You are on page 1of 55

Florentin Smarandache

Cititorind
Poezie română

Însemnări într-un caiet literar din 1979

α-Lecturi instante

Suceava | 2016

Florentin Smarandache

Cititorind. Poezie română.
Însemnări într-un caiet literar din 1979.
α-Lecturi instante

Suceava, 2016

Florentin Smarandache 2
CITITORIND. Poezie română
Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante

CUPRINS
Însemnări post-restante............................................................. 5

Ion Barbu......................................................................................... 7

Nichita Stănescu ........................................................................ 15

Marin Sorescu ............................................................................. 29

Ștefan Augustin Doinaș .......................................................... 35

Adrian Păunescu........................................................................ 39

Ana Blandiana ............................................................................ 45

Mihai Duțescu ............................................................................ 51

Florentin Smarandache 3
CITITORIND. Poezie română
Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante

Culegere şi tehnoredactare:
Editura Mingir
11, str. Ștefan cel Mare
Suceava, România

Referenţi:
Dr. Tudor Gribincea
Prof. Miron Blaga
Prof. dr. Dumitru Gherghina

© Florentin Smarandache, 2016

ISBN 978-1-59973-456-9

Florentin Smarandache 4
CITITORIND. Poezie română
Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante

Însemnări
post-restante
Acest jurnal de lecturi instante reproduce notițe despre
câțiva poeți români și poezia lor (Ion Barbu, Nichita
Stănescu, Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș,
Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Mihai Duțescu),
dintr-un caiet de însemnări literare din adolescența
consemnatorului (1979).

Post-restant, autorul le recuperează azi, împreună cu
notițe din aceeași vreme pe marginea unui eseu al
criticului Aurel Martin, care se prind să definească
momentul poeziei românești înainte de generația
optzecistă, id est un moment:
 al alegoriilor,
 al multimorfozărilor,
 al acusticii lexicale,
 al violării sintaxei,
 al obliterărilor și al deschiderilor universale,
 al evadării din context și al obsesiei acestuia,
 al panoramei și coborârii pe verticala
esențelor,

Florentin Smarandache 5
CITITORIND. Poezie română
Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante

 al încifrărilor și al explicațiilor.  al obsesiei începuturilor și al devinărilor oraculare.  al ideii de pur și simplu.  al beției de cuvinte și al economiilor parcimonioase.  al euforiei și al blazării.  al gesturilor tradiționaliste și al replicilor contrastare.  al sinesteziilor și de desfacerea limbajului de ispitele figurativului.  al nostalgiilor romantice. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  al ironiei și al autoironiei.  al acostării în transcendent și al replicării.  al perspectivei grave și a celei umoristice.  al explorării straturilor subconștientului și al detașărilor. etc.  al meditației filozofice și al contemplării aeriene. de certitudini și de incertitudini. Florentin Smarandache 6 CITITORIND.  al exploziei suprarealiste și al nevoii de exclusivism și armonii clasice.  al comunicabilității și al incomunicabilității.  al sentimentalismului și al detașărilor. α-Lecturi instante .  al dezvoltărilor etice și sociale.

α-Lecturi instante .Ion Barbu Florentin Smarandache 7 CITITORIND. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).

mereu viu.  În 1919.  Explicând de ce a ezitat cu doctoratul în matematică. este cunoscut sub numele Dan Barbilian. am luat obiceiul anumitor stupefiante: eter și cocaină”. obținut în 1929. Tübingen și Berlin). Barbu spune: “Din cauza unei prea lungi dezrădăcinări şi a interesului meu.  Ca matematician. debutează cu poezie în Sburătorul. adoptând ca pseudonim numele bunicului său.  Ajunge profesor titular de algebră la Facultatea de Științe din București. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Poet ermetic și matematician de geniu. unde a fost trimis de Gheorghe Țițeica.  A adoptat o poezie care a acționat ca un ”supra- eu”. pentru experiențele spirituale. Ion Barbu. Florentin Smarandache 8 CITITORIND. α-Lecturi instante . se aude că era dependent de cocaină.  Teoria spațiilor Barbilian: reexaminarea modelului Poincaré al geometriei neeuclidiene a lui Lobacevski. poezia deschide cunoașterea prin imaginație.  Susținea că poezia și geometria sunt complementare: unde geometria devine rigidă. în Germania (Göttingen.  De altfel.

formalisme.  Are menirea să scoată poezia din stagnare (”poezia leneșă” – care cu care gândește. dincolo de orice cunoaștere pozitivă. magice ale sonurilor din cuvinte (dar nu numai astea). Florentin Smarandache 9 CITITORIND. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). sociologică a operei). enigmatică și inepuizabilă.  Tendința lui Ion Barbu de a defini domeniul poeziei prin excluziune.  Au fost și există mii de adepți ai lui (există interpretare istorică.  A pus la contribuție talentele supra-matematice (înțelesurile sunt supra-ascunse) și puterile incantatorii.  Dorește o înnoire a limbajului. dar nu a tins decât accidental spre extrema unui limbaj ”complet de realizat”. perturbate de înclinații obscure. de un anumit manierism [folosirea afectată (sau afectivă?) și insistentă a unor mijloace de expresie. logică).  Ion Barbu face ca poezia să coincidă cu o viziune intelectuală.  Poezie pusă în ermetism.  Misiunea proprie de a salva cuvântul de uzura comunicării (Mallarmé).  A încercat să elibereze lăsarea poeziei de conținut (întâmplător). α-Lecturi instante .  Unele poezii. de prețiozitate].

Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  În epoca interbelică. nici criticii n-au înțeles-o.  Aspirația spre ordinea superioară a geometriei.  Poezie pusă sub ermetică care nu se pierde în labirintul fascinant al cuvintelor. totuși. α-Lecturi instante .  Poezia ermetică era ininteligibilă.  Dacă pătrunde în pădurea cuvintelor o face pe căi prevăzute. Florentin Smarandache 10 CITITORIND.  Este poezie de sinteză. o omogenitate. considerată obscură (zicem că literatura traversează o uliță).  Persistă. închizând astfel un traseu al enigmei. poezia era considerată drept limbaj autonom și introductiv în proză (convertirea infinitului care nu se poate transforma în imagini și invers).  Se manifestă distanță crescândă între limbajul poeziei și cel al prozei.  Selectarea eufonică a cuvintelor.  Poezia lui reușește să pară în același timp cânt (sau enunț) și ”semn al minții” fără să frustreze (știrbească) așteptările estetice.  Demnitatea semnificațiilor ce se adresează minții.  Este o reacție împotriva poeziei facile și temperamentale.

ermetic în locul clarității solare a expresiei clasice).  Ș. . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Această pontifică lună Cuvânt adormiţilor e. cealaltă mumie. Streinu nu aderau la ceea ce este ireductibil la rațiune (limbaj abuziv. O sobă. Florentin Smarandache 11 CITITORIND. amintit: ce-ru-le.  Poezia modernă propune impresii spiritualizate în locul anecdotei. La Moscova verde de-o mie De turle. atipic. V.  Adoptă ideile îndreptate spre esența lirismului. α-Lecturi instante . ars idol opac. Domneşte pe calul de şah. podoabă: răsfeţe Un secol cefal şi apter. Din roua caratelor sună Geros. Dogoarea.Ştiu drumul Slăbitelor Feţe Ştiu plânsul apos din eter. Cioculescu.  ”Nimeni nu ar mai citi versuri dacă problema poeziei se sfârșește fără înțeles” (Montale). momente sufletești ale duratei subiective (tehnica explicației filozofice are o putere limitată).

în aparență clare. Călinescu). Ageri. care înseamnă un ”proces intelectual”. redusă la o schemă de idei?” (nodul gordian al lui G.  Condiție a poeziei: existența unui conținut inefabil. dimineaţa mea. ”o tulburare de natură cognoscibilă”.  Poezia nu comunică afectiv ceva (G. numai o dificultate substanțială a simbolurilor (numită astăzi polisemie sau ambiguitate).  ”O poezie trebuie oare înțeleasă. Viu altar îţi miruia: Ca Islande caste.  Inteligibilitatea rău ascunsă: Colo. harta orii. nu comunică ceva logic. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Raportul între operă și cititor (comoditate refractară a cititorilor). Călinescu). după cum nici cele dificile nu relevă o substanță inedită. Florentin Smarandache 12 CITITORIND. şerpii ce purtai. încât nici versurile. Şerpii roşii. α-Lecturi instante . dorită.  Dificultatea vine fie dintr-un truc gramatical. fie din absența oricărui sens.  Rămâne în plus mai mult metaforei. norii În. un început absolut al poeziei. scurşi din rai.

 Săpăturile în câmpia inventivității vorbite infinite: Răsărit al crestelor de păsări. Şi. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Cunoscut acelor zori În fântâni. Florentin Smarandache 13 CITITORIND..  Poezia presupune efort. Lăncile de iarbă mici Le păzea căţeaua Bitsh. Anulare unor albe timpuri. Munţi. cu sângele afară. albastrul benţii De pe jerbele Juvenţii. Sub arginţii muntelui orbit. α-Lecturi instante . Inimi mari dormeau pe ţară. Seceri dintre secete-au sclipit! Chemi zidul ars. în nori. la care să fie recreată la lectură (cu cuvintele cititorului redată). Bântuie.  Poezia modernă este o expresie a unei limbi noi..  Este contrazisă înclinarea spre facilitate a vorbitorilor. Steme nicăiri în fâlfâit. în şerpi. cu ierburile cimbruri. când soarelui voit Arcuite pajurile căţări. cules.

Un gând adus. α-Lecturi instante . pentru a deveni intrinsecă (esențială. amari în vale. de raze şi curbură (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele cămărilor de bură Mirat le începea. Sub sticlă sta.  Poezia ermetică tinde să permanentizeze dificultatea. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Florentin Smarandache 14 CITITORIND. Luceferii marini. generale. prin înscrierea ei în componentele poemului. în Ţările-de-Jos. lăuntrică) liricii: Pendulul apei calme. în Dumnezeu. Sălciu muia şi racul fosforos.

Nichita Stănescu Florentin Smarandache 15 CITITORIND. α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).

Tatiana Cereaciuchin. apare și volumul de poezii patriotice Un pământ numit România.  Nu mai puțin de trei volume în 1967: Roșu vertical. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Mama sa. este fiica fizicianului Nikita Cereaciuchin. primește.  În 1975. pentru Necuvintele. Florentin Smarandache 16 CITITORIND. cu Sensul iubirii. născut în 1933.  Numele complet: Nichita Hristea Stănescu. antologia Alfa și Oul și sfera. și Facultatea de Filologie a Universității din București. α-Lecturi instante .  În 1969. iar Premiul Uniunii Scriitorilor. ca și recunoașterea internațională cu Premiul Herder. la un an. pentru O viziune a sentimentelor.  Debutează la 24 de ani cu poezii în periodice.  Face Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești.  În același an. volumul de poezii Dreptul la timp. obține iar Premiul Uniunii Scriitorilor.  Debutează în volum în 1960. apoi. Premiul Uniunii Scriitorilor. refugiat în România. la Ploiești. în fiecare an câte 1-4 cărți.  În 1964.  Tipărește prima carte la 27 de ani.  Urmează.

