UNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA:STRATEGII DIDACTICE DE
COMUNICARE ȘI ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ

LUCRARE
DE
DISERTAȚIE

PROFESOR COORDONATOR:

Conf. univ. dr. SAVU-CRISTESCU MARIA

ABSOLVENT:

CARAGIOIU E. ELENA (PĂUN)

TĂRGOVIŞTE

2015

UNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA:STRATEGII DIDACTICE DE
COMUNICARE ȘI ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA
VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

PROFESOR COORDONATOR:

Conf. univ. dr. SAVU-CRISTESCU MARIA

ABSOLVENT:

CARAGIOIU E. ELENA (PĂUN)

TĂRGOVIŞTE

2015

2

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

Îndemn

Hai să ne jucăm! De-a soarele și de-a luna, de-a veverița și de-a aluna, de-a câinele și de-a
pisica, de-a toate și de-a nimica. Tot jucându-ne așa, învățăm câte ceva : ce se adună și ce se
scade, cine-i rău și cine-i cumsecade, ce se înmulțește și ce se împarte, ce e o poză și ce e o
carte.

Hai să jucăm în doi, în trei, cu Pisica de capul ei, de-a uitucii și de-a zevzecii, de-a vulpile și
de-a berbecii.
Și să fie câte un joc frumos
Și, dacă se poate, cu folos …

Otilia Cazimir

3

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

CUPRINS

ARGUMENT …………………………………………………....................................................6

Capitolul I : Relația joc – învățare-dezvoltare la vârstă școlară mică …………….................8
1. Interdependența dintre învățare și dezvoltare psihică ...............………………..................8
2. Contribuția jocului la dezvoltarea personalității elevilor .....………….............................10
2.1 Jocul și dezvoltarea proceselor senzoriale .......………………………………….......11
2.2 Relația gândire-limbaj .................................................................................................12
2.3 Contribuția jocului la dezvoltarea gândirii și limbajului elevilor ...............................13
2.4 Restructurări ale proceselor şi fenomenelor reglatorii ………....................................15
2.5 Particularități ale personalității școlarului mic ………................................................17
2.6 Bibliografie .................................................................................................................19

Cap. II : Locul și rolul jocului didactic în structura activităților informativ-educative din
ciclul primar……………………………………………………….............................................20
1. Conceptul de joc ……………………………………………………................................20
2. Natura şi funcţiile formative ale jocului …………............................................................21
3. Clasificarea jocurilor …………………………………………………….........................22
4. Valențele informativ-formative ale jocului didactic ……………………….....................23
5. Bibliografie ........................................................................................................................26

Cap. III : Cercetare aplicativă privind valenţele formative ale jocului didactic ………......27
1. Ipoteza şi obiectivele cercetării……………………………………………….................27
2. Metodica cercetării…………………………………………………………….................27
2.1 Eşantionul şi caracteristicile sale………………………………………................27
2.2 Metodologia cercetării …………………………………………………...............28
2.3 Etapele desfăşurării cercetării…………………………………………................30
3. Tipuri de jocuri didactice utilizate la clasa a II-a la disciplina Limba și literatura
română ...................................................................................................................................
.........31
4. Introducerea unor jocuri-exercițiu în cadrul probelor de evaluare la disciplina Limba și
literatura română ....……………………………………………………………………....44
5. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor iniţiale, sumative şi finale la testele de
Limba și literatura română ....………………………………………………………........44
6. Bibliografie.........................................................................................................................51

Cap. IV : Valorificarea jocului didactic în activitățile informativ-educative din ciclul
primar…………………………………………………………………………...........................52
1. Posibilitățile de utilizare a jocului didactic în aria curriculară Limbă și comunicare..........52

4

.. Jocurile de vocabular .. 5 ...64 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………...……………………………………………………...................................................68 Proiecte de lecţii…………………………………………………………………... Bibliografie.............................55 a) Jocuri pentru însuşirea părţilor de vorbire……………………………….1...........68 Test de evaluare inițială..............................55 b) Jocuri pentru însuşirea părţilor de propoziţie………………………….....................................70 ARGUMENT Omul este singura fiinţa care „se joacă toată viaţa”.................52 1.. Părţile de vorbire şi de propoziţie aprofundate prin joc didactic…......................66 ANEXE…………………………………………………………………………….2...............................................……........ putem spune parafrazând un dicton celebru.................................................63 CONCLUZII………………………………………………………………………..........62 3............. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 1.........................60 2..................... Eficienţa jocului didactic în aria curriculară Limbă și comunicare ………….............................................

plastice. Jocul poate ameliora tulburări de adaptare. ceea ce. Astfel. fac o repetiție infantilă în vederea însușirii unui rol responsabil. adoptarea de decizii optime. o realitate care debordează graniţele copilăriei. dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea. să se elibereze de acele elemente tensionale care se află în centrul motiva ției stresante. Copiii se joacă. de aceea. copiii putând trăi pe plan ludic conflictele ce-i tulbură. Interdependența și spiritul de cooperare. aptitudinilor ce animă copilul. Jocul reprezintă o necesitate vitală pentru fiinţa aflată în dezvoltare. jocul mai este. invadând întreaga regiune a fiinţei umane. specific jocului. unor obiective sau sarcini de învă țare. toate sunt stimulate și valorificate prin joc. imaginației și vie ții afective. autocontrolul. 6 . Există totuşi vârste ale jocului: vârstele copilăriei. obligându-ne să vedem jocul nu doar ca experienţă cu hotare ferme. copilul nu este în stare să ascundă nimic din sentimentele pe care îl animă. deoarece poate ajuta copilul să ne deconecteze. dându-i posibilitatea adultului de a-l cunoaşte mai bine şi de a-i aprecia posibilităţile de care dispune. se pregătesc pentru maturitate prin exersarea ludică de roluri din care e compusă viața socială. cultivă spiritul de investigație. inițiativă și spiritul de răspundere. Activitatea ludică îndeplinește și o funcție terapeutică. tipurilor de motivații. evaluarea de situații și rezultate. o strategie a solidarită ții în vederea victoriei. Primind să facă parte dintr-un grup de joc. Jocul se transformă într-un adevărat „turn” de observare a copilăriei. de previziune. urmărind același țel ca și tine. dar. deoarece. copilul a acceptat un anumit cod ludic. cu siguranţă. ci mai degrabă o dimensiune a existenţei. ca și observarea trăsăturilor de caracter. Asociind un interes imediat și puternic. răbdarea și tenacitatea. un exercițiu al diferenței respectuoase: adversarul e în primul rând un partener de joc. acesta permite experimentarea unor strategii alternative. jocul permite surprinderea unor caracteristici ale inteligenței (nivelul dezvoltării intelectuale la un moment dat). a exprimării verbale. se dezvoltă. manifestării trăsăturilor de personalitate. jucându-se. cineva care respectă aceleași reguli. mijloc de evadare. Jucat în doi sau în echipe. pe de o parte. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Gândul că toată lunea se joacă deschide perspectiva unui perpetuum ludic. ritmice. fiind folosit drept supapă. pe de altă parte. aptitudinea de a face față unor situații conflictuale. de judecată. prin el copilul se formează. se pot obține rezultate superioare în ceea ce privește dinamismul gândirii. va avea efecte nefavorabile asupra evoluţiei sale ulterioare. Lumea jocului este deci o anticipare a lumii preocupărilor serioase. Jocul reprezintă o modalitate de educație pusă în slujba activită ții mentale. a desconsidera jocul înseamnă a-l frustra de un drept inalienabil. Luat ca exercițiu de gândire.

omul care se joacă. El captează. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Jocul reprezintă pentru copil o lume în care găsește încordare. Interdependența dintre învățare și dezvoltare psihică 7 . speciei umane i s-a spus homo ludens. Activitatea ludică înfrumusețează viața și o completează. echilibru. Ca o dovadă vie a eternului ludic. farmecă. CAPITOLUL I RELAȚIA JOC – ÎNVĂȚARE-DEZVOLTARE LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 1. de aceea este indispensabilă. adică vrăjește. oscilație.

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

Omul, el este produsul stadiilor anterioare indiferent în care dintre acestea s-ar afla. Sub
influența factorilor ereditari și ai mediului socio-cultural, dezvoltarea sa este însoțită de
transformări care îi definesc personalitatea. Aceste transformări de ordin cantitativ și calitativ
sunt numite dezvoltare.
Sensul dezvoltării psihice este ascendent, progresiv, însemnând treceri de la simplu la
complex, de la inferior la superior. De-a lungul ontogenezei, psihicul copilului se dezvoltă
treptat.
Dezvoltarea psihică a omului înseamnă trecerea de la:
 senzație la percepție;
 imagini primare din percepții la imagini secundare din reprezentări;
 senzorial la logic;
 reflectarea însușirilor neesențiale, accidentale ale obiectelor la surprinderea însușirilor
esențiale și generale ale acestora;
.( Golu, P., Zlate, M., Verza, E., (1993) - Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,pag. 26)
Dezvoltarea psihică nu este liniară, uniformă, continuă, ci polimorfă și discontinuă, ca o
succesiune de stadii în care echilibrul alternează cu dezechilibrul, iar perioadele de transformări
psihice sunt urmate de perioadele de stagnare
Dezvoltarea psihică nu este nici un proces impus din exterior, nici unul preponderent genetic,
ci un proces care de desfășoară după legi interne. Punctul de plecare al dezvoltării psihice
reprezintă contradicțiile interne care sunt declanșate de influențele externe.
Educația permite declanșarea și intensificarea luptei dintre elementele contradictorii, oferind
în același timp resursele și mijloacele necesare pentru soluționarea și înlăturarea unor
contradicții interne. Ea devine un punct de plecare spre dezvoltare.
Ca acțiune socială, ea poate determina aportul mediului și eredității în procesul dezvoltării.
Copilul nu ia pasiv aceste influențe ale educației și mediului, ci intervine prin activitatea sa.
Astfel el manifestă acceptare și refuz, dar și receptivitate. Ac țiunea educațională apare ca o
reacție între stimularea externă și activitatea proprie a copilului.
Motivația determină dezvoltarea psihică. Forța cu care se produce rezultă din conflictul
motivului. Copilul descoperă prin activitatea sa, capacitățile umane, le absoarbe și le
interiorizează, transformându-le în conținut și organizarea vieții psihice. Astfel copilul se
dezvoltă.
Învățarea reprezintă situații și sarcini de învățare care pentru școlarii mici reclamă efectuarea
unor acțiuni.

8

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

Educatorul formulează pe de o parte anumite sarcini, cerințe în funcție de nivelul dezvoltării
sale, pe de altă parte, copilul răspunde acestor sarcini și le rezolvă, înregistrând progrese noi în
planul dezvoltării. În această ipostază dezvoltarea apare ca o premisă a educației.
Legătura dintre învățare și dezvoltare trece din starea în care erau date ca model sau situa ții
problematice ale elevului însuși. La vârsta școlară mică, învățarea se mai distinge și prin aceea că
spre deosebire de etapele precedente, ea se desfășoară acum pe baza unor acțiuni meticulos
segmentate și riguros înlănțuite, că îl pune pe copil în faţa necesităţii unor acţiuni de control, de
confruntare și comparare a rezultatelor obținute cu modelele.
Învățarea are o sferă largă de cuprindere, fiind reprezentată de noțiuni, concepte, coduri,
relații, operații și structuri cognitive, tipuri afective și atitudini, conduite, scheme acționale,
reacții, sisteme de valori, comportamente sociale etc. Aceasta se asociază cu modificarea.
deoarece direcționează spre dobândirea de conduite. Dar nu orice învățare atrage după sine
dezvoltarea. Învățarea pentru a produce dezvoltare trebuie să se desfășoare ca proces continuu
prin valorificarea experienței.
Învățarea mai are și un pronunțat caracter adaptiv.
Putem spune deci că învățarea este procesul care permite achiziționarea unei experiențe noi.
Prin aceasta individului va rezolva situații-problemă, înainte inaccesibile, sau, optimizarea
relațiilor sale cu lumea înconjurătoare.
Există învățarea socială, în accepția generală a acumulării de experien ță (informa ții, priceperi,
deprinderi) în contextul cultural concret, în funcție de posibilitățile pe care le oferă o anumită
etapă social-istorică în care se naște și trăiește persoana, și o învă țare didactică. În sensul său
profund, noțiunea de proces de învățământ este legată de cea de transformare, schimbare,
modificare deci de procesul învățării propriu-zise.
Acțiunea pedagogică, susține Gilbert Leray, este creatoare de fenomene psihologice: ea le
provoacă apariția, participă cu toate forțele mediului social la constituirea universului mintal al
copilului, în primul rând ajutându-l să stăpânească lumea prin elaborarea unor concepte bine
adaptate.
Învățarea școlară capătă o serie de particularități:
 este reglementată de legi (planuri, programe de învățământ, orare etc.);
 este un proces dirijat de către învățători, profesori, care devine autodirijat;
 este un demers conștientnt;
 are un pronunțat caracter secvențial (de învățare, de consolidare, verificare, etc.);
 dispune de un caracter gradual (trecere de la simplu la complex, de la neesen țial la
esențial, de la senzorio motor la abstract, de la recunoaștere la reproducere);

9

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

 presupune ansamblul de relații perceptive, comunicaționale, afectiv-simpatetice, de
influență între profesor și elev, mediat de obiectul de învățământ;
 încorporează informațiile care-i sunt transmise, elevul își elaborează diverse variante
de răspuns, își formează un comportament plastic, suplu în acord cu necesitățile
individuale; el își modifică selectiv și sistematic conduita, și-o ameliorează și
perfecționează, și-o controlează permanent).
Învățarea presupune acțiune, deoarece descoperirea soluției înseamnă: căutare, selec ție,
inducție, invenție. Toate acestea sunt modalități de lucru, iar învățarea școlară este o activitate
care-și are originea în cadrul jocului.

2. Contribuția jocului la dezvoltarea personalității elevilor

Timpul este un copil care se joacă, este metafora cu deschidere ludică maximă, generatoarea
unei considerabile literaturi filosofice în care, sub masca jucătorului divin, s-au perindat pe
rând Natura, Ideea, Voința, Noul Primordial , sau la limită, Nimeni , în care caz lumea a putut fi
înțeleasă și ca un joc fără de cel care se joacă.
Jocul și învățarea se află în raporturi antinomice. Jocul este considerat ca o activitate liberă,
spontană, bazată pe comunicarea interpersonală, ce nu permite instalarea oboselii și plictiselii, iar
învățarea este o activitate obligatorie, cu program stabilit și efort dozat, cu opera ții raportate la
un etalon. Astfel pot fi admise ca adevărate aceste cazuri: a copiilor la care premisele necesare
trecerii la școlaritate s-au maturizat, dar formal rămân însă preșcolari, deși pot realiza activitatea
de învățare, și cea a copiilor la care premisele trecerii cunosc o oarecare întârziere în formarea
lor, deși formal, ei au început să desfășoare noua formă de activitate, învă țătură, dezvoltarea lor
fiind încă dependentă de structurile jocului.
Completarea și perfecționarea condițiilor psihologice interne sunt absolut necesare, deoarece
rămânerea în urmă poate conduce la eșec..
Jocul va însoți și va completa activitatea de învățare. Acum jocul va avea în considera ție mai
mult sarcinile didactice, constituindu-se ca o activitate ce trebuie să ocupe un loc important în
procesul de predare-învățare.

