You are on page 1of 11

fundamentale ale unei astfel de ordini precum cea existentă in politica

mondială trebuie să privim nu spre Liga Naţiunilor, Naţiunile Unite şi
alte asemenea organizaţii, ci spre instituţiile societăţii internaţionale care
au apărut înainte ca aceste organizaţii internaţionale să fie stabilite şi
care vor continua să opereze (deşi într-un mod diferit), chiar dacă aceste
organizaţii nu vor exista.
Pînă şi rolul jucat de Naţiunile Unite şi de alte organizaţii
internaţionale este cel mai bine înţeles nu în termenii obiectivelor şi
aspiraţiilor oficiale ale acestor organizaţii sau ai speranţelor investite în
Partea 1
mod obişnuit în ele, ci în termenii contribuţiei pe care ele o aduc la
funcţionarea unor instituţii fundamentale. Acesta este motivul pentru
NATURA ORDINII ÎN POLITICA MONDIALĂ
care referiri, precum sunt cele făcute la Naţiunile Unite şi la alte
organizaţii similare, apar în capitolele care se ocupă de balanţa de putere,
dreptul internaţional, diplomaţie, rolul marilor puteri şi război. Acestea 1. Conceptul de ordine în politica mondială
din urmă sunt instituţiile efective ale societăţii internaţionale; Liga şi
Naţiunile Unite, aşa cum a arătat cândva Martin Wight, sunt considerate Un studiu al ordinii în politica mondială trebuie să înceapă cu
pseudo-institutii. Am fost, de asemenea, influenţat de sentimentul că întrebarea: ce este ordinea? Voi arăta ce înţeleg prin ordine în viaţa
Naţiunile Unite, datorită marii mase de documentaţie pe care o generează,
socială în general şi apoi voi continua să analizez semnificaţia ei în
a fost arhistudiată şi că aceasta tinde să îndepărteze atenţia specialiştilor
sistemul de state şi în politica mondială în general.
de la celelalte surse ale ordinii internaţionale care sunt mai importante. ~'

i
În cele din urmă, scopul meu în scrierea acestei cărţi nu este de a ~'

prescrie soluţii sau de a dezbate meritele vreunei viziuni aparte asupra ii Ordinea în viata socială
ordinii mondiale sau ale vreunei căi aparte care ar putea conduce la ea. il A spune despre un număr de lucruri că împreună ele indică ordine
Scopul meu, sau cel puţin scopul meu conştient, este unul pur intelectual
de a investiga un subiect şi de a urma argumentaţia oriunde ar duce ea. înseamnă, în cel mai simplu şi mai general sens al termenului, a spune
Desigur, nu vreau să sugerez ceva atât de absurd precum faptul că ele sunt legate unul de altul potrivit unui model, că relaţia lor nu este
că acest studiu «nu include valoarea». Un studiu de acest fel, care nu a una pur întâmplătoare, ci conţine un principiu identificabil. Astfel, un
derivat din premise morale şi politice de vreun fel, ar fi imposibil şi, şir de cărţi pe un raft indică ordine, în timp ce o grămadă de cărţi pe
chiar dacă ar fi posibil, ar fi steril. Ceea ce este important Într-o examinare if podea nu indică.
academică a politicii, nu este a exclude premisele Încărcate de valoare, 1',:,',11."
Când vorbim însă despre ordine ca fiind opusă dezordinii, în viaţa
ci a supune aceste premise investigaţiei şi criticii, a trata apariţia socială, avem în minte nu orice model sau aranjament .metodic între
problemelor morale şi politice ca parte a investigaţiei. Nu sunt cu nimic
II fenomenele sociale, ci un model de un gen aparte. Căci un model poate
mai capabil decât altcineva să fiu detaşat în privinţa unui asemenea fi evident şi în comportamentul indivizilor sau grupurilorîn cadrul unui
subiect. Eu cred însă în valoarea încercării de a fi detaşat sau mai dezinteresat ~ conflict violent," deşi aceasta este o situaţie pe care ar trebui să o
.t'
şi îmi este clar că unele abordări ale studiului politicii mondiale sunt mai I
, caracterizăm drept una de dezordine. Statele suverane aflate în situaţie
detasate sau dezinteresate decât altele. Cred, de asemenea, că investigaţia ~ de criză sau război pot acţiona în moduri obişnuite şi metodice; indivizi
dată îşi are propria moralitate şi este, în mod necesar, subversivă faţă de 1 trăind în condiţii de teamă şi nesiguranţă, precum cei descrişi în lucrarea
I
instituţiile politice şi mişcările de tot felul, atât bune cât şi rele. '1 lui Hobbes despre starea naturală, se pot comporta în conformitate cu

realizarea în privinţa faptului dacă un set anume de aranjamente sociale celor trei. fiecare în câteva clarificări. Definiţia lui Augustin generează întrebarea: bună sau potrivită Întrucât ilustrează ideea de scop fundamental. de asemenea. În acest sens precis sau supusă unor provocări constante şi nelimitate". Scopurile poate fi În dezordine în raport cu un alt scop (găsirea unei cărţi despre sunt. pe finalităţi sau valori. dar. aşa cum vom vedea. în acest sens augustinian.'J un număr de cărti indică ordine când nu sunt doar asezate ' cială. ca atare. onorarea întelegerilor află În ordine în raport cu un scop (găsirea unei cărţi. ci un model rând. Dacă detinerea în posesie a pentru un set de valori sau finalităţi diferite. ei nu sunt capabili să-şi dedice destulă energie sau în conflict unele cu altele pot. reprezintă fiecare o practică. în mod constelaţie de persoane sau grupuri între care nu există nici un nivel de necesar. vieţi sociale . Dacă oamenii nu se bucură de o anumită siguranţă împotriva Întruchipează sau nu ordinea şi dacă sistemele politice şi sociale aflate amenintării morţii. Dacă scopuri pot fi mentionare în mod deosebit. ci ca pe un gen particular de model şi pentru că pune accentul sau că termenului ordine i se poate da conţinut doar În relaţie cu ele. este cea pe care Augustin o avea în minte urmează în prezentul studiu. ea oferă un punct de plecare util. toate societăţile recunosc aşa cum a fost argumentat de către I-luI11esi altii nevoia resimtită de aceste scopuri şi includ aranjamente care le promovează. În timp ce ordinea. într-o anumită măsură. e condiţionată. Nu se sugerează că aceste trei valori de bază ale oricărei locul cel mai potrivit»'. elat tiind faptul că fiinţele umane sunt o condiţie nu doar a unui sau altui fel de viaţă socială. toate societăţile urmăresc scopul de a se asigura că posesiunea ce conduce la un rezultat deosebit. Sistemele politice atenţie altor obiective pentru a le realiza. Toate cele trei scopuri se poate spune că sunt elementtire: o pentru ce? Ordinea. un concept relativ: un aranjament (să zicem de cărţi) care se aşteptare privind asigurarea împotriva violenţei. ci a vieţii