α-Lecturi instante .  Aparține neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Trecea prin aer. 300 poezii.. Sorescu. pe un scaun negru aşezat. tu.  Redactor-șef adjunct la România literară. Florentin Smarandache 17 CITITORIND. împins din rai de-un vânt stârnit. de-o apăsare a vreunui gând cu mult mai mare. în colecție Biblioteca pentru toți.  Are un mod particular de a-și reprezenta lumea: Trecea un înger. liniştit şi mândru. Eu îl priveam de la fereastră.  Tipărește cea de-a patra antologie a sa. Primeşte-mi un cuvânt. alături de Adrian Păunescu. condusă de Nicolae Breban. trecea pe-un scaun negru stând. cum prin ziduri trece ca prin fum. apoi la Luceafărul. citind o carte veche. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). strălucind în legătura-i de argint. Starea poeziei. ca și M. 400 pag. şi grea. Dar îngerul tăcea. strigai.  E unul dintre cei mai controversați poeți contemporani. aprox. îngere.

plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.. zoomorfice. ploaia?. Şi mă-nălţam. îţi spuneam. mie-mi plouă zborul. răspunde-mi.. cine-s mai frumoşi: oamenii?. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă.. oval.  Are metafore antropomorfice. Lorelei. şi noi ne iubeam prin mansarde. sub desene în cretă. cu pene. Pereţii odaii erau neliniştiţi. Nu-i nimic. O să te plouă pe aripi.. α-Lecturi instante . Prin cerul ferestrei. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. norii curgeau în luna lui Marte. Florentin Smarandache 18 CITITORIND. Şi nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. cu sarcini conceptualizate  Opinii contradictorii ale criticii. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). spuneai.  Personală viziune a sentimentelor: Ploua infernal.

 Sugerează complexitatea existențială a ființei umane: Aş ciocăni cu unghia până când n-aş mai avea unghie.  Poezii cu versuri scurte: 1-2-3-4 cuvinte. ploaie de tot nebunească. dintre mine şi tine. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Florentin Smarandache 19 CITITORIND. de ce să-l spargi?" Şi totuşi şi totuşi poarta asta.  Imaginea în care ideea are șansa de a nu se dizolva în dublură.  Metafore simbolice. Dar a venit la mine orbul şi mi-a spus: "Lasă-ţi. Ploua infernal. frate. dacă ai cumva un ochi în vârful ei. α-Lecturi instante . unghia-n pace. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. trebuie zguduită de cineva. şi noi ne iubeam prin mansarde. şi cu degetul până când mi s-ar toci.

 Comparații ciudate. cât mai ciudate asocieri de cuvinte: Ea devenise încetul cu încetul cuvânt.  Are punctuație: versurile încep și au litere mari și mici. patriotice.  Are poeziile ”Altă matematică”.  Aspirant la nemurire.  Are versuri dulci.  Unele poezii sunt de-a dreptul bizare. stea înlăuntrul genunchiului meu.  Folosește foarte multe parabole. line. eu înlăuntrul eului meu. Iași). melodioase.  Mereu vorbește cu cineva (o femeie) în poezii. cer înlăuntrul umărului meu. atrăgătoare. deși cred că n-a avut nicio tangență cu Iașiul. delfin în ghearele sprâncenelor mele. α-Lecturi instante .  Are o poezie dedicată lui Solomon Marcus (”Matematica poetică”). închipuiri fantastice.  A publicat pe la mai multe edituri (din București. Florentin Smarandache 20 CITITORIND. fuioare de suflet de vânt. ”Matematica poetică”.  Poezii de iubire. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). piatră stârnind în apă inele.

 Universuri afective (foarte expresiv opuse).  Faust descoperă stările inanalizabile ale neputinței. Clar de inimă. α-Lecturi instante .  Întrebări (în poezii) insolvabile definitiv. are 275 de pagini. închipuindu-și un viitor îndepărtat eliberat de servituți. mai fanteziste.  Fericirea se convertește în durere.  Sugerează complexitatea existențială a ființei umane.  Uneori. le consideră de tinerețe. mai plastice). citești o poezie și nu rămâne nimic din ea (prea multe metafore). ucenicii.  Entuziaști.  Foarte multe metafore într-o poezie (cât mai curioase.  Văd că nu face caz de versurile care l-au lansat pe firmament (aidoma altora). Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Nu poți să-ți imaginezi ceva și nici să scoți idei. cântece.  Alt volum antologic. mai fantastice.  Cuvântul e încărcat de semnificații oraculare. format lat și aproximativ 250 de poezii. elegii (chiar ca stihuri).  Are doine. spațiu. mai hazlii.  Dar excelente metafore legate de timp. descrieri de dragoste. Florentin Smarandache 21 CITITORIND.  Suprarealist.

indecise.  Un fapt (obiect) e luminat din ”n” unghiuri. a crizei și aspirației conștiinței însăși.  Misterioase descrieri. a recursiunilor.  Cuprinde adevăruri deopotrivă abstracte și concrete. le comunică. a confruntărilor.  Explorează terenuri virgine. își pune întrebări de a modifica unghiul de vedere. îi descifrează disponibilitățile. starea obscură.  Situații afective sau întrerupte.  ”Starea poeziei” este starea virtualității. a sincerității.  Starea poeziei – stare de căutare. valorificându-le prin noi armonii. a posibilității. asimilate sau pe cale de a fi deslușite.  Există spații nenoționalizate verbal. α-Lecturi instante . de conversie a imposibilului în Florentin Smarandache 22 CITITORIND. absolute și relative. dimensiuni).  Metafore-matcă. spații ale ”necuvintelor”. de înțelegere. a colaborărilor. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). de despărțire. intuite sau bănuite. (ascunsă). le reliefează. ale necunoscutului abisal. spre ideea de ”punct”. șlefuit.  Reflectă macrocosmosul.  Conturează noi universuri (el nu reia teme și motive eterne.  Își aproximează adevărurile.  Deschidere spre mituri.

