You are on page 1of 12

EDITORIAL ŞTIRI ENERGIE

13 iulie 2016

DATA DENUMIRE DOCUMENT SURSA
ŞTIRI INTERNAŢIONALE
07/07/2016 Raportul Centrului Comun de Cercetare COMISIA EUROPEANĂ
identifică interesele regionale în domeniul
energiei electrice
30/06/2016 Impactul schimbărilor climatice asupra EURELECTRIC
sistemului european de electricitate
06/07/2016 Comisia Europeană a anunțat înființarea EURELECTRIC
Platformei Europene de noi Tehnologii și
Inovare a rețelelor smart
04/07/2016 S-a ajuns la un acord cu privire la noua EURELECTRIC
Directivă privind calitatea aerului
06/07/2016 Document de poziție al ACER cu privire la ACER
reglementarea monitorizării în domeniul
energiei la nivel european și regional
05/07/2016 ACER: progrese limitate în implementarea ACER
proiectelor de interes comun
ŞTIRI DIN PRESA NAŢIONALĂ
12/07/2016 Grecia a început exporturile de gaze spre www.energynomics.ro
Bulgaria
12/07/2016 Energia din surse regenerabile: un nou apel www.energynomics.ro
pentru creșterea subvenției
12/07/2016 Industria de petrol și gaze are nevoie de www.energynomics.ro
investiții anuale de un miliard de Euro
12/07/2016 Germania nu renunţă la cărbune www.focus-energetic.ro

11/07/2016 Statul câştigă din aer curat www.focus-energetic.ro

RAPOARTE
07/07/2016 Centrul Comun de Cercetare - Raport privind COMISIA EUROPEANĂ
interesele regionale în domeniul energiei
06/07/2016 ACER – Document de poziție privind ACER
reglemenatrea monitorizării la nivel european și
regional
05/07/2016 Raport ACER privind implementarea Proiectelor ACER
de Interes Comun
ŞTIRI INTERNAŢIONALE
Raportul Centrului Comun de Cercetare identifică interesele
regionale în domeniul energiei electrice
Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene a identificat, la
nivelul întregii UE, diferitele interese în ceea ce privește cercetarea din domeniul
tehnologiei energetice. Se vizează dezvoltarea de colaborări la nivel regional și
susținerea decidenților politici în definirea planurilor de acțiune.
În raport s-a constatat că eficiența energetică,urmată de rețelele smart,
vehiculele electrice și tehnologiile pentru energia eoliană - constituie priorități-cheie în
majoritatea regiunilor și statelor din Europa.
Analiza s-a bazat pe tehnologiile incluse în Planul strategic european privind
tehnologia din domeniul energiei (Planul SET). În concluzii se arată că eficiența
energetică a reprezentat o prioritate în 23% din strategii, rețelele inteligente - în 15%
din strategii, vehiculele electrice - în 13% din strategii, iar energia eoliană și
bioenergia – în 9% dintre strategiile regionale și naționale.

Totodată, studiul a constatat o lipsă de interes în dezvoltarea tehnologiilor de
captare și stocare a carbonului.
De asemenea, s-a observat că energia eoliană offshore și energia oceanică
sunt limitate geografic la țările din Europa de Nord-Vest.
Impactul schimbărilor climatice asupra sistemului european de
electricitate
Pe 28 iunie 2016, EURELECTRIC a participat la cel de-al doilea workshop
privind coșul energetic european și combaterea schimbărilor climatice (ECEM), ce a
avut loc la Londra. Proiectul Copernic, prezentat în cadrul ECEM, își propune să
creeze, în strânsă colaborare cu utilizatorii potențiali, un serviciu legat de climă – un
proiect demonstrativ. Scopul acestui proiect este de a permite industriei energetice și
decidenților politici să evalueze cât de bine satisfac diferitele mixuri energetice
cererea de energie din Europa, în orizonturi de timp diferite, concentrându-se asupra
rolului pe care clima îl joacă în cadrul acestor mixuri.

