You are on page 1of 7

ABDOMENUL ACUT Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştiţi  Să definiţi

abdomenul acut chirurgical  Să prezentaţi tipurile etiopatogenetice de abdomen
acut chirurgical  Să prezentaţi aspectele clinice ale abdomenului acut chirurgical
de tip peritonitic, ocluziv, hemoragic sau ischemic  Să stabiliţi diagnosticul de
abdomen acut chirurgical de tip peritonitic, ocluziv, hemoragic sau ischemic  Să
diferentiaţi abdomenul acut chirurgical de afectiunile medicale care se manifestă
prin durere abdominală  Să elaboraţi un plan de investigaţii complementare
pentru abdomenul acut de tip peritonitic, ocluziv, hemoragic sau ischemic  Să
stabiliţi indicaţia terapeutică şi momentul operator pentru fiecare tip de abdomen
acut o Ce trebuie să faceţi  Să efectuaţi examenul clinic la un pacient cu
abdomen acut de tip peritonitic, ocluziv, hemoragic sau ischemic  Să urmăriţi pe
perioada internării un pacient cu abdomen acut chirurgical o Ce trebuie să
revedeţi (cunoştinţe şi abilităţi clinice anterioare, necesare parcurgerii capitolului)
- Examenul clinic al abdomenului - Fiziopatologia şocului - Tratamentul peritonitei
generalizate - Tratamentul ocluziei intestinale - Tratamentul apendicitei acute -
Tratamentul colecistitei acute - Tratamentul pancreatitei acute - Tratamentul
infarctului entero-mezenteric Definiţii: Termenul de "abdomen acut chirurgical"
(sau simplu “abdomen acut” – prescurtat AA) desemnează un grup larg de
afecţiuni abdominale care se manifestă clinic prin durere (Ünsoţită de semne
locale şi generale) şi care necesită un tratament chirurgical de urgenţă; Ün
absenţa tratamentului chirurgical survin alterǎri fiziopatologice progresive, care
conduc Üntr-un timp variabil la decesul pacientului. Prin "abdomen acut medical"
se Ünţeleg afecţiunile abdominale care se manifesta prin durere abdominală
acutǎ care beneficiază de tratament prin mijloace nechirurgicale (medicale); ex.:
colicile biliară şi renală, ulcerul gastric şi duodenal Ün puseu acut, limfadenita
mezenterică. "Abdomenul acut medico-chirurgical" cuprinde afecţiunile
abdominale care au ca primă indicaţie terapeutică tratamentul medical, dar care
- Ün funcţie de evoluţie - pot necesita intervenţia chirurgicală (de exemplu
pancreatita acută sau hemoragia digestivǎ superioarǎ de diferite cauze). Prin
"fals abdomen acut" se desemnează afecţiunile extraabdominale care se
manifesta prin durere abdominală şi deci pot simula un abdomen acut (de
exemplu pleurezia bazală, infarctul feţei inferioare a miocardului, acidoza
diabetică, porfiria, colica saturnină). Forme de abomen acut După mecanismul
fiziopatologic urgenţele chirurgicale abdominale se Üncadrează Ün patru
sindroame, respectiv Ün patru tipuri de abdomen acut: -sindromul de iritaţie
peritoneală (AA peritonitic) -sindromul de ocluzie intestinală (AA ocluziv)
-sindromul de hemoragie internă (AA hemoragic) -sindromul de ischemie
viscerală (AA ischemic) La tipurile de mai sus unii autori adaugă abdomenul acut
traumatic; acesta din urmă nu se constituie Ünsă ca un sindrom distinct, ci ca o
circumstanţă etiologică; abdomenul acut traumatic este fie hemoragic, fie
peritonitic, fie mixt. Abdomenul acut peritonitic reuneşte afecţiunile abdominale
care evoluează cu inflamaţia seroasei peritoneale şi se manifestă clinic prin
semnele de iritaţie peritoneală (vezi peritonita generalizată) Abdomenul acut
ocluziv este determinat de oprirea completă şi persistentă a tranzitului digestiv
(ocluziile intestinale) datorită existenţei unui obstacol mecanic (vezi ocluziile
intestinale) Abdomenul acut hemoragic reuneşte afecţiunile ce evoluează cu
hemoragie internă. Hemoragia internă se poate produce Ün lumenul digestiv -
situaţie Ün care se exteriorizează prin hematemeză, melenă sau rectoragie şi
vorbim de hemoragie internă exteriorizată -sau se produce Ün cavitatea

