You are on page 1of 21

MINISTERUL EDUCAȚIEI

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea de Drept

Departamentul Drept Penal

REFERAT

LIMBAJUL ȘI CRIPTOGRAFIA CRIMINALĂ

A studentei anului IV
Costrov Cătălina
A verificat
Negritu Ludmila
magistru în drept, lector universitar

Chişinău 2016

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

1.1. Apariția limbajului criminal..................................................................................................4

1.2. Definiția argoului criminal și natura lui................................................................................5

1.3. Funcțiile argoului criminal....................................................................................................7

1.4. Clasificarea argoului criminal...............................................................................................9

1.5. Tatuajele – un element al criptografiei criminale................................................................11

CONCLUZII................................................................................................................................20

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................21

2

3 . Iniţial. deşi a cunoscut o ascensiune deosebită în ultimele secole. a sistemului de porecle şi tatuaje. tendinţă spre întrajutorare etc. desfăşurat la Heidelberg în 1897. tipul de criminal profesionist a fost desprins. O atenţie deosebită i se acordă funcţiei de securitate criminală. în tipologia aprobată la congresul Uniunii Internaţionale a Criminaliştilor. INTRODUCERE “Argoul este limba care își suflecă mâinile. utilizarea anumitelor deprinderi şi înverşunarea. Astfel. a tradițiilor și obiceiurilor acestui stat paralel. cu reguli și organe de autoadministrare proprii. Prin urmare. își scuipă în palme și merge la muncă. tatuaj.” Carl Sandburg Profesionalismul criminal nu constituie o achiziţie recentă a societăţii umane. ce ţin de apartenenţa lui la mediul criminal şi respectarea regulilor de conduită acceptate aici. cercetătorii evidenţiau că purtătorii profesionalismului criminal se disting printr-o dezvoltare intelectuală suficientă. În doctrină. Unul dintre scopurile la care serveşte legătura existentă între infractor şi mediul criminal este de comunicare. are o importanță majoră atît pentru “cetățenii” acestuia. acest concept viza trăsături precum nedorinţa de a renunţa la activitatea criminală.) Lumea interlopă contemporană cunoaşte o stratificare şi o ierarhizare destul de precisă. proprietăţi importante ale personalităţii criminalului profesionist. o subcultură pronunţată (argou. Începând cu Cesare Lombroso. norme de comunicare cu „ai lor” şi „străinii”. cît și pentru cei străini. pentru întâia oară. formează limbajul și criptografia criminală și anume cunoaşterea argoului. care urmăresc scopul combaterii fenomenului criminalității. cunoașterea argoului criminal. Acest fenomen îşi are obârşia într-un trecut îndepărtat. odată cu dezvoltarea urbană intensă.

Apariția limbajului criminal Limbajul criminal a apărut odată cu apariţia criminalității. vorbite de comunitățile evreilor din Rusia țaristă. de infractori la începutul secolului în mare măsură diferă de cel folosit în prezent. La ziua actuală numărul cuvintelor şi expresiilor din limbajul criminalilor este de ordinul miilor. Deşi. aşa numitul „офенский язык” de unde astăzi – „феня”. când se constată o explozie atât în cre șterea nivelului criminalității. cît și în evoluţia argoului criminal. Perioada lagărelor şi-a spus cuvântul asupra “zestrei” lingvistice a ruşilor de astăzi. Unul dintre importanţii cercetători ai limbajului „ofenilor” a fost Vladimir Dal. Varlam Şalamov). al drogaţilor sau al puşcăriaşilor apare ca o revoltă împotriva sistemului sau a propriei lor situaţii. Dacă ne gândim la limbajul vechilor meşteşugari şi al micilor negustori. de împărtăşire a problemelor şi a eventualelor taine ale meseriei. perioada „dezgheţului” iniţiat de Hruşciov. cunoscând astfel modificări considerabile. Limbajul utilizat. Indiferent de izvorul apariției. 4 . denumire dată limbajului hoţilor. argoul criminal este foarte răspîndit în societate și evoluează în timp. Asta explică oarecum deschiderea adulţilor ruşi de astăzi în privinţa utilizării argoului criminal. în anii ’80-’90. atât prin literatură (Soljeniţîn. deoarece evreii nu aveau dreptul să fie angajați în poliție. în multe privinţe a rămas acelaşi. în ceea ce priveşte lexicul şi funcţiile. cu cei din afara lagărelor. care treptat s-au transformat în grupări criminale. Polițiștii nu înțelegeau limba vorbită de către aceștia. bunăoară. cât şi prin contactul direct al foştilor deţinuţi. Limbajul hoţilor. reprezentanţi ai tuturor claselor sociale. Cu timpul expresiile folosite de către evrei s-au transformat în argouri întrebuințate în lumea interlopă. O altă ipoteză este că limbajul criminal își are rădăcinile de la limbile ebraică și idiș. limbajul unor categorii de infractori. în anii ’50-’60. În decursul istoriei s-a constatat o abundenţă în crearea argoului în perioadele de tensiune socio-politică: în anii ’20 ce au urmat Revoluţiei Bolşevice. a. observăm funcţia sa de comunicare între cei apropiaţi.