Proiectul UE Copernic privind schimbările climatice este condus de
Universitatea din Anglia de Est în colaborare cu compania Electricité De France
(EDF, Franța), Met Office (Marea Britanie), ARMINES (Franța), Universitatea din
Reading (Marea Britanie ) și Agenția pentru noile tehnologii, energie și dezvoltare
sustenabilă (ENEA, Italia).
Acest proiect își propune să abordeze două aspecte majore: (1) Modul în care
cererea și oferta de energie din Europa sunt afectate de variațiile spațiale și
temporale ale factorilor ce generează schimbările climatice; (2) Modul în care
scenariile ce vizează diferite mixuri de energie pot satisface cererea de energie la
nivel european, având în vedere în special nivelul ridicat de sensibilitate la variațiile
climatice al surselor de energie regenerabile (RES).

Workshop-ul a prezentat diferite pachete de lucru și a urmărit obținerea de
informații de la participanți care să orienteze direcția lor viitoare astfel încât să fie
asigurat succesul proiectului, atât în mediul academic cât și în cadrul comunităților
din sectorul energetic.

Sectorul energetic trece printr-o transformare majoră, înregistrând o creștere
constantă a ponderii surselor variabile de energie din surse regenerabile în cadrul
coșului energetic și o creștere a variabilității cererii datorată instalațiilor de energie
fotovoltaică montate pe acoperiș și aparatelor de aer condiționat. Având în vedere
dependența meteo și climatică atât a RES cât și a cererii de energie, este importantă
dezvoltarea unor instrumente solide pentru consilierea decidenților politici din
domeniul energiei.

EURELECTRIC va consulta membrii săi cu privire la o viitoare implicare în
acest proiect. Chiar dacă proiectul este momentan doar unul demonstrativ,
EURELECTRIC a subliniat nu ar trebui ca cererea și oferta de energie să fie privite
în mod izolat. Mai degrabă, capacitatea de transport a rețelei de europene de
energie electrică și dezvoltările viitoare ar trebui să se reflecte în model, pentru o
reproducere fidelă a ofertei, cererii, precum și a presiunilor asupra transportului de
energie din cadrul sistemului electroenergetic.

Comisia Europeană a anunțat înființarea Platformei Europene de noi
Tehnologii și Inovare a rețelelor smart

Pe 28 iunie, în cadrul conferinței Innogrid 2020+, Comisia Europeană a
anunțat înființarea unei noi Platforme Europene de Tehnologii și Inovare a rețelelor
smart pentru tranziția energetică (ETIP SNET). ETIP SNET, anterior ETP pentru
rețele smart (Platforma Europeană pentru rețelele de electricitate ale viitorului), a
avut prima reuniune a consiliului de administrație pe data de 5 iulie, integrând în
cadrul noului mediu consultativ toți stakeholderii din domeniul rețelelor smart și
stocării de energie. Evoluția platformei indică nevoia din ce în ce mai mare de a
integra rețelele smart în cadrul sistemului electronergetic extins.
Anunțul a venit în urma unor dezbateri între Comisia Europeană și
stakeholderi ce s-a desfășurat în ultimele luni. Specialiștii EURELECTRIC, care s-au
implicat activ încă de la început în elaborarea Planului strategic
european privind tehnologiile energetice (Planul SET), privesc înființarea ETIP SNET
ca pe un pas înainte și o evoluție spre o abordare mai integrată. De-a lungul anilor,
EURELECTRIC a reamintit că inovația necesită un mediu coerent și stabil astfel încât
să fie încurajate investițiile și planificarea pe termen lung. Totodată, anunțul invită
decidenții politici să implice stakeholderii în procesul de guvernanță și monitorizare
pentru a se îmbunătăți cooperarea, transparența și eficiența Planului SET.