aceasta duce la strangularea pediculului vascular şi la Üntreruperea circulaţiei sanguine (iniţial venoase şi apoi arteriale) la nivelul organului torsionat. urmată de necroză şi perforaţie. Uneori diagnosticul etiologic nici nu poate fi stabilit preoperator cu exactitate (putàndu-se preciza numai tipul de abdomen acut). Torsiunea de organ constă Ün rǎsucirea unui organ abdominal mobil (ovar.situaţie Ün care apar numai semnele şocului hemoragic. Ün care operaţia trebuie fǎcutǎ Ün interval de càteva minute-ore (este cazul hemoragiei importante – de ex. ân faţa unui pacient cu durere abdominală acutǎ stabilirea diagnosticului trece prin 2 etape: -afirmarea sau excluderea abdomenului acut (urgenţă abdominală) . ân această etapă se exclud afecţiunile care se manifestă prin durere abdominală. Cauzele obişnuite ale acestui tablou clinic sunt sarcina ectopicǎ ruptǎ şi . odatǎ stabilit diagnosticul de AAC şi implicit indicaţia operatorie Diagnosticul de abdomen acut este deci unul provizoriu care atrage Ünsă atenţia asupra necesităţii intervenţiei terapeutice imediate. tulburările hidro-electrolitice şi acido-bazice. Caracterele durerii şi celelalte simptome şi semne clinice contureazǎ patru tablouri clinice principale de abdomen acut: -durere abdominalǎ + şoc -peritonita generalizatǎ (durere abdominalǎ + iritaţie peritonealǎ generalizatǎ) -peritonita localizatǎ (durere abdominalǎ + iritaţie peritonealǎ localizatǎ) -ocluzia intestinalǎ (durere abdominalǎ + oprirea tranzitului intestinal + distensie abdominalǎ + vǎrsǎturi) Durere abdominalǎ Çnsoţitǎ de şoc Este cel mai dramatic şi mai rar tablou clinic de abdomen acut.etapă decisivă pentru formularea indicaţiei operatorii. aceasta duce la ischemia şi necroza intestinului (Ün totalitate sau numai a unei porţiuni). Anamneza şi examenul clinic sunt hotăràtoare pentru diagnostic şi trebuie efectuate minuţios. Ün cadrul căreia tratamentul chirurgical are un rol esenţial. prin perforaţia intestinală la nivelul zonelor de necroză apare apoi şi peritonită. distensia abdominală. important Ün aceste cazuri este stabilirea indicaţiei operatorii: intervenţia chirurgicală trebuie să aibă loc Ün timp util. Referitor la momentul intervenţiei chirurgicale Ün abdomenul acut chirurgical e de reţinut cǎ existǎ trei tipuri de indicaţie operatorie de urgenţǎ: -extremǎ urgenţǎ. Ün care operaţia se va face dupǎ o pregǎtire scurtǎ .pànǎ la 6 ore (este cazul peritonitei) -urgenţǎ amànatǎ. In cazul torsiunii unor segmente ale tubului digestiv (volvulus) la fenomenele ischemice se asociază şi ocluzia intestinală. ocluzia intestinalǎ) Simptomul central al abdomenului acut este durerea. Infarctul entero-mezenteric este cauzat de Üntreruperea circulaţiei mezenterice. Diagnosticul abomenului acut Metodologia stabilirii diagnosticului abdomenului acut cuprinde aceleaşi mijloace ca şi Ün celelalte afecţiuni (anamneza. ficat) -urgenţǎ imediatǎ. dar se rezolvă prin mijloace terapeutice nechirurgicale (abdomenul acut medical şi falsul abdomen acut) Which of them has an ‘acute abdomen’? -stabilirea diagnosticului pozitiv de sindrom sau afecţiune . Abdomenul acut ischemic cuprinde infarctul entero-mezenteric şi sindromul torsiunii de organ. o rupturǎ de splinǎ. intestin subţire. trompă uterină. Ün care operaţia se va face dupǎ un interval mai lung de pregǎtire ( de obicei 12-24 de ore) (de ex. Cauzele cele mai frecvente ale durerii abdominale acute sunt prezentate Ün figura de mai jos. stomac.această etapă nu este Ünsă decisivă. tumoră uterină pediculată. colon sigmoid) Ün jurul axului său vascular.atitudine impusă de necesitatea precizării precoce a diagnosticului. staza digestivă. de obicei càteva ore (de aceasta depinzànd viaţa bolnavului). care agravează evoluţia. examenul obiectiv şi investigaţiile complementare). dar prompt .peritoneală . Elementele fiziopatologice comune tuturor formelor de abdomen acut chirurgical sunt: hipovolemia (reducerea volumului sanguin circulant).