Definiția argoului criminal și natura lui Prin argou înțelegem un limbaj convențional folosit în mod conștient de către vorbitorii unui grup social sau profesional. Împrumuturile din limbile komi (komi-permiak şi komi-zîrian). Majoritatea împrumuturilor din limba ebraică în argoul criminal rus au fost din limba idiş. nu sunt proprii numai argoului infractorilor. mai numeroase decât ţigănismele sunt.”. de la evreiescul musor (indicaţie). 5 . militari ș. studenți. Tema ţigănească este o temă frecventă în cultura rusă. cu un anumit sens. pentru a nu da de bănuit. din limba udmurtă.a fura). Un cuvânt frecvent în argoul actual este “мусор” (miliţian). cuprinzând cuvinte „cu sensuri deturnate“. Unele țigănisme. În argoul criminal al limbii ruse găsim împrumuturi din toate limbile fino-ugrice. хавчик (mâncare). în articolul său „Черты первобытного примитивизма воровской речи” (Trăsături ale primitivismului incipient în vorbirea hoţilor). Pe cât se pare. Un asemenea limbaj mai degrabă ar trăda. 1. neologismelor etc. apoi muser (pârâtor). doar împrumuturile turcice. dar și din elevi. încât să fie „de nebănuit“ îndeosebi celor ce reprezintă autoritățile. kareliană şi finlandeză. «argoul este un mod de exprimare nonliterar. pentru a nu fi înțeleși de ceilalți..2. hoţii au nevoie de vorbe. din limba comună. cu influenţe nemţeşti. mai cu seamă din limbile Republicii Mordovia. O parte considerabilă a materialului argotic al limbii ruse o constituie împrumuturile din alte limbi şi temele naţionale. cu „înțelesuri“ fără vreo legătură cu sfera lor propriu-zisă. influenţele evreieşti în argou sunt redate şi sub aspectul deformărilor gramaticale. în vederea efectuării activităţii lor. cu atât mai puţin de unele neobişnuite. în argoul rus. inutilitatea unui limbaj secret în vorbirea hoţilor. După Ion Pachia Tatomirescu. ci pătrund şi în anumite sfere ale lexicul orăşenesc: хавать (a mânca). Ar folosi eventual cuvinte uzuale. specific anumitor grupuri sociale „certate cu legea“ și cu „codul manierelor elegante“ – grupuri alcătuite din vagabonzi. Pe lângă elementele lexicale şi fonetice (accentul). Lihaciov demonstra. Cercetătorul rus D. din maghiară şi estonă sunt mai reduse . – care și-au format un „vocabular special“. Este greu de crezut că. ori celor ce au legături cu autoritățile. din limba mari (de câmpie şi de munte). ca o necesitate firească de detensionare. cercetătorii inventariază 200 de cuvinte (ex: шурить . după un „cod propriu-încriptat“. În privinţa argoului. neînţelese de eventuala victimă. ori din sfera regionalismelor. delincvenți. Răufăcătorii creează acest limbaj în momente de relaxare şi amuzament.a.