sociale ceea ce sunt şi că lucrurile pe care vor să le posede au o abundenţă limitată. caută să se asigure că viaţa va fi. de a stabiliza dreptul de posesiune. exprima ordinea. " I către societăţi. nu sunt însă exemple de ordine în viaţa socială. acestea violenţa ce generează moarte sau vătămare corporală. primare sau universale ale vieţii sociale precum cele scopului sau a îndeplini funcţia de selecţie. adevărului şi proprietăţii --- implică un număr de probleme. Deoarece această definiţie este esenţială pentru tot ce ordine. unele din aceste scopuri ies în relief ca elementare sau realizează prin pf<?prietate privată ori comună sau in ce măsură e o primare. vor fi Ordinea pe care o caută oamenii în viaţă nu este vreun model sau ţinute sau că acordurile stabilite vor fi puse în practică. Trei asemenea . la adăpost de un model recurent. Într-o anumită măsură. pentru a servi elementare. toate societăţile 3 2 . ambele. Indiferent ce alte scopuri urmăresc. în măsura În care realizarea lor.numite uneori ale vieţii. În al doilea rând. ci de dezordine. atunci. merită să ne oprim asupra ei pentru a adăuga când o definea ca pe «o bună dispunere a părţilor c\iscrepante. indiferent ce alte scopuri îşi un subiect anume). deoarece prezintă ordinea nu ca pe reprezintă o listă exhaustivă a scopurilor comune tuturor societăţilor orice model. Hobbes însuşi spune că ei procedează astfel. există numai în relaţie stabilizată sau convenită (nu este semnificativ aici dacă aceasta se cu scopuri date. într-o anumită măsură. ce include un scop. Aceasta este o definiţie care. în acest sens care implică un scop. ele presupun. toate societăţile caută să se asigure că promisiunile. e dificil de imaginat relaţii sociale stabile de orice fel. Această concepţie despre menţionate. primare în sensul că. Desigur. Trebuie Însă ca ele să fie incluse pe orice listă a acestor scopuri de bază. ci aranjate potrivit autorului sau subiectului. este combinaţie a ambelor). Prin ordine în viaţa so- functional . Într-o anumită proporţie. eu înţeleg un model al activităţii umane ce susţine scopuri Într-un rând. Mai întâi. Acesta este motivul pentru care există un dezacord stabileşte o societate. un aranjament al vieţii sociale care asupra lucrurilor va rămâne stabilă într-o anumită măsură şi nu va fi promovează anumite scopuri sau valori. odată făcute. Dacă nu există o prezumtie şi sociale ale ancien regime-ului şi al Franţei revoluţionare sau cele de generală în privinţa faptului că înţelegerile convenite vor fi puse în azi din lumea occidentală şi din ţările socialiste. În al treilea vreo regularitate În relaţiile indivizilor sau gmpurilor umane. nu se poate concepe că oamenii vor stabili înţelegeri pentru a dispunere a părţilor discrepante care este bună sau cea mai potrivită facilita cooperarea În indiferent ce domeniu. a unui autor anume) sau stabilitatea posesiunii nu prea poate fi numită societate. este. obiectelor ele către persoane sau grupuri poate fi.

de asemenea. de fapt. de asemenea. . 3. în principiu. aşa cum am definit-o. mai exact. iar dacă ar exista o totală teoretică. dacă ar exista o existenţei sociale în limbajul unei ere diferite. că realizarea acestor scopuri presupune realizarea într-un lent. regulile privind proprietatea ar fi inutile.din motivele discutate în cap. uneori reglementările ca pe un mijloc răspândit şi aproape ubicuu de creare a îndreptăţit. cât şi celor trecute şi prezente. Eu susţin că. încalcă acordurile şi violează drepturile de ordinii în societatea umană. la violenţă. că acel comportament care este form căreia acestea şi alte scopuri elementare. să precizez relaţia dintre ordine în viaţa modelat comportamentul uman. introducere. De fapt. ordinea nu este singura valoare în raport cu care poate fi Trebuie. se poate argumenta. fără reglementări şi că e mai bine să tratăm sau revoluţie. între aceste scopuri şi altele. Cu toate acestea. Cele trei scopuri perative generale de comportament. este evidentă dată. dacă nu la re- ce susţine scopuri elementare sau primare precum acestea. dacă oamenii ar fi total altruisti în relaţie cu aceste natural . Ordinea socială este uneori definită sunt. ci legi Nu se argumentează aici că ţelurile elementare sau primare ale ştiintifice sau propoziţii generale afinnând o legătură cauzală Între o vieţii sociale au sau ar trebui să aibă prioritate asupra altora. o asemenea stabilizare ar fi inutilă. Într-adevăr. ar fi pe deplin egoisti. nici n-ar trebui să presupunem că este socială. mai exact cel care se conformează legilor ce ale vieţii sociale sunt obligatorii pentru toţi oamenii sau că forţa pot fi aplicate cazurilor viitoare. încercarea de a stabiliza posesia asupra acestor viaţa socială. aşa cum este definită aici şi legile sociale de un fel diferit. Aşa cum s-a argumentat în însăşi. De Următorul punct de clarificat este definirea ordinii în viaţa so- fapt. oamenii recurg frecvent şi. ca obedienţă faţă de reglementări de drept. Este adevărat că poziţia pe care am adoptat-o aici stabilizarea posesiunii prin reguli de proprietate sau posesie ar fi se poate spune că face parte din echivalentul empiric al teoriei dreptului imposibilă . Aceasta nu înseamnă că. de legi ştiinţifice . reglementări sau principii imperative generale de comportare. ordinea în viaţa socială este foarte strâns legată de conformarea cială ca un model al activităţii umane . de fapt. ar fi imposibil dreptului natural rămâne una din sursele cele mai bogate de introspecţie ca regulile privind proprietatea să fie eficiente. dacă aceste scopuri nu sunt realizate asigurării împotriva violenţei. universale în sensul că toate societăţile actuale par în termenii obedienţei faţă de regulile de comportament.dispunerea părţilor discrepante comportamentului uman la regulile de comportare. cred că ordinea poate exista să le dea prioritate. tradiţia lipsă totală de lucruri pe care oamenii doresc să le posede. mai curând decât ca parte a definiţiei ordinii proprietate.. nu caut. în problemele tratate în prezentul studiu. con. atunci când apare un conflict definiţie a ordinii în viaţa socială ce exclude conceptul de reglementare. Eu nu caut glementările de drept. În sensul în care este 4 5 . nici să le avansez ca fiind modelelor de comportare ce se conformează scopurilor elementare ale valoroase sau de dorit. alteori este să ţină cont de ele. Se spune uneori că ordinea în viaţa