ca urmare palparea ombilicului este o manevrǎ eficace la pacienţii cu peritonitǎ generalizatǎ. ân acest interval se vor face – Ün funcţie de suspiciunea clinicǎ – şi càteva investigaţii complementare (vezi mai jos). infarctul entero-mezenteric şi pancreatita acutǎ severǎ – Ün special atunci cànd sunt neglijate sau survin la o persoanǎ cu afecţiuni cardiovasculare preexistente.anevrismul rupt al aortei abdominale. Şi alte afecţiuni abdominale se poat manifesta prin asocierea “durere şi şoc”: ocluzia intestinalǎ. o astfel de palpare poate da impresia falsǎ de iritaţie peritonealǎ la pacienţi fǎrǎ abdomen acut. apărarea muscularǎ). Astfel pe mǎsurǎ ce peritonita evolueazǎ se instaleazǎ distensia abdominalǎ care estompeazǎ contractura şi mimeazǎ ocluzia intestinalǎ. Toate au indicaţie de operaţie Ün decurs de càteva ore. distensie abdominalǎ (meteorism). La nivelul ombilicului peritoneul parietal e situat cel mai aproape de tegument. afecţiunile responsabile de iritaţie peritonealǎ localizatǎ nu se opereazǎ imediat. semnul Blumberg. diverticulita sigmoidianǎ (Ün cadranul inferior stàng). Reamintim Ün figura de mai jos cele douǎ metode de Ümpǎrţire topograficǎ a adbomenului: Ün 4 cadrane sau Ün 9 cadrane. distensia abdominalǎ puţin importantǎ. iar tranzitul intestinal pentru materii fecale şi gaze . ameţeala şi vertijul. Cea mai frecventǎ greşealǎ la examinarea pacienţilor cu durere abdominalǎ este palparea brutalǎ şi prea profundǎ. Gravitatea acestor situaţii clinice este datǎ de hemoragie. oprirea tranzitului intestinal şi vǎrsǎturi. perforaţia colicǎ şi apendicita perforatǎ. semnele de iritaţie peritonealǎ (apǎrare muscularǎ. altele pot fi estompate. pregǎtirea preoperatorie se rezumǎ la accesul venos şi tratament volemic. durere la tuse sau la percuţie) vor fi limitate la acest nivel. Tabloul clinic asociazǎ durerea cu semnele şocului hemoragic (hipotensiunea. Cadranul superior stàng este foarte rar sediul unei iritaţii peritoneale localizate. âmpǎrţirea topograficǎ a abdomenului – utilǎ pentru descrierea şi interpretarea semnelor clinice Cele mai frecvente cauze de iritaţie peritonealǎ localizatǎ sunt: apendicita acutǎ (Ün cadranul inferior drept). ca o precauţie pentru evitarea acestei confuzii se recomandǎ determinarea amilazemiei la toţi pacienţii cu suspiciunea de abdomen acut. palparea trebuie sǎ fie delicatǎ. Ca urmare Ün caz de dubiu diagnostic pacientul va fi reexaminat repetat Ün urmǎtoarele ore. Ün cele ce urmeazǎ vom utiliza pe prima dintre acestea. Uneori pancreatita acutǎ determinǎ apǎrare muscularǎ periombilicalǎ putànd fi confundatǎ cu peritonita. Aceste situaţii se opereazǎ de urgenţǎ (extremǎ sau imediatǎ). adesea dupǎ càteva ore apar şi “semnele lipsǎ”. Peritonita localizatǎ La pacienţii la care procesul inflamator intraperitoneal este limitat la o regiune a abdomenului. Peritonita generalizatǎ Tabloul clinic al peritonitei generalizate asociazǎ durerea abdominalǎ cu semnele de iritaţie peritonealǎ (contractura muscularǎ. Ocluzia intestinalǎ Tabloul clinic al ocluziei intestinale constǎ Ün durere abdominalǎ. Alte manevre utile pentru evidenţierea iritaţiei peritoneale sunt: sǎ solicitǎm pacientul sǎ tuşeascǎ (apare durerea) sau sǎ facem o percuţie blàndǎ a abdomenului (produce durere – semnul colpoţelului). Cu excepţia apendicitei acute. La vàrstnici (care au un perete abdominal slǎbit şi o reactivitate scǎzutǎ) semnele de iritaţie peritonealǎ pot fi dificil de sesizat. Acest interval va fi folosit pentru càteva investigaţii complementare şi pregǎtirea preoperatorie (vezi mai jos). lipotimie – Ün special la trecerea Ün ortostatism). paloarea. Semnele de iritaţie peritonealǎ sunt uneori estompate. colecistita acutǎ (Ün cadranul superior drept). Cele mai frecvente cauze de peritonitǎ generalizatǎ sunt: perforaţia ulceroasǎ. ân funcţie de localizarea obstrucţiei unele din aceste semne clinice pot fi predominante. Astfel Ün ocluzia intestinalǎ Ünaltǎ predominǎ vǎrsǎturile şi durerile colicative. tahicardia.

