere: . Descriere: .alergare 6 m. Parcurs aplicativ 9 Descriere: .

trecerea taras peste 2 saniute sprijinite (legate in partea de sus cu o sfoara). alergarea cu pendularea gambei inapoi la linia de sosire.alergare serpuita printre 3 sanii. urmata de deplasare prin impingere cu picioarele pana la linia de sosire. Parcurs aplicativ 14 Descriere: .mers ghemuit 8 m. intoarcere si alergare pana la saniuta pe care o impinge pana la linia de sosire. dribling pana la linia de sosire.alergare in panta (15-20 m). mers in echilibru pe un bustean. Parcurs aplicativ 13 Descriere: . Parcurs aplicativ 15 Descriere: .Descriere: . coborare serpuita in alergare printre 5 jaloane.saritura in adancime. Parcurs aplicativ 12 Descriere: . primirea unui bulgar de zapada si pasarea acestuia inapoi. alergare in saritura pentru a atinge doi clopotei suspendati de o sfoara intre doi stalpi. aruncare a mingii de oina la tinta vertica (6 m). alergare la linia de sosire.la semnal plecare in alergare cu impingerea serpuita a unei saniute printre 6 fanioane asezare pe saniuta. trecerea pe sub un obstacol. saritura peste o sanie asezata transversal. saritura de pe un picior pe altul pe 3 trunchiuri de copaci.alergare la semnal. pendularea gambei inapoi 10 m. Parcurs aplicativ 16 . mers in patru labe 6 m. saritura peste 3 obstacole.

saritura peste coarda pe loc (15 secunde). alergare 20 m urmata de saritura in lungime la groapa de nisip. ridicari ale genunchilor la piept de 6 ori. saritura peste un sant trasat pe sol. aruncarea mingii medicinale intr-o tinta orizontala. alergare la linia de sosire. mers in patru labe 6 m. escaladarea unui obstacol inalt de 0. alergare la linia de sosire. aruncare la poarta. alergare si trecere peste 3 obstacole. cu 2 maini. pe partea lata. trecerea printre 3 cercuri. 5 flotari cu mainile sprijinite pe un obstacol. revenire la linia de plecare. atarnat la scara fixa. alergare la linia de sosire. alergare urmata de o . dribling printre 6 jaloane dus-intors. aruncarea mingii medicinale peste un gard de 1. Parcurs aplicativ 18 Descriere: . deplasare in maini alternativ pe bara transversala a portii de handbal. alergare pe 20 m. Parcurs aplicativ 17 Descriere: . aruncarea mingii medicinale inainte. aducerea mingii inapoi.alergare 25 m.escaladarea unui obiect inalt de 1 m.5 m inaltime.alergare serpuita printre copaci.alergare 20 m.Descriere: .rostogolirea mingii medicinale pe 10 m (este mentinut permenent contactul cu mingea).80 m. tarare cu tractiune alternativa in brate pe banca de gimnastica. alergare cu trecere peste 3 obstacole. Parcurs aplicativ 20 Descriere: . Parcurs aplicativ 19 Descriere: .5 m una de alta.60-0. alergare cu pasire in 4 cercuri asezate vertical la distanta de 1.

start la semnal. aruncarea mingii la partener. executarea a 10 sarituri pe loc la coarda. alergare la linia de sosire. prinderea mingii de handbal aruncata de partener. Parcurs aplicativ 4 .alergare cu spatele 5-7 m rostogolire inainte in ghemuit.35 –1. pasarea mingii in locul de unde a primit-o. alergare cu pasire peste doua banci de gimnastica asezate transversal fata de directia de alergare (la 3 m distanta una de alta) ocolirea unui obiect (minge medicinala) si revenire la linia de start. saritura pentru atingerea unei mingi suspendate la 1. Parcursuri aplicative pentru formarea deprinderilor motrice Parcurs aplicativ 1 Descriere: . rostogolire inapoi in ghemuit si la alergare la linia de sosire. mers ghemuit 6 m.start din ghemuit cu spatele spre directia de deplasare. trecerea peste 2 obstacole joase cu sarituri pe ambele picioare. Parcurs aplicativ 3 Descriere: .50 m inaltime. primirea unei mingi de handbal si conducerea ei printre 6 jaloane. Parcurs aplicativ 2 Descriere: . rostogolire la saltea. dribling printre 6 jaloane dus-intors atat cu mana dreapta. sarituri pe doua picioare. alergare 10 m. cat si cu mana stanga. alergare cu spatele le linia de sosire. alergare 6 m urmata de saritura cu bataie pe trambulina elastica.