susţine că aceste ţeluri sunt obligatorii câtuşi de puţin. pentru toţi oamenii. toate societăţile caută să proprietatea. a reglementărilor ce interzic încălcarea contractelor şi a celor privind anumit grad a scopurilor de bază şi că. în dorinţa lor de a poseda lucruri. elernentare sau primare ale dorinte. nu mai importantă decât alte valori. mai specific. primare sau universale ordonat este cel previzibil. societăţile le dau întotdeauna sau ar trebui Aceasta . definită. nu putem vorbi de existenţa unei societăţi sau a posesiunii. am cautat în mod deliberat să găsesc o le promoveze. Tot asa. În majoritatea societăţilor. aşa cum se întâmplă în perioade de război în viaţa socială. Nu este însă intenţia abundenţă a acestor lucruri. În particular. în acest punct al argumentului. nici nu se clasă de evenimente sociale şi alta. ale onorării acordurilor şi stabilităţii Într-o anumită măsură. cu regulile sau cu principiile im- lucruri este un scop primar al oricărei vieţi sociale. mea aceea de a reînvia tezele centrale ale gândirii dreptului natural. oamenii. care căuta să trateze conditiile.la fel. nu socială înseamnă a suporta conformarea comportării în societate la astfel doresc să adopt poziţia exponenţilor doctrinei dreptului natural. există. o legătură strânsă între ordine. în goana lor după alte valori.sau. Dat fiind însă altruismul uman limitat şi abundenţa limitată a lucrurilor Un punct clarificator trebuie adăugat despre relaţia ordinii în pe care le doresc oamenii. ceea ce ajută la crearea să argumentez că aceste scopuri ar trebui să aibă prioritate asupra altora. Încă o constrângătoare a regulilor de comportare ce le susţine. este existenţa reglementărilor ce interzic crima şi atacul vio- vieţii sociale.

erau comunităţi politice societatea internaţională. ele nu şi-au afirmat-o asupra unui teritoriu dis- sau a comunităţilor politice independente. statele afirmă. se poate spune că există atât la nivel normativ. Sunt incluse. ele afirmă ceea ce s-ar coexistenţei sociale sunt constant susţinute este că modelele obişnuite numi suveranitate externă. dacă cea internă. Una din însemnând supremaţia asupra tuturor celorlalte autorităţi în cadrul acelui consecinţele unei situaţii În care scopurile elementare sau primare ale teritoriu şi a acelei populaţii. dar. de asemenea. definită aici. dar nu sunt state în acest sens. întrebăm de ce oamenii pun preţ pe ordine (şi eu susţin că aproape oriunde cât şi faptic. de exemplu. pe de altă parte. această populaţie. atestă în comportamentul social sunt cele predominante în Europa epocii moderne până la Revoluţia dezordonat posibilitatea conformării la dreptul ştiinţific. cât şi statele scopurile elementare sau primare ale societăţii de state sau ale societăţii al căror teritoriu este o singură entitate geografică. o astfel de supremaţie şi independenţă în practică. şi cea externă. A defini însă ordinea în viaţa (sau e considerată de altele ca având un asemenea drept). sistem de state şi prin societatea de state sau ale Evului Mediu timpuriu. ele exercită. Includ state multinaţionale cum sunt imperiile Ordinea internaţională europene ale sec. cât şi state în care guvernarea se bazează pe principii de legitimitate populare sau naţionale cum sunt cele predominante în Europa de atunci încoace. cît şi a unui conservator). voi crea mai întâi cadrul. Popoarele germanice înţeleg eu prin state. Înainte de a explica în detaliu ce anume implică acest Există totuşi o mare varietate de comunităţi politice independente concept de ordine internaţională. ele nu erau independente faţă de papă sau. sunt formulate ca legi genera le şi independenţa faţă de autorităţi exterioare. Comportamentul care e dezordonat. nu este un stat în adevăratul sens al confunda o posibilă consecinţă a ordinii sociale şi motivul de a o cuvântului.şi permit o bază de aşteptări privind comportamentul viitor. al XIX-lea. se poate. cel puţin o parte din de autorităţile din afara lui. considera valoroasă cu lucrul în sine. O tamentului uman ce apare ca o consecinţă a conformării la scopurile comunitate politică independentă ce pretinde doar un drept la suveranitate elementare sau primare ale existenţei. Comunităţile politice independente. independente.Jn timp ce conducătorii lor şi-au afirmat supremaţia Punctul iniţial al relaţiilor internaţionale este existenţa statelor asupra unei populaţii. Pe de altă parte. în grade diferite. în sensul În care termenul e folosit aici. răspunsuri este că ei apreciază mai marea previzibilitate a compor. Regatele şi principatele creştinătăţii occidentale din Evul Mediu pria guvernare şi afirrnându-si suveranitatea în relaţie cu o anumită nu erau state: ele nu aveau suveranitate internă. cât şi state cu o singură naţionalitate. dar nu poate socială în termenii dreptului şi previzibilităţii ştiintifice înseamnă a afirma acest drept în practică. fiecare din ele avându-si pro. în relaţie cu acest teritoriu şi cu în acelaşi timp. internaţionale. Pe de o parte. guvernarea se bazează pe principii de legitimitate dinastică aşa cum conflictelor civile şi revoluţiilor. de asemenea. şi conformarea comportării faţă de legile ştiinţifice ce per. Suveranitatea statelor '. Ele includ state în care întreaga literatură teoretică despre trăsăturile recurente ale războaielor. cât şi statele-naţiuni moderne. umane. prin care nu se înţelege supremaţia. conforma includ oraşele-state precum cele din Grecia antică sau din Italia dreptului ştiinţific şi serveşte drept bază de aşteptare pentru viitor: renascentistă. deoarece nu aveau porţiune a suprafeţei pământului şi un anumit segment al populaţiei supremaţia asupra autorităţilor din cadrul teritoriului şi populaţiei lor. aceasta fiind tot atât de mult parte a perspectivei autorităţilor din cadrul teritoriului şi populaţiei lor şi independenţa faţă unui revoluţionar. în unele cazuri. de asemenea. Pe de o parte. state al căror teritoriu este risipit în mai multe Prin ordine internatională înţeleg un model de activitate ce susţine părţi. aceasta mit o bază pentru prezicerea unui comportament viitor. ceea ce s-ar putea numi suveranitate internă. statele îşi afirmă dreptul la supremaţie asupra se întâmplă acest lucru. cum ar fi imperiile oceanice ale Europei Occidentale. Franceză. În plus. care sunt state in acest sens. tinct. 6 7 . indicând ce ce au intrat în istorie. ci de comportament devin cunoscute.