S-a ajuns la un acord cu privire la noua Directivă privind calitatea
aerului

În urma unor lungi și dificile negocieri trilaterale, Consiliul European și
Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar cu privire la noua Directivă
privind plafoanele naționale de emisii (NEC). Un text al directivei propus de către
Președinția Consiliului European a fost susținut de Coreper și acceptat în principiu de
către Parlamentul European, la data de 30 iunie. Instituțiile au ajuns la un acord cu
privire la limitele de emisii, care ar trebui să fie suficient de stricte încât să reducă cu
aproximativ 50% rata mortalității premature cauzate de poluarea aerului, până în anul
2030. Inițial făcând parte din propunerea Comisiei Europene, gazul metan a fost
ulterior exclus din domeniul de aplicare al acordului.

Propunerea Comisiei pentru o nouă directivă UE privind calitatea aerului,
inițiată în decembrie 2013, recomanda stabilirea unor angajamente naționale privind
reducerea emisiilor naționale, aplicabile începând cu anul 2020 pentru: dioxid de sulf
(SO₂), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili non-metanici (NMVOC), amoniac
(NH₃) și particule fine (PM2.5) și, începând cu anul 2030 doar pentru gazul metan
(CH₄). În cadrul propunerii, angajamentele de reducere a emisiilor pentru perioada
cuprinsă între anii 2020-2029 sunt aceleași ca și cele din Protocolul de la Göteborg
din 2012 și au fost aprobate de către Parlamentul European și Consiliul European.
Principalul dezacord între Consiliul European și Parlament s-a referit la gradul de
îmbunătățire a sănătății. În timp ce Parlamentul a solicitat o îmbunătățire cu 52% a
sănătății (așa cum propusese Comisia Europeană), Consiliul European a susținut o
țintă de 48%.
Document de poziție al ACER cu privire la reglementarea
monitorizării în domeniul energiei la nivel european și regional
Abordarea regională este o componentă importantă a Strategiei Uniunii
Energiei. Implementarea celui de-al Treilea pachet legislativ pentru Energie prevede
înființarea unor noi entități cu rol de coordonare la nivel comunitar. Unele dintre
aceste entități au o funcție clară la nivelul UE (de exemplu, funcția operatorului de
cuplare a pieței), în timp ce altele au un domeniu de aplicare regional (de exemplu
platformele de alocare a capacităților în sectorul gazelor), ce au potențialul de a
deveni entități la nivelul UE.

Documentul de poziție ACER schițează o abordare pentru reglementarea
eficientă a monitorizării entităților de coordonare la nivel european sau regional. Este
luat în considerare principiul proporționalității și subsidiarității și de asemenea,
complementaritatea acțiunilor de reglementare la nivel național și la nivelul UE.

ACER propune ca responsabilitatea pentru supravegherea reglementară a
acestor entități să fie atribuită chiar Agenției atunci când entitățile îndeplinesc rol de
coordonare la nivelul UE sau la nivel regional dar vizând clar integrarea la nivelul UE.
Autoritățile naționale de reglementare care cooperează la nivel regional ar trebui să
fie responsabile cu reglementarea monitorizării entităților care îndeplinesc funcții de
coordonare la nivel regional. În acest caz, Agenția va urmări ca aceste entități și
monitorizarea pe care o execută să fie în conformitate cu principiile pieței interne de
energie. Forma exactă a monitorizării va trebui să fie definită pe baza unei evaluări a
funcțiilor specifice pe care entitățile respective le îndeplinesc, modul de îndeplinire a
respectivelor funcții și riscurile pentru integrarea și buna funcționare a pieței interne
europene de energie.

ACER: progrese limitate în implementarea proiectelor de interes
comun

Pe 5 iulie, ACER a publicat cel de-al doilea raport anual privind progresul
Proiectelor de Interes Comun (PCI) din sectorul energiei electrice și gazelor naturale.
Raportul include rezultatele monitorizării progresului proiectelor de pe a doua listă de
PCI a UE adoptată noiembrie 2015, pentru perioada de 12 luni cuprinsă între luna
ianuarie 2015 – ianuarie 2016.