mers in echilibru oblic in jos pe banca de gimnastica. mers in echilibru pe partea ingusta a celei de-a II a banci de gimnastica asezata oblic in sus la 30 grade. saritura in departat peste capra. alergare la linia de plecare. culegerea de pe sol a unei mingi de oina si aruncare la tinta. alergare 3-4 m. ocolirea unui obstacol.alergare 6 m.alergare pe doua banci de gimnastica asezate una in prelungirea celeilalte. Parcurs aplicativ 6 Descriere: .40 grade. alergare inapoi pana la linia de plecare.mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica. catarare pe sipca respectiva spre stanga si spre dreapta. Parcurs aplicativ 5 Descriere: . . atarnat la scara fixa apucat de ultima sipca. sprijinita de un capat de scara fixa. rostogolire inainte in ghemuit si rostogolire inapoi in ghemuit. alergare cu viteza maxima pana la linia de plecare.Descriere: . la 0 jumatate bancii intoarcere de 360 cabarare prin saritura cu extensie. alergare intr-un picior pe partea lata a bancii de gimnastica. la mijlocul bancii prindereas unei mingi de handbal aruncate de un elev si transmiterea ei acestuia inainte de terminarea mersului in echilibru. Parcurs aplicativ 7 Descriere: . deplasare prin saritura intr-un picior pe partea ingusta a bancii de gimnastica. alergare inapoi 3-4 m.mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica. mers in echilibru pe banca de gimnastica. mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica.

saritura peste capra de gimnastica prin procedeul preferat. rostogolire inainte in ghemuit. aruncare la tinta cu mingea de handbal intr-un cerc suspendat. coborarea numai in brate. catarare la scara fixa cu . slalom printe 4 mingi medicinale. prinderea si aruncarea mingii in acelasi loc.tarare inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme pe partea lata a bancii de gimnastica. catarare la scara fixa cu ajutorul mainilor si picioarelor. saritura peste o banca de gimnastica asezata transversal.Alergare pe 8m. pasare amingii de oina unui elev si reprimirea ei. Parcurs aplicativ 8 Descriere: . Parcurs aplicativ 10 Descriere: . rostogolire inainte in ghemuit. alergare 5-7 m cu trecere peste lada de gimnastica asezata transversal pe directia de deplasare. alergare pana la linia de plecare. Parcurs aplicativ 11 Descriere: .alergare 5-6 m. Parcurs aplicativ 9 Descriere: . pe partea la ta a bancii de gimnastica asezata pe lungime. catarare pe o franghie inalta de 4 m cu coborare. inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme. avand intr-o mana o minge de oina. iar in cealalta o minge de handbal. alergare la linia de sosire. tarare in pozitia pe genunchi cu sprijin pe pelme 3-5 m. tarare din pozitia culcat inainte cu impulsul alternativ al picioarelor si tractiunea bratelor pana la linia de sosire. tarare inapoi din pozitia culcat cu ajutorul bratelor pana la capatul bancii.alergare 6m.

coborare de pe banca. dupa care se inverseaza rolurile si se strabate acelasi traseu. deplasare laterala pe banca. bataie pe trambulina si saritura inalta pe o saltea. inainte pe sol. pasire pe capacul lazii de gimnastica si aruncare la poarta prin saritura.tarare pe 2 saltele asezate in lungime. Parcurs aplicativ 12 Descriere: . Parcurs aplicativ 15 Descriere: .sprijin culcat facial. varfurile picioarelor sprijnite pe banca de gimnastica. excaladarea calului asezat transversal. dribling pana la jumatatea traseului. asezarea halterelor pe sol si culegerea mingii medicinale si transportul ei pe cap pana la linia de plecsre Parcurs aplicativ 14 Descriere: . ajutorul mainilor si picioarelor si coborare.alergare 5-6 m. alergare la linia de sosire. Parcurs aplicativ 13 Descriere: . . prin tunelul facut de parteneri care stau in coloana cate unul in stand departat. alergare de viteza la linia de sosire. catarare la scara fixa si coborare.alergare 8-10 m. ridicarea si luarea unei mingi de handbal. recupererea mingii. rostogolire inainte in ghemuit pe saltea. rostogolire inainte in ghemuit pe saltea. mers in echilibru pe o banca de gimnastica. dribling cu schimbarea directiei de deplasare. rostogolire inainte in ghemuit pe saltea. transportand in fiecare mana cate o hltera de 1 kg. transportand un coleg pe spate. mers in echilibru pe partea lata a bancii de gimnastica.pase la urmatorul elev.