în care relaţiile statelor ar figura ca un caz special dar s-ar afla în sensul în care termenul a fost definit aici. din raţiuni practice. şi sistemul internaţional cu cele ce existau în Europa. înaintea intruziunii europene. Relaţiile imperiului roman cu vecinii săi barbari ilustrează două sau mai multe state au contact suficient Între ele şi au un impact conceptul sistemului de state suzerane. pot lua forma cooperării. la un moment dat. cu vecinii săi mai mici. Martin Wight. în care unul sau altul din state exercită. hegemonia trece de la o putere la alta şi este. aşa cum sugerează definiţia lui Raymond Aron dată politice independente unite prin legături de descendenţă şi înrudire. cele ale Califatului Abasid cu puterile cel puţin într-o oarecare măsură . doar ceea ce Wight numeşte acelaşi lucru sau sunt partenere în aceeaşi întreprindere.) nu au format un sistem internaţional cu cele ce existau de state suzerane. e de aşteptat să existe o putere hegemonică sau dominantă: în Americi înainte de călătoria lui Columb nu au format un sistem sistemul oraşelor-state greceşti din epoca clasică. sau numai într-una sau două.acela de a include două sau mai multe state suverane. există suficientă interacţiune între ele pentru a face hegemonie care este permanentă şi. Acolo însă unde statele sunt în contact permanent unele cu altele puterea hegemonică. de exemplu. aceasta înţelegem (aşa cum se întâmplă în general) nu relaţiile naţiunilor. ca aceste comunităţi politice independente «să nu cunoşteau o asemenea instituţie precum guvernarea. Al doilea este un sistem în afara domeniului relaţiilor internaţionale în sens strict). Entităţi precum menţină relaţii permanente unele cu altele» şi «să fie toate capabile să acestea rămân în afara orizontului relaţiilor internaţionale. care sistemului internaţional. existau comunităţi ar fi suficient. care un stat îşi afirmă şi îşi menţine dominaţia sau supremaţia asupra Un sistem de state (sau un sistem internaţional) se formează când restului.statul suzeran . putem' în timp ce în al doilea. dar şi a conflictului sau chiar a primare de state şi sistemele secundare de state". clasificând diferitele feluri ele sisteme de state. state suzerane. nici adversare. de state. Nepaiul şi Bolivia nu sunt nici vecine. ci relaţiile statelor în sens strict. Relaţiile acestor comunităţi politice distinge ceea ce el numeşte sistem internaţional de state de sistemul de . nici partenere într-o întreprindere comună (cu excepţia. de necontestat. precum China şi vasalii ei. Interacţiunile dintre state. în vorbi despre formarea unui sistem.posedă sistemului ca Întreg. Cel dintâi este un sistem compus din state suverane în puteri. Ceea ce distinge un sistem 481-221 î.consecinţa afacerilor pe care fiecare le are cu o a politice independente ce constituie un sistem de state suzerane aşa cum treia parte. de un sistem internaţional în Grecia şi în zona Mediteranei în acel timp. au cunoscut o competiţie permanentă independente ce existau În China în Perioada Statelor Combatante (circa prin care se decidea care elin ele era hegemon. ca atunci când două state sunt vecine sau concurează pentru a obţine În termenii abordării dezvoltate aici. subiect de dispută. economice.aşa cum sunt astăzi. strategice. comportamentul fiecăruia un element necesar în calculele celuilalt. independente ar putea fi cuprinse într-o teorie mai largă a relaţiilor dintre state suzerane'. El dă ca exemple de sistem secundar de state relaţia 9 8 . Interacţiunile sistem internaţional de state este un sistem de state.politice. de împăratul Sfântului Imperiu Roman. comunităţile politice ulterior al regatelor helenistice. desigur. sau doar a impactului pe care fiecare îl exercită asupra este China şi vasalii ei. mai multe state există. Ele se influenţează unui sistem de state. Australiei şi Ocean iei. Chr. cornunitătile politice independente ce existau moment. prin care se defineşte un sistem O a doua distincţie făcută de Martin Wight este cea dintre sistemele internaţional. însă una pe alta. dacă prin se implice într-un război generala". doar un stat . fără să formeze un sistem internaţional Într-unele din ceea ce Martin Wight ar numi s-a presupus că. în plus. în cel dintâi. Două sau înconjurătoare mai mici sau ale Chinei imperiale cu statele tributare ei. prin lanţul de legături dintre state în care sunt incluse este absentă. în orice în acest sens: de exemplu. o putere exercită o şi unde. una din condiţiile de bază ale existenţei că sunt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite).adesea din sisteme de pot fi prezente Într-o gama Întreagă ele activităţi .ca părţi ale unui întreg. este faptul că. În anumite părţi ale Africii. Primele sunt compuse neutralităţii sau indi fcrentci faţă ele obiectivele celuilalt. prin urmare. a faptului suveranitate şi. mod constant. Interacţiunile dintre state pot fi directe. la fel o fac şi relaţiile Bizanţului suficient unul asupra deciziilor celuilalt pentru a le face să se comporte. ambele. Dintre entităţile lor pot fi indirecte . iar cele din urmă din sisteme de state . Interacţiunile din state. sociale . poate.