2.1. Jocul și dezvoltarea proceselor senzoriale

10

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ

În faza școlarității mici se dezvoltă văzul, auzul precum și analizatorul verbalo - kinestezic
solicitat cu deosebire în activitatea citit-scrisului.
Deși interesul pentru joc rămâne foarte puternic, crește interesul pentru film, căr țile cu
povestiri, cu acțiuni palpitante.
Copilul manifestă interes în desfăşurarea activităţii instructiv-educative. Învăţarea școlară
devine o activitate dirijată. Această calitate schimbă relaţiile copilului cu cei din jur, creează
obligaţii şi îndatoriri.
Învăţătorul este cel care dă exemplu prin exigenţele lui, aprecierii făcute asupra comportării
elevilor.Îi impresionează adânc şi le determină o comportare corespunzătoare. În procesul de
învăţare se îmbogăţesc cunoştinţele elevului şi se dezvoltă procese psihice, se formează
deprinderi de muncă intelectuală şi deprinderi practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, gustul
pentru frumosul din natură şi cel artistic.
Sub influenţa muncii, a jocului şi mai ales a procesului de învăţământ are loc în această
perioadă o intensă dezvoltare intelectual a copiilor.
Se înregistrează progrese ale capacităţii de recepţionare a sunetelor înalte şi ale capacităţii de
autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Este perioada în care continuă să se dezvolte toate
formele de sensibilitate, modalităţi senzoriale (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică) precum şi
toate formele complexe ale percepţiei.
Percepţiile copiilor păstrează încă unele trăsături care vin în contradicţie cu activitatea pe care
vin să o desfăşoare. Elevii de vârstă şcolară mică se caracterizează printr-o deosebită
receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare, dar percepţia lor este globală, uneori superficială.
Învăţătorul trebuie să asigure, în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, condiţii favorabile
de sporire a eficienţei învăţării perceptive prin orientarea şi conducerea completă a capacităţii
elevilor de sesizare, conştientizare, discriminare, recunoaştere şi interpretare adecvată a
obiectelor şi fenomenelor percepute concret, intuitiv, direct, observaţional.
În cadrul procesului de învăţare, uneori nu este necesar şi nici chiar posibil ca obiectele,
fenomenele reale să fie prezente şi să fie percepute direct de elevi. Totuşi, în aceste condiţii
cunoaşterea lor poate fi realizată Informaţiile percepute anterior nu dispar fără urmă din mintea
elevilor. Ele au capacitatea de a fi conservate şi reactualizate la nevoie în lipsa stimulilor care le-
au determinat, ca urmare a procesului psihic de reprezentare a lor sub formă de imagini
secundare.
La intrarea în şcoală copilul poseda numeroase reprezentări. Caracteristică este trecerea de la
apariţia involuntară la capacitatea de a evoca reprezentări în mod voluntar, precum şi creşterea
elementului generalizator. Datorită cuvântului, reprezentările micului şcolar se eliberează treptat

11

De la reprezentări separate se trece la grupuri de reprezentări.2. mai clare. la rela țiile și procesele de comunicare cu ceilalți. etc. Materia primă a gândirii este constituită din scheme. care dispun de forme de reversibilitate. În afară de operații de acest gen există grupuri de operații specifice. 12 . dar și la alte aspecte ale activității sale. Există și aspecte ale activității intelectuale. specifice preșcolarului. cele ce tind de operativitatea gândirii. Gândirea copilului prezintă unele neajunsuri. Piaget consideră că după 6-7 ani. imagini. se organizează operații intelectuale încă orientate concret. A gândi înainte de a acționa devine un mod de raportare a copilului nu numai la sarcinile cognitive. Ele cuprind grupuri de operații. simboluri și concepte ca cel de substantiv. îndeosebi în primele clase. La vârsta de 11-12 ani ajung să surprindă fenomene inaccesibile simțurilor – permanența – gândirea ridicându-se în plan abstract. depășind raporturile cognitive primare și acționând mintal pe calea deductivă. ce se realizează în zonele unui domeniu determinant (gramatică. apelând la anumite principii de rezolvare generală. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ de caracterul lor difuz. geografia). devenind mai precise. iar acest neajuns poate fi înlăturat prin îndrumarea de la concret la abstract. de dezvoltare. mai apar încă în gândirea școlarului mic. În această perioadă a micii școlarită ți se formează aspecte mai consistente ale stilului cognitiv. mobilitatea – pe care le dobândesc reprezentările în cursul micii şcolarităţi fac posibil ca elevii să le poată stăpâni şi dirija cursul. Ei admit conservarea materiei. Elemente ale gândirii intuitive concrete. pe calea gândirii. Învățătorul transmite elevilor și cunoștințe pe baza altor cunoștințe mai vechi. Școlarul mic mai poate fi supus influenței iluziei momentane în raportarea la cantități ca urmare a insuficien ței eliberări de sub domina ția nemijlocită a câmpului perceptiv. dar și concepte mai complexe ca cel de succesiune. Multe din cunoștințele sale și le dovedește acum. încep să recunoască conservarea greutății și mai târziu conservarea volumului. Relația gândire-limbaj Gândirea este concretă. de relație. J. Noile caracteristici – claritatea.. categorial. adjectiv. cu caracter practic. de transformare. verb. Se mai întâlnesc tendin țe de sincretism. 2. ducând la dezvoltarea gândirii abstracte a copilului de această vârstă. adică se bazează pe suport senzorial-perceptiv. coerenţa. aritmetică. de pildă.

Gândirea devine productivă ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate. pe înțelegere și structurarea logică a cunoștințelor. cuvintelor. cercetare și descoperire. sinteză. ci numai aceea bazată pe motivație. planșele folosite la lecturi. cu prilejul cărora copilul face cunoștință cu o nouă terminologie care variază de la un domeniu la altul. rezultat observat în verbalizarea independentă a celor percepute din tablourile. În școală limba devine un obiect de învățământ organizat. al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Una din laturile importante limbajuluil oral este conduita de ascultare. Se formează și capacitatea de citit-scris și aceasta impulsionează progresele limbajului. fac trecerea treptată de la concret la abstract și ajută la specializarea operațiilor gândirii (logice. 13 . pe problematizare. Nu orice învățare are rol formativ. aplicarea corectă a semnelor gramaticale. sistematic. silabelor. dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului. de analiză. un rol important în dezvoltarea conștientă a limbajului atât ca mijloc de comunicare cât și ca instrument de gândire. cât și dezvoltarea proceselor intelectuale. Alături de forma orală care se perfecționează continuu. observare a naturii. Dezvoltarea limbajului se face și în contextul altor activități școlare de muncă. La vârsta școlară mică pot apărea și unele erori de pronunție și scriere care pot fi înlăturate cu timpul prin munca de predare-învățare cât și prin activitatea de recuperare. O învățare pe bază de procedee raționale grăbește atât maturizarea funcțiilor sistemului nervos central și a analizatorilor. Importante sunt ransformărilor care se produc în dezvoltarea limbajului. Jocurile în activităților de învățare dezvoltă capacitățile intelectuale. pot determina folosirea ulterioară a materialului respectiv ca instrument în rezolvarea problemelor. La limba română jocurile ajută la corectarea deficiențelor de vorbire. deoarece combinațiile de materiale precum și orientarea în ansamblul caracteristicilor apărute în desfășurarea jocului. de asimilare a cunoștințelor îi revine limbajului scris. desen. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 2. pronunțarea corectă a sunetelor. Acestea la rândul lor cresc randamentul învățării. creatoare). lecturi după imagini sau povestiri citite. Copilul caută cunoștințe despre structura morfo-semantică a cuvintelor. Bruner atribuie jocului ca formă de activitate instructiv-educativă o deosebită importan ță pentru dezvoltarea intelectuală. pe formarea unor capacități și abilități intelectuale. Există tipuri de exerciții care contribuie la formarea capacităților de exprimare a ideilor în propoziții.3 Contribuția jocului la dezvoltarea gândirii și limbajului elevilor J. istorie. se consolidează cele patru operații pentru rezolvarea mai rapidă a exercițiilor și problemelor.

Într-o foarte strânsă legătură cu gândirea și limbajul se află imaginația. Imaginația se află în plin progres. imaginația este o condiție (o cauză) a gândirii și totodată un rezultat al ei. Astfel. de autocontrol. reprezentând o formă de învățare accesibilă. școlarul mic este capabil să și-o reprezinte transformator. mai mult material pentru a construi. calități ce pot fi modelate. Importante de cunoscut pentru învățător sunt calitățile memoriei: volumul. trăinicia. demonstrațiile. dar o dată cu înaintarea în vârstă și ca rezultat al muncii școlare. pentru a crea. Jocurile. plăcută și atractivă ce corespunde particularităților psihice vârstei. explicațiile. de contactul cu natura și de activitățile cu munca. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Transformări importante se produc și în dezvoltarea memoriei. pune pe același plan ideile principale cu cele secundare. Este foarte mult solicitată imaginația reproductivă se dezvoltă imagina ția creatoare. nu idei. conservare și reactualizare. atât sub raportul conținutului cât și al formei. inducând modificări în desfășurarea subiectului. susținută de multiplele lui cunoștințe despre școală și de spre ocupația de școlar.4 Restructurări ale proceselor şi fenomenelor reglatorii Motivația copilului pentru școală se constituie ca o sinteză de factori externi (observarea și imitarea de către copil a modelelor exterioare) și interni (dorința copilului de a deveni școlar). Uneori el memorează mecanic. Formele creative ale imaginației școlarului mic sunt stimulate de joc și fabulație. culorile. Ascultând o poveste. Cu cât copilul este mai evoluat pe plan mintal. memorează cuvinte. imaginația prezintă un conținut redus. promptitudinea la memorare. copilul însuși adoptând acum față de propria imaginație o atitudine circumspectă. Jocul constituie polul extern de asimilare a realității de către eul copilului și el conține o doză de imaginație creatoare care va constitui motorul întregii gândiri viitoare și chiar a rațiunii. au rolul de a motiva și stimula copiii mai ales în clasele începătoare când încă nu și-au format interese pentru învățare. rapiditatea. mai ales că la această vârstă crește considerabil volumul memoriei și se îmbogă țesc indicatorii trăiniciei și rapidității memorării diferitelor conținuturi. Școlarul mic reține în general mai ușor formele. întâmplările decât definițiile. de povestire și compunere. La începutul școlarității mici. Învățătorul îl ajută să memoreze voluntar. educate și perfecționate la niveluri de performanță superioare. ea devine însă mai critică. 2. se apropie mai mult de realitate. de activită țile practice și muzicale. capătă caracter critic și manifestă aspecte creative. mobilitatea. intenționat logic. 14 . cu atât imaginația lui va avea mai multe elemente. Comparativ cu vârsta preșcolară. ea devine mai bogată. nu logic. cu cât posedă mai multe noțiuni și un vocabular activ mai bogat.

elevii să-și formeze o aten ție voluntară. În ceea ce privește prelungirea perioadei de menținere optimă a aten ției voluntare. Jocul didactic prin gradul înalt de angajare al elevului în activitatea de învățare. învă țătorul o poate realiza prin respectarea următoarelor condiții: . dragostea și interesul pentru cunoaștere. afectivă. mișcarea și culoarea obiectelor. devine atrăgătoare. dorința de a afla. spre ceea ce este esențial la obiect. plăcută. Dintr-o atenție spontană. la 15 . Oricare lec ție în care apare un joc didactic. Învățătura alături de joc și de unele activități ușoare desfășurate în afara școlii contribuie într- o mare măsură și la dezvoltarea voinței copilului. contribuind la atașamentul față de munca intelectuală și față de școală. instabilă. un bun mijloc de activizare și stimulare a școlarilor mici. . de mare încărcătură și încordare voluntară. se ajunge ca sub îndrumarea învățătorului. . constituie una din formele de învățare cu cele mai bogate efecte educative. desfășurarea propriu-zisă a ac țiunii și rezultatul ei. fiind împletit cu învățătura. reliefarea semnificațiilor și efectelor pozitive ale activității școlare. . Învățarea organizată rațional oferă copilului perspectiva reușitei. Conținuturile de învățare încep să fie interesante și apare curiozitatea intelectuală. fiind astfel capabili să urmărească un timp îndelungat o explicație chiar dacă aceasta nu are suport concret. copiii au trebuință de explorare. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Deoarece elevii întâmpină dificultăți în învățare.și însuși corect con ținutul no țiunilor și normelor care stau la baza sentimentelor morale Volumul atenției este încă redus. Copiii trebuie sprijiniți pentru a înțelege și a. copiilor fiindu-le greu să prindă simultan în câmpul atenției acțiunile pe care le fac ei și cele întreprinse de colegii lor. de documentare. Se dezvoltă astfel. programarea etapelor activității și precizarea momentelor mai dificile. reduce gradul de oboseală și stârnește interesul. Statutul de școlar face ca la această vârstă copilului să i se rezerve o nouă pozi ție. . atrasă mai mult de formă. Școlarii mici întâmpină greutăți în a-și consolida voluntar atenția de la ceea ce este superficial. cât și de relațiile interpersonale din cadrul colectivității școlare. intelectuală. Afectivitatea școlarului mic este influențată atât de sarcinile de învățare propriu-zise. jocul didactic vine în sprijinul lor. precum și emoțiile morale și estetice. La vârsta școlarității mici. atât emoțiile cât și sentimentele intelectuale. imediat. diminuarea sau anularea factorilor perturbatori ai actului de învățare proveniți din mediul extern ori intern. Valorificând această deschidere învățătorul îi poate cultiva atașamentul față de școală și învățătură. de informare. organizarea și structurarea adecvată a ambianței psihosociale și de microclimat din mediul școlar. la formarea aptitudinilor și talentelor. stabilirea clară și precisă a scopurilor activităților de instruire-învățare.

a-i antrena la o participare cât mai activă. formarea deprinderilor este insolubil legată de joc și la vârsta școlară mică. capacitatea lor de efort. de rezolvare a problemelor. alt profil. capacității de judecată și raționament. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ formarea caracterului. cerințe tot mai mari față de comportare și de aceea efortul este mai ușor sus ținut când se folosesc și jocuri. perseverență.5 Particularitîți ale personalităţii şcolarului mic Bazele personalității copilului se pun încă de la vârsta preșcolară. Voința iradiază larg în cuprinsul personalității copilului.ținuta vestimentației – copilul capătă o altă alură. Pe substratul acestor deprinderi. deosebit de cel al copilului din grădiniță. datorită dezvoltării gândirii logice. Ele sunt strâns legate de acțiunea cu obiectele. de formare a priceperilor şi deprinderilor. stăpânire de sine. când se schi țează unele trăsături mai stabile de temperament și caracter. Procesul de însuşire a cunoştinţelor. analiză și sinteză mentală. nu urmărește întrutotul indicațiile învățătorului.și dirija voluntar conduita. Tocmai în această luptă pentru a înlătura sau a învinge greutățile se formează voința copiilor. în această perioadă devine o formă specială de activitate a copilului. 2. se formează ulterior deprinderile și priceperile intelectuale: de numărare. Ca urmare a dezvoltării capacității de a. Copilul transformă în joc activitățile programate. 16 . Intrarea în școală. când între joc și învățare se întind punți de legătură. Însușirea cunoștințelor. personalitatea școlarului mic devine din ce în ce mai aptă de independen ță și autodeterminare. Începând chiar cu aspectul exterior . Ele modifică esențial optica personalită ții școlarului asupra realității înconjurătoare. Dacă la vârstă preșcolară se pun bazele unor serii de deprinderi motorii implicate în activitatea de autoservire. cu evidente componente motorii. se pun bazele concepției despre lume și viață. Noile împrejurări lasă o amprentă puternică asupra personalității lui. tipul de activități și relații în care este încadrat copilul. Procesul de învățământ îi pune în față sarcini din ce în ce mai dificile. Personalitatea școlarului manifestă atitudini mai mature și mai controlate. Această particularitate psihologică impune introducerea elementului de joc pentru a capta mai ușor atenția copiilor. nu prezintă interes pentru rezultatele activității. aceasta continuă să se întărească și în cursul micii școlarități când încep și formarea unor categorii de deprinderi și priceperi legate de nevoile. distingându-se din toate celelalte forme ale activităţii sale. Pe plan interior. cât și în ceea ce privește conduita sa externă. trecerea la o nouă formă de activitate și la un nou mod de via ță vor influența într-un mod determinant asupra formării în continuare a personalității. atât în ceea ce prive ște organizarea ei interioară.

școlarul mic știe ce înseamnă cinste. înconjurați de succesele pe care le obțin. punctualitatea. fie că știu sau că nu știu. locul central pe care îl ocupă. adesea. a aptitudinilor pentru activitatea de învățare. Liderul sociometric (persoana cea mai intens preferată) se confundă oarecum cu specialistul tehnic al sarcinii (elevul cel mai bun la învățătură) și tot el realizează și cel mai bun scor la 17 . mai ales atunci când ele se asociază cu trăsături de-a dreptul reprobabile: minciuna. Cei cu trăsături melancolice – naturi sensibile. La lec ție. întrecerea – în general. să se realizeze profesional. chiar și cei mai puțin dota ți intelectual. înșelătoria. datorită posibilită ților pe care le oferă activitatea școlară de a-și consuma energia prin studiu. curaj. între altele. conduitele interacționale. dezorganizare. concretizat în emulație și interstimulare – influențează asupra personalității copilului și activității lui. expansivi. neglijență. făcând ca elevii. nu încearcă să se afișeze . dimpotrivă. intervin în toate împrejurările. Cooperarea. Crește indicele de socializare a copilului și se amplifică șansele de integrare intrând în viața socială. nici cazurile de indiferen ță. sinceritate. copiii se disting printr-o mare diversitate temperamentală. Activitățile școlare oferă unele calități cum sunt: sârguința. . Temperamentele flegmatice încep să își reducă treptat din inerție și să adopte un ritm de lucru mai alert. Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul rela țiilor cu ceilalți. perseverența. în dispozitivul conduitei preferențiale și inter-apreciative a elevilor din clasele mici. alții. corectitudine. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Formarea atitudinii pozitive față de învățătură și. Copiii colerici încep să devină mai stăpâni pe conduita lor. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți îl joacă atitudinile caracteriale . cu reflexul lor emoțional. ca motiv. modestie. creează multe dificultăți în activitățile specifice învățării. vorbesc fără să fie întrebați. Există copii vioi. ca atitudini care pot impieta asupra concretizării unui potențial intelectual bun. pe această bază. nu-și găsesc locul. spiritul de organizare. cu tendințe de închidere în sine – cunosc și ei un proces de activizare al conduitei. comunicativi și copii retrași. conștiinciozitatea. sunt tăcu ți. superficialitate. însă. Sunt și unii total nestăpâniți. unii sunt mereu cu mâna ridicată. Nu sunt excluse. face ca personalitatea școlarului mic să fie mai competentă decât aceea a preșcolarului. randamentul școlar. Ca personalitate. prefăcătoria. chiar dacă știu. mândrie. Atitudinea educatorului față de aceste însușiri tipologice și temperamentale trebuie să fie potrivită fiecărui individ în parte. Aceasta este o realitate psihologică și care. Comunicând. care. întrajutorarea. parcă. lenți. Cercetările efectuate au scos în evidență.

. (1997). Cristea. Psihologie și pedagogie. Constanța: Editura Ovidius. Dumitriu. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ interevaluare. 18 . București: Editura Didactică și Pedagogică. Această notă distinctă a profilului personalității școlarului mic poate fi fructificată în cadrul procesului educațional. Bibliografie 1. 2. Dragu. în sensul întăriri și întreținerii interesului elevului pentru angajarea în fluxul unor prestații școlare elevate.. și C. A. Ghe. fiind perceput într-o lumină constant favorabilă pe direcția trăsăturilor psihocomportamentale care facilitează integrarea în grup. Psihologia procesului de învățământ. S.. (2005).