sunt întâlnite. însă nu se ține de promisiune). -ач. argoul rus înregistrează numeroase cuvinte cu sens depreciativ (чурка (prost sau persoană de altă naționalitate decît cea rusă). герла. базарить (a vorbi). ca elemente argotice. de neîncredere)./ чувиха. тормозить (a frâna. cu sensul de şmecher). un rol important îl are sufixarea. -шик. мочить кого-либо (a uda.-арь. братан. Unele cuvinte din limba literară capătă. datorită culorii verzi). dicţionarele specializate numărând circa 11. a elementelor culturii vestice cu cele ale estului. În privinţa formării cuvintelor argotice.-ага. червонец. пасть. блатной (cu relaţii sus-puse) Mai sunt prezente. alte sensuri: деловой. фанера (fată) etc. apărând. Mulţi dintre aceştia au intrat în circuitul vorbirii obişnuite: мент. neplăcută. Un farmec aparte al argoului criminal constă în împletirea. Unele teme creează argou pe parcursul mai multor generaţii sau prin influenţe diferite. profesional.-о. cu sensul de a reține pe cineva).-ник. тёлка. Elementele de argou infracţional sunt foarte frecvente. -чик şi diverse sufixe diminutivale: хавчик (mâncare). considerate a fi prezente în argoul rus încă din vremea lui Petru cel Mare. алик (alcoolic). офени. -як. Se remarcă un număr de sufixe specifice: -ак. decât lexical. cu sensul de bani.-яга. în argoul vechilor meşteşugari şi negustori.000 de astfel de termeni. крутой (abrupt sau tare. a bate pe cineva). чёрт (persoană care nu se bucură de respect în locurile de detenție. капуста (varză. гнать (а minţi). гаишник (miliţian). Funcțiile argoului criminal 6 . aşadar. în cadrul său. inițial numai dolari. încă din secolele al XV-lea . numeroase sinonime: мент. proscris). educational: блат. лопух (neîndemânatic). cu precădere. костыли (bastoane cu sensul de picioare). 1. Бардак (dezordine în cameră) este un cuvânt de provenienţă turcică folosit pe scară largă în prezent. мусор. Influenţele din această limbă sunt prezente. редиска (om rău.situaţie rea. În privinţa temei asiatice.al XVI-lea: яман . Elementele caucaziene sunt prezente în argou mai mult pe plan fonetic.3. în argoul meşteşugăresc. Turcismele reprezintă majoritatea împrumuturilor din alte limbi în argoul rus. Împrumuturile din limbile franceză şi engleză sunt preponderente în argoul tinerilor. în argoul rus. cuvinte de influenţă italiană şi latinoamericană: фазанщик (persoana care promite ceva.-уха. iar cele din limba germană.

7 . îl folosesc preponderent în comunicarea dintre ei. stabilite careva legi. deseori nescrise și reguli unanime. evreii își puteau ușor identifica semenii și adepții deoarece. deoarece îngreunează considerabil procesul.  De transmitere (atît a informației. deoarece în căz că corespondența lor va fi interceptată de cineva din afară.  Nominativă Această funcție este firească oricărei limbi sau oricărui limbaj și anume de a nominalize lucrurile.). din lipsă de necesitate. infractorii transmit informația unui altuia sau își împărtășesc cunoștințele și experiența. cît și a experienței/cunoștințelor) Ca și prin intermediul oricărui alt limbaj sau a altei limbi. ori folosirea unui limbaj neobișnuit în timpul săvîr șirii unei infracțiuni nu are sens. Hoţii de buzunare apelează la argou în cursul comiterii infracţiunilor în 50% din cazuri. Lihaciov considera și a încercat să demonstreze că . (трава – наркотики (droguri. atunci cînd are loc pregătirea pentru infracțiune. această funcție este una inutilă și absurdă. iar trişorii în 70% din cazuri. la el în timpul infracţiunilor. Deşi unele categorii de infractori posedă argoul. тыква – голова (cap) etc. cu utilizarea mijloacelor de comunicații (telefon mobil. Folosirea argoului special. iarbă). scrisori). Prin urmare.  De recunoaștere al “omului nostru” Funcția data este una firească și își are rădăcinile chiar de la una din ipotezele de apari ție a limbajului criminal și anume pe timpul Rusiei țariste. fără a recurge. polițiștii nu înțelegeau limba vorbită de către aceștia și comunitatea acestora rămânea una închisă. туча – рынок (piață). D. constituie un indiciu de profesionalizare a unor contingente de criminali. în paralel cu cel comun tuturor infractorilor. descifrarea acesteia necesită timp. Însă. de obicei. putem delimita următoarele funcții ale acestuia:  De conspirație După cum am mai menționat supra. această modalitate este una foarte utilă și acordă infractorilor un avantaj.  De reglementare Cu ajutorul argoului criminal sunt reglementate relațiile în lumea interlopă.