Principalele constatări ale raportului sunt următoarele:
 În general, progresele în implementarea PCI sunt modeste. Majoritatea PCI
înregistrează întârzieri față de programul lor inițial. Anul trecut, niciun progres nu a
fost raportat pentru aproximativ un sfert din PCI din domeniul electricității și
gazelor. Una dintre principalele cauze invocate pentru întârzieri este dificultatea
obținerii autorizațiilor.

 Cel mai bun nivel al implementării PCI se așteaptă peste 7 ani. Cu toate acestea,
pentru ca acest lucru să fie realizat, ritmul de construcție ar trebui să fie
considerabil mai mare decât în ultimul an, ceea ce pare nerealist. De asemenea,
potrivit promotorilor de proiecte, ar trebui investiți 82 de miliarde de Euro în
domeniul gazelor și energiei electrice, în perioada 2016-2022, ceea ce este de
asemenea nerealist, prin comparație cu alte investiții similare.

 Promotorii de proiecte indică un interes redus în acordarea de stimulente de
reglementare și sprijin financiar public.

Constatările ACER pot servi ca o contribuție la raportul Comisiei Europene
(care urmează să apară în 2017), care va evalua implementarea proiectelor de
interes comun și eficacitatea Regulamentului (UE) nr 347/2013.

ŞTIRI NAŢIONALE
Grecia a început exporturile de gaze spre Bulgaria
Compania greacă M&M Gas a realizat primul export de gaze din Grecia spre
Bulgaria pe data de 1 iulie, informează agenția bulgară de presă Novinite.
Transportul de gaze Grecia-Bulgaria a fost unul de test și a presupus o cantitate
foarte mică de gaze, livrată la un discount foarte mic față de prețul reglementat din
Bulgaria. Tranzacția a avut loc la punctul de interconectare Kulata-Siderokastro.

M&M Gas a fost, de altfel, și prima companie care a realizat primele exporturi
de gaze din Bulgaria spre Grecia, în luna iunie, conform Agerpres.

Operatorii rețelelor de transport al gazelor din Grecia și Bulgaria, DESFA și
Bulgartransgaz, au semnat recent un acord prin care tranzitul de gaze este posibil în
ambele sensuri între cele două țări.

Aceasta după ce Bulgaria a finalizat lucrările de modernizare a unei stații de
compresare de la granița cu Grecia, sperând să-și asigure o treime din consum din
gazele provenite din această țară.
Totodată, Grecia și Bulgaria au convenit să urgenteze lucrările de construcție
a unui interconector care va aduce gaze din conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline).

Gazoductul TAP face parte din Coridorul Sudic, o rută prin care gazele din
regiunea caspică sunt aduse în sudul Europei, prin Turcia. TAP va ajunge în Italia,
prin Grecia și Albania.

Energia din surse regenerabile: un nou apel pentru creșterea
subvenției
Trei asociații importante ale industriei verzi solicită autorităților majorarea cotei
certificatelor verzi aferente anului viitor și măsuri care să permită absorbția acestora
de către piață.

”Industria energiei regenerabile a luat cunoștință cu consternare și îngrijorare
față de viitorul energiei regenerabile în România de propunerea Autorității Naționale
de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE de stabilire a unei cote obligatorii de
energie electrică produsă din surse regenerabile de energie (E-SRE) care
beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2017 la nivelul
de 8,3% din consumul final brut de energie. Noi am semnalat în mod repetat
autorităților că modul de calcul al cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă nu
este nici funcțional, nici coerent”, se arată în comunicatul comun emis de trei asociații
– RWEA, PATRES și RPIA. Documentul este semnat de Ionel David, director
executiv- Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), Răzvan Lupulescu,
președinte, Asociația Română pentru Energie Fotovoltaică și Viorel Lefter, președinte
PATRES, Organizatia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile.

