You are on page 1of 167

CAPITOLUL 1.

OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE
FABRICAȚIEDIN MEDIUL INDUSTRIAL
COMPETENŢA
Alegerea sistemului şi a tehnologiei de fabricaţie

1.1. Mediul industrial
1.2. Metode de integrare sistemică a
întreprinderii
1.3. Criterii de evaluare a utilizării sistemelor
de fabricaţie

OBIECTIVE
După parcurgerea acestui capitol.
1. să descrieţi mediul industrial;
2. să explicaţi modul de utilizare a sistemelor de fabricaţie;
3. să evaluaţi utilizarea unui sistem de fabricaţie adecvat, după criterii precizate.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 1

1.1. MEDIUL INDUSTRIAL
1.1.1. Întreprinderea industrială. Definiţie şi clasificare
Industria este o ramură a producţiei materiale şi a economiei naţionale care cuprinde
totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale, fabrici, mine etc.) ocupate cu producţia uneltelor de
muncă, cu extracţia materiilor prime, a materialelor şi a combustibililor şi cu prelucrarea
ulterioară a produselor obţinute.
Industria reprezintă sectorul principal de producţie al multor ţări. Este grupată pe două
ramuri:
- industria grea - care are ca scop principal obţinerea mijloacelor de producţie;
- industria uşoară - în care se produc bunuri de larg consum.
Întreprinderea este o unitate economică care dispune de personalitate juridică, fiind
compusă dintr-un grup organizat de persoane care desfăşoară procese de muncă utilizând
mijloace materiale (maşini-unelte, echipamente, materii prime etc), în vederea realizării de
produse şi servicii destinate vânzării pe piaţă şi obţinerii unui profit cât mai mare.
Întreprinderea, ca verigă de bază a economiei unei ţări, constituie componenta
fundamentală a economiei. Acest „atom economic" este indivizibil, cele trei funcţii economice
fundamentale (producţia, vânzarea şi gestiunea) ale sale regăsindu-se la toate nivelurile:
mondial, naţional, regional şi de ramură.
O uniune de întreprinderi constituită sub o singură conducere şi gestiune financiară se
numeşte firmă comercială.
Întreprinderea poate fi definită ca un sistem cibernetic (Fig. 1.1), deoarece ea reprezintă
un sistem închis, având proprietatea de autoreglare, în care intrările (X) sunt transformate în
ieşiri (Y). Sistemul are cel puţin o buclă de reglaj (numită feed-back sau conexiune inversă),
prin intermediul căreia se aplică un semnal de la ieşirea sistemului la intrarea acestuia.

Fig. 1.1. Întreprinderea ca sistem cibernetic

Informaţiile obţinute la ieşirea sistemului sunt utilizate pentru corectarea intrării, proces
care se realizează prin intermediul mărimii de reglare (ΔX).
X - elemente de intrare, constituite din: materiale, energie, resurse umane, informaţii, decizii;
Y - elemente de ieşire: bunuri materiale, servicii, energie, informaţii, decizii;
ΔX - mărimea de reglare;
p - perturbaţii.
Sistemul întreprindere este alcătuit din cele două subsisteme - subsistemul conducător şi
subsistemul condus - între care există diverse tipuri de interacţiuni. La rândul lui, fiecare dintre
aceste subsisteme este alcătuit din mai multe componente.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 2

Subsistemul condus, numit şi subsistem efector sau subsistem reglat, este cel în care au
loc procesele de transformare a elementelor de intrare în produse finite. Subsistemul condus se
compune din: post, loc de muncă, atelier, secţie, compartimente de planificare, lansare,
urmărirea producţiei, aprovizionare etc.
Subsistemul conducător, numit şi subsistem reglator, are rolul de a asigura reglarea şi
funcţionarea optimă a subsistemului reglat, prin îndeplinirea funcţiilor conducerii: prognoză,
organizare, coordonare, comandă şi control.
Perturbaţiile sunt schimbări ale stării sistemului generate fie de mediul ambiant al
întreprinderii, constituit din beneficiari, furnizori, pieţe, bănci, precum şi de natura
înconjurătoare, fie de interacţiunile dintre elementele aflate în interiorul întreprinderii.
Perturbaţiile pot conduce la modificarea anumitor indicatori, cum ar fi nivelul de stocuri,
volumul de afaceri, numărul personalului angajat.
Clasificarea întreprinderilor industriale se poate face după mai multe criterii, conform
tabelului 1.1.
Tabelul 1.1 - Clasificarea întreprinderilor industriale
Criteriul de clasificare Tipuri de întreprinderi
forma de proprietate a capitalului social - din sectorul privat (societăţi pe acţiuni, societăţi cu
răspundere limitată);
- din sectorul public (regii autonome, companii
naţionale).
- mărimea - mici şi mijlocii;
- mari.
- caracterul - după materiile prime folosite - din grupa industriei extractive;
ramurii - din grupa ramurii industriei prelucrătoare.
- după tipul produsului fabricat şi - producătoare de mijloace de producţie;
destinaţia economică - producătoare de bunuri de consum.
- în raport cu caracteristicile procesului - în care predomină procesele de producţie
de producţie mecanice;
- în care predomină procesele chimice.
- după gradul de continuitate a pro- - cu procese continue;
ceselor - cu procese discontinue.
- în raport cu gradul de specializare - întreprinderi specializate;
- întreprinderi universale;
- întreprinderi mixte.
- în raport cu volumul fabricaţiei - cu producţie în masă;
- cu producţie în serie;
- cu producţie individuală.
- după modul de organizare a procesului - cu producţie organizată în flux;
de producţie - cu producţie organizată după modelele producţiei
individuale.

1.1.2. Tipuri de produse
Mediul industrial se caracterizează printr-un ansamblu de activităţi economice care
implică fabricarea şi producţia, având ca rezultat anumite tipuri de produse. în urma desfăşurării
proceselor tehnologice rezultă bunuri materiale denumite produse.
Produsul este rezultatul material al unei activităţi umane, destinat satisfacerii unei nevoi
şi reprezintă o sumă de componente materiale şi imateriale cu caracteristici interdependente ce
alcătuiesc un tot unitar.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 3

fără să constituie un gaze de cocserie. corespunzătoare din punctul de instrumente. maşini. „mare public" sau „bun puţine variante încălţăminte de larg consum" Produse complexe . electrocasnice. avioane. purificare sau finisare Produse semifabricate .pot fi utilizate în continuare la o . aparate.) componente puţine maşini CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 4 . în general. subansambluri. Produsele industriale sunt folosite. în vederea îmbunătăţirii programelor lor de marketing. ţesături.3. organe de (Fig. în primul rând. procesului tehnologic piese Produse secundare . vapoare cu valoare adăugată fabricate ca unicat sau în serie mare foarte mică 1 Produse elementare . obiectiv special rumeguş.) . De exemplu. zahăr. numite.2. 1.nu pot fi utilizate ca atare. ape amoniacale. melasă.cocs. pentru producerea altor produse sau pentru asigurarea unei serii de servicii în domeniul industrial. pe scurt. ansambluri. inevitabil. carburanţi Produse principale . procesului tehnologic (finisate.caracterizate prin varietatea .au complexitate mai mică şi . aparatură electrocasnică. rezultatul transformării materiilor prime în piese. atunci el poate fi cuprins în grupa produselor de consum industrial.piese turnate.piese.ţagle rotunde pentru sau intermediare altă etapă a procesului tehnologic fabricarea ţevilor prin sau reprezintă materia primă laminare. produsele pot fi considerate. Deci un produs este un ansamblu industrial destinat utilizării.constituie obiectivul principal al .cuie.Clasificarea produselor industriale Tipuri de produse Caracteristicile produselor Exemple Produse brute .imobile. computerul personal poate fi considerat un produs destinat consumului final dacă este cumpărat de un student sau de o altă persoană pentru uzul personal. Din punctul de vedere al fabricării. a impus realizarea unei clasificări omogene a produselor ce fac obiectul tranzacţiilor din cadrul pieţei respective. substanţa întrucât mai necesită operaţii de activă din detergenţi condiţionare. vedere al normelor de utilizare) medicamente.gudroane. Necesitatea segmentării pieţelor pe care acţionează diferitele firme. detergenţi.au complexitate mare şi sunt . prin aplicarea unor tehnologii. mobilier.rezultă din fabricaţie în mod . O clasificare ce răspunde unei asemenea cerinţe este aceea care divide mulţimea bunurilor şi serviciilor în două grupe: produse destinate consumului final şi produse destinate consumului industrial. Dacă produsul este cumpărat de o agenţie de voiaj cu scopul utilizării în desfăşurarea afacerii.sunt simple.automobile „bun de echipament" produselor şi prin diversitatea modurilor de obţinere Produse standard de tip . 1.2 . Cea mai cunoscută clasificare a produselor industriale este realizată pe baza criteriilor cuprinse în tabelul 1. Diferenţierea acestora de produsele destinate consumului final provine din destinaţia finală a acestor produse. produse industriale. şpan Produse complexe de tip . constituite din .2. scule. fibre sintetice pentru un alt proces de fabricaţie obţinute în industria petrochimică Produse finite (Fig. lacăte. Tabelul 1. .sunt obţinute în ultima etapă a .

□ Produsele omogene se caracterizează prin faptul că au proprietăţi identice în toate părţile lor. se obţin numeroase produse finite. Prin asamblarea unor componente comune.2 . propusă de David Blacklock şi realizată în funcţie de numărul componentelor utilizate ca materie primă sau ca subansambluri. precum clasificarea VAT. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 5 . care provin dintr-o combinaţie a produselor de tip A şi de tip V. În funcţie de proprietăţile produselor finite fabricate. Produsele omogene solide diferă între ele atât sub raportul conţinutului. Exemple: maşini-unelte cu comandă numerică. după cum urmează: □ Produse de tip V. 1. într-o gamă mică de produse. cât şi sub raportul dimensiunii de livrare. Fig. adaptate nevoilor specifice ale clienţilor. nomenclatorul este important şi se constată adesea existenţa a numeroase componente pe stoc. Exemple: computere. □ Produse de tip X. După starea de agregare. produsele omogene pot fi fluide sau solide.Produse finite Fig. Au o structură „divergentă". duc la obţinerea produselor finite de tip V. adaptată la o piaţă competitivă şi fluctuantă. □ Produse de tip A. Exemple: produsele din industria chimică. se obţine un număr limitat de produse semifinite de tip A. Structura produsului este „convergentă". prin multiple combinaţii. centre de prelucrare. care. Acest tip de fabricaţie este caracteristic produselor care au variante numeroase. care se obţin prin asamblarea în mod clasic a unui număr mare de componente. DVD-playere.Produse elementare Pentru produsele finite. siderurgică etc.3 . acestea se clasifică în produse omogene şi produse eterogene. Exemple: maşini-unelte clasice. care se obţin printr-o tehnologie de asamblare modernă. Structura produselor este „liniară". există şi alte criterii de clasificare. □ Produse de tip T. care se obţin dintr-un număr restrâns de materii prime şi se fabrică într-o gamă mare de produse finite. 1.

□ Produsele eterogene au un caracter mult mai complex.4. acest fapt determină apariţia unor probleme mai complexe în timpul utilizării. producţia în serie şi producţia individuală. Producţia continuă este specifică industriei siderurgice.4 . se caracterizează prin faptul că produsele suferă aceeaşi secvenţă de operaţie.3. un sistem de aprovizionare eficient. Procesul de fabricaţie poate fi fracţionat. în vederea realizării de bunuri materiale destinate necesităţilor de consum. La acest mod de producţie se recurge atunci când volumul producţiei este important şi când există o bună stabilitate a cererii. □ Producţia discontinuă(job-shop). petrochimice etc.1. Producţia continuă se referă la produsele al căror proces de transformare a materiilor prime nu trebuie să se întrerupă între două posturi de lucru consecutive. 1. atelier. Fig. numită şi producţie liniară. într-un proces de fabricaţie putem diferenţia următoarele moduri de producţie: producţie continuă şi producţie discontinuă. este specifică situaţiilor în care realizarea produsului antrenează o utilizare a posturilor de încărcare într-o ordine variabilă. ceea ce necesită o bună echilibrare. Moduri şi tipuri de producţie Producţia este activitatea socială în care oamenii exploatează şi modifică elemente din natură cu ajutorul mijloacelor de producţie. pentru a permite reluarea produselor semifabricate. Factorii determinanţi ai tipului de producţie sunt precizaţi în figura 1. loc de muncă). având eventual timpi operativi diferiţi. Modul de producţie al unui produs se caracterizează. Acestea sunt: producţia în masă.Factorii care definesc tipul de producţie În întreprinderile de producţie există trei tipuri de producţie diferenţiate prin cantitatea produselor fabricate şi prin repetitivitatea producţiei. Un produs este realizat în ateliere formate din unităţi de transformare distincte. adică nu apar stocări intermediare între posturi. în principal. prin combinaţia dintre cantitatea de produse de fabricat lansată la un moment dat şi fluxul procesului de producţie. 1. După modul de utilizare. □ Producţia continuă (flow-shop). Tipul de producţie reprezintă modalitatea de organizare a producţiei dintr-o întreprindere sau dintr-o subdiviziune organizatorică a acesteia (secţie. Producţia discontinuă este specifică industriei mecanice. numită şi producţie neliniară sau discretă. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 6 . produsele eterogene pot fi: de uz curent şi de uz excepţional. în funcţie de procesul său tehnologic. Posturile de încărcare sunt dispuse în linie. Procedeele folosite la acest mod de producţie impun investiţii importante şi o automatizare considerabilă. o viteză regulată de transformare şi de transfer. care necesită rezolvare. proprietăţile lor fiind diferite în raport cu părţile lor componente.

planuri înclinate). În cadrul unităţilor industriale. întreprinderile vor fi încadrate într-o anumită categorie în raport cu tipul de producţie predominant. având un caracter instabil în timp. deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc de muncă la altul se face pe loturi. pe fluxul tehnologic. În cadrul acestor întreprinderi. în funcţie de mărimea seriilor de fabricat. în. de serie mijlocie sau de serie mică. Specializarea maşinilor şi a utilajelor este foarte redusă (utilaje universale). maşini etc. este necesară folosirea de scule şi dispozitive specializate şi a unei forţe de muncă cu calificare corespunzătoare. în raport cu acestea. prelucrate continuu la acelaşi loc de muncă. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 7 . Acest tip de producţie ocupă o pondere însemnată în cadrul întreprinderilor industriale. Sub aspect organizatoric. Amplasarea locurilor de muncă se realizează pe grupe omogene de utilaje. în loturi sau serii mijlocii şi mici. nivelul fiind dependent de mărimea seriilor de fabricaţie. printr-un număr foarte mic de reglaje. conform fluxului tehnologic. având capacitatea de a se adapta uşor. atât la nivelul întreprinderii. uneori unicate. la schimbarea nomenclatorului de fabricaţie. constituindu-se pe această bază linii de producţie. gradul de specializare al întreprinderii. Organizarea secţiilor de bază se face după principiul tehnologic. fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la intervale de timp nedeterminate. dotarea locurilor de muncă cu utilaje specializate. mişcarea produselor sau a pieselor de la un loc de muncă la altul se face bucată cu bucată sau în flux continuu. În cadrul întreprinderilor moderne. în raport cu mărimea seriei de fabricaţie. şi folosirea unei forţe de muncă cu calificare corespunzătoare. Ca urmare a fabricării neîntrerupte a aceluiaşi tip de produs. tipul de producţie în masă creează condiţii optime pentru automatizarea producţiei. există întreprinderi în care nu poate fi întâlnit într-o formă pură unul dintre cele trei tipuri de producţie. folosindu-se în acest scop mijloace de transport cu funcţionare continuă sau discontinuă. La întreprinderile care au acest tip de producţie. iar amplasarea utilajelor se face după metoda grupelor omogene de maşini. Tipului de producţie în masă îi este caracteristică o specializare înaltă. pe plan organizatoric. după care trec la alt loc de muncă. se deosebesc producţia de serie mare. urmând ca organizarea producţiei de bază să se facă în funcţie de condiţiile concrete existente. Existenţa acestei caracteristici determină. cât şi la cel al secţiilor de producţie. secţii sau uzine complet automatizate. ► Producţia în serie caracterizează întreprinderile care fabrică nomenclaturi mai reduse sau o gamă mai largă de produse în mod periodic. Lotul de producţie este cantitatea de produse sau semifabricate identice puse în fabricaţie simultan sau progresiv. general universale. capabilă să execute operaţiile tehnologice necesare. până la nivelul locului de muncă. conveioare pe şine. fiind posibil ca fabricarea anumitor produse să nu se mai repete niciodată. în cantităţi reduse. în aceste cazuri. ► Producţia în masă se caracterizează prin fabricarea unui număr redus de produse. în cantităţi mari sau foarte mari. amplasate în concordanţă cu fluxul tehnologic şi folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu (benzi rulante. Totodată. La întreprinderile caracterizate prin producţie de serie. ceea ce presupune că în cadrul secţiilor de bază se execută faze de proces tehnologic. în producţia de serie se impune dotarea locurilor de muncă cu utilaje mai puţin specializate. în mod neîntrerupt. al secţiilor şi al locurilor de muncă are un caracter mai redus decât la producţia în masă. ► Producţia individuală se caracterizează prin fabricarea unor varietăţi foarte largi de produse.

Tabelul 1. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 8 . b.individual Fondul de timp k > 20 singur exemplar disponibil este foarte mic Există şi alte criterii de clasificare a tipurilor de producţie.producţie la cerere.producţie de tip continuu (flux).3).fondul de timp anual programat la un loc de muncă pentru operaţia „j".Caracteristicile tipurilor de producţie Tipul Nomenclatura Volumul producției Caracteristica Forma de Folosirea de de din fiecare tip de locurilor deplasare a Fondului de p r o d u c ț i e Fabricație produs de muncă obiectelor muncii Timp disponibil 0 în masă . după raporturile cu piaţa producţiei: . Pentru fabricarea produselor se foloseşte o tehnologie valabilă pentru întreaga gamă de produse executate.universale . caracteristică proceselor de producţie în care producţia este declanşată în urma unor cereri ferme ale clienţilor. de tipul cărucioarelor manuale. însă scade. în general un . după cum urmează: a. în funcţie de mărimea coeficientului k. Stabilirea tipului de producţie ţine cont de mărimea coeficientului tipului de producţie k. corespunzătoare varietăţii mari de produse realizate. .producţie de tip discontinuu. caracteristică proceselor de producţie în care producţia este declanşată prin anticiparea unei cereri potenţiale faţă de un produs cunoscut.foarte mare .producţie de tip individual (proiect).3 sunt prezentate principalele caracteristici ale tipurilor de producţie prezentate.mică mică) 10 < k <20 0 individuală .3 . după modul de organizare a producţiei: . stabilit ca raport dintre fondul de timp disponibil anual şi volumul producţiei din produsul respectiv: Q i .restrânsă uneori .mare creşte de la seria prin trecerea de tehnologic (la serie mare) şi fondul de timp 1<k<6 mare către seria la seria mare spre serie mare) şi pe loturi (la programat . electrocarelor sau motostivuitoarelor.mic.timpul necesar pentru fabricarea unei unităţi de produs „i" la operaţia „j".mare.individual (la Nu se acoperă . Timpul programat la un singur tip de tehnologic bucată cu se foloseşte k=1 produs bucată la maximum 0 în serie: . . calculat după relaţia: unde: t i j . cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinuă.mijlocie mică seria mijlocie şi universale (la seria mijlocie 6 < k <10 mică serie mijlocie şi şi mică) . urmând ca detaliile tehnologice ale fiecărui produs să fie definitivate în cadrul fiecărui loc de muncă de către muncitorul cu un nivel ridicat de calificare. .producţie pe stoc.specializate .foarte mare .ritmul producţiei pentru produsul „i". F d j .individual. R i .volumul de producţie pentru produsele „i". Pentru încadrarea într-un anumit tip de producţie.specializate .relativ mare. Trecerea produselor de ia un loc de muncă la altul se face bucată cu bucată sau în loturi mici de fabricaţie. . sunt stabilite experimental valori ale acestuia (Tabelul 1. În tabelul 1. .

fiind negociat în acelaşi timp cu termenul. Tipul de fabricaţie a unui produs permite definirea relaţiilor întreprindere/client.5) priveşte produsele costisitoare. activităţilor. în vederea realizării unor produse şi constă în ansamblul metodelor. Produsul nu este disponibil în momentul comenzii şi necesită un termen de realizare. construcţii navale etc. speciale sau prototipurile.6) priveşte produsele puţin costisitoare sau de uz general.6 . Exemple: electrocasnice. 1. Fig. fabricate în cantitate mare. procedeelor. prin asamblarea unor subansambluri modulate fabricate CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 9 . roţi dinţate. totodată. Tipuri de fabricaţie Fabricaţia reprezintă cadrul material şi organizatoric concret în care se aplică cunoştinţele tehnologice. aparatură audio-video. 1.4. în procesul de execuţie a diferitelor produse. Fig.Fabricaţia la comandă • Fabricaţia pentru stocare (Fig. 1. Produsele sunt concepute astfel încât personalizarea acestora să fie realizată în momentul comenzii.5 . • Fabricaţia la comandă (Fig. mixtă. Producţia este adesea de masă sau pe loturi economice. 1. condiţiilor tehnice şi organizatorice utilizate şi aplicate prin intermediul resurselor tehnice. tipul de disponibilitate şi de specificaţii ale produselor fabricate. pentru stocare. materiale şi umane existente într-o unitate de producţie şi într-o perioadă de fabricaţie reală.1. şuruburi etc. regulilor. Produsul este disponibil imediat vânzării. 1. scopul urmărit fiind reducerea termenelor de realizare. Exemple: imobile.Fabricaţia pentru stocare • Fabricaţia mixtă derivă din fabricaţia la comandă. la un preţ fixat prin catalog. la încheierea comenzii. Se disting trei tipuri de fabricaţii: la comandă. caracterizând. Nici preţul nu este fixat. semifabricate laminate.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 10 . acest tip de fabricaţie.anterior şi stocate. Toate întreprinderile care doresc să-şi amelioreze performanţele faţă de clienţii lor tind să aleagă. din ce în ce mai mult. de agrement etc. Exemple: utilaje de grădinărit.

Ce tip de produse este specific fabricaţiei la comandă? Daţi exemple de astfel de produse CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 11 . 7. Ce este fabricaţia? 10. Precizaţi tipurile de produse în funcţie de stadiul de prelucrare. Ce este industria? 2. 9. 8. răspunzând cerinţelor următoare: 1. Caracterizaţi producţia în masă. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 5. Cărui mod de producţie îi aparţin produsele industriei mecanice? 6.OLT EVALUARE Descrieţi mediul industrial. Ce reprezintă întreprinderea? 3. Clasificaţi tipurile de producţie după modul de organizare a producţiei. Enumeraţi factorii care contribuie la stabilirea tipului de producţie. Ce sunt produsele industriale? 4.

automobile 4. lacăte. iar în coloana B sunt date exemple de produse. zahăr. piese turnate 2. produse finite a. îndeplinind sarcinile următoare: I. cocs. cunoscând că fondul anual de timp este de 2D0D de ore. produse brute d. iar timpul necesar pentru fabricarea unei unităţi de produs.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! În coloana A sunt indicate tipuri de produse. rumeguş. gaze de cocserie. produse principale e. şpan f. maşini. Transcrieţi pe caiete tabelul şi completaţi-l cu elementele care lipsesc. aparate. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 12 . instrumente 5. Tipul Nomenclatura de Volumul producţiei din Forma de deplasare a Caracteristica locurilor fabricaţie fiecare tip de produs obiectelor muncii de muncă în masă restrânsă bucată cu bucată în serie mare individual mare foarte mare universale II. Stabiliţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. este de 30 de minute.Exemple 1. produse elementare b. produse secundare c. Stabiliţi tipul de producţie pentru execuţia unui volum de producţie de 3D00 produse. la o operaţie. mobilier 3. melasă. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . organe de maşini Lucraţi în perechi! Descrieţi mediul industrial din punct de vedere al tipurilor de producţie.Tipuri de produse B . A .

• eseuri. • temele de zi. referate. şi numărul paginii la care se găseşte). de membrii grupei. □ Argumentaţia. Stabiliţi şi distribuiţi sarcinile fiecărui membru al echipei. comunicări. modul şi termenele de prezentare şi de evaluare ale acestora. • fişe individuale de studiu. • probleme rezolvate. Portofoliul trebuie să cuprindă: □ Lista conţinutului acestuia (sumarul. scheme.OLT Lucraţi în echipă! Formaţi grupe de 3-4 elevi şi realizaţi portofoliul cu tema „Alegerea sistemului şi a tehnologiei de fabricaţie". • autoevaluări întocmite de membrii grupului. desene. individual sau în echipă. Acest document va sistematiza cunoştinţele dobândite pe parcursul capitolului Mediul industrial şi va avea componente realizate. • dicţionar cu termeni de specialitate utilizaţi. □ Lucrările elaborate: • rezumate sau selecţii din notiţele luate în clasă. stabiliţi componentele portofoliului. • articole. • poze. De comun acord cu cadrul didactic. care include titlul fiecărei lucrări/fişe etc. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 13 . • teste. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . • reflecţiile membrilor echipei asupra temei tratate. care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu.

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data
SLATINA - OLT

Fișă de lucru
Criterii de clasificare a produselor
Copiază pe o coală format A4 schema de mai jos, apoi completează spaţiile marcate cu
următoarele informaţii:
I) criterii de clasificare;
II) tipuri de produse;
III) caracteristicile produselor;
IV) exemple.
Această fişă de lucru va completa conţinutul portofoliului!

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 14

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data
SLATINA - OLT

Fișă de lucru
Tipuri de producţie
1.1. Copiază pe o coală format A4 tabelul următor. Completează
căsuţele cu cerinţele specificate.
Tipul de produs Criteriul de Exemple Tipul de Tipul de
clasificare producţie fabricaţie
produse finite
produse standard de tip „mare public"
sau „bun de larg consum"
produse elementare
produse complexe cu valoare adăugată
mare
1.2. a. Defineşte produsul.
b. Defineşte tipul de producţie.
c. Defineşte tipul de fabricaţie.
1.3. Identifică produsele din imaginile de mai jos şi completează
spaţiile indicate cu tipul de producţie caracteristic fiecăruia.
Produs .....................................

Tip de producţie.......................

Produs .....................................

Tip de producţie.......................

Produs .....................................

Tip de producţie.......................

Schimbă fişa de lucru cu colegul/colega de bancă şi realizează evaluarea acesteia. Purtaţi
discuţii pe marginea cerinţelor care nu au fost corect realizate.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 15

Notă. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru
este de 2 ore.
Subiectul I (30 de puncte)
1.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5), scrieţi litera corespunzătoare
răspunsului corect:
1. În funcţie de mărime, întreprinderile industriale pot fi:
a. cu procese continue, cu procese discontinue; b. mici şi mijlocii, mari; c. specializate,
universale, mixte; d. producătoare de mijloace de producţie, producătoare de bunuri de consum;
2. După rezultatul obţinut în urma desfăşurării proceselor productive, produsele
industriale se pot grupa astfel: a. produse omogene, produse eterogene; b. produse principale,
produse secundare;
c. produse brute, produse semifabricate, produse finite; d. de uz curent, de uz excepţional.
3. În practică, se disting următoarele tipuri de producţie:
a. producţie la comandă, în serie şi masă; b. producţie în flux, în serie şi masă;
c. producţie la nivel de secţie şi la nivel de întreprindere; d. producţie în masă, în serie şi
individuală.
4. Modurile de producţie sunt:
a. de tip continuu, de tip discontinuu, de tip individual; b. tipul pe stoc, tipul la cerere;
c. producţia continuă, producţia discontinuă; d. în flux, în serie şi masă.
5. Tipurile de fabricaţie pot fi:
a. fabricaţia la comandă, pe stoc şi mixtă; b. fabricaţia în serie şi la comandă; c. fabricaţia
directă şi la comandă;
d. fabricaţia contractuală şi necontractuală.
1.2. În coloana A sunt indicate tipuri de întreprinderi, iar în coloana B criterii de
clasificare a acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A - Tipuri de întreprinderi B - Criterii de clasificare
1. mici şi mijlocii a. formele judiciare
2. universale b. gradul de mărime
3. cu procese continue c. materiile prime folosite
4. din grupa industriei extractive d. gradul de continuitate a proceselor
5. din sectorul privat e. gradul de specializare
f. modul de organizare a procesului de producţie
1.3. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi în dreptul ei litera
A, dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că răspunsul este fals,
apoi transformaţi-le pe cele false în enunţuri adevărate.
a. întreprinderea este o unitate economică care nu dispune de personalitate juridică.
b. Produsele de tip V se obţin dintr-un număr restrâns de materii prime şi se fabrică într-o gamă
mare de produse finite.
c. Modul de producţie al unui produs se caracterizează prin combinaţia dintre cantitatea de
produse de fabricat lansată deodată şi fluxul procesului de producţie.
Subiectul II_(30 de puncte)
II.1. Definiţi tipul de producţie.
II.2 Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. Mediul industrial se caracterizează printr-un ansamblu de................care implică fabricarea şi
producţia, rezultând anumite tipuri
de produse.
b. Producţia în..............se caracterizează prin fabricarea unui număr redus de produse.
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 16

Fabricaţia. II. Subiectul III_130 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „întreprinderea industrială . d. a.3.formă specifică de organizare pentru procesul de producţie". speciale sau prototipurile..priveşte produsele costisitoare.. Analiza rolului pe care îl are tipul de fabricaţie într-o întreprindere. a modului şi a tipului de producţie. Definirea producţiei. după următoarea structură: a. c.. Explicaţi modul de stabilire a tipului de producţie... Definirea întreprinderii.. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 17 ..c. b. Enumeraţi factorii ce caracterizează tipul de producţie.. b... Precizarea a cinci produse finite specifice industriei construcţiilor de maşini......

Evoluţia integrării întreprinderii Integrarea sistemelor (Fig.7 . 1. făcând posibilă realizarea de noi componente performante şi adaptate tratării numerice a semnalelor. Integrarea sistemică a întreprinderii presupune adoptarea unei strategii şi a unei tehnologii care să o transforme într-o unitate practică. Integrarea întreprinderilor înglobează aspectele anterioare. după maşinile-unelte cu comandă numerică (MUCN). control şi monitorizare. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 18 . 1. care. Noţiuni de integrare a întreprinderii industriale Informatica şi-a găsit locul la nivelul funcţiilor administrative ale întreprinderii - contabilitate. gestiune . în acelaşi timp. apoi. electrotehnica. Adăugarea tehnicilor specifice informaticii la ansamblul celor menţionate permite accesul la automatizarea flexibilă a proceselor de fabricaţie discontinue. a roboţilor. au evoluat. a sistemelor flexibile de fabricaţie. a permis automatizarea controlului şi a proceselor de producţie continue. cum sunt cele de prelucrare. oameni şi instalaţii tehnologice. economice şi pe cele din mediul social.2. cu accent pe integrarea proceselor. METODE DE INTEGRARE SISTEMICA A ÎNTREPRINDERII 1.1.8) se realizează prin interconectarea aparaturii de automatizare şi de calcul cu celulele de fabricaţie. electronica etc. încep să ocupe un loc important în întreprinderi.2. Integrarea aplicaţiilor se referă la realizarea interoperabilităţii între aplicaţii. Metodele şi mijloacele de producţie ale industriei din domeniul mecanică sunt bulversate de apariţia calculatoarelor. capabilă să depăşească schimbările tehnologice. Fig. Integrarea proceselor lucrative vizează funcţiile de management. tehnicile din domenii precum: mecanica.7. 1. în scopul obţinerii schimbului de informaţii dintre subsistemele de automatizare. Integrarea întreprinderii reprezintă modul în care se realizează coordonarea funcţionării tuturor elementelor constituente. Căile de realizare a integrării unei întreprinderi industriale cu ajutorul tehnicilor informaticii sunt prezentate în figura 1.şi.

se ajunge la un punct în care sferele de influenţă ale societăţii care operează pe piaţă se ciocnesc şi se întrepătrund. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 19 . Dacă perimetrul unei pieţe date se micşorează semnificativ. 1. mai multe întreprinderi care execută produse concurente asemănătoare. dispersate geografic. propria piaţă. ea decide asupra orientării către domeniile în care excelează. Astfel. întreprinderea virtuală este o alianţă temporară. Fig. ► Întreprinderea extinsă/virtuală poate fi descrisă ca un model de afaceri construit pe o alianţă strategică temporară în jurul unei oportunităţi a pieţei. care constituie sfera de influenţă. adică nu există ierarhii. procese). agilă. oricare ar fi cauza. audio-video etc. În structura unei întreprinderi virtuale nu există o schemă organizatorică. întreprinderea evaluează modurile sale de concepţie. precum şi clientela sa. Fiecare întreprindere posedă imaginea şi particularităţile sale. în generai. ► Întreprinderea agilă se caracterizează prin capacitatea de a se reconfigura rapid. conducând la noţiunea de programe inter-întreprinderi şi de întreprindere extinsă/ virtuală Wrtual/ExtendedEnterprise). deoarece partenerii sunt egali (structura egalitară). Acestea reprezintă motorul întreprinderii virtuale şi au misiunea de a procesa şi distribui informaţiile în timp real în întregul sistem. conexiuni interne şi externe între indivizi. întreprinderile virtuale permit realizarea de: aplicaţii de prelucrare. distribuţie. întreprinderea se reprogramează. dar reunite prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie. Structura întreprinderii virtuale este o structură dinamică. Întreprinderea virtuală poate fi definită ca o reţea de organizaţii. îşi autoreglează organizarea. fractală sau holonică.Luându-şi responsabilităţi faţă de piaţa sa. sisteme interoperabile între toţi partenerii. într-o piaţă dată (automobile. Agilitatea se referă atât la procesele fizice. întreprinderea poate fi: extinsă/virtuală. Într-o oarecare măsură.8-Sistem integrat După modul în care se realizează integrarea sistemică (sisteme. Agilitatea se poate realiza prin integrarea tehnologiei de fabricaţie flexibilă cu bazele de cunoştinţe şi cu structurile de management flexibile. în această situaţie. după variaţiile mediului. În ceea ce priveşte durata de viaţă. fiecare dintre societăţile grupurilor de interes economic formate îşi revizuieşte activităţile asupra domeniilor de competenţă cel mai bine afirmate.) se găsesc. care stimulează cooperarea dintre companii. trebuie să opteze pentru o politică de asociere suplă. distribuţie a datelor. pentru a permite luarea rapidă a deciziilor şi coordonarea acţiunilor. producţie. în care organizaţiile pot părăsi sau se pot ataşa alianţei în orice moment. electrocasnice. aplicaţii. în această fază de etalonare concurenţială (de examinare a rezultatelor). cât şi la cele legate de desfăşurarea afacerilor şi de factorul uman. ca răspuns la schimbări bruşte şi neprevăzute în compoziţia producţiei cerute şi la evoluţia mediului.

organizarea cea mai adecvată este cea în reţea. . accentul se pune pe procesul de navigare şi pe acordarea de puteri sporite factorilor umani. . angajaţii putând contribui la îmbunătăţirea procedeelor şi a produselor. cel puţin CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 20 . agenţi inteligenţi). Fractalele se organizează în mod individual şi se integrează obiectivelor întreprinderii. realizarea unei culturi de firmă adecvate. Sisteme de fabricaţie Sistemul de fabricaţie reprezintă componenta de bază a unui sistem de producţie şi are ca scop rezolvarea sarcinilor de fabricaţie şi realizarea de produse ce pot fi oferite pe piaţă. informaţională şi tehnologică).schimbarea regulilor în competiţie.2. ► Întreprinderea fractală este un sistem deschis.toate frontierele dintre diferitele unităţi sunt imprecise şi permeabile informaţiilor. Funcţia generală a unui sistem de fabricaţie constă în transformarea unui flux de materiale şi a unui flux de informaţii cu ajutorul unui flux de energie. prin schimbări neprevizibile. Acestea sunt unităţi de lucru autonome. ► Întreprinderea holonică este o întreprindere care integrează întreaga gamă de activităţi privind fabricaţia. organizaţi în echipe. implementarea sistemelor informatice ale fractalilor şi realizarea unui management activ. trata şi evalua. numite „fractali". 2) realizarea unei serii de etape în „paşi mici": informarea şi motivarea personalului.se poate considera că întreprinderile se dezvoltă în mod neliniar. O fractală este o unitate organizatorică care acţionează în mod autonom.disponibilitatea pentru schimbări majore. Implicarea omului în sistem are loc chiar şi în cazul sistemelor automate de fabricaţie. Dezvoltarea întreprinderii fractale se bazează pe următoarele căi: 1) identificarea a şase zone distincte (culturală. . în acest tip de întreprindere. reingineria proceselor. dar care trebuie să fie dirijate. financiară. .eficienţa infrastructurii informaţionale. organizarea dinamică a aspectelor economice. .2. Știați că: Reingineria reprezintă regândirea fundamentală a organizaţiei (firmei) şi vizează: . Organizarea întreprinderilor fractale se face în raport cu cadrul de referinţă. Reactivitatea întreprinderii necesită structuri organizatorice orientate spre proces şi capabile să se autoadapteze la schimbările rapide ale mediului. similare. formarea fractalilor şi a echipelor. compus din unităţi autonome. 1. strategică. reglare descentralizată. având autoorganizare. pe baza utilizării tehnologiilor existente (comunicaţii bazate pe calculator. Componentele unui sistem de fabricaţie sunt elementele tehnice şi factorul uman. astfel încât transferul acestora să mărească valoarea de întrebuinţare a produselor finite obţinute la ieşirea sistemului. care este definit prin următoarele aspecte: . .procesele din interiorul unităţilor fractale nu mai sunt planificate cu precizie. formularea strategiilor.determinarea proceselor se poate face prin autoorganizare şi autooptimizare. informaţia este disponibilă pentru toţi şi fiecare angajat o poate primi. . deoarece calea cea mai scurtă pentru lansarea unui produs nou constă în selectarea resurselor existente în diferite companii şi în sintetizarea acestora într-o unică entitate folosind mijloacele electronice.procesele de producţie trebuie să fie orientate spre satisfacerea clientului şi spre realizarea de servicii şi să integreze gestiunea resurselor. . având obiective şi servicii clar descrise. psihosocială. Fabricaţia agilă presupune realizarea de întreprinderi virtuale.adaptarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate.