19 . U. însoțite de bună dispoziţie şi bucurie. realizează obiectivele de specifice pregătirii intelectuale şi fizice a școlarilor.. precizând şi rolul formativ al acestuia. (1970). București: Editura: Didactică și Pedagogică. Zlate. Piaget.. reiese importanța covârșitoare a exercițiilor joc. Popescu-Neveanu. 6. P. (1993). București: Editura Didactică și Pedagogică. 4. D. Psihologie –manual pentru clasa a X- a. CAPITOLUL AL II-LEA LOCUL ŞI ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR INFORMATIV-EDUCATIVE DIN CICLUL PRIMAR 1. Zlate.. București: Editura Didactică și Pedagogică. Verza. Golu. J. (1969). (1995).. București: Editura Didactică și Pedagogică.. Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor. Psihologia copilului. K. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 3. Usinki a mai arătat că jocul trebuie să fie original. M. Usinki a definit jocul ca formă de activitate liberă. M. Șchiopu. E. D. Din definiţiile propuse în pedagogie. Psihologia copilului. să fie creat de copilul însuşi. Pedagogul K.. Conceptul de joc Jocul reprezintă acele acţiuni şi operaţii care... P. Crețu. 5. T.

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ În explicarea jocului.dezvoltarea capacităților intelectuale. în scopul de a cunoaște mai bine. surpriză. București: Editura Didactică și Pedagogică. se îmbogățește universul lor gnoseologic. rejoacă o lume reală. Jocul didactic are o componentă informativă și una formativă.jocul folose ște ceea ce este în plus”. J. mai ales prin intermediul regulilor. (1975). Psihologia copilului si pedagogia experimentala. perfecționarea senzațiilor și a percepțiilor. E. pag. Spencer elaborează teoria surplusului de energie. 143) Nu se poate trage linie între joc şi muncă. Selectarea și organizarea jocului didactic depinde de: Organizarea jocului presupune elaborarea obiectivelor și alegerea materialului didactic. regulile și acțiunile de joc (ghicire.) conferă jocului didactic un caracter specific. Subliniind valoarea cognitivă a jocului didactic Ioan Cerghit relevă ca prin el …copilul imaginează. În școală trebuie să se prelungească vârsta copilăriei. conform căreia . Jocul didactic are și valoare educativă influențând comportamentul copiilor. respectarea partenerilor. în special a activității gândirii”. 20 . de a-și forma anumite deprinderi. dacă nu este tratat ca joacă. este un mijloc foarte eficient în actul didactic. spirit disciplinat. spirit critic și cooperant. mișcare etc. Este o activitate condusă de cadrul didactic și îmbină învățarea cu elemente distractve. Este un ” tip de joc” prin care se consolidează și verifică cunoștințele însușite de către copii. facilitând rezolvarea problemelor puse copiilor. Un mod de adaptare a actului didactic este apelul la joc. „Jocul este cea mai bună introducere în arta de a munci. de a. a atenției și a limbajului. Reușita și eficien ța jocului didactic decurg din calitatea componentei informative prin care se realizează componenta formativă. St. exersarea imaginației. Experiența didactică a arătat și întărit faptul că jocul didactic..”( Claparede. Piaget susține că: ”jocul contribuie la stimularea și dezvoltarea capacităților cognitive ale școlarului mic.și lărgi orizontul de cunoaștere. ca metodă didactică asemănătoare activității de bază la vârsta școlara mică. sarcina didactică (problema intelectuală). realizând o formă de socializare a relațiilor în care copiii trebuie să dovedească putere de stăpânire. Karl Gross consideră jocul un exerciţiu pregătitor exersare a predispoziţiilor în scopul materializării. Con ținutul.. Ursula Șchiopu consideră că: ” în joc încep să se pună bazele personalității și caracterului copilului”. dezvoltarea memoriei și a gândirii. Hall a pornit de la legea bioenergetică a lui Haeckel. Întregul proces instructiv-educativ trebuie să aibă în vedere particularitățile de dezvoltare psihică a școlarului mic. nefiind permisă maturizarea copilului. H.

Cerghit principalele funcții ale jocului sunt : a) de cunoaștere a realității înconjurătoare. stăpânirea de sine. Specificul jocului constă în participarea activă. F. Piaget consideră că jocul are funcțiile de: a) asimilare: învață din ceea ce vede în jurul său și apoi folosește în cadrul jocului. 21 . După I. După cum se poate constata. Se pot prezenta noi materiale didactice sau reguli noi. efectivă a lor. . În această secvență se stabilesc câștigătorii care vor primi recompense: aplauze. adaptarea prin joc se bazează pe inteligență. E.. ( Barbu. tenacitate. Cea mai importantă etapă este executarea lui. Nu trebuie neglijată ultima secvență a jocului didactic: încheierea activității. această secvență sporește caracterul integrator al jocului didactic. J.. omul își îndeplinește dorinţele. cinstea. autocontrolul). pag. b) adaptare: ce se realizează prin asimilarea realului. București.32) Jocul își schimbă funcțiile odată cu modificarea vârstei. Natura şi funcţiile formative ale jocului Fiind principala activitate copilărie. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ În desfășurarea jocului copiii sunt familiarizați cu tema. respect pentru alții. (1993). Relațiile ce apar între ei depind de: subiectul jocului. premii sau alte surprize. Se reproduc sau se audiază texte literare sau cântece. Popescu. d) eliberarea energiei. Editura Didactică și Pedagogică. poziția copilului în joc (conducător sau subordonat). Ca să fie eficient sunt necesare variante în care se introduc elemente noi datorită cărora se menține interesul copiilor. Un rol deosebit în desfășurarea jocului didactic îl are explicarea acestuia. Șerban. cu sarcinile didactice.. 2. cu regulile și cu acțiunile jocului (elemente de joc). H. e) relaționarea cu cei din jur. se organizează întreceri sau se utilizează fișe de muncă independentă. rolurile jocului. acţionând liber și conştient în spațiul imaginat. b) de participare afectivă și totală la joc angajând toți școlarii. se complică sarcinile didactice. c) provocare a reacțiilor psihice. Jocul devine activitatea care implică activitatea celuilalt și favorizează apariția unor variate raporturi între copii.Activități de joc și recreativ - distractive. c) de întărire a unor calități morale (răbdare.

profesorul îi vede plecând. de deschidere. auditive).elevii să cunoască regulile. . Nu orice exercițiu sau problemă poate deveni joc didactic.de orientare.jocuri aplicative (de extindere a cunoștințelor asupra unor noi situații). .observarea a mediului înconjurător. În ele trebuie să apară: . (cine știe câștigă). Practic. jocul e folosit în vederea realizării precise a scopurilor. fapt pentru care este tot mai intens utilizat. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 3. El i-a instruit.jocuri de sensibilizare. Clasificarea jocurilor Jocurile se pot clasifica astfel: . o activitate relaxantă. motorii. învăţătorul trebuie să introducă între două maxime de activitate nervoasă. Exemplu: . psihologii au ajuns la adevărul potrivit căruia nu-i vorba de magie ci de o activitate nervoasă a scoarței cerebrale care realizează reflectarea realită ții obiective. . Din perspectiva didactică.jocuri demonstrative. de întrecere. Jocul didactic (educativ) este caracteristic copilului. . El va opri această stagnare 22 .o sarcină didactică. psihicul. 4. nu știau nimic. Jocurile didactice se împart în mai multe categorii în funcție de domenii. jocuri-ghicitori (în care trebuie să identifice o persoană. aparent distractivă – jocul didactic. Jocul se poate integra în activitatea instructiv-educativă ce se desfășoară cu școlarii mici. discipline și materialul folosit. de surpriză. Valenţe informativ-formative ale jocului didactic ”Anii trec…. Michaud) Dar cum a reușit să-l împovăreze profesorul? Datorită cărei ”magii” realitatea înconjurătoare. tactile. frumoasă sumă de cunoștințe și ce bagaj greu pentru umerii atât de fragezi!” ( F.senzoriale (vizual. Când i-a primit. . . . un obiect). Părțile componente din structura jocului trebuie să rămână în jocuri.să fie potrivit vârstei și atractiv. . incluzând elementul de așteptare. . Într-adevăr. jocuri de cuvinte încrucișate (careuri). în cadrul lecţiilor.de exerciții simple. . le-a îmbogățit spiritul cu tot ce au acum. cu legile ei abstracte a pătruns în mintea copilului făcându-l mai în țelept? Răspunzând acestor întrebări și altora mai complexe. de mișcare.

în afara acestor elemente primare ale indivizilor. În cadrul dezvoltării individului. La particularitățile proceselor psihice fundamentale. limbajul.  fragmentarea și încărcarea cu detalii fără importanță. de la înmagazinare de informaţii date la dezvoltarea de capacităţi. Memoria unui școlar de clasa I are următoarele caracteristici:  fixarea și păstrarea cunoștințelor se prin utilizare de obiecte. În această perioadă sunt posibile unele operațiile mentale. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ bruscă sau lentă ( inhibiţie de protecţie ).  înțelegerea relațiilor dintre fenomene. acesta este rolul jocului de a face tranziţia între două activităţi de maximă concentrare. de inventare a poveștilor).  imaginație cu posibilități creatoare ( imaginația de completare. mediu.  nivel de observare. materialelor și nu de la enunțuri verbale. Învăţătorul care sesizează momentul introducerii jocului didactic în lecţie se poate considera un om de performanţa. Urmările imediate ale inhibiţiei. de fabulație. 23 . restul fiind activitate de joc didactic. dar şi administrative sunt:  micşorarea timpului pentru o lecţie la ciclul primar. reproducere. imaginaţia. memoria.  trecerea de la informativ la formativ. odată cu creşterea se dezvoltă şi se educă toate procesele psihice fundamentale. Desigur.  reducerea orei de predare-învăţare. Dar iată tabloul psihologic al copilului de 6-7 ani. psihologii au ajuns la concluzia că în procesul de instruire primară există de fapt două stadii de dezvoltare:  stadiul preoperaţional – în cadrul căruia creşte capacitatea actelor de percepţie asupra realităţii mediului ambiant şi sfera propriilor activități.  memorie cu posibilități de reținere. la 45 de minute. la clasa I la 20-25 de minute. oferind copiilor ceva plăcut. gândirea. Ținând seama de natura concretă a operațiilor mentale trebuie să pornim de la manipularea și cercetarea obiectelor.  micşorarea cantităţii de cunoştinţe pe unitatea de timp. dar încă au nevoie de mânuirea unor obiecte reale. la intrarea în școală:  inteligența needucată (posibilități de cunoaștere incipiente). din punct de vedere psihologic şi pedagogic.  bagaj de cuvinte: 800-900 cuvinte din fondul principal de cuvinte). li se adaugă cele ale fiecărui individ. De fapt. recunoaștere.  de la 7 la 11 ani – stadiu operațiunilor concrete – în care elevul parcurge ciclul primar. concretizate în măsuri psiho-pedagogice.  dezvoltarea logicii.

promptitudine și rapiditate. au întrebuințat în jocurile lor multe dintre ele. imaginația constituie procesul psihic care are cele mai strânse legături cu activitatea creatoare. Mielu. etc. prin noutatea adusă. Jocul și diferitele activități. S-a constatat că la 6-7 ani. (1995). formată în procesul instruirii. nu sunt cuminți. iar păpușile sunt copiii care sunt bolnavi. prin caracterul – aparent – involuntar. perceputul și reprezintă prima etapă de dezvoltare a imaginației. au pipăit o sumedenie de obiecte. neimpus. de operare cu imagini și idei în vederea realizării unui scop – imaginația (Popescu. Prin intermediul jocului. dorm. Tinca. manual pentru clasa a X-a. cu logica și cerințele lor. dar cu amândoi ochii) având totul un caracter reproductiv. etc. Acasă sau la grădiniță copilul desenează. Bucureşti. prin sarcinile concrete pe care elevul trebuie sa le rețină și realizeze. spre a înțelege și a putea reproduce materialul respectiv când va fi necesar. vine să contribuie la dezvoltarea acestui proces psihic atât de important. doctoriță. are rădăcini încă din vârsta preșcolară în jocurile-simbol (J. copilul își satisface propriile dorin țe. vor constitui elemente de lucru ale imaginației. cer de mâncare. Studiul dezvoltării psihice a școlarului mic – gândire. de un realism fortuit (Luquet). Are jocul importanță în această direcție? Da. dacă repetăm particularită țile memoriei la vârsta de 7 ani: concretă. dar relativ diferit la fiecare copil. ele redând cunoscutul. imaginație – permite utilizarea cu succes a jocului didactic. fiind chiar expresia psihologică a acestei facultăți a omului. ca apoi însuşi jocul să 24 . copilul are un stoc de imagini înmagazinate în memorie (amintirile-imagini). care permit elevului mic să reproducă ce a perceput și care. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Conștiința necesității de a memora. Acesta determină calități ca: trăinicia păstrării. iar la sfârșitul ciclului primar ea trebuie să se bazeze pe automatismele dezvoltate între timp. involuntară. mărimilor. ființa omenească se întreabă cum să fac? În procesul muncii. Aceste jocuri-simbol sunt reproductive. exactitatea reproducerii. Ca să facă ceva. Până la intrarea în școală ei au trăit o via ță activă. el desenează ceea ce știe despre un obiect (chipuri de oameni în profil. E drept. au creat condi ții favorabile pentru dezvoltarea formelor.Neveanu. Alături și împreună cu gândirea. Caracteristic este că desenul la această vârstă este bidimensional (lungime și lățime) fără respectarea proporțiilor. -Psihologie. ca proces psihic. Crețu. Piaget) în care copiii sunt mămică. așezarea în spațiu. Zlate. culorilor. Imaginația. au văzut. deci la intrarea în școală. Este o trăsătură nouă. deși nu au un caracter static. Așadar la 6-7 ani imaginația copilului are un con ținut oarecum conturat. Editura Didactică și Pedagogică). neintenționată. Jocul didactic. De aici caracterul activ al memoriei. se formează facultatea psihică de proiectare mintală. ca atare fondul de experien ță este suficient de bogat. memorie.

Claparede. Șchiopu. E.Chateau apreciază acest aspect drept . Contactul dintre generații oferă copilului modele de comportare..distractive . Claparede spunea despre joc: . Iași: Editura Polirom. 6. F. Popescu. 3. București: Editura Didactică și Pedagogică.. Editura Didactică și Pedagogică.. 4.tendinţă de adulterism”). București: Editura Didactică și Pedagogică. București: Editura Universitară. Neacșu.. asimilarea realului la nou. stimulând dorinţa de copiere a acestora (J. J. O. Chateau.... I. Potolea.. tocmai datorită mânuirii unor instrumente. fără constrângeri sau sancţiuni”. Barbu. 5. Activități de joc și recreativ . Savu-Cristescu. Copilul și jocul.. U. Pînișoară. Didactica educației morale.. H. 2.. 25 . București: Editura Didactică și Pedagogică. (1975)... E.. D. I. Bibliografie 1. (1993). Psihologia copilului si pedagogia experimentala. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ devină mai complex. Claparede. iar J. (2008). (1970). E.. Șerban. Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor .Piaget considera că: . ci dimpotrivă. (1970). E. M. București. (2014).jocul este o formă a cărei motivaţie este nu adaptarea la real. Pregătirea psihopedagogică.jocul este o satisfacere imediată a dorinţelor şi trebuinţelor”.

în anul şcolar 2014-2015.1. S-a introdus jocul didactic în activitatea desfășurată cu elevii clasei a II-a A. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ CAPITOLUL AL III-LEA CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND VALENŢELE FORMATIVE ALE JOCULUI DIDACTIC 1. Plecând de la aceste considerente. 2. Metodica cercetării 2. precum şi rezultatele unei cercetări concrete desfăşurate la ciclul primar. Cercetarea a plecat de la următoarea ipoteză de lucru: Dacă învăţătorul valorifică jocul didactic în raport cu conţinutul lecţiilor de limbă și literatură română.  cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formative-educative ale jocului didactic. lucrarea de față va urmări:  cunoaşterea nivelului de pregătire al elevilor. Ipoteza şi obiectivele cercetării Plecând de la dorința de modernizare şi perfecţionare a activităţii şcolare.  creşterea performanţelor în învăţare.  stabilirea modalităților de utilizare a jocurilor în lecţiile de limba și literatura română. din care 15 băieţi şi 11 fete. a creşterii rolului său în pregătirea pentru viaţă. Lucrarea valorifică experienţa didactică pe care am acumulat-o ca învăţătoare. efectele se pun în evidenţă în realizarea obiectivelor specifice temelor parcurse.  utilizarea jocurilor didactice.  înregistrarea progreselor elevilor la finele demersului ameliorativ-formativ. Clasa pe care am realizat cercetarea reprezenta un grup social format deja din perioada preşcolară şi bine închegat 26 .  realizarea unei mini-culegeri de jocuri clasificate pe obiecte de învățământ. în această lucrare îmi propun să evidenţiez rolul și valenţele informativ-formative ale exercițiilor-joc. Eşantionul şi caracteristicile sale Studiul s-a realizat pe un număr de 26 de elevi.