 Gnoseologică (atît din punct de vedere a culturii criminale generale. Astfel. 8 .  Semiotică (legătura cu alte ramuri atît ale lumii criminale. cît și ale societă ții în general). Astfel. Constă în crearea unui pod între lumea criminală și restul societății. doar cei care cunosc limbajul criminal și specificul acestuia. această func ție îi poate ajuta să supraviețuiască.  Axiologică Ajută la stabilirea și analizarea valorilor sociale generale din perspectiva lumii criminale. cît și a atragerii unor noi adepți) Scopul funcției constă în “pătrunderea” unor adepți noi în lumea criminală. de exemplu în caz că se intersectează pe stradă sau în locurile de detenție. prin ajutorarea indivizilor care nu sunt parte a sistemului criminal să interacționeze cu infractorii profesioniști. au posibilitatea de a face parte din această castă.

. 2) argoul penitenciar. propriu mediilor de detenţie. адья – pleacă). . . терпила). . bani și lucruri prețioase (горящий камешек – piatră prețioasă). гарь – alcool). покупка – furt. копыто – picior). олень. 3) argourile speciale. . tipul infracțiunii (мокрый гранд – omor. . . cât şi de cei profesionişti. жлоб – om hapsîn). cotidian. folosit la săvîrșirea infracțiunilor. profesionale. folosit în comunicarea de zi cu zi. profesional. . simboluri. tipurile de oameni (воловер – om minciunos. mijlocul comiterii infracțiunii (перо – cuțit. .  în dependență de modul de aplicare: .  specifice spațiului românesc: 9 . фигура – pistolet). reprezentanții organelor de drept (митрополит – președintele completului de judecată). părți ale corpului (грабка – mînă. băuturi spirtoase (ампула – o sticlă cu vodcă. victime (фрайёр. 1.4. locurile de detenție (дача. O altă clasificare a argoului criminal este:  în dependență de tematică: . курорт – locurile de detenție). specifice doar infractorilor profesionişti. jaf cu omor. obiecte (намордник – gratii pe fereastră. infractori și delicvenți. браслеты – cătușe). . . Clasificarea argoului criminal Argoul poate fi divizat în trei grupe de bază: 1) argoul comun. . semnale (айва – fugi. рыхта – pregătire pentru săvîrșirea infracțiunii). folosit atât de hoţii de rând.

jucător de cărți. .vagabond. factură . . albitură . Мусор . . ai 37 cu 1 . ecologist . cărturar . . a-i face pardesiu de scânduri .cocaină. Шмон .ai tupeu.om prost. burete . alba lux . .sfîrșit.polițist.. Халява . . alifie . шмонать — a efectua o percheziție. călugăr . .percheziție.gratis. 10 . . biografia Satanei sau fisa de calificare . Хевра . . . . Хана . . . . .deținut care spală rufele unor colegi de cameră pentru diverse avantaje.cazierul unei persoane. Ксива .informator al cadrelor din penitenciar.deținut cu o condamnare mai mare de zece ani.a ucide. .  specifice spațiului ex-sovietic: . Europa Liberă .sentință penală.document/legitimație.companie de hoți.bețivan.