9 . cuprinzând maşina-unealtă (MU).Structura generală a sistemului rigid de prelucrare CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 21 . Varietatea sistemelor de fabricaţie a condus la clasificarea acestora conform figurii 1. unul tehnic (Th). 1. Fig. Sistemele de fabricaţie au evoluat de-a lungul timpului în funcţie de condiţiile concrete de organizare şi tehnicitate existente la un moment dat. Fig. şi celălalt.integrarea întreprinderii.interoperabilitate: un mediu informaţional eterogen poate utiliza limbaje de programare diferite şi modele reprezentative şi poate opera pe platforme de calcul diferite.Clasificarea sistemelor de fabricaţie ► Sistemul rigid de fabricaţie (STP) este format din două componente subsistemice: subsistemul om (OM) şi subsistemul tehnologic (TH). scula aşchietoare (SA) şi dispozitivele de orientare şi fixare a semifabricatului (DOF).integrarea angajaţilor împreună cu componentele soft şi hard ale sistemelor de producţie: oamenii şi calculatoarele trebuie să fie integrate pentru a lucra împreună la diferite niveluri ale dezvoltării produsului şi chiar pe întreaga durată de viaţă a unui produs. precum şi pentru controlul calităţii produselor. .10 .10. 1. .ca personal de întreţinere. .crearea unei structuri dinamice şi deschise: integrarea rapidă a noi subsisteme sau eliminarea unei părţi din subsistemele existente din sistem.obţinerea unei fabricaţii agile.crearea unui mediu ambiant eterogen: sistemele de producţie trebuie să-şi adapteze componentele hard şi soft la mediul industrial şi informaţional. al semifabricatului (Sf). fără a se întrerupe procesul de muncă. a subansamblelor şi pentru comercializarea produsului final. conform reprezentării din figura 1. . pentru a creşte competitivitatea globală şi capacitatea de răspuns la cerinţele pieţei. astfel. .9. . pentru pregătirea programelor şi efectuarea de reglaje. cu capacitatea de a se adapta rapid la un mediu în care au loc schimbări continue şi care nu pot fi anticipate şi. este o componentă vitală în strategia de producţie pentru o concurenţă globală. Noua generaţie de sisteme de producţie trebuie să conducă la: . care are în componenţă două subsisteme. partenerii şi clienţii pentru asigurarea materialelor.cooperare: întreprinderile producătoare vor coopera cu furnizorii.

după cum urmează: a) unitatea flexibilă de prelucrare (Fig.este specific tipului de producţie în serie mare sau în masă din procesele de montaj cu ritm reglementat. cu scopul obţinerii mentenanţei şi al diagnosticării procesului.dinamism structural. determinată de capacitatea de acomodare la schimbarea volumului şi a gamei sortimentale a producţiei. Sistemul rigid de fabricaţie automatizat are aceleaşi caracteristici ca şi sistemul anterior şi. . 1. care realizează prelucrarea automată a oricărei piese aparţinând unei familii de piese asemănătoare din punctul de vedere al tehnologiei de execuţie. denumită şi centru de prelucrare. Fig. se pot identifica trei stadii. care pot funcţiona în mod automat.locurile de muncă şi forţa de muncă sunt strict specializate pentru executarea unui număr mic de operaţii tehnologice. Se ştie că flexibilitatea maşinilor este în continuă creştere. . în funcţie de cerinţele concrete ale producţiei. ► Sistemul flexibil de fabricaţie este construit dintr-un grup de maşini-unelte cu comandă numerică.11) reprezintă o maşină complexă. în vederea însuşirii limbajelor de programare. prezintă următoarele particularităţi: . Din punct de vedere al evoluţiei sistemelor flexibile de fabricaţie. legate între ele printr-un sistem automat de transfer-manipulare piese şi scule. Un sistem flexibil de fabricaţie se caracterizează prin următoarele trăsături de bază: . Flexibilitatea unei maşini se referă la varietatea tipurilor de operaţii ce pot fi executate pe acea maşină fără a se efectua modificări majore la trecerea de la o operaţie la alta. în limitele unui algoritm de fabricaţie prestabilit. ceea ce implică şi calificarea operatorilor ce le deservesc.schimbarea nomenclatorului de produse conduce la oprirea procesului de producţie până la înlocuirea tehnologiei de fabricaţie. determinată de capacitatea sistemului de integrare într-un sistem de producţie şi de cuplare funcţională cu alte sisteme. echipat cu o magazie de SDV-uri complexe şi cu un manipulator sau robot automat de scule. Sistemul rigid de fabricaţie reglementat are următoarele caracteristici: .adaptabilitate.metoda de organizare a producţiei are la bază principiul liniei de producţie în flux. determinat de posibilitatea de modificare a structurii sistemului flexibil de fabricaţie.locurile de muncă au un grad mare de automatizare şi mecanizare şi sunt amplasate în cadrul unor linii de producţie tehnologice. . 1. . Sistemul rigid de fabricaţie poate fi reglementat sau automatizat. .integrabilitate.11 . .Unitate flexibilă de fabricaţie CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 22 . care diferă prin complexitate şi arii de cuprindere. în plus.nivelul productivităţii muncii este ridicat.

În figura 1.b) celula flexibilă de fabricaţie (CFF) este constituită din mai multe unităţi flexibile de prelucrare.13 . a transportoarelor automate. de comandă (SC) şi de execuţie (SE). Aceste subsisteme pot fi observate în exemplele din figurile 1.15 cuprinde cele două substructuri ale sistemului. 1. ca subsisteme de prelucrare. logistic. Celula flexibilă din figura 1. Structura generală a sistemului de fabricaţie prezentată în figura 1. cu ajutorul cărora se deplasează produsele şi echipamentul tehnologic între maşini. echipamentele de măsurare şi control etc.13 şi 1.14.13 are ca subsistem de manipulare doi roboţi.Celulă flexibilă de obţinere a pieselor sudate cu 2 robot Fig.14 .12 . control şi comandă) şi nu se rezumă doar la subsistemul de prelucrare. a roboţilor industriali şi a unei reţele de comunicaţii care să concentreze toate fluxurile informaţionale care străbat sistemul flexibil de fabricaţie. ceea ce impune folosirea maşinilor cu comandă numerică. cu cele două sisteme din componenţă: de manipulare şi de prelucrare. iar cea din figura 1.Structura celulei flexibile de fabricaţie Fig. întregul sistem se află sub controlul direct al unui calculator central sau local care dirijează şi sistemele de depozitare. Fig.Celulă flexibilă de fabricaţie c) sistemul flexibil de fabricaţie cuprinde mai multe celule de fabricaţie conectate prin sisteme automate de transport. Aceasta presupune o integrare totală a celor patru subsisteme componente.12 este prezentată schema structurală a unei celule flexibile de fabricaţie.14 cuprinde un robot de manipulare şi două centre de prelucrare. 1. Sistemul flexibil de fabricaţie îşi îndeplineşte integral rolul pentru care a fost creat doar dacă cuprinde toate componentele unui sistem de fabricaţie (de prelucrare. 1. având un nivel înalt de CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 23 . cu un maximum de 20 de maşini şi utilaje controlate direct de calculator.

Noţiunea de flexibilitate a unui sistem de manipulare exprimă abilitatea acestuia de a se acomoda la schimbarea reperului. a sculelor. se iau decizii în ceea ce priveşte alocarea şi dirijarea calculatorului de gestiune (CG) şi a celor de proces (CP1( CP2) prin cele două comenzi: de alocare (CA) şi de divizare (CT). şi presupune alimentarea automată a maşinii cu piese şi scule. Fig. Substructura de execuţie este alcătuită din subsistemul de prelucrare (SSP) şi din subsistemul logistic (SSL). asociate cu conducerea asistată de calculator. sisteme de transmitere şi execuţie a energiei şi de transformare a acesteia. a dispozitivelor şi a materialelor auxiliare. elemente de manipulare. de unde cele bune ies din sistem. sisteme de transmitere. prelucrarea (montajul) propriu zisă şi. a geometriei şi dimensiunilor acestuia şi de a reajusta traiectoriile de mişcare. ambalare etc. manipulare (TDM).Schema structurală a unui sistem flexibil de fabricaţie Structura generală a sistemului de fabricaţie se va determina alocând funcţiile parţiale unor elemente fizice (subsisteme ale sistemului de fabricaţie). diferite tipuri de transportoare. Aici se îndeplinesc funcţiile de prelucrare (IP). Funcţia de prelucrare automată se realizează în cadrul subsistemului tehnologic. de tip: robocare. în cazul blocării unui post de lucru. flexibilitatea se poate realiza prin utilizarea unor sisteme de transfer automate şi robotizate. transformare şi prelucrare a informaţiilor. montaj etc). având în componenţă posturile de lucru PL (prelucrare. depozite de asamblare. Flexibilitatea sistemelor de manipulare constă în abilitatea acestora de a manevra eficient diferite tipuri de repere.automatizare. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 24 . maşini-unelte. capabile de a urma noi traiectorii. după care se stabilesc legăturile necesare între acestea în vederea obţinerii funcţiei generale a sistemului. ca: depozite centrale sau intermediare. transport şi manipulare automată se realizează în cazul subsistemului de depozitare şi transfer şi se referă la fluxul automat al materialelor în sistem. În practică. Aceste funcţii includ mai multe subfuncţii: . pentru obţinerea unei poziţionări corespunzătoare în vederea prelucrării.15 . Reperele prelucrate ajung la control şi de aici la subsistemul TDM. Subsistemul poate include posturi de spălare automată.depozitarea automată a pieselor. sisteme de orientare şi transport ce utilizează manipulatoare automate şi roboţi. optimizarea procesului de prelucrare. în cazul în care apare această necesitate. magazii. eventual. iar cele necorespunzătoare se întorc în prelucrare. posturile de manipulare a pieselor şi a sculelor proprii acestora. Funcţiile de depozitare. depozite automatizate. în cadrul substructurii de comandă. depozitare. linii automate de transfer. control (C) şi transport. 1.

cu costuri comparabile sau chiar mai scăzute decât cele înregistrate pentru tipul de producţie de serie mare sau de masă. eventual. pe baza programelor proprii echipamentelor de comandă ale UP (utilaje de prelucrare). în acest fel.controlul automat al pieselor prelucrate şi. pe baza programului întocmit în conformitate cu ciclograma de lucru. a sculelor şi a dispozitivelor în depozit. Programele furnizează întregului sistem informaţiile tehnice şi organizatorice necesare comenzii procesului de prelucrare şi comenzii operative a producţiei. în mod automat. Sistemul de comandă conţine un calculator central şi subsisteme de comandă ale componentelor sistemului flexibil. Funcţia de comandă este realizată cu ajutorul unităţii centrale de comandă. . orice piesă aleasă întâmplător.automat programabil). control şi diagnoză sunt realizate într-un sistem flexibil de fabricaţie de către subsistemul informaţional. RC (Robot Control) sau PLC (Programable Logic Controler . asemănătoare din punct de vedere geometric. în loturi diferite ca mărime. . RI (roboţi industriali) şi DA/E (dispozitivelor de alimentare/evacuare). ce lucrează în timp real. astfel. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 25 . fără reglări suplimentare la trecerea de la prelucrarea unei piese la alta sau de reglări ale dispozitivelor componente sau a parametrilor de lucru.realizarea transferului interoperaţional între posturile de lucru din sistem. în cadrul sistemului ONC (Direct Mumerical Control). .supravegherea stării sculelor şi a procesului de prelucrare pe maşinile-unelte. Funcţia de comandă constă în emiterea comenzilor pentru funcţionarea corelată a subsistemelor componente. CNC (Computer Numerical Control).supravegherea desfăşurării fabricaţiei şi diagnosticarea eventualelor defecţiuni. Una dintre caracteristicile sistemelor avansate de producţie o constituie cuplarea sistemelor flexibile de fabricaţie cu procesul conducerii integrate.. deoarece costurile de reprogramare a calculatorului sunt în multe cazuri inferioare celor pentru modificarea sau pentru ajustarea echipamentului tehnologic. Principalele avantaje ale utilizării unui sistem flexibil de fabricaţie sunt: . al parametrilor mediului ambiant. Funcţiile de comandă şi cele de supraveghere. Calculatorul este legat cu echipamentele de comandă ale componentelor prin legături seriale bidirecţionale şi transmite programe piesă şi programe de funcţionare comenzi de începere/ încheiere a ciclurilor de funcţionare.transferul automat al pieselor. şi al unităţilor locale de comandă. cu ajutorul calculatorului. al sculelor. Echipamentele de comandă ale subsistemelor pot fi echipamente NC (Numerical Control). semifabricatul putând trece de la un post de lucru la altul pe căi diferite. şi în urmărirea modului în care sunt executate diferite faze ale activităţii în sistem. al dispozitivelor şi al materialelor auxiliare între depozite şi posturile de lucru.manipularea pieselor. care poate produce. ia naştere un sistem computerizat de maşini. a dispozitivului etc. în orice cantitate şi la orice moment de timp. timpul de prelucrare pe diferite maşini nu este dependent de tactul de lucru al sistemului de fabricaţie flexibil. .realizarea prelucrării pe aceleaşi maşini de familii de piese. . legate într-o reţea informaţională. în limitele capabilităţii lui. eventualele reglaje trebuie să aibă durate predeterminate şi economic acceptabile.colectarea şi evacuarea deşeurilor (a aşchiilor şi a lichidelor de răcire-ungere utilizate în sistem). Funcţia de supraveghere.prelucrarea succesivă sau paralelă a unor piese diferite. . a sculei. .identificarea şi livrarea în sistem a piesei. control şi diagnoză realizează monitorizarea sistemelor flexibile de fabricaţie şi include mai multe subfuncţii: .

a limbajelor de programare de înalt nivel. a comenzilor numerice etc. Sistemele flexibile se deosebesc de sistemele rigide de fabricaţie prin următoarele caracteristici: . . care include: micro. maşini programate să se comporte într-un anumit fel. conduse de către un operator uman.coordonarea prelucrării informaţiilor tehnice şi organizatorice în cadrul unor programe de producţie prestabilite ce pot fi corectate automat funcţie de starea reală de funcţionare a sistemului la un moment dat asigurând un coeficient ridicat de utilizare a timpului de lucru disponibil maşinilor. Un rezultat firesc în dezvoltarea tehnologică îl constituie apariţia mecatronicii.şi nanotehnologii. acestea devenind astfel inteligente. au existat maşini simple. urmare firească a integrării roboţilor industriali în procesele de fabricaţie.au posibilităţi de ridicare a nivelului de tehnicitate. navigare. materiale compozite şi inteligente. a roboţilor. mai avansate decât primele şi.prezintă autonomie de funcţionare pentru trei schimburi.au o capacitate mare de adaptare la schimbarea sortimentului de fabricaţie doar prin schimbarea programului la calculator. asigurate de depozitele centrale de piese şi scule. Mecatronica este un domeniu nou. a automatelor programabile. a centrelor de prelucrare. Am asistat. Dintre acestea. a inteligenţei artificiale. .posibilitatea de evoluţie şi perfectabilitate treptată în funcţie de necesităţile de producţie. în ultimii ani. . la o generalizare a automatizării proceselor de producţie. a tehnicilor de modelare geometrică şi de procesare grafică a datelor. interfeţe om- maşină. care integrează microprocesoarele în structurile electromecanice. . După apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică. a sistemelor CAD/CAM. electronicii şi a informaticii. fără a se acţiona asupra echipamentelor din dotarea maşinilor. Pentru a realiza această interacţiune.3. sistemele holonice şi cele bionice. recunoaştere a formelor. dar şi asociată cu un puternic suport tehnologic. fie manipulează informaţii. sisteme de conducere. corelat cu cerinţele tot mai diversificate ale consumatorului. învăţare (cu disponibilităţi de prelucrare avansată a informaţiilor). a senzorilor. 1. a înlocuirii aproape complete a omului în anumite procese tehnologice ce necesitau efort fizic mare sau condiţii periculoase de muncă şi a dezvoltării inteligenţei artificiale ca premisă teoretică. fără intervenţia operatorului uman. cu capacitate de planificare.2. structuri evoluate de procesare. numite CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 26 . maşini cu proprietăţi senzoriale. evoluţiile au fost în principal marcate de dezvoltarea într-un ritm accelerat a tehnicii de calcul. a apariţiei celulelor flexibile de producţie. a utilizării roboţilor autonomi cu capacităţi senzoriale sporite. cel puţin pentru durata unui schimb de lucru. Sisteme de fabricaţie moderne În industriile producătoare. sisteme de proiectare integrată etc. . care conduc la obţinerea performanţelor propuse. a sistemelor şi a tehnicilor de diagnosticare. a simulării. o combinaţie sinergică şi sistematică a mecanicii.existenţa unei rezerve. a tehnologiilor de grup.. sistemul fie ia din mediu energia necesară şi o converteşte în energie mecanică şi căldură disipată. cele mai importante sunt: sistemele de fabricaţie inteligente. senzori. în fine. există sisteme de fabricaţie moderne. Prin sistem inteligent se înţelege un sistem care interacţionează cu mediul său. De-a lungul evoluţiei tehnicilor de fabricaţie. datorită existenţei sistemelor automate de transfer şi de alimentare automată cu piese şi scule a posturilor de lucru.trecerea la producţia neasistată de operatori. Metodele şi mijloacele de producţie ale industriei mecanice sunt bulversate de prezenţa calculatoarelor. sisteme de acţionare.

gaz. efectorii finali. dar pe baza unor comenzi date de către un operator uman.sisteme inteligente. maşinile inteligente operează autonom. actuatorii. instrucţiunile primite de la subsistemul de cunoaştere determină comportamentul planificat. acţiuni exercitate de maşini asupra mediului). intervenţii subacvatice etc. acţiune mecanică a mediului asupra maşinilor).16). subsistemul de conversie a energiei. subsistemul de cunoaştere. subsistemul de execuţie. Inteligenţa înglobată într-o maşină are rolul de a îmbunătăţi performanţele ei funcţionale. Componentele fizice din structura acestor subsisteme sunt: senzorii şi traductorii. Sistemele de fabricaţie inteligente pot opera individual sau conectate în cadrul unor alte sisteme. material. se deosebesc de maşinile programate să desfăşoare operaţii repetitive. în cazuri particulare autoîntreţinerea poate însemna chiar şi autoreparare. energie. de a face maşina mai prietenoasă cu utilizatorul şi cu mediul. construcţii. dar cu posibilitatea de a colabora cu acesta. subsistemul de percepţie. responsabil cu desfăşurarea tuturor acţiunilor maşinii. care asigură cantitatea şi forma de energie necesară pentru ca toate celelalte subsisteme să aibă o bună funcţionare. fără un control total al operatorului uman. Aceste sisteme interacţionează cu mediul lor prin intermediul unor intrări (informaţii. performanţele globale ale acestor sisteme sunt superioare sumei performanţelor maşinilor componente. iar cele de la subsistemul de percepţie determină comportamentul reactiv. 1. de exemplu pentru controlul indicilor de precizie ai roţilor dinţate sau conectate în cadrul unor alte sisteme (Fig. O maşină inteligentă cuprinde următoarele subsisteme de bază: a. Sistemele de fabricaţie inteligente pot opera individual. capabile şi ele de modificarea propriului comportament. care pot fi periculoase sau lipsite de confort. c. pe baza instrucţiunilor de la celelalte două subsisteme. tehnică aero-spaţială. care are rolul de a colecta. reţelele de comunicaţii. energie. d. pot opera în medii nestructurate. transport. stoca. procesa şi distribui informaţii despre starea actuală a maşinii şi a mediului în care operează. aplicaţii militare. exploatare minereu. Sistemele de fabricaţie inteligente. subsistemul de autoîntreţinere. De asemenea. b. industrie alimentară. în acest caz. dispozitivele de intrare/ieşire. care are rolul de a menţine maşina în condiţii bune de funcţionare. inginerie biomedicală. petrol. Acest subsistem asigură o monitorizare intermitentă a comportării maşinii pentru a preveni eventualele defecte (autoîntreţinere preventivă) sau pentru a le sesiza imediat ce apar (autodiagnostic). stingere incendii. e. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 27 . capabile să ia decizii. sursele de energie etc. Domeniile de aplicabilitate ale sistemelor inteligente sunt variate: inginerie nucleară. care are roJul de a evalua informaţiile colectate de subsistemul de percepţie şi de a planifica acţiunile maşinii. microprocesoarele. precum şi al unor ieşiri (informaţii. Acestea au posibilitatea să îşi modifice comportarea ca o adaptare la modificările din mediul intern şi extern.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 28 . Fig. a utilajelor tehnologice şi a calculatoarelor în unităţi autonome şi cooperante. autoînvăţare. 1. Prin cooperare înţelegem procesul în care un set de entităţi dezvoltă şi execută planuri pentru îndeplinirea unui scop prestabilit.16 . Noţiunea de holon a fost introdusă de Arthur Koestler şi este o combinaţie între cuvântul grec „holos" (întreg) şi sufixul „on". o încercare de îmbinare şi utilizare a unor tehnologii existente (comunicaţii bazate pe calculator. adaptabile la schimbările din mediu.Sistem inteligent pentru control Sistemul de fabricaţie holonic este un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor. ci. transportul. Stabilitatea holonilor rezultă din abilitatea lor de a acţiona autonom. proiectarea orientată pe obiecte. resursă tehnologică) poate fi un holon. diagnoză bazată pe model etc). Comportarea holonică poate fi exprimată prin două tendinţe complementare. autoreparare etc. manager contabil. linie. agenţi inteligenţi. reglare descentralizată. În general. autoordonanţare. rezistente la perturbaţii interne şi externe. incluzând o componentă de procesare a informaţiei şi o componentă de procesare fizică. Un sistem de fabricaţie holonic (HMS . producţie şi marketing. iar ca suport informatic. resursă. Structura sistemelor holonice de fabricaţie are la bază o ierarhie funcţională şi unităţi autosimilare (o structură repetabilă la toate nivelurile). de supraveghere. în scopul creşterii flexibilităţii.Holonic Manufacturing System) nu reprezintă o nouă tehnologie. pentru telefoanele celulare. parte. care se traduce prin particulă. Sistemul de fabricaţie holonic (Fig. autodiagnoză. a configurabilităţii şi robusteţii sistemului la perturbaţii şi la variaţii interne şi externe. Autonomia holonilor se referă la: controlul local şi operarea maşinilor. de la gestiunea comenzilor până la proiectare. autonomia reprezintă capacitatea unei entităţi de a crea. optimizarea la nivel local. memorarea şi/sau validarea informaţiei sau a obiectelor fizice şi poate face parte din alt holon. care sunt eficiente în utilizarea resurselor. de la nivel superior. auto-confi-gurare. Holonul este un bloc autonom şi cooperativ al sistemelor de fabricaţie. 1. se pot construi sisteme complexe. Astfel. de autoafirmare şi de integrare. produs. fabricaţie. de a controla şi de a executa propriul plan. mai degrabă.17) este format din mai mulţi holoni (holarhie) care cooperează între ei pentru atingerea unui scop comun şi care integrează totalitatea activităţilor de fabricaţie. conform unei strategii elaborate pe timp mediu şi mare. Fiecare unitate de producţie (capacitate de producţie. subansamblu. poate asigura transformarea. fără o asistenţă continuă. şi conţine nouă holoni: client. Un exemplu de sistem de fabricaţie holonic îl reprezintă cel conceput în Anglia. în situaţii neprevăzute. reparaţie.

pentru a desemna cercetările de cibernetică orientate în special spre studiul simulării mecanice a unor funcţii caracteristice organismelor. Cercetările curente din domeniul acestor sisteme abordează probleme ca: a) modelul de tip biologic al produsului.18). Noţiunea a fost introdusă de americanul J. Prin sistemele de fabricaţie bionice se urmăreşte realizarea unor sisteme cu viteză mare de răspuns. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 29 . Soluţiile existente în natura vie în acest domeniu sunt extrem de diverse şi de ingenioase.ştiinţă) şi electronică. care să se încadreze armonios în mediul natural. Studiul şi imitarea acestor modele sunt de o inestimabilă utilitate în nenumărate circumstanţe. pot fi citate cele ale construcţiei manipulatoarelor automate (Fig. Studiul organelor efectoare şi al proceselor de transmitere a comenzilor către organele efectoare reprezintă o parte esenţială a bionicii. Stabilirea şi elucidarea unor analogii între sistemele tehnice şi cele biologice constituie o inepuizabilă sursă de inspiraţie în stimularea şi dezvoltarea creativităţii tehnice. E. o atenţie specială este acordată studiului sistemului nervos conceput ca reţea hipercomplexă de senzori. 1.viaţă şi „logos" . c) funcţiile de prelucrare biologică a datelor etc. Bionica a fost definită ca ştiinţa care studiază funcţiile organismelor vii şi simularea prin mijloace tehnice a acestor funcţii. Aceasta se obţine. în 1960. Una dintre cele mai tinere ştiinţe care s-au delimitat în ultimele decenii este bionica. autorecuperarea şi auto dezvoltarea.17-Sistem holonic Sistemele de fabricaţie bionice au fost propuse în Japonia şi au funcţii care imită comportarea organismelor biologice ca: autoorganizarea. studiilor organelor senzoriale şi ale organelor efectoare. prin sistematizarea informaţiei privind produsele pe parcursul întregului ciclu de viaţă. în principal. Steele. Ca exemple tipice. 1. Printre obiectivele cercetării bionice actuale. şi provine din cuplarea noţiunilor de biologie (termen care provine din limba greacă: „bios" . b) sistemul de proiectare de tip ADN (acid dezoxiribonucleic). Fig.

unde se dezvoltă specificaţiile activităţii de proiectare. tehnologii etc). în aceste structuri. la reconsiderarea fluxului tehnologic. ca şi componente ale sistemelor bionice. fiecare nivel suportă şi este suportat de nivelurile adiacente.18 . Acesta comunică şi cooperează în cadrul sistemului de fabricaţie cu modeloanele ce reprezintă resursele necesare (scule. operaţiile necesare. echilibrare dinamică şi cuprinde componente care realizează recul elastic. Unităţile tehnologice se comportă similar cu celulele. Astfel. a forţelor. cu scopul îndeplinirii unor funcţii necesare (transmiterea puterii mecanice. informaţiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese sunt înmagazinate în produs şi apoi comunicate. prin faptul că alcătuiesc structuri de control ierarhic la nivelul atelierului. 1. Similar. Astfel. ca elemente de structură. fabricaţia bionică va opera cu componente distributive (maşini-unelte) interconectate într-un sistem „viu". Sistemele de fabricaţie bionice utilizează aceste elemente de paralelism în prelucrare pentru a evidenţia aplicaţiile şi conceptele de modelare. se poate concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel superior. corpurilor etc). în vederea luării unei decizii privitoare la programarea prelucrării respective. Acestea se caracterizează prin deplasare rapidă. materializându-se în sarcini. al organizaţiei etc. Fig. a mişcărilor. Acesta CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 30 . o piesă virtuală care deţine informaţiile de prelucrare este reprezentată printr-un element de modelare numit modelon. Programele de reglare includ strategii al căror efect asupra mediului este pe termen lung. Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informaţia genetică (umană). Un exemplu ar fi cel referitor la reaşezarea echipamentelor tehnologice şi. Unităţile tehnologice din sistemele de fabricaţie bionice obţin intrările necesare din mediul „de fabricaţie" şi realizează. dispozitive. implicit. Maşinile unelte. Mecanismul este un sistem mecanic în care corpurile materiale au componente între care există legături mobile şi care îşi pot schimba poziţia relativă sub acţiunea forţelor. consum energetic minim. Printre biomecanismele care se remarcă prin performanţe deosebite se numără biomecanismele care realizează locomoţia prin salt. De exemplu. ghidarea . care are caracteristici comune cu mecanismul. O directivă dată la vârful structurii se transmite spre bază trecând succesiv prin fiecare nivel intermediar. în consecinţă. Biomecanismul este acel sistem mecanic întâlnit în organismele vii. comunică între ele în legătură cu deciziile luate. Ieşirea din aceste unităţi se întoarce înapoi în mediul de fabricaţie. pentru a produce piesele fizice prelucrate.Manipulator cu braţe articulate pentru alimentarea automată a pieselor Biomecanica reprezintă o ramură a biofizicii care aplică principiile mecanicii în studierea şi explicarea unor fenomene fiziologice de la nivelul organismelor vii. există modelonul de vârf (modelonul-părinte). al fabricii. care sunt transmise submodeloanelor nivelurilor intermediare şi modelonului bază.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 31 . în scopul realizării specificaţiilor transmise.execută operaţiile asociate nivelului inferior. Transmiterea informaţiei de la modelonul superior la modeloanele de pe niveluri inferioare se face asemănător modului în care este comunicată o informaţie de tip ADN.

Indicaţi modul de operare al sistemelor de fabricaţie inteligente. Ce reprezintă întreprinderea virtuală? 3. Din ce elemente este construit un sistem flexibil de fabricaţie? 6. Definiţi întreprinderea fractală. răspunzând la cerinţele de mai jos: 1. Ce este un sistem de fabricaţie? 5. 7. Definiţi celula flexibilă de fabricaţie şi precizaţi subsistemele din componenţa ei. Precizaţi domeniile de aplicabilitate a acestor sisteme. 8. 9. Faceţi o paralelă între unitatea şi celula de fabricaţie.OLT EVALUARE Explică modul de utilizare a sistemelor de fabricaţie. Enumeraţi avantajele sistemelor flexibile de fabricaţie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Cum se realizează integrarea sistemică a întreprinderii? 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 32 . 4. Ce este sistemul de fabricaţie holonic? 10.

mulţime de „fractali" f. modelon 5. întreprinderea bionică e. reconfigurare rapidă 3. holonul 4. Stabiliţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.Caracteristici specifice 1. întreprinderea fractală b. întreprinderea agilă a.OLT EVALUARE Lucraţi individual! În coloana A sunt indicate tipuri de organizare a întreprinderilor. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . mecanică CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 33 . reţea de organizaţii 2.Tipuri de întreprinderi B . A . iar în coloana B sunt cuprinse caracteristici specifice ale acestora. întreprinderea holonică d. întreprinderea extinsă/virtuală c.

După modelul schemei de clasificare a sistemelor de fabricaţie de mai sus. Transcrieţi următoarea schemă pe caiete şi completaţi spaţiile libere cu informaţiile potrivite. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . II. întocmiţi o schemă structurală a sistemului de fabricaţie inteligent de control. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 34 .OLT EVALUARE Lucraţi în perechi! I.

Executaţi fotografii ale sistemelor. c. d. Notă: Aceste materiale sunt componente ale portofoliului tematic. alegeţi un lider care va prezenta clasei materialele realizate. Realizaţi un colaj şi un eseu cu tema „Componentele sistemelor de fabricaţie". După îndeplinirea sarcinilor precizate. b. 2. modul de prezentare a produselor realizate de către agentul economic. Formaţi grupe de 4 elevi şi efectuaţi o vizită de documentare la un agent economic. prezentarea unei unităţi flexibile de prelucrare din dotare. internet). identificarea tipurilor de sisteme de fabricaţie.OLT EVALUARE Lucraţi în echipă! 1. după următoarea structură: a. Căutaţi informaţii referitoare la sistemele de fabricaţie bionice în diverse surse de documentare (reviste de specialitate. Realizaţi un referat cu tema „Roboţi industriali" şi un pliant cu imagini sugestive. Formaţi grupe de 3-4 elevi. Culegeţi informaţii referitoare la sistemele de fabricaţie existente. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 35 . întocmirea schemei structurale a unui sistem de fabricaţie flexibil întâlnit.

Menţionează subsistemele care trebuie înlocuite. Defineşte sistemul de fabricaţie. astfel încât să se obţină un sistem flexibil de fabricaţie. în care să existe trei unităţi de prelucrare. alcătuieşte o altă schemă. Defineşte sistemul rigid de fabricaţie. a. d. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . c. b. iar sistemul de fabricaţie să devină automatizat. Pe baza acestei scheme şi a cunoştinţelor acumulate.OLT Fișă de lucru Structura sistemului rigid de fabricaţie În figura de mai jos este prezentată structura unui sistem rigid de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 36 . îndepărtate sau adăugate sistemului.

masă indexare. 4. iar alăturat sunt precizate componentele acestuia. centru de prelucrare. Identifică sistemul de fabricaţie. 5. depozit. montarea pieselor pe palete dispozitiv. întocmeşte schema structurală a sistemului. 9. unitate centrală de comandă numerică. Răspundeţi sarcinilor următoare: a. Menţionează trei avantaje ale sistemului. centru de prelucrare. 2. c. prin comparaţie cu sistemul rigid de fabricaţie. 6. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 8. 7. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 37 . centru de prelucrare.OLT Fișă de lucru Componentele sistemului de fabricaţie În imaginea de mai jos este prezentat un sistem de fabricaţie. 1. 3. centru de prelucrare. b. modul transportor.

Metode de integrare sistemică a întreprinderii Notă. o reţea de comunicaţii I. adaptabilitate referitor la schimbări externe. rigid. reciclare şi reutilizare. c) şi notaţi în dreptul ei litera A.2. holonic d. forţa de muncă strict specializată f. fractali. d. A . d. neschimbarea sortimentului de fabricaţie 2. roboţi.1. b. b. Sistemul de fabricaţie holonic este format din: a. Toate subiectele sunt obligatorii. c. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. nu există o schemă organizatorică. nu se autoreglează organizarea. automatizat b. sau litera CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 38 . Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. d. sistemele rigide de fabricaţie. 4. maşini cu proprietăţi senzoriale 3.OLT TEST DE EVALUARE . d. sub-modeloane. b. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5).3. I. capacitatea de autoconfigurare internă. b.Sisteme de fabricaţie B . stabilitate referitor la perturbaţii. autonomie şi cooperare 2. c. Sistemul de fabricaţie reprezintă componenta de bază a unui: a. d. c. c. b. reglementat a. sistem de producţie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . eliminarea informaticii. Integrarea sistemică a întreprinderii presupune: a. 3. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. subsistem de cunoaştere. flexibilitate. durata de viaţă este pe termen mare. c. o strategie şi o tehnologie. Se acordă 10 puncte din oficiu. inteligente e. 5.Caracteristici 1. element de modelare general 4. Subiectul I (30 de puncte) (30 de puncte) I. b. subsistem de comandă. Realizaţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. există ierarhii. În coloana A sunt indicate diferite sisteme de fabricaţie. grad mare de automatizare şi mecanizare 5. Noţiunea de „holon" nu implică: a. mai mulţi holoni. într-o întreprindere virtuală: a. rigid. flexibil c. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. iar în coloana B caracteristici de bază ale acestora. sistem nervos.

...1.. Definiţi sistemul de fabricaţie... întreprinderea fractală este un sistem global şi deschis. Explicaţi modul de operare al sistemelor inteligente... II..... b.... a.. c.... Subiectul II (30 de puncte) II. c. b..F...... Sistemele de fabricaţie inteligente pot opera individual sau conectate în cadrul unor alte sisteme. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. b. a pieţei....... II. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 39 ... apoi transformaţi-le pe cele false..construit pe o alianţă strategică temporară în jurul unei. după următoarea structură: a...2. Menţionarea caracteristicilor acestor întreprinderi. Enumeraţi stadiile sistemelor flexibile de fabricaţie........ Definirea conceptelor de întreprindere virtuală şi întreprindere fractală..flexibile de prelucrare cu maximum 20 de maşini şi utilaje controlate direct de calculator.. în enunţuri adevărate.organismelor biologice.au funcţii care imită. Sistemul de fabricaţie holonic nu permite realizarea unei întreprinderi de producţie agilă.... O întreprindere virtuală poate fi descrisă ca un model de........ Celula.. a....3. Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: a.......de fabricaţie este constituită din mai multe.. b. Precizarea rolului informaticii în procesele de fabricaţie.. c.. Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Integrarea sistemica a întreprinderii".. Sistemele de fabricaţie.

Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de fabricaţie în procesele de producţie este însoţită de următoarele efecte: . se urmăreşte cifra de afaceri şi volumul cheltuielilor. produs. cibernetizare. producţia pe loturi corespunde unei economii de scop. să prezinte un mare grad de receptivitate la cerinţele pieţii. eficienţa volumului mediu este bine' compensată prin eliminarea costurilor de reorganizare a producţiei si a timpului necesar pentru trecerea de la un produs la altul. ce se referă la un proces. fenomen etc. la momentul potrivit. cheltuieli de întreţinere. Realizarea unei sarcini de fabricaţie implică realizarea unor transformări într-o anumită succesiune şi în anumite condiţii de eficienţă economică. conducerile firmelor au acordat o atenţie prioritară gestionării banilor. indicatori de utilizare intensivă şi extensivă. Criteriul economic Efectele economice ale utilizării unui sistem de fabricaţie care urmăreşte introducerea progresului tehnic se determină prin comparare cu rezultatele obţinute anterior aplicării acestuia. ceea ce presupune adoptarea sistemelor de producţie moderne alături de preocuparea constantă de creştere a calităţii produselor. prin schimbarea şi restructurarea fabricaţiei. se urmăreşte eficienţa fiecărui sistem de fabricaţie.pregătirea profesională.creşterea nivelului de calitate la produsele industriale fabricate. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 40 .creşterea preciziei de execuţie şi menţinerea stabilităţii acesteia în timpul desfăşurării proceselor.adoptarea unui plan de măsuri de corecţie a abaterilor şi eliminarea cauzelor care le-au determinat. Criteriul calitate Calitatea este o noţiune complexă. urmărirea abaterilor de la bugetul prevăzut şi căutarea cauzelor abaterilor.întocmirea bugetului propriu de cheltuieli. de calitate şi de competitivitate. comparând costurile reale cu cele standard. de calitatea cea mai bună şi la costuri cât mai scăzute. robotizare. . Concurenţa tot mai dinamică a pieţei este factorul care determină producătorii să accepte evoluţia tehnică. Are un caracter dinamic şi un grad mare de generalizare. 1. 1.analiza situaţiei economico-financiare cu implicaţii asupra mărimii fondurilor alocate. Prelucrarea flexibilă a făcut posibilă aducerea eficienţei. să caute cel mai potrivit scenariu de fabricaţie. 1. Calitatea producţiei se exprimă prin randamente. materialelor. facilitând optimizarea fabricaţiei şi obţinerea de produse înalt calitative. utilajelor şi oamenilor.creşterea productivităţii muncii. . automatizare. grad de mecanizare. Astăzi. consumuri specifice. Evaluarea utilizării sistemelor de fabricaţie presupune analizarea acestora pe următoarele criterii: economic.3.3. .3. Astfel. motivarea şi creşterea capacităţii de muncă a resursei umane. de protecţie a mediului. nivelul profitului şi al investiţiilor. a oamenilor etc.2. . . În acelaşi timp. Se respectă astfel cel mai important principiu de piaţă: a produce ceea ce este necesar. . În acest scop.1.creşterea gradului de automatizare şi de informatizare a fabricaţiei. producţiei de masă la nivelul producţiei de loturi a mai multor tipuri de produse. CRITERII DE EVALUARE A UTILIZĂRII SISTEMELOR DE FABRICAŢIE De-a lungul timpului. ele au ajuns să recunoască importanţa capitală a unei a cincea resurse: informaţia. Pentru a determina eficienţa economică a utilizării unui sistem de fabricaţie se impun: .

condiţionată de calitatea materiilor prime şi a celor auxiliare.orientarea spre perfecţiune. de funcţionarea instalaţiei la parametri optimi. la riscul redus de exploatare a produselor. introduce unele proceduri a căror aplicare determină obţinerea de produse de înaltă calitate şi precizie. la protecţia mediului. .19 .3.orientarea spre utilizator (corespunde cerinţelor cumpărătorului referitoare la protecţia vieţii şi a sănătăţii.orientarea spre procesul de producţie (produsul este de calitate când corespunde specificaţiilor stabilite prin proiect). Flexibilitatea sistemului conduce la reducerea timpului total de prelucrare. Totodată. . direct sau prin intermediari. în această fază. fluxurile de materiale. produsul este livrat beneficiarului. Fiabilitatea este aptitudinea unui produs de a funcţiona fără defectări.orientarea spre produs (calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului). calitatea produsului este influenţată de calitatea depozitării. Condiţiile de calitate corespunzătoare fiecărui produs sau materie primă sunt prevăzute în standarde. caracteristicile calitative ale produselor de consum pot fi grupate conform figurii 1. de energie şi de informaţii se intercondiţionează direct. Fig. Creşterea calităţii produselor implică creşterea costurilor în cele trei faze menţionate. de materii prime. aceasta este urmată de faza de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 41 . ceea ce afectează în final preţul produsului. . în norme interne (NI) sau în caiete de sarcini. etapă importantă de realizare a calităţii produsului.orientarea spre costuri (produsul oferă anumite performanţe la un preţ acceptabil). 1.19. la un moment dat sau într-un anumit interval de timp. având o informaţie încorporată la un nivel cât mai ridicat.3. . în vederea obţinerii unor semifabricate şi subansamble. la conservarea energiei.Caracteristici de calitate ale produselor 1. de conducerea instalaţiei de către un personal calificat. prin micşorarea timpului de reorganizare. În raport de natura şi cu efectul pe care îl au asupra procesului de utilizare. la valorificarea resurselor naturale). la aspecte estetice plăcute. Se pot pune în evidenţă următoarele orientări principale privind calitatea produselor: . După executare. Calitatea unui produs se impune încă din faza de proiectare. a transportului şi a altor activităţi. Criteriul de competitivitate Într-un sistem de fabricaţie de tip linie tehnologică. Competitivitatea sistemelor va fi determinată de această informaţie încorporată.

în condiţii de automatizare a proceselor de producţie şi de folosire a roboţilor industriali. a costurilor indirecte de transport şi magazinare. Dacă sistemul de fabricaţie este economic şi de calitate. Producţia în masă asigură utilizarea sistemelor de fabricaţie moderne. intervenind inteligent în adaptarea roboţilor şi a sistemelor flexibile. a stocurilor. va permite obţinerea de produse competitive pe piaţă. de a evalua mărimea loturilor lansate în fabricaţie. Prin urmare. flexibilitatea programului permite îmbunătăţirea simultană a productivităţii şi a calităţii produselor. precum şi reducerea timpului total. în scopul de a simplifica metoda de gestiune a producţiei şi de a reduce termenele de fabricaţie şi timpii de schimbare a echipamentelor. a schimbării sculelor programării manipulatoarelor ataşate maşinii). creşterea posibilităţilor de utilizare a maşinii. la gradul de organizare. a procedurilor etc. Acest proces are ca scop scăderea preţului de cost. scurtarea timpului necesar pentru introducerea unui nou produs şi creşterea calităţii obţinute. competitivitatea este puternic determinată de capacitatea producătorilor de a se adapta la schimbările tehnologice şi la viteza de obţinere a unui nou produs. Acest mod de organizare industrială are ca scop creşterea reactivităţii întreprinderii şi optimizarea fabricaţiei. odată cu creşterea efectivă a capacităţii sistemului de a produce nesupravegheat. Conducerea asistată de calculator a maşinii-unelte face posibilă automatizarea sistemelor de alimentare-evacuare şi selectarea variantei optime de prelucrare (a parametrilor tehnologici. conducând la costuri reduse de producţie. se înnoiesc mereu şi satisfac cumpărătorii. creşterea complexităţii pieselor prelucrate. Simplificarea constă în suprimarea oricărei activităţi inutile. la caracterul producţiei şi la planul de fabricaţie. Aceasta presupune reconsiderarea fluxurilor în întreprindere. Conceptul modern de maşină-unealtă presupune un cadru de bază pe care se pot grefa diverse sisteme sau dispozitive dependente şi independente de acesta privind acţionarea şi comanda. În toate sectoarele economice. Operatorul uman va trece în spatele terminalelor. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 42 . Este un proces de simplificare a procesului de producţie. care fac faţă concurenţei. O soluţie prin care se poate îmbunătăţi competitivitatea constă în a face întreprinderea să evolueze spre conceptul de sistem integrat de producţie. a producţiei în curs. care nu adaugă valoare produsului. urmat de unificarea întreprinderii prin automatizare şi integrare.

Ce tip de sistem de fabricaţie consideraţi că este mai eficient economic? Argumentaţi. Precizaţi etapele parcurse pentru a determina eficienţa economică a utilizării unui sistem de fabricaţie. răspunzând următoarelor cerinţe: 1. 10.OLT EVALUARE Evaluaţi utilizarea unui sistem de fabricaţie adecvat. 4. 7. Enumeraţi caracteristicile prin care se apreciază calitatea unui produs. Ce urmăreşte evaluarea economică a utilizării unui sistem de fabricaţie? 3. după criteriile precizate. 5. Care sunt acţiunile operatorului uman în utilizarea sistemelor de fabricaţie moderne? CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 43 . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Ce factori asigură o competitivitate ridicată în utilizarea sistemelor flexibile de fabricaţie? 9. Precizaţi orientările principale în ceea ce priveşte calitatea produsului. Explicaţi următoarea afirmaţie: „O soluţie prin care se poate îmbunătăţi competitivitatea constă în a face întreprinderea să evolueze spre conceptul de sistem integrat de producţie (CIM)". 6. 2. Enumeraţi criteriile de analiză aplicate pentru evaluarea utilizării sistemelor de fabricaţie. Cum se poate îmbunătăţi competitivitatea? 8.

A . economice b uşurinţă în întreţinere . 5. 1. greutate. mentenabilitate e. culoare. design. comoditate în utilizare. nivel tehnic f.Caracteristici de calitate B . fiabilitate d calitatea produsului . formă. funcţionare fără defectări CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 44 . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . iar în coloana B. termen de garanţie.Descrierea caracteristicii a. 3. parametri de lucru. execuţie. Realizaţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! În coloana A sunt indicate caracteristicile de calitate ale produselor. descrierea acestor caracteristici. confort. tehnice ambianţă 2. preţ. estetice şi organice c. finisare. ambalare 4. concepţie constructivă.

Purtaţi discuţii privind răspunsurile care necesită îmbunătăţiri. schimbaţi foaia cu colegul/colega cu care aţi format pereche şi evaluaţi modul de realizare a cerinţelor.19 .Caracteristici de calitate ale produselor. întocmiţi o schemă structurală pentru sistemul de fabricaţie ales. Alegeţi câte un sistem de fabricaţie şi completaţi tabelul următor cu informaţiile solicitate.OLT Lucraţi în perechi! Transcrieţi pe o coală format A4 cerinţele solicitate la activităţile următoare: I. După modelul prezentat în figura 1. Caracteristici de calitate Descrierea caracteristicii sistemului ales tehnice economice estetice mentenabilitate II. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . După îndeplinirea sarcinilor cerute. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 45 .

cu precizarea denumirilor acestor sisteme şi un tabel ce va conţine caracteristicile de calitate ale celor două sisteme şi criteriile de evaluare a utilizării acestora.caracteristici ecologice.OLT Lucraţi în echipă! I.caracteristici economice. Formaţi grupe de 4 elevi.caracteristici tehnice. Formaţi grupe de 3-4 elevi. II. Fiecare echipă va realiza autoevaluarea activităţii desfăşurate şi o va argumenta în faţa colegilor. . .caracteristici estetice şi organice. .caracteristici de calitate. răspundeţi la următoarele sarcini: .mentenabilitate.eficienţă economică. . întocmiţi un dicţionar tematic care să cuprindă următorii termeni: . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 46 . Cu ajutorul unui dicţionar explicativ de termeni şi a informaţiilor găsite prin consultarea Internetului.calitate.elaboraţi un eseu de o pagină în care să precizaţi produsele realizate cu ajutorul sistemelor alese.caracteristici funcţionale.fiabilitate. .întocmiţi un pliant ce conţine fotografii pentru două tipuri de sisteme de fabricaţie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . . Pe baza informaţiilor adunate cu prilejul vizitei de documentare efectuate după parcurgerea capitolului „Metode de integrare sistemica a întreprinderii". . . . Câte un elev din fiecare grupă va prezenta colegilor pliantul şi eseul întocmite. Distribuiţi sarcinile în cadrul echipei şi completaţi portofoliul cu dicţionarul întocmit. . prezentarea sistemelor şi enumerarea avantajelor progresului tehnic.

apoi completează cu informaţiile potrivite spaţiile libere şi cele marcate.OLT Fișă de lucru Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Copiază. schema de mai jos. pe o coală format A4. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 47 . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .

economic. ecologice a. sau litera CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 48 . va permite obţinerea de produse: a. de competitivitate. c. Evaluarea utilizării sistemelor de fabricaţie presupune analizarea acestora pe următoarele criterii: a. mentenabilitatea d. concepţie constructivă. funcţionare fără defectări 3. automatizării. economice e. b. Dacă sistemul de fabricaţie este economic şi de calitate. iar în coloana B. b. creşterea costurilor. În coloana A sunt indicate diferite categorii de caracteristici de calitate. 2.Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie IML Toate subiectele sunt obligatorii. b. greutate. creşterea timpului normat.Caracteristici de calitate B .2. Realizaţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5). creşterea productivităţii muncii. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. d. estetic. I. tehnologic. preţ. flexibile. d. c. b. ecologic. d. 3. c. cheltuieli de întreţinere 4. exemple ale acestora. c) şi notaţi în dreptul ei litera A. rigide. calitativ.Exemple 1.3. culoare. execuţie. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. c. 0 soluţie prin care se poate îmbunătăţi competitivitatea întreprinderii constă în introducerea: a. 5. masa 2. b. ecologic. micşorarea bugetului de cheltuieli. Caracteristicile de calitate tehnice ale produselor se referă la: a. Utilizarea diverselor sisteme de fabricaţie în procesele de producţie este însoţită de: a. c. stil I. competitive. inteligente.1. ergonomie. d. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. estetice b. tehnice c. sistemelor rigide de fabricaţie. sistemelor integrate de producţie. funcţional. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. d. 4. poluarea apei 5. formă. A . mecanizării.OLT TEST DE EVALUARE . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . uşurinţă în întreţinere. estetic. Se acordă 10 puncte din oficiu. economic. Subiectul I_(30 de puncte) I. economic. conţinut în coloranţi f. b.

. Precizaţi orientările principale privind calitatea produselor...2.1.3.. b..... Cerinţele cumpărătorului se referă la:...... Realizarea unei sarcini de fabricaţie implică realizarea unor..F. după următoarea structură: a.. în norme interne (NI) sau în caiete de sarcini. Precizaţi avantajele utilizării diverselor tipuri de sisteme de fabricaţie.. a. În nici unul dintre sectoarele economice. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. apoi transformaţi-le pe cele false în enunţuri adevărate....energiei. calitate şi competitivitate. II... a...... b. II... Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: a. Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Evaluarea utilizării sistemelor de fabricaţie". Enumeraţi criteriile de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie... Definirea conceptelor de eficienţă economică. b. c.. Subiectul II (30 de puncte) II. competitivitatea nu este determinată de capacitatea producătorilor de a se adapta la schimbările tehnologice..... c. b.. Condiţiile de calitate corespunzătoare fiecărui produs sau materie primă nu sunt prevăzute în standarde....într-o anumită succesiune şi în anumite condiţii de.vieţii şi sănătăţii........economică.... Precizarea rolului informaticii în procesele de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 49 .. Menţionarea caracteristicilor de calitate ale produselor.. aspecte estetice plăcute.. c.la produsele industriale fabricate. Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de. protecţia mediului. Efectele economice ale utilizării unui sistem de fabricaţie care urmăreşte introducerea progresului tehnic se determină prin comparare cu rezultatele obţinute anterior aplicării acestuia.este însoţită de creşterea nivelului de..

b) holonul._(30 de puncte) I. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . b) complex. După tipul de fabricaţie ce defineşte relaţiile întreprindere-client. d) fabricaţia contractuală şi necontractuală. Elementul primar care stă la baza creării sistemelor de fabricaţie bionice este: a) holonul. d) organita. d) monitorizată şi premeditată. b) În flux. în serie şi masă. Se acordă 10 puncte din oficiu. Un automobil reprezintă un produs: a) standard. Subiectul I. c) celula. 3. 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 50 . de tip „bun de echipament". d) complex. b) fabricaţia în serie şi la comandă. În practică. c) la nivel de secţie şi la nivel de întreprindere. se disting următoarele tipuri de producţie: a) individuală. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. d) grupul. 5. c) fabricaţia directă şi la comandă.1. în serie şi masă. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.Capitolul 1 Notă. c) veriga. c) elementar. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5). b) modelonul.OLT TEST DE EVALUARE . se pot deosebi: a) fabricaţia la comandă. pe stoc şi mixtă. Sistemul de fabricaţie holonic utilizează ca unitate elementară: a) celula. 4. Toate subiectele sunt obligatorii. cu mare valoare adăugată.

. Tipul de fabricaţie al unui produs permite definirea relaţiilor. din punctul de vedere al destinaţiei f.. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a...... Identificaţi tipul sistemului de fabricaţie şi precizaţi subsistemele componente.Definiţi sistemul flexibil de fabricaţie.. b. Produsul este rezultatul. c. - client.. Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: a. produse de tip V a.... c. c) şi notaţi în dreptul ei litera A.2... în funcţie de numărul componentelor utilizate ca materie primă I.. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. produse principale e. II.2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 51 . b.. iar în coloana B. produse brute b. precum economia naţională.. în funcţie de proprietăţile produsului finit 2..3. a. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. Subiectul II... produse elementare c.. în principal... Modul de producţie al unui... criterii de clasificare a acestora. apoi transformaţi-le pe cele false în enunţuri adevărate.. societatea.... produse eterogene d. sau litera F. În coloana A sunt indicate diferite tipuri de produse.se caracterizează. din punctul de vedere al consumului final 5. Întreprinderea nu se poate defini ca sistem cibernetic. component al unor sisteme ierarhice superioare.. b..al unei activităţi umane. prin combinaţia dintre cantitatea de produse de fabrica lansată deodată şi fluxul procesului de producţie. Fractalele nu se organizează în mod individual şi nu integrează obiectivelor întreprinderii.... în funcţie de stadiul de prelucrare 4.1. după rezultatul obţinut în urma desfăşurării proceselor productive 3. II... Fabricaţia pentru stocare priveşte produsele puţin costisitoare sau de uz general fabricate în cantitate mare. 1..__(30 de puncte) II.I.Priviţi cu atenţie imaginea: a.3.

_(30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Sisteme flexibile de fabricaţie". având următoarea structură de idei: a.b. enumerarea a trei avantaje ale sistemelor flexibile de fabricaţie comparativ cu sistemele rigide de fabricaţie. enumerarea caracteristicilor unui sistem flexibil de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 52 . Indicaţi principalele caracteristici ale producţiei de unicate. definirea sistemului flexibil de fabricaţie. c. b. definirea celulei flexibile de prelucrare. Alcătuiţi schema structurală a sistemului de fabricaţie. e. d.4. II. Subiectul III. enumerarea celor trei stadii ale sistemelor flexibile de fabricaţie.

veţi fi capabili: 1. COMPONENȚA ȘI ANALIZA SISTEMELOR DE FABRICAȚIE COMPETENŢA Analizarea sistemelor şi a tehnologiilor de fabricaţie 2. CAPITOLUL 2. să identificaţi criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie 4. Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie 2. să identificaţi componentele sistemelor de fabricaţie 2. să aplicaţi metodele de analiză a sistemelor de fabricaţie folosind criteriile precizate CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 53 .2. să justificaţi alegerea criteriilor de analiză 5. Metode de analiză a sistemelor de fabricaţie OBIECTIVE După parcurgerea acestui capitol.3. să identificaţi fenomenele care au loc într-un proces de fabricaţie 3.1. Componente ale sistemelor de fabricaţie 2.

într-un sistem de fabricaţie materialele suferă procese de transformare chimică.Clasificarea variabilelor caracteristice CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 54 .1.mărimea variabilelor de ieşire (produs intermediar sau produs finit). sistemul de fabricaţie poate fi reprezentat ca un ansamblu de elemente între care există conexiuni şi interdependenţe. ca urmare. conduce la reprezentarea din figura 2. în care x i1 . Elemente şi subsisteme componente ale sistemelor de fabricaţie Parte componentă a procesului de producţie. Mărimile de ieşire sunt dependente atât de mărimile de intrare. Mărimile de intrare şi mărimile de ieşire se numesc variabile caracteristice şi pot fi grupate ca în figura 2.2 . e .1. modificarea factorilor de mediu etc). i. i . x e2 …x en reprezintă mărimile de ieşire din sistem. 2. asupra căruia se poate acţiona din exterior şi care.mărimea variabilelor de intrare (materii prime. sistemul de fabricaţie include activităţile prin care se intervine asupra materiei prime pentru a se obţine un produs finit sau un produs intermediar. materiale auxiliare). x i2 … x in reprezintă mărimile de intrare în sistem şi x e1 .Reprezentarea schematică a fabricaţiei Orice proces tehnologic care se desfăşoară cu ajutorul maşinilor utilajelor şi instalaţiilor industriale poate fi caracterizat prin intrări ş ieşiri de materiale.. Abordarea fabricaţiei ca un sistem în care intrările sunt transformate în ieşiri cu scopul realizării sarcinii de fabricaţie. precum şi acţiuni perturbatoare care sunt compensaţi prin mărimile de comandă. COMPONENTELE SISTEMELOR DE FABRICAŢIE 2. cât şi de factorii perturbatori şi de comandă.variabile de comandă. acţionează asupra mediului exterior. Fig. Fig. x p .1 . x p. energie. energie şi informaţii.2. fizică sau biologică. e) unde: x e .1.2. Această dependenţă poate fi exprimată matematic prin relaţia: xe = f(x i . 2.1. xi . la rândul său.factori perturbatori (variaţia compoziţiei materiei prime.

Conceptul de sistem conduce la o structură alcătuită din subsisteme subordonate executării funcţiei lui generale. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 55 . subsistemul de comandă şi subsistemul de control. ► parametrii tehnologici de funcţionare a utilajelor. investiţiile necesare producţiei. costul de producţie. astfel încât. Prin urmare. acestea având un caracter aleator. prin compensarea efectelor nedorite ale factorilor perturbatori. Principalii factori care caracterizează desfăşurarea proceselor tehnologice din cadrul sistemelor de fabricaţie la parametrii optimi sunt: consumul de materii prime. aceste variabile provin de la: ► variaţia compoziţiei chimice şi a structurii materiilor prime şi auxiliare. influenţată de uzură sau de întreţinerea necorespunzătoare. profit etc). denumite şi perturbaţii. protecţia lucrătorilor şi a mediului. Variabilele dependente intermediare pot fi: temperaturile şi presiunile din interiorul unor instalaţii. Variabilele dependente (de ieşire) pot fi de performanţă sau intermediare. astfel încât să fie obţinute performanţele cerute sistemului de fabricaţie (calitate._ Variabilele dependente intermediare sunt acele mărimi şi caracteristici care permit constatarea efectului modificării variabilelor independente. umiditate etc). înainte ca acest efect să se facă resimţit total sau parţial asupra variabilelor de performanţă. randamentul. sunt mărimi şi caracteristici care nu pot fi modificate de operator în sensul dorit. Variabilele dependente de performanţă sunt acele mărimi şi caracteristici care conduc la aprecierea performanţelor economice şi tehnice ale sistemului tehnologic. ► starea tehnică a utilajului. cantitate. ► calificarea personalului. cantitatea de produse secundare. Variabilele intermediare pot constitui un indicator important în operaţia de modificare a variabilelor comandabile (în special a parametrilor tehnologici de funcţionare a utilajelor). În conducerea efectivă a sistemelor tehnologice. Variabilele independente necomandabile. Se poate considera că un sistem de fabricaţie este alcătuit din mai multe subsisteme de rang inferior: subsistemul efector. la finalul fabricaţiei. Ca exemple de variabile dependente de performanţă. pot fi enumerate: ► cantitatea de materie primă şi de materiale auxiliare. ► fluctuaţia forţei de muncă. calitatea produselor rezultate. ► fluctuaţia preţului materiei prime. subsistemul logistic. productivitatea. costul produselor finite şi beneficiul obţinut. a materialelor şi a energiei. Ca exemple de variabile independente comandabile. calitatea produsului finit. ► formele de energie necesară şi tipurile de surse de energie. precum şi calitatea mediului. să se obţină valori optime ale variabilelor de performanţă. să se obţină rezultatele dorite. În general. pot fi enumerate: profitul. ► variaţia factorilor de mediu (temperatură. compoziţia chimică a produselor la ieşirea din anumite utilaje intermediare etc. ► nivelul tehnic al utilajelor. orice proces tehnologic este caracterizat prin variabile care intervin la intrarea şi la ieşirea din proces. ► conflictele de muncă etc. Variabilele independente comandabile sunt acele mărimi şi caracteristici care pot fi modificate de operator în sensul şi la valoarea dorită. ► calitatea materiei prime şi a materialelor auxiliare. astfel încât. cantitatea de produse principale. randamentul procesului de producţie. sau pe parcursul procesului. materiale auxiliare şi energie. se impune modificarea variabilelor comandabile de către factorii de decizie (operator sau calculator).

să se îndeplinească funcţia generală a sistemului de fabricaţie. energie şi informaţie se intercondiţionează direct. al sculelor. prin intermediul fluxului energetic.1.conflicte între subsistemele şi elementele componente. materiale energetice şi informaţionale. Interacţiunile şi interdependenţele care au loc între componentele sistemului pot avea urmări negative în funcţionarea unui sistem de fabricaţie. Aceste urmări constau în: . Subsistemul de Compară valorile realizate ale parametrilor ce definesc calitatea pieselor cu control valorile prescrise şi transmite informaţiile obţinute sistemului de comandă.blocări ale componentelor. ► Resursele umane reprezintă totalitatea angajaţilor implicaţi în desfăşurarea fabricaţiei. a compoziţiei fizico-chimice şi a caracte- efector risticilor obiectului muncii. prelucrare) Subsistemul Realizează transferul în spaţiu (manipulare. al pieselor finite. are caracteristici specifice fiecărui proces tehnologic şi reprezintă elementul esenţial al sistemului de fabricaţie. astfel încât să se realizeze mărirea valorii de întrebuinţare a produselor obţinute la ieşirea din sistem. al materialelor. prin activităţile sale.incertitudini în funcţionarea sistemului. resurse tehnico- materiale şi resurse energetice. cu precădere în cazul lansării în fabricaţie a unui nou produs. Subsistemul de Transformă şi distribuie fluxul informaţional astfel încât. sincronizarea executării operaţiilor. . în vederea obţinerii unor produse competitive.Funcţiile subsistemelor Denumire Funcţie subsistem Subsistemul Realizează modificarea formei. transport) şi în timp (depozitare) logistic al semifabricatelor.1. fluxurile de materiale şi materii prime. al deşeurilor. Subsistemul efector. denumit şi subsistem de lucru sau de prelucrare.1. Funcţiile îndeplinite de fiecare subsistem sunt cuprinse în tabelul 2. precum şi a resurselor umane necesare desfăşurării unei anumite activităţi de producţie. al aşchiilor. . prin interacţiuni comandă coordonate între toate componentele sistemului. Tabelul 2. Resursele implicate în procesul de fabricaţie se împart în resurse umane. al verificatoarelor. Subsistemul de comandă realizează atât comanda procesului de fabricaţie. Subsistemul de comandă şi subsistemul de control formează împreună sistemul informaţional. Într-un sistem de fabricaţie modern. prin combinarea directă a fluxurilor de materiale (de lucru sau de şi a celor de informaţie. a profitabilităţii. Partajarea resurselor Partajarea resurselor este procesul complex de proiectare raţională a fluxurilor de materii prime. chiar şi în sistemele CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 56 . Funcţia generală a unui sistem de fabricaţie este de a transforma un flux de materiale şi un flux de informaţii cu ajutorul unui flux de energie. Procesul de fabricaţie este condiţionat atât de funcţionarea corectă a fiecărui subsistem component interacţiuni . cât şi pe cea a maşinilor-unelte. cât şi de numeroasele care se stabilesc între aceste sisteme: partajarea resurselor. concurenţa. a performanţelor ecologice şi socio-umane ale întreprinderii.2. al lichidelor de ungere etc. în toate sistemele. Implicarea omului se face simţită. 2. în condiţiile creşterii productivităţii. . al dispozitivelor.

se consumă în cantităţi mici. Materiale recuperabile 7. Tehnologiile noi de fabricaţie sunt orientate către reducerea consumului de materii prime şi valorificarea tuturor componenţilor acestora. precum şi totalitatea echipamentelor. pentru pregătirea programelor şi efectuarea de reglaje şi. implicit.materiile prime-materialele iniţiale supuse transformărilor care au loc în procesul tehnologic. Aplicarea noilor tehnologii de producţie solicită nu numai o calificare superioară a personalului. ► vechimea în întreprindere. accesibilitatea materiilor prime și a materialelor utilizate. Pierderi tehnologice TOTAL TOTAL Din categoria materialelor intrate fac parte: . ► nivelul de calificare şi de inteligenţă al acestora. Produs finit 2. prin: ► numărul persoanelor angajate.materialele auxiliare . Resursele umane se caracterizează. utilizate în scopul reducerii consumurilor de materii prime şi. cât şi în procente (tabelul 2. în principal.). Produse secundare 4.şi de natura. uneori.materiale ajutătoare (coloranţi. Materiale auxiliare 2.se realizează atât în unităţi de masă (UM). În condiţiile în care varietatea şi complexitatea produselor industriale sunt în continuă creştere.Bilanţ de materiale MATERIALE INTRATE Cantitatea MATERIALE REZULTATE Cantitatea UM % UM % 1. Semifabricate 3. aditivi etc. Desfăşurarea fabricaţiei în condiţii optime este condiţionată . .pe lângă alți factori . pentru a face faţă problemelor complet noi care intervin în desfăşurarea procesului de producţie. ► structura profesională şi de vârstă a salariaţilor.2. energia. cel puţin ca personal de supraveghere şi întreţinere.automate de fabricaţie. pentru controlul calităţii produselor. . Exprimarea cantitativă a materialelor implicate în procesul tehnologic . comparativ cu materiile prime. personalul muncitor va trebui să se perfecţioneze continuu. Combustibili 4. ► Resursele tehnico-materiale includ materiile prime.intrate şi rezultate . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 57 . Tabelul 2. plastifianţi. trecerea de la maşini-unelte tradiţionale la maşini cu comandă numerică). Conţinutul acestuia depinde de tipul şi de particularităţile procesului tehnologic. a costurilor de fabricaţie. Materii prime 1. maşinilor instalaţiilor componente ale sistemului de fabricaţie. Deşeuri 5. Rebuturi 6.materialele recuperate din alte procese de fabricaţie. materialele. Bilanţul de materiale este un document în care se exprimă cantitativ transformările la care sunt supuse în timpul fabricaţiei materiile prime şi materialele. ci şi capacitatea acestuia de a se adapta numeroaselor meserii noi şi de a-şi lărgi domeniul de competenţă (de exemplu. Materiale recuperate 3.) care participă la transformarea materiei prime şi fără de care nu s-ar putea realiza produsul finit.2 . Ele se regăsesc în proporţia cea mai mare în produsul finit. combustibilii calculaţi în bilanţul de materiale numai în cazul în care reacţionează cu materia primă şi materialele. calitatea.

Calcularea bilanţului se face aplicând legea conservării masei: suma maselor materialelor intrate este egală cu suma maselor materialelor rezultate din proces.3 . . în scopul recuperării materiei prime şi al reducerii consumurilor specifice şi a cheltuielilor materiale (de exemplu. . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 58 . reprezentând postul din bilanţul de materiale care egalizează totalul în cele două coloane. Fig. în scopul lărgirii bazei de materii prime.pierderile tehnologice.produsele secundare . Bilanţul antecalculat se realizează înaintea începerii procesului de fabricaţie şi are ca scop estimarea cantităţii de materiale de intrare necesare fabricaţiei unui produs. în etapa de proiectare.produse cu un anumit grad de prelucrare.produse rezultate din procesul tehnologic alături de produsul principal. ceea ce se reflectă în rezultate financiare pozitive la nivelul agentului economic.Deşeuri rezultate în urma strunjirii . 2. Din grupa materialelor rezultate fac parte: . aşchiile rezultate la prelucrarea prin strunjire. care îndeplinesc condiţiile de calitate specificate în documentaţia tehnologică. fig.obţinute după ultima etapă a procesului tehnologic.deşeurile .scopul principal al activităţii întreprinderii industriale .3).părţi din materia primă. 2. Rebuturile pot fi: • recuperabile. zgura rezultată din procesul de obţinere a fontei de primă fuziune). dacă nu pot fi reintroduse într-un proces de fabricaţie. bilanţul de materiale pentru un proces de fabricaţie poate fi antecalculat şi postcalculat. în funcţie de momentul la care se alcătuieşte. Gama acestor produse este foarte complexă. care pot fi refolosite în cadrul aceluiaşi proces tehnologic sau în altul.produsele finite (denumite şi produse principale) . .semifabricatele . dacă defectele pot fi remediate prin operaţii suplimentare sau pot fi valorificate împreună cu deşeurile de fabricaţie. . • nerecuperabile. destinate a fi prelucrate în continuare în scopul obţinerii produsului finit. în funcţie de specificul fiecărui domeniu industrial. el permite compararea mai multor procese tehnologice care pot fi folosite pentru obţinerea aceluiaşi produs. dar în cantităţi mult mai mici (de exemplu. Ponderea cât mai redusă a pierderilor tehnologice constituie una dintre căile de eficientizare a proceselor tehnologice.produse finite care nu corespund cerinţelor de calitate înscrise în documentaţia tehnică a produsului şi cerute de către beneficiar.rebuturile .

deoarece acesta implică consumarea unei anumite cantităţi de energie. în principal. potrivit tactului de funcţionare stabilit. exprimat în ore. termică sau electrică). sub formă de energie electrică sau termică.producţia prevăzută a se executa pe linie în perioada considerată. Cantitatea de energie necesară se calculează cu ajutorul bilanţului energetic. 2. prin permanentizarea executării unei operaţii sau a unui grup de operaţii pe anumite locuri de muncă. Pierderile de energie sunt determinate de: . Un bilanţ energetic se exprimă printr-o singură formă de energie (de obicei. numai o parte devine energie utilă. fără timpi de aşteptare între operaţii.3. conducând la îmbunătăţirea consumurilor specifice. Bilanţul de materiale poate fi întocmit pentru fiecare parte a procesului tehnologic (bilanţ parţial) sau pentru întregul proces tehnologic (bilanţ total). Tp . ale utilajelor sau ale instalaţiilor utilizate.1. sincronizarea executării operaţiilor este obligatorie. în general.energia pierdută. Sincronizarea Sincronizarea constă în asigurarea continuităţii execuţiei operaţiilor pe liniile de producţie în flux.starea tehnică a utilajelor folosite.imperfecţiuni de natură energetică ale proceselor tehnologice.fondul de timp disponibil al liniei. iar trecerea produselor de la o operaţie la alta se face în mod continuu. bilanţul energetic poate fi antecalculat sau postcalculat. Se exprimă în minute pe bucată. Similar bilanţului de materiale. . Eu .energia utilă. Din energia intrată. unde: Td . Tactul de producţie (T) reprezintă intervalul de timp la care un produs iese sub formă finită de pe linie şi se calculează ca raport între fondul de timp disponibil al liniei pe perioada considerată şi cantitatea de producţie prevăzută a se executa pe linie în această perioadă. care se bazează pe legea conservării energiei şi se exprimă prin relaţia: Ei = Eu + Ep unde: E i . Liniile de producţie în flux continuu se caracterizează. transmisă din exterior. Există şi procese de fabricaţie în care o parte din energia necesară desfăşurării lor rezultă din însuşi procesul tehnologic. El permite compararea etapei de proiectare cu cea de fabricaţie. . ► Resursele energetice au un rol important în desfăşurarea oricărui proces de fabricaţie.energia intrată (disponibilă).imperfecţiunile tehnico-constructive ale echipamentelor. Energia necesară este. Ep . În cazul liniilor de producţie în flux continuu. parţial sau total.calitatea materiilor prime şi a materialelor. Bilanţul postcalculat se întocmeşte la sfârşitul unei perioade de activitate şi stabileşte cantităţile de materii prime şi de materiale consumate. sub formă de căldură degajată din reacţiile exoterme. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 59 . ale maşinilor-unelte. . restul reprezentând pierderi energetice.