 Propune descătușarea de sub vechile formate.  Comunică cât mai metaforic experiența personală (drama a poetului modern). specială.  Are câte un volum întreg scris pe aceeași temă. imponderabilitatea. de harță cu limitele acceptate prin consens.  Fascinantă variabilitate cromatică a peisajului.  Întrebări arcuite (prin calitatea și diversitatea lor). Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Eliminarea unor propoziții de legătură (considerate a fi inutile). în același mod.  Sunt cultivate ambiguități. posibil. șablon al sufletului omenesc.  Soluția estetică de îndepărtare de canoane (forme de baroc). Florentin Smarandache 23 CITITORIND.  Libertate spirituală derutantă.  Cuvinte tradiționale (obișnuite) se dovedesc a fi neoperante. onomastică.  Procedeul surprizei în lanț. același stil (”cel de inimă”).  Metaforă de ordine diversă. stare de continuă criză (inclusiv a limbajului). α-Lecturi instante .  Tablouri cu jocuri de lumini și umbre improvizabile.

 Conferă cuvintelor funcții expresive novatoare (le pune bonetă roșie).  Calitatea fiecărei plachete a lui de a fi altceva de cea anterioară.  Reprezentare sferică ”figurativă” sau ”non- figurativă”.  Schimbă mereu tonalitățile.  Înfrângeri și depășiri ale limitelor. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Ideea de viață. a formelor.  Tentația de a abstractiza. de valori complexe.  Arhitect și constructor. Florentin Smarandache 24 CITITORIND.  Subliniază mobilitatea universurilor.  Filozofează prin replică sau adeziune.  Poetul este stăpân pe multe lumi. α-Lecturi instante .  Geologie multiformă. de spațialitate.  Depășește obiceiurile comune. de eternitate. de dialectică.  Își dorește ca hotar ”nehotarul”.  Speculează nuanțe semantice.  Tinde să descifreze zările noi. dar și pe propria-i lume. critic).  Capabil să vadă o unitate a contrariilor.  Este instabil.  ”O pădure de simboluri e universul liricii lui Nichita Stănescu” (Aurel Martin.

a descătușărilor tematice. Taci dracului. ţipă gândul. Vor înceta aceia care pot să iubească. Taci dracului. a ”primilor iubiri”. Pierzi totul. i-am spus. domnească va fi aşezarea ta între morţi. Secunda aceasta e relativă orei pe care ţi-o atârni între ţâţe. Florentin Smarandache 25 CITITORIND. Ding şi dang ar bate ceasul.. i-am spus ochiului în tine pasărea este moartă. i-am spus ierbii verzi.  Generație a marilor ambiții și interogații. a cuvântului. dar i-am smuls limbile şi clopotul şi l-am lăsat mut. a ”luptei cu inerția”. i-am spus. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Taci dracului. eu mă pregătesc să-mi smulg ochiul şi să-l dăruiesc acelei umbre cu aripi să stea pe el să-l încălzească ca o pleoapă.  Antiteze: Eheu. Dar ea n-a tăcut. α-Lecturi instante . etc. E relativă vederea.

în care apunea soarele de aur. Apoi îngerul. a plecat cu aripi de aur zburând într-un aer de aur. el era cu totul şi cu totul de aur. de ce? . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). El zbura aiurit. Florentin Smarandache 26 CITITORIND. în procesul devenirii sale. Blaga. Barbu.De ce. aceasta simbolizând simultan o negație și o afirmație).  Omul.Mai străvezie este sticla decât cel mai statornic gând al tău! În curând ai să mori şi viermi îţi vor forfoti în nări.  Poeți fascinați de esențe (Eminescu.  Vocația de a pătrunde impenetrabilul. α-Lecturi instante . Arghezi. de a cuceri pas cu pas teritoriul metafizicului (frecvența cuvintelor construite cu prefixul ”ne”. suferă drama condiției sale sufletești: A venit îngerul şi mi-a zis: . Fluturi de aur fâlfâiau în aura îngerului de aur. îngerul. Stănescu). în trompă! . în bot. ah. i-am strigat. N.Fără pricină! îmi zise îngerul. de a cântări imponderabilul... ah. El se depărta către o depărtare de aur. îngerul.

 Lirica lui vibrează între polii contrariilor (da- nu. rațional-instictul. M-a izbit cu aripa un înger şi am devenit rege. pe un tron în prăbuşire. iluzie-real). afectiv-lucid. care le-a trecut prin ”laboratorul său”). α-Lecturi instante .  A publicat și versuri scrise ocazional (din exerciții. ca mulți alți poeți).  Poezia invită la dialog (criticul oferind o cale).  Are o oarecare superficialitate. dar mărturisesc că mi-e strâmtă coroana. tensiunea trăirii: Am schimbat naşterea pe moarte În rest am rămas de tot sărac. dar nu ritm. lăsând criticilor să discearnă poemele sale cele mai bune (nu a făcut ca Eminescu. Nu ştiu ce înseamnă cinci.  Are poezii cu dedicație (lui Eminescu tânăr). absență a autocontrolului. are elegii.  Unele poezii au rimă. nu ştiu ce înseamnă patru în genere nu ştiu nimic. prejudecata că orice așterne pe hârtie ar prezenta interes și că orice metaforă ar fi de la sine relevantă.  Univers imaginar. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). comoditate. Florentin Smarandache 27 CITITORIND.