în principal. Cea mai tatuată zonă a corpului rămâne pieptul. păianjeni. cruci. În mediul criminalilor profesionişti au o largă răspândire tatuajele. biserici. Tatuajele exprimă (ca şi argoul) universul intern al criminalului. Desenele de pe corpul criminalului pot fi divizate în trei categorii de bază: tatuaje cu caracter general. diavoli. Ele relevă apartenenţa criminalului la o anumită categorie de infractori sau atracţia spre aceasta. pe mâini sau pe față exprimat prin diverse inscripții sau desene. tatuaje-simboluri şi tatuaje cu caracter criptografic. care îți poate comunica totul despre condamnările acestuia. fapt care demonstrează o dată în plus continuitatea tradiţiilor şi obiceiurilor criminale. cv-ul inculpatului. care şi-au început activitatea criminală prin anii 50 şi care. o parte din tatuajele vechi. ci şi unul criminalistic. Tatuajele noi sunt preferate de infractorii care au păşit pe calea infracţiunilor în ultima perioadă. la hoţii recidivişti. păsări. Tatuajele criminalilor profesionişti pot fi divizate în tatuaje noi şi vechi. ci un mesaj criptat a unui infractor. rigid. cranii. acesta este nu doar un simplu desen. stele sau 11 . în funcţie de antecedentele penale. portrete cu lideri politici ai vremii. Femei goale. cunosc semnificaţia acestora. Tatuajele vechi pot fi întâlnite. Totuşi. Pentru a stabili o însemnătate fixă unui tatuaj e nevoie de un mediu fix. personaje biblice. Tatuajele – un element al criptografiei criminale În înțelesul general al cuvîntului tatuajul reprezintă un desen imprimat pe (ori sub) pielea corpului. animale. tatuajele reprezintă nu doar interes criminologie. de la 75 la 95%. în conformitate cu „legile” nescrise ale lumii interlope. tatuajele nu mai posedă semnificaţia comunicativă pe care o aveau înainte vreme. prin urmare. rangul lui în ierarhia criminală. În închisoare. 2. Și posibil unul dintre cele mai rigide mediii e închisoarea și nu o oarecare închisoare ci cea rusească. tatuajele pot deveni o parte importantă din uniforma unui ocnaș. De aceea. Nu doar marchează infracțiunea pentru care a intrat la bulău. ci servește și ca instrument de comunicare pentru alții. unde tatuajul e pașaportul. Proporţia deţinuţilor tatuaţi variază. sunt bine cunoscute şi de infractorii tineri. cu ajutorul unor împunsături cu materii colorante care nu se pot șterge.3. principiile lui și multe altele. în dependență de tatuaj și localizarea acestuia. În lumea criminală. Cu toate acestea.

Pe spate sunt utilizate cel mai des clopotele bisericii. articole din codul penal). reprezentau modalităţi de revoltă împotriva autorităţilor. instrumente muzicale sau schelete. La o femeie. ci cu refuzul de a accepta regulile societăţii formate într-o închisoare. numite „синие татуировки” – tatuaje albastre-verzui. Și. un penis tatuat indica faptul că s-a prostituat. numere (date cu o anumită semnificație pentru infractor. păianjeni. fraze scurte. șerpi sau lanțuri. potcoave. Svasticile nu aveau nicio legătură cu fascismul. O pisică semnifica un hoţ. pe cap se aplică zvastica.cavaleri sunt cele mai utilizate picturi pentru această parte a corpului. Brațele și picioarele sunt tatuate de deținuți având ca simboluri pumnale. care ilustrau liderii comunişti în poziţii obscene sau comice. Acestea pot fi găsite pe toate părțile corpului. Crucile la nivelul articulaţiilor reprezentau numărul întemniţărilor. perioadele de carceră. Tatuajele făcute aici aveau o caracteristică de albastru sau verde. „Rânjetele”. În penitenciare tatuajele erau ilegale. în sfârșit. 12 . inclusiv pe pleoape și organele genitale. Prizonierii reuşeau să şi le facă topind tălpi de ghete şi amestecând substanţa rezultată cu sânge şi urină. iar semnele de la nivelul umerilor. abrevierile. texte care relevă poziționarea/statusul inculpatului în cadrul instituției totale.

imagini care le sunt scumpe. Fiecare parte a corpului său a fost acoperit cu tatuaje. ulterior. suvenirurile lor intime și chiar proiectele lor de răzbunare formate într-un mod cinic. a fost ucis. Fecioara Maria și pruncul Iisus înseamnă că deţinutul a fost un hoț de când era mic. a executat o pedeapsă de 15 ani pentru crimă. care din anumite considerente a nimerit în locurile de detenție. Ochii de pe stomac înseamnă că el a fost gay (penisul face „nasul” feței). Tatuajele la delincvenți dădeau noţiuni preţioase asupra naturii ideilor morale a tatuaţilor. El a susținut că a fost condamnat fiind nevinovat. Mihail Kovanev. artistul și muzicianul. În penitenciar a devenit un dependent de droguri și. De exemplu poetul. Tatuajele erau folosite și de oamenii cărturari. majoritatea inspirate de un design propriu. 13 .