15 minute şi. se consideră o linie de producţie în flux. Tabelul 2.) 5 10 15 5 Numărul de maşini 12 3 1 Reprezentarea grafică a executării produselor P1 P2. pe care se execută patru operaţii. Pentru exemplificarea sincronizării. mărimea tactului fiind de 5 minute. Pentru ca această linie să funcţioneze sincronizat. Sincronizarea operaţiilor este realizată în condiţiile în care timpul executării fiecărei operaţii.durata tactului de producţie. maşini execută operaţia III în paralel. Sincronizarea executării operațiilor Operaţia I II III IV Timpul executării (min. de pe liniile în flux continuu se calculează în funcţie de durata fiecărei operaţii şi de mărimea tactului. În cazul în care durata operaţiei este egală cu mărimea tactului (t i = T). t i . . maşină execută operaţia IV. pentru a nu exista timpi de aşteptare. cu duratele di 5 minute. Datele referitoare la numărul de operaţii executate. 10 minute. T . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 60 .. precum şi intervalul de timp în care produsele trec de la o operaţie la alta. Deoarece operaţia III se execută în 15 minute. operaţia I se execută în acelaşi interval de timp pentru trei produse.3.4. respectiv. timpul necesar executării fiecărei operaţii şi numărul de maşini necesare pentru a îndeplini condiţia de sincronizare pot fi centralizate conform tabelului 2.. unde: N lmi .numărul locurilor de muncă.M7 ale unei linii de producţie în flux continuu este prezentată în figura 2.3. P3 pe maşinile M1 M2. se determină numărul de maşini necesare care vor lucra în paralel pentru executarea fiecărei operaţii. maşini execută operaţia II în paralel. Numărul de maşini se calculează prin aplicarea relaţiei: maşină execută operaţia I. numărul de locuri de muncă pentru operaţia i (N lmi ). Pentru a se îndeplini această condiţie. numărul locurilor de muncă este egal cu 1.. de 5 minute. sunt egale cu tactul de producţie sau cu un multiplu al acestuia. egală cu T sau cu un multiplu al acesteia.durata operaţiei i.

electrotehnică ş. intră pe maşina 3 (pe maşina 2 nu s-a terminat încă execuţia primului produs). Concurenţa Piaţa reprezintă elementul de referinţă pentru activităţile desfăşurate într-o întreprindere.stimulează progresul economic şi incită concurenţii la iniţiativă. inovaţia. fără a exista produse în aşteptare la maşini şi nici timpi de nefuncţionare a maşinilor din cauza lipsei de produse.în funcţie de operaţie.diferenţiază şi diversifică oferta. cadrul în care este verificată oportunitatea produselor obţinute. produsul P 1 trece la maşina 2. 2. asigurându-se o încărcare completă a acestora. eliminându-i pe cei lipsiţi de eficienţă. alături de cerere şi ofertă. egale cu tactul de producţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 61 . Pe maşina 1 intră produsul P2. concurenţa conduce întreprinderile către o evoluţie permanentă.). Premisa existenţei concurenţei este libertatea formării preţului.4 . Concurenţa reprezintă. creativitate şi inovare. Din reprezentările grafice din figura 2. Concurenţa poate fi definită ca o competiţie. produsul P3 intră pe maşina 2. a flexibilităţii producţiei şi a economisirii resurselor tehnico-materiale. duce la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. timp Produsele P 1 . pe maşina 1. în condiţiile dezvoltării tehnico-economice actuale. o manifestare a liberei iniţiative. electronică.diferenţiază agenţii economici.Reprezentarea grafică a executării operaţiilor pe maşinile unei linii de producţie în flux continuu A - în funcţie de operaţie şi maşină. maşină. după executarea primei operaţii pe maşina 1.4 se observă că intrarea şi ieşirea produselor pe linia de fabricaţie se realizează la intervale de timp bine determinate. . În acelaşi mod continuă executarea celorlalte operaţii. care. o întrecere între agenţii economici. a productivităţii muncii. Principalele funcţii ale concurenţei sunt: . capacitatea de asumare a riscurilor în scopul creşterii eficienţei economice prin creşterea calităţii produselor. P2 şi P3 se execută.Fig. Prelucrarea se realizează în mod continuu. în scopul realizării schimbului la preţurile stabilite prin negociere. fără întreruperi. B . fiecare subiect acţionând din interes propriu. avantajându-i pe cei creativi. . Liniile de producţie în flux continuu caracterizate prin sincronizarea executării operaţiilor se utilizează cu maximă eficacitate în cazul producţiei de masă din numeroase domenii industriale (construcţii de maşini. pe care s-a terminat execuţia produsului P 1 .a.salubrizează viaţa economică. După executarea primei operaţii. Maşinile funcţionează în mod continuu. Totodată. la identificarea domeniilor în care întreprinderea trebuie să-şi optimizeze activităţile pentru a deveni competitivă. După executarea primei operaţii pe maşina 1. . Concurenţa conduce la necesitatea de autocunoaştere. succesiv. una dintre trăsăturile definitorii ale pieţei.4. locul de confruntare între cererea şi oferta de bunuri. concurenţa stimulează creativitatea. 2.1. abili şi competenţi.

permite determinarea celor mai bune decizii şi opţiuni pentru entităţile economice. adică în rândul concurenţei. Această metodă presupune căutarea soluţiilor de reducere a costurilor în afara întreprinderii. Scopul acestei tehnici este de a deveni cel mai bun producător din domeniu. în scopul reducerii costurilor de producţie. Rezultatele obţinute de competitori sunt comparate cu cele proprii.. Etalonarea concurenţială se numără printre tehnicile utilizate frecvent în activitatea productivă. în rândul agenţilor economici producători ai aceloraşi tipuri de produse. sunt identificate punctele slabe ale producţiei şi se propun metode de ameliorare a acestora. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 62 .

Care este condiţia necesară sincronizării în executarea operaţiilor? 10.OLT EVALUARE Identificaţi componentele sistemelor de fabricaţie şi interacţiunile dintre componente. Ce categorii de resurse sunt implicate în realizarea funcţiei generale a sistemelor de fabricaţie? 9. Enumeraţi patru exemple de variabile independente comandabile. 5. Ce sunt variabilele caracteristice ale unui sistem de fabricaţie? 2. răspunzând cerinţelor următoare: 1. Care este funcţia generală a unui sistem de fabricaţie? 8. Care sunt subsistemele componente ale unui sistem de fabricaţie? 6. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 63 . Enumeraţi grupele de variabile caracteristice ale unui sistem de fabricaţie. Definiţi termenul concurenţă şi explicaţi în ce constă „etalonarea concurenţială". Ce sunt variabilele independente comandabile? 4. Indicaţi pentru fiecare subsistem component funcţia îndeplinită în sistem. 3. 7. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . presiunea din interiorul instalaţiei. productivitatea. calificarea personalului. conflictele de muncă. Variabile Variabile Variabile Variabile independente independente dependente de dependente comandabile necomandabile performanţă intermediare II.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! I. nivelul tehnic al utilajelor. durata uneia dintre operaţii este de 10 minute. În cadrul unei linii de producţie în flux continuu. variaţia temperaturii. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 64 . Citiţi cu atenţie variabilele caracteristice sistemelor de fabricaţie enumerate mai jos şi apoi plasaţi-le în grupele înscrise în tabel: starea tehnică a utilajului. parametrii tehnologici de funcţionare a utilajelor. cantitatea de materie primă. temperatura din interiorul instalaţiei. scrieţi relaţia de calcul şi determinaţi numărul de maşini necesar pentru executarea acestei operaţii în paralel. costul de producţie. Ştiind că tactul liniei este de 2 minute.

b) n • 3. 2. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . durata fiecărei operaţii poate fi scrisă sub forma: a) n • 2. Motivaţi răspunsul! CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 65 . c) n • 4. Explicaţi în ce constă partajarea resurselor materiale într-un sistem de fabricaţie şi enumeraţi grupele de materiale intrate şi de materiale rezultate din sistem.OLT Lucraţi în perechi!_ 1. d) n • 5. având mărimea tactului de 3 minute. Pentru a îndeplini condiţia de sincronizare. Se consideră o linie de producţie în flux continuu. unde n N * .

Componentele portofoliului pot fi realizate individual sau în echipă. Pentru acest capitol. reviste cu conţinut tehnic etc. d. Atenţie! . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . în ce constă sincronizarea operaţiilor? d. având următoarea structură de idei: a. Fiecare membru al echipei va răspunde uneia dintre cerinţele: a. Menţionaţi două avantaje ale sincronizării execuţiei operaţiilor. Puteţi lucra şi în perechi sau în echipe. Utilizaţi surse de informare accesibile (internet. Precizarea funcţiei generale a sistemului. Exemple de resurse tehnico-materiale implicate în sistem. Enumerarea subansamblurilor componente. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 66 .OLT Lucraţi în echipă!_ 1. . în care este reprezentată grafic executarea operaţiilor pe maşinile unei linii de producţie în flux continuu. asemănător celui întocmit la capitolul 1. Prezentaţi lucrarea în faţa colegilor.Stabiliţi.) şi realizaţi un eseu cu tema „Componentele sistemelor de fabricaţie". termenele de finalizare a fiecărui component. veţi realiza un portofoliu cu tema „Componenţa şi analiza sistemelor de fabricaţie". Formaţi echipe de câte patru colegi. Care este timpul executării fiecărei operaţii? b. modalităţile de prezentare şi de evaluare. manual. Funcţiile concurenţei. Definirea sistemului de fabricaţie. Care este numărul de maşini utilizate pentru execuţia fiecărei operaţii? c. de comun acord cu profesorul. 2. c. .Fişele de lucru pot fi incluse în portofoliu. b. Analizaţi figura de mai jos. e. cu tactul de 2 minute.

apoi completează spaţiile marcate cu denumirile celor două grupe de variabile caracteristice. respectiv cu exemple de variabile. schema de mai jos. pe o foaie format A4. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .OLT Fișă de lucru Variabilele caracteristice sistemelor de fabricaţie Copiază. conform tipurilor specificate în fiecare căsuţă. Această fişă de lucru va completa conţinutul portofoliului! CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 67 .

Materiale recuperate 10 3. 3. Materiale recuperabile 5 X 7. rezultatele obţinute. pe caiet. 2. Copiază. Semifabricate 0 0 3. Deşeuri 3 X 5. Purtaţi discuţii pe marginea rezultatelor incorecte şi apreciaţi modalităţi de îmbunătăţire a acestora. Combustibili 0 4. Produs finit 122 X 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 68 . Produse secundare 0 0 4. Materiale auxiliare 5 2. MATERIALE INTRATE Cantitatea MATERIALE REZULTATE Cantitatea UM % UM % 1. Materii prime 120 1. bilanţul de materiale din figura de mai jos. Interpretează. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Aplică legea conservării maselor şi completează căsuţele marcate cu x. în scris.OLT FIȘĂ DE LUCRU Partajarea resurselor materiale 1. Pierderi tehnologice X X TOTAL 135 TOTAL X X Schimbă fişa de lucru cu cea a colegului/colegei de bancă şi apreciază rezultatele acestuia/acesteia. Rebuturi 0 0 6.

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data
SLATINA - OLT

FIȘĂ DE LUCRU Sincronizarea executării operaţiilor
Pe o linie de producţie în flux continuu, al cărei tact este de 5 minute, se
execută un număr de 9500 de piese, lucrându-se în două schimburi a câte
8 ore pe zi, iar timpul afectat executării unei grupe de operaţii la un loc de
muncă este de 10 minute. Transcrie situaţia-problemă prezentată şi
răspunde cerinţelor următoare:
1. Utilizează simbolurile precizate în textul lecţiilor şi exprimă fiecare
mărime dată în enunţ.
2. Determină pas cu pas, folosind relaţiile de calcul indicate:
a. fondul de timp disponibil;
b. numărul de ore lucrate pe zi;
c. numărul de zile necesare pentru a obţine volumul de piese menţionat;
d. numărul de locuri de muncă.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 69

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data
SLATINA - OLT

TEST DE EVALUARE - Componentele sistemelor de
fabricaţie

Notă. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (15 puncte)
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5), scrieţi litera
corespunzătoare răspunsului corect.
1. Cantitatea de materie primă utilizată într-un sistem de fabricaţie
face parte din categoria variabilelor:
a. independente comandabile;
b. independente necomandabile;
c. dependente de performanţă;
d. dependente intermediare.
2. Funcţia de modificare a formei, a compoziţiei fizico-chimice şi a
caracteristicilor obiectului muncii este realizată de subsistemul:
a. de control;
b. de comandă;
c. logistic;
d. efector.
3. Documentul în care se exprimă cantitativ transformările la care
sunt supuse materiile prime şi materialele în timpul fabricaţiei se numeşte:
a. fişă tehnologică;
b. plan de operaţii;
c. bilanţ de materiale;
d. bilanţ energetic.
4. Etalonarea concurenţială este una dintre tehnicile utilizate în
activitatea productivă în scopul:
a. reducerii costurilor de producţie;
b. măririi costurilor de producţie;
c. diferenţierii agenţilor economici;
d. sincronizării operaţiilor.
5. Produsele finite care nu corespund cerinţelor de calitate înscrise în
documentaţia tehnică a produsului şi cerute de către beneficiar se numesc:
a. deşeuri;
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 70

b. rebuturi;
c. materiale auxiliare;
d. pierderi tehnologice.
Subiectul II_(30 puncte)
1. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi
în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat, sau litera
F, dacă apreciaţi că răspunsul este fals, apoi modificaţi-le pe cele false,
astfel încât să fie adevărate.
a. Fluctuaţia preţului materiei prime, al materialelor şi al energiei face
parte din categoria variabilelor independente comandabile.
b. Ponderea cât mai redusă a pierderilor tehnologice constituie una dintre
căile de eficientizare a proceselor tehnologice.
c. Operaţiile de transport şi manipulare a semifabricatelor sunt realizate de
subsistemul efector.
2. Scrieţi pe foaia de lucrare informaţia corectă care completează
spaţiile libere din enunţurile de mai jos:
a. Variabilele.......................pot fi comandabile şi necomandabile.
b. Sistemul de comandă şi sistemul de control formează împreună
sistemul................
c. Sincronizarea executării........................este obligatorie în cazul liniilor
de producţie în flux continuu.
Subiectul III_(45 puncte)
Pe o linie de producţie în flux, care funcţionează sincronizat, se execută
trei operaţii, tactul de producţie al liniei fiind de 4 minute. Prima operaţie
se execută în 4 minute, a doua operaţie în 12 minute şi a treia în 4 minute.
Răspundeţi cerinţelor:
1. Calculaţi numărul de maşini necesare pentru executarea fiecărei
operaţii.
2. Determinaţi numărul de locuri de muncă.
3. Reprezentaţi grafic executarea produselor pe linia de producţie în
funcţie de operaţie, maşină şi timp.
4. Precizaţi avantajele sistemelor de fabricaţie caracterizate prin
sincronizarea executării operaţiilor.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 71

ceea ce a condus la apariţia unei noi discipline . omul devine operator şi conducător al procesului tehnologic. organizarea muncii trebuie să asigure evitarea efortului fizic şi intelectual inutil. Ergonomia este disciplina care se ocupă cu studiul relaţiilor om . în sensul că. medicina muncii. care studiază munca sub toate aspectele ei: fizice. igiena muncii. combaterea zgomotului. antropometria. Pentru procesele manuale sau manual-mecanice. economia etc. din executant.factorul uman. organizarea şi amenajarea locului de muncă. a automatizării şi a robotizării fabricaţiei. Ergonomia integrează cunoştinţe dintr-o varietate de discipline care includ anatomia. rezultatele activităţii. Realizarea acestor deziderate conduce la instituirea unor motivaţii care să facă plăcută şi interesantă activitatea angajatului. Principalele criterii de analiză ale sistemelor de fabricaţie sunt: ergonomia.4. ştiinţele tehnice.mediul industrial şi influenţa sa asupra omului. 2.mediu. . fiziologia. a condus la schimbarea raportului dintre munca fizică şi munca intelectuală.orientarea şi selecţia riguroasă a factorului uman. evaluarea riscului. examinând fiecare dintre părţile componentele ale acestora.1. trepidaţiilor. Managementul resurselor umane. având ca scop optimizarea activităţii omului şi a performanţelor sistemului din care acesta face parte. să creeze o ambianţă psihică optimă şi o securitate maximă a muncii. condiţiile de viaţă şi de muncă. atribuţiile locului de muncă. tipurile de echipamente şi tehnologiile de fabricaţie. cognitive. . a vibraţiilor. Ergonomia Componenta cea mai importantă a unui sistem de fabricaţie o constituie factorul uman.). limitele capacităţii omului sunt puse în corelaţie cu munca de către ergonomie. sociologia. CRITERII DE ANALIZA A SISTEMELOR DE FABRICAŢIE Criteriile de analiză stabilesc principiile normele. . Studiile specifice organizării ergonomice a fabricaţiei sunt îndreptate spre: . oamenii au devenit mai exigenţi în ceea ce priveşte confortul. 2.4 .reorientarea profesională. materializat prin introducerea mecanizării. .crearea unei ambianţe care să asigure securitate şi ^ .proiectarea echipamentelor în concordanţă cu posibilităţile umane.maşină . .repartizarea raţională a sarcinilor. Tabelul 2.Principiile economiei de mişcări CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 72 . Pe măsura dezvoltării societăţii. să înlăturare influenţele nocive ale unor microclimate excesive.economia energetică a organismului uman (economia de mişcări).2. organizaţionale şi de mediu.concepţia de organizare a locului de muncă. Progresul tehnic. ► Privitor la factorul uman. Scopul acestei discipline este acela de a crea condiţii de muncă şi viaţă care să conducă la solicitarea factorului uman în limitele posibilităţilor lui biologice. definirea şi aprecierea sistemelor de fabricaţie. este important a se respecta principiile economiei de mişcări (tabelul 2.ergonomia. punctele de vedere pe baza cărora se realizează clasificarea. Pentru aceasta. sociale. . confort. optimizarea activităţii omului implică îndeplinirea următoarelor condiţii: . psihologia. .2.

omenesc Munca să fie astfel organizată încât să permită un ritm uşor şi natural. precum şi naturii şi caracteristicilor sarcinii de muncă.asigurarea posibilităţii de mişcare şi de modificare a poziţiei în timpul lucrului. Elementele componente să asigure unghiul vizual optim şi o poziţie confortabilă în timpul lucrului. Dacă se impune o singură poziţie. împreună c~u Ministerul Sănătăţii şi Familiei în anul 2002. trebuie să se asigure executantului posibilitatea alternării poziţiei aşezat cu cea ortostatică.Sfera de aplicabilitate Principii ergonomice 1.Aplicabile Dimensiunile echipamentului să fie corelate cu datele echipamentului tehnic antropometrice ale executantului. Inima nu este alimentată cu o cantitate suficientă de sânge. funcţionale şi de securitate ale echipamentului tehnic trebuie să corespundă particularităţilor constitutive. psihofiziologice şi mentale ale operatorului.Aplicabile corpului Să existe o interdependenţă a mâinilor şi a braţelor. lucrări care implică mânuirea pieselor grele etc. Materialele să fie plasate aproape de locul de utilizare. fiziologice şi psihologice ale omului. Să existe un loc bine definit pentru fiecare material. . Aceasta poate duce la umflarea picioarelor.manipularea corectă a materialelor.respectarea înălţimii planului de lucru în funcţie de poziţia angajatului (aşezat sau ortostatic) şi de tipul de activitate (lucrări manuale. . 3.) În lucrarea amintită mai sus. În timpul activităţii. . o poziţie de lucru confortabilă. .Aplicabile locului de Pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele care se muncă utilizează în ziua respectivă. 2. este de preferat poziţia aşezat. La polul opus se situează muncile în ritm accelerat. .utilizarea echipamentelor tehnice care respectă reglementările în vigoare.asigurarea circulaţiei uşoare şi rapide a materiilor prime. oriunde este posibil. dar şi de caracteristicile echipamentului utilizat. ► Concepţia de organizare a locului de muncă are la bază principiile ergonomice în organizarea locului de muncă. Dintre aceste principii obligatoriu de respectat în organizarea oricărui loc de muncă. .optimizarea fluxului tehnologic. . sunt stabilite principiile ergonomice de proiectare şi utilizare a echipamentelor tehnice.caracteristicile constructive.dimensionarea locului de muncă în funcţie de particularităţile anatomice. lucrări de precizie.asigurarea căilor de circulaţie între posturile de lucru. . care duc la intensificarea circulaţiei sângelui. Dintre acestea pot fi enumerate: . lucrări de birou. care sunt specificate în „Normele generale" de sănătate şi securitate în muncă elaborate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.amplasarea echipamentului tehnic trebuie să asigure realizarea cu uşurinţă a operaţiilor pe care le efectuează operatorul. pot fi enumerate următoarele: .amenajarea corespunzătoare a spaţiului de lucru. . Un loc de muncă care necesită o poziţie ortostatică implică o solicitare intensivă a picioarelor. mişcări în conformitate cu ritmurile CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 73 . iar individul se va simţi obosit. Mişcările care cer precizie mare să nu implice un efort muscular important. a materialelor şi a produselor. deoarece muşchii nu se mişcă suficient pentru a pompa spre inimă cantitatea de sânge necesară. din cauza efortului fizic depus.

tragere sau deplasare a maselor grele. temperatură ridicată etc.sarcină . care se realizează în încăperile de lucru cu mijloace care să asigure condiţiile de calitate a mediului prin eliminarea sau reducerea până la limita admisă a următoarelor elemente: fumuri. Afecţiuni respiratorii Pulberi. de viteza curenţilor de aer şi de temperatura suprafeţelor din zona de lucru. vibraţii.operator ► Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului în derularea procesului de producţie constituie. căldură. Nerespectarea condiţiilor de mediu poate conduce. Cauzele bolilor profesionale sau ale accidentărilor. presiune. Manipularea manuală a maselor (Fig. sunt factori proprii elementelor componente ale sistemului de muncă care au provocat accidentul sau boala profesională şi care. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme în procesul de muncă. enumerate în tabelul 2. cerinţe de forţă situate la un nivel acceptabil. . stres etc. Afecţiuni neuropsihice Zgomot. . pe lângă alţeconsecinte.5) poate cauza afecţiuni ale sistemului musculo- scheletic. împingere. temperatură ridicată. exploatate astfel încât să asigure protecţie împotriva pericolelor generate de sarcina electrică. automatizării şi robotizării fabricaţiei -. întreţinute. 2.iluminat.5 .organele de comandă ale echipamentului tehnic trebuie să fie vizibile. În ţările UE. susţinere. vibraţii. pe locul al doilea situându-se stresul în muncă. . Tabelul 2. Boala profesională reprezintă o afecţiune cauzată de agenţi nocivi fizici. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 74 . substanţe toxice sau iritante. în principal.pornirea echipamentului tehnic trebuie să fie posibilă numai printr-o acţiune voluntară a operatorului.Microclimat nefavorabil.ventilaţie. vapori toxici. înainte de producerea acestor evenimente. de asemenea o preocupare a ergonomiei. Proiectarea echipamentelor tehnice trebuie să aibă în vedere toate interacţiunile acestuia din procesul muncii: echipament . la apariţia bolilor profesionale. determinat de temperatura şi umiditatea aerului din încăpere. principala cauză de îmbolnăvire legată de activitatea profesională este manipularea manuală a maselor la locul de muncă. gaze iritante etc. el se menţine totuşi la un nivel ridicat. astfel încât manevrarea lor să nu genereze riscuri suplimentare. Deşi în ultimii ani procentul lucrătorilor care efectuează operaţii de manipulare manuală a maselor a scăzut .ca urmare a mecanizării.naturale ale corpului. stres Cardiopatie ischemică Solicitări fizice şi psihice crescute Afecţiuni osteo-musculo. chimici sau biologici caracteristici locului de muncă. gaze. la: . identificabile cu uşurinţă şi marcate corespunzător. .5. constituiau factori de risc. substanţe explozive. Afecţiuni digestive Noxe chimice.echipamentele electrice trebuie să fie proiectate.microclimat. . curenţi de aer.Boli legate de profesie şi principalele lor cauze potenţiale Boli legate de profesie Factori profesionali cauzali Hipertensiune arterială Zgomot. vibraţii. zgomot. Factorii legaţi de mediul (ambianţa) în care se desfăşoară munca se referă. aproximativ 35% dintre lucrători declarând că execută operaţii de ridicare. umiditate. aşezare. vibraţii. reducerea spaţiului şi a timpului de deplasare. postură incomodă etc. pulberi. fracturi etc).mediu . amplasarea lor se va face în afara zonei periculoase. montate. precum şi traumatisme acute produse prin accidentare (tăieturi. efort fizic articulare crescut.

Evaluarea riscului constituie o cerinţă a managementului şi îndeplineşte funcţia de monitorizare a factorilor de risc şi de aplicare de măsuri de prevenire. ► efectuarea studiilor de fezabilitate. vârstă.Evaluarea riscurilor profesionale 1.5 . care să prejudicieze activitatea întreprinderii. Fig. acoperire a daunelor. 2. Evaluarea riscului profesional are ca scop menţinerea sănătăţii şi asigurarea securităţii lucrătorilor. sarcinile de muncă executate.6. Colectarea este etapa în care se culeg informaţii despre: poziţia locului de muncă. Fig. obiective care se realizează prin: ► tehnici de prevenire. persoane cu disabilităţi etc). ca urmare a expunerii la un pericol la locul de muncă. Evaluarea riscurilor profesionale necesită parcurgerea etapelor enumerate în figura 2. persoanele angajate (sex. deteriorări ale echipamentelor (risc tehnic). echipamentele tehnice utilizate. Evaluarea riscului Riscul reprezintă posibilitatea (probabilitatea) apariţiei unor evenimente nedorite. limitare sau contracarare a consecinţelor acestora. pierderi de producţie (risc economic). Riscul profesional se referă la probabilitatea producerii unei vătămări sau îmbolnăviri a lucrătorului.2. procedeele tehnologice utilizate. contribuind la creşterea competitivităţii şi a productivităţii întreprinderii. materialele prelucrate. pericolele identificate şi măsurile de protecţie aplicate. 2. ► alegerea optimă a tehnologiilor şi a echipamentelor tehnice. Într-un sistem de fabricaţie pot apărea riscuri care determină: accidente şi îmbolnăviri (risc profesional).6 . ► efectuarea instructajului la locul de muncă etc.2. supraveghere.Manipularea manuală a maselor 2. ► pregătirea profesională a angajaţilor. Aceste informaţii se obţin prin: CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 75 .

discuţii cu angajaţii etc. Indiferent de structura sistemului tehnologic.7). semifabricate etc.2. Aceasta reprezintă un document centralizator al operaţiilor efectuate în etapele precedente. care este specifică fiecărui loc de muncă. Aceasta cuprinde date despre: tipul activităţii. protecţie utilizate Evaluarea riscurilor reducerii riscurilor Riscul tehnic poate fi generat de funcţionarea utilajelor. Pericol Măsuri de prevenire/ Estimarea/ Activităţi planificate în scopul Crt. factorii de mediu. Tabelul 2.7 . în funcţie de gravitatea consecinţelor.6 . prin intermediul mijloacelor de muncă. standarde şi alte prescripţii legale.) şi obiecte ale muncii (materii prime. 2. 3. Se va ţine cont şi de sexul. Pericolele identificate de către angajator sunt structurate în Fişa de expunere la riscuri profesionale. implicarea lucrătorilor este obligatorie.. reducerea factorilor de risc se poate realiza prin analiza fenomenelor stocastice (întâmplătoare) care pot apărea în derularea procesului de producţie.Fişă de evaluare a riscurilor Nr. .studierea datelor tehnice despre: echipamente şi materiale folosite. Pentru fiecare risc identificat. Elaborarea documentaţiei este etapa care constă în completarea Fişei de evaluare a riscurilor (tabelul 2. 2. Evaluarea riscurilor constă în estimarea probabilităţii şi a gravităţii consecinţelor şi încadrarea riscului ca fiind acceptabil sau inacceptabil. scule şi dispozitive etc. pentru CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 76 . materiale. prevăzute în etapa de proiectare a procesului. utilaje. Atribuţiile locului de muncă Locul de muncă reprezintă cel mai mic compartiment productiv înzestrat cu mijloace de muncă (maşini.Evaluarea riscului Probabilitate Gravitatea consecinţelor Vătămare Vătămare Vătămare moderată medie gravă Puţin probabil Mied) Mied) Mediu(2) Probabil Mied) Mediu (2) Mare (3) Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3) Tabelul 2. procedee tehnice şi instrucţiuni de lucru. a instalaţiilor şi a tehnologiilor adoptate. Este dat de probabilitatea de funcţionare a componentelor sistemelor tehnice. poziţia de lucru. Reducerea factorilor de risc tehnic se realizează prin metode specifice fiecărui domeniu. se impun măsuri imediate de reducere a acestuia. Dacă riscul este mare. .6). mediu sau mare (tabelul 2. Sarcina de producţie reprezintă totalitatea acţiunilor care trebuie efectuate de către unul sau mai mulţi executanţi cu pregătirea necesară. . . spaţiul de lucru. de vârsta şi de starea generală de sănătate a acestora.măsurători ale factorilor nocivi. 4. în acţiunea de evaluare a riscurilor.3.) necesare îndeplinirii sarcinii de producţie.examinarea mediului de muncă.înregistrări ale accidentelor de muncă.) echipamentele de lucru şi mijloacele de protecţie utilizate. 5. se planifică acţiuni specifice de reducere a efectelor pe care acesta le poate genera. se stabileşte dacă riscul este mic.

Postul de lucru (sau de muncă) din figura 2. standardele de performanţă. fără mişcări inutile sau obositoare şi cu minimum de cheltuieli. . Etapele parcurse în organizarea raţională a locului de muncă sunt: . condiţiile de lucru.repartizarea raţională a sarcinilor.reorientarea profesională. organizatorice şi de protecţia mediului precizate.8. autorităţilor şi responsabilităţilor alocate spre exercitare unui executant. .7 reprezintă un element al structurii organizatorice al unei unităţi economico-sociale care constă din totalitatea obiectivelor.orientarea şi selecţia riguroasă a factorului uman.Loc de muncă Conţinutul de bază al unei fişe de post elaborat într-o concepţie actuală cuprinde informaţiile specificate în tabelul 2. .realizarea unei operaţii sau lucrări în condiţii tehnice. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 77 .proiectarea echipamentelor în concordanţă cu posibilităţile umane.7 . cât şi pentru derularea în bune condiţii a întregii activităţi a întreprinderii. Fişa postului este documentul care precizează sarcinile şi responsabilităţile cei revin titularului postului. Organizarea ergonomică a locului de muncă presupune asigurarea condiţiilor necesare pentru munca de înaltă productivitate. modalităţile de recompensare. atelier. . sarcinilor. Fig. 2. Locurile de muncă pot fi individuale (pentru un executant) sau colective (pentru o formaţie.economia energetică a organismului uman.crearea unei ambianţe care să asigure securitate şi confort. . în mod regulat şi organizat. cu cele mai reduse consumuri de eforturi. secţie etc). Fişa postului este un document important atât pentru activitatea de resurse umane. precum şi caracteristicile personale necesare angajatului pentru îndeplinirea cerinţelor postului. Acest document este anexat contractului colectiv de muncă şi constituie unul dintre cele mai importante instrumente manageriale prin care sunt exprimate aşteptările şi exigenţele organizaţiei faţă de munca pe care o vor desfăşura persoanele care ocupă postul respectiv.

.orele de muncă.persoana responsabilă de întreaga activitate. abilităţi (unii angajatori menţionează şi trăsături de personalitate necesare celui care ocupă postul respectiv). dezvoltă. rezultatele . alocă.denumirea profesiei conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR). . acceleraţii. subordonaţii. . direcţionează.control geometric .atribuţiile posturilor manageriale: asigură.la locul de muncă efectuează . elaborează.lista de obligaţii ce revine deţinătorului locului de muncă. postului. evaluează. Condiţii de muncă .numărul persoanelor angajate pe postul respectiv. dotat cu mijloace de măsurare şi control corespunzătoare (Fig.la posturile de control plasate de-a lungul fluxului tehnologic.particularităţi ale mediului fizic al muncii (vibraţii. 6. Responsabilităţi . . prezintă. execută. Obiectivul postului . sprijină. Date despre locul de muncă . Conţinut . O importanţă deosebită pentru produsele rezultate din fabricaţie o reprezintă calitatea de conformitate care este determinată de măsura în care execuţia produsului a respectat documentaţia de proiectate elaborată.tipul de muncă (sedentară sau activă). posibilităţi de muncă peste program.performanţele solicitate deţinătorului locului de muncă: studii.controlul respectării disciplinei tehnologice CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 78 .Clasificarea operaţiilor de control al produselor Criteriul de Operații de control al produselor clasificare a.atribuţiile posturilor de specialitate: analizează. 4. 2. Condiţii materiale ale muncii . umiditate etc). stabileşte etc. Tabelul 2. recomandă etc. implementează.cheie aşteptate . Analiza sistemului de fabricaţie prin prisma calităţii produsului.analize de laborator . planifică. menţine etc. . a. controlează. 2. Rezultatele activităţii Rezultatele activităţii desfăşurate într-un sistem de fabricaţie pot fi analizate atât din punctul de vedere al calităţii produsului industrial obţinut. 7.8) b.4. Competenţe .într-un spaţiu afectat special acestui scop. cât şi din punctul de vedere al calităţii muncii prestate de către angajat.probe tehnologice . .atribuţiile posturilor de execuţie: operează.cerinţa principală specifică postului 3.Fişa postului Cuprinsul fişei postului Detalii 1. antrenează.unelte şi materiale cu care lucrează angajatul. experienţă.8 . Locul unde se .9 . 5. urmăreşte.control exterior . 2. Atribuţii principale care revin . noxe.2. Tabelul 2. propune. în conexiune cu întreţine.

b.8 . III. spirit de echipă. Cunoaşterea activităţii postului performanţei 2. iniţiativă etc. Fig. Prezentăm mai jos un model de fişă de apreciere a personalului (pentru muncitori. Efectuarea în condiţii optime a operaţiilor de control necesită adoptarea unor forme organizatorice corespunzătoare. Capacitatea de asimilare şi de apreciere 6. Fişă de apreciere a personalului (model) Etape Conținutul etapei 1. Clasificarea operaţiilor de control se poate face conform tabelului următor. .) 5. deoarece conduce la preîntâmpinarea apariţiei rebuturilor sau a pierderilor ca urmare a nerespectării tehnologiei de fabricaţie. Orientarea Corelarea pregătirii profesionale cu cerinţele postului. vor fi respinse produsele cu deficienţe şi se vor propune măsuri de ameliorare a nivelului calităţii produselor. în cadrul aprecierilor activităţii. Respectarea instrucţiunilor de muncă (în legătură cu lucrările executate. Volumul activităţii desfăşurate 4. Aprecierea generală privind postul pe care-l ocupă II. 2. Documentele tehnice care definesc calitatea produselor sunt standardele. regulile şi metodele de verificare a calităţii. Capacitatea de adaptare (posibilitatea de însuşire de noi cunoştinţe) 7. Aceste documente stabilesc condiţiile tehnice de calitate. creativitate.potenţialul salariatului. depozitare şi ambalare a produsului. tehnicieni şi funcţionari). sunt urmărite o serie de elemente cum ar fi: . securitatea muncii etc.Controlul automat al produselor În urma efectuării controlului produselor. Analiza sistemului de fabricaţie prin prisma calităţii activităţii lucrătorului Analiza activităţii lucrătorului se realizează prin observarea directă a activităţii şi întocmirea unei fişe de apreciere care are ca reper atribuţiile şi responsabilităţile ce revin fiecărui angajat în conformitate cu fişa postului.) 8. normele tehnice şi contractele. Calităţile personale (memorie. . Controlul activităţii în faza de producţie este deosebit de important pentru calitatea finală a produsului. Calitatea activităţii desfăşurate 3.rezultatele obţinute la nivelul postului pe care-l ocupă.perspectivele de dezvoltare profesională. Potenţialul Potenţial de conducere Potenţial de promovare profesional CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 79 . Aprecierea 1. profesională Măsura în care propriile competenţe permit mobilitatea în cadrul firmei. prescripţiile speciale de transport.

pot fi împărţite după destinaţie în categoriile prezentate în continuare. împreună cu elementele de legătură dintre acestea. posibilitatea miniaturizării şi a modularizării. Fig.) ► Echipamentele individuale de protecţie (Fig. minerit. fiabilitate ridicată. întrucât conferă echipamentelor preţ de cost scăzut. cu rol bine determinat în cadrul unui sistem tehnic. variaţia parametrilor de lucru ai instalaţiei cu temperatura fluidului de lucru. îmbrăcăminte din bumbac. durabilitatea ridicată a elementelor componente. dispozitive. dispozitive şi mecanisme. aparatură. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 80 . veste de protecţie. Acest tip de acţionare este cel mai des utilizat.echipamentul să fie adecvat sarcinii de fabricaţie sau să fie adaptabil cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia. Echipamentele acţionate electric folosesc curentul electric ca agent purtător de energie şi informaţie. posibilitatea tipizării elementelor componente. vitezei mică de răspuns.9) reprezintă totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (mănuşi de protecţie. Dintre dezavantajele acţionărilor hidraulice. . hidraulic.9 . oferă o gamă largă de avantaje: obţinerea unor forţe şi momente foarte mari. Echipamentele acţionate mecanic folosesc energia potenţială sau energia de deformaţie pentru a furniza lucru mecanic. ochelari de protecţie. şepci etc. centură de siguranţă etc). aviaţie. schimbarea facilă a sensului de mişcare a sarcinii antrenate.echipamentul să poată fi utilizat fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor. unelte şi alte mijloace utilizate în procesul muncii. utilaje. necesitatea utilizării unor materiale de calitate superioară. instalaţii. 2. posibilitatea reglării continue şi precise a vitezelor de lucru. Echipamentele tehnice pot fi acţionate mecanic. căşti de protecţie. electric. Echipamentele tehnice pot fi: maşini. ele reprezintă o parte componentă a mijloacelor de producţie. industria navală etc. mască de sudură.5. Utilizarea lichidului sub presiune. pneumatic sau mixt. sistemele hidraulice sunt din ce în ce mai frecvent utilizate în industria constructoare de maşini. ► Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja îmbrăcămintea personală împotriva uzurii şi a murdăririi excesive (salopete. În alegerea echipamentului tehnic. Proiectarea acestor echipamente în conformitate cu cerinţele ergo- nomice poate constitui un factor important în reducerea riscurilor de accidentare şi a stresului fizic. 2. ca mediu de lucru.2. halate. Echipamentele acţionate hidraulic folosesc ca mediu de lucru un lichid sub presiune. viteză mare de răspuns. pot fi enumerate: necesitatea asigurării unor etanşări perfecte. angajatorul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: . 2. funcţionarea fără şocuri şi vibraţii. a forţelor şi a poziţiei sarcinii antrenate. Tipuri de echipamente Echipamentele implicate în sistemele de fabricaţie. numite şi echipamente de muncă. Datorită avantajelor pe care le oferă. în menţinerea stării de sănătate şi în îmbunătăţirea confortului la locul de muncă.Echipament individual de protecţie ► Echipamentele tehnice sunt ansambluri de piese.