Asociațiile cer guvernului ”realizarea de urgență a modificărilor necesare la
legea 220/2008 prin emiterea unei ordonanțe de urgentă prin care începând din 2017
toate certificatele verzi, inclusiv cele amânate, să fie valorificate, ca fiind singura
măsură care poate salva industria de la faliment.”

Totodată, se solicită și ”fixarea prețului certificatului verde la valoarea minima
legală și reintroducerea certificatelor amânate într-o perioadă de timp mai lungă de
trei ani (varianta actuală a legii), pentru protejarea consumatorilor finali față de o
creștere prea abruptă a impactului certificatelor verzi în factura de electricitate.”

Decizia Autorității de Reglementare (ANRE) de a micșora cota subvențiilor
industriei regenerabile până la 8,3% din energia produsă ar putea arunca în faliment
jucătorii mai mici, deja în lupta de ceva vreme cu randamentele negative. Jucători din
piață au declarat că există parcuri eoliene care s-au închis deja, fără a preciza, însă,
care sunt acestea.

Investitorii în energia din surse regenerabile, care au investit circa 7-8 miliarde
de Euro în România, s-au trezit brusc cu o inflație de certificate verzi (CV) – sistemul
de subvenționare s-a prăbușit, valoarea de piață și cererea aferentă certificatelor au
scăzut, și doar jucătorii mai mari au făcut față, cu greu, noilor condiții de piață.

O nouă propunere a ANRE pentru cota aferentă anului 2017 de CV poate
însemna sfârșitul pentru mulți investitori mici.

”Pentru noi această veste a venit ca un şoc – practic ANRE a hotărât că
România nu are nevoie de energie regenerabilă şi mai bine băgăm toţi producătorii
anul viitor în faliment”, declarase anterior domnul Martin Moise, vicepreședinte al
asociației investitorilor cu capital local Patres.

”Când s-au făcut investiţiile, Legea 220 prevedea o cotă care urmă să crească
an de an până la 20%. În 2014 trebuia să avem 15% şi am avut 11,1%, în 2015
trebuia să avem 16%, am avut 11,9%, în 2016 – 17% şi avem 12,15%. După ce timp
de trei ani de zile statul nu şi-a respectat promisiunea, veniturile producătorilor au tot
scăzut şi au ajuns deja sub limita de suportabilitate, iar pentru anul viitor se
prefigurează o cota de 8,3% faţă de 18% cât era prevăzut în legea iniţială în baza
căreia în România s-au investit peste 8 miliarde de Euro…”, a afirmat domnul Moise.

Întrucât pe piață există deja un excedent de peste 6 milioane de certificate
verzi şi peste jumătate de million au expirat – aşteptarea legitimă a investitorilor era
ca statul să remedieze situaţia.

”În mod total contrar situaţia merge din groaznic în catastrofal, se prefigurează
că la anul gradul de acoperire al cotei va fi de doar 45%, fără a lua în calcul
excedentul mai sus menţionat. (dacă luăm în calcul şi excedentul gradul de acoperire
scade la 30%)… Astfel România ajunge în situaţia ridicolă prin care spune că susţine
energia regenerabilă când în realitate susţine doar o treime din producţie.”

ANRE a propus creșterea cotei de certificate la 12,3%, însă cu continuarea
amânării unei părți din CV pănâ în 2018, propunere considerată de investitori
”ridicolă”, în pofida faptului că ar crește gradul de acoperire a pieței la 68%, fără a se
ține seama de excedentul de CV nevândute.
Industria de petrol și gaze are nevoie de investiții anuale de un
miliard de Euro
Menținerea actualului nivel al producției de petrol și gaze în România necesită
investiții anuale de un miliard de Euro, în condițiile în care producția suferă un declin
natural de 10%, potrivit portalului desprepetrol.ro, lansat de Asociația Română a
Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Potrivit portalului, România are aproape o treime din toți angajații din extracția
de țiței și gaze din Uniunea Europeană, respectiv 25.600, din totalul de 77.900,
citează Agerpres.