Imaginile lui Stalin și Lenin erau tatuate peste zona inimii şi a altor organe vitale pentru a-i împiedica pe gardieni din a-l lovi sau împușca pe prizonier în acel loc. umeri sau spate. figurile politice au fost înlocuite cu altele emblematice ale culturii ruse. Cel mai pregnant simbol este cel al unei biserici sau mânăstiri tatuată pe piept. Numărul de turnuri al bisericii semnifică de câte ori a fost închis mândrul purtător al tatuajelor. Doar ocnaşii cu o lungă istorie în rele au dreptul să se tatueze astfel. Traducerea textului ar fi „Trezește-te Lenin”. De când a căzut comunismul. Fiindcă personajul din 14 . În mod tradițional tatuajele cu chipurile unor lideri politici – Stalin sau Lenin sunt tatuate pe piept. Asta pentru că gardienii nu ar fi lovit niciodată în imagini atât de sacre.

imagine are crucea deasupra bisericii. Sârma ghimpată purtată pe frunte ar însemna că greșelile sale nu vor fi niciodată corectate. поем и любим – Bem. înseamnă ca sentința a fost executată în întregime. Acest deținut a fost condamnat pentru trafic de droguri. Cele mai întâlnite textele pe corpurile celor care și-au petrecut viața în unul din penitenciarele URSS-ului sunt: Будь что будет – Fie ce-o fi. Скрывай свою жизнь – Ascunde-ți viața. „Gott mit uns” – „Dumnezeu este cu noi” a fost un slogan atât al Imperiului Rus cât și al celui de-al treilea Reich. Пьем. cântăm și iubim. Sub biserică este deseori trecut citatul „Biserica este casa lui Dumnezeu iar închisoarea este casa criminalilor”. 15 . Crucea de fier exprimă „Nu-mi pasă de nimeni”. Este un simbol al agresiunii și al nesupunerii față de regimul politic.

La începutul anilor 1950. там и родина – Unde-ți este bine. Лучше смерть. Сказано – сделано – Spus și făcut. Все для меня – ничего от меня – Toate pentru mine. dar cel mai des infractorul era violat sau ucis. În imagine e un hoț de rang înalt. cu simbolul crimei pe care nu a comis-o. a devenit obișnuit pentru hoți să-și tatueze puncte sau cruci mici pe pumni. sau pentru purtarea unui tatuaj în formă de inel. nu obține nimic. În cel mai bun. Кто не рискует – тот ничего не имеет – Cine nu riscă. В мире прекрасны два явления: любовь и смерть – În lume două lucruri sunt mai frumoase: dragostea și moartea. numărul de puncte indicând numărul de sentințe. Не жди. cu autoritate. Pedeapsa pentru un tatuaj nemeritat era severă. Где хорошо. пока тебя ударят – Nu aștepta până te lovește. Condamnații erau pedepsiți pentru tatuarea mai multor puncte decât sentințe. Textul german pe 16 . acolo îți este patria. Человек человеку волк – Omul este un lup. tatuajul va fi îndepărtate cu șmirghel sau cu lama. Здесь я дома – Aici sunt acasă. nimic de la mine. чем бесчестье – Mai bine mort decât batjocorit.

Spasi. Textul deasupra răsăritului înseamnă “Dragoste tăcută”. Crucile de pe pumni – excursii la închisoare. leopard de zăpadă”). Otets. sub acesta “Fără mântuire. în cazul în care sunt tatuate pe ambele încheieturi. fiul). E obișnuit ca deținuții să-și tatueze numele femeilor iubite. fără fericire”. Textul de pe degetele mânii stângi “BARS”: (literal “rîs. Syna (Salvează-ți.partea de sus a brațului drept înseamnă “Dumnezeu e cu noi”. tată. spre exemplu “Tanya”. 17 . Acronimul “SOS” poate însemna Spasite Ot Suda (Salvați-mă de la judecată). O cătușă pe încheietura mâinii indică o pedeapsă mai mare de cinci ani. fiecare cruce reprezintă câte o sentință. Tatuatorul își asuma responsabilitatea pentru veridicitatea “pașaportului”. Textul latin pe antebraț “Nu uita că ești muritor”. mai mult de zece ani.”Inelele” reprezintă cauza sentinței.