şi care sunt strâns legate studiat recent relaţiile internaţionale. e numit un sistem internaţional. statelor europene ca întreg de către scriitorii sec. creştinătatea occidentală şi Califatul Abasid : întrebuinţare. el a văzut un sistem scrierilor lui Morton A. scriitorii din perioada napoleoniană cum sunt instituţiilor comune. de exemplu -. Armana. Într-un timp în care creşterea puterii franceze ameninţa să în Evul Mediu. dar nu ea definită aici. Dintre nu ne ajută foarte mult dacă. distrus de Roma. în acelaşi timp. state . ca Întreg. Termenul sistem de state atunci. Kolonien. formează un sistem primar de state. Utilizarea de către Kaplan a termen. aşa cum este de sisteme sunt de interes pentru o teorie a politicii mondiale. în termenii prezentei noastre abordări a defini un sistem de acţiune". sistemul european de state şi că el îi scria epitaful. ceea ce distinge lucrarea sa. Dacă. precum şi relaţia dintre Egipt. Pentru Heeren sistemul de state nu a fost doar o constelaţie de parte. De svstematibus civitatum. .astăzi un teritoriu r 1 de asemenea. şi este mai apropiată de ceea ce nu se referea Însă la sistemul european de state ca întreg. El implica mult mai mult decât conexiunea cauzală dintre anumite seturi de variabile reciproce pe care Kaplan le foloseşte pentru SW1tsisteme de state câtuşi de puţin. în timp ce termenul sistem a fost aplicat o societate în sensul că ele se consideră a fi legate. ei nu erau doar analişti ai aproape în întregime neexplorat . Un sistem de state era pentru Heeren trebuie să ţinem cont doar de sistemele primare de state. hitiţi şi Babilon în Epoca I distrugă sistemul de state şi să-I transforme Într-un imperiu universal. fost. sistemele implicate nu contin . pe de altă în 1834. în relaţiile dintre ele. a libertăţii membrilor sau de a acţiona comportamentul internaţional. Dacă sistemele din care sunt for. Într-adevăr. statele.. Heeren avea sentimentul încercarea de a folosi conceptul de sistem pentru a explica şi prezice fragilitătii sistemului de state. Aceasta este o distincţie care se poate dovedi utilă. mai târziu. H.1 analiză istorică a structurii politice a lumii ca întreg .asemeni statelor ger- un grup de state. interactiune suficiente Între acestea si . Handbuch der Geschichte des Europaischen Staatensvstems und seiner mate sistemele secundare de state conţin fiecare o multiplicitate de state. de avut o lungă istorie şi a căpătat sensuri destul de diferite înainte de a fapt. «uniunea mai multor state învecinate ce se aseamănă Între ele prin Termenul sistem international estc unul la modă printre cei ce au maniere.ar fi întreprinsă vreodată. sunt în mod strict sistemele de state. ci la grupuri am numit aici societate internaţională. mai ales prin tratarea sistemelor pentru a menţine sistemul sau a permite distrugerea lui aşa cum sistemul internaţionale ca pe un gen particular de sistem de acţiune". Nu se de oraşe-state grecesc a fost distrus de Macedon şi cum. Dacă. statele formează o societate Gentz. în prezentul opuscul. O astfel de ajunge la cel actual. Ancillon şi Ilccrcn ali (os I cei care au dat termenului o largă internaţională (în ce măsură o fac este subiectul capitolului următor). În plus. dintre creştinătatea orientală. publicată pentru prima oară în 1809.atunci interacţiunile între astfel state aflate într-un anumit grad de contact şi interacţiune. 1. iar termenul este folosit doar pentru sistemul statelor helenistice care i-au urmat imperiului lui Alexandru a a identifica un gen particular de constelaţie internaţională. să arate de ce merită a fi păstrat. 10 11 . dacă o i' aceşti scriitori căutau să atragă atenţia asupra existenţei sistemulu i şi. Cu alte cuvinte. Kaplan". creştinătatea occidentală. Se pare că aceasta a început cu Pufendorf al cărui concepţie a sistemului de state diferă fundamental de ceea ce. intenţionează aici nimic asemănător. este o cultură sau o civilizaţie comune. ca o consecintă a printr-o reciprocitate de interese»!'.llui de state ca implicând interese comune şi valori comune şi bazându-se pe nu este diferită de cea folosită aici dar. traducătorul notând că termenul «nu era strict englez»!". al XVIII-lea precum printr-un set comun de reglementări şi contribuie la funcţionarea Rousseau şi Netrelbladr. conştient de anumite interese şi valori comune. Heeren. ne limităm atenţia la ceea ce lucrările lor. particulare de state din acel sistem care sunt. . dacă există contact si a apărut pentru prima oară în engleză în traducerea acestei lucrări publicată . ci erau şi apologetii sau protagoniştii lui. în principal. a fost publicat în 16759.asa. Distinctia sistemului de state. cea mai importantă a fost cartea lui A. Pufendorf studiu. suverane şi O societate de state (sau o societate internaţionalăş există când legate Între ele pentru a Iorma un singur corp . L. cum nu continea . religie şi grad de dezvoltare socială. la rândul său. altele . Heeren în Prefata la Ar trebui totuşi recunoscut faptul că termenul sistem de state a prima şi a doua ediţie a cărţii sale. precum aici. astăzi. considera că Napoleon a distrus. formează mane după Pacea din Westfalia.

ambele părţi au negat că puterile europene şi Turcia Macartney Ia Pekin sau când reprezentanţii reginei Victoria au stabilit aveau interese sau valori comune. în primele trei secole cu regii azteci şi incasi. nu este întotdeauna Lausanne din 1923. dar n-au nu este o societate. prin ele societăţii internaţionale dominată ele europeni. singure societăţi internaţionale. în mod limpede.Turcia nu a fost acceptată de către statele europene ca împărtăsite de ambele părţi asupra unei societăţi internaţionale ai cărei membru al societăţii internaţionale până la Tratatul de la Paris din 1856 membri aveau drepturi şi îndatoriri asemănătoare. de către ambele părţi. Într-o măsură mai mică) a interacţionat cu oraşele-state reglementări în relaţiile dintre ele. ele erau în însele. ele se consideră legate prin anumite (şi Cartagina. şi organizarea internaţională generală şi obiceiurile şi convenţiile legate jocurile pan-elenice sau consultarea oracalului de la Delphi. toate acestea erau în afara cadrului oricărei concepţii acestea cooperau. fără nici un sentiment că există supuse aceluiaşi set ele reglementări şi cooperând la funcţionarea reguli ce stabilesc felul în care interacţiunea ar trebui să continue şi fără instituţiilor comune. că acordurile stabilite nu erau obligatorii şi că nu existau instituţii comune. în exercitarea forţei. Coreea şi Siamul. sistemului internaţional dominat de europeni înainte de a fi parte a pace şi alianţe. de exemplu. astfel încât să-şi respecte unele altora greceşti şi a fost întotdeauna un factor esenţial În ecuaţia strategică. se susţinea. Persia era însă percepută de greci ca o putere barbară. fără să existe un senti- şi comerţ înainte ca ele şi puterile europene să recunoască existenţa ment al intereselor sau valorilor comune care dau unui astfel de schimb unor interese sau valori comune. Totuşi. însă poate exista un sistem internaţional care să nu care avea loc cooperarea între statele greceşti sau la instituţia diplo- fie o societate internaţională. în În acelaşi fel. sistem internaţional împreună cu oraşele-state din Grecia clasică. al XVI-lea. Comunicarea poate avea loc. nu se de război. maşinăria diplomaţiei împărtăşea valorile comune ale grecilor. supunea regulilor care cereau oraşelor-state greceşti să-şi limiteze a societate internaţională. pot exista comunicări. Cu alte cuvinte. deoarece între un sistem internaţional care este. în acest sens. Aceste forme de interacţiune nu demonstrează. ce a încheiat Războiul din Crimeea şi. unul