Metodologia cercetării Dată fiind importanța jocului în procesul de învă țare. de toți învățătorii. clasificări. (Ursula Șchiopu) Învățătorul va prezenta jocuri cu un conținut adecvat. a alfabetarului sau a unei plan șe. Individual sau colectiv. E important momentul introducerii acestora în timpul lecțiilor. aduc în fața elevilor jocuri care nu necesită o bază materială deosebită. Învățătorul este acela care. efectuări de exerciții. trebuie să se bazeze pe niște rela ții învățător-elev corespunzătoare. astfel ca acestea să răspundă și necesității de satisfacție (colectivă sau individuală) ceea ce. în funcţie de natura şi dificultatea lor sau de potenţialul intelectual al elevilor. prietenie. disciplină. în sensul colaborării. stimulării. o apreciere. multe se reduc la utilizarea unei foi de hârtie. sunt omogeni ca vârstă. înseamnă că orice joc se termină cu o evaluare. încurajării elevilor. ca institu ție. trebuie să dispună de anumite condiții. 2. din contră. apoi aplicarea cerințelor pedagogice și modul de desfășurare a acestora. practic – formarea sau dezvoltarea de deprinderi practice de lucru. componente ale unor opera țiuni mai complexe: generalizări. etc. De regulă. prin puterea lor de creație. elevii fiind puși în situații-problemă cărora trebuie să le găsească soluții. exerciții muzicale. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ în clasa I.). etc. să aibă puterea de proiectare și conducere a jocului.2. astfel încât să fie un instrument util în activitatea didactică. dar și pe respect. sinceritate. colectivitate. învă țătorii. în timpul procesului de predare-învățare. le stimulează dezvoltarea capacităților propice acțiunilor cu finalitate realistă. concretizată în stabilirea câștigătorului (rezultatul). tradus. de exerciții de vocabular. învățătorul. Jocurile se adresează diferitelor activități psihice. Adunate la un loc. lucrarea își propune să prezinte învățătorilor obiectivele și clasificările jocurilor didactice. Din această cauză. afirmațiile de mai sus pot fi considerate argumente pentru propunerea de utilizare a jocului didactic cu curaj.. Important este ca el. jocul didactic are un puternic caracter formativ (moral – prin dezvoltarea unor trăsături morale: corectitudine. 27 . Cei 26 de elevi de clasa a II-a. ordine. Acest instinct pedagogic. școala. dezvoltat odată cu creșterea experienței. reproduceri. a tablei. simte clasa și intervine. creații. Jocurile îi antrenează pe copii într-o comunicare amplă. participanţi la cercetarea întreprinsă. să ofere cadrul propice desfășurării lor. a cretei. Grupul de elevi realizează sarcinile. cu sarcini realizabile.

la început. Am sesizat că la clasele I și a II-a. metode și procedee de studiu psihologic asupra personalită ții copilului. evidențiind modul de gândire. în același timp mai puțin obosiți. Aici. compunere de probleme asemănătoare. corectă. În cadrul acestora. Acest fapt înseamnă. însuși chestionarul (testarea) a fost un joc (labirint. ca metodă pedagogică de cercetare. am utilizat conversația. să-i încurajeze și să-i antreneze. înțelegem contemplarea metodică și intenționată a manifestărilor elevilor în procesul instructiv-educativ (activități în școală și în afara ei) urmate de materializarea (consemnarea) datelor în caietele de observații. Această metodă dă posibilitatea învățătorului să stimuleze prin jocuri pe cei timizi. exemple. Evaluarea muncii. aptitudini. de fapt analiza unor rezultate obținute prin diferite forme. obiectiv cu mari valențe educative. pusă sub formă de joc. elevii sunt încă predispuși la joc. ceea ce face ca munca de cunoaștere psiho-pedagogică a acestuia să fie de lungă durată și de maximă importanță. 28 . etc. utilizarea a cât mai multe forme. memorie atenție). în cadrul căruia elevul este pus să răspundă unor întrebări.). fiecare elev intrând în rolul primit fără a se simți obosit de efortul fizic depus. amenajarea grădiniței școlii. pe lângă datele personale am consemnat mediul social. Răspunsurile lor au constituit un mijloc eficient de confruntare a datelor ob ținute prin simpla observare a faptelor. bucuria copiilor. pentru învățător. dar să și tempereze pe cei prea activi. În realizarea unei observații corecte și complexe. Introducând în mod accidental. colaborare aritmografică. mai curajoși. apreciere. Foarte important în acest domeniu este chestionarul. științifică. grupare de cuvinte. dar și cantitatea de deprinderi acumulate până în momentul testării. El conduce la sesizarea diferențelor individuale (gândire. Prin observație. Astfel. din care provin. putere de creație. urmate de măsuri. urmate de observațiile directe asupra comportamentului și evoluției intelectuale. cu efecte imediate. Cea mai utilizată metodă de cercetare e observația. cu dragoste de muncă. Afirmația de mai sus este. sarcinile fiind acceptate și realizate cu mai multă ușurință decât în cazul unui didactism excesiv. De aici am desprins totodată atât volumul de cunoștințe și potențialul intelectual. puncte foarte importante pentru învățător în vederea realizării unui studiu corect. Experimentul. cu inițiativă. În sprijinul ei pot fi aduse și alte argumente. dialogul cu elevii. viața sa psihică fiind extrem de bogată. jocul didactic în diferite lecții am observat că elevii sunt mai activi. Numai așa se poate ajunge la o concluzie întemeiată. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Copilul este un obiect de studiu foarte complex. pentru aflarea unor opinii personale asupra unor lucruri. vocabular. Micii Gospodari – s-a realizat în disciplină.

se declanşează reacții noi.3. Metode acţionale sau de intervenţie: Cu ajutorul testului se poate afla în ce măsură se angajează elevii în învăţare prin jocul didactic. Aceste constatări m-au făcut să abordez jocul didactic cu mai mult curaj. cu mai multă eficiență. dornici de a se întrece. care sunt înregistrate şi prelucrate. cu însămi ie șind de la oră cu sentimentul împliniri profesionale și cu altă dispoziție. Periodic au fost aplicate probe de evaluare a cunoştinţelor la disciplina Matematică. gradul de dezvoltare intelectuală. de ce nu. înșiși elevii așteptau noutatea – jocul. în ce măsură se asigură progresul şcolar. nestresante a elevilor în cadrul lecției. de a se autodepăși. Metodologia cercetării cuprinde: . care a solicitat mai puțin intensiv centrii nervoși. de a-și lua revanșa în fața celor victorioși anterior totul desfășurându-se într-un deplin fair-play. Din punct de vedere metodologic. Am ales cercetarea pedagogica de tip combinat: teoretico . să optimizeze activitatea de învăţare. mai plăcute. Și. Evidența eficienței e pusă în valoare de modul de participare a elevilor mai slabi. Consider că lecțiile în care am folosit această formă de activitate didactică au avut un plus de eficiență de cel puțin 40%. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Și. Am aplicat. obţinând informaţii despre nivelul de cunoştinţe al elevilor. cum apreciază elevii rezultatele obţinute la sfârşitul jocului didactic şi se poate formula un prognostic asupra viitoarelor posibilităţi de realizare a persoanei respective. de mulțumire și încredere în mine și elevi.cum stimulează jocul didactic potenţialul intelectual al elevilor. 2.fundamentală şi practico - aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească.Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea unor grile de observaţie. lecțiile au fost mai reușite. odată formată deprinderea. condi țiile mai relaxante ale acestor activități permițând declanșarea unor comportări normale. dat fiind că procesul de învățare a solicitat și învățarea involuntară. -Metoda analizei produselor şcolare. cu multă eficiență jocul didactic la toate obiectele de învățământ și la toate clasele I-IV. Etapele desfăşurării cercetării A fost utilizat experimentul psihopedagogic de tip constatativ – informativ împărțit în trei părți:: 29 . planificându-le în decursul lecțiilor un spațiu special.Metode nonexperimentale de colectare a datelor . de evoluția lor. de recuperarea acestora. cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea în activitatea elevilor a jocurilor didactice.

ca urmare a nediferențierii în vorbire a sunetelor respective. dar probele propriu-zise au avut un grad sporit de dificultate. . Folosirea acesteia permite prevenirea unor greșeli frecvente și anume scrierea legată a unor cuvinte. vocalele rotunjite o. Jocurile didactice au vizat aceleași obiective urmărite și în testele de evaluare. Cu privire la pronunțarea consoanelor. 3. Eficiența procedeelor experimentale a fost măsurată prin analiza logico-comparativă a rezultatelor. Etapa finală a constat în aplicarea unor teste de evaluare și compararea cu rezultatele de la care s-a pornit.î. În ceea ce privește pronunția. adăugirii de litere.u. Etapa iniţială a cuprins aplicarea unor teste la clasa a II-a la disciplina Limba și literatura română. C. substituirii.ă. apoi să le transforme din complexul de silabe și cuvinte iarăși în sunete. . Aceste jocuri s-au folosit în orice moment al lecției pentru deconectarea și refacerea forțelor intelectuale. de analiză și sinteză a componentelor respective ale limbii. Tipuri de jocuri didactice utilizate la disciplina Limbă și comunicare Învățarea cititului și scrisului limbii române trebuie să fie în așa fel organizată încât să dea posibilitate elevilor să-și însușească ușor și corect pronunțarea sunetelor în variate combinații de silabe și cuvinte. școlarii mici întâmpină greutăți în următoarele cazuri: . Acestea presupun o activitate specială. 30 . dintre sunete. trebuie să se țină seamă de particularită țile fonice ale limbii române și să se folosească metoda fonetică. în ordinea următoare: . analitico-sintetică. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ A. ca urmare a omisiunii. sonantelor lichide: r (vibrată) și l (labiată). Pentru aceasta. vocalele rotunjite e. Etapa propriu-zisă are un caracter formativ. să recunoască literele în scris. Astfel s-a stabilit punctul de pornire în desfășurarea demersului experimental. constând în organizarea și desfășurarea de jocuri didactice pentru disciplina Limba și literatura română .â. Obiectivele urmărite la testele de evaluare finală au fost aceleași. Datele sunt prezentate și analizate în acest capitol al lucrării. vocalele prezintă cele mai mici dificultă ți. Având un caracter constatativ. vocala deschisă a . aceste teste oferă informa ții despre volumul și calitatea cunoștințelor elevilor. Testele de evaluare inițială au fost alcătuite în func ție de obiectivele vizate în lecție. inversiunii.i. B.

fără accent (Repetă ce auzi!): pa-ba. Alături de copiii normali. ac-trag. alte greșeli: . etc. nesonantelor fricative: s. caș-cas.b. Exemplu: ceai. Căile principale prin care se acționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj le constituie exercițiile de diferențiere auditivă. În cazul deficiențelor de limbaj. r-î.t. zori. substituirea lui m cu n (schinbă în loc de schimbă. țac-sac. ța-sa. care în unele cuvinte se pronunță.ș. șar-jar. c(cal.k. . jece în loc de zece). ta-da. experiența didactică permi țându-mi acoperirea câtorva pagini cu astfel de greșeli. blochează nu blochiază. etc. substituirea lui r cu l ( melg în loc de merg). în ritm lent. am folosit în afara analizei fonetice a cuvintelor și multe jocuri prin care elevii trebuiau să repete silabe ori cuvinte. 3) ți-ci.). greseală nu greșală. car. plinbă în loc de plimbă). încă se mai poate acționa pentru împiedicarea stabilizării defectului. În vederea depășirii tulburărilor de limbaj. 2) ți-și. Și sigur exemplele ar putea continua.șucărie. Exemplu: a(ac. z-j. nesonantelor explozive: p. eliminarea articolului l (lupu. etc. dar și responsabilită ți profesionale și morale. substituirea lui j cu z și invers (zucării în loc de jucării. care comit astfel de greșeli există copii cu deficiențe de limbaj ( mai grave sau mai puțin grave). 31 . circ-țirc. z(zar. cu o voce monotonă. ța-se. ele.). ce.). zână. dar nu se notează ( eu.z. etc. calu). . Dificultăți de pronunție prezintă și diftongii și triftongii. carte. ța-sa. ge. În procesul instructiv-educativ sunt întâlnite frecvent și alte situații. v-j. el. Dacă sunt după vocală. rouă nu roă.d. nu ciai. acolo. ai. s-z. mare-moale. amar. ț-ce-ci. care. În aceste cazuri am procedat la enumerarea sub forma de concurs. sub formă de joc. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ . dacă sunt după consoană se pronunță mai greu. următoarele exerciții (confundarea lui ț cu s): 1) ț-s. . este. jucărie. dat fiind că în această etapă. ied nu ed. am. clasa I. Cele mai mari dificultăți le ridică sunetele: ț.j. v-r. zorele. ie se pronunță mai ușor. nu în ultimul rând jocul didactic. rață-rasă. diftongii au. copii ce ridică mari probleme învățătorilor. a cât mai multor cuvinte care încep cu aceeași literă (Ștafeta primei litere). gi. povestiri și repovestiri și.). etc. O problemă ridică semivocala i. cheie nu chie. ou. etc. dezvoltarea deprinderii de autocontrol. eram. pentru diferențierea sunetelor am folosit.g.

am pus accent deosebit pe dezvoltarea vocabularului şi analiza fonetică a cuvintelor utilizând din plin jocurile didactice care i-au antrenat stârnindu-le creativitatea şi menţinându-le atenţia trează. trebuie să dea cât mai multe exemple cu sunetul cerut de mine. precum și conotațiile simbolice. formarea și precizarea unor noțiuni. Întrebări: a) – E un fruct? b) – E rotund sau oval? c) – Poate fi galben sau roșu? d) – Are multe semințe? e) – Dacă e galben coaja e galbenă? f) – Dacă e roșu. Jocul este eficient. 32 . când obiectivul principal este pregătirea elevilor pentru însuşirea literelor. recunoaşterea cuvintelor. ele sunt atrăgătoare și distractive. fie la orele de limba română. A mâncat vreo cinci ………… În vederea dezvoltării vocabularului. Pe lângă efectul pozitiv asupra rostirii corecte. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ După astfel de exemplificări. coaja e verde cu dungi? g) – Este foarte zemos? h) – Este foarte dulce? i) – Cel galben are gustul bananei? Jocul poate continua până când obiectul este recunoscut (pepenele). corectarea s-a produs în propor ție de circa 80%. asigurând astfel participarea tuturor elevilor. Rămânând tot la perioada preabecedară. Nu se punctează același elev de două ori. am pornit de la joc. Aceste jocuri au mare eficiență în dezvoltarea gândirii (reconstruirea. Foarte eficiente pentru pronunția corectă a unor sunete sunt frământările de limbă. sinteza) și pot fi folosite. împărţiţi în grupe. Pentru fiecare răspuns bun fiecare echipă primeşte o bilă (roşie. supunându-i la un continuu efort intelectual. alegând un anumit cuvânt corespunzător unui obiect de ghicit căruia urmează a i se prezenta însușirile esențiale particulare. despărţirea lor în silabe şi a acestora în sunete. galbenă. 2) Cu ciorbică. verde) şi câştigă echipa cu cele mai multe bile (puncte). de repetări. alcătuirea propoziţiilor. moș Andrei. exerciții în care sunetul rostit foarte des folosit în diferite cuvinte. fie la oricare alt obiect de învățământ. Printre acestea Ştafeta primului sunet prin care elevii. Tot în vederea dezvoltării auzului fonematic se pot face exerciții tip ghicitoare: 1) Școlărelul ordonat Azi un 10 a ……….