b. aerul comprimat). întreţinere uşoară. depăşite . Potrivit acestei definiţii. 2. Tehnologia de fabricaţie influenţează în mod direct modul de valorificare a investiţiilor şi resurselor. Alegerea optimă a tehnologiei de obţinere a unui produs conduce la creşterea rentabilităţii şi a productivităţii întreprinderii.sunt depăşite de alte tehnologii sub aspect calitativ şi aplicarea lor nu mai reprezintă un avantaj concurenţial pentru întreprindere.aplicarea lor poate conduce la creşterea riscurilor de fabricaţie şi la scăderea profitului. tehnologia poate fi privită ca un sistem de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice înglobate în procedee. în declin .10 . d. reguli. dezvoltarea şi fabricarea unui produs". pericol redus de accidente. materiale. Analiza sistemelor de fabricaţie pe baza tehnologiei utilizate într-o întreprindere se face în principal în funcţie de: a. evolutive . Echipamentele acţionate pneumatic utilizează ca mediu de lucru un gaz sub presiune (de obicei. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 81 .2. eliminare a riscului ca supraîncărcarea să producă avarii sistemului. Comisia economică ONU pentru România defineşte tehnologia ca fiind „aplicarea corectă a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în concepţia. Principalele avantaje ale utilizării acţionărilor pneumatice sunt: greutate redusa a elementelor componente. Tehnologia de fabricaţie a unui produs impune executarea operaţiilor într-o ordine determinată şi prestabilită. După nivelul de dezvoltare tehnologică. costul de producţie şi organizarea întreprinderii. la reducerea consumurilor de materiale. Tehnologii de fabricaţie_ Tehnologia reprezintă ansamblul de procese. gradul de înzestrare tehnică şi modul în care sunt conduse procesele tehnologice. . construcţie industrială sau de altă natură etc).Caracteristicile diferitelor tipuri de tehnologii Tipuri de Caracteristici tehnologii emergente . precum şi diferite regimuri de mişcare. nivelul de dezvoltare tehnologică. documentaţii).6. programe. permit miniaturizarea. puţin testate şi aplicate. mature . c.sunt deja cunoscute prin performanţele lor. noutatea procedeelor aplicate. Tabelul 2. metode. tipizarea. pneumatice sau hidraulice. realizează cu uşurinţă componentele de forţă. putere. nu şi-au dovedit încă defectele şi calităţile. Acţionările pneumatice se utilizează în aplicaţiile industriale care nu necesită forţe şi momente mari. echipamente şi sisteme informaţionale specifice (planuri. Echipamentele acţionate mixt. ► a. modul de utilizare a forţei de muncă. procedee. flexibilitatea tehnologiilor. sistem tehnic. în liniile automate de îmbuteliere etc.10. pentru că aplicarea lor conduce la creşterea profitului întreprinderii. tehnologiile se clasifică conform tabelului 2. complet nepoluante. asigură durabilitate în funcţionare. modularizarea. în instalaţiile din industria alimentară şi farmaceutică. moment. operaţii şi condiţii tehnice care se desfăşoară în scopul obţinerii unui anumit produs (piesă.sunt cunoscute în detaliu şi sunt aplicate în mod curent cu rezultate bune. organ de maşină.fiind foarte noi. urmează a fi generalizate. prin combinaţii între sisteme de acţionare electrice.nu mai asigură performanţe sub aspectul calităţii produsului şi al costului de fabricaţie.

maturizarea. . ele sunt utilizate îndeosebi în cadrul producţiei de unicate. În categoria tehnologiilor evolutive se înscrie cea introdusă de maşinile cu comandă numerică (Fig. . având o pondere neglijabilă în cadrul economiei moderne. proces care se poate reprezenta grafic ca în figura 2.robotizate (automatizate flexibil).emergenţa. Fig. reglare a valorilor între anumite limite.manuale. caracterizate prin faptul că o parte dintre funcţiile operatorului uman este preluată de către o instalaţie care realizează controlul unor factori comandabili.depăşirea De exemplu. DE . 2.evoluţia.Performanţele tehnologiei în timp OA . în care efortul este preluat de către maşini conduse în mod direct de către om. AB .cibernetizate (automatizate complex). 2. După gradul de înzestrare tehnică şi după modul în care sunt conduse procesele tehnologice. semnalizare. dispecerizare etc. declinul şi depăşirea sunt faze care caracterizează desfăşurarea în timp a oricărei tehnologii. evoluţia. BC .automatizate.10.10 . cu diferite variante ce îl fac evolutiv. Fig. în care munca este efectuată de către om. ca: urmărire. . Emergenţa. blocare.11). Deoarece prin utilizarea acestor tehnologii productivitatea muncii este foarte mică. Tehnologiile manuale sunt utilizate pentru execuţia unor operaţii cu ajutorul sculelor de mână sau a unor dispozitive simple. la care conducerea proceselor tehnologice se realizează prin calculator. tehnologiile pot fi: . .Maşină cu comandă numerică ► b.declinul. CD . iar utilizarea laserului pentru deschiderea de ferestre este un procedeu emergent. comandă. procedeul de fotolitografiere utilizat pentru fabricarea circuitelor integrate este un procedeu socotit matur. de exemplu în cazul recondiţionării pieselor uzate prin sudare sau în operaţiile de lăcătuşărie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 82 . care permit realizarea unor lucrări complexe fără intervenţia directă a omului.mecanizate. maturizarea. 2.11 .

În cadrul sistemelor de fabricaţie.12 . .Vopsire automată Ansamblul format din procesul supus automatizării şi dispozitivele tehnice care asigură automatizarea formează un sistem automat. după sfera de cuprindere a operaţiilor de producţie. utilaje sau instalaţii unde este posibilă automatizarea unei succesiuni de operaţii sau a tuturor operaţiilor din ciclul operaţional al acestora. Automatizarea are o largă aplicabilitate în conducerea proceselor continue şi a liniilor de asamblare complexe. . a mecanismelor. se asigură controlul la distanţă al proceselor care se desfăşoară în medii toxice. transport.urmărirea mărimilor de ieşire şi realizarea modificării lor în funcţie de variaţia mărimilor de intrare. prin utilizarea energiei maşinilor-unelte şi a agregatelor complexe. secţii sau uzine automatizate. atât de bază. reglaj. relee. Automatizarea complexă poate fi întâlnită fie în cadrul unor maşini. cât şi auxiliare sau de servire (operaţii de producţie. ► Automatizarea (Fig. Automatizarea conduce la creşterea randamentului utilajelor şi al instalaţiilor prin reducerea timpului de pornire şi a timpului de staţionare cauzat de opriri accidentale. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 83 . control. Mecanizarea a constituit în urmă cu câteva decenii principala cale de creştere a productivităţii muncii şi de diminuare a efortului uman în cadrul proceselor de producţie industrială. automatizările pot fi simple sau complexe. la creşterea duratei de funcţionare a utilajelor prin eliminarea suprasarcinilor şi a şocurilor în exploatare. blocaj etc). amplificatoare. fie în cadrul unor linii tehnologice. Sistemele automate utilizate în sistemele de fabricaţie realizează următoarele funcţii: . protecţie. la creşterea calităţii produselor prin respectarea riguroasă a parametrilor regimului de lucru. 2. De asemenea. Echipamentele tehnice specifice sistemelor automate sunt: regulatoare automate.invariaţia mărimilor de ieşire faţă de acţiunea factorilor perturbatori. a aparatelor şi a instrumentelor pentru executarea unor activităţi productive.12) permite realizarea unor valori optime ale parametrilor regimului de lucru prin sesizarea la timp a abaterilor şi prin anularea rapidă a defectelor în cadrul aceleiaşi faze a procesului tehnologic. la temperaturi limită sau în condiţii de radiaţii puternice.reglarea parametrilor funcţionali şi menţinerea lor în limitele optime. Automatizarea simplă constă în introducerea în procesul de fabricaţie a unor aparate. maşini sau dispozitive care permit realizarea unor operaţii sau activităţi fără participarea nemijlocită a omului. Mecanizarea constă în introducerea maşinilor. elemente de execuţie. 2. Automatizarea complexă asigură executarea unui ansamblu de operaţii de producţie. preîntâmpinând astfel dereglări ale fazelor următoare ale procesului şi asigurând calitatea produselor. Fig. traductoare. . chimice sau explozive.optimizarea regimului de lucru.

calculatorul numeric . Utilizarea calculatoarelor de proces permite vizualizarea unor informaţii despre parametrii procesului. imprimantă. asamblare etc. precum şi capacitatea de adaptare la mediu în timpul procesului de lucru. sudare. Fig.interfeţe de proces. eliminarea lucrărilor de rutină din activitatea operatorilor tehnologici (registre.13 sunt ilustrate două exemple de operaţii executate ci ajutorul roboţilor industriali. decodoare.13 . precum şi cu roboţi industriali. bilanţuri datorate posibilităţii imprimării acestor date).care le permit să interacţioneze direct cu procesul tehnologic condus. convertoare) cu rol de memorare a informaţiei. demultiplexoare. detectarea rapidă a defecţiunilor apărute. Roboţii pot fi definiţi ca maşini automate. alcătuite din dispozitive funcţionale distincte (multiplexoare. blocuri de comandă. programabile. optimizarea corelată în timp real a tuturor proceselor din instalaţia reglată automat.Operaţii efectuate de roboţi industriali CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 84 . . .a. transport. repetitive şi care au capacitatea de percepere şi interpretare a semnalelor din mediul exterior. informatice. Calculatoarele de proces sunt calculatoare universale prevăzute cu unităţi specifice - numite interfeţe de proces . ► Cibernetizarea utilizează calculatorul de proces în conducerea proceselor tehnologice. Roboţii industriali se utilizez cu precădere în ramuri industriale cu procese discontinue cui sunt industria constructoare de maşini. lipire. memorie externă.echipament electronic care prelucrează informaţia primită. de control şi comandă secvenţială a perifericelor de proces şi de adaptare a semnalelor.echipamente periferice (consola operatorului. În figura 2. 2. de prelucrare a lemnului industria uşoară ş. ► Robotizarea a condus la înzestrarea proceselor de producţie cu sisteme automatizate. care pot efectua lucrări simple. pentru executarea unor operaţii de sortam manipulare. bloc de afişaj numeric) cu rolul de a scoate şi de a introduce date în sistem. vopsire.. Echipamentele tehnice specifice proceselor cibernetizate sunt: . Roboţii industriali au apărut prin îmbinarea inteligenţei calculatorului cu manipulatoarele mecanice.

înlocuirea omului în executarea unor acţiuni repetitive. tehnologiile pot fi: ► clasice. . . efectele aplicării acestor tehnologii contribuie la: . repetitive şi de manipulare a maselor grele.îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin plasarea operatorului uman la distanţă faţă de sursele de zgomot. vibraţii. .creşterea securităţii muncii prin eliminarea pericolului de producere a exploziilor sau a incendiilor. Flexibilitatea reprezintă capacitatea proceselor de fabricaţie de a se adapta la volume diferite de producţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 85 . folosind maşini-unelte programabile şi roboţi industriali.economisirea de energie şi de materii prime. pot fi enumerate: . dispozitive automate de încărcare .realizarea unor operaţii de producţie complexe.creşterea calităţii produselor. pentru a obţine acelaşi produs. ► sisteme rigide. Dintre acestea. c. introducerea acestor tehnologii conduce la: .creşterea productivităţii muncii.eliminarea stresului produs de acţiunile monotone. Componenta de bază a unui sistem flexibil o constituie unitatea flexibilă. atât în plan tehnico-economic. benzile rulante din secţiile de asamblare).reducerea substanţială a preţului de cost.creşterea securităţii muncii. dispozitive de schimbare automată a sculelor. . care pot realiza diferite produse fără intervenţia omului. . sisteme de depozitare şi transport a pieselor şi a sculelor.descărcare a maşinilor-unelte. prin scăderea consumurilor de materii prime. prin introducerea unor efecte pozitive substanţiale. . în condiţii de mediu dăunătoare omului sau în condiţii necunoscute de exploatare. Industriile moderne. monotone sau pentru manipularea maselor grele. schimbarea acestuia implicând modificarea componenţei şi a liniei de fabricaţie (de exemplu. utilizează cu precădere automatizarea flexibilă. . temperaturi extreme. utilizate pe scară largă în industria prelucrătoare. în plan tehnico-economic. În plan social. ► neconvenţionale. care este reprezentată de către o maşină- unealtă cu comandă numerică. caracterizate prin fabricaţie de unicat sau de serii mici şi mijlocii. Din punctul de vedere al flexibilităţii. industriilor şi implicit ţărilor care le utilizează. cibernetizarea şi robotizarea au devenit factori decisivi în dezvoltarea fiecărei ţări.întărirea controlului asupra siguranţei în funcţionare a instalaţiilor industriale. la o înnoire a produselor. ► sisteme cu flexibilitate artificială. cunoscute şi sub denumirea de sisteme flexibile de fabricaţie. prin utilizarea roboţilor în spaţii periculoase. în cadrul cărora se realizează un singur produs. cât şi în plan social.creşterea calităţii produselor şi a productivităţii. Automatizarea. bazată pe folosirea microprocesoarelor.optimizarea costurilor de infrastructură. Mai multe maşini-unelte a căror activitate este coordonată de către un calculator de proces alcătuiesc o celulă flexibilă. Sistemele flexibile de fabricaţie sunt alcătuite din utilaje tehnologice programabile. . Din punctul de vedere al noutăţii procedeelor aplicate. la care maşinile pot fi folosite în orice succesiune pentru realizarea unui produs (de exemplu. tehnologiile pot fi clasificate în: ► sisteme cu flexibilitate naturală. d. atelierele de lăcătuşărie). noxe etc. sau de a adapta mijloace de producţie diferite. a roboţilor şi a informaticii industriale.scăderea stocurilor de piese şi semifabricate. . Introducerea roboţilor industriali în sistemele de fabricaţie oferă numeroase avantaje muncitorilor. . .

materiale compozite etc). substanţă chimică. cu ultrasunete. electronică. materiale cu duritate foarte mare. cât şi creşterea calităţii vieţii profesionale şi protecţia mediului ambiant. al inovaţiei şi al progresului tehnic şi urmăresc atât creşterea flexibilităţii producţiei. Prelucrările neconvenţionale se utilizează. Tehnologiile neconvenţionale necesită însă instalaţii complexe. în general. forjare. Costul instalaţiilor pentru prelucrări neconvenţionale este foarte ridicat.14 . radiaţii. Tehnologiile noi (Fig. Tehnologiile neconvenţionale nu înlocuiesc. Tehnologiile clasice de prelucrare a materialelor în vederea obţinerii de piese finite se materializează prin procedee de turnare.diminuarea consumului de materiale şi energie. motiv pentru care utilizarea acestor tehnici de prelucrare este justificată numai în situaţiile în care procedeele clasice sunt nesatisfăcătoare. în situaţiile în care acestea devin nesatisfăcătoare: pentru prelucrarea unor materiale cu proprietăţi deosebite (materiale refractare. prin eroziune cu plasmă etc Comparativ cu tehnologiile convenţionale. rabotare. 2. 2. prin utilizarea procedeelor tehnologice adaptate tipului de producţie şi de produse executate. prin conducerea automatizată. . Analiza sistemelor de fabricaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate trebuie să evidenţieze în ce măsură aceste sisteme sunt caracterizate prin capacitatea de a se adapta uşor unor noi sarcini de producţie. Prelucrările neconvenţionale se realizează prin eroziune electrică. pentru îndepărtarea excedentului de material într-un proces de eroziune care se desfăşoară între un agent eroziv (descărcare electrică în impulsuri. imposibil sau greu de prelucrat prin procedee clasice şi pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mici şi complexitate ridicată din mecanica fină.creşterea vitezei de desfăşurare a proceselor. jet de plasmă. alezare etc). trefilare. ultrasunete) şi obiectul eroziunii (piesa de prelucrat). extrudare) şi prin aşchiere (strunjire. automatică ş. ci completează tehnologiile de prelucrare clasică. Costul prelucrării este mai mare decât la prelucrările prin procedee convenţionale şi poate fi redus prin creşterea numărului de piese de acelaşi tip.îmbunătăţirea calităţii produselor. medii speciale de ionizare).reducerea timpului de prelucrare. Fig.a. cu fascicul de electroni. medii de lucru deosebite (presiuni mari sau vid. a calităţii produselor. cibernetizată sau robotizată a producţiei. frezare.14) reprezintă rezultatul creativităţii umane. găurire. cele neconvenţionale prezintă o serie de avantaje: . de deformare plastică (laminare. . eroziune electrochimică.Prelucrare în 3D cu laser CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 86 . cu laser. .

Definiţi locul de muncă şi sarcina de producţie.OLT EVALUARE Justificaţi alegerea criteriilor de analiză a sistemelor de fabricaţie răspunzând cerinţelor de mai jos: 1. 6. 4. Daţi exemple de trei echipamente de lucru. 9. al prevenirii. 8. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 87 . al limitării sau al contracarării consecinţelor acestora. Enumeraţi cauzele apariţiei bolilor profesionale. Enumeraţi echipamentele tehnice specifice proceselor automatizate. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 5. 3. 10. Definiţi ergonomia. Definiţi riscul profesional şi riscul tehnic. Enumeraţi echipamentele tehnice specifice proceselor cibernetizate. Enumeraţi principiile ergonomice care stau la baza organizării locului de muncă. Clasificaţi echipamentele de muncă după destinaţie. 2. Indicaţi măsurile de ordin general care se aplică în scopul monitorizării factorilor de risc. 7.

. de lucrători etc. Vibraţii.Identificarea pericolelor care pot provoca accidentări. în care sunt enumerate boli legate de profesie.Boli profesionale B . în care suni indicaţi factori profesionali cauzali. temperatură ridicată 2.Colectarea informaţiilor legate de locul de muncă. Stres 4. vătămări sau care pot cauza sănătăţii lucrătorilor. Etape în evaluarea riscurilor asociate stresului. III. de echipamente. A .Planificarea activităţilor de eliminare a riscurilor şi analiza evaluării. . cu următoarea structură de idei: a. Măsuri organizatorice luate la locul de muncă pentru prevenirea stresului. Hipoacuzie d. b. Zgomot peste limita maximă admisă e. . Realizaţi un eseu cu tema „Evaluarea riscurilor asociate stresului la locul de muncă". Afecţiuni neuropsihice c. postură incomodă II. Stresul şi solicitările locului de muncă. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 88 . Afecţiuni osteo-musculo-articulare a.Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor. Stabiliţi ordinea cronologică de parcurgere a acestor etape: . Gaze iritante 3. Afecţiuni digestive b.Evaluarea riscurilor generate de pericole (estimarea probabilităţii şi a gravităţii consecinţelor şi decizia încadrării riscului ca fiind acceptabil sau inacceptabil). COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Faceţi legătura dintre elementele coloanei A. În scopul evaluării riscului profesional se parcurg mai multe etape.Factori cauzali 1. şi elementele coloanei B.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! I. . Noxe chimice. c.

Alegeţi un loc de muncă specific domeniului vostru de calificare şi identificaţi factorii de risc profesional care pot apărea.OLT Lucraţi în perechi! Folosindu-vă de experienţa acumulată în cadrul activităţilor de instruire practică din atelierul şcoală sau al celor desfăşurate la diverşi agenţi economici. Comunicaţi rezultatele activităţii voastre unei alte perechi din clasă. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 3. 1. Analizaţi implicaţiile nerespectării principiilor ergonomice de organizare a locului de muncă în îndeplinirea funcţiei generale a unui sistem de fabricaţie. purtaţi discuţii cu colegul/colega de echipă şi îndepliniţi sarcinile prezentate în continuare. 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 89 . Analizaţi influenţa factorilor de risc profesional asupra desfăşurării activităţii de producţie. Ascultaţi şi apreciaţi activitatea acesteia.

reducerea spaţiului şi a timpului de deplasare. b. Studiaţi figurile 2. în condiţiile unei precizii de execuţie ridicate. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 90 . e. Asigurarea posibilităţii de mişcare a executantului şi de modificare a poziţiei în timpul lucrului. Organele de comandă ale echipamentului tehnic sunt vizibile. utilizând diverse scule.15 b. Priviţi cu atenţie imaginea din figura 2. Amplasarea echipamentului tehnic asigură realizarea cu uşurinţă a operaţiilor pe care le efectuează operatorul. în care sunt ilustrate facilităţile oferite de utilizarea acestei maşini şi îndepliniţi sarcinile următoare: 1. f şi g. ce poate realiza prelucrări complexe. Indicaţi trei acţiuni pe care le efectuează operatorul în acest sistem de fabricaţie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Analizaţi sistemul de fabricaţie prezentat din punctul de vedere al respectării principiilor ergonomice în organizarea locului de muncă şi în utilizarea echipamentului tehnic.OLT Lucraţi în echipă! I. apoi apreciaţi dacă sunt îndeplinite criteriile enunţate mai jos. în care este reprezentată o maşină cu comandă numerică. o poziţie de lucru confortabilă. d. mişcări în conformitate cu ritmurile naturale ale corpului. la o singură prindere a piesei. 2. identificabile cu uşurinţă şi marcate corespunzător. d. Respectarea înălţimii planului de lucru în funcţie de poziţia angajatului. c. amplasarea lor se va face în afara zonei periculoase astfel încât manevrarea lor să nu genereze riscuri suplimentare.15 a. Formaţi echipe din 3-4 colegi. Motivaţi răspunsul! a. c. dispuse într-o magazie de scule.

Fig.15 . d .arborele principal al maşinii.pupitru de comandă orientabil. utilizează în mod curent instrumente de măsură şi control mecanice şi electrice. în activitatea pe care o desfăşoară pot apărea probleme precum expunerea la praf şi la zgomot sau lucrul în zone greu accesibile. P. După susţinerea prezentărilor de către toate grupele. f . maşini de prelucrare prin aşchiere etc. testere. Alegeţi un lider al echipei care să prezinte rezultatele activităţii şi celorlalţi colegi din clasă. situat la 1050 mm de sol.A. g . P. are vârsta de 60 de ani şi o vechime în muncă de 40 de ani. pile. Completaţi fişa de expunere la riscuri profesionale. uneori apare necesitatea lucrului în schimburi.Maşină cu comandă numerică şi facilităţi oferite de utilizarea acesteia a . Identificaţi riscurile. Transcrieţi pe o foaie format A4 datele acestei situaţii-problemă şi rezolvaţi sarcinile următoare.platformă mobilă de lubrifiere. Munca acestuia se desfăşoară atât în atelierul de reparaţii. 2.A. 2.maşină cu comandă numerică.acces frontal la rezervorul cu ulei. II. este mecanic de întreţinere. argumentată cu note sau cu calificative. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 91 . realizaţi reciproc o evaluare a fiecărei echipe. e . cu un spaţiu de acces de 500 mm. cât şi în secţiile de bază ale întreprinderii. cleşti. c . b . 1. şurubelniţe.panou pentru schimbarea sculelor.uşa de acces glisantă.

vibraţii. recondiţionarea unor componente pentru maşini şi echipamente. piele. picioare 6. cădere de la înălţime craniu 2. transcrieţi pe caiete şi completaţi tabelul de mai jos cu echipamentele individuale de protecţie necesare pentru fiecare dintre riscurile precizate. expunere la căldură cap. Riscuri Părţi ale corpului Echipament 1. maşini.3. consultativa în cadrul echipei şi rezolvaţi. dintre care: inspectarea şi repararea maşinilor-unelte şi a dispozitivelor de transport. reglarea maşinilor conform indicatorilor de toleranţă specifici. expunere la pulberi ochi. cu expunere la praf. 1. în scris. lovire. 3. braţe. zgomot. cerinţele următoare. 2. tăiere. Indicaţi factorii de risc tehnic şi profesional. abraziune mâini. faţă. mâini. înţepare. Având în vedere părţile corpului aflate în pericol de a fi vătămate. picioare. impact. alunecare. aplicarea unor teste de funcţionare. IV. Activitatea acestuia se desfăşoară în ateliere ale întreprinderilor sau în firme de service. expunere la frig trunchi. trunchi CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 92 . compresiune craniu. faţă. picioare. Completaţi fişa de evaluare a riscurilor. Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale. şoc. mâini. braţe substanţe 8. întocmiţi fişa postului de tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii. căi respiratorii 7. Echipamentele utilizate sunt: instrumente manuale. Bazându-vă pe informaţii despre activităţile tehnicianului mecanic pentru întreţinere şi reparaţii şi despre condiţiile de lucru. Precizaţi atribuţiile locului de muncă. trunchi 3. Echi- pamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri. cădere de la acelaşi nivel picioare 5. Atenţie! Fişele pe care aţi rezolvat sarcinile de la activităţile II şi III pot intra în componenţa portofoliului echipei. metode sau procedee de organizare a muncii. mijloace de măsurare şi diagnosticare. Munca unui tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii include o gamă largă de activităţi legate de intervenţiile dintr-o între- prindere. în locuri greu accesibile. piele 4. împroşcare. utilaje etc. stropire cu diverse ochi. ochi. III.

dispozitiv de alimentare (DA). destinată prelucrării arborilor.container cu semifabricate (CSf). .calculator de proces (CP). în care este reprezentată schematic o celulă flexibilă robotizată. V.strung cu comandă numerică pentru execuţia operaţiei de finisare (S2). Purtaţi discuţii în cadrul echipei şi îndepliniţi sarcinile următoare: 1. . Priviţi cu atenţie figura de la pagina 61. Semifabricatele utilizate sunt bare laminate cu masa de 15 kg. .strung cu comandă numerică pentru execuţia operaţiei de degroşare (S1). Apreciaţi care sunt beneficiile utilizării robotului industrial din punctul de vedere al riscurilor profesionale. Analizaţi celula de fabricaţie din punctul de vedere al echipamentelor şi al tehnologiilor utilizate şi completaţi tabelul de mai jos: Criteriul de clasificare Tipul de tehnologie utilizat Nivelul de dezvoltare Gradul de înzestrare tehnică Noutatea procedeelor aplicate Flexibilitatea 2. . Echipamentele tehnice care intră în componenţa celulei sunt următoarele: .dispozitiv de evacuare (DE). CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 93 .robot industrial (RI). . .

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Menţionează alte două operaţii pentru execuţia cărora pot fi utilizaţi roboţii industriali.OLT Fișa de lucru Tehnologii de fabricaţie În figura de mai jos este prezentat un robot industrial care execută manipularea unor piese. Răspunde cerinţelor următoare: a. b. c. Defineşte robotul industrial. Indică tipul de sistem din punctul de vedere al flexibilităţii. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 94 .

Evaluarea riscurilor profesionale este efectuată de către: a. b. c. angajator. c.2. angajat. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5). b. c. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. c. fiecărui produs. d. b. apoi modificaţi-le pe cele false astfel încât enunţurile să fie adevărate. Calitatea de conformitate este determinată de măsura în care execuţia produsului a respectat documentaţia de proiectare elaborată. fiecărei întreprinderi. a. ca urmare a expunerii la un pericol la locul de muncă.maşină . psihologie. b. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie Notă. d. c) şi notaţi în dreptul ei litera A. fiecărui loc de muncă. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. Disciplina care se ocupă cu studiul relaţiilor om . Echipamentele individuale de protecţie sunt utilizate pentru a proteja îmbrăcămintea personală împotriva uzurii şi a murdăririi excesive. sociologie. b.mediu în scopul optimizării activităţii omului şi a performanţelor sistemului din care acesta face parte se numeşte: a. fără implicarea angajatului. ergonomie. Fişa de expunere la riscuri profesionale este specifică: a. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. Se acordă 10 puncte din oficiu. cu implicarea obligatorie angajatorului. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. angajat.OLT TEST DE EVALUARE . d. sau litera F. Subiectul I (30 de puncte I.1. 3. cu implicarea obligatorie a angajatului. Riscul tehnic se referă la probabilitatea unei vătămări sau îmbolnăviri a lucrătorului. antropometrie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 95 . fără implicarea angajatorului. I. fiecărei ramuri industriale. angajator.

Ansamblul format din procesul supus automatizării şi. b.... 4.1..proceselor de fabricaţie de a se adapta la volume diferite de producţie. 2. având în vedere următoarea structură de idei: 1. Clasificarea tehnologiilor de fabricaţie după nivelul de dezvoltare.. 3... Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte... II. a.. Justificarea alegerii tehnologiei de fabricaţie ţinând seama de criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie.2. Indicaţi trei echipamente tehnice specifice sistemelor automatizate...care asigură automatizarea formează un sistem automat... Enumerarea a cinci dintre criteriile de analiză a sistemelor de fabricaţie.într-o ordine determinată şi prestabilită.... Tehnologia de fabricaţie a unui produs impune executarea.. la o înnoire a produselor sau de a adapta mijloace de producţie diferite pentru a obţine acelaşi produs. Subiectul II (30 de puncte) II... Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie".. c.... CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 96 . Flexibilitatea reprezintă. Definirea tehnologiei de fabricaţie a unui produs.

modificarea dimensiunilor elementelor componente datorată uzurii conduce la funcţionarea lor incorectă.16 . Din punctul de vedere al componentei afectate. iar timpul de execuţie a unei comenzi nu depăşeşte o limită specificată. . . la creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii. . sistemul putând continua să funcţioneze.aleatorii. la modificarea raportului de transmitere şi. Tabelul 2. 2. defectul se defineşte prin „neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată". fără posibilitatea de reparare.Clasificarea defectelor După durată După formă După extensie . . Defectarea şi repararea maşinilor şi utilajelor Siguranţa în funcţionare este o cerinţă esenţială a sistemelor de fabricaţie. 2.) Fig. 2. dar la un nivel mai redus.permanente (fig. 2. Producerea unei defectări este însă cauzată întotdeauna de apariţia unuia sau a mai multor defecte. pot apărea defecte ale sistemelor mecanice. ale hardului sau ale softului. Cea mai importantă cauză a defectării sistemelor mecanice o reprezintă fenomenul de uzură. METODE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE FABRICAŢIE 2. . Un sistem tehnologic are o funcţionare corectă dacă evoluţia sa nu conţine erori.locale. la deteriorarea sistemului mecanic. adică la defectare. a căror funcţie esenţială o reprezintă asigurarea preciziei cinematice.11 . În afara uzurii.1.3.3.Clasificarea defectelor după durată În figura 2.16.16. conform tabelului 2.).globale. deci. c). defectarea şi repararea maşinilor şi a utilajelor. Apariţia uzurii conduce la scăderea randamentului maşinii.intermitente (fig. 2. d. variaţia timpilor de prelucrare. în final.). a. care generează o funcţionare eronată. o imperfecţiune a unui element al sistemului.16. e. a roboţilor industriali.). Fenomene stocastice Pe lângă studiul componentelor sistemelor de fabricaţie şi al interacţiunilor care au loc între ele. o problemă foarte importantă în analiza acestora o constituie descrierea fenomenelor stocastice (întâmplătoare) care pot apărea. în funcţie de durată. a. . Un defect nu conduce neapărat la o detectare. defecţiunile sistemelor mecanice mai pot fi cauzate de: CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 97 . Acestea sunt: a. 2. b. Conform standardelor în vigoare. a manipulatoarelor.11. . Clasificarea defectelor se poate face după mai multe criterii.16.16 sunt reprezentate grafic tipurile de defecte. . Defectarea unui sistem reprezintă deteriorarea sau întreruperea capacităţii acestuia de a asigura o funcţie cerută în condiţiile de funcţionare specificate. Defectul este.cu zgomot (fig.16.tranzitorii (fig.în derivă (fig. ia creşterea consumului de lubrifiant. În cazul maşinilor-unelte.sistematice. 2. b.

Posibilitatea eliminării cauzei defecţiunii .factori de mediu ambiant (temperatură. Nivelul de defectare .Criterii de clasificare ale defecţiunilor sistemelor mecanice Nr.parţial 10. praf). instalaţii) sunt alcătuite din mai multe părţi componente.ascunsă 2. umiditate.independentă 5. denumită şi siguranţă în exploatare a produselor.bruscă ..total .prin reglare . radiaţii solare. reprezintă capacitatea unui produs de aşi îndeplini funcţia pentru care a fost creat. microorganisme. Criterii de clasificare Tipul defecţiunii crt. Complexitatea intervenţiei necesare pentru .vizibilă .progresivă 8. radiaţii nucleare.eliminabilă .unică . Consecinţa defecţiunii . unde n este numărul de elemente componente. în aprecierea fiabilităţii intră două componente: CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 98 . prin incompleta instruire sau prin neatenţie.complexă 7.12.n.dependentă . .factorul uman. Mijlocul de eliminare a defecţiunii . Viteza de apariţie . Gradul de dependenţă a defecţiunii . Fiabilitatea.fiabilitatea unui element component. .12 .fiabilitatea totală a sistemului. Defecţiunile pot fi clasificate după mai multe criterii.inerentă (cauzată de utilizarea necorespunzătoare) . utilaje..primară .concepţia constructivă şi tehnologică neadecvată. Frecvenţa apariţiei defecţiunii .critică majoră . Ordinea de apariţie . Specific exprimării numerice a fiabilităţii este faptul că principalul indicator de fiabilitate se exprimă printr-o probabilitate.secundară Sistemele tehnice (maşini.critică minoră 4. R i ( t ) .folosind un sistem mecanic nereparabil 3.neeliminabilă 6. Fiabilitatea totală a sistemului R ( t ) este dată de produsul fiabilităților elementelor componente R i ( t ) . 1.simplă eliminarea defecţiunii . pentru un interval de timp prestabilit. i = 1 . conform tabelului 2. deci printr-un număr cu valori cuprinse între 0 şi 1. Tabelul 2.sistematică 9. unde: R ( t ) . Modul de depistare ..prin schimbarea piesei defecte . fiecare dintre acestea caracterizându-se printr-o anumită fiabilitate.

a Efectelor şi a Criticităţii Echipamentelor Tehnice).ET implică parcurgerea mai multor etape. Mentenanţa este activitatea depusă în vederea restabilirii capacităţii de bună funcţionare a unui produs sau a unui sistem tehnic defectat.Identificarea funcţiilor elementelor componente 3.Constituirea grupului de lucru . Metoda AMDEC . mentenanţă şi disponibilitate. cuprinse în tabelul 2.la durate mari de funcţionare ( t →∞).17 . sistemul tehnic trebuie să aibă fiabilitatea maximă (valoarea fiabilităţii la momentul punerii în funcţiune este 1).Schema contextului de utilizare a unui subansamblu . .Cercetarea cauzelor .Definirea fazelor de funcţionare .Estimarea timpilor de intervenţie . AMDEC . Sinteza studiului .ET (Analiza Modurilor de Defectare.Definirea obiectivelor analizei . Analiza AMDEC a sistemului .Lista punctelor critice . hidraulic sau pneumatic) se poate aplica metoda AMDEC .Reprezentarea fiabilităţii în timp Fiabilitatea unui produs este legată de fenomenele de defectare. Disponibilitatea este probabilitatea ca un sistem să fie apt de bună funcţionare după o activitate de mentenanţă.ET este o metodă de analiză care are ca obiectiv evaluarea şi garantarea fiabilităţii.Etapele parcurse prin metoda AMDEC .condiţiile concrete de funcţionare (inclusiv mediul ambiant).Descompunerea pe subansambluri şi elemente componente .Stabilirea planului de acţiune . Utilizând reprezentarea grafică din figura 2. Iniţierea studiului .13 . Mentenabilitatea este probabilitatea ca un sistem tehnic defect să fie repus în stare de funcţionare într-un interval de timp prestabilit. Descompunerea funcţională a sistemului .13. Tabelul 2.Evaluarea criteriilor de cotare . . Pentru a realiza evaluarea previzională a fiabilităţii unui echipament tehnic (mecanic. fiabilitatea devine nulă (R ( t ) = 0). 2.fiabilitatea scade în timp (este o funcţie descrescătoare).ET Etape Acţiuni 1.17.Ierarhizarea defectelor .Punerea la punct a suporţilor de studiu 2. electric.Identificarea modurilor de defectare .Cercetarea efectelor .. a disponibilităţii şi a securităţii echipamentelor tehnice prin prevenirea defectelor.la momentul punerii în funcţiune. a mentenabiiităţii.Recenzarea modurilor de defectare .dimensiunea temporală.Lista recomandărilor CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 99 . se poate afirma că: .Calculul criticităţii 4. pentru care se definesc noţiunile de mentenabilitate. . Fig.