Cercetarea punctelor herniare este obligatorie la pacienţii cu ocluzie intestinalǎ. ân momentul diagnosticului e necesarǎ o selecţie rapidǎ a acelor investigaţii care pot fi relevante pentru diagnostic. ân practicǎ ne folosim de urmǎtoarele: -examinǎri citologice sanguine : H. recomandarea este cu atàt mai importantǎ la bolnavii obezi. Examenul sumar de urinǎ poate evidenţia proteinurie. ân ocluzia intestinalǎ joasǎ vǎrsǎturile apar tardiv. la care o eventualǎ hernie femuralǎ strangulatǎ poate scǎpa neobservatǎ la un examen clinic superficial. cistopielita produc durere. cu durere abdominalǎ ar putea intra Ün discuţie o sarcinǎ extrauterinǎ. ca urmare rezultatul unei astfel de determinǎri nu poate fi aşteptat dacǎ starea pacientei impune intervenţia chirurgicalǎ de urgenţǎ. care impune laparotomia de urgenţǎ pentru hemostazǎ. Amilazemia este utilă pentru diagnosticul pancreatitei acute şi diagnosticul diferenţial cu alte forme de abdomen acut (Ün primul rànd peritonita). iar distensia abdominalǎ marcatǎ.Hct. Tuşeul rectal este de asemenea obligatoriu. urmǎrirea lor Ün dinamicǎ e necesarǎ pentru ajustarea tratamentului. O anamnezǎ şi examinare atentǎ şi càteva investigaţii rapide şi simple (electrocardiograma. abces tubo-ovarian. ocluzie intestinalǎ. Gonadotrofina corionicǎ umanǎ (β-HCG seric) se foloseşte pentru diagnosticul de laborator al sarcinii. Durere + IRITATIE PERITONEALA Durere + SOC Durere abdominala Durere + IRITATIE PERITONEALA LOCALA Probabil: -sarcina ectopica rupta -anevrism rupt al aortei abdominale Posibil: -pancreatita acuta -infarct enteromezenteric -ocluzie intestinala. Investigaţii complementare Investigaţiile cmplementare sunt utile pentru stabilirea diagnosticului şi pentru evaluarea statusului biologic al bolnavului. altele Ocluzie intestinala: -tumora -hernie strangulata -bride -invaginatie -alte cauze Anamneza Ex. O eroare diagnosticǎ care ar duce la o laparotomie inutilǎ la un astfel de pacient poate fi catastrofalǎ. nu e momentul unor investigaţii sofisticate. Reaminitim Ünsǎ cǎ tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte e dominat de hemoragia acutǎ severǎ. oprirea tranzitului intestinal este precoce. . constatarea e utilǎ pentru diagnosticul diferenţial (colica renalǎ litiazicǎ.Hb. La o pacientǎ cu amenoree secundarǎ. Electrocardiograma (ECG) se face pentru diagnosticarea sau excluderea unu infarct miocardic inferior. obiectiv Afecţiuni medicale grave care pot mima un abdomen acut ân stabilirea diagnosticului la un pacient cu durere abdominalǎ acutǎ trebuie sǎ ţinem seama de faptul cǎ o serie de afecţiuni medicale (non-chirurgicale) – abdominale sau extraabdominale – pot mima un abdomen acut! Douǎ dintre acestea trebuie avute Üntotdeauna Ün minte datoritǎ riscului vital pe care Ül au: infarctul miocardic inferior şi ceto-acidoza diabeticǎ. diverticulita) Posibil: -alte cauze de peritonita generalizata Durere + OPRIREA TRANZITULUI INTESTINAL Probabil: -apendicita acuta -colecistita acuta -diverticulita sigmoidiana Posibil: -diverticulita Meckel. care poate fi interpretatǎ eronat ca semn al unui abdomen acut). peritonita neglijate Probabil: -apendicita perforata -perforatie ulceroasa -perforatie colica (tumora. radioscopia toracică -ecografia abdominală -computer-tomografia abdominalǎ Examinǎrile hematologice sunt utile pentru evidenţierea anemiei (posthemoragicǎ. glicemia) evitǎ o asemenea eroare. L. VSH -amilazemia -parametrii acido-bazici -gonadotrofina corionicǎ umanǎ -examenul sumar de urinǎ -electrocardiograma -radioscopia abdominală simplă. Parametrii acido-bazici sunt necesari Ün toate formele de abdomen acut care evolueazǎ cu şoc (peritonitǎ. infarct enter-mezenteric) pentru evaluarea dezechilibrului metabolic acido-bazic. hematurie. Ün contextul unei neoplazii oculte) sau a unui proces inflamator. leucociturie.poate fi Üncǎ prezent càteva ore. pancreatitǎ.

Üngroşarea peretelui colecistului. Ün cuiburi de ràndunică sau mari. recoltarea unor probe biologice (pentru determinarea grupului sanguin. hematologice şi biochimice. . care altereazǎ capacitatea organismului de a suporta stress-ul operator şi de recuperare postoperatorie. Tipul nivelelor aerice (mici. abces tubo- ovarian. lichid liber Ün cavitatea peritonealǎ. Stabilirea momentului operaţiei rezultǎ pe de o parte din necesitatea unei intervenţii càt mai rapide şi pe de altǎ parte din necesitatea corectǎrii parţiale de deficitelor biologice şi metabolice. Datele paraclinice vor fi interpretate Üntotdeauna Ün context clinic. pot apǎrea şi la bolnavi cu colici renale. La pacienţii cu peritonitǎ generalizatǎ intervalul pànǎ la operaţie e folosit pentru càteva mǎsuri terapeutice (acces venos.) -abcese intraabdominale -anevrismul aortei abdominale etc. iniţierea tratamentului volemic. eventuale cauze (tumorǎ colicǎ sau intestinalǎ) pot fi obiectivate -semne de colecistitǎ acutǎ (litiazǎ vezicularǎ. càt şi bolile asociate produc Ünsǎ o serie de dezechilibre fiziopatologice. Pregǎtirea preoperatorie constǎ Ün accesul venos. Atàt boala chirurgicalǎ. Aduce informaţii utile Ün o serie de afecţiuni abdominale acute: -abcese intraabdominale (diverticular. anevrism rupt al aortei abdominale. pline cu aer şi lichid – Ün ocluzia intestinalǎ. natura şi raporturile unor formaţiuni tumorale sau pseudotumorale (tumori abdominale. care ar putea mima un abdomen acut. biliare. hidronefrozǎ) Computer-tomografia abdominalǎ poate evidenţia: -leziunile pancreatice Üntr-o pancreatitǎ acutǎ -leziuni traumatice ale ficatului. microabcese Ün perete. pelvin) -semne de peritonitǎ (pneumoperitoneu. ân pancreatita acută poate fi obiectivată la radioscopie dilataţia primei anse jejunale (ansa santinelă). tratament antibiotic. peretele colecistului cu dublu contur. bloc subhepatic) -hematom hepatic sau splenic – Ün caz de traumatism abdominal -afecţiuni ale sferei genitale (chist ovarian. Radioscopia abdominală simplă este importantă pentru diagnosticul peritonitei şi al ocluziei intestinale prin constatarea pneumoperitoneului (specific pentru peritonita generalizată prin perforaţia unui organ cavitar) şi nivelelor hidroaerice (specifice pentru ocluzia intestinală). centroabdominale. Intervenţia chirurgicalǎ se face Üntr-un interval de càteva ore (pànǎ la 6 ore) (vezi peritonita genenalizatǎ). sarcinǎ ectopicǎ etc. apendicular.a. apendicular. acido- bazic. durere la compresiunea cu traductorul) -distensia anselor instestinale sau colice. Ecografia este cea mai comunǎ investigaţie imagisticǎ. bloc subhepatic. anse intestinale dilatate. splinei sau rinichilor -prezenţa. Evident cǎ nu toate aceste investigaţii sunt disponibile Ün orice serviciu de urgenţǎ sau Ün orice moment. electrolitic.) -litiazǎ renalǎ – semne