(chiț. mare. (fâșș. Mimi.Marina Interesantă și plăcută e munca de realizare de noi cuvinte cu înțeles nou.r. ea cerând scrierea cuvintelor. precum Vântul și focul. (fârșș!) Tata aduce alte lemne. fârșș. În perioada învățării literelor jocul se poate complica schimbând sarcina. (bârr!) Tata a aprins focul (sfârr!) Focul face fârșș. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ rezultatele fiind vizibile asupra vocabularului. Și mergând mai departe au reușit propoziții: 1. corect. chiț) Acesta merge ușor. fâșș). mai frumos. Ce grele sunt! (uff!) Le lasă jos. ei.m – ma – mari – Maria – Marian . Marama Mariei e mare. Le-am atras atenția că trebuie să încerce fiecare literă și pe toate celelalte șase și să le scrie numai pe cele care pot fi folosite în formarea cuvintelor.m. de această dată. dar trebuie crescută și exigen ța: câștigă cine scrie mai multe cuvinte. ie. Tot în acest context am organizat jocul de creare de noi cuvinte prin adăugiri sau schimbări de litere: . eu C ând au complicat silabele (cuvintele) au reușit alcătuirea de cuvinte: miere. Combinarea literelor în silabe și a silabelor în cuvinte. Mia. E frig. 2. Marian e marinar. au. După învățarea primelor șapte litere (a. Marin e miner. din două (trei) cu sensuri diferite: a+rac arac ar + caș arcaș car + ton carton 33 . Mariana. pâșș!) Tata aruncă un lemn după el. E un șoricel. Având un caracter individual. dorința de evidențiere a elevilor e mai mare. JOCUL VÂNTUL ȘI FOCUL E iarna. aer. Ei au reușit: am. care cere ca elevii să imite diferite zgomote.marinar . (pâșș. 3. a gândirii.i. lizibil.e. Tot pentru corectarea pronunției și dezvoltarea auzului fonematic am utilizat povești-joc. ai.m – ma – mari – Marin – Marina .n. Irina.u) am cerut elevilor să formeze cât mai multe silabe din două litere. (poc!) În lini ștea odăii se aude un fâ șâit. (vâjj!) Șoricelul fuge.

trebuie să formeze cuvinte: car ma Mi te Ni re ma na ton ni mă sa O eficiență sporită o are jocul Domino. Elevii. ce am? Petreceam unt de lemn untdelemn Un bun exercițiu de combinare a silabelor. El cere marcarea silabelor cu diferite semne (triunghiuri. Petre. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ caș + caval cașcaval sau propoziții: Petre cere. petrecere . Exemplific cu un astfel de rebus pentru grupările de litere: G H E A T Ă G H E T E G H I N D Ă 34 . cu efect benefic pentru dezvoltarea atenției și vocabularului îl constituie jocul Potrivește silabele. După descoperirea cuvintelor. se dă ca muncă independentă să scrie aceste cuvinte. elevilor li se cere să formeze cuvinte după regula: ma sa pa ra me re ce re Foarte interesante și atractive sunt rebusurile cu imagini. cercuri) sau buline de diferite culori. care pot constitui pregătirea exercițiilor de transcriere în cadrul orelor de scriere (clasa I) sau limba română (clasa a II-a). în care folosind piese de domino cu silabe. urmărind figura (culoarea). pătrate.

tu spui una. (pluralul). Jocul are ritm și stârnește interesul. Căpitanii primesc o foaie pe care e scris un cuvânt. primul elev numește altul. pentru dezvoltarea gândirii și vocabularului. Jocul Eu spun una. trebuie să găsească cuvinte noi: C E C A L A C I R E Ș E E A T N N R R E A E Se poate organiza individual sau cu clasa. apoi bazându-se pe literele cunoscute. nume de obiecte (ființe. Sunt numiți elevi care să spună un cuvânt (la nr. Dacă cel numit nu găsește forma cerută. a respectat regula. să transcrie de mână cuvintele găsite. căpitanii scriu un cuvânt care să înceapă cu ultima literă a cuvântului de pe foaie. apoi să numească un coleg care să spună același cuvânt care să arate mai multe. după întocmire. . după care înmânează foaia colegului care continuă jocul în același fel. jocul poate fi complicat: 35 . Se poate recomanda elevilor. mai antrenate. . Se aleg căpitanii. se pot organiza noi jocuri tot mai dinamice. La semnalul de începere. Exemplu: copil-copii-copiii. Iată unul. are toate cuvintele corecte. Odată cu învățarea literelor. Se dă un desen. elevii scriu denumirea. tu spui multe (oral sau scris) este bun pentru exersarea pluralului. termină prima. urs-urși-urșii. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ G H I N D E Rebusul următor a fost cu o mai mare putere creatoare. Varianta: Jocul poate fi organizat și-n sens invers: Eu spun multe. În funcție de clasă și de momentul efectuării. singular). lizibile. colective. Clasa e împărțită în echipe. încă din clasa I. utilizat frecvent și cu eficiență: Ștafeta ultimei litere. Câștigă echipa care: . lucruri). pentru conștientizarea lui.

proprii). verbe. au fost atrăgătoare pentru micii școlari. . iar în momentul când observă că au terminat pronunță Ne oprim!. . supleții degetelor. În timp ce elevii lucrează. elevii vor îndoi sârma în așa fel încât să formeze din ea elementul grafic sau litera cerută. sarcina suplimentară poate fi aceea că toate cuvintele să fie substantive (comune. Elevii trebuie să aibă bucăți de sârmă ușor maleabile. învățătorul urmărește cu atenție întreaga clasă. La acest semnal. Dacă elevii din clasa I au frecventat grădinița sau nu. la clasele mai mari când se cunosc anumite categorii gramaticale. pe foaie velină. Exemplu: 1) Ferestrele rotunde. elevii sunt obligați să pună lucrarea pe bancă. folosesc instrumentele de scris mai cu pricepere de la o serie la alta. adjective. Acum micii școlari sunt angajați în vederea pregătirii lor pentru scriere la forme de activită ți-joc specifice. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ . triunghiulare: 2) Ace de brad: 3) Iarbă bătută de vânt: 4) Mărgele de diferite mărimi: 5) Colț de dantelă: 36 . Exemplu: Îndoaie bine sârma. pe care le-am organizat în vederea destinderii musculare. ovale. dat fiind și condițiile sociale pe care le au unii în familie. Se vor face apoi aprecieri fiind considerați câștigători elevii care au executat corect. pătrate. iar învățătorul trece printre bănci pentru a evalua calitatea lucrării efectuate. sub forma desenării acestora. cuvântul să fie alcătuit dintr-un număr de silabe. Aceste jocuri. De un real ajutor în realizarea activizării elevilor în vederea pregătirii scrierii au fost Grafismele realizate de elevi mai ales cu creioane cariocă. se poate cere ca fiecare cuvânt să înceapă cu ultimele două litere sau ultima silabă. iar la comanda Începeți!. frumos și au fost disciplinați. Se prezintă un model.

apoi cu culoarea apropiată de cerneala de scris. La început le-am explicat și demonstrat la tablă elementul ce urmează să-l realizeze în scris. Bate vântul. Mișcările mâinilor. care are forma unui gât de gâscă: Le alăturăm și obținem . Exemple: 1) Afară-i toamnă. vânt puternic: 37 . 3) Cârligul e de două feluri: unul pentru prins crengile pomului. am cerut elevilor să execute aceste grafisme cu mișcări mai largi. iar celălalt pentru agățat ceva la streașină: 4) Iarna. sanie. ale degetelor fiind insuficient dezvoltate. Acum să luăm de la iarbă linia oblică / . au fost mai mult atrași când am pornit de la un mic desen realizat prin dialog pe tema Anotimpurile. iar coordonarea lor restrânsă. urmărind și o coordonare a mișcării mâinilor cu aceea a ochilor. de la soare cercul și de la umbrelă coada. Vin ploile umezi și reci. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 6) Vale dulce și adâncă: 7) Combinații de elemente grafice. Le alăturăm și obținem litera: 2) Dar nu plouă mereu. copii. cariocă. Soarele e roșu. Când am predat scrierea literelor mici și mari de mână. Au lucrat la început cu creioane colorate. Ne luăm umbrelele. Așez umbrela mea și a mamei în cuier.

foșnesc Frunzele . Învățătorul distribuie elevilor fișele cu desenele. Ca material s-au folosit ilustrații. la rândul lui. estetic și a terminat prima. cântecele. după care strigă BINGO. Învă țătorul pronunță numele unuia dintre cuvintele desenate. Acesta. de disciplină. Este astfel și câștigătorul primei runde. Cu cretă colorată am scris pe tablă diferite litere. consolidarea no țiunii de cuvânt. Primii elevi de la fiecare echipă au câte o cretă în mână. obiecte. Jocul continuă până la ultimul elev. prin mici poezioare. Exemplu: ma-ma so-bă … scri-e car-te JOCUL SCRIE ȘI TACI Jocul a urmărit formarea deprinderii de a scrie corect. Li s- au prezentat ilustrații care reprezentau un obiect a cărui denumire era compusă din literele învățate. Cei care au scris fără greșeală toate cuvintele corespunzătoare ilustrațiilor au fost câștigători. JOCUL POTRIVEȘTE CUVINTELE Alăturați fiecărui cuvânt din coloana întâi cuvântul potrivit din coloana a doua și alcătui ți propoziții: Soarele .se adună 38 . dezvoltarea spiritului de observa ție. pentru că jocul a fost mut. dezvoltarea gândirii logice și a simțului estetic am folosit jocul: CURSA LA TABLĂ. Copilul acoperă cu fișă albă obiectul și-i scrie denumirea. BINGO (joc lexical) Scopul: dezvoltarea proceselor intelectuale. La semnal. Am împărțit elevii în echipe egale ca număr. elevul care are creta merge la tablă și scrie o silabă. merge la tablă și scrie lângă aceasta o altă silabă. iar ceilal ți în ordinea numărului de cuvinte scrise corect. Fiecare copil are și fi șe albe. imitații ale sunetelor-litere. prin asemănări și deosebiri între forme. grafisme. Câștigă echipa care a scris corect. apoi se întoarce și dă creta elevului următor din echipă. După ce au văzut ilustrațiile elevii au scris denumirile fără să spună nimic. Elevii au pregătit cele necesare pentru scriere. scrierea rapidă a cuvintelor.strălucește Norii . RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Pentru literele mici scrise pe două spații. S-a ținut cont și de felul cum au păstrat lini ștea. și celelalte litere învățate.a înverzit Ciocârlia . am folosit ca exercițiu de scriere următoarele jocuri didactice: SCRIE CUVÂNTUL CU LITERA INDICATĂ: În acest joc am urmărit pe lângă formarea deprinderii de a scrie corect și dezvoltarea gândirii elevilor. pentru a forma un cuvânt. Elevii au scris în caiete cuvintele care începeau cu literele scrise pe tablă (mari și mici) indicându-le să fie folosite corect: A(na) S(andu) r(ama) M(aria) c(ana) p(enar) t(ata) N(ina) Pentru scrierea în ritm rapid.

RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Pădurea . c) Cu coada stufoasă Cu bot scutit La cotețul nostru Des a nimerit. f) În cojoacă și desculț Umblă mormăind prin munți. e) Din flori picuri de dulceață Strânge dis-de-dimineață. d) Oricât călătorește Casa nu și-o părăsește.cântă JOCUL ÎNAINTE ȘI ÎNAPOI Citește cuvintele și de la sfârșit spre început: car-rac roșu-ușor coc-coc soc-cos topor-ropot rar-rar roz-zor dor-rod iei-iei cal-lac toc-cot ele-ele Găsește și alte exemple! REBUS PE BAZĂ DE GHICITORI a) Flacără roșcată În vârf de brad cocoțată. ba. g) Își schimbă părul. dar năravul. b) Fricos ca dânsul altul nu-i Se teme și de umbra lui. V E V E R I Ț Ă I E P U R E L E V U L P E A M E L C U L A L B I N A U R S U L L U P U L GLUME Care cer nu are stele? (cerul gurii) În care casă nu poți intra? (în casa melcului) Sub care copac stă iepurele când plouă? (sub cel ud) Cu ce începe ziua și cu ce se sfârșește noaptea? (cu z și cu a) 39 .

nouă COMPLETEAZĂ RIMA Învățătorul citește versuri simple:  Ursul merge-ncetișor.. de cămilă o mănu-..Verde Împărat Ă le-au întâmpinat și … le-au completat! 40 .. nouă o pisică lene-.Ochilă U .Albă ca Zăpada E.. o u-. coaptă șă o curelu-. tăticule. puișor.. ruptă o cirea-. ai învățat ceva la școală astăzi? -Da.e-un Urechilă I .lucrătoarea lebădă I .. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ -Ei. trebuie să mă mai duc și mâine! CE SILABĂ LIPSEȘTE? o cocoa-.. Și spune întruna …………  O fetiță și-alte trei Vor să cumpere …………  O băbuță duce-n sac Ce credeți? Un ………… JOCUL PĂCĂLELILOR Elevii trebuie să răspundă cu da sau nu la întrebări..... Exemple: Cuvântul comunicare începe cu sunetul o? Fetele sunt mai cuminți decât băieții? Cuvântul lecție este format din trei silabe? (Caută și elevii alte exemple) POVESTEA VOCALELOR A. dar n-am terminat..Ileana Cosânzeana O .

utilizând silabele de mai jos: (re. fi. u. utilizând silabele din paranteze. pu. va. co. ni). bri) Verificare: -măricel -berbecel -voinicel -bunicel -firicel -șoricel -gândăcel -ilicel ULTIMA SILABĂ: RAȘ Alcătuiește. tă. pu. i. mu. ie. cu silabele din paranteze. grâ. (re. gu. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Â CÂNTECUL VOCALELOR(SILABELOR) A E I O U Ă Î(Â) MA ME MI MO MU MĂ MÎ(MÂ) DIMINUTIVE: ULTIMA SILABĂ: ȘOR Reconstituie 10 diminutive terminate în șor. bi. șo. col. ni. de trei silabe fiecare. ră. u. mă. dă. po. ful. li. voi. jo. Fiecare cuvânt are trei silabe. i. mi. co. mă. ber. vo. (po. be. flu. me) Verificare: 41 . to. Verificare: -mărișor -puișor -rărișor -grâușor -norișor -pomișor -mărțișor -binișor -fulgușor -colțișor ULTIMA SILABĂ: CEL Descoperă cele 10 diminutive terminate în cel. care să se termine în: raș. no. bu. cu. ți. no. gu. zece diminutive formate din trei silabe. gân. măr.

o. me. vi. îmbogățirea cunoștințelor. ri. Chiar dacă în acest caz lipsește elementul de întrecere. semestrială și finală în urma demersului formativ susținut prin utilizarea jocurilor didactice. ne. tu. rezolvarea itemilor în altă formă aduce un element de noutate probelor de evaluare. cu. fi. 5. dar și la verificarea cunoștințelor acestora. prelucrarea și interpretarea rezultatelor inițiale. fu. fortificându-le energia intelectuală și generând o motivație crescută. du. nă. gu) Verificare: -călduroasă -numeroasă -fioroasă -viguroasă -friguroasă -riguroasă -bucuroasă -năzuroasă -mofturoasă -neguroasă 4. folosind silabele de mai jos: (gu. semestriale și finale la testele de la disciplina Limba și literatura română Experimentul la ceastă disciplină a fost realizat pe următoarea structură: testare inițială. Introducerea jocurilor – exercițiu în cadrul probelor de evaluare la disciplina Limbă și comunicare În cadrul orelor de Limba română jocul didactic poate fi folosit atât pentru consolidarea. exercițiile-joc imprimă acestora un caracter viu și mai atrăgător. mof. punerea în valoare și antrenarea capacităților creatoare ale elevilor. Analiza. se poate folosi și în cadrul probelor de evaluare. căl. nu. În cuprinsul probelor de evaluare. bu. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ -cocoraș -umeraș -toporaș -vaporaș -iepuraș -muguraș -nouraș -fluieraș -cuieraș -tăuraș ULTIMELE SILABE: ROA-SĂ Reconstituie 10 cuvinte din patru silabe ce se termină în roa-să. 42 . Având în vedere că orice exercițiu poate fi transferat în joc didactic prin introducerea unui element ludic. zu.

T.15 7. FB FB B FB FB B FB FB S 25. R. D. V. C. I.A. C. FB B FB B FB B FB B B 26. C. T. B S B S B S B S S 18. M. OBS. I. I. FB FB FB FB FB FB FB FB FB Calificative obţinute NUMĂRUL ELEVILOR PROCENTAJ 5. N. D. BINEF. I. A. FB FB FB FB FB FB FB FB FB 10. B FB B FB B FB B FB B 22. A.84 9. B B S B S12 S S B S 46. BINE B S B S B4 S S S S 15. I FB FB FB B B B B B B 11. B FB B FB B FB B FB B 24. NUMELE ȘI CALIF. crt. SUFICIENT F. S S B S S B S S S 19. A. B S B B S B B S S 14. R.38 6. G. S S I S S I I I I 15. FB FB B S B B B B B 12. FB B FB B B FB B B B 13. B S FB B B S S S S 43 . G. I. L. FB FB B B B B B B B 2. C. C. C. PRENUMELE O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 FINAL 1. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ a) Rezultatele obţinute la testarea inițială Nr. FB FB FB B B 1 B FB B B 3. FB FB B FB B B B FB B 20. INSUFICIENT G. D. FB FB FB FB FB FB FB FB FB 4. FB FB FB B FB FB B B B 3. G. I.76 8. M. S. C. D. A. S B FB S B FB S B B 21. D. V. M. FOARTE F. P. FB FB FB FB FB FB FB FB FB 17. M. V. M. A. B B B B FB FB B FB B 16. P. A. B FB FB B B8 B B B B 30. V. S B B S B B S B S 23. A.

53%. adică 30. s-a constatat că au lacune în ceea ce privește realizarea obiectivelor corespunzătoare acestora. adică 61. Ei au întâmpinat dificultă ți la realizarea sarcinilor de la itemii 3. am căutat ca pe lângă metodele și procedeele utilizate să introduc si jocul didactic ca metodă și procedeu. Astfel. b) Rezultatele obţinute la evaluarea sumativă de la finele semestrului al II-lea 44 .5. 8 au obținut calificativul „suficient”. Calificativele „bine” și „ foarte bine” au fost înregistrate de 16 de elevi. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 50% 45% 40% 35% 30% FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT 25% 20% 15% 10% 5% 0% Primele rezultate obținute de elevi arată că un elev a primit calificativul „insuficient” (3. Ace ști elevi au reușit să îndeplinească obiectivelor propuse. în cazul căreia am pornit de la cunoașterea dezvoltării intelectuale a fiecărui elev și a obiectivelor prevăzute în programa școlară.84%).76%. După perioada ameliorativă.8.

B B B S S S S 7. B S B B S B S 14. R. NUMELE ȘI O1 O2 O3 O4 O5 O6 CALIF. C. I. M. PRENUMELE FINAL 1. I. Calificative C. FB FB FB FB FB FB FB 17. C.BINE A. FB FB FB FB FB FB FB 13. M.08% INSUFICIENT 1 3. S. G. FB FB FB FB FB FB FB 9. V. M. F.A. V. R. I. FB FB FB 14 FB FB FB FB 53. S B B S S S S 23. A. FB FB B B B B B 25. S S B S S I S 15. L. I. FB FB FB FB FB FB FB 12. V. B B B S S S S 6. A. V. I. I FB FB FB FB FB FB FB 11. N. FB FB FB FB FB FB FB 10. C. B B FB B B FB B 45 . M. T. SUFICIENTD. P. B FB FB B B B B 16. F. G.85% 3. T. A.23% 4. C. A. C. OBS. D. BINE D. FOARTED. M. crt.obţinute FB NUMĂRUL FB FB ELEVILOR FB FB FB FB PROCENTAJ 2. S S I S I I I 19. C. FB FB FB FB 6 FB FB FB 23. FB FB FB FB FB FB FB 24. G. P. B B B S S S S 18. FB FB FB FB 5 FB FB FB 19. A. F. FB FB FB FB FB FB FB 26. S B FB S B B B 21. I. G. FB FB FB FB FB FB FB 22. FB FB FB FB FB FB FB 20.84 5. A. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Nr. D. B FB FB B B B B 8.