extaz (așa cum se întâmplă de câteva mii de ani).  Starea contemplării și starea lipsei de timp.  Vocea noastră filtrată prin microfoane e alta.  Tainele oralității să le cultivăm de la țărani. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Florentin Smarandache 28 CITITORIND. se produce o teatralizare. formule. al consistenței celor mai felurite moduri de comunicare lirică. moment al disparițiilor ”școlilor”. α-Lecturi instante .  Chiar când zici ”eu” nu este vorba de ”eu” confesional.  Poeții sunt inspirați prin contemplație.  Când se face poezie. nu mai suntem noi în întregime.  Poezia se ascunde de zgomotul civilizației. avem de-a face cu metafora metaforei.  A scris și poeme lungi de 4 pagini. ca tematică.  Literatura de pretutindeni traversează un timp al căutărilor și înnoirilor.  La nivelul citirii unei poezii.  Trebuie să ieșim din universul poeziei declarate vecine cu cântecul.  În America s-a început renunțarea la microfon când spui o poezie.  Poetul este actorul propriei creații.

Marin Sorescu Florentin Smarandache 29 CITITORIND. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante .

 Limbajul activ (cel folosit adesea).  Titlurile sunt formate dintr-un singur cuvânt.  Folosește mult parabola. 1977).  Are și poezii de trei sau patru rânduri. α-Lecturi instante . popular. Suflete.  Enigmatica (Craiova. 1975. bun la toate (1972).  Poezii care ascund mistere. 15. exagerarea realității. Florentin Smarandache 30 CITITORIND.  Unele urbanisme. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). 1970).  Versurile pot avea zece cuvinte sau unul. 1977). proză).  Poezie fără rimă (epopee.  Prea puține neologisme. ciclul La lilieci (1975.  Poeziile pot fi împărțite pe strofe care au un număr diferit de rânduri fiecare (fără nici o regulă). Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite" (Italia.  Limbaj simplu.000 de exemplare). sau două.  Premiul Academiei Române (1968.  Mai publică Tușiți (1970).  Debutează în 1964 cu volumul de parodii Singur printre poeți.  Versurile pot avea mai multe înțelesuri.

 Nu este ermetic.  Unele idei par absurde.  Rândurile încep cu litere mari. bizare. are și versuri cu rimă. scrie și despre români. α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Poeziile sunt scurte. au punctuație.  Un ton puțin ironic: În fiecare seară Strâng de prin vecini Toate scaunele disponibile Şi le citesc versuri. tot felul de închipuiri.  Are unele poezii cu formă puțin fixă: trei strofe încep cu același încep. la persoana întâi. tot felul de imaginări. Scaunele sunt foarte receptive La poezie. De aceea Eu mă emoţionez. Florentin Smarandache 31 CITITORIND. Şi timp de câteva ore Le povestesc Ce frumos a murit sufletul meu Peste zi. Dacă ştii cum să le aşezi.  Se pot desprinde unele idei geniale din poezii.

Adam se plimba pe alei preocupat şi trist Pentru că nu ştia ce-i mai lipseşte. sau cuvinte care se repetă în rânduri consecutive.  Există propoziții fără verb (se subînțelege).  Unele poezii sunt la persoana a treia. Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune. În orice caz. Înseamnă că fiecare Ne-am făcut datoria. dar majoritatea scrise la persoana întâi. Şi putem merge Mai departe. Fără entuziasme De prisos.  Sunt poezii în care se repetă versurile unul după altul. Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva Dintr-o coastă a lui Adam. Întâlnirile noastre Sunt de obicei sobre. Florentin Smarandache 32 CITITORIND. α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Folosește multe comparații plastice.  Folosește personaje din sfera religioasă: Cu toate că se afla în rai.

adăugiri: Până aici am ajuns cu perfecțiunea uneltelor. "Asta e viaţa !" a oftat Adam Şi-a mai creat încă una.concluzii. Sau pleca la piaţă după aur. l-a sictirit dumnezeieşte.  Are și versuri în paranteză . comentarii. Adam scotea la lumină o nouă cadână Din haremul lui intercostal. de câte ori Eva oficială Se întoarce cu spatele. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante . Încât chiar în clipa aceea Şi-a pipăit coasta imediat următoare. Dumnezeu a observat Această creaţie deşănţată a lui Adam. Florentin Smarandache 33 CITITORIND. Şi l-a izgonit din rai Pentru suprarealism. Şi tot aşa. smirnă şi tămâie. Tocmai îşi scosese oglinjoara Şi se ruja pe buze. Simţindu-şi degetele frumos fulgerate De nişte sâni tari şi coapse dulci Ca de contururi de note muzicale. O nouă Evă răsărise în faţa lui. L-a chemat la el.

vrând să întemeieze entități.  Are un limbaj colorat. α-Lecturi instante . de reverie prezentate naiv: O femeie Se urcă-ntr-un pom Și bărbatul îi ține cu amîndouă mîinile Scara. stări de vis.  Are lucruri curioase.  Scrie uneori ironic.  Folosește ca I. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). polemist. O stea răsare Pe cer Și pămîntul Îi ține cerul. O pasăre zboară Pe cer Și un copil îi ține Aerul.  Poezii inspirate după ce a citit filozofie: ”caut portretul lui Hegel”. Florentin Smarandache 34 CITITORIND.  Prezintă imaginații cu un limbaj naiv. Barbu cuvinte scurte cu litere mari în mijlocul versului. limbaj naiv.  Marin Sorescu e un tip încăpățânat.