rostogolirea inainte in ghemuit. I. prinderea mingii de handbal si aruncarea mingii la poarta din alergare recuperarea mingii si aruncare ei la partener. alergare in dribling pana la linia de sosire. Parcurs aplicativ 18 Descriere: . 7 8 1 3. saritura pe ambele picioare 6 m.S. tarare in culcat ininte. dribling si aruncare la poarta. saritura cu pasire pe lada de gimnastica (2-3 cutii). C.C.P. Parcurs aplicativ 17 Descriere: .I. alergare 10 m cu rostogolirea unei mingi de handbal pe sol. S.roaba. mersul ghemuit 6 m. T.catararea la scara fixa. GIMNASTICA ACROBATICA CLASA a Va GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti 1.R.3. 9 10 1 2. cu schimbarea rolurilor la jumatatea traseului. 7 9 2 5. C. saritura peste capra. 8 9 1 4. 3.S.C.V. Parcurs aplicativ 16 Descriere: . 9 10 1 2. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului 1. ridicare in ghemuit cu intoarcere 1800 rulare pe spate si revenire.alergare 10 m cu transportul a 2 mingi de handbal.S. 7 8 1 5. S. C. recuperare la urmatorul elev. 8 9 1 1. rostogolirea inainte. trecerea peste 5 banci. H. N. tarand mingile in maini. 8 9 1 4.A. 7 10 3 3. deplasarea inapoi in sprijin culcat dorsal. D. 8 10 2 .

V.76% 8. 9 9 .C.71 0. 8 10 2 10.B.D.47 5.13 3. C. 6.A.A.R. E.76% 1.80% 0.I.77 8.63 0.15 0.M.30% .59% Eeperiment 7.03 0.74 9.71 0.93 12. B.36 3.G.57 0. 8 9 1 9. O. R. 7 9 2 9.46% Eeperiment 7.87 0.I.M.G. 8 9 1 10.A.39% 8.50 0.75 0.05% CLASA a V a FETE GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7.77 9. M.86 0. 8 10 2 CLASA a V a BAIETI GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7. S.30% 1.73% 1.87 0. 8 9 1 13. 8 10 2 7. T. I. 7 9 2 11. N. M. L.86 0. 7 9 2 14. M. 8 10 2 14. 9 9 . M.88 0.64 6. C. 8 9 1 8. 6. 7 8 1 8. 8 9 1 7. T. 8 10 2 12.A.M. 7 8 1 11.78% 9.83 10. A.C.36 5.R. 12.57 8. 8 9 1 13 P.06% 9.

7 9 2 11. T.57 7. I. 8 10 2 CLASA a V a BAIETI GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7.37% Eeperiment 7.C. 4.D.25 0. SARITURI LA UN APARAT DE GIMNASTICA CLASA a V a GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti 1.B.00% 1.A. R. N. 7 8 1 2.R. D. H. 8 9 1 2. T.63 0.C. 7 8 1 13.M.C. 9 10 1 7.G. 8 9 1 7. O. C. 9 9 .54 7. M. 8 9 1 14.C.94% 9.I. 6 7 1 3. 9 9 . M.62 0.A.A. S. 7 9 2 9.A.98% 0. 8 9 1 5.V.14 2. M. M. A. 7 9 2 13 P.87 0.43 4. L. 7 8 1 10.P.94% . 7 9 2 5. 8 10 2 12.75 0. 8 9 1 10. C.R. 8 10 2 8. C. N.R.62 0. 9 10 1 4.37 4. 6 8 2 6. 8 9 1 8.S. I. E.A. 11.I. T.S. 7 8 1 6.M. 8 9 1 14.G.35% 8. 8 9 1 9.S. B.M. 8 9 1 12. 9 10 1 1. 7 9 2 3. S.V. S. C.I.91 11. C.

CLASA a V A FETE GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7.87 la baieti si 7.88 la baieti si 7.57 la fete.33 0. iar la testarea finala de –9.66 0. in comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost – 7.46% 1.53% 9.67 0.85 10.07% Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost – 7.17 3.83 0.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare .83 0.71 la fetesi la testarea finala de numai –8.66 0.00% Eeperiment 7.68 7.71 la fete.56 la fete.51 5.22 4.73 9.75 la baieti si 8.85% 0.85% 9.50 la baieti si 9.

A. 8 10 2 CLASA a V a BAIETI GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7. C. S. E. M.99 0. C.38 0. C. 8 9 1 9.S. S. I. R. 8 10 2 12. 8 9 1 11.B. 4. 8 9 1 5. D. 7 8 1 11.R.24 4. 6 8 2 3.P. C.M. M. 8 10 2 3.I. C.M.A. 7 9 2 7.38 4. M. 8 9 1 13 P. 9 10 1 12. N. PROCEDEE TEHNICE DIN HANDBAL CLASA a V a GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti 1.C. T.A.A.62 0. 9 10 1 4.S.G.38 0.R.S. 9 10 1 2.C. 9 9 . I.27 4. 8 9 1 6.G. O.79 10.M.69 8. B.03% 0.A.I. 8 9 1 10.31% Eeperiment 8.00 0. 7 8 1 6.63 0.58% . 8 9 1 9. 8 9 1 8.V. 6 8 2 13.C. T.05% 1.I. 7 8 1 1. H.35% 8.52 6. M.D. A. N. T. 8 9 1 2. 7 9 2 8. 8 9 1 10. 7 8 1 7. 7 9 2 14. 7 9 2 14. L. 9 10 1 5.V. ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au fost eficiente 2.R.C.62% 9. S.