. . de fiecare dată.creşterea timpului de funcţionare atât prin mărirea duratei dintre două intervenţii tehnice. • exactitatea: identificarea corectă a componentelor defecte. sistemul de întreţinere şi reparare pe baza constatărilor.elaborarea caracteristicilor asociate simptomelor revelatoare de defectare. Performanţele unui sistem de detecţie şi diagnoză sunt determinate de următoarele caracteristici ale sistemului: • promptitudinea detecţiei: detectarea defectelor la puţin timp după apariţia acestora. în egală măsură importantă pentru buna funcţionare a sistemelor. Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor are ca obiective principale: . metode specifice care să ţină cont de tehnologiile folosite. Reconfigurarea funcţionării instalaţiei constă în: ► reparametrizarea comenzii. Sistemele de fabricaţie moderne au în componenţă sisteme de detectare şi diagnoză a defectelor (FDD . sau la o reconfigurare a funcţionării instalaţiei. între cauzele şi consecinţele sale. În strânsă relaţie cu diagnoza.evitarea uzurii excesive şi a ieşirii în mod accidental din funcţiune. . ► înlocuirea elementelor funcţionale blocate. Pentru a evita ieşirea accidentală din funcţiune a utilajului.luarea deciziei în funcţie de consecinţele defectelor detectate. s-au elaborat două tipuri de sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor: 1. cu scopul detectării unei disfuncţionalităţi. 2. Metodele de detectare şi diagnoză ale defectelor nu au un caracter universal. dacă defectele constatate sunt minore.utilizarea unei metode de diagnosticare a defectelor. a utilajelor şi a instalaţiilor. precum şi planificarea adecvată pentru realizarea operaţiilor de întreţinere şi reparare. .Fault Detection and Diagnosis). Această etapă poate conduce la o oprire a instalaţiei. în funcţie de natura proceselor. Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii utilajului de producţie în stare de funcţionare. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 100 . precum şi observaţii utile furnizate de către personalul de exploatare şi supraveghere a instalaţiei. cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor. a perturbaţiilor şi a erorilor de modelare. • sensibilitatea la defect: capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici. . utilizând algoritmi specifici şi conducând la detectarea timpurie a situaţiilor anormale. Funcţia de diagnosticare a sistemului stabileşte o legătură cauză-efect între un simptom observat şi defectarea care îi urmează. dacă defectele constatate sunt majore.modernizarea maşinilor şi a utilajelor învechite. .extragerea de informaţii necesare comparării caracteristicilor asociate funcţionării normale şi anormale. a echipamentelor sau a sistemelor de conducere. sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat. Funcţia de detectare a defectelor este o necesitate în orice sistem practic si este urmată de funcţia de localizare a defectelor.menţinerea utilajului în stare de funcţionare pe o perioadă cât mai îndelungată. trebuie să se pună în practică. Procedura de detectare şi diagnosticare se focalizează întotdeauna în jurul următoarelor etape: . • robusteţea: capacitatea sistemului de a funcţiona în prezenţa zgomotului. funcţia de mentenanţă contribuie la creşterea siguranţei în funcţionare. plecând de la utilizarea relaţiilor cauză- efect. dacă consecinţele sunt grave. permiţând urmărirea stării maşinilor. prevenind astfel avarii importante. utilizând mijloace de măsură adecvate.

În afara intervenţiilor tehnice prevăzute prin sistemul de reparaţii preventiv-planificat. Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat permite desfăşurarea unor activităţi de întreţinere. în condiţii de efort minim şi de confort maxim pentru executanţi. pentru a se obţine o durată egală. . Metoda după revizie constă în aplicarea unei revizii tehnice prealabile.: prevede demontarea pieselor şi a subansamblurilor uzate şi înlocuirea acestora cu altele identice. b. cât şi uzurii morale. Pe parcursul utilizării lor. în esenţă. Variaţia timpilor de prelucrare O problemă importantă a organizării producţiei o reprezintă echilibrarea acesteia şi constă. cu scopul de a preveni apariţia uzurii premature şi a avariilor şi de a menţine calităţile de exploatare necesare funcţionării normale a utilajului. scăderea cheltuielilor şi creşterea calităţii lucrărilor de reparaţie. Pentru executarea reparaţiilor se vor utiliza posibilităţile oferite de liniile de producţie în flux din cadrul secţiilor de bază ale întreprinderii. în acest mod. ceea ce creează dificultăţi în activitatea de producţie. Obiectivul echilibrării timpilor de prelucrare este de a minimiza costurile de CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 101 . indiferent de starea lui de funcţionare. mărind. existente într-un stoc de subansambluri în stare de funcţionare. maşinile şi utilajele sunt supuse atât uzurii fizice. Subansamblurile defecte vor fi reparate şi vor intra în componenţa stocului de subansambluri funcţionale. Sistemul de întreţinere şi reparare pe baza constatărilor prevede supravegherea sistematică a modului de funcţionare a utilajului de către personalul specializat şi întocmirea unei fişe care cuprinde informaţii despre defecţiunile constatate.reparaţii de renovare efectuate în cazul utilajelor care au un grad avansat de uzură fizică şi care necesită lucrări de modernizare. control şi reparare. inundaţii etc). pe baza unei documentaţii tehnice bine întocmite. Această metodă reduce timpul de reparaţii. reparaţiile care trebuie efectuate.reparaţii accidentale determinate de ieşirea neprevăzuţi din funcţiune a utilajelor. Metodele moderne de executare a reparaţiilor au ca scop reducerea duratei de execuţie a acestora. Uzura fizică este înlăturată prii activităţile de întreţinere şi reparare. fiecare utilaj intră în reparaţie la intervale de timp bine stabilite. implicit. Dintre metodele moderne de executare a reparaţiilor fac parte metoda de reparare pe subansambluri şi metoda de reparare după principiul liniilor de producţie în flux. Acest sistem are dezavantajul că nu permite elaborarea unui plan de reparaţii pentru o perioadă îndelungată de timp. cu rolul de a stabili concret lucrările care trebuie executate pentru fiecare utilaj. care se efectuează la intervale de timp bine determinate. denumită tact sau cadenţă. Acest sistem poate fi aplicat prin două metode: metoda standard şi metoda după revizie. . Conform metodei standard. durata de funcţionare a utilajului. precum şi data intrării în reparaţie. eliminând astfel posibilitatea efectuării unor reparaţii care nu sunt impuse de starea tehnică a acestuia. în cadrul întreprinderii se mai execută şi alte tipuri de reparaţii: . ► Metoda de reparare după principiul liniilor de producţie în flux se aplică utilajelor care necesită demontarea de pe fundaţii şi transportarea în atelierele de reparaţii. ► Metoda de reparare pe subansambluri. iar uzura morală poate 1 încetinită prin modernizarea utilajelor. se asigură capacitatea dorită şi o activitate continuă.reparaţii de avarii cauzate de exploatarea necorespunzătoare a utilajelor sau de calamităţi naturale (cutremure. aplicabilă în cadrul întreprinderilor care au un număr mare de utilaje de acelaşi tip. în egalizarea timpilor de execuţie a tuturor operaţiilor de la fiecare loc de muncă.

Metodele de analiză a sistemelor de fabricaţie se aplică în scopul optimizării proceselor de proiectare. Algoritmul reprezintă o succesiune de operaţii parcursă în scopul soluţionării unei probleme. la rezultate valoroase în plan teoretic şi practic. 2. 2.variaţia îndemânării executanţilor în timpul schimbului. Pentru a utiliza eficient un sistem de fabricaţie este necesară analiza funcţionării lui luând în consideraţie fenomenele stocastice (aleatorii) care apar în sistem. a ceea ce se realizează practic.19 . 2. care recurg la descompunerea întregului în părţi componente. al îmbunătăţirii fabricaţiei şi al reducerii costului de producţie. Fig.executarea fazelor operaţiilor într-o ordine subiectivă. 2. integratoare a fabricaţiei. a interacţiunilor dintre acestea. şi are ca scop analiza comportării sistemelor în cazul variaţiei unor parametri caracteristici. determinarea locului şi a rolului fiecărui element. Simularea sistemelor de fabricaţie se realizează pe calculator. operaţiile de prelucrare se echilibrează mai greu comparativ cu cele de asamblare. Din cauza dificultăţilor de divizare.2. care permit abordarea sistemică.18 . prin utilizarea unor programe specializate. Fig. . din cauza numeroaselor elemente componente. ceea ce a condus.Metode de analiză a funcţionării sistemelor de fabricaţie Metodele analitice de analiză a unui sistem propun separarea obiectului în elemente componente.3. Variaţia timpilor de prelucrare poate conduce la efectele enumerate în figura 2. fie prin tehnici de simulare (inductive). Problema echilibrării liniei se pune în toate cazurile în care durata executării operaţiilor nu poate fi egală cu tactul sau cu un multiplu al acestuia.Efectele variaţiei timpilor de prelucrare În cazul producţiei de serie mică.19) se poate face fie prin metode analitice. cu o încărcare uniformă şi completă a forţei de muncă şi a utilajelor.producţie pentru o cadenţă de lucru dorită.gradul diferit de dotare tehnică a liniilor tehnologice. precum şi identificarea raporturilor de interdependenţă cu celelalte elemente din sistem. care are un pronunţat caracter manual. Aceste metode permit obţinerea rapidă a soluţiei problemei de conducere a sistemului printr-un raţionament bazat pe algoritmi. Simularea oferă o imagine a comportării sistemului de fabricaţie în CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 102 . dificultăţile de echilibrare sunt determinate de: . Analiza sistemelor de fabricaţie (Fig. în ultima perioadă. prin minimizarea timpilor de neutilizare a maşinilor. Metode de analiză a funcţionării sistemului de fabricaţie Sistemele de fabricaţie actuale sunt caracterizate printr-un înalt grad de complexitate.18. precum şi a diversităţii fenomenelor şi a proceselor care au loc în interiorul lor. .

Modelul de simulare descrie sistemul de fabricaţie în termeni specifici unui limbaj de programare. operaţiile dintr-un sistem de fabricaţie pot fi vizualizate cu ajutorul unor imagini simplificate. sisteme de transport. sau al simbolurilor. numite icoane. timp îndelungat.diverse situaţii. Modelele sunt utilizate pentru a ajuta în explicarea. în diverse situaţii. Simularea se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. execuţia efectivă a modelului. Modelele grafice sunt foarte apropiate de sistemele reale. efectuarea analizei. performanţelor acestuia. utilizând un model al acestuia. în general. moduri ► construirea modelului de organizare. cât şi dezavantaje (Tabelul 2. Într-un model matematic. procedee. fără funcţionarea cere experienţă. ► rezultatele simulării pot ► analiza interacţiunilor dintre variabilele sistemului şi a fi dificil de interpretat. fluxuri informaţionale etc. Simularea sistemelor de fabricaţie prezintă atât avantaje. Tabelul 2. Modelarea unui sistem este o reprezentare logică a părţilor importante din sistem. 2. descrierea modelului. ► identificarea cauzelor apariţiei fenomenelor stocastice. denumit limbaj de simulare. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 103 . ► simularea prezintă riscuri în aplicare. Într-un model grafic. 3. Pentru sistemele de fabricaţie se folosesc. ► produsele software utilizate sunt scumpe.14). înţelegerea sau îmbunătăţirea unui sistem real. modele matematice sau grafice.14 . ► analiza modelării cere ► identificarea blocajelor din sistem.Avantajele şi dezavantajele simulării sistemelor de fabricaţie Avantaje Dezavantaje ► testarea de noi metode. sistemului. componentele unui sistem de fabricaţie şi atributele lor sunt reprezentate de variabile matematice.

OLT EVALUARE I. 2. Precizaţi care sunt obiectivele activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. 6. 7. Precizaţi etapele parcurse în simularea sistemelor de fabricaţie. 4. Descrieţi metodele analitice de analiză. 3. Definiţi conceptele de „defect" şi „defectare". Explicaţi conceptul de fiabilitate. 3. 8. 10. 4. 2. Precizaţi care este scopul metodelor moderne de executare a reparaţiilor. 1. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Clasificaţi defectele după durată. Identificaţi fenomenele care au loc într-un proces de fabricaţie răspunzând cerinţelor de mai jos. Enumeraţi două metode moderne de executare a reparaţiilor. 1. Precizaţi scopul aplicării metodelor de analiză a sistemelor de fabricaţie. 5.ET. Enumeraţi metodele de analiză a sistemelor de fabricaţie. Enumeraţi etapele procedurii de detectare şi diagnosticare a sistemelor de fabricaţie. Răspundeţi cerinţelor de mai jos referitoare la utilizarea metodelor de analiză a sistemelor de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 104 . II. Enumeraţi cauzele apariţiei defectelor sistemelor mecanice. Explicaţi care este scopul aplicării metodei AMDEC . 9. Numiţi fenomenele stocastice (întâmplătoare) care pot apărea într-un sistem de fabricaţie.

apoi stabiliţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! I.extragerea de informaţii necesare comparării caracteristicilor asociate funcţionării normale şi anormale. b. III. după următoarea structură: a. detectarea defectelor la puţin timp după apariţia acestora defect d. Stabiliţi ordinea cronologică de parcurgere a etapelor de detectare şi diagnosticare a defectelor: . .utilizarea unei metode de diagnosticare a defectelor plecând de la utilizarea relaţiilor cauză-efect. cu scopul detectării unei disfuncţionalităţi. Clasificarea metodelor de analiză a sistemelor. cele două coloane. pe caiete. utilizând mijloace de măsură adecvate.Performanţe B . A . . Enumerarea fenomenelor stocastice care au loc în sistemele de fabricaţie.elaborarea caracteristicilor asociate simptomelor revelatoare de defecte. d. evitarea identificării incorecte a componentelor defecte 4. c. capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 105 . .luarea deciziei în funcţie de consecinţele defectelor detectate. Indicarea principalelor cauze ale apariţiei defectelor sistemelor mecanice. În coloana A sunt indicate performanţe ale sistemelor de detectare şi diagnoză a defectelor.Definiţii 1. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . capacitatea sistemului de a funcţiona în prezenţa zgomotului cu cât detecţiei mai puţine alarme false 3. precum şi de observaţii utile furnizate de către personalul de exploatare şi supraveghere a instalaţiei. Exactitate a. Copiaţi. Justificarea necesităţii echilibrării liniilor de producţie. Sensibilitatea la c. siguranţa în exploatare II. Realizaţi un eseu cu tema „Fenomene stocastice în sistemele de fabricaţie". iar în coloana B sunt date definiţiile acestora. Robusteţe e. Promptitudinea b.

3. Enumeraţi cauzele apariţiei defecţiunilor sistemelor mecanice. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 106 . purtaţi discuţii cu colegul/colega de bancă şi răspundeţi cerinţelor următoare: 1. Analizaţi influenţa uzurii asupra stării tehnice a sistemelor mecanice specifice domeniului vostru de calificare. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 2.OLT Lucraţi în perechi! Folosindu-vă de experienţa acumulată în timpul stagiilor de pregătire practică. Precizaţi care sunt obiectivele activităţii de întreţinere şi reparaţii.

copiază tabelul de mai jos pe caietele de clasă şi apoi completează conform cerinţelor specificate în prima coloană.OLT FIȘĂ DE EVALUARE. Metode analitice Tehnici de simulare Scopul aplicării Definire Avantaje Dezavantaje CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 107 . Metode de analiză a funcţionării sistemului de fabricaţie Pentru a realiza un studiu comparativ al metodelor de analiză aplicate sistemelor de fabricaţie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .

A . şi elementele coloanei B. utilajul a trecut prin mai multe reparaţii capitale şi are un grad avansat accidentale de uzură b. Stabileşte asocierile corecte dintre elementele coloanei A.Tipuri de B . ieşirea neprevăzută din funcţiune a utilajului renovare c. în care sunt enumerate diverse tipuri de reparaţii. Indică tipul de sistem din punctul de vedere al flexibilităţii. utilajul a fost exploatat necorespunzător 2. b. Denumeşte trei operaţii care pot fi efectuate de roboţii industriali. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 108 . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . în care sunt enumerate condiţiile în care se aplică acestea. Precizează trei dintre avantajele utilizării roboţilor industriali în sistemele de fabricaţie moderne. reparaţii 1. reparaţii de avarii 3. c. În figura de mai jos este prezentat un robot industrial utilizat într- un sistem de fabricaţie. a. reparaţii de 2.OLT Fișă de lucru Repararea maşinilor şi a utilajelor 1.Condiţii de aplicare reparaţii a.

1. 3. mentenabilitate. sincronizarea. 2. Metodele de detectare şi diagnoză a defectelor au un caracter universal.Metode de analiză a sistemelor de fabricaţie Notă. d.2. c. Printre fenomenele stocastice care pot apărea într-un sistem de fabricaţie se numără şi: a. 2. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-3). d. apoi transformaţi-le pe cele false în enunţuri adevărate. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. I. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. Activitatea depusă în vederea restabilirii capacităţii de bună funcţionare a unui produs sau a unui sistem tehnic defectat se numeşte: a. Subiectul I (30 de puncte) I. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. c. iar timpul de execuţie a unei comenzi nu depăşeşte o limită specificată.OLT TEST DE EVALUARE . d. a. fiabilitatea unui sistem tehnic trebuie să fie: a. Toate subiectele sunt obligatorii. mentenanţa. defectarea. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. fiabilitate. sau litera F. concurenţa. b. disponibilitate. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . +∞. 0. Se acordă 10 puncte din oficiu. b. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. c) şi notaţi în dreptul ei litera A. b. simularea. 1. Un sistem tehnologic are o funcţionare corectă dacă evoluţia sa nu conţine erori. La momentul punerii în funcţiune. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 109 . b. b. c.

. d... timpilor de execuţie a operaţiilor. c.1..c. Enumerarea etapelor de aplicare a simulării. Echilibrarea liniei de producţie constă în.sunt determinate de ieşirea neprevăzută din funcţiune a utilajelor. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 110 . II.2... Clasificarea metodelor de analiză.. Enumeraţi trei dintre principalele obiective ale activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. Reparaţiile. Enumerarea a două dintre fenomenele stocastice care pot apărea în sistemele de fabricaţie. Cea mai importantă cauză a defectării sistemelor mecanice o reprezintă... b.. c. Reconfigurarea funcţionării unei instalaţii constă în reparametrizarea comenzii.... în situaţia în care defectele constatate sunt majore.. având în vedere structura de idei următoare: a. Justificarea aplicării simulării pentru analiza sistemelor de fabricaţie.... Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Metode de analiză a sistemelor de fabricaţie".. b.. Subiectul II 30 de puncte) II. Scrieţi pe foaia de lucrare informaţia corectă care completează spaţiile libere din enunţurile de mai jos: a.

Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5). Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. funcţionare a componentelor sistemelor tehnice. c. 5.Capitolul 2 Notă. 2. gaz la presiune atmosferică. Exactitatea sistemelor de detectare şi diagnosticare a defectelor se referă la: a. elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 111 . capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici.OLT TEST DE EVALUARE . curent electric. d. capacitatea sistemului de a identifica corect componentele defecte. variaţia parametrilor de lucru ai instalaţiei cu temperatura fluidului de lucru. Printre avantajele echipamentelor acţionate hidraulic se numără şi: a. b. c. d. Etapa finală a evaluării riscurilor profesionale constă în: a. Riscul profesional se referă la probabilitatea de: a. capacitatea sistemului de a funcţiona în prezenţa zgomotului. cu cât mai puţine alarme false. 3. a perturbaţiilor şi a erorilor de modelare. pierderi de producţie. b. viteză mică de răspuns.1. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . d. d. c. necesitatea asigurării unor etanşări perfecte. Toate subiectele sunt obligatorii. apariţie a defectelor. d. c. culegerea informaţiilor despre locul de muncă. 4. b. scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. identificarea factorilor de risc. b. planificarea activităţilor de eliminare a riscurilor. c. gaz sub presiune. obţinerea unor forţe şi a unor momente foarte mari. capacitatea de detectare a defectelor la puţin timp după apariţia acestora. Echipamentele acţionate pneumatic utilizează ca agent de lucru: a. Se acordă 10 puncte din oficiu. accidentare şi îmbolnăvire a lucrătorului. Subiectul I (30 de puncte) I. b. lichid sub presiune.

. mature c. Reducerea factorilor de. în cadrul sistemelor. 4...3.2. În coloana A sunt indicate tipurile de tehnologii în funcţie de nivelul de dezvoltare. Componenta de bază a unui sistem flexibil de fabricaţie o constituie celula flexibilă reprezentată de către o maşină-unealtă cu comandă numerică.... c.. pot realiza diferite produse fără intervenţia omului. 5. b. în declin d.tehnic se realizează prin metode specifice fiecărui domeniu. Echipamentele. sunt cunoscute în detaliu şi sunt aplicate în mod curent. Subiectul II (30 de puncte) II.. urmând a fi generalizate. A . sub aspect calitativ.2. Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: a.. stivuitoare etc.. a. Explicaţi cum se realizează reconfigurarea unei instalaţii în funcţie de defectul constatat. II.. depăşite e. Enumeraţi performanţele necesare sistemelor de detectare şi diagnosticare a defectelor.de fabricaţie se realizează un singur produs.... dacă apreciaţi că răspunsul este fals. b. a. nu şi-au dovedit calităţile şi defectele. b. evolutive b. sunt depăşite de alte tehnologii. nu mai asigură performanţe sub aspectul calităţii produsului.1. 3... I. sunt puţin testate şi aplicate.sunt ansambluri de piese.. pentru un interval de timp prestabilit. II.3. 2. f. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat. schimbarea acestuia implicând modificarea componenţei şi a liniei de fabricaţie.) reduce riscurile provocate de manipularea manuală a maselor. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 112 .Caracteristici 1. sau litera F. Mentenabilitatea reprezintă capacitatea unui produs de aşi îndeplini funcţia pentru care a fost creat. caracteristici ale acestora... apoi transformaţi-le pe cele false în enunţuri adevărate. I.. împreună cu elementele de legătură dintre acestea. emergente a. cu rol bine determinat în cadrul unui sistem tehnic. Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a... Utilizarea echipamentelor de manipulare electrice sau mecanice (roboţi..... c.. Definiţi tehnologia de fabricaţie a unui produs. b.Tipuri de tehnologii B . dispozitive şi mecanisme. sunt deja cunoscute prin performanţele lor. transportoare.. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. iar în coloana B. c) şi notaţi în dreptul ei litera A.

Menţionarea a cinci dintre principiile ergonomice de organizare a locului de muncă. d. Subiectul III (30 puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Ergonomia . Definirea ergonomiei. Indicarea principalelor ramuri ale ergonomiei. după structura următoare: a. c. Analiza rolului ergonomiei în funcţionarea sistemelor de fabricaţie. b.criteriu de analiză a sistemelor de fabricaţie". CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 113 .

3. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 114 .2. să explicaţi influenţa aspectelor planificării şi controlului asupra sistemelor de fabricaţie. veţi fi capabili: 1. 2. Procese în sistemele de fabricaţie 3.1. CONEXIUNEA FUNCȚIONAL- TEHNOLOGICĂ DINTRE SISTEMELE DE FABRICAȚIE ȘI PROCESELE DE PRODUCȚIE COMPETENŢA Stabilirea legăturii dintre sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi controlului 3. Aspecte ale planificării şi controlului procesului de producţie După parcurgerea acestui capitol. să propuneţi soluţii de optimizare a sistemelor de fabricaţie. să identificaţi procesele care au loc în sistemele de fabricaţie. CAPITOLUL 3.

în general.procedee de prelucrare prin aşchiere (strunjire.1 sunt definite procedeele de prelucrare prezentate. Aceste procese cuprind. ► Procese de prelucrare mecanică. de prelucrare şi de asamblare şi cuprind operaţii de control specifice. cu scopul îmbunătăţirii proprietăţilor fizico mecanice şi tehnologice ale materialului. deformarea plastică la cald (laminarea. ► Procese de tratament termic. întrucât ele intervin în diferite etape ale procesului tehnologic global proiectat pentru realizarea unui anumit produs finit.1. prin care se modifică structura metalografică a materialului piesei. frezare. dimensiunile finale şi calitatea suprafeţei unei piese finite. procesul de prelucrare reprezintă reuniunea unor procedee tehnologice prin care se modifică succesiv sau succesiv-simultan fie calitatea materialului. de regulă. PROCESE IN SISTEMELE DE FABRICAŢIE 3.1.1. fasonare). CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 115 . În tabelul 3. ► Procese de semifabricare. matriţarea). 3. Din categoria proceselor de prelucrare mecanică fac parte: . mortezare. prin care materiile prime şi materialele brute sunt transformate în semifabricate. Procesele de tratamente termice sunt incluse în procesele de semifabricare şi în procesele de prelucrare. Procedeele de control tehnic sunt executate după procesele de semifabricare. în concordanţă cu cerinţele de precizie impuse. rectificare). . procedee de prelucrare fizico-chimice. după o schemă determinată. sunt îmbinate într-o unitate de asamblare finală (produs finit). ► Procese de prelucrări neconvenţionale (electroeroziune. găurire. prin care se schimbă forma geometrică.1. ► Procese de asamblare. Produsul finit trebuie să respecte condiţiile de funcţionare cerute de beneficiar şi să corespundă cerinţelor reale ale pieţei libere. Se observă că blocurile care cuprind procesele de semifabricare. Procesul de prelucrare În cadrul unui sistem de fabricaţie. forme geometrice şi dimensiuni standardizate. prin care se urmăreşte obţinerea calităţii impuse materialului prin documentaţia de execuţie. Din punctul de vedere al naturii proceselor. rabotare. fie forma geometrică a unei piese. Principalele procese de semifabricare sunt: turnarea. vibraţii ultrasonice. laser). Schema globală a proceselor existente într-un sistem de fabricaţie este prezentată în figura 3. realizate la precizia impusă prin documentaţia de execuţie. de prelucrare şi de asamblare se desfăşoară într-o succesiune bine determinată. prin care piese distincte. deosebim grupele prezentate în continuare.procedee de deformare plastică la rece (ambutisare. având. forjarea. în diferite momente ale aceluiaşi proces tehnologic de fabricaţie global.

Revenirea Tratament termic aplicat întotdeauna după călire pentru elimi. revoluţie interioare. ghidaje. suprafeţe plane. Se utilizează ca prelucrare de mai sus. membrane. pe maşini de rabotat. dreptunghiular. arcuri. profilate. PROCEDEE DE TRATAMENT TERMIC Denumire Definiţie Domeniul de aplicare Recoacerea Tratament termic care are drept scop modificarea structurii Se aplică pieselor turnate. Găurirea Procedeu de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor de Suprafeţe de revoluţie interioare. suprafeţe profilate. suprafeţe profilate. Fig. a rezistenţei la uzură. Frezarea Procedeu de prelucrare prin aşchiere. geometrice şi dimensiuni variate. Suprafeţe de revoluţie existente. profil în mare a trecerii materialului printre doi cilindri aflaţi în mişcare U.1 . de finisare. caneluri. Laminarea Operaţia la care are loc modificarea continuă a aliajului. ca ur. suprafeţe scule numite freze. pe maşini de găurit. scule etc. pentru îmbunătăţirea prelucrabilităţii prin aşchiere. rotund. Alezarea Procedeu de finisare a unor suprafeţe de revoluţie interioare. alezaje. carcase pentru pompe. canale de pană. executat cu ajutorul unor Suprafeţe plane. Mortezarea Procedeu de prelucrare prin aşchiere. la oboseală. care se aplică în urma operaţiilor de caneluri. caneluri în scule numite cuţite de mortezat. ajutorul pietrelor abrazive. executat cu ajutorul unor Suprafeţe de revoluţie exterioare şi interioare. în scopul asigurării unei precizii ridicate procedeu de prelucare unic. pe maşini de frezat. forjate.Se aplică tuturor pieselor călite: arbori. ceea ce conduce la modificarea dimensiunii şi a for- mei semifabricatului. prin care un aliaj aflat în reductoare. biele.Schema de principiu a procesului tehnologic general de fabricare a pieselor/ansamblelor mecanice Tabelul 3. PROCEDEE DE PRELUCRARE PRN AȘCHIERE Denumire Definiţie Tipuri de suprafeţe prelucrate/Domenii de aplicare Strunjirea Procedeu de prelucrare prin aşchiere. filete. pe maşini-unelte numite frontale. executat cu Suprafeţe de revoluţie exterioare.1 . T etc). executat cu ajutorul unor Suprafeţe plane verticale. executat cu ajutorul unor scule numite burghie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 116 . cornier.Procese ale sistemului de fabricaţie PROCEDEE DE SEMIFABRICARE Denumire Definiţie Exemple Turnarea Procedeu de obţinere a unor semifabricate de forme Lingouri. materialului. ţevi. Rectificarea Procedeu de prelucrare prin aşchiere. roţi dinţate. 3. pe maşini de mortezat. a Piese din construcţia de maşini. la semifabricate turnate sau din punct de vedere dimensional şi ca formă geometrică şi a forjate care au adaos de prelucrare mic şi duritate mare a unei calităţi superioare a suprafeţei. table şi benzi. canale longitudinale. stare lichidă este introdus într-o formă de turnare. scule numite cuţite de rabotat. cristaline. de rotaţie. pentru eliminarea cristaline în vederea obţinerii de grăunţi fini şi uniform tensiunilor interne. roţi dinţate. Profile (pătrat. strunguri. executat cu ajutorul unor Suprafeţe plane. canale de pană. filete. Rabotarea Procedeu de prelucrare prin aşchiere. arbori cotiţi. existente. pentru uniformizarea structurii distribuiţi. suprafeţe scule numite cuţite de strung. narea tensiunilor interne/fragilităţii apărute după călire. Călirea Tratament termic aplicat aliajelor în scopul creşterii durităţii. maşini electrice. rezistenţei mecanice.

timpul necesar asamblării). 3. Piesa este fixată la anod. ascuţirea cavităţilor în materiale conductive electric.2). micrometre. Se efectuează direct de către operatorul care execută operaţia tehnologică. . ► Controlul operaţional se desfăşoară pe parcursul derulării unei operaţii din cadrul procesului tehnologic.Procedee de prelucrare neconvenţionale PROCEDEE DE PRELUCRARE NECONVENŢIONALE Denumire Definiţie Exemple/tipuri de piese Electroeroziunea Procedeu de prelucrare a alezajelor şi a Plăci active ale stanţelor şi matriţelor.ergonomiei (respectarea normelor psihologice în utilizarea acelui produs). interoperaţional sau final şi are rolul de a detecta. geometrică şi la calitatea materialului. Pe lângă procedeele de prelucrare clasice. ultrasonice câmp ultrasonic. de regulă.1. fo. stanţelor şi matriţelor. Prin acest control se certifică obţinerea parametrilor dimensionali şi geometrici impuşi pentru faza/operaţia tehnologică respectivă. controlul poate fi operaţional. ► Controlul interoperaţional se desfăşoară în intervalul de procesare a unei operaţii consecutive din secvenţa de fabricare şi urmăreşte să stabilească dacă piesa este aptă din punct de vedere calitativ pentru a trece la operaţia următoare din secvenţa de fabricare. de verificare şi de certificare a calităţii piesei finite sau a produsului final este specifică sistemelor de fabricaţie. . rezilienţă. se va verifica respectarea parametrilor: . pentru a fi introdusă în procesul de asamblare.1. există şi procedee de prelucrare neconvenţională (Tabelul 3.tehnologici (costul fabricaţiei. Se efectuează.constructivi. prin impulsuri electrice.funcţionali (productivitate). comparatoare). sculelor simple şi profilate. Tabelul 3. tenacitate). carburi metalice. cuprinse în figura 3.2. la locuri de muncă special amenajate şi dotate cu logistica necesară conţinutului acestui tip de control (Fig. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 117 . în afara controlului dimensional şi geometric. În cazul în care controlul final vizează un produs finit. Procesul de control_ Funcţia de control. de foraj pentru industria petrolieră. ascuţirea sculelor aschietoare. 3. Electrochimia Procedeu de prelucrare bazat pe Se prelucrează şi se finisează piese cu desprinderea localizată şi controlată de geometrie complexă. în această etapă se pot verifica şi proprietăţile fizico- mecanice ale materialului piesei. cât mai devreme posibil. material prin dizolvare anodică într-o celulă electrolitică. folosind mijloace de măsură şi control adecvate locului de muncă (şublere. structură metalografică. fabricarea sapelor prin detaşare controlată de material. de regulă între fazele componente ale acelei operaţii. ► Controlul final se realizează la sfârşitul secvenţei de fabricare şi urmăreşte certificarea faptului că piesa finită îndeplineşte toate cerinţele impuse privitoare la precizia dimensională. controlată de material. Vibraţiile Procedeu de prelucrare prin eroziune în Se prelucrează materiale dure şi fragile: sticlă. sub acţiunea erozivă Se realizează finisarea elementelor active ale a unor particule abrazive aflate în suspensie. În sistemul de fabricaţie. obţinut li montajul general. apariţia abaterilor sau a erorilor. cuarţ. losind topirea sau vaporizarea materialului. iar scula este catodul. aşa cum au rezultat din operaţia anterioară (duritate. . prin care are loc detaşarea ceramică. oţeluri aliate.2).2 . de către controlori specializaţi.

bătaie frontală.verificarea defectelor de suprafaţă.încercări de rezistentă. Tabelul 3. 75. 010.verificarea calităţii materialului în strat superficial după tratamentul termic.2 .16. coaxialitate). .verificarea razei de racordare R10.verificarea lungimilor treptelor corespunzătoare diametrelor măsurate anterior: 110. în etapa de control final al produsului pot fi implicaţi şi reprezentanţi ai beneficiarului. 08.verificarea rugozităţii. . Fig. . Spre exemplificare.verificarea durităţii materialului.Desen de execuţie al unei piese (vârf de centrare) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 118 . 3.verificarea poziţiei reciproce a suprafeţelor (cilindricitate.3 . 020.3 sunt enumerate fazele procesului de control al piesei reprezentate în figura 3.3.Fazele procesului de control Controlul operaţional . Fig. la nivelul locurilor de muncă sau în secţii special amenajate. Controlul final .3 . . . .Control interoperaţional Controlul final se execută de către controlori specializaţi. în tabelul 3. . Controlul interoperaţional .verificarea tuturor parametrilor obţinuţi prin prelucrare. 54. .verificarea parametrilor dimensionali şi geometrici.verificarea conicităţii 60° şi a teşiturilor. 3.verificarea dimensiunilor fusurilor: 026. .