α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).Ștefan Augustin Doinaș Florentin Smarandache 35 CITITORIND.

150. 5 lei. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). cu o poezie.  Arestat în februarie 1957 și condamnat la un an de închisoare "pentru omisiune de denunț".  Poetul modern visează sinteza personală (pluridiversitatea opțiunilor tematice și a modalităților de reprezentare artistică a existenței). premiul Eugen Lovinescu. București.  Lucrează în redacția revistei Secolul XX. cu manuscrisul Alfabet poetic.  Poetul citește cartea naturii și se citește pe sine la nivelul eternului abecedar. α-Lecturi instante . cu volumul Cartea mareelor. 315 pagini. 110 poezii. Florentin Smarandache 36 CITITORIND. la 17 ani. prefața: Aurel Marin.  Noțiuni elementare de descifrare a morfologiei și sintaxei lumii.  A debutat în 1939.  În fiecare an scrie și traduce câte o carte. Papyrus (1974). tiraj: 22.  Debutează în volum în 1964. volumul apare abia în 1978. în Jurnalul literar.  Escaladarea versanților alpini inaccesibili. în 1947. Seminția lui Laocoon (1967).  Pseudonimul literar al lui Ștefan Popa.  Alte volume publicate: Omul cu compasul (1966).  Deși a câștigat.

măria ta! condeiul meu smintit notează "înlăuntru" nu "afară" "la fel de-aprinsă-n învelişul ei simţeam bătaia sângelui în vine: o flacără sporindu-se-n ulei" .  Permanența miturilor. nevoia de a aproxima neîncetat esențele: în zori de zi când cea din urmă stea este sătula de isprăvi nebune un prinţ al vânătorii povestea şi-un gramatic nota ce i se spune: "mai mare-n evul ce mi s-a predat o altă întâmplare nu există" .  Modul cum ”homo subteranius” se reflectă în conștiința și eforturile acesteia de a le geometriza în câmpuri stilistice. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).marite domn! am un condei ciudat: în loc de "mare"-a scris cu lacrimi "trista" "afară astrul zilei neclintit sună din bronzuri vechi ca o fanfară" .să fim mai drepţi cu el măria ta! "de patru zile" nu: "dintotdeauna" Florentin Smarandache 37 CITITORIND.stăpâne! s-a notat aceasta bine "de patru zile şoimul aştepta flămând cu ochiul galben cum e luna" . α-Lecturi instante .

 A scris și cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei: Lampa lui Aladin (1970). Florentin Smarandache 38 CITITORIND. nici spadă jucându-mi pe creștet pieziş.  Neo-clasic. nici aprige pliscuri ce scuipă ulei. Orfeu și tentația realului (1974). mă soarbe. nici iască cu ochiul sinistru. desprins de lumeşti simulacre. Paingi. capacitatea de a refuza universul: La cumpăna nopţii. α-Lecturi instante . hipnotic.  Unele volume au chiar titlu ca metaforă. Poezie și moda poetică (1972). nici aripi suflând ca un șistru. nici limba-ntre graniţe oarbe să stea împotriva acestui suiş ce-ntr-una. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). "în colivia-i strâmtă fără somn lipsit de zări murea de trândăvie". mă-atrage un cer limpezit ca un sloi cântând din vapaile sacre. eu sui într-un turn. cucuvai înţelepte se-ntrec să-mi oprească urcuşul nocturn de stajă pe strâmtele trepte. Dar nu e nici buhă cu strigătul ei. Treptat izbăvit de pământul greoi.

Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante .Adrian Păunescu Florentin Smarandache 39 CITITORIND.

α-Lecturi instante . Pământul deocamdată. Numără grele stele subţiri! Florentin Smarandache 40 CITITORIND.  Născut în Basarabia. București. Istoria unei secunde.  Volume: Ultrasentimente. apărut în 1976. 1971 (ed. Viaţă de excepţii. 1967.  Poezii cu rimă imperfectă. în judeţul Bălţi. dar este oltean. sonete. Craiova. 1971). 1976. cu refrene (care se repetă mereu): Numără clipe. 1968. tiraj: 22. București. Poezii de până azi. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). București. descumpăniri. Numără negru. 1974. de Eugen Barbu. învăţători. numără lebede. fiind delegați la Copăceni.  Poezii cântate pe muzică folk (îi obligă pe cântăreți ca să îi bage în cenaclu). postf.  Răsfoiesc Pământul deocamdată. București. a II-a. 200 de poezii. București. 1965. de Şerban Cioculescu. 1978. 220 de pagini. Repetabila povară. Numără cumpene. București. Fântâna somnambulă. Mieii primi.000 de exemplare. col. colecția "Biblioteca pentru Toți". pref. numără repede. București. părinții lui. 1971. "Luceafărul".