directe (calcul) sau indirecte (hipotonie pielo-calicealǎ. traumatism cu ruptura unui viscer parenchimatos) se opereazǎ Ün urgenţǎ imediatǎ. probelor hematologice şi biochimice) şi Ünceperea tratamentului volemic (eventual transfuzia de sànge). aspiraţie gastricǎ). Nu risipiţi timpul cu investigaţii inutile! Momentul operator în abdomenul acut Abdomenul acut chirurgical implicǎ prin definiţie necesitatea intervenţiei chirurgicale. dispuse de-a lungul cadrului colic) este un argument Ün diferenţierea ocluziei Ünalte de ocluzia joasă. hematom retroperitoneal ş. diverticulitǎ sigmoidianǎ pseutumoralǎ etc. recoltarea unei probe de sànge pentru ex.Radioscopia toracicǎ poate descoperi semnele radiologice ale unei afecţiuni pleuro-pulmonare bazale. Pacienţii cu semnele şocului hemoragic (sarcinǎ extrauterinǎ ruptǎ. cu peristalticǎ scǎzutǎ sau absentǎ şi conţinut hidroaeric. Prezenţa nivelelor hidro-aerice nu e Ünsǎ patognomonicǎ pentru ocluzia intestinalǎ. dar acest semn e inconstant. E de dorit ca pacientul ce urmeazǎ sǎ fie operat sǎ fie Üntr-o condiţie biologicǎ càt mai bunǎ. pancreatitǎ acutǎ.

Cuprinde corectarea hipovolemiei. (vezi colecistita acutǎ). Conduita terapeuticǎ depinde de aceastǎ diferenţiere. dupǎ o sǎptǎmànǎ de tratament antibiotic pentru stingerea procesului inflamator acut. electrolitic şi acidobazic. Odatǎ stabilitǎ necesitatea operaţiei şi a gradului de urgenţǎ a acesteia e mai puţin important sǎ se stabileascǎ cu exactitate diagnosticul etiologic. Odatǎ stabilit diagnosticul şi strategia terapeuticǎ nici o Üntàziere a tratamentului antialgic nu se justificǎ. situaţie Ün care se recomandǎ operaţia dupǎ o minimǎ echilibrare volemicǎ şi electroliticǎ pentru a preveni necroza ansei strangulate. 5. Pregătirea preoperatorie poate avea o durată mai scurtă sau mai lungă . abcese. Pregǎtirea preoperatorie constǎ Ün tratamentul volemic. Propuneţi conduita terapeutică Ün cazul pacientului examinat.  Intrebări recapitulative: Enumeraţi tipurile etiopatogenice de abdomen acut. 3. propuneţi un plan al analizelor de laborator şi examinărilor paraclinice.Ün funcţie de gradul de urgenţǎ şi de gravitatea tulburărilor generale. Urmăriţi pacientul şi notaţi in caietul de stagiu rezultatul investigaţiilor. Apendicita acutǎ se opereazǎ Ün càteva ore de la momentul diagnosticǎrii. combaterea distensiei abdominale şi a stazei digestive prin aspiraţie gastrică. oxigenoterapie (vezi ocluzia intestinalǎ). La un pacient cu un tablou clinic neclar o examinare fǎcutǎ la 1-2 ore poate releva “semnele lipsǎ”. combaterea durerii. Pancreatita acutǎ beneficiazǎ de tratament conservator. Dupǎ remisiune. ân privinţa colecistitei acute existǎ 2 atitudini : operaţia Ün primele 24 de ore de la debut sau operaţia “la rece”. Prognosticul pacienţilor cu abdomen acut chirurgical depinde de precocitatea diagnosticului şi a tratamentului adecvat. Elementele fiziopatologice . tratament antibiotic şi antialgic. ân acest interval se vor face càteva investigaţii minimale selectate Ün funcţie de suspiciunea diagnosticǎ clinicǎ . ân cazul infarctului enteromezenteric e recomandat ca intervenţia sǎ fie càt mai precoce (vezi infarctul enteromezenteric). Asistaţi la intervenţia chirurgicală. aspiraţia gastricǎ.Ocluzia intestinalǎ se trateazǎ de obicei ca o urgenţǎ amànatǎ (operaţie dupǎ 6- 24 de ore). Se evitǎ administrarea de antialgice la un pacient cu durere abdominalǎ acutǎ pànǎ la stabilirea diagnosticului. 