împotriva gata să se combine. să-şi onoreze acordurile pe care le-au stabilit ca o ameninţare exterioară împotriva căreia oraşele-state greceşti erau şi să se supună anumitor limitări. şi o societate internaţională şi un sistem care. concepându-se pe ele însele ca supuse unui set comun participante la un singur sistem internaţional. presupune existenţa unui conflictele unele cu altele şi nu era participantă la acel amphictyonae în sistem internaţional. Turcia a fost parte a sistemului internaţional dominat încercarea părţilor implicate de a coopera în cadrul unor instituţii în a ele europeni din timpul apariţiei sale în sec. recunoscând anumite interese comune şi poate unele valori comune. înţelegeri cu şefi de trib maori. Persia şi Cartagina au făcut parte dintr-un singur mod clar. fie ca o putere capabilă să intervină în conflictele altuia. pot fi în contact unul cu altul şi interacţiona astfel încât să fie factori Atunci când. ea nu sunt formele procedurilor dreptului internaţional. au fost parte a sau mesageri şi înţelegeri nu numai referitoare Ia comerţ. precum în cazul întâlnirilor dintre statele europene necesari în calculele celuilalt. poate. să se considere unele pe altele ca fiind substanţă şi o perspectivă de permanentă. cu sultanul din Sokoto sau cu kabaka din cum erau cele care uneau puterile europene. fără să fie conştiente de interesele sau şi ne-europene. fost parte din societatea internaţională greacă. Aceasta Înseamnă că Persia aceasta se întâmplă. ele cooperează la funcţionarea instituţiilor cum dintre ele. Când Cortes şi Pizarro au purtat discuţii războaie şi alianţe ca membru al sistemului. exprimate prin limba greacă. contact cu puterile europene şi interacţionau semnificativ cu ele în război pot fi schimbaţi soli si se pot stabili Înţelegeri. schimburi de soli Turcia. luând parte la căror supravieţuire deţin un rol. În acelaşi timp. că există o societate internaţională. două sau mai multe state matică numită proxenoi. China. ci şi la război. când George al III-lea l-a trimis pe lordul ale acestei relaţii. există cazuri: în care un sens al intereselor comune 13 12 . XVI-XIX. fie pretenţiile la independenţă. uşor de determinat. deoarece. pentru a căror funcţionare Buganda. în perioada cuprinsă între sec. Mai exact. dar nu membre ale unei de reglementări sau cooperând pentru funcţionarea instituţiilor comune. nu a câştigat deplină egalitate Dacă aceste trăsături distinctive ale unei societăţi internaţionale În drepturi în cadrul societăţii internaţionale până la Tratatul de la sunt prezente sau nu într-un sistem internaţional. Japonia. statele sunt valorile comune.

în istoria societăţii internaţionale moderne.intematională glo- suveranitatea externă a statelor individuale. a sec. a suprem ei sale jurisdictii asupra supuşilor săi şi a teritoriului (vezi cap. Pr~vocările state din epoca Greciei clasice. Aceasta este o exemplele principale. şi sistemul statelor după 1945 . bală a sec.legate de scopuri ale societăţii de state ce sunt elementare. ele fac posibilă în politica mondială din interiorul unui anumit stat sau actori transstatal: o comunicare mai uşoară. in primul rând. Dacă punem în legătură cu societatea internaţională . au fost unite 'în credinţa că ele sunt actorii principali în polit. sa Între un stat şi altul facilitând. implicaţi în probleme dificile privind trasarea granitelor. sistemul internaţional al Chinei în Perioada Statelor XIV -Iea Franta lui Napoleon. de O trăsătură comună a acestor societăţi intemaţionale istorice este asemenea. lansate de alţi actori decât statele ce ameninţă să le deposedez~ aceea că ele au fost toate fondate pe o cultură sau civilizaţie comună sau de poziţia lor de actori principali în politica mondială ~au purtăton cel puţin pe elementele unei astfel de civilizaţii: o limbă comună. Pe de o parte. acolo unde asemenea elemente ale unei gândim mai ales la rolul său de actor violent în criza din 1960/6 l din civilizaţii comune se află la baza unei societăţi internaţionale.sunt implicite Asadar care sunt aceste scopuri? sau embrionice.u~ras!atall epistemologie şi o înţelegere a universului comună. prin ordine internaţională. o religie comună.Imperiul Habsburgic. despre un sistem de recunoaşterea unor drepturi asemănătoare. Pe de altă parte. există scopul de a menţine independenţa sau acest studiu. cum sunt. În care reglementările comune percepute această sectiune: aceea că. intereselor comune ce determină statele să accepte reglementări şi generate de Reformă. Naţiunile Unite (~e E rezonabil să presupunem că. maşinăria diplomatică sau de limitările în caz de război . o principali ai drepturilor şi îndatoririlor din cadrul ei. ele Congo) repezintă o asemenea ameninţare. state şi o societate de state. la independenţă şi suveranitate. de asemenea. există scopul conservării sistemului şi a societăţii întrebările «când a început?» sau «care au fost limitele sale geografice?» de state însăsi. Sfântului Imperiu Roman sau. în mod destul de clar. ~cton s. Germania lui Hitler. de Revoluţia Franceză şi de Revoluţia Rusă. al XVlTI-lea şi al XIX-lea. nu are o cultură sau o civilizaţie comună în particular. controversa potrivit căreia societatea . sistemul de state ale Indiei antice. se în(elcgc un sunt vagi şi rău formate şi există îndoială în privinţa faptului dacă îşi model sau o dispunere a activităţii internaţionale care susţine acele merită numele de reguli.ica mondială Anumite sisteme internationale au fost Însă.societatea de moderne care a apărut în Europa şi acum este mondial. o conştientizare şi o înţelegere mai strânsă care sunt grupuri ce depăşesc graniţele statelor pot. 14 15 . chestiune la care ne vom întoarce atunci când. Exemplele principale sunt sistemul de oraşe. pe dată. nantă de organizare politică universală de fapt şi de drept.13). ulterior. sistemul international format de regatele la adresa existentei continue a societăţii statelor a venit uneon de la un eJenistice în perioada dintre dczintegrarea imperiului lui Alexandru şi anumit stat dominator . Franţa lui Ludovic al cucerirea romană. astfel. în sec. definirea reglementărilor comune conteste poziţia privilegiată a statelor în politica mondială sau dreptul lor de a se bucura de ea.'care părea capabil să răstoarne sistemul şi . o estetică sau o tradiţie artistică deopotrivă comune. putem reveni la propunerea cu care am început altor state. spre deosebire de societatea internaţională creştină ceea ce acesta speră. ce opereaZă. sau în care instituţii comune . Indiferent care sunt diviziunile dintre ele. facilitează funcţionarea ei în două feluri.. şi evoluţia instituţiilor comune. primare sau universale. în În al doilea rând. sunt institutii comune cu un sentiment al valorilor comune. Din perspectiva oricărui stat. este empiric şi rudimentar. al XVI-lea şi al XVII-lea. al XX-lea. al XVI-lea şi al XVII-lea sau societatea internaţională europeană este recunoaşterea independenţei sale faţă de autoritatea exterioară şi. ele pot Întări sentimentul manifestările revoluţionare şi contrarevoluţionare ale solidarităţii umane. Provocările au fost. papahtatea ŞI împăratul un cod etic comun. analizăm. state si s-o transforme într-un imperiu universal.să câstige prin participarea la societatea statelor a sec. şi principalii purtători ai drepturilor şi îndatoririlor din cadrul e~. său Principalul preţ pe care trebuie să-I plătească pentru aceasta este După ce am elaborat concepţia despre state. în sec. Actori substatali. Societatea de state a căutat să se asigure că va rămâne forma predorni- şi societăţi internaţionale. poate America de Combatante. al XX-lea. statele moderne suntem.