 Poezii patriotice.  Lucruri gramaticale: ”oriîncotrova” (mai important). Florentin Smarandache 41 CITITORIND. n-are arhaisme: În lumea plină de urmări. În sus ce e? În jos – nimic! În jos ce e? În sus – nimic! Vorbesc cu ceilalți care-au fost și-n sus și-n jos și nu-i dezic.  Rândurile încep cu litere mari (toate).  Strofele n-au neapărat același număr de rânduri. vecina mea prăsește farduri. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). numără. tinere domn. Râmnic). 2. 3. Vecinul meu prăsește ciori. eu însumi spun de locurile pe unde-am fost: nu e nimic. Fruntea ridic-o din măşti de somn. α-Lecturi instante .  Are punctuație.  Poeziile au 3-4 strofe.  Limbaj obișnuit. Numără. 4 cuvinte.  Titluri de 1. eu sunt un om pe niște scări.  Are cuvinte scurte. cu litere mari în mijlocul versului (ca entități: Vâlcea. prea puține neologisme.

concluzie) a poeziei exprimată în două versuri sau un vers. metafore frumoase. foste scări. ”strigătul ploii”.  Are și poezii în care versurile încep cu litere mici: exist când nimeni nu plânge. o dată. α-Lecturi instante .  Are cuvinte în versuri scrise cursiv (subliniate). eu sunt un om pe niște scări.  Poezii în care descrie țara. sunând din coadă.  Introduce cuvinte noi: Moldova se eminescuiește.  Conține unele metafore: ”cântarul e cântar numai când nu minte”. de mai multe ori. însă. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). ”bate miezul nopții la amiază”. Florentin Smarandache 42 CITITORIND. pur școlărești. și-un câine bulucind prin garduri.  Un lucru slab în poezia lui: multe poezii își termină câte o idee în fiecare vers. virgulă sau punct (atestă mediocritatea poetului). decât căzute. căci ce pot fi aceste garduri.  Unele poezii se termină printr-o idee (morală. de obicei.  La sfârșitul versului e.  O idee nu se termină neapărat într-o strofă.  Are.

Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). Uităm atâtea! Curgem doar pe legi! Crucile celor morţi în iarnă.  Poeziile sunt așezate de obicei pe câte-o pagină. hai să gândim împreună. α-Lecturi instante . Frecându-se de garduri şi statui.  Poezii care se termină cu o morală (ca fabulele): un zbor e târâre și înot. Florentin Smarandache 43 CITITORIND. Redevenind copaci. încordaţi-vă minţile odihnite şi produceţi gânduri. hai gândiţi şi voi. ce abur e pe fruntea lumii. apar versuri: Mintea mea obosită nu e mai proastă decât mintea voastră odihnită.  Se trag învățăminte din poeziile (le trage altul): Doamne. Îşi suie tainic braţele a crengi.  Uneori se abate de la euforie. aritmie. pornind cu frunze. De la un lucru pân-la umbra lui! Aleargă armăsarii ca nebunii. smulse.  Pe copertă la sfârșit are chipul lui (mic) și cea mai bună poezie a lui scrisă (cea cântată pe muzică folk).

 Scrie la persoana întâi. nu prea folosește parabole (sau nu sunt de aceeași dimensiune ca la M. Sorescu). α-Lecturi instante . Încât parc-aş trăi pe lut de rai Un an mai vechi. o sută nouă sute. de întâmplări tăcute. E-o zi atât de rară. Treizeci februarie sau zero mai.  Ce destin va avea acest poet? Florentin Smarandache 44 CITITORIND. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).

α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).Ana Blandiana Florentin Smarandache 45 CITITORIND.

ia lumea de la început.  Cu fiecare privire aruncată asupra lumii.  Se miră. emoționează mai tare. 150 de poezii.  Ana Blandiana este un pseudonim (numele real: Otilia Coman).  Expresie uneori directă. se minunează în fața vieții.000 de exemplare. nu prea îndelung șlefuită. 230 de pagini. cărțulie mică.  Poezii în care mișcarea se simte mai mult ajung mai repede și mai direct în inimă. a lumii. Florentin Smarandache 46 CITITORIND. jud. mort într-un fel de accident în 1964. satul natal al mamei. Alba.  Fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman. care a slujit la celebra Biserica cu Lună din Oradea. α-Lecturi instante . Premiul pentru poezie al Academiei Române (1970).  Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969). arestat ca "dușman al poporului". Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). cu un tiraj 29. după toponimul Blandiana.  Colegerea de versuri Cele mai frumoase poezii. adună cele mai reprezentative poezii de până în prezent.  Orice fapt vechi capătă semnificația unui fapt nou. la scurt timp după eliberarea din detenție.

 Misterul.  Călătorie introspectivă: Umblu prin mine Ca printr-un oraș străin În care nu cunosc pe nimeni.  Mișcării i se asociază desfășurarea individualității în lumea exterioară. să pună întrebări. surpriza. Nici o dorință de-a călători.  Lasă lucrurile să continue și în poezie în mod firesc. neprevăzutul sunt prielnice producerii fiorului poetic.  Surpriza pe care i-o oferă viața poetului.  Poezia poate să propună enigme. Seara mi-e teamă pe străzi Și-n după-amieze ploioase Mi-e frig și urât.  Stări de neliniște și nehotărâre. pentru valoarea poetică). de obicei. ascuns uneori. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). α-Lecturi instante .  Avem de-a face cu un ritm într-adevăr nesigur. Florentin Smarandache 47 CITITORIND.  Ana Blandiana există în încercările de simbolizare (primejdioase. dar de obicei și din cele mai vechi timpuri nu propune soluții și nu dezleagă probleme. dar neforțat (nu îl înfrumusețează artificial).

Nici o amintire din alte vieți. Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele. jucăușe - Ochii mei n-au cătat niciodată-n pământ. priviți dansul acesta nou. Știu. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). voi iubiți părul meu grav și năuc. Când și numai trecerea drumului E aventură. Priviți până o să vi se atingă privirea de vânt Brațele mele ca niște fulgere vii. nou.  Frumusețea naturii. Gleznele mele n-au purtat niciodată cătușe! Florentin Smarandache 48 CITITORIND. mă leg. împrietenirea cu natura. Iubiții mei. Dansului meu i-e vântul ecou. α-Lecturi instante . De frânghiile ploii mă cațăr. Noaptea-și ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne. mă apuc Să fac legătura-ntre voi și-ntre stele.  Unele poezii te-mbie să le citești: Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne.  Sentimentul naturii (care apare mai rar în poezia actuală). nou.