“Producția suferă de un declin natural de 10%. Gradul de epuizare al
rezervelor actuale este de 87%. Sunt necesare investiții de 1 miliard de euro/an
pentru menținerea producției la același nivel. Fără investiții, producția României de
țiței se va epuiza în 12 ani, iar cea de gaze naturale în 9 ani”.

România deține 13.000 de sonde active, cu mult peste Marea Britanie, care
are 2.300 de sonde, Danemarca — 1.500, Italia — 900 sau Norvegia — 400. Cu
toate acestea, producția pe sondă în țara noastră este cea mai mică dintre aceste
țări, fiind de 21 barili pe zi, față de 2.350 barili pe zi în Norvegia, 964 în Danemarca,
363 în Marea Britanie și 271 în Italia.

“Impozitarea companiilor petroliere în România se face prin impozitele
obișnuite (impozitul pe profit, contribuții sociale și alte taxe obișnuite), la care se
adaugă impozitarea specifică. Impozitarea specifică permanentă e formată din
redevențe, impozitul pe construcții și impozitul pe vânzările de țiței — în total încă
9,5% din veniturile companiilor petroliere”, mai arată datele companiilor petroliere.

Totodată, în anul 2013, au fost adăugate alte impozite temporare, precum taxa
pe stâlp și cea din veniturile suplimentare din liberalizare, care a ridicat nivelul de
impozitare în sectorul petrolier la 15% din venituri.

Media Europeană (excluzând zăcământul gigant Groeningen din Olanda) este
de 9,3% — comparabil cu impozitarea specifică permanentă din România, mai spun
petroliștii. Însă, dacă se adaugă și impozitele temporare aflate în vigoare, media în
România este dublă față de țările din Uniunea Europeană cu producție pe sondă
comparabilă, unde există o impozitare specifică medie de 7,5%.

Reprezentanții ROPEPCA au mai arătat că un miliard de Euro investit în
sectorul de petrol și gaze creează sau menține 45.900 de locuri de muncă, aduce la
bugetul de stat un miliard de Euro din taxe și are un impact în PIB de 3,2 miliarde de
Euro.

ROPEPCA a fost înființată în anul 2012 și numără 19 membri, companii ce au
realizat anul trecut investiții totale de 1,03 miliarde de Euro, echivalentul a 6,5% din
totalul investițiilor din România. Contribuțiile la buget s-au ridicat la 2,4 miliarde de
Euro, reprezentând 10% din totalul bugetului de stat.

Germania nu renunţă la cărbune

Germania a abandonat planurile de adoptare a unui calendar de renunţare la
producerea de energie în termocentralele pe cărbune şi de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră, conform ultimelor documente ministeriale consultate de
Reuters. Documentul reprezintă Planul de acțiune al Guvernului pentru anul 2050 și
stabilește modul în care Germania intenționează să renunţe la combustibilii fosili și
să atingă, la mijlocul secolului, obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu până la
95% față de nivelurile din 1990.

În ultimii ani, părea că Germania voia să impună în sectorul energetic o
reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 22 milioane de tone până în 2020.

În prezent, circa 45% din consumul anual de electricitate al Germaniei este
asigurat de termocentrale pe cărbune, iar 11% – de centrale pe gaze naturale. 15%
provine de la centrale nucleare (pe care Angela Merkel vrea să le închidă până în
anul 2022), iar 24% – din regenerabile precum eolienele și solarele, procent pe care
Guvernul de la Berlin vrea să-l majoreze la 45% până în anul 2025.