nala purta război de autoapărare şi de a proteja şi alte drepturi. În acelaşi timp. ce a produs un declin con- elementare sau primare ale societăţii de state. atunci când tolerează sau încurajează În mai multe feluri. păstrării suveranităţii sau principiul însuşi prin doctrina rebus sic =r=: . fie siguranţă subiectivă. de fapt. siguranţă ce există În fapt. drept condiţie normală a relaţiei lor. păstrarea independenţei este doar pacea. ' menţinerea păcii.pace statelor individuale să dispară. Ele şi-au proclama~ co~stant de state l-a urmărit în mod serios. mai curând. ele accepta ca nu-şi În al treilea rând. în acest sens. Între state.. iar înţelegeri le îşi pot îndepli. este reflectat în ci si într-un mod mai profund.cestc state. În raport cu aceste alte scopuri. societatea limitarea violenţei ce conduce la moarte sau vătămare corpo~ala. subordonat al păcii. până la Congresul de la Viena din 1815. pnonta~e. aşa cum a fost visul comunicarea imposibilă.r mijloace. aceasta reflectă rolul predominant jucat în conturarea societăţii obiective asa cum am remarcat.ni funcţia în Pacea. acesta nu este un scop pe care se poate spune că societatea argumentată în termenii regulilor comune. ~ independenţei statelor individuale care au insistat asupra dreptului de a Scopul stabilităţii posesiunii este reflectat în socletate~ ll1t~~naţlO. Astfel. între statele-membre ale numite temperamenta belli. care este în contrast cu experienţa dus doar pentru o cauză justă sau o cauză a cărei justeţe poate fi istorică reală. în sensul absenţei războiului... salveaza poarte război: subordonat. prin care statele îşi acceptă unul altuia sferele de jurisdicţie: în politica internaţională Înseamnă nimic mai mult decât siguranţă: fie într-adevăr.mternaţlOnala conservării sistemului ca întreg. Securitatea suveranitătii. Societatea internaţională se adaptează la pr~slUl1lle pnvll1~ sistemului de state. a derivat. cel puţin din perspectiva marilor puteri care se consideră promisiunilor şi stabilizarea posesiunii prin r:gulil~ propr. . ce apare În Carta Naţiunilor Unite. ce poate fi Scopul ţinerii promisiunilor e reprezentat prin principiul pacta Încălcată doar În împrejurări speciale şi potrivit unor principii ce sunt sunt servanda. CI ŞI independenţa lor. la fel ca în marele proces de divizare şi si că în acest caz. În acelaşi fel. Dincolo de asta. ~norarea internaţională. se află cele ~espre ca~e la stant al numărului de state din Europa de la Pacea din Westfalia.a. doar pe baza înţelegeri lor. cooperarea poate avea loc general acceptate. pentru care s-a susţinut amplu că poate fi drept să se schimbarea ce duce la încălcarea tratatelor şi. . ele acceptă ca războiul sa fi~ ireniştilor. există scopul păcii. tratează independenţa anumitor state ca subordonată Scopul Iimitării violenţei este reprezentat 111soc~et~te. Statele cooperează în cadrul societătu internaţionale limitarea suveranităţii sau independenţei micilor state prin astfel de pentru a-şi menţine monopolul asupra violenţei şi nea~ăd!~ptul alt~. a fost considerată de către societatea viaţa socială doar pe baza presupunerii că. istoric. Statutul nu doar prin recunoaşterea reciprocă de către state a proprierătu ~elUll~lt. Prin aceasta nu se înţelege vor ucide reciproc trimişii sau mesageru. propriului lor drept de a folosi violenta: l~. trebuie remarcat faptul că. în începutul acestui capitol se spunea că sunt comune oricărei VI~ţl SOCIale: 1648. Societatea internaţională a tratat. ca şi între indivizi. şi existenţa c~ontinuă a insesi anumitor state ca pe un scop subordonat însăşi păstrării societăţii de societătii de state pe care o cere acea independenţa. .letăţu. o dată conve~lte. Statele acceptă. . 9). în numele unor principii . Alăturarea celor doi termeni În Cartă reflecta (vezi cap. Ceea ce se înţelege este. ele sunt gata să recurga la război ŞI I~ internaţionale de către marile puteri care se consideră a fi custozii acesteia amenintarea cu războiul. 16 17 . ar ~ace scopul de a stabili o pace universală şi permanentă. de asemenea. deoarece ac~asta. societăţii intemaţionale. limită. 'În al patrulea rând. în convenţia de recunoaştere reciproca a expresia pace şi securitate. _ paznicii ei. cele din urmă nu vor avea.. din punct de vedere siguranţă obiectivă. absorbţie a micilor puteri de către cele mari.~ pen~ru a. ele ~o~ fi internaţională ca un scop subordonat celui de conservare a însuşi respectate. sau teoreticienilor păcii. între scopurile precum compensaţia şi balanţa de putere. din ideea că anumite teritorii şi populaţii erau proprietatea sau cea care e simţită sau cunoscută Ceea ce încearcă statele să asigure nu patrimoniul conducătorului. societatea intemaţională a permis ca independenţa judecat~ că cerinţele de securitate se pot afla ~n conflict cu cele ?e . ideea suveranităţii statului. m mod necesar. si aderenta la reguli care cer ca războaiele să se poarte în anurmte limi te. cum sunt înţelegeri le asupra sferelor de influenţă sau acordurile grupuri de a o folosi. de a~em~nea. l\lnItar~le ~supla de creare a statelor-tampon sau neutralizate.