 Rândurile unei strofe pot fi diferite ca număr de ale celeilalte. însă melodioase.  Are cuvinte care se repetă în rânduri. Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!  În general. iar stihurile au 1-4 cuvinte. de natură.  Strofele au 3-4-5 rânduri. rânduri care se repetă. a cuvintelor în rânduri (de unde rupi lanțul propozițiilor pentru a forma rânduri). lubiți-mi liberul dans fluturat peste voi - Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul.  Contează și forma grafică de așezare a rândurilor în strofe. fără rimă sau cu rimă. a strofelor în poezie. Florentin Smarandache 49 CITITORIND. a poeziilor în volum (ciclu).  Un rând este compus din 6-8 silabe. cu 2-3 strofe sau fără strofe. α-Lecturi instante .  Un rând poate avea mai multe cuvinte (silabe) sau nu decât un altul. versurile încep cu literă mare. diferite sau egale. Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame- mă vântul. poezia de dragoste.  Versuri lungi sau scurte.  Cu punctuație. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).

Albaştri fluturi cresc omizi.  Poezie modernă cu versuri scurte. septembrie. Zăpada-i albă neatinsă Pământul cald este impur. dar mai puțin misterioase ca Marin Sorescu.  Are și cântece patriotice (Țara. E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi.  Poezii imaginative. gingașe.  Versuri line. puritatea nu rodeşte. α-Lecturi instante . Fecioarele nu nasc copii. Florentin Smarandache 50 CITITORIND.  Metafore dulci. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). pline de idei și probleme filozofice. într-o strofă cu 13-16 rânduri și din când câte o rimă. Cresc fructe florilor în jur.  Poezii sensibile.  Versuri de dragoste: Ştiu.  Lumină lânoasă: are ce are cu ploaia.  Folosește parabole. feminine. Avram Iancu). tristeți. lecturabile.  Cuvintele care se pot confunda sunt scrise cu accente deasupra silabelor care sunt accentuate: ácele – acéle.

Mihai Duțescu Florentin Smarandache 51 CITITORIND. α-Lecturi instante . Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).

 A studiat la liceul Colegiul Național Frații Buzești din Craiova.  Gamă variată de versificație. promoția "George Călinescu". 6. Imnuri orfice (1975). câteva păduri.  Al doilea volum este mai valoros: Scrisori de dragoste (București. 60 de poezii mici.  Referent literar la Teatrul Național din Craiova. fără punctuație. 130 de pagini.  Facultatea de Filologie a Universității din București. Darul de a iubi (1978). fără litere mari la începutul rândurilor.  Debut editorial cu Noaptea nunții (1969).  Debuteaza cu poezie în Luceafărul (1962). câteva suflete marmura și-a tăiat vinele dar David a refuzat să vorbească.5 lei). Dulcea pierdere (1974).  Redactor și secretar general de redacție al revistei "Ramuri" din Craiova. α-Lecturi instante . chiar fără litere mari la începutul titlului. Pavăza de crini (1976). 1963. 1971.  Fără rimă. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Prolific.  Urmează Scrisori de dragoste (1971).  Din volumul de debut: S-au năruit sub privighetori câteva cetăți. Florentin Smarandache 52 CITITORIND.

despre platitudinea vieții de provincie: într-un acces de tuse o descoperi pe soția episcopului și o invită la o polcă mușcînd-o ceremonios de nas Florentin Smarandache 53 CITITORIND. II. fiecare având și nume (titlu) dat de primul rând al poeziei. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). III.  Titluri scurte. în total 15-25 rânduri. un desen modern).  Imagini răspândite (ca un tablou modern. …. I.  Ceaiul de la ora cinci.  Stihuri frumoase.  Primul ciclu (dând și titlul cărții) continuă tonurile elegiace din primul volum: Canarul meu fruct galben desen încins țipat de singurătate și tu pe fundul camerei cu masca de somn pe figură bule de aer ridici lângă scheletele lucrurilor lângă epavele marilor fotolii și ale cărților roase.  Are 33 scrisori (numerotate roman. XXXIII).  Poezii scurte (10 strofe). al doilea ciclu. α-Lecturi instante . aceeași formă. pe două rânduri.

 Următoarele florilegii de versuri mizează pe structuri declarative și alăturări paradoxale de imagini poetice. dând înțeles.  Rândurile sunt scurte. astfel n-ar avea înțeles primul rând). α-Lecturi instante . sporovăiră verzi și uscate ba chiar pe un ton convulsiv o avertiză că are în spate un decolteu pe care cu timpul se poate fuma. Florentin Smarandache 54 CITITORIND. vocabular obișnuit.  Poezia continuă de la titlu (titlu intră în propoziție cu primul rând. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979).  Absoarbe viața și restituie în alt registru al existenței un cuvânt inteligibil.

Acest jurnal de lecturi instante reproduce notițe despre câțiva poeți români și poezia lor (Ion Barbu. Adrian Păunescu. Mihai Duțescu). Ștefan Augustin Doinaș. Ana Blandiana. Marin Sorescu. Poezie română Însemnări într-un caiet literar (1979). dintr-un caiet de însemnări literare din adolescența consemnatorului (1979). Nichita Stănescu. Florentin Smarandache 55 CITITORIND. α-Lecturi instante .