O versiune anterioară a proiectului, care “s-a scurs” în presă în luna mai, arăta
că Germania ar trebui să elimine treptat producția de energie pe bază de cărbune „cu
mult înainte de 2050”, ca parte a unui pachet de măsuri menit să asigure atingerea
ţintelor de mediu, precizează Reuters.

Propunerile inițiale s-au izbit de opoziția consistentă a sindicatelor, a
reprezentanţilor marilor regiuni producătoare de cărbune și ai grupurilor de afaceri,
care au spus că o astfel de variantă ar costa locuri de muncă și ar cauza daune
importante acestei industriei.

Noua versiune a Planului de acţiune, care a fost revizuită în urma consultărilor
cu Ministerul Economiei și Energiei, a eliminat, de asemenea, şi obiectivele concrete
de reducere a emisiilor de CO2 pentru sectoarele energie, industrie, transporturi și
agricultură.

Christoph Bals, director de politici la ONG-ul de mediu Germanwatch, a criticat
modificările. „La șapte luni după summitul de succes de la Paris, Guvernul a capitulat
în faţa intereselor industriei combustibililor fosili și renunţă la șansa de a da
economiei un impuls de modernizare, prin prezentarea unor planuri clare”, a spus
acesta.

De asemenea, potrivit noii variante a documentului, s-a renunţat la o taxă
suplimentară pe petrol, păcură și gaze, menită să crească cererea pentru tehnologii
ecologice. Cu toate acestea, documentul continuă să vorbească despre planurile
pentru o reformă fiscală ecologică.

În plus, în noua versiune a fost scos un alt paragraf, care exista în documentul
iniţial, şi care făcea referire la posibilitatea ca Germania să facă lobby pentru
introducerea unui preț minim al tranzacţiilor europene pentru emisiile de CO2. În
prezent, pe bursa EEX de la Leipzig, certificatele CO2 (EUA) din faza 3 EU ETS se
tranzacţionează cu 4,45 Euro/certificat.

Proiectul, care mai trebuie avizat şi de către alte ministere, este acum în
cadrul Cancelariei. Acesta urmează să fie dezbătut de Cabinet în luna septembrie.

Statul câştigă din aer curat
Statul a încasat peste 20,4 milioane de Euro, în luna iunie, în urma
comercializării pe platforma de licitaţie comună a Uniunii Europene (UE) a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) aferente instalaţiilor staţionare,
se arată într-un document publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
De la începutul anului, Finanţele au încasat aproape 110 milioane de euro din
comercializarea certificatelor CO2.

Astfel, luna în iunie au fost comercializate peste 3,6 milioane certificate
aferente instalaţiilor staţionare, în valoare de circa 20,456 milioane Euro. În ceea ce
priveşte certificatele aferente sectorului aviaţie, nu s-a comercializat nimic.

În luna ianuarie, Finanţele au încasat peste 16,5 milioane Euro din astfel de
certificate, în februarie – circa 18,7 milioane Euro, în martie suma de 17,9 milioane
Euro, în aprilie – 18,8 milioane Euro, iar în mai – 14,9 milioane Euro. În total, în
primele 6 luni ale anului, statul a încasat peste 107 milioane de euro din vânzarea
certificatelor CO2.
Potrivit datelor MFP, schema de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme –
EU ETS) s-a aplicat în primă fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie
2007, iar a doua fază a schemei se desfăşoară în perioada 2008 – 2012,
corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto.

România participă la schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor
de gaze cu efect de seră începând cu data aderării la Uniunea Europeană (1 ianuarie
2007).

Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS are o durată de 8 ani, în intervalul 1
ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020.

Reamintim, toţi poluatorii trebuie să cumpere certificate CO2, într-o proporţie
stabilită de directivele europene. Cei mai mari poluatori sunt termocentralele pe
cărbune, care trebuie să achiziţioneze un certificat pentru fiecare megawatt produs.
Centralele pe gaze trebuie să cumpere un certificat CO2 pentru fiecare 2 MWh
produşi.