Ace ști elevi au reușit să îndeplinească obiectivelor propuse cu mici excepții. adică 23. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 60% 50% 40% FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT 30% 20% 10% 0% Rezultatele obținute de elevi la proba de evaluare sumativă arată că un elev a primit calificativul „insuficient” (3.08%. Calificativele „bine” și „ foarte bine” au fost obținute de 19 elevi.84%).07%. De la 63% procentul de realizare a obiectivelor a crescut la 73%. Introducerea jocului didactic a condus la obţinerea unor rezultate mai bune. Ei au întâmpinat dificultăți la realizarea sarcinilor de la itemii 2. adică 73. 6 au obținut calificativul „suficient”. 3 şi 7. c) Rezultatele obţinute la evaluarea sumativă la finele anului şcolar 46 .

A. D. V. V. I. C. A. FB FB FB FB FB FB FB 22. A. S B FB S B FB B 21.46%.61% 2. I. s-a constatat că au lacune în utilizarea terminologiei specifice disciplinei. F. R. M.69% 3. FB FB FB FB FB FB FB 26. A. G. D. 2 au obținut calificativul „suficient”. M.69%. B B B B B B B 6. S B B S B B B 23. M. T. A. B B B B S S B 7. M. S. C. C. FB FB FB FB FB FB FB 17. P. G. C. I. C. I FB FB FB FB FB FB FB 11. PRENUMELE FINAL FOARTE BINE 14 53. Calificativele „bine” și „ foarte bine” au fost obținute de 23 elevi. De la 73% procentul de realizare a obiectivelor a crescut la 88. FB FB FB FB FB FB FB 9. B S B B S S B 14. P. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Nr. FB FB B FB FB B B 25. G. D. I. Calificative obţinute NUMĂRUL ELEVILOR PROCENTAJ crt. V. D. NUMELE ȘI O1 O2 O3 O4 O5 O6 CALIF. adică 7. Astfel. FB FB FB FB FB FB FB 20. N. F. D. FB FB FB FB FB FB FB 13. FB FB FB FB FB FB FB 5. C. A. V. B FB FB B B B B 8. I. C. M. 47 . S S B S S B S 15. B FB FB B FB FB FB 16. FB FB FB FB FB FB FB 10. FB FB FB FB FB FB FB BINE 9 34. OBS.46%. FB FB FB FB FB FB FB 12. T. S S B S S B S 19. FB FB FB FB FB FB FB INSUFICIENT 0 0 4. A. adică 88. F. R.85% 1. FB FB FB FB FB FB FB SUFICIENT 2 7. B B FB B B FB B Rezultatele obținute de elevi la proba de evaluare sumativă de la finele anului şcolar arată că niciun elev nu a primit calificativul „insuficient” (0%). FB FB FB FB FB FB FB 24. I. G. A. Ei au întâmpinat dificultăți la realizarea sarcinilor de la itemii 2 şi 4. L. B B B B B B B 18. Şi de această dată rezultatele arată că introducerea jocului didactic a condus la obţinerea unor rezultate mai bune.

relevând valenţele formativ-educative ale jocului didactic. recuperarea unor lipsuri. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Compararea rezultatelor obtinute de elevi la testele aplicate in urma utilizarii jocului didactic in orele de limba romana. S-au modificat volumul şi calitatea cunoştinţelor elevilor. confirm ipoteza lucrării. pe baza testelor. 60 50 40 30 20 10 0 TESTUL 1 TESTUL 2 TESTUL 3 FOARTE BINE BINE SUFICIENT Column1 Datele înregistrate în timpul experimentului. precum și potenţialul lor creativ. S-a obținut creşterea randamentului şcolar al elevilor. Bibliografie 48 . precum şi cele obţinute în urma evaluării. Exercițiile-joc utilizate în orele de limba română au contribuit la dezvoltarea capacităţii de înţelegere a textelor şi la realizarea obiectivelor corespunzătoare disciplinei. în creşterea motivaţiei pentru învăţare.

București: Editura Didactică și Pedagogică 4.. (2014). 5. Teoria și practica evaluării. Savu-Cristescu.. I. (2007). RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 1.. (2014). Savu-Cristescu. Stăncescu. Cristea.L.. L. G. (2003). Savu-Cristescu. (2007).. Petrescu. Strategii didactice interactive. Teoria și metodologia evaluării. A. Târgoviște: Editura Valahia University Press CAPITOLUL AL IV-LEA 49 . M. București: Editura Didactică și Pedagogică.. Târgoviște: Editura Valahia University Press 3. M. Rolul evaluării în creșterea performanțelor școlare. C. Teoria și metodologia instruirii. Oprea. Drăghicescu. Managementul lecției... 2.M. Târgoviște: Editura Bibliotheca. M.

……. …….. strălucitor. adjective. ca peștele 2. 1. ……. jocul didactic poate fi complicat. alb.. 5. negru ca ………. …….. ca gândul 4. ……. ca trandafirul 9. macul. roșu ca ………… 2. folosind cuvintele din paranteze: 1. ca melcul 6. tăcut. ca lacrima 8. sarcina suplimentară poate fi aceea că toate cuvintele să fie substantive (comune. proprii). ……. ca elefantul 3. verbe. săgeata). ……. ……. ……. ca laptele 7. dulce ca ………… (pelinul. galben ca ……… 3. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN ACTIVITĂŢI INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CICLUL PRIMAR 1. mătasea. roșu... La clasele mai mari (a III-a și a IV-a) când se cunosc anumite categorii gramaticale.. ca soarele 10... întunecat) Verificare: -tăcut ca peștele -încet ca melcul 50 . fulgul. amar ca ………… 6. lămâia.1 Jocuri de vocabular a) Comparații:  Completează comparațiile de mai jos cu cuvintele potrivite din paranteză: 1. alb ca ………….. încet. Posibilităţi de utilizare a jocului didactic în aria curriculară Limba şi comunicare În funcție de clasă și de momentul efectuării. piatra.. pletoasă. smoala.. ca noaptea 5. ca salcia (curat. mierea. 4. iute. varul. puternic. ……. Verificare: -roșu ca macul -dulce ca mierea -galben ca lamâia -moale ca mătasea -alb ca varul -tare ca piatra -negru ca smoala -iute ca săgeata -amar ca pelinul -ușor ca fulgul -verde ca iarba  Găsește prima parte a comparațiilor de mai jos.

învățător-dascăl c)Antonime ANTONIME NR.învățător . copilă. Găsește cuvinte care au înțeles asemănător. nea.preot-popă  zgârcit-avar .frige-arde  zăpadă-omăt .frige (arde.aninat-atârnat  zăpadă-nea .zăpadă . plisc.1 Caută în paranteze sinonimele cuvintelor de mai jos: . peste lut Umblă un cosmonaut Merge un cosmonaut. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ -strălucitor ca soarele -alb ca laptele -puternic ca elefantul -curat ca lacrima -iute ca gândul -roșu ca trandafirul -întunecat ca noaptea -pletoasă ca salcia b) Sinonime a) Citește versurile: b) Spune prin ce se deosebesc de strofa: Peste piatră. imaș.zgârcit . Și e foarte precaut. omăt.cioc . Calcă serios.zăpadă . dascăl) Verificare:  cioc-plisc .fetiță .preot . calcă tăcut Și e foarte precaut.pășune .pășune-imaș  fetiță-copilă .1 Formează perechi de antonime din cuvintele de mai jos și din cele din paranteze: -blând -lung 51 . Formează perechi. calcă tăcut Calcă grav.aninat . după model: merge zice spune traversează străbate loc ținut sosește umblă SINONIME NR. avar. atârnat. Umblă în necunoscut Merge în necunoscut. popă. peste lut Peste piatră.

soarelui.2. limba-soacrei. Părțile de propoziție și de vorbire aprofundate prin joc didactic a) Jocuri pentru însuşirea părţilor de vorbire  Substantivul ÎNTRECERE ÎNTRE … COLEGI Numărați și articulați: Substantive gen feminin Substantive gen masculin 52 .floarea-soarelui 1. cucului. seară. scurt. rândunicii. soacrei. curcanului. ieșire.creasta-curcanului. coada-șoricelului. . nou. șoricelului. . trecut. .gura-leului. ciorii) Verificare: mătasea-broaștei. umilință) Verificare: blând-crud lung-scurt dimineață-seară mândrie-umilință iertare-pedeapsă vechi-nou intrare-ieșire prezent-trecut defect-calitate sud-nord d) Cuvinte compuse Cu cuvintele din coloane și cele din paranteze formează cuvinte compuse (nume de plante): -mătasea -piciorul -rochița -gura -coada -creasta -limba -ceapa -ciuboțica -floarea (leului. ciuboțica-cucului. cocoșelului. rochița-rândunicii. .ceapa-ciorii. crud. nord. .piciorul-cocoșului. broaștei. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ -dimineață -mândrie -iertare -vechi -intrare -sud -defect -prezent (calitate. pedeapsă.

C C 2) Țăranii își îngrijesc bine animalele. cărțile.V.  Răspundeți la întrebarea cerută. o fată. sare. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ o carte. Copii se duc la școală. copiii. tablele. s p v+a S P.P.P. două cărți.(N. s v adj. lupii. două fete. lumină. cer. fetele. două table.) Hainele copiilor sunt noi. un băiat. un copil. el. stilourile  Articulați cuvintele: copil – copilul fii . doi lupi. două penare. tablourile un stilou.fiii cărți – cărțile fata – fată copii – copiii mese – mesele elev-elevul elevi-elevii școli-școlile  Alcătuiți propoziții în care cuvântul cerut să fie: *S(subiect) *N. Substantive gen neutru un penar. 1) Cărțile mele sunt curate. băieții.(A) Părinții au dus copii la țară.(C) Albul zăpezii este strălucitor. S  Alcătuiți propoziții cu cuvintele: mână. 1) Cătălina scrie cu mâna stângă. o tablă. folosind schema: 1) Cum te numești tu? S/p + PV/v + C/sp 53 .(S)  Analizați sintactic și morfologic propozițiile (oral): S A P. două stilouri.(nume predicativ) *A(atribut) *C(complement) copii. două tablouri. penarele un tablou. alb. eu. un lup.N. 2) Ciobanul mână oile la munte. doi băieți. doi copii.(S) Ei sunt copii.

soldat …………………. fazan fazanul orășean ………………….. …………………. învățător ………………. fiu ……………………… dac ………… om ………. apoi pluralul articulat și acelorași substantive. Cuvântul (niște) (toți. cu încă un i. Spuneți ce observați.. loc ………….. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 2) Care este mesagerul primăverii? S/s + A/s +PN/v + s 3) Cum este mama ta? S/s + A/p + PN/v + a 4) Ce sărbătorim la 8 Martie? ……………………… L-ul buclucaș elev elevul român …………………... copil copilul roman …………………... Amiaza juca în câmpie un joc ciudat.. TABELUL MAGIC Scopul jocului: să formeze pluralul cu doi de i. leneș. steag ………. …………………. toate) copil copii copiii fiu fii fiii geamgiu …………………. În malul de sub casa noastră curge un izvor de apă rece. cal …………. Subliniați adjectivele și indicați cuvintele determinate: Am văzut iarăși întinsele zăvoaie de sălcii cenușii. macaragiu …………………. …………………… cafegiu …………………... GĂSIȚI-MI PERECHI POTRIVITE (Acordul adjectivului cu substantivului) 54 . …………………... lustragiu ………………….... încâlcit.  Adjectivul CUM SE SCRIE OARE CORECT? silitoare bun elev silitor copil buni silitori bună EXERCIȚII APLICATIVE A.. băiat băiatul sătean ………………….

. să înlocuiască repetiția cu un singur cuvânt. țară ………… (ce fel de?) harnică (ce fel de?) …………... bună! b) Prăjitura este grozav de bună! c) Prăjitura este extraordinar de bună! d) Prăjitura este bunăăăă! II. Regula: . să motiveze varianta cea mai frumoasă.. plumburii. Frumosul place tuturor. Peisajul frumos încântă. I.. Cântecul este frumos. CERCUL ÎNSUȘIRILOR Încercuiți cu ce culoare doriți cuvintele care arată însușirile obiectelor: 1.. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ elevă silitoare mamă …………. a) Prăjitura este bună. bună. Nori groși. FRUMUSEȚE … ÎN GRAMATICĂ Scopul jocului: sesizarea efectului stilistic al adjectivelor repetate prin prelungirea unei vocale. disciplinată …………. a) …………………………………………………….  Pronumele CE POATE FI? Mama o cheamă pe fetiță în casă. vor fi sublinieri și motivări făcute de reprezentanți ai grupelor. 3. Mugurii tari ca mărgăritarele s-au desfăcut și glumețul vânt joacă acum pe o creangă nouă. …………. Elevul are un scris urât. vor fi felicitați copiii cei mai sensibili și mai creativi. cu mai mult efect. întunecau crestele dealului.. Urâtul atrage minciuna și răul.. C. Găsiți și voi un exemplu asemănător despre ploaie. (substantiv)…………………………………….. indisciplinată …………… …………..………. izvor sacru de rodire Tu legi omul cu pământul în o dulce înfrățire... Scrisul elevului este urât. gingașă. Caracterul urât e greu de suportat. Ionel este frumos. Sfântă muncă de la țară. 2. . . .URIAȘ (adjectiv)………………………………………. CE POATE FI? A.(pronume) 55 . B.

Creangă (1837-1889)………………………………………………………………………… M.V.M. Coșbuc (1866-1918)………………………………………………………………………… Al.... Nu i s-au adus prea mari laude.. L-au învățat pe i. Alecsandri (1821-1890)……………………………………………………………………. M... D. Lui Ionel i s-au dat drepturile bănești.. Nu-i de mirare că n-ai citit Fram.(substantiv) 4. Marin Sorescu (?)………………………………………………………………………………..(pronume) Monica a cumpărat numai o carte. Sadoveanu (1880-1961)……………………………………………………………………..V..  Verbul CINE.M.. CE FACE? Subliniați verbele din următoarele versuri.(verb)  Numeralul CONSTELAȚIA SCRIITORILOR M. Elena Farago (?)………………………………………………………………………....Limba noastră-i o comoară. ȘTIAȚI CĂ… A.V. Ana Blandiana(?)………………………………………………………………………………. V. Completați anii din Istoria literaturii române de George Călinescu sau din alte surse. Există o AXĂ a numerelor și una a timpului (desfășurării acțiunilor)? -∞ … -3 -2 -1 0 1 2 3 … +∞ Î. ursul polar!(verb) 5. Nichita Stănescu (?)……………………………………………………………………………. Scrieți numeralele de mai sus în litere. CE E AZI ȘI CE VA FI MÂINE? 56 . Eminescu (1850-1889)……………………………………………………………………… I. Vlahuță (1858-?)……………………………………………………………………………. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Mama a dus-o pe fată în casă. 2. 3.. G..(numeral) CU PUNCTUL PE I! Depistați valoarea morfologică a cuvântului i: 1.

Cartea este interesantă. b)Jocuri pentru însuşirea părţilor de propoziţie  Subiectul Jocul SĂ COMUNICĂM DESPRE: Soarele strălucește.  Comunicăm despre cărți.. …………. FORMA VERBELOR Forma afirmativă:  Creta este pe bancă. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ IERI AZI am cercetat voi cerceta am inventat voi ……… ………….. raze. Floarea este roșie. Razele soarelui încălzesc.  Am comunicat ceva despre: soare. Elevul povestea Eleva cartea Mama filmul Cine vine? toamna Ce este interesant(ă)? piesa 57 . Foile cărții sunt curate.  Creta nu se află pe bancă.  Elevul este la școală. Încălzesc razele soarelui. foi. Forma negativă:  Creta nu este pe bancă. Ghiocelul este mesager al primăverii.  Creta se află pe bancă.  Creta există pe bancă.  Creta nu există pe bancă.  Observați locul subiectului în propoziție. sau Strălucește soarele.  Elevul se află la școală.

noi …….. tu ……..Iarna a trecut. noi ……... Exemple:  a (se) întâmpla Pe șosea a fost un accident.-Ramura este ………….. Câmpul este înverzit.ele ….ele au …… ei.... a merge. a (se) găsi. a se afla. eu sunt eu am fost eu eram eu voi fi tu ești tu ai ……..ele …….. PROPOZIȚIA DEZVOTATĂ S P S A P 1. el. tu ……. a costa). s v s a v S P S A P C 58 .(s-a întâmplat)  a proveni (a fi originar) Suntem din Moldova.-Floarea este ……………... Iarna geroasă a trecut. a trece. voi ……. a (se) întâmpla. a vizita. ei.. ele …… A FI – formează singur predicat verbal când primește un sinonim (a exista. a proveni. valorează)  a merge Am fost la Putna.ea …… noi ……. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Gigel .. noi am ….(provenim)  a valora (a costa) Cartea este zece mii de lei...(am mers) PROPOZIȚIA SIMPLĂ … O CURIOZITATE! Alcătuiți propoziții după schemele: S + S + S + P S + P S + P s s s v s v+a s v+s CUM ESTE CORECT? Iarna este geroasă.. Rândunica este voioasă. voi terminați... voi ……… voi ……..-Sturzul este ………. ea ….(costă.ea este el. Sturzul este galben.-Anotimpul este geros... a valora. prin jocul Eu încep. voi ati ……. ei. ei. el. ea …… el.  Predicatul PREDICATUL VERBAL ȘI NOMINAL Se cunosc toate formele verbului a fi.