Tatuajele în formă epoleți (de pe umeri) afișează rangul criminalul într-un sistem care se asemănă cu cel al armatei (maior. înseamnă “Nu voi îngenunchea în fața poliției”. De asemenea. Tatuajele “inel” de pe degete arată starea penală atunci când restul corpului este acoperit. Pe pleoape: “Nu mă / trezi”. un simbol pentru drogați este un șarpe încolăcit în jurul gâtului. 18 . etc. Stelele “hoților”. Cuțitul trecut prin gât arată că prizonierul a ucis în închisoare.). Clopoțeii de pe picioare indică faptul că e gata mereu să- și facă treaba (“la sunetul clopoțelului”).Ginul de pe antebraț este un simbol comun a dependenților de droguri. la genunchi. iar cătușele de pe glezne înseamnă că sentința e peste zece ani. colonel. general. și că e disponibil să fie “închiriat” pentru ulterioare omucideri.

Astea sunt doar cîteva dintre tatuajele folosite drept “limbaj criptat” în lumea criminală. 19 . în dependență de epocă și regiune. Vocabularul criptat al tatuajelor conține sute și sute de “desene” cu un sens specific.

Acest fenomen îşi are obârşia într-un trecut îndepărtat. se dovedeşte a fi o necesitate certă. tradițiile. limbajul. fiind considerat o normă.000 de cuvinte. literatura şi vocabularul cel mai firesc al vorbitorilor nativi. dar și regulile proprii. această națiune. deoarece la ziua actuală bagajul de cuvinte argotice din mediul infracțional conţine între 12. într-o perioadă anumită de timp. lumea criminală a avut o influență atît de mare asupra societății. că limbajul criminal este folosit deseori și în viața cotidiană. De aceea. deşi a cunoscut o ascensiune deosebită în ultimele secole. Astfel. luînd în considerație faptul că lumea criminală și criminalitatea a existat și va exista. prin infiltrarea sa în toate ramurile ale acesteia. cunoaşterea “slangului” criminal. cultura.000 până la 20. odată cu dezvoltarea urbană intensă. cultura și obiceiurile acestora vor continua să capete amploare și să se infiltreze tot mai mult în viața de zi cu zi a societății. 20 . dar și de către lingviști. nu doar de către oamenii implicați în combaterea crimei organizate. limbajul criminal este un subiect ce merită analizat. Totodată. având în vedere contactul nemijlocit cu presa. CONCLUZII Profesionalismul criminal nu constituie o achiziţie recentă a societăţii umane. Totodată. obiceiurile. care s-a dezvoltat în paralel pe parcursul existenței omenirii și ca orișicare alta a avut limba. În concluzie consider că.

ru/enc/gumanitarnve nauki/lingvistika/ARGO.11. 7) Истомин П. 5) Ioan Iacobuță. 2008. Филонова. 10) Тэсс Л. 398 с. 1. Universul Juridic.. 2010. 6) Tadin T. Editura Lyceum..П. Москва.А.. Донецк. В. I..В. 4) Sergiu Bogdan.krugosvet.Г. 11) Елистратов В. Издание учебное. Bucureşti. Лихолоба и В...html#1008582-L- 106 (vizitat 09. 13) Asociația Slaviștilor din România Romanoslavica vol. Ставрополь: Сервисшкола. 2007.11. 1998. Chişinău.. București. Chișinău..Ф. 2009. 2009.. Criminologie. Manual de criminologie. Editura PACO.. Ciobanu Criminologie Vol. (Юридическая психология). Воры: „в законе” и прочие. Criminologie.2016).org/wiki/Argou (vizitat 09.Г. 3) Valerian Cioclei. Criminalitatea recidiviştilor. 8) Пирожков В.2016). Ch. Криминальная психология. 1993. 12) Damon Murray Russian Criminal Tattoo Encyclopaedia Volume I. ed. Коваленко О. 9) Лихолоб В. (для учебных заведений МВД Украины). Limbajul infractorilor. 2002. 21 . Bejan O. Филонов В. Cartdidact. Junimea. Киев. Iași. 2009. ed. 2) Bujor V. 2001. All Beck.П. 15) http://www. (Tipgrafia „Reclama”). XLVI. Рига. Михаилов А. ed.И. Криминология: Учебник.. 1997. 1993.wikipedia. nr. BIBLIOGRAFIE 1) Igor A. 2007.Е. Под ред. Язык тюрьмы и улицы. București. Толковый словарь русского сленга. 14) https://ro.