1. gestiune cu cerere constantă şi reaprovizionare cu cantităţi egale în perioade fixe. Unele strategii actuale de management tehnologic . ţinând seama de toţi parametrii care condiţionează derularea ritmică a procesului de producţie. Pornind de la faptul că procesul de aprovizionare se desfăşoară în condiţiile specifice existente în fiecare întreprindere. Just In Time . ceea ce implică creşterea costului de fabricaţie. 3. 3. implicit. d) stocuri de scule aşchietoare e) stocuri de piese de schimb pentru intervenţii necesare restabilirii parametrilor funcţionali ai sistemului.alocarea unor fonduri minime pentru asigurarea nivelului stocurilor. Aceste obiective pot fi atinse printr-un management tehnologic al procesului. pot fi diferenţiate patru tipuri de gestiune a stocurilor. . pot apărea întreruperi în desfăşurarea fluxului tehnologic. indiferent de volumul producţiei. pentru a micşora costul de fabricaţie şi de imobilizările de mijloace circulante. în figura 3. Conducerea întreprinderii trebuie să stabilească mărimea optimă a stocului. Dacă stocul este prea mic. care să permită o aprovizionare fluentă cu toate bunurile materiale care intră în structura unui stoc.cheltuieli raţionale de aprovizionare.3.4 se exemplifică ultima variantă enunţată (cu cerere variabilă şi reaprovizionare cu cantităţi fixe).aprovizionarea ritmică a procesului de producţie. într-o perioadă variabilă de aprovizionare. c) stocuri de piese finite (care aşteaptă trecerea la sistemul tehnologic consecutiv de pe linia de fabricaţie). piese. reducerea costurilor aferente acestor stocuri. care să se situeze între cele două variante menţionate. în conformitate cu ritmul impus fabricaţiei.) care trebuie să fie atribuită fiecărui loc de muncă pentru a asigura continuitatea procesului tehnologic pe linia de fabricaţie. Într-un sistem de fabricaţie. într-o perioadă variabilă de reaprovizionare. Procesul de stocare Stocul reprezintă cantitatea de materiale (constând în semifabricate. Principalele categorii de stocuri dintr-un sistem de fabricaţie sunt: a) stocuri de semifabricate. şi anume: 1. atunci are loc o imobilizare pe fluxul tehnologic a unor valori materiale. piese aflate în diferite stadii de execuţie. 2. depozitare. gestiune cu cerere variabilă şi reaprovizionare cu cantităţi variabile în perioade fixe de reaprovizionare. cauzate de producerea de discontinuităţi în aprovizionările realizate succesiv. gestiune cu cerere variabilă şi reaprovizionare cu cantităţi fixe până la un anumit nivel. 4. Dacă stocul este prea mare. b) stocuri de producţie neterminată (piese în diferite stadii de prelucrare). materiale. astfel încât stocul să atingă nivelul maxim la sfârşitul fiecărei perioade. dimensionarea raţională a stocurilor trebuie să asigure: . Tendinţa actuală este de a minimiza stocurile. gestiune cu cerere variabilă şi reaprovizionare cu cantităţi fixe. subansambluri. producţie neterminată şi. scule etc.se caracterizează prin aplicarea principiului reducerii la minimum sau al eliminării stocurilor de materii prime.de exemplu. Din raţiuni legate de specificul economiei libere cu cerere variabilă de produse pe piaţă şi cu perioade variabile în furnizarea componentelor unui stoc. . distribuire. Gestionarea stocurilor constă în determinarea cantităţii din fiecare material şi a momentului optim în care trebuie făcută aprovizionarea. Stocul are rolul de a asigura stabilitatea tuturor activităţilor cu caracter tehnologic de pe flux. S-au utilizat notaţiile: CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 119 .

momentele în care se solicită reaprovizionarea. prin regresie. Ca urmare a consumului de materiale. 3. 3. dacă se cunoaşte funcţia S(t) de evoluţie a stocului într-o perioadă de timp T.4 .5 . are loc o scădere liniară a nivelului stocului. de la nivelul de alarmă la nivelul maxim. În cazul general. se apreciază că viteza de descreştere a stocului este mai mare [T2 < T 1 ) . odată ce comanda este onorată. prin regresie. n . Ca urmare. t3. modelează variaţia stocului într-o anumită perioadă de timp (Fig. graficul funcţiei S(t) se poate aproxima prin segmente liniare care. Astfel. mărime necesară în programarea şi în conducerea procesului de producţie.5. π . 3. se poate aproxima în practică prin segmente liniare care.cantitatea fixă de bucăţi cu care se face aprovizionarea. atunci se poate determina Sm cu relaţia: În practică. Fig. se face comanda de reaprovizionare cu cantităţi fixe. în momentul t2 + τ. stocul va creşte din nou. Graficul funcţiei matematice S(t). de la nivelul de alarmă la cel maxim. modelează variaţia stocului într-o anumită perioadă de timp.Graficul funcţiei matematice CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 120 .6). În gestiunea stocurilor este utilă determinarea stocului mediu (Sm). t4 . reprezentat în figura 3. stocul creşte brusc. Pentru următoarea perioadă de producţie T2 datorită unor comenzi multiple.perioade de producţie. se face comanda de reaprovizionare cu o cantitate fixă a stocului.Gestiune cu cerere variabilă şi reaprovizionare cu cantităţi fixe într-o perioadă variabilă de reaprovizionare Se poate observa că la momentul t0 stocul are nivelul maxim. la momentul t2 aflat cu acelaşi interval de siguranţă τ înaintea atingerii nivelului de alarmă. La momentul t 1 aflat cu un interval de siguranţă τ înaintea atingerii nivelului de alarmă. t1 t2.T1≠ T2 ≠T3 . la momentul t 1 + τ.interval de siguranţă. Fig. În mod similar.

Fig. 3.6 - Graficul funcţiei în varianta acceptată în practică

Aplicaţie
Fie următoarea situaţie a stocurilor la un sistem de fabricaţie:
Starea stocului:
la 31 decembrie, 0 bucăţi;
la 30 aprilie, 10 bucăţi;
la 31 octombrie, 26 bucăţi;
la 31 decembrie, 18 bucăţi.
Intrări în stoc:
la 1 ianuarie, 110 bucăţi;
la 1 mai, 60 bucăţi;
la 1 noiembrie, 124 bucăţi.
Aplicând formula de determinare a stocului mediu
, rezultă ,
unde:
Sm - stocul mediu total, exprimat în bucăţi, corespunzător intervalului T; în cazul aplicaţiei date,
T = 12 luni. T1 T2, T3 = perioade de timp (luni).
S m 1 , S m 2 , S m 3 = stocurile medii corespunzătoare perioadelor T1 T2T3.
Starea stocului este analizată pe trei cele trei perioade astfel:
T1 = 4 luni, de la 31 decembrie până la 30 aprilie;
T2 = 6 luni, de la 1 mai până la 31 octombrie;
T3 = 2 luni, de la 1 noiembrie până la 31 decembrie.
Iniţial, există în stoc 10 bucăţi. Pe 1 ianuarie, intră în stoc 110 bucăţi, deci stocul mediu este

La 30 aprilie se află pe stoc 10 bucăţi, iar la 1 mai se adaugă 60 de bucăţi. La finalul perioadei
T 2 , pe 31 octombrie, pe stoc mai sunt 26 de bucăţi. Prin urmare, stocul mediu este
Analog se calculează pentru perioada T3
Stocul mediu total este:

Cu datele numerice obţinute se trasează:
a) graficul evoluţiei variaţiei stocului (Fig. 3.7);
b) graficul curbelor cumulate de intrări şi ieşiri (Fig. 3.8).

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 121

Fig. 3.7 - Graficul evoluţiei variaţiei stocului

Fig. 3.8 - Graficul curbelor cumulate de intrări şi ieşiri

3.1.4. Procese de transport şi manipulare
Transportul reprezintă activitatea prin care se asigură transferul materiilor prime, al
materialelor, al pieselor aflate în diferite stadii de execuţie, al pieselor/produselor finite, între
diferite locuri de muncă, între locurile de muncă şi spaţiile de depozitare temporară (buffere)
sau direct la locul de expediere.
Încărcarea, descărcarea şi depozitarea sunt părţi componente ale activităţilor de transport.
într-un sistem tehnologic precum cel prezentat în figura 3.9, sistemul de transport conţine
transportoare, manipulatoare (roboţi), precum şi elemente de comandă şi reglare a ritmului de
transport (calculatorul sistemului).

Fig. 3.9 - Schemă de transport într-un sistem de fabricaţie

Din depozitul intermediar de piese (buffer), în care se înmagazinează piesele obţinute în
alte etape ale procesului de producţie din cadrul sistemului de fabricaţie, un manipulator preia
succesiv piesele, le aşează pe transportor şi le aduce în spaţiul de lucru al centrului de
prelucrare, de unde un alt manipulator (robot) le instalează în dispozitivul de prelucrare.
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 122

Calculatorul sistemului de fabricaţie comandă preluarea piesei din depozit atunci când
sistemul de prelucrare este disponibil, comandă acţiunea transportorului şi selectează piesele
care urmează să fie prelucrate.
Manipularea asigură funcţiunea de transfer al materialelor pe raza locului de muncă sau
în imediata vecinătate a acestuia.
Transportul împreună cu manipularea formează mişcarea materialelor.
Ritmul efectuării operaţiilor de transfer trebuie să fie în concordanţă cu timpii tehnologici
pretinşi de efectuarea operaţiei de prelucrare, pentru a se asigura şi condiţiona desfăşurarea
continuă a întregului proces tehnologic.
În figura 3.10 este prezentat schematic procesul de manipulare a pieselor supuse
prelucrării. Sistemul tehnologic de fabricaţie este format din maşini-unelte MU dispuse în
succesiunea cerută de secvenţa tehnologică de prelucrare a unei mulţimi P de piese. Prelucrarea
are loc cu ajutorul unei mulţimi S de scule aşchietoare. Transferul pieselor de la o maşină-
unealtă la următoarea se realizează cu ajutorul manipulatoarelor M.
Pe figură mai sunt utilizate următoarele notaţii: SP - sistem de prindere a piesei, care
defineşte relaţia piesă - maşină; SSS - sistem de schimbare a sculei, care defineşte relaţia sculă -
maşină; SC - sistem de comandă al mişcărilor de lucru ale piesei sau sculei, care defineşte
relaţia piesă-sculă.

Fig. 3.10 - Manipularea în sistemele de fabricaţie

Activitatea de organizare integrată a sistemului de transport-manipulare din sistemele de
fabricaţie conduce la obţinerea următoarelor avantaje:
- reducerea ciclului de producţie;
- accelerarea rotaţiei mijloacelor circulante;
- creşterea volumului de produse care se pot obţine pe fiecare utilaj;
- creşterea productivităţii muncii;
- reducerea efortului personalului şi a accidentelor de muncă;
- diminuarea pierderilor înregistrate din cauza deplasării necorespunzătoare.
Mijloacele tehnice de transport-manipulare pot fi clasificate în raport cu cerinţele
proceselor de fabricaţie (Tabelul 3.4).
Tabelul 3.4 - Clasificarea mijloacelor de transport
Criteriul de clasificare Mijloace de transport
Modul de acţionare/Sursa de energie folosită - manuale: roaba de mână, cărucioare;
- cu acţionare electrică: elevatoare (Fig. 3.11), ascensoare, macarale;
- cu acţionare pneumatică: trolii, macarale, elevatoare.
Gradul de continuitate a mişcării - cu deplasare continuă: transportoare cu bandă, cu lanţ, cu cablu;
- cu deplasare discontinuă: macarale, poduri rulante (Fig. 3.12).
Natura resursei transportate - materiale vrac: transportoare, bene automate, roabe;
- semifabricate şi produse finite: elevatoare, poduri rulante, macarale;
- produse containerizate: macarale, poduri rulante, stivuitoare.
Direcţia de deplasare - pe orizontală şi în plan înclinat: transportoare, funiculare;
- pe verticală: elevatoare, macarale, ascensoare;
- alternativ, pe orizontală şi pe verticală: stivuitoare, macarale.
Gradul de integrare cu fluxul tehnologic - independent de flux: macarale, poduri rulante;
- integrate parţial în flux: manipulatoare, roboţi.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 123

cu respectarea cerinţelor de minimizare atât a costului fabricaţiei. Nivelul superior este localizat. verificatoarele şi dispozitivele necesare.Activităţi şi elemente de decizie ale procesului de comandă Activităţi curente Elemente de decizie > alegerea parametrilor regimului > repartizarea diferitelor piese/loturi de fabricaţie pe de prelucrare: alegerea avansului.supravegherea stării de funcţionare a sistemului tehnologic. local. .1. a diferite sisteme tehnologice de fabricare. de regulă.Elevator Fig. precum şi optimizarea fluxului tehnologic pentru fiecare piesă. stabilirea acelor comenzi care asigură sincronizarea diferitelor operaţii tehnologice. .12. Comanda Comanda sistemului tehnologic implică luarea unor decizii/dispoziţii în scopul asigurării unei desfăşurări corecte a programelor de fabricaţie. > funcţionarea auxiliarelor sistemului Funcţia de comandă poate fi organizată pe următoarele niveluri: superior. în cadrul unui sistem tehnologic de fabricaţie. Se urmăreşte comportarea fiecărei componente a sistemului tehnologic (de exemplu.5.monitorizarea şi simularea subsistemului de producţie. privind: . 3.sculele. cât şi a timpului tehnologic necesar execuţiei. În tabelul 3.5 sunt indicate activităţile curente şi elementele de decizie cuprinse în procesul de comandă.piesele componente ale loturilor de fabricaţie ce urmează a intra în prelucrare. în CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 124 . Fig. luând în considerare toate informaţiile provenite din proces.11 . Tabelul 3. Nivelul mediu urmăreşte. 3. . urmărind mini- turaţiei mizarea timpului tehnologic > stabilirea poziţiei relative de > armonizarea funcţionării transportului interoperaţional al reglaj sculă .Pod rulant 3. la subsistemul de producţie şi cuprinde funcţii referitoare la gestiunea bazelor de date.5 .piesă pieselor/unităţilor de asamblare între diferite sisteme > funcţionarea roboţilor industriali tehnologice. mediu.

a timpului tehnologic necesar efectuării secvenţei de fabricare pe acel sistem. operaţiile şi fazele tehnologice de prelucrare. Fig. Echipamentele de comandă pot fi echipamente de tipul: NC (Numerical Control). Rl (roboţi industriali) şi DA/E (dispozitive de alimentare/evacuare) programele-piesă şi programele de comandă a funcţiilor sistemului (de începere/încheiere a ciclurilor de transport al roboţilor de alimentare cu semifabricate. 3. Calculatorul este legat cu echipamentele de comandă ale componentelor prin legături bidirecţionale.Sistemul de comandă al unui sistem tehnologic de fabricare 3.Funcţiile de conducere ale unui sistem tehnologic ► Funcţia de prognoză. Sistemul de comandă al sistemului tehnologic de fabricare STF din figura 3.13 . păpuşa principală. Calculatorul central transmite echipamentelor de comandă ale UP (utilaje de prelucrare).13 conţine un calculator central şi sisteme de comandă ale componentelor STF-ului. CNC (Computer Numerical Control). 3.cazul unei maşini-unelte.stabilirea ponderii adecvate fiecărei componente (de bază sau auxiliare). în conceptul de conducere a unui sistem tehnologic se pot identifica mai multe funcţii. La acelaşi nivel local se asigură şi emiterea mesajelor de eroare apărute în derularea fluentă a procesului. dinamica poziţiei relative piesă-sculă în timpul prelucrării.14 . Fig.14. primindu-se semnalul de feed-back pentru corecţia necesară. are rolul de a evidenţia capacitatea acelui sistem de a prelua noile comenzi de producţie şi de a identifica posibile soluţii de modernizare a tehnologiilor de fabricaţie. precum şi derularea succesiunii poziţiei pieselor care intră succesiv în sistem. mandrina port-sculă). Nivelul local de comandă gestionează. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 125 . în concordanţă cu transportul şi cu depozitarea pieselor. a potenţialului acelui sistem tehnologic. Conducerea Conducerea unui sistem tehnologic este un ansamblu de funcţii care urmăreşte utilizarea raţională. de evacuare a pieselor finite etc). în condiţii optimale. pentru un sistem tehnologic de fabricaţie. conform figurii 3. în vederea execuţiei. Conducerea unui sistem de fabricare se regăseşte la diferite niveluri ierarhice ale sistemului de conducere a procesului de producţie respectiv. RC (Robot Control) sau PLC (Programable Logic Controler - automat programabil). ► Funcţia de organizare la nivelul sistemelor tehnologice de fabricaţie urmăreşte: . în principal. masa maşinii.1. dispozitivele utilizate.6.

elemente de ieşire: piese finite. .identificarea cauzelor care determină distorsiuni şi abateri în informaţiile de control şi. 3. Coordonarea presupune cunoaşterea interdependenţei dintre elementele şi performanţele funcţionale ale tuturor componentelor sistemului tehnologic. . în acelaşi timp.15 .respectarea normelor ergonomice şi de protecţia muncii în activităţile desfăşurate la acel loc de muncă. . ► Funcţia de coordonare la nivelul unui sistem tehnologic de fabricaţie se referă.sistem cibernetic Această abordare armonizează fluxul de intrări şi de ieşiri. flux de aprovizionare cu materii prime şi materiale.. Procesul de conducere a unui sistem tehnologic de fabricaţie trebuie privit ca un sistem cibernetic (Fig. resursele umane. ► Funcţia de control este o altă componentă a conducerii. scule. responsabilităţile tuturor participanţilor la activitatea din acel sistem tehnologic de fabricaţie privind folosirea integrală a capacităţilor sistemului sunt mai precise. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 126 . semifabricate.15) în care apar: .respectarea informării imediate a conducerii de nivel ierarhic superior asupra rezultatelor controlului. energie. semifabricate. . scule etc).elemente de intrare: materiale.asigurarea continuităţii controlului. stabilirea de măsuri corective pentru înlăturarea acestora. pentru a permite luarea unor măsuri corective în timp real.monitorizarea permanentă a activităţii şi a rezultatelor. în special. permiţând definirea logică a performanţelor funcţionale şi tehnologice ale sistemelor de fabricaţie. care trebuie să respecte: . la acomodarea/armonizarea ritmului de fabricaţie al sistemului cu funcţionarea altor unităţi asociate (unităţi de transport. Fig. 3. implicit.Procesul de conducere . produse finale.

10. Care sunt procesele care au loc în sistemele de fabricaţie? 2. răspunzând următoarelor cerinţe: 1. Definiţi procesul de prelucrare. în cadrul unui sistem de fabricaţie? 6. Ce urmăreşte controlul pe nivelul mediu într-un sistem de fabricaţie? 8. Precizaţi care este rolul funcţiei de prognoză a conducerii unui sistem de fabricaţie. Care este rolul controlului în sistemele de fabricaţie? 4. Care sunt funcţiile conducerii unui sistem de fabricaţie? 9. Daţi exemple de procese de prelucrare întâlnite în domeniul vostru de pregătire. 3. Care este rolul funcţiei de control într-un sistem de fabricaţie? CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 127 . Precizaţi ce diferenţă există între controlul interoperaţional şi controlul final. Care este diferenţa dintre transport şi manipulare.OLT EVALUARE Stabiliţi legătura dintre procesele care au loc în sistemele de fabricaţie. 5. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Care este rolul organizării integrate a sistemului de transport- manipulare din sistemele de fabricaţie? 7.

Criteriul de clasificare Mijloace de transport Modul de acţionare/sursa de energie folosită Gradul de continuitate al mişcării Natura resursei transportate Direcţia de deplasare Gradul de integrare cu fluxul tehnologic Principiul constructiv şi posibilităţile de deplasare 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 128 .OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! 1. Identificaţi mijloacele de transport corespunzătoare fiecărui criteriu de clasificare cuprins în tabelul de mai jos. din perspectiva optimizării transportului. Mijloacele tehnice de transport-manipulare pot fi clasificate după mai multe criterii. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Explicaţi care sunt avantajele utilizării roboţilor industriali în cadrul proceselor de fabricaţie.

OLT Lucraţi în perechi! Studiaţi figura 3. Pornind de la această schemă. procese de prelucrare necesare pentru obţinerea piesei. procesul de semifabricare pentru piesa aleasă. Fiecare membru al echipei realizează pe caiete schema procesului tehnologic pentru piesa aleasă. Realizaţi apoi o evaluare reciprocă a sarcinilor îndeplinite. b. în care este prezentată schema de principiu a procesului tehnologic general de fabricare a pieselor/a ansamblelor mecanice. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 129 . alegeţi o piesă specifică domeniului în care vă pregătiţi şi precizaţi: a. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .1 de la pagina 72.

... 3. Formaţi echipe de câte 4 elevi.. purtaţi discuţii şi precizaţi influenţa corelării proceselor de prelucrare. câte un referat cu tema: „Procese desfăşurate în cadru prelucrării/asamblării produsului. 2. .. Realizaţi portofoliul cu tema „Legătura dintre sistemele de fabricaţie - planificare . comandă şi conducere asupra unui sistem de fabricaţie. Răspundeţi următoarelor cerinţe: .. pe echipe.precizaţi modul în care se realizează transportul şi manipularea produselor. transport. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . alte module. . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 130 . Internet.indicaţi cum se exercită funcţia de control. stocare.întocmiţi.".indentificaţi procesele de prelucrare/asamblare care au loc. Mergeţi în vizită la un agent economic şi urmăriţi cu atenţie procesul de obţinere a unui produs. dar şi informaţii obţinute din alte surse: reviste de specialitate. care să conţină aspecte întâlnite la agentul economic vizitat. Adăugaţi referatele realizate de echipă cu ocazia vizitei efectuate la agentul economic.OLT Lucraţi în echipă!_ 1. . componentă a conducerii procesului de obţinere a produsului. control.control ale producţiei".

Situaţia stocurilor este următoarea: Starea stocului: la 5 decembrie. ora 18 → 28 unităţi Intrări în stoc: la 5 decembrie. ora 9 → 34 unităţi la 5 decembrie. ora 7 → 0 bucăţi la 5 decembrie. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .30 → 22 unităţi la 5 decembrie. ora 7. calculează stocul mediu. o întreprindere achiziţionează diferite componente de la furnizorii săi. ora 14 → 42 unităţi la 5 decembrie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 131 . b. ora 15 → 36 unităţi a. ora 8 →12 unităţi la 5 decembrie. trasează graficul curbelor cumulate de intrări şi ieşiri.OLT Fișă de lucru procese în sistemele de fabricaţie Pentru realizarea produsului de bază.

Cota de pe desen Valoarea numerică Mijloc de măsurare a b c d e g Atenţie! Fişele de lucru şi testele de evaluare pot fi componente ale portofoliului. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos. Identifică parametrii (geometrici. Dă valori cotelor a. interoperaţional. c. final) şi notează-i pe caiet într-un tabel realizat după modelul de mai jos. Completează aceste informaţii în tabel.OLT Fisă de lucru Procese în sistemele de fabricaţie 1. constructivi şi funcţionali) care vor fi controlaţi în cadrul fiecărui tip de control (operaţional. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 132 . g şi alege mijloacele potrivite pentru măsurarea acestora. confecţionată din oţel. Fie piesa din desenul de mai jos. b. Tipul de control Parametri operaţional interoperaţional final 2. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . e. d.

. are loc o imobilizare a unor valori materiale pe fluxul tehnologic.. apar întreruperi în desfăşurarea fluxului tehnologic. Pe post fix b. a.Procese în sistemele de fabricaţie Notă.. Nivelul superior al funcţiei de comandă a unui proces de fabricaţie: a. exemple ale acestora. Procesele de. Funcţia de. Se acordă 10 puncte din oficiu...... Manuale d. atunci: a.. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. încercări de rezistenţă ale piesei. la subsistemul de producţie gestionând bazele de date privind: schiţele. planurile... c. urmăreşte stabilirea acelor comenzi care asigură sincronizarea diferitelor operaţii tehnologice.... poduri rulante 3.. mărimea stocului nu are importanţă în proces.. roboţi 4.. este localizat. indicaţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă. b... Integrate parţial în flux a. linii automate e..OLT TEST DE EVALUARE ..asigură funcţia de transfer pe raza locului de muncă sau în imediata vecinătate a acestuia.. Controlul final într-un proces de fabricaţie realizează: a. b.. Subiectul II (20 de puncte) II.. Notaţi în caiete asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.. 3. asigură comunicarea cu piaţa de desfacere. numai defectele de suprafaţă ale materialului piesei.. iar în coloana B.. numai controlul dimensiunilor piesei. 1.. Dacă într-un proces stocul este prea mare. componentă a conducerii. b. 2. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . c. Mobile c.. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos. În coloana A sunt indicate tipuri de mijloace de transport intern. c.. proiectele. 1. Subiectul I (30 de puncte) I... Toate subiectele sunt obligatorii. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 133 .. macarale 2. trebuie să asigure continuitatea controlului şi monitorizarea permanentă a activităţii şi a rezultatelor. cărucioare Subiectul III (20 de puncte) III. b. nu se produc perturbări...

Subiectul IV (20 de puncte) IV. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 134 . Completaţi schema următoare cu acele componente care lipsesc.

3.2. ASPECTE ALE PLANIFICĂRII SI CONTROLULUI
PROCESULUI DE PRODUCŢIE
3.2.1. Planificarea producţiei_

În cadrul unei organizaţii (firmă, întreprindere), planificarea producţiei constă în
adaptarea capacităţii de producţie la sarcina de producţie.
Planificarea producţiei face parte dintr-un complex de activităţi de management
operaţional al producţiei/ conducere operativă a producţiei, care mai cuprinde programarea şi
conducerea producţiei, conform reprezentării din figura 3.16.

Fig. 3.16 - Schema managementului operaţional al producţiei

Capacitatea de producţie reprezintă producţia maximă pe care o poate realiza o unitate
de producţie, într-un timp dat, în condiţii tehnico-organizatorice optime.
Sarcina de producţie reprezintă volumul de piese/produse care trebuie realizate cu
respectarea termenelor contractuale. Cunoaşterea capacităţii de producţie determină:
- elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a planului de producţie;
- dimensionarea corectă a unităţilor de producţie şi stabilirea necesarului de utilaje;
- adoptarea variantei optime de prelucrare.
În atingerea obiectivului de planificare optimă a producţiei pot apărea factori cu influenţă
negativă (impedimente), cum ar fi cei enumeraţi în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6 - Impedimente întâmpinate în atingerea obiectivului de planificare
Obiectivul planificării producţiei Impedimente în atingerea obiectivului
Desfăşurarea continuă, fluentă a programului de - cererea pieţei de desfacere este instabilă de-a
fabricaţie, în condiţiile unor costuri de lungul timpului, adesea sezonieră;
producţie cât mai avantajoase, pentru a obţine - sortimentul de producţie impus de piaţă este
profit. variat;
- dependenţa producţiei de aprovizionarea cu
materii prime, materiale, componente sau de
comenzi executate prin subcontractare;
- ajustarea permanentă a programelor de
producţie, în vederea respectării termenelor
contractuale.
Sistemul de planificare este organizat în cascadă cu două niveluri (cu termen mediu şi cu
termen scurt), în dependenţă de durata medie a ciclului de producţie.
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 135

Ciclul de producţie reprezintă durata totală a parcurgerii etapelor tehnologiei de fabricaţie
sau de asamblare la executarea pieselor sau a produselor.
În tabelul 3.7 sunt menţionate principalele caracteristici ale ciclurilor de producţie şi
domeniile de aplicare ale acestora.
Tabelul 3.7 - Caracteristicile ciclurilor de producţie
Durata medie a ciclului de Termen mediu Termen Domeniul de aplicare
producţie scurt
Cicluri scurte 1 an 1- 3 luni Producţia de bunuri de larg
calendaristic consum
Cicluri lungi 18 luni - 3 ani 12 luni Maşini şi utilaje grele,
aeronautică, vapoare

Activitatea de planificare are două componente:
- planificarea tehnico-economică, care are ca obiect stabilirea principalilor indicatori
cantitativi şi calitativi (producţie, progres tehnic, forţă de muncă, salarizare, aprovizionare-
desfacere, costuri), pe toate domeniile de activitate;
- planificarea operativă, care are ca obiect elaborarea programelor de activitate pentru
secţii, ateliere etc, pe diferite unităţi de timp: lună, decadă, zi, schimb, oră.
Pentru a realiza o planificare operativă riguroasă a producţiei, se parcurg etapele
enumerate în figura 3.17.

Fig. 3.17 - Etapele planificării producţiei
1) Programarea producţiei reprezintă totalitatea activităţilor strict necesare în vederea
asigurării tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea la nivel optim a procesului de fabricaţie a
produselor.
Programarea producţiei este necesară întrucât asigură:
• producţii corespunzătoare calitativ;
• obţinerea cantităţilor solicitate de client;
• respectarea termenelor prevăzute în contractul economic. Programarea producţiei presupune
cunoaşterea următoarelor date de bază:
• caracteristicile tehnice ale produsului;
• numărul de produse executate şi eşalonarea livrării acestora;
• resursele organizaţiei;
• costul estimat al produselor.
Pentru programarea activităţilor specifice locului de muncă, este necesară cunoaşterea
următoarelor elemente: desenul de execuţie, volumul producţiei, semifabricatul folosit, utilajul
de care se dispune, calificarea muncitorilor.
2) Lansarea programelor de producţie constă în întocmirea şi transmiterea către
conducătorii direcţi ai producţiei a documentelor referitoare la manoperă, salarii, materiale,
utilităţi etc. şi a documentaţiei tehnico-economice necesare realizării programelor operative.
CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 136

Documentele referitoare la materiale, manoperă, utilităţi etc. formează documentaţia economică
a lansării şi va servi la calculaţia costului produselor.
3) Execuţia propriu-zisă a programului de producţie cuprinde lucrări şi activităţi
legate de desfăşurarea efectivă a fabricaţiei, ca, de exemplu, repartizarea lucrărilor pe locuri de
muncă, pregătirea locurilor de muncă, înregistrarea aspectelor legate de funcţionarea maşinilor
şi a utilajelor.
4) Controlul îndeplinirii programelor de producţie se realizează pe parcursul întregii
desfăşurări a fabricaţiei, rezultând informaţii necesare corectării programelor iniţiale.

3.2.2. Controlul producţiei_
Controlul producţiei este un atribut managerial esenţial în conceperea şi în desfăşurarea
procesului de producţie, având roluri multiple:
- verifică respectarea programelor puse în aplicare (timp, spaţiu, resurse umane);
- măsoară abaterile constatate faţă de programul stabilit;
- identifică factorii şi cauzele care au generat abaterile;
- decide asupra modului în care trebuie să se intervină pentru eliminarea/corectarea abaterilor.
în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, controlul producţiei trebuie pregătit ţinând cont de
corelaţia existentă între elementele specifice procesului de producţie:
materiale - produse - procese - metode - tehnici - oameni
Programul de organizare şi desfăşurare a controlului trebuie elaborat unitar, pentru
întregul proces de producţie, dar şi pentru celelalte activităţi care concură la derularea activităţii
întreprinderii, având în vedere folosirea eficientă a resurselor.
Controlul producţiei reuneşte activităţile cuprinse în figura 3.18.

Fig. 3.18 - Activităţile specifice controlului producţiei

3.2.3. Controlul calităţii_
Controlul calităţii cuprinde tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru
îndeplinirea cerinţelor privind calitatea.

CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 137

se exprimă printr-o . care se pot observa. cheltuieli de exploatare.8 . Sunt instrumente indispensabile care permit măsurarea performanţei şi relevă ecartul dintre nivelul calităţii atins şi nivelul calităţii dorit. aspru/neted apreciere calitativă > direct măsurabile . greutăţi. încerca. în biroul de vânzări etc). măsurabile exprimare > calitative . lucios/mat.19.Clasificarea caracteristicilor de calitate Criteriul Tipuri de caracteristici Exemple > economice . calitatea. Indicatorii de calitate ai unui produs sunt elemente lucrative care permit: . proprietăţi caracteristicilor fizico-chimice. Calitatea unui produs este determinată de ansamblul însuşirilor şi caracteristicilor acestuia.gust. caroiajul unui imprimeu textil > psihosenzoriale .măsurarea satisfacţiei clientului.cheltuieli de fabricaţie. miros cu ajutorul simţurilor Indicatorii calităţii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora şi arată în ce măsură un anumit produs îndeplineşte condiţiile specifice destinaţiei sale în procesul utilizării.bun/rău. conform celor cuprinse în tabelul 3.influenţa asupra mediului. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 138 . cheltuieli de mentenanţa a) Natura > tehnice . starea suprafeţelor > sociale . măsura sau compara cu un etalon sau/şi care sunt în concordanţă cu cerinţele funcţionale impuse de beneficiarul acelui produs. numai unele pot determina.productivitate. gradul de poluare. Tabelul 3.măsurarea conformităţii rezultatelor muncii cu cerinţele.8. aspect exterior c) Modul de > cantitative . . viteză. la un moment dat.lungimea.puterea unui motor electric măsurare > comparabile cu o mostră etalon . Din numeroasele însuşiri ale unui produs.gradul de alb al unei ţesături. raport de transfer. grosimea unei table mărimi concrete. mecanice. proprietăţi ergonomice.se exprimă prin . Caracteristicile de calitate se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii.se determină . acestea sunt denumite caracteristici de calitate. Indicatorii calităţii produselor sunt prezentaţi în figura 3.dimensiuni. . structura materialului.identificarea punctelor slabe ale procesului de producţie în toate compartimentele sale (inclusiv în depozite. diametrul unei piese. concentraţii d) Posibilitatea de > indirect măsurabile .

examinare. ► Indicatorii tehnologici sunt legaţi direct de procesul de fabricaţie şi de reparaţie a produsului şi caracterizează nivelul tehnico-ştiinţific al soluţiilor adoptate în etapa de execuţie a produsului sau în activităţi de întreţinere—reparaţii. precum în reprezentarea din figura 3. de măsurări. în construcţia produselor industriale. controlul calităţii produsului vizează urmărirea aceloraşi elemente. psihofiziologice. un lot de produse. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 139 . volum de producţie) sunt legaţi direct de caracteristicile economice ale concepţiei. încercare (testare). estetic . subansamble. care sunt instalaţii complexe ce permit probarea subansamblelor şi a produselor în stare de funcţionare prin verificarea unuia sau a mai multor parametri. materiale. ► Indicatorii ergonomiei sunt legaţi direct de interacţiunea om-produs-mediu şi ţin seama de ansamblul de norme igienice. Indiferent de natura produsului finit (materii prime. un proces de fabricaţie.19 . ► Indicatorii de fiabilitate sunt legaţi de probabilitatea ca produsul fabricat şi utilizat în condiţii normale să-şi menţină o perioadă de timp stabilită parametrii funcţionali. Verificarea calităţii reprezintă procesul de măsurare. încercări sau comparări cu un calibru. finisajul şi cromatica. Mijloacele de control utilizate în sistemele de fabricaţie sunt: ► standurile de probă. ► Indicatorii economici (preţ. repere. antropometrice. aspectul exterior. etalonare sau orice altă modalitate de comparare a unităţii de produs verificate cu specificaţiile care îi sunt aplicabile. ► Indicatorii estetici (design industrial) sunt legaţi direct de caracteristicile produsului derivate din cerinţele respectării relaţiilor frumos . iar modalitatea de control urmăreşte aceleaşi etape. 3. semifabricate. Unitatea de produs verificată poate fi un produs individual.20. Inspecţia calităţii este o activitate de evaluare a conformităţii.Indicatorii calităţii produselor ► Indicatorii funcţionali (tehnici şi de exploatare) sunt legaţi direct de procesul de utilizare al produsului. produse simple sau complexe). fabricaţiei şi utilizării produsului analizat. Aceşti indicatori iau în considerare solicitările pieţelor de desfacere privind echilibrul şi armonia construcţiei produsului.funcţional. Fig. după caz. care se desfăşoară prin observarea şi judecarea unităţii de produs şi este însoţită. tehnologici şi economici iniţiali.raţional.

care controlează în mod automat caracteristica de calitate prevăzută în documentaţia tehnică. care sunt montate pe mijloacele de producţie şi care controlează caracteristica de calitate prevăzută în documentaţia tehnică. ► instalaţiile de control activ.20 . 3. Fig.21. ► instalaţiile de control automat. controlul delimitează trei metode de control: măsurarea. subansamblul sau produsul a fost executat.Metode de control în sistemele de fabricaţie CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 140 . 3.21 . Metodele de control adoptate trebuie să fie adecvate proceselor verificate şi să evidenţieze conformitatea cu cerinţele. ► instalaţiile de control multidimensional. Cele mai utilizate metode de control în sistemele de fabricaţie sunt prezentate în figura 3.Controlul calităţii produseloi Fig. care permit verificarea simultană a două sau mai multe caracteristici dimensionale. După procedeul aplicat. determinând astfel eficacitatea controlului. după ce reperul. încercarea şi observarea. în timpul procesului de fabricaţie.

a hoiturilor. a circuitelor integrate. de exemplu. prin măsurarea simultană a mai multor caracteristici de calitate. cu ajutorul unor instalaţii de control activ. realizat de muncitorul care execută. Acest control vizează procesul de fabricaţie şi nu piesele. a presiunilor. Această metodă furnizează informaţii asupra CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 141 . în cursul desfăşurării procesului tehnologic. extrase dintr-un lot sau dintr-un proces de fabricaţie. a plăcilor funcţionale). produse alimentare) şi la verificarea unor parametri tehnici în fluxul proceselor. realizând totodată separarea produselor bune de cele necorespunzătoare. în vederea menţinerii sub control a temperaturilor de lucru. supape. Executantul trebuie să cunoască trei elemente: modul de control al operaţiei anterior executate. a benzinei etc). a debitelor. hârtie. ► Controlul multidimensional se execută cu ajutorul unor mijloace şi aparate conectate la un sistem de calcul automat care redă încadrarea în limitele de toleranţă a întregii fabricaţii. Verificarea eşantionului se face piesă cu piesă. la un moment dat. acestea sunt oprite pentru efectuarea reglajelor şi a corecţiilor necesare pentru a împiedica apariţia rebuturilor. Metoda se aplică în domeniul prelucrărilor mecanice: rectificarea. biele. înainte de a realiza propria operaţie de prelucrare. modul de efectuare a operaţiei proprii de prelucrare şi modul de control al operaţiei efectuate. a automobilelor (la executarea segmenţilor. Metoda se aplică în procesul obţinerii produselor electronice (la verificarea componentelor electronice active şi pasive. a supapelor. Metoda se aplică în cazul producţiei de serie (de exemplu. a concentraţiilor. se ia decizia de acceptare/ respingere a întregului lot de produse. nasturi. în funcţie de numărul de piese corespunzătoare din eşantion (număr de piese care este stabilit matematic). ca. a produselor chimice (la fabricarea motorinei. ► Autocontrolul este controlul desfăşurat în timpul procesului de fabricaţie. finisarea arborilor şi a alezajelor cutiilor de viteze. la execuţia de rulmenţi. pe baza unor criterii ştiinţifice. ► Controlul calităţii prin eşantionare statistico-matematică constă în verificarea unui număr restrâns de unităţi de produse (numit eşantion). Atunci când parametrii maşinilor şi ai utilajelor nu corespund celor prevăzuţi în documentaţia tehnică. ► Controlul în lanţ se aplică în procesul de fabricaţie în flux atunci când la un produs lucrează mai mulţi executanţi. executantul trebuie să cunoască două elemente: modul de efectuare a operaţiei de prelucrare şi modul de control al operaţiei efectuate. axe etc. arbori cotiţi. carcase. ► Controlul activ este o formă de control care constă în verificarea unui parametru sau a unei caracteristici. a motoarelor. subansamblurile. arcuri. muncitorul efectuează autocontrolul. becuri. Pentru aplicarea autocontrolului. produse chimice şi farmaceutice. statistico— matematice. a bucşelor). cereale. ace. Utilizarea acestei metode de control asigură o precizie ridicată a măsurărilor prin respectarea toleranţelor prevăzute. a pistoanelor. Metoda se aplică la controlul produselor complexe cu multe cote. ► Controlul volant are ca scop urmărirea respectării tehnologiilor şi stabilizarea procesului de fabricaţie din punctul de vedere al preciziei şi al reglajului. în decursul desfăşurării procesului de fabricaţie. folosind dispozitive. roţi dinţate. o operaţie de prelucrare. efectuează propria sa operaţie. aparate şi instalaţii complexe de control. în acest caz. ► Controlul automat reprezintă verificarea unor caracteristici tehnice a produselor finite şi a subansamblelor fără intervenţia omului. a axelor pentru cutiile de viteze. care dau informaţii asupra mărimii valorii urmărite şi care acţionează pentru menţinerea procesului în limitele prescrise. fiecare executant controlează operaţia anterioară şi numai în cazul în care aceasta a fost corect executată. pistoane. reperele. După efectuarea operaţiei proprii.