E: ………………………………………………………… 2. jucându-se. Rândunica cea vioaie a sosit la noi.  înlesnește participarea activă la însușirea cunoștințelor. care să-i permită să se orienteze în realitatea imediată.Rândunica a sosit. și aplicat sub îndrumarea și supravegherea cadrelor didactice. Eficienţa jocului didactic în aria curriculară Limbă și comunicare În ierarhia metodelor active din învățământul primar. S v s a v p Jocul EU GREȘESC. între activitatea didactică din clasa I și cea a învățământului preșcolar. respectă reguli. Î: În munți se aude de veacuri doina și bocetul românilor. Regula: Învățătorul se preface că a greșit. rămân diferențe care mai mențin un prag între cele două trepte de învățământ. comunică. E: …………………………………………… 2. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 2. cu referire directă la acordul dintre subiect și predicat. TU NU GREȘEȘTI! Scopul: formarea simțului limbii române.  pune în valoare capacitățile creatoare. polivalentă. Aceasta presupune asigurarea unui echilibru între activitățile de concentrare pe sarcini instructive și cele de relaxare. Orice joc didactic trebuie bine organizat în momentele lecției. Aici jocul are un rol important pentru că. elevii având posibilitatea să corecteze dezacordurile. O dată cu coborârea vârstei de școlarizare. Pentru a stabili unele sarcini didactice. trebuie respectat neapărat principiul alternării tipurilor de activitate. jocul didactic în care este integrat copilul este eficient.  ușurează însușirea. suplă. relaxante. 1. face față unor situații conflictuale. Învățarea prin joc va rămâne o componentă a învățământului primar din mai multe motive:  respectă particularitățile de vârstă ale elevilor. Ținând cont de sarcinile și scopul propus. La clasele eterogene din punctul de vedere al vârstei (clasele I si a II-a). deși nu au suportul teoretic al noțiunilor de subiect și predicat.  conține elemente distractive. Scopul jocului este acela de a-l înarma pe elev cu un aparat de gândire logică. Î: Mircea și Viorica alerg pe terenul de sport. învățătorul ar trebui să aibă permanent în aten ție conținutul și structura jocului. copilul învață. jocurile se clasifică: a)După momentul folosirii în cadrul lecției: 59 .

Bădica. ci caută singuri procedeul potrivit. calea spre rezolvare fiind descoperită de elevi. Exerciţii şi teste de gramatică. Munteanu. Mihăescu. . . Jocuri didactice. Frâncu. b)După conținutul capitolelor sau în cazul anilor de studiu: . Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii. . pe echipe sau individual. 2. (1971)... Jocuri distractive şi exerciţii distractive. Enache. E. Etegan.jocuri specifice unei clase (ani de studiu). București: Editura Didactică și Pedagogică. . Editura Sibila.. (1972). nu le mai impunem un sistem de lucru. (1994).(coord. I. M. 3. V. 60 .jocuri ca lecție completă. Culegere de jocuri didactice. învață din propriile greșeli. 5.. Editura Didactică şi Pedagogică. învățătorul nu mai predă cunoștințe. Limba română. elevii își confruntă părerile. caută singuri soluții. (1976). Anița Dulman. clasa a II-a. 6. T.. (2004). (1998). jocuri și probe de evaluare. Duțu O. Bibliografie 1. Bucureşti. București: Editura Radical. M. În cadrul acestor jocuri se stabilesc următoarele sarcini: . Învăț să comunic. ci provoacă anumite probleme sau situa ții. Popovici și colaboratorii. B.jocuri în completarea lecției.). Gatan. Craiova. jocurile se organizează cu toată clasa. Crăciun. Galați: Editura Porto – Franco.. Marinescu.. A. Exerciții. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ .. București: Editura Didactică și Pedagogică. M. 4.

Au fost organizate jocuri decât în momentele considerate cele mai potrivite. învățătorul este pus în situa ția delicată de a-i determina să și le însușească. pe baza cercetării și având o fundamentare teoretică bună s-a urmărit contribu ția metodelor didactice în realizarea obiectivelor operative și aportul lor la obiectul fundamental propus în ipoteze. obţinând rezultate surprinzătoare. Lecțiile de Limba şi literatură română pregătite în mod știin țific și metodic s-au desfă șurat în paralel cu observațiile necesare acestei lucrări. realizarea unei mini-culegeri de jocuri. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Concluzii Cercetarea întreprinsă și prezentată în această lucrare a dus la confirmarea ipotezei de lucru. de stabilire a modalităților de utilizare a jocurilor la orele de limba română. s-au desprins cu o vorbire corectă.și exprime gândurile și trăirile. și-au lărgit sfera de cunoaștere a realității și valorilor lor de spiritualitate. nuanțată. dar respectând în acela și timp și particularitățile de vârstă și individuale ale acestora.să folosească imaginaţia în rezolvarea unor exerciţii etc. expresii literare. cu sau fără voin ța lor. În procesul vorbirii efective. să-și lămurească nedumeririle și greută țile întâmpinate în înțelegerea sensului unor cuvinte. Pe timpul desfășurării jocurilor elevii au fost continuu solicita ți să vorbească și să. însușindu-și structura gramaticală și topica limbii române. au avut un caracter ciclic și cuprinzător pe parcursul mai multor ani școlari și au contribuit la realizarea scopului propus. În urma folosirii jocurilor didactice s-au observat progrese în direcția corectării vorbirii elevilor și în direcția ridicării nivelului de însușire a limbii române. Atunci când elevii primesc o mare cantitate de cunoștințe. Şi-au însuşit cu mai multă uşurinţă noţiuni specifice disciplinei. să aprecieze și să corecteze vorbirea colegilor. Astfel. să întrebe colegii și pe învățător. prin exersare. descreșterea nivelului de pronunțare greșită a sunetelor și cuvintelor. realizarea portretului psihic al elevului. copiii și-au însușit vocabularul activ. aceea de stabilire a rolului învățătorului în organizarea și desfășurarea jocurilor didactice. precum și reducerea agramatismelor în vorbire. 61 . prezentarea unor proiecte de tehnologie didactică în care sunt utilizate acestea.

pentru a le observa mai ușor pe cele rămase. În cazul jocurilor cu silabe. în vederea începerii studiului unor noi obiecte de învățământ și predarea unor noțiuni mai complicate. Au dat posibilitatea elevilor să participe afectiv și să contribuie la succesul rândului. exprimarea. a creativității și a gândirii într-un ritm foarte bun. Această lucrare oferă colegilor învățători o parte din experiența materializată prin proiecte didactice. Obiectivele operaționale propuse și realizate în proiectele de lecții prezentate în lucrare au oferit elevilor posibilitatea dezvoltării limbajului. spiritul de observa ție și au dat dovadă de spirit de competiție. echipei din care făceau parte. Acolo unde era necesar. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Jocurile și-au dovedit eficiența în fiecare din părțile lecției (verificare. promiteau că-l vor rezolva într-un timp mai scurt și chiar așa se întâmpla. Ele au avut o deosebită eficiență fiind desfășurate sub formă de concursuri. Şi-au îmbogățit vocabularul. s-a pornit de la 10 silabe să formeze 5 cuvinte. Se constată că jocurile didactice utilizate la toate disciplinele de învățământ reprezintă un ansamblu de forme de activitate care îmbinate într- un mod cât mai plăcut. au fost desfășurate jocuri mai dificile cu întreaga clasă. grupului. apoi cereau altul asemănător. fixare. au folosit și săgeți. Când a fost necesar. A fost acordată o atenție deosebită jocurilor didactice. dau lecțiilor o notă de bună dispoziție. apoi au fost prezentate următoarele. calificative și rezultate la concursurile școlare de limba română. concretizat în note. ele contribuind la îmbogățirea cunoștințelor elevilor din clasa I. pentru a le rezolva mai ușor. evaluare). predare. Atunci când pentru rezolvarea unui joc se dădeau 20 de silabe pentru a se forma 10 cuvinte. Elevii rezolvau un anumit tip de joc. 62 . și-au dezvoltat perspicacitatea. teste și evaluări și în același timp un punct de vedere asupra temei alese spre cercetare. au fost îndrumaţi să noteze cu cifre silabele folosite. Cele mai multe jocuri au fost rezolvate individual de elevi la sfârșitul lecției pe baza unor fișe de lucru.

Constanța: Editura Ovidius. (1993). I. (1969). și C. 2... Șerban. 22. Munteanu. Claparede. București. Învăț să comunic. I. Marinescu. A. Petrescu. 7. București: Editura Didactică și Pedagogică 6.. Mihăescu... Editura Didactică şi Pedagogică. 8. M. J. I.. (1976). Pregătirea psihopedagogică. M. Limba română. Exerciții. Ghe. Frâncu. (2004). Managementul lecției. M. E. Duțu O... Anița Dulman. București: Editura: Didactică și Pedagogică. București: Editura Didactică și Pedagogică.. Craiova... (2005). Crețu. Oprea. E. Copilul și jocul. București: Editura Didactică și Pedagogică 18. Iași: Editura Polirom. Bucureşti. P. București: Editura Didactică și Pedagogică.... A. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Bibliografie 1.).. Târgoviște: Editura Valahia University Press 10. Enache.distractive . Cristea. (2003). M.. Curriculum pentru învățământ primar și preșcolar.(coord. Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii. București: Editura Didactică și Pedagogică. H. (1998). Cerghit.. Savu-Cristescu. (1994).. (1971). 19. Potolea. 3. Psihologia copilului. (1975). M. An aparitie: 1975L ꞌecole sur mesure.. București: Editura Universitară.M.. A. Paris. stiluri și strategii. P... 14. S. Teoria și metodologia instruirii. București: Editura Didactică și Pedagogică. Jocuri didactice. B. Editura Sibila. jocuri și probe de evaluare. 5. 21. (1993). E. (2014). Editura Credis. Editura Didactică și Pedagogică.. 17.. 9. J. ediţia a II-a. (2007). Bădica. București: Editura Didactică și Pedagogică. Sisteme de instruire alternative și complementare. Psihologie –manual pentru clasa a X- a. Jocuri distractive şi exerciţii distractive. 15. (1997). Barbu.. L.. Piaget. Zlate. Psihologia copilului si pedagogia experimentala. M. M. Verza. Cristea. 11.... O. Activități de joc și recreativ . Savu-Cristescu. M. 16. București: Editura Radical.L. Exerciţii şi teste de gramatică. (2005).. T. București: Editura Didactică și Pedagogică.. 63 . Dumitriu. (2008).. clasa a II-a. Crăciun. Teoria și metodologia evaluării . Zlate. Stăncescu. F.. (1995). Strategii didactice interactive. Popovici și colaboratorii... Psihologia copilului. Didactica educației morale. Teorie și practică. I. (2014). V. S. București: Editura Didactică și Pedagogică. Psihologia procesului de învățământ. Golu. Neacșu. T. I. Popescu-Neveanu. Popescu. Manolescu. (2002). 13. Psihologie și pedagogie. Drăghicescu. Universitatea din București. 20. (1972). Galați: Editura Porto – Franco. Chateau. 4. 12. D.. Culegere de jocuri didactice. Etegan. București: Editura Didactică și Pedagogică. E. Pînișoară. Structuri. (1970). Dragu. C. Gatan.

. 29. (2013). Zlate. Zlate. Târgoviște: Editura Bibliotheca. Ș. Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor. Teoria și practica evaluării.3418/19. 25. (2007).2013. 30.. Metodica activităţii de educare a limbajului şi comunicării şi contribuţia jocului didactic la îmbogăţirea vocabularului. 2010-2015. (2006). C. Savu-Cristescu. Șchiopu. (2012). (2006). (1970). 2 la ordinul nr. 26.București Anexe 64 . București: Editura Didactică și Pedagogică. 28. Editura BREN. x x x. M. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ 23. Psihopedagogia jocului. Rolul evaluării în creșterea performanțelor școlare. M.. U.. Zlate. Savu-Cristescu.. Ș... Anexa nr. Programa școlară pentru clasele pregătitoare. Vlaicu. I și a II-a . București: Editura BREN. (2014). 27. Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar . Bucureşti: Editura Pro Universitaria. Ș. Târgoviște: Editura Valahia University Press 24. Colecția Revista: Învățământul primar.03. x x x.

... Merg cu Mama la cumpărături.. ………………………………………………………………………………………... Copiii vin la s Ṭcoală cu multă bucurie..-ra-fă min-.... Penarul anei este deschis.....2014 1.-lari . copiii sunt veseli. Scrie ȋn casetă ”A” dacă propozit ṭia este scrisă corect sau ”F” dacă nu este adevărată.. ghiozdane s Ṭi flori pentru doamna ȋnvăt Ṭătoare..... apoi răspunsul potrivit ȋn legătură cu acesta: S Ṭcolarii Vacant Ṭa mare a luat sfȃrs Ṭit..09.. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ ……………………………………………………………………………………….. Scrie o ȋntrebare pornind de la textul dat.. Cine merge la s Ṭcoală. Data sust Ṭinerii testului: 26. …-ta-ră .... _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 3..... ………………………………………………………………………………………. 2... Păsările călătoare pleacă toamna..........-t Ṭa- tă 4.. Au cumpărat rechizite. Scrie silaba care lipses ṭte din cuvintele ilustrate: o-.. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ TEST DE EVALUARE INITṬIALĂ Anul s Ṭcolar 2014-2015 Disciplina Limba s Ṭi literatura romȃnă Clasa a II-a A Numele s Ṭi prenumele elevului:…………………………………………... Alcătuies ṭte o propozit ṭie ȋn care să foloses ṭti toate cuvintele următoare: o Andrei poves Ṭti Corina carte s Ṭi cu citesc ... _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 65 ..-o-cei ȋn-.

................................................................. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Proiect de lecţie 66 .............................................................. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ ................................ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ ........................................................................................ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 5............................ Alcătuies ṭte trei propozit ṭii ȋn care să prezint ṭi trei obiecte ale s ṭcolarului................................................................... RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ ........ ………………………………………………………………………………………..........................................................................................................

O3.2. 3.. obiectivul este realizat dacă fiecare elev manifestă interes cel put ṭin cȃnd este motivat s ṭi sprijinit de către ȋnvăt ṭător.2.5. Material didactic: videoproiector.să desprindă informaţii de detaliu dintr-un text citit. Obiective de referinţă: 3. O3. * cunoaşterea normelor simple de convieţuire şi respectarea lor: înţelegerea.4. atitudinea respectuoasă faţă de oameni..XII. obiectivul este realizat dacă fiecare elev va citi 3-5 enunt ṭuri din paragraful indicat. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Dora Dalles Bucs ṭani Profesor: Păun Elena Data: 8. jocul didactic.să formuleze răspunsuri la ȋntrebări. Obiective operaţionale: O3.să citească ȋn s ṭoaptă s ṭi cu voce tare un text nou. 2014 Obiectul: Limba şi literatura română-Lectură Unitatea de învăţare: Iarna Subiectul: Citirea textelor-Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu Competenţa: Consolidarea priceperii s ṭi deprinderii de a-şi însuşi conţinutul unui text citit.să manifeste interes pentru lectură.2. exerciţiul. Metode şi procedee: metoda cadranelor. lectura. explicaţia. Bibliografie: 67 .3. obiectivul este realizat dacă fiecare elev formulează cel put ṭin un răspuns corect pentru o ȋntrebare care vizează ȋnt ṭelegerea textului. fişe de muncă independentă. 3.5.fis ṭe de lectură. activitate în grup.. calculator.plans ṭă .să citească ȋn ritm propriu un text nou de mică ȋntindere. activizând în paralel actul citirii Scopul: * dezvoltarea vocabularului elevilor s iṭ valorificarea acestuia ȋn context variate.1. muncă independentă. conversaţia.4.să manifeste interes pentru citirea unor cărt ṭi din literatura pentru copii.

2011 68 .….Editura Didactica Publishing House. Marian Barbu.…. Mirela Mihăescu. 2008 Proiectul de lectieṭ ȋntre traditional ṭ siṭ modern:ghid metodic/ Mariana Dragu.Editura ”Gheorghe Alexandru”. 2010 Metodica predării limbii şi literaturii rom ȃne.învăţământul primar -.- Bucures ṭti.…. Craiova. Editura Didactica Publishing House. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Metode activ-participative aplicate ȋn ȋnvătăm ṭ ȃntul primar -.- Bucures ṭti.

Dirijarea Aleg s aṭ se termeni din text ( mama vitregă.1 Realizez activarea cunos tṭ int eṭ lor pe care elevii le au cunoştinţelor O3. Îi întreb ce text au citit ora trecută la lectură. MOMENTELE OB. LECŢIEI OP. anticipeze ce vor citi. *calculator. Moment Asigur un climat optim pentru a desfășura în bune 1` organizatoric condiţii lecţia.2. 2. pe baza lor. grup. *conversaţia.4. PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT 1. atenţiei Dumbrava minunată. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Desfăşurarea lecţiei STRATEGIA DIDACTICĂ NR. 4. 5.1 căsut ṭă. verbale. *videoproiec-tor. *observarea 3. la subiectului și a nivelul de înţelegere al elevilor. *termeni dat ṭi *fis ṭe de lucru ȋn *aprecieri învăţării O3.3 ei s tṭ iu deja despre subiect.2. Reactualizarea O3. 1` obiectivelor Anunţ subiectul lecţiei de astăzi: *expunerea. Captarea Le prezint la videoproiector o parte a filmului 5` dirijată. slujnicut ṭa.2 referitoare la tema textului prin discut ṭii despre ceea ce 5` *conversaţia.5. albine. Anunţarea Comunic obiectivele operaţionale ale lecţiei. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT. verbale. din care vor citi un pasaj. *aprecieri anterioare O3. Dumbrava minunată. bunicii) s iṭ le cer să ȋn avans. STRATEGIA DIDACTICĂ 69 .