34 3.33 0.68 8. CLASA a V a FETE GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA X S CV X S CV X S CV Martor 7.83 la fete.33 5.46% 8.04% Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost –8 la baieti si 7.57 6.14 3.83 0.45% 1.50 0.64% 1. in comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au fost – 7.50 0.33 0.68% 9.63 la baieti si 7.83 0. iar la testarea finala de – 9.33 la fete.62 la baieti si .71 9.50 la fete si la testarea finala de numai – 8.01% Eeperiment 7.38 la baieti si 9.

8.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui experiment au fost eficiente .83 la fete.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI Experimentul s-a desfasurat pe perioada unui an scolar. Datorita intensitatii limita impuse de stafetele si parcursurile aplicative pulsul elevilor a atins valorile cele mai ridicate din intreaga dinamica a lectiilor respective. in care majoritatea lectiilor de educatie fizica au avut 2-3 teme privind dezvoltarea calitatilor motrice. formarea si consolidarea deprinderilor motrice specifice programelor didactice ale claselor aV a . la clasa experimentala. incat putem afirma ca aceste doua momente sunt cele mai reprezentative pentru densitatea functionala a lectiilor. lectia de educatie fizica a castigat din punct de vedere al atractivitatii. a datelor obtinute de grupa experimentala putem afirma ca ipoteza acestei lucrari a fost confirmata. stafete si parcursuri aplicative. Corespunzator ipotezei am folosit. In urma experimentului. iar parcursurile aplicative si stafetele in veriga de formare si consolidarea deprinderilor motrice. capacitatea motrica poate fi perfectionata prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica si propunem folosirea acestora mai des in lectia de educatie fizica. Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacitatii motrice poate fi dezvoltat si perfectionat mai rapid și mai eficient prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica. Dorim sa evidentiem faptul ca prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative. . Stafetele le-am folosit predominant in partea de dezvoltare a calitatilor motrice. elevii asteptandu-le si participand cu o dispozitie motrica mare. in toate lectiile pentru dezvoltarea capacitatii motrice.

Didactica si Pedagogica 3. (1974) – “Bazale fiziologice ale educatiei fizice scolare” Ed.. FIREA E. ATANASIU C. (1997) – “Educatia Fizica. ALBU C. Sport Turism 5. Sport Turism 2. (1999) – “Educatie fizica – fundamente teoretice si metodice” Ed. (1974) – “Jocuri pentru scolari” Ed. (1968) – “Jocuri de miscare pentru pionieri” Ed. (1985) – “Deprinderi motrice de baza” Ed. (1993) – “Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” Ed. (1983) – “Educatia prin jocuri de miscare” Ed. CHIRITA G. (1977) – “Educatia fizica la clasele V-VIII” Ed. EPURAN V. DEMETER A. Teoria si Bazele Metodicii” ANEFS 8. Stadion 11. (1993) – “Programarea si planificarea in educatia fizica si sportiva scolara” Ed. BIBLIOGRAFIE 1. Tineretului 4. Didactica si Pedagogica . MUJICICOV N. ATANASIU M. CARSTEA G. BRANGA D. CARSTEA G.(1984) – “Metodica educatiei fizice scolare” IEFS 13. Petru Maior 9. Universul 7. (1973) – “Jocuri de miscare” IEFS 12. Universul 6. Tineretului 10. GHERMANESCU K. CARSTEA G. BRATU I. CARSTEA G. (1983) – “Teoria si metodica handbalului” Ed.

Brasov 1999. MITRA G.F. Bucuresti 1999. XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE a V-a – a VIII- a – Aria curriculara educatie fizica si sport. Editura Universitatii Transilvania. Bucuresti 1999. Sport Turism 15. 21. S.C. XXX CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica si sport. I.C. MOGOS A. Bucuresti 2001.S. XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE I-a – a IV-a – Aria curriculara educatie fizica si sport. . Bucuresti 2001. Brasov 17. invatamant gimnazial. 20. Aramis Print.14. S. XXXXX. edit. XXX CURRICULUM NATIONAL – Ghid metodologic de aplicare a progarmei de educatie fizica si sport. Aramis Print. (2007) – Metodologia cercetarii in educatie fizica si sport. SICLOVAN I. 19. TURCU. XXX SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE – Sistemul national scolar de evaluare la disciplina educatie fizica si sport. edit. invatamant primar. Scoala Romaneasca. edit.. (1980) – “Metodica educatiei fizice scolare”Ed. 18.CURRICULUM NATIONAL – ARIA CURRICULARA E. Sport Turism 16. 22. (1979) .“Teoria educatiei fizice si sportului” Ed.