Totodată. cu indicarea materialului predat. în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă. alegerea echipamentului tehnic şi a metodelor de muncă. organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă. Pregătirea şi instruirea în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii constituie o parte componentă a pregătirii profesionale care are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. h) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală. instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic. testarea şi perfecţionarea profesională a lucrătorilor care au atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În cadrul instructajului introductiv general se vor expune următoarele probleme: a) riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională specifice unităţii. intervenţie. cât şi a celui de îmbolnăviri profesionale. evacuare şi prim ajutor. materialele prezentate. i) protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare şi de îmbolnăvire profesională. c) adaptarea muncii la om. Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general şi are ca scop prezentarea riscurilor şi a măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 142 . Toate aceste faze vor fi consemnate în mod obligatoriu în Fişa individuală de instructaj. f) dezvoltarea unei politici de prevenire a pericolelor care să cuprindă tehnologiile. legea impune angajatorului să asigure. d) adaptarea la progresul tehnic: e) înlocuirea pericolelor cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos. Fişa este semnată de persoana care a efectuat instructajul. 312/2006 şi sunt armonizate cu prevederile europene din Directiva Cadru 89/391/CEE. c) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi ale nerespectării legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă.4. Sănătatea si securitatea muncii Principiile de organizare a activităţii de sănătate şi securitate în muncă sunt enunţate în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. De asemenea. Pregătirea şi instruirea personalului reprezintă mijlocul prin care se poate influenţa în mod hotărâtor atât scăderea numărului de accidente de muncă. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. în mod prioritar. a duratei şi a datei instruirii. Responsabilitatea majoră în asigurarea condiţiilor de siguranţă la locul de muncă şi respectarea prevederilor de securitate şi sănătate în muncă revin angajatorului. în acest document se trec datele personale ale angajatului. Instructajul de sănătate şi securitate în muncă cuprinde trei faze: instructajul introductiv general.încadrării întregului reper sau produs în limitele de toleranţă prescrise şi conferă măsurătorilor o productivitate şi o precizie ridicată.2. relaţiile sociale şi influenţa factorilor de mediu. alarmare. pe cheltuiala unităţii. instruirea. g) adoptarea. de angajat şi de o persoană desemnată să verifice efectuarea instructajului. d) măsuri tehnico-organizatorice de prevenire. Principiile generale de prevenire pe care angajatorul trebuie să le urmărească în implementarea măsurilor de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă sunt: a) evitarea riscurilor. 3. data la care a fost realizat instructajul. pentru a evita activităţile monotone şi pe cele desfăşurate într-o cadenţă predeterminată şi pentru a reduce efectele acestora asupra sănătăţii. b) legislaţia de sănătate şi securitate în muncă în vigoare.

► Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate. de ridicat şi de transportat (depanări. ► Operaţiile de întreţinere trebuie să poată fi efectuate doar atunci când echipamentul tehnic este oprit. în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale. ► Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca angajaţii să dispună de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise referitoare la echipamentul tehnic utilizat în muncă. într-o stare corespunzătoare. ► Echipamentele tehnice trebuie utilizate numai pentru operaţiile cărora le-au fost destinate şi în condiţiile precizate în Cartea tehnică/Manualul de utilizare/Instrucţiunile de utilizare. Instructajul periodic se face de către conducătorul locului de muncă respectiv. de ridicat şi de transportat.repartizată persoana respectivă. în formele şi dimensiunile standardizate. ► Echipamentele tehnice trebuie să fie menţinute. ► Măsurile de sănătate şi securitate în muncă trebuie elaborate de producătorul echipamentului tehnic. recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat [ISCIR). modificări. iar acţionarea lor să fie comodă şi sigură. alese şi amplasate astfel încât să fie compatibile cu caracteristicile fiziologice (în special de mişcare) ale părţilor corpului utilizate pentru acţionare. pe baza evaluărilor de riscuri. ► Organele de comandă trebuie proiectate. ► Executarea intervenţiilor la instalaţiile sub presiune. racordări etc. ► Proiectarea. acestea trebuie respectate întocmai şi la zi.) trebuie să se facă numai de către personal calificat. fabricarea. montarea. ► Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. ► Echipamentele tehnice trebuie amplasate. să fie vizibile. instruit şi autorizat în acest scop. printr-o întreţinere adecvată. Acest instructaj se face de către conducătorul direct al locului de muncă respectiv. Părţile mobile ale echipamentelor tehnice care depăşesc în timpul funcţionării gabaritul acestora trebuie vopsite în dungi alternative galben-negru. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 143 . sunt prezentate principalele reguli de sănătate şi securitate în muncă a căror respectare se impune în cadrul sistemelor de fabricaţie. ► Dacă echipamentele tehnice sunt prevăzute cu programe de întreţinere. instalate şi utilizate astfel încât să reducă riscurile pentru utilizatori prin asigurarea unui spaţiu suficient între părţile mobile ale echipamentului tehnic şi structurile fixe sau mobile din vecinătatea lor. ► Angajatorul trebuie să deţină Cartea tehnică/Manualul de utilizare/Instrucţiunile de utilizare pentru fiecare echipament tehnic. fabricate. trebuie să se facă în conformitate cu prescripţiile tehnice cuprinse în colecţia Inspecţiei pentru cazane. reparaţii. Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. În continuare. care să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor. exploatarea şi verificarea instalaţiilor sub presiune. la proiectarea şi utilizarea echipamentelor tehnice trebuie să se respecte principiile ergonomice. ► Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie. Instructajul periodic se face întregului personal şi are drept scop cunoaşterea şi aprofundarea instrucţiunilor proprii de sănătate şi securitate în muncă elaborate la nivelul fiecărui loc de muncă. ► Echipamentele trebuie prevăzute cu dispozitive care să nu permită punerea accidentală în funcţiune a acestora pe perioada de repaus necesară pentru revizii. întreţinute şi exploatate încât să fie asigurată protecţia împotriva pericolelor generate de energia electrică şi a celor datorate influenţelor externe. reparaţii sau pentru alte lucrări. montate.

forma. de software-ul necesar şi de baza materială (calculatoare. în procesul de cercetare- proiectare-planificare-producţie-control se introduce totalitatea cunoştinţelor tehnologice disponibile pentru linia de producţie respectivă.efectuarea de calcule. teste. 3.9 . materii prime şi energie necesare pentru realizarea produsului şi pentru evaluarea costurilor.Activităţile care pot fi desfăşurate cu ajutorul calculatorului CAD se referă la proiectarea produselor pe baza unor soft-ware-uri specifice. investiţia/capitalul. retehnologizarea în anumite secţii Detaliu: dimensiunea. optimizarea proceselor Principiile DFA care stau la baza proiectării procesului de fabricaţie al produselor sunt: . . în sistemele de producţie sunt cuprinse în figura 3. pentru procesul de fabricaţie. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 144 . ► CAD (Computer-Aided Design) . tehnicieni. desenatori). Este clasificat ca un software CAD orice program pe calculator specializat în grafică computerizată şi aplicaţii care facilitează activităţi inginereşti în procesele de proiectare. . a proiectelor. număr de variante Tehnologia necesară.testarea şi verificarea asistată de calculator a variantelor alese în etapele anterioare. verificări de fiabilitate şi mentenanţă.2. pe tot parcursul dezvoltării şi realizării produsului (Tabelul 3.Caracteristicile proiectării DFM Parametrii de proiectare ai DFM Parametrii de producţie Concept: apartenenţa la un sortiment. care permite proiectarea şi realizarea simultană a produselor şi a proceselor necesare obţinerii produselor şi cuprinde activităţi ce privesc pregătirea fabricaţiei. Tehnologia informaţiei în realizarea sistemelor de fabricaţie Dezvoltarea tehnologiei informaţiei a atras. la ingineria simultană (numită şi paralelă sau concurentă). sisteme de comandă digitală). secvenţială.22. În cadrul ingineriei simultane.9).realizarea schiţelor.22 . se utilizează următoarele sisteme de proiectare: .Design forAssembly (DFA). Tabelul 3.proiectarea asistată de calculator este tehnologia/tehnica care priveşte utilizarea sistemelor computerizate. implementarea în producţia de bunuri a sistemelor asistate de calculator. cu ajutorul cărora se desfăşoară următoarele activităţi: . în mod firesc. . ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE CU AJUTORUL CALCULATORULUI CAD(Computer – Aided Design) CAP(Computer – Aided Work Planninh) CAP(Computer – Aided manufacturing) PPS (Production Planning System) CADS(Computer – Aided uality Assurance) CAP(Computer – Aided Organisation) Fig. Activităţile care pot fi desfăşurate cu ajutorul calculatorului. Utilizarea tehnologiei informaţiei în realizarea sistemelor de fabricaţie este condiţionată de existenţa resursei umane calificate (ingineri.5.reducerea numărului total de piese componente.Design for Manufacturing (DFM). . analizei şi optimizării produselor.selectarea modelelor finale pe baza criteriilor tehnico-economice.realizarea specificaţiilor de materiale. fabricaţia propriu-zisă. sistem de bază. a planurilor. . Evoluţia sistemelor de fabricaţie a determinat producerea saltului de la ingineria tradiţională. 3. DFM rezolvă problema concordanţei dintre datele de proiectare şi posibilităţile de fabricaţie. toleranţa Numărul de prelucrări. mărimea maşinilor/a constructive pentru produs celulelor de fabricaţie Structură: module. pentru procesul de asamblare. Prin utilizarea informaticii. în vederea realizării proiectării. modificări tehnologice Capacitatea de producţie.

selectarea. în vederea conducerii şi a supravegherii operaţiilor de prelucrare prin stabilirea unei legături între computer şi resursele de producţie ale întreprinderii. . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 145 . a sistemelor de transport. ► CAD (Computer-Aided Quality Assurance) -asigurarea calităţii asistată de calculator are drept scop realizarea planurilor şi a programelor de control. care constă în: definirea proceselor..dezvoltarea unei proiectări modularizate.maximizarea flexibilităţii. roboţi industriali. elaborarea programelor pentru maşinile-unelte cu comandă numerică. elaborarea listelor de materii prime. precum şi executarea operaţiilor de măsurare şi control. repere.organizarea activităţii asistată de calculator are drept scop organizarea cu ajutorul calculatorului a activităţilor comerciale. ► CAP (Computer-Aided Work Planning) . asamblare şi control. ► PPS (Production Planning System) .minimizarea direcţiilor de asamblare. economice. a maşinilor-unelte cu comandă numerică care operează în sistemele de fabricaţie. ► CAO (Computer-Aided Organization) . .gestiunea producţiei asistată de calculator se referă la utilizarea sistemelor asistate de calculator pentru planificarea organizatorică şi pentru comanda şi supravegherea desfăşurării producţiei. elaborarea documentaţiei tehnologice.programarea roboţilor.planificarea activităţilor asistată de calculator are drept scop pregătirea fabricaţiei.utilizarea componentelor standardizate. ► CAM (Computer-Aided Manufacturing) . Funcţiile CAM sunt: . subansambluri şi SDV-uri necesare. Pregătirea fabricaţiei include stabilirea asistată de calculator a naturii şi a succesiunii operaţiilor de prelucrare. precum şi selectarea procedeelor şi a metodelor de producţie. de marketing şi de promovare a produselor întreprinderii. .proiectarea reperelor componente care au caracteristici comune mai multor produse. de la preluarea comenzii până în momentul desfacerii/livrării produsului. materiale.micşorarea numărului de mânuiri. . . . sisteme de transport.fabricaţia asistată de calculator are drept scop utilizarea sistemelor computerizate. poziţionarea sculelor/pieselor/semifabricatelor în vederea prelucrării sau a asamblării.

3. Ce sunt indicatorii de calitate ai unui produs? 5. Enumeraţi mijloacele de control utilizate în sistemele de fabricaţie? 6. Ce este controlul activ? 7. Ce este proiectarea asistată de calculator CAD? 10. Ce conţine documentaţia economică a lansării? 4. Care este rolul asigurării calităţii asistate de calculator? CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 146 . răspunzând cerinţelor următoare: 1. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Ce este controlul multidimensional? Cui se aplică acest tip de control? 8. Care sunt fazele instructajului de sănătate şi securitate în muncă? 9.OLT EVALUARE Explicaţi influenţa aspectelor planificării şi controlului asupra sistemelor de fabricaţie. Care este obiectivul planificării producţiei? 2. Definiţi sarcina de producţie.

asigurarea calităţii d. Activităţile care pot fi B. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 147 . are drept scop organizarea activităţilor comerciale. CAM . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 2. are drept scop pregătirea fabricaţiei. activităţii asistată de e. iar în coloana B. CAD .organizarea desfăşurării producţiei. În coloana A sunt indicate activităţile care pot fi desfăşurate cu ajutorul calculatorului.OLT ACTIVITĂŢI PRACTICE Lucraţi individual! 1. de calculator precum şi executarea operaţiilor de măsurare şi control. 4. activităţilor asistată de c. caracteristicile acestora. A. are drept scop realizarea planurilor şi a programelor de control. comanda şi supravegherea 5. se referă la utilizarea sistemelor asistate de calculator pentru asistată de calculator planificarea organizatorică.proiectarea asistată a. de calculator de marketing şi de promovare a produselor întreprinderii cu aju- 3. elaborarea programelor pentru maşinile-unelte cu comandă numerică. economice. Explicaţi care sunt avantajele utilizării tehnologiei informaţiei în cadrul sistemelor de fabricaţie.planificarea torul calculatorului.fabricaţia asistată b. 2. CAP . sisteme de transport şi a documentaţiei tehnologice. CAQ . roboţi industriali. CAQ . f. are drept scop utilizarea sistemelor computerizate pentru con- calculator ducerea şi supravegherea operaţiilor de prelucrare prin stabilirea unei legături între computer şi resursele de producţie ale între- prinderii. analizei şi optimizării produselor. tehnica care priveşte utilizarea sistemelor computerizate în ve- calculator derea proiectării. Caracteristici desfăşurate cu ajutorul calculatorului 1. Realizaţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Metoda de control Mijloace de control Controlul automat Instalaţii de control automat Instalaţii de control activ Controlul volant Controlul prin eşantionare statistico- matematică Controlul activ Controlul multidimensional Alegeţi un lider care să prezinte materialul întocmit. Indicaţi activităţile care se desfăşoară în cadrul proiectării asistate de calculator. Apreciaţi reciproc calitatea materialelor celorlalte echipe. Asociaţi fiecărei metode de control precizate în tabel mijloacele de control corespunzătoare şi completaţi pe caiete. conform modelului de mai jos. pe baza unor criterii de evaluare anterior stabilite. Purtaţi discuţii cu colegul/colega de echipă şi apreciaţi corectitudinea răspunsurilor date. 2. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 148 .OLT Lucraţi în perechi!_ Notaţi pe caiete rezolvările sarcinilor următoare. 1.

după terminarea liceului. având în vedere următoarea structură: 1. Precizarea tipului de instructaj de sănătate şi securitate în muncă obligatoriu la angajare.OLT Lucraţi î n echipă!_ Faceţi o vizită la un agent economic din domeniul vostru de pregătire. în situaţia în care veţi lucra ca tehnicieni în domeniul în care v-aţi pregătit.prioritate şi necesitate". 2. Enumeraţi regulile de sănătate şi securitate în muncă pe care va trebui să le respectaţi după angajare. Formaţi echipe de 3-4 elevi şi întocmiţi un referat cu tema „Respectarea regulilor de sănătate şi securitate în muncă . COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 149 . Menţionarea obligaţiilor pe care angajatorul le are în implementarea măsurilor de asigurare a sănătăţii şi a securităţii în muncă. 3.

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .OLT Fișă de lucru . Copiază tabelul pe caiet şi scrie cât mai multe dintre caracteristicile de calitate care corespund produsului ales. Produsul…………………………………………………………………………… Caracteristici Descriere Tehnice Economice Sociale Direct măsurabile Psiho-senzoriaie CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 150 . produs electrocasnic etc). calculator.Aspecte ale planificării şi ale controlului procesului de producţie Alege un produs pe care 71 cunoşti foarte bine (telefon mobil.

. sociale d. Completaţi pe caiete spaţiile libere cu informaţia corectă. Instructajul la locul de muncă cuprinde: a. documentele referitoare la manoperă. legislaţia de sănătate şi securitate în muncă în vigoare. Ciclurile de producţie scurte corespund: a. zgomotul unui utilaj 3. fabricării utilajelor grele. Instructajul de sănătate şi securitate în muncă se consemnează în. b. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 151 . tehnice c. fabricării produselor de tip unicat.de piese care trebuie realizat cu respectarea termenelor contractuale. a. direct măsurabile b. riscurile şi măsurile de prevenire specifice locului de muncă. lucrări legate de desfăşurarea efectivă a fabricaţiei. În coloana A sunt indicate caracteristicile de calitate. Exemple 1. 1. cheltuielile de exploatare e. c. Subiectul I (30 de puncte) I. Sarcina de producţie reprezintă.OLT TEST DE EVALUARE - Aspecte ale planificării şi ale controlului procesului de producţie Timp de lucru 45 minute. b.. la salarii şi la materiale. 2. viteza şi puterea unui autovehicul Subiectul III (20 de puncte) III. c.. mirosul unui parfum 4. c.. A. exemple adecvate. riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii.. b.. Se acordă 10 puncte din oficiu.. iar în coloana B..individuală de instructaj. grosimea unei table 2. Subiectul II (20 de puncte) II.. economice a.. cu indicarea materialului predat. Caracteristici de calitate B.. 3. b.. producţiei de bunuri de larg consum.. Programarea producţiei presupune cunoaşterea următoarelor date de bază: a. Stabiliţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. caracteristicile tehnice ale produsului... Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos indicaţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

Subiectul IV (20 de puncte) IV. Copiază pe o coală format A4 schema de mai jos şi completează cu informaţii potrivite casetele goale.a duratei şi a datei instruirii. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 152 .

documentele referitoare la: manoperă. verificarea defectelor de suprafaţă ale materialului pieselor. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 153 . I. de marketing. 3. b. salarii. comunicarea cu piaţa de desfacere. a proiectelor. aprovizionarea ritmică a procesului de producţie. programarea roboţilor. utilizarea tehnologiei informaţiei în planificarea producţiei. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . pe parcursul derulării unei operaţii din cadrul procesului tehnologic. cerinţele clienţilor referitoare la performanţele tehnice ale pieselor. Controlul operaţional se desfăşoară: a. 2. b. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5). În coloana A sunt indicate funcţiile conducerii specifice unui sistem de fabricaţie. indicaţi litera corespunzătoare răspunsului corect. b. datele tehnice ale pieselor care urmează a fi produse. estimarea termenelor de livrare a produselor către clienţi. d. a maşinilor-unelte cu comandă numerică. 1. d. asupra produsului finit. Prin folosirea CAD. a planurilor. în proiectarea proceselor de producţie se realizează: a. Timp de lucru: 3 ore. la sfârşitul operaţiei de prelucrare din cadrul procesului tehnologic. 5. Se acordă 10 puncte din oficiu Subiectul I (30 de puncte) I. Într-un sistem de fabricaţie. c. c. dimensionarea raţională a stocurilor trebuie să asigure: a. c. c. verificarea simultană a două sau mai multe caracteristici dimensionale. probarea subansamblelor şi a produselor în stare de funcţionare. b. d. 4. materiale. controlul automat al unei singure caracteristici de calitate. d. elaborarea schiţelor. înainte de începerea unei operaţii din cadrul procesului tehnologic. utilităţi. Pentru lansarea în execuţie a fabricaţiei.OLT TEST DE EVALUARE – Capitolul 3 Notă. economice. c.2. Instalaţiile de control multidimensional permit: a. operaţiile de prelucrare prin care va realizată piesa: b.1. iar în coloana B. organizarea activităţilor comerciale. conţinuturile aferente acestora. crearea unei baze de date. d. trebuie cunoscute următoarele elemente: a.

c) şi notaţi în dreptul ei litera A. c. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă: a. a.. Funcţia de control... b. dacă apreciaţi că enunţul este fals. sau litera F.... II. a.Realizaţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.. Controlul automat este folosit în cazul producţiei de serie mică... Definiţi procesul de prelucrare propriu-zisă.şi securitate a muncii. Transformaţi enunţurile pe care le consideraţi false în enunţuri adevărate. Funcţia de prognoză pentru a. armonizarea ritmului de fabricaţie al sistemului cu fluxul de un sistem tehnologic de aprovizionare cu materii prime şi materiale fabricaţie b. Precizaţi scopul acestui tip de control.. în cadrul proceselor de producţie. A. Enumeraţi 5 produse care pot fi supuse acestui tip de control. dacă apreciaţi că enunţul este adevărat. Controlul multidimensional se aplică frecvent în cadrul sistemelor de fabricaţie. Conţinutul funcţiilor 1..costului de fabricaţie.. Funcţia de organizare la comenzi de producţie şi de a identifica posibile soluţii de nivelul sistemelor tehnologice modernizare a tehnologiilor de fabricaţie. Responsabilitatea majoră în asigurarea condiţiilor de siguranţă la locul de muncă îi revine angajatorului. b. Scrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a. în sistemele de fabricaţie trebuie respectate normele de..... Procesele de. rezultatele obţinute componentă a conducerii e.. Stocul prea mare determină o imobilizare a unor valori materiale.. b. evidenţiază capacitatea acelui sistem de a prelua noile 2.. Controlul îndeplinirii programelor de producţie are loc doar la sfârşitul fabricaţiei.1.. Funcţiile conducerii B.. I. monitorizează permanent activităţile desfăşurate şi 4.. ceea ce implică. b. c.3.asigură funcţia de transfer pe raza locului de muncă sau în imediata vecinătate a acestuia. II. Funcţia de coordonare la sau auxiliare) a timpului tehnologic necesar efectuării nivelul unui sistem tehnologic secvenţei de fabricare pe acel sistem de fabricaţie d. dispoziţii pentru respectarea cerinţelor de minimizare atât a costului fabricaţiei cât şi a timpului tehnologic necesar execuţiei.2.3.. stabilirea ponderii adecvate fiecărei componente (de bază 3. Subiectul II (30 de puncte) II.. de fabricaţie c. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 154 .

Precizaţi componentele activităţii de planificare. Enumeraţi etapele planificării operative a producţiei. Subiectul III (30 de puncte) Realizaţi un eseu cu tema „Influenţa aspectelor planificării asupra sistemelor de fabricaţie". 3. Explicaţi necesitatea cunoaşterii capacităţii de producţie. Definiţi noţiunea de planificarea producţiei. Procesul de conducere a unui sistem tehnologic de fabricaţie trebuie privit ca un sistem cibernetic. Denumiţi elementele sistemului. 4. 2. a. b. 4. II. care să respecte următoarea structură de idei. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 155 . Reprezentaţi procesul de conducere ca sistem cibernetic. 1.

vezi pag.Mediul industrial Subiectul I (30 de puncte) 1. 6.2.) Se acordă câte 3 puncte pentru scrierea corectă a fiecărei relaţii de la pag. activităţi economice.) b. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 156 . d. masă. (2 p. e.b. Subiectul II (30 de puncte) 11. 4. 3. c. x 5 = 10 p.) 1.) Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2 puncte. x 5 = 10 p. 11 (coeficientul tip de producţie şi ritmul producţiei). a. La toate testele. BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE Notă. (10 p. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare alegere corectă şi 4 puncte pentru o justificare corectă a răspunsului.) a. b. b.1. 10. tij.) 11. 2. b. (2 p.3. vezi pag.1. la comandă. Subiectul III (30 de puncte) a. Se acordă 2 puncte pentru fiecare factor corect menţionat. Se acordă câte 1 punct pentru explicarea notaţiilor Ri. A. x 5 = 10 p.) Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 1 punct. b. pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p. (4 p.2. Qi. 5.) Pentru fiecare produs menţionat corect se acordă 2 puncte.d. c. x 5 = 10 p. (2 p. Fdj. (10 p. 11.3. (2 p. a.3. f.) c. Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte. (4 p. 9. A. a. vezi pag. CAPITOLUL 1 TEST DE EVALUARE .1.1. b. c. F.2. 4. întreprinderea este o unitate economică care dispune de personalitate juridică. (6 p. a. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 5 puncte. x 3 = 6 p. (2 p. c. 5. a.) 1.

1. 18. (2 p. x 5 = 10 p.2.c. 5.d. vezi pag. b.a.) b.) 1.1. A. (2 p. Întreprinderea fractală este un sistem global şi deschis. x 5 = 10 p. comportarea.3. TEST DE EVALUARE . x 3 = 6 p.2. a. bionice. b. 4.) Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare notare corectă (A sau F) şi 4 puncte pentru scrierea enunţului corect.e. oportunităţi. 4. b. b. Subiectul II (30 de puncte) 11. b.f.3. flexibilă.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 157 . x 6 = 24 p. c.2.) 1. c. F. afaceri. A.2 a. 5. unităţi.) 11. (6 p. (2 p.1. (4 p.1.(4 p.a. a.Metode de integrare sistemică a întreprinderii Subiectul I (30 de puncte) 1.3.

4. în norme interne (NI) sau în caiete de sarcini. F. conservarea. x 3 = 6 p. (2 p. protecţia. x 5 = 10 p. 5.3. 2. c. (2 p. a.3. x 5 = 10 p. c. a. c. a. b.d.) a.) c. (2 p. c. 3.1. x 6 = 24 p. Subiectul II (30 de puncte) 11. 5.1.1. (6 p. F.f. b. 19. 4. Competitivitatea în toate sectoarele economice este determinată de capacitatea producătorilor de a se adapta la schimbările tehnologice.1. c.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 158 . b. calitate. fabricaţie. (2 p. (2 p.2 a.) Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare notare corectă (A sau F) şi 4 puncte pentru scrierea enunţului corect. vezi pag.) 1. TEST DE EVALUARE .2.Criterii de evaluare a utilizării sistemelor de fabricaţie Subiectul I (30 de puncte) 1.2. A.) II.) 1. b. (4 p. Condiţiile de calitate corespunzătoare fiecărui produs sau materie primă sunt prevăzute în standarde. transformări. eficienţă. a.

material. F. b. x 5 = 10 p. a.3.x5 = 10 p. c. produs. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 159 . (2p.b.f.b(2p.Capitolul 1 Subiectul I (30 de puncte) 1. (2 p.1. (10 p. 3. 5.) 11. c.4. precum economia naţională.2.5.1. 19-20. (2 p. 19.) 11. (2 p. deoarece reprezintă o componentă a unor sisteme ierarhice superioare. 2.) Subiectul III (30 de puncte) Vezi pag. vezi pag.) a. b.1. întreprinderea se poate defini ca sistem cibernetic. vezi pag.3. 2. 4. x 3 = 6 p. c. (2 p. TEST DE EVALUARE . 11.) 1. (2 p.2. F. b. A. a. 3. (4 p.x5 = 10 p. întreprindere. a.) 11.) Subiectul II (30 de puncte) 11.1.4. x 3 = 6 p. Fractalele se organizează în mod individual şi se integrează obiectivelor întreprinderii. e. a. b.) c. a.) 1.

a.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 160 . c. x 5 = 15 p. Informaţional. B. x 5 = 15 p. figura 2. 3 maşini.) Fluctuaţia preţului materiei prime. d. 5.) 4. 41. 2. (5 p. (3 p. (3 p. operaţiilor. 47)_ Subiectul I (30 de puncte) 1. 4. a. a. x 3 = 15 p. (20 p.) Subiectul II (30 de puncte) 1.a.Componentele sistemelor de fabricaţie (pag. b. (6 p.(1 Op.4. c. CAPITOLUL 2_ TEST DE EVALUARE .) Subiectul III (30 de puncte) 1. vezi pag.b. 3. 2. 1 + 3 + 1 = 5 locuri de muncă. (3 p. o maşină.) 2. F. Operaţiile de transport şi manipulare a semifabricatelor sunt realizate de subsistemul logistic.) 3. o maşină. A. independente. al materialelor şi al energiei face parte din categoria variabilelor independente necomandabile. vezi pag. 41. x 3 = 9 p. c. F. b.

x3 = 15 p. (5p. 2.) 1. b. a.) Riscul profesional se referă la probabilitatea unei vătămări sau a unei îmbolnăviri a lucrătorului ca urmare a expunerii la un pericol la locul de muncă. tipuri de echipamente. 55 (10 p. dispozitivele tehnice.) Subiectul III (30 de puncte) 1.) 3.2. vezi pag.) 11. Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja îmbrăcămintea personală împotriva uzurii şi a murdăririi excesive. a.-3. operaţiilor.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 161 . 52(2 p. TEST DE EVALUARE . atribuţiile locului de muncă. x 3 = 15 p. c F. b. C . Subiectul II (30 de puncte) 11. vezi pag. ergonomia. 53. capacitate. 62)_ Subiectul I (30 de puncte) 1. x 3 = 15 p.10p.Criterii de analiză a sistemelor de fabricaţie (pag. tehnologii de fabricaţie (1p. x 5 = 15 p. A.1.) 2.x5 . b.2. (5 p.1. x 5 = 5 p.) 4. (3p. rezultatele activităţii. evaluarea riscului. vezi pag. F. c. 52 (5 p. (5 p. vezi pag.C .

b„ c. a. b.) Metodele de detectare şi diagnoză a defectelor nu au un caracter universal. a.1.) Subiectul III (30 de puncte) III. A.) 11.x3 = 15 p. Reconfigurarea funcţionării unei instalaţii constă în înlocuirea elementelor funcţionale blocate. 1. c. Subiectul II (30 de puncte) II. (5 p. 65 (8 p. c. uzura. c. a. vezi pag.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 162 . dacă defectele constatate sunt majore.2. d. F. F. x 3 .). b. x 3 = 15 p.) 1.24 p. (3 p. (5 p.Metode de analiză a sistemelor de fabricaţie_ Subiectul I (30 de puncte) 1. x 5 . b. vezi pag. 61 (6 p.15 p. a. vezi pag. 2.2. accidentale. TEST DE EVALUARE . 64(5 p. 3. x 3 = 15 p. egalizarea.

b. c.1. 3. b. d. c. 46 (7. a. x 3 = 6 p. f.a.Capitolul 2 Subiectul 1 (30 de puncte) 1. x 2. 2. tehnice. (6 p. c.3. vezi pag. x 5 = 10 p. d.).5. 2. 52. TEST DE EVALUARE ..) Componenta de bază a unui sistem flexibil de fabricaţie o constituie unitatea flexibilă reprezentată de o maşină-unealtă cu comandă numerică. (2 p.) II. 63. 4. F.a. d. b. Fiabilitatea reprezintă capacitatea unui produs de a şi îndeplini funcţia pentru care a fost creat pentru un interval de timp prestabilit.) Subiectul III (30 de puncte) a. vezi pag.) 1. 5.1. b. (2 p. individuale de protecţie. e. rigide.1. a. a. vezi pag. x 5 = 10 p. F. x 2. 3.2.4.3.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 163 . Subiectul II (30 de puncte) 11. x 5 = 10 p.1.5 p.) I. A. (2 p. 47. vezi pag.2. 64 (18 p.d.5 p. (2 p. b. c. b. vezi pag.) II. (7.

x 2 = 20 p.a.e. (10 p. (10 p. control.) Subiectul III (20 de puncte) a. conducere (4 x 5 p. b. 3. x 3 = 30 p. transport.3.c. stocare.) Subiectul II (20 de puncte) 1. a.) Subiectul IV (20 de puncte) Control.2.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 164 .4. manipulare.b. CAPITOLUL 3 TEST DE EVALUARE .Procese în sistemele de fabricaţie Subiectul 1 (30 de puncte) 1. a. x 4 = 20 p. (5 p. 2. = 20 p. b.

Aspecte ale planificării şi controlului procesului de producţie Subiectul 1 (30 de puncte) 1. x 2 = 20 p. x 4 = 20 p. fişa. x 3 = 30 p.) Subiectul II (20 de puncte) l. b. 3.x 4 = 20 p. 2. organizarea producţiei.a.e. 4. 2. lansarea producţiei. b. b. (10 p.) Subiectul III (20 de puncte) a. a. volumul.) Subiectul IV (20 de puncte) Planificarea producţiei.) CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 165 . c.d. TEST DE EVALUARE . urmărirea producţiei (5 p. ( 5 p .3. (10 p.

) I. a. b. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 166 . (6 p.) 1.5 p.). (5 p. b.) ieşire: piese finite.) II. d. x 3 = 6 p. c. produse finale (2 p. c. x 4 = 1 0 p. b. c. d. 3. c.4. b. scule.1 . elementele de intrare: materiale. energie.). TEST EVALUARE .1.). 3. (2 p. F. 11. .) Subiectul III (30 de puncte) 1 .).2. 4. vezi definiţia controlului multidimensional.).). a.3. 2. A (2 p. (4 p. (4p. creşterea.3. vezi domeniul de aplicare (5 p. (2. a.) II.2. sănătate.). 2.5 p . 2. (2. b. F (4 p. a. ( 1 2 p.). procesul de conducere a unui STF (2 p.1. a. vezi schema (4 p.). manipulare. vezi definiţie (4 p.) Subiectul II (30 de puncte) 11. 4.4. elementele de semifabricate. a.Capitolul 3 Subiectul 1 (30 de puncte) 1. 3.x 4 = 1 0 p. resursa umană (2 p. b. 5. (8 p. a.).1.

. . Vlase.1(29)/2004. . 1977 15. 1995 4. Bărbulescu. Ispas. V. 2003 8. S. D.Economia şi gestiunea întreprinderii. calitate. .Tehnologii industriale. Bucureşti.. Bucureşti. 2001 6. Bucureşti. I.Lucrări practice şi studii de caz. Bucureşti. clasa a XII-a şi şcoli profesionale.ro/~dolga/cursul 7. www..Managementul producţiei. Bărbulescu. .ro/ ~ draghici/brdsi99.Economia şi organizarea producţiei. Manual pentru licee industriale. 22. Băloiu. Editura ASE.mec.mec.ase. Vişan. . Editura AGIR.Flexibilitatea în fabricaţia de maşini. N. „întreprinderile virtuale versus întreprinderile tradiţionale" 19. Ş.contabilizat. A. M.Tehnologia Fabricării Utilajului Tehnologic.Management industrial . . Bucureşti. Neagu. Editura ASE. Editura AGIR.Fundamente ale managementului resurselor umane.utt. C.Progres tehnic. I.utt. Bucureşti. .ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing 21. Concepţie integrată. V. Bucureşti. www.Optimizarea proceselor şi echipamentelor tehnologice de prelucrare mecanică. 1989 18. . 2001 2.mec. .. Editura AGIR.Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Dima. 24. standardizare.întreprinderea integrată: metode. C. Editura Didactică şi Pedagogică. 2007 9. 2007 10.utt. 2004 11. Savii. 2006 5. 1992 16. Bâgu. .ro/ ~ dolga/cursul_1.Ingineria şi Managementul Sistemelor de Producţie.ro/ ~ dolga/cursul_4. Editura Politehnica Press. www. şi col. G. Bucureşti. Drăgoi. Stoica. Rusu. . Litografia ICB. Frăsineanu. Olaru. Bucureşti.biblioteca-digitala. Editura Facla. 1985 14. Olaru.Economia şi gestiunea întreprinderii. www. Revista Informatica Economică nr. . Vişan. www. Brabie. M. 1995 13.mec. tehnici şi instrumente de dezvoltare şi realizare a produselor. Lefter..utt. Gh. . BIBLIOGRAFIE 1. Timişoara. Editura Economică. L. Bucureşti. C. Bucureşti. modele. Editura Tehnică. Bucureşti.Gestiunea inovaţiei. Bucureşti. C. CURS SISTEME ȘI TEHNOLOGII DE FABRICAȚIE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 167 . www.Maşini-unelte. 1999 12. G. Bucureşti. 23. A. Ciobotaru. Editura Tribuna Economică. şi col. Editura Tribuna Economică.Managementul calităţii. Editura Economică. S. . Editura Lucman. G. 2003 17. Editura Economică.ro/biblioteca 20. S. Cojocaru. . şi col.. 2001 3. Angelescu. C. Editura Bren. C. . Bucureşti. 2007 7.