LECŢIEI OP. 16` prin formularea de răspunsuri la un set de ȋntrebări. transdisciplin Ce ai ȋnvătat? ṭ *fis ṭe de lucru 6.5.2 independentă . ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT. *carioca. *activitate Anexa 1 sistemati-că. a-ră O3. lectură: * pasaj din Ce crezi că se va ȋntȃmpla? *lectura povestirea De ce crezi aceasta? predictivă . STRATEGIA DIDACTICĂ 70 . Le cer explicat ṭii individuale unui număr de 3-5 elevi. individuale. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ NR. PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT Ofer o scurtă prezentare a subiectului. apoi *conversaţia . le cer să citească anumite fragmente din text: *jocul didactic Care parte ti-a ṭ plăcut cel mai mult? De ce? Găsesteṭ siṭ Ce nu ai ȋnteles? ṭ citesteṭ ! *aprecieri Ce ai simtitṭ cȃnd …? *citire verbale Activitate La ce te-ai gȃndit cȃnd …? selectivă. *fis ṭe de lectură . apoi le cer să *activitate formuleze răspuns la primele două ȋntrebări din fis ṭa de frontală .4.3 Citeste-mi ṭ partea ȋn care …! Anexa 2 Le propun elevilor să consemneze ȋn fis ṭa de lectură *activitate independentă . Dumbrava *observa- minunată rea Solicit elevilor să citească pasajul indicat. MOMENTELE OB. O3.

LECŢIEI OP. 9. Asigurarea feed. de Mihail Sadoveanu . *videoproiec-tor. back-ului subiectul lect ṭiei de astăzi. *aprecieri parte din film. pentru a completa portofoliul cu personaje ȋndrăgite din lumea poves ṭtilor. apoi să dea răspuns la ȋntrebarea de pe fis ṭă. Evaluarea Implic elevii ȋntr-o activitate prin care vor explora 10` *activitate ȋn *autoeva- performant Ṭei sensurile textului. 8. *plans ṭe. recomandări colective şi individuale. verbale. Solicit elevii să răspundă la ȋntrebări referitoare la 5` *calculator. fac aprecieri şi 1` 10. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ NR. 71 . 7. *metoda *carioca. PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT răspunsul la cea de-a treia ȋntrebare: Ce s-a ȋntȃmplat de fapt? Recomand elevilor să coloreze unele dintre personajele textului. cadranelor . apoi să vizioneze o mică *conversaţia. Asigurarea Recomand elevilor să citească ȋntreaga povestire 1` retent Ṭiei s Ṭi a Dumbrava minunată. luare. grup. transferului Ȋncheierea lect Ṭiei Evaluez activitatea desfăşurată. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT. MOMENTELE OB.

... ……………………... Ce crezi că se va De ce crezi Ce s-a ȋntȃmplat Autorul……………. *După parcurgerea primului pasaj.. ȋntȃmpla? aceasta? de fapt? *După citirea titlului.......... *Ȋnainte de a citi pȃnă la sfȃrsit.. *După parcurgerea celui de-al doilea pasaj. ṭ Personaje ȋndrăgite 72 ..... RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ LECTURA Titlul lecturii…………...

. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Cum este Lizuca? Dar Patrocle? ……………………………………………………………………………………………………. _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu 73 .

că Lizuca s-ar fi rătăcit s ṭi s-a pierdut! -Și acum. Dar vocea mămicăi se ridică iar. ȋi păru bine că a ajuns la bătrȃneii ei. după cȃt pricep din ce spunet ṭi dumneavoastră. Erau glasuri de sfadă. -Asta este ceva inadmisibil. dormea ȋncovrigat Patrocle. Și ȋntr-o vreme bunicul o ȋntrerupse serios: 74 .dumneavoastră at ṭi răspuns că nu s tṭ it ṭi nimic despre asa ceva si at ṭi avut aerul că vă ȋnspăimȃntat ṭi… Iar slujnicut ṭa adăuga: -Și chiar ne cerea socoteală. Ȋi primi pȃnă ȋn inimă mȃngȃierea. cu obrazul palid s ṭi cu ochii mari. linis ṭtit s ṭi blajin. pe dus uṭ mea. bucuroasă. Jos. Și oftă ȋncet. -Da. Și. Se vedea că de-acum nu-i mai păsa de nimic. zicea mămica. urmă cuconit ṭa. cu accent rar s ṭi ȋndesat: -Ce vorbe sunt astea. mă rog? Care poves ṭti pentru copii? Ce-at ṭi ȋnt ṭeles d-aseară? Ce nu voit ṭi să ȋnt ṭeleget ṭi acuma? Și la urma urmei ce poftit ṭi de la mine? -Am venit sa luăm copila! Ca s-o las aici e cu neputint ṭă! Lizuca ȋntinse capul s iṭ s ṭopti tremurat: -Auzi. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Bunicii aveau livada si albine Cȃnd deschide Lizuca ochii. Urechea ei at ṭintită deosebi ȋndată tăis ṭul cristalin al mămicăi s iṭ al slujnicut ṭei. Patrocle? -Aud. putet ṭi fi as ṭa de buni să-mi dat ṭi o lămurire? Aseară. o văzu ca totdeauna pe mama. auzi glasuri ȋn livadă. cum sta as ṭa. care acuma nu mai este. Ce credet ṭi dumneavoastră. Și deodată. Am ȋnt eṭ les de la o vreme unde s-o caut. Era ȋn căsut ṭa bunicilor ei. cȃnd am trimis pe Elena să vadă dacă n-a venit aici copila. Și am găsit-o tȃrziu. răspunde cu linis tṭ e bunicul. rătăcită in pădure. Apoi vocea bunicului se ridică put ṭintel ȋntărȃtată. Fetit ṭa voi să-l strige. Închizȃnd ochii. spunându-i blȃnd ceva. Se odihnise ȋn pătis ṭorul ȋn care crescuse s iṭ dormise odinioară s ṭi măicut ṭa ei. se văzu ȋntr-o chilioară albă s ṭi ȋntr-un pătis ṭor curat. observă cu o ȋntorsătură ironică mămica. Apoi se răzgȃndi s iṭ tăcu. copila-i aici. că mă pot mis ṭca pe mine asemenea poves ṭti pentru copii? Slujnicut ṭa se repezi iar: -Eu chiar de aseară am ȋnt ṭeles totul! Urmă o clipă de tăcere. mormăi căt ṭelul cu nepăsare. aprigă. Deschizȃnd iar ochii. răspunsul bunicului: -Mă rog dumneavoastră.

S-a ȋntȃmplat chiar cum a spus dumnealui (dumnealui era bunicul)! Le-au înțepat albinele. cu mirare nouă. bine ar fi să te potoles ṭti. S iṭ ȋncepu a plȃnge ȋncet s iṭ a-s iṭ s tṭ erge lacrimile. măruntă s iṭ firavă. cuconit ṭa n-are să se mai poată uita la musafiri decȃt c-un ochi. spre pătucul fetit ṭei. dragă! Suspină bătrȃna trăgȃnd spre pieptul ei căpus ṭorul tuns al fetit ṭei. am să-i spun că eu mai bine mor s ṭi nu mai plec de aici. După-amiază. Și după t ṭipătul cucoanei. să nu t ṭi se ȋntȃmple vreun necaz! Dar mămica nu voia să s ṭtie s iṭ -s ṭi mlădia glasu-i ȋnalt s iṭ cristalin. cu ochii ca două cicori s ṭterse. bunicut ṭa. -Cum? strigă Lizuca. izbucni răcnetul de moarte al slujnicut ṭei. Au săgetat-o albinele? -Da. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ -Cucoană. Proiect de lecţie 75 . ȋncepu a-s iṭ aduce aminte de ȋntamplările nopt ṭii.Draga bunicut ṭei. la pieptul bătrȃnei. legănată domol. drăgut ṭă. ȋnchise ochii. -Draga bunicut ṭei! As ṭa-i că te-au trezit din somn? s ṭopti ea. Nu da as ṭa de iute din mȃni. . S ṭi am să-i spun c-am auzit eu pe mămica cum rȃdea ȋn salon cu domnul Micus ṭ. Bat cu mȃinile ȋn toate părt ṭile s iṭ nu pot scăpa. Cȃnd deodată slobozi un t ṭipăt as ṭa de sfȃs ṭietor. Iar duduia Lizuca. S ṭi-n miros de busuioc. Aproape ȋn aceeas ṭi clipa o us ṭă scundă se deschide s ṭi din odăit ṭa de alături se strecură. ȋncȃt Lizuca tresări din culcus ṭul ei s ṭi zvȃcni ȋn picioare. Ȋntindea mȃinile-i uscate spre copilă. Acum ies fugind pe portit ṭă. Părea ȋnspăimȃntată. ȋnchipuies ṭte-t ṭi! -Și pe servitoare? -Și. -Și cȃnd ȋl voi vedea pe tata.

O4. obiectivul este realizat dacă fiecare elev formulează cel put ṭin un răspuns corect pentru o ȋntrebare care vizează ȋnt ṭelegerea textului. 3.2. punct). 2015 Obiectul: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Iarna Subiectul: Formulare de ȋntrebări siṭ răspunsuri – Text-suport: La Grădina zoologică..I.5.2.. activizȃndu-se ȋn paralel actul citirii. O3. * ȋnsus ṭirea cont ṭinutului textului citit.să desprindă informat ṭii esent ṭiale dintr-un text citit.1.să citească ȋn ritm propriu un text nou de mică ȋntindere.să utilizeze semnele de punctuat ṭie ȋnvăt ṭate.3. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Dora Dalles Bucs ṭani Profesor: Păun Elena Data: 26.2. Obiective operaţionale: O3.să identifice valoarea de adevăr a unor enunt ṭuri care vizează ȋnt ṭelegerea textului.. 4. de Marin Sorescu Competenţa: formarea priceperii s iṭ deprinderii de a formula corect întrebări şi răspunsuri corespunzătoare unui text citit Scopul: * dezvoltarea vocabularului elevilor s iṭ valorificarea acestuia ȋn context variate. O3.4. Obiective de referinţă: 3.3.să formuleze răspunsuri referitoare la cont ṭinutul textului citit.să formuleze ȋntrebări ȋn legătură cu cont ṭinutul textului citit. 76 .2. obiectivul este realizat dacă fiecare elev va identifica cel put ṭin o valoare de adevăr corectă dintre cele date.4.5.să utilizeze convent ṭii ale limbajului scris (semnul ȋntrebării. obiectivul este realizat dacă fiecare elev va utiliza corect cel put ṭin două semne de punctuat ṭie dintre cele ȋnvăt ṭate la redactarea ȋntrebărilor s iṭ a răspunsurilor. obiectivul este realizat dacă fiecare elev formulează cel put ṭin o ȋntrebare corectă sugerată de cont ṭinutul textului.

activitate în grup. lectura.- Bucures ṭti.I. Bibliografie: Metode activ-participative aplicate ȋn ȋnvătăm ṭ ȃntul primar -. fişe de evaluare. Material didactic: videoproiector. exerciţiul. Mirela Mihăescu. Editura Didactica Publishing House.…. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Metode şi procedee: metoda R. Marian Barbu. conversaţia.….Editura ”Gheorghe Alexandru”.. 2010 Metodica predării limbii şi literaturii rom ȃne. muncă independentă.A. calculator. rebus.învăţământul primar -. explicaţia. jetoane cu ȋntrebări s ṭi răspunsuri. 2008 77 . jocul didactic. Craiova.

Captarea Le prezint la videoproiector o secvent ṭă dintr-un 3` dirijată. verbale. tor. Moment Asigur un climat optim pentru a desfășura în bune 1` organizatoric condiţii lecţia. *conversaţia. ȋntrebări siṭ răspunsuri –text-suport La Grădina zoologică. cunoştinţelor Realizez activarea cunos ṭtint ṭelor pe care elevii le au 5` *activitate *aprecieri anterioare prin verificarea temei pentru acasă. MOMENTELE OB. Anunţarea Comunic obiectivele operaţionale ale lecţiei. 3. la subiectului și a nivelul de înţelegere al elevilor. frontală. de Marin Sorescu . PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT 1. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Desfăşurarea lecţiei STRATEGIA DIDACTICĂ NR. 4. *observarea *calculator. *videoproiec- atenţiei film s tṭ iint ṭific despre animalele sălbatice. *conversaţia. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT LECŢIEI OP. *rebus. Reactualizarea Îi întreb ce au avut de pregătit pentru astăzi. 1` obiectivelor Anunţ subiectul lecţiei de astăzi: Formulare de *expunerea. (Anexa 1) didactic. Activitate transdisciplinară *jocul Rezolvă un rebus despre animale sălbatice. STRATEGIA DIDACTICĂ 78 . 2.

verbale ceilalt ṭi vor aprecia dacă au realizat corespondent ṭa grup . învăţării citi ȋn lant ṭ textul.1 Le citesc textul model. cont ṭin răspunsuri s ṭi ȋntrebări scrise sau cu ȋnceput dat. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ NR. citit.3 scrie data. *fis ṭe de lucru individua-le corect.2 Le propun elevilor să scoată din mape jetoanele care 24` *metoda *minge.2. PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT Le propun elevilor să deschidă manualul de Limba s ṭi O3. potrivite acestuia. timp de 2 *activitate *manual. să O4. MOMENTELE OB.Ȋi solicit să transcrie *activitate răspunsul rămas fără ȋntrebare s iṭ să găsească ȋntrebări independentă . R.4. apoi verificăm ȋntrebările scrise. minute. *orală.1 Cȃt ṭiva elevi vor citi ȋntrebările s iṭ răspunsuri-le.5.I. O3. iar *activitate ȋn răspunsuri. care nu le ȋnt ṭeleg. ȋn grup. didactic . ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT LECŢIEI OP. Le propun elevilor să deschidă caietele de clasă. *conversaţia. ȋntrebări s ṭi *aprecieri O3. să citească ȋn s ṭoaptă textul. s iṭ să sublinieze us oṭ r cu creionul cuvintele pe independentă. s iṭ colective. titlul lect ṭiei de astăzi.2.A.ṭ O3. să realizeze corespondent ṭa dintre ele. 79 . *text-suport. apoi să le lipească *jocul *jetoane cu pe o plans ṭa pentru a le expune la panou. fiecare cȃte un enunt .2. apoi elevii vor 5.2 literatura romȃnă. Dirijarea Identificăm s ṭi explicăm cuvintele noi. apoi le propun să formuleze *activitate ȋntrebări s iṭ răspunsuri potrivite textului pe care l-au frontală .

feed-back. 7.3 (Anexa 2) 7` *probă scrisă . formativă. Asigurarea Recomand elevilor să citească textul La Grădina *manual. 80 . de Marin Sorescu .2. 2` literatura + ex. fac aprecieri şi 1` 9. Ed. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI TIMP METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE CRT LECŢIEI OP. pag. evaluare luare. *aprecieri ului ce au reus ṭit pe parcursul lect ṭiei. retent iṬ ei s iṬ a zoologică. 4 s ṭi 5. PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT *activitate *fis ṭe de *autoeva- 6.1 Elevii rezolvă fis ṭa de evaluare formativă. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ STRATEGIA DIDACTICĂ NR. *culegerea transferului De scris: *explicat ṭia. Le ofer elevilor un feed-back ȋn legătură cu ceea 1` *conversaţia. 8. Asigurarea Verific ȋmpreună cu elevii fis ṭa de evaluare. Limba s ṭi *obligatoriu: ex. Tamar neclarităt ṭi ȋn legătură cu tema pentru acasă. lect Ṭiei recomandări colective şi individuale. Ȋncheierea Evaluez activitatea desfăşurată. verbale. 55(manual).5. 2 s ṭi 3. *formati-vă. independentă. MOMENTELE OB. Evaluarea O3. 90(culegere) romȃnă –clasa a Solicit elevilor să formuleze ȋntrebări dacă au II-a. pag. performant Ṭei O4.

Data………. CARE ÎNCEPE CU LITERA „M”. AI DESCOPERIT PE VERTICALĂ. 81 . RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ COMPLETEAZĂ REBUSUL URMĂTOR ŞI SPUNE CE ANIMAL. M 1 2 3 4 5 6 2 1 4 4 3 5 6 Numele………………………….

.. 2. Continuă formularea ȋntrebărilor........ animalele sălbatice sunt ȋngrijite de oameni. c) Ȋn captivitate. Notează A (pentru adevărat) s iṭ F (pentru fals) ȋn casetele de mai jos: a) La Grădina zoologică sunt multe animale sălbatice...... Scrie după dictare..? b) Cu ce…………………………………………………………. de Marin Sorescu.. a) Ce……………………………………………………………. b) Ȋn captivitate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….. 3......? 82 .. animalele sălbatice ȋs ṭi caută singure hrana.? c) De ce…………………………………………………………. RELAȚIA JOC-GÂNDIRE-LIMBAJ LA VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ Evaluare formativă 1.. astfel ȋncȃt să aibă legătură cu textul La Grădina zoologică.... utilizȃnd corect semnele de punctuat ṭie ȋnvăt ṭate..