1. corectarea tulburărilor hido-electrolitice şi acido-bazice. un abdomen acut medical sau un fals abdomen acut. Intervenţia chirurgicală este actul terapeutic esenţial (nu există alternativă la tratamentul chirurgical!) 7. Forma cu bloc apendicular se va trata conservativ sau operator Ün funcţie de evoluţia blocului (vezi apendicita acutǎ). Pe baza acestora şi a unui minim de investigaţii complementare se stabileşte indicaţia operatorie. La un pacient cu durere abdominalǎ se recomandǎ de principiu sǎ se evite administrarea antialgicelor pànǎ la stabilirea diagnosticului Üntrucàt administrarea antialgicelor ar putea sǎ mascheze evoluţia unui proces acut. ocluziv. 2. ân evoluţie pot surveni complicaţii (necroze. coledocotomie) (vezi pancreatita acutǎ). secheste) care impun intervenţia chirurgicalǎ. La un pacient cu durere acutǎ trebuie sǎ facem diferenţa Üntre un abdomen acut chirurgical. 6. corectarea hipoxiei tisulare (oxigenoterapie). excepţie de la aceastǎ regulǎ face ocluzia intestinalǎ prin strangulare herniarǎ. Existǎ patru tablouri clinice principale de abdomen acut. In cazul pacientului examinat la puctul anterior. la pacienţii cu pancreatitǎ de cauzǎ biliarǎ este necesarǎ intervenţia chirurgicalǎ biliarǎ (colecistectomie. antibioticoterapie. 4.  Activităţi: Efectuaţi examenul clinic al unui pacient cu abdomen acut de tip peritonitic. Timpul e un excelent diagnostician. hemoragic sau ischemic. iar ulterior urmăriţi pacientul pe perioada internării. Odatǎ stabilit Ünsǎ diagnosticul de abdomen acut şi indicaţia terapeuticǎ tratamentul antialgic trebuie administrat neÜntàrziat.

la pacientii cu durere abdominala se evita administrarea antialgicelor pană la stabilirea diagnosticului d. momentul operator Ün ocluzia intestinală este Üntotdeauna Ün urgenţă amànată b. tulburările echilibrului acido-bazic Care sunt caracteristicile clinice ale unui abdomen acut de tip hemoragic? Prezentaţi planul investigatiilor complementare la un pacient cu abdomen acut de tip peritonitic. Hct. iritaţia peritoneală d. VSH. staza digestivă c.comune tuturor formelor de abdomen acut chirurgical sunt: a. Următoarele afirmaţii Ün legatură cu investigaţiile complementare Ün abdomenul acut sunt false: a. amilazemia b. examenul sumar de urină nu aduce elemente importante pentru diagnosticul de abdomen acut c. dintre analizele de sànge obligatorii fac parte: H. Hb. Ün infarctul entero-mezenteric se recomandă intervenţia chirurgicală càt mai tardivă . Ün pancreatita acută tratamentul chirurgical se efectuează Ün urgenţă imediată e. tomografia computerizată este o examinare obligatorie Ün cazul abdomenului acut chirurgical e. In tratamentul abdomenului acut chirurgical: a. tulburările echilibrului hidro-electrolitic e. L. electrocardiograma este necesară pentru excluderea unui infarct miocardic inferior d. la pacienţii cu abdomen acut hemoragic interventia chirurgicală trebuie efectuată dupa o echilibrare volemică şi electrolitică c. Prezentaţi etapele tratamentului la un pacient cu abdomen acut de tip ocluziv. radioscopia abdominală simplă este importantă pentru diagnosticul abdomenului acut de tip peritonitic şi al celui de tip ocluziv Prezentaţi importanţa ecografiei abdominale la un pacient cu abdomen acut chirurgical. hipovolemia b.