sociale în cadrul omenirii ca întreg. ceea ce poate fi numit statica ordinii internaţionale şi nu dinamica ei. al XX-lea. ia un sistem pol itic real nu-i corespundea. iar expansiunea sistemului de state a nici un sistem politic care să fi acoperit întreaga lume. în hanatele şi aceste scopuri ar trebui acceptate ca bază valabilă de acţiune. In prima fază a acestui proces. al XIX-lea. Între sistemele politice de pe toate continentele lumii. ne operând la nivelul întregii lumi. referitoare Ia ordine în marea societate a întrepătrunderea diferitelor părţi ale lumii nu a fost doar opera statelor. iar) a apărut. Ordinea la scară globală a încetat să fie doar suma întrebare permanentă este aceea dacă ordinea mondială Il-ar putea ri diverselor sisteme politice care generează ordine la scară locală. în principal. al XV-lea. acolo unde sunt grupaţi european şi şi-au luat locul ca state-membre ale societăţii internaţionale În state. Înaintea ultimei jumătăţi a sec. Marea societate fost parte a unei răspândiri mai largi a schimburilor sociale şi economice. Totuşi din ultima parte a sec. Legate de întrebările pe care le Începând cu Revoluţia Americană şi terminând cu revoluţia anticolonială punem privitor la ordinea dintre state. a întregii omeniri. structura politică. zonele Între state. această formă (V0111 al XIX-lea. Ordinea ale societăţii internaţionale moderne şi ale altor societăţi internaţionale. Cele de mai sus se află printre scopurile elementare sau primare şi produsul a ceea ce poate fi numit un sistem politic mondial.să spunem. la a cărei apariţie au contribuit aceste sau ai dreptului natural. preocupă doar să exprimăm clar ceea ce implică ideea de ordine Primul sistem politic global a luat forma unui sistem de state glo- internaţională. Responsabilitatea principală pentru apariţia unui grad de interacţiune istorice supuse schimbării. înainte de sec. de asemenea. statele europene s-au extins şi au incorporat sau Prin ordine mondială eu înţeleg acele modele sau dispoziţii ale dominat restul lumii. şi tenninând cu împărţirea Africii în sec. a fost doar una de sistem global şi de societate de state. imperiile chinez şi japonez. ei sunt dispuşi şi în alte moduri. în principiu. că în acest stadiu al argumentării ne interesează doar european. dar a fost şi consecinţa unui sistem politic ce le lega pe toate. începând cu călătoriile de explorare ale portughezilor. nu a existat emigranţi. Nu face parte din teza mea nici ideea că mări. mai profunde. iar oamenii pot fi lumii astfel incorporate sau dominate s-au eliberat de sub controlul grupaţi astfel încât să nu formeze state. ca sultanatele ce-şi păstrau existenţa din Sahara până în Asia Centrală. privirea lui Dumnezeu sau în lumina principiilor dreptului natural: nici· Însă în timp ce sistemul politic mondial. Ordinea internatională este ordine În a doua fază. În plus. africană şi asiatică din timpuri le noastre. statele Însă sunt doar grupuri de oameni. nedistruse încă de impactul spus. comercianţi. şi mercenari. De-a lungul istoriei umane. nu să urmărim cum este ea materializată în instituţiile bal. activităţii umane. al XIX-lea. forma unui sistem de state sau ia. ce se suprapune.era încă suma ordinii asigura te În Nu se sugerează aici că această listă este exhaustivă. al XIX-lea şi începutul sec. care există În prezent. în Imperiul Otoman. întregii omeniri. la care au făcut aluzii exponenţii dreptului canonic Cu toate acestea. a fost o societate imaginară ce a existat sub evoluţii. ordinea mondială ar putea. ce susţin scopurile elementare sau primare ale vieţii În sec. din lume . Alte forme de r iaruznrc 18 19 . Ar trebui sistemele politice african şi oceanic. să se realizeze prin alte forme de organizare politică universală. indivizi şi grupuri şi-au jucat rolul lor ca exploratori. ordinea mondială a fost doar suma diverselor sisteme politice argumenta mai târziu faptul că apare un sistem politic mondial în care care au adus ordine în diverse părţi ale lumii. ea este mai bine servită de aceste din urmă forme. misionari. sunt alte probleme. în legalizând comportamentul corect în relaţiile internaţionale. În termeni temporali. Este adevărat că de o importanţă mai durabilă. o deţine expansiunea sistemului statelor europene la nivelul întregului glob şi Ordinea mondială transformarea sa într-un sistem de state de dimensiune globală. sistemul de state e doar o parte). pentru prima oară. în 1900 . suficient pentru a ne da posibilitatea aă vorbim de un sistem politic mondial. nici că nu ar putea cadrul statelor europene şi americane precum şi a teritoriilor lor de peste fi formulată într-un alt mod. Cll prima. un singur sistem politic care este global în mod autentic.

In ce măsura sIs. se argu?1entea~ă partidele). dar pe lume viitoare în tradiţia lui Sully. face loc unei astfel de societăţi şi dacă este sau nu de dont ca aceasta sa Ordinea mondială este mai largă decât ordinea internaţională. dacă se ataşează ordinii o valoare În cadrul politicii mondiale. Pentru a consolida esenţială pentru scopul ordinii în societatea umană în întregul său. voi începe prin a arăta mai întâi că de-a lungul istoriei statelor moderne. St. dar problema ordinii I oameni ideea d~ ordine internaţională le sugerează nu ceva ce s-a internaţionale apare indiferent de structura politică sau socială a globului. nu se poate argumenta că societatea intregu om~nlll ~st~ Între state. aceasta este doar pentru că ea este un sistem de state. . forma sistemului de state a fost o excepţie mai curând decât o regulă. în cele din urmă. . În partea a treia 2. pe care am evitat-o până acum. ce sunt permanente şi indestructibile adesea că ordinea internaţională nu există decât ca o aspiraţie. într-adevăr. deoarece unităţile ultime ale marii societăţi a Nimeni nu vă nega că există. pot fi create noi forme de organizare politică universală care nu se aseamănă celor existente în trecut. ceva anterior ei. asigurată în deja o preocupare constantă. . iar în având o valoare primară. Dacă particular că statele moderne au format şi continuă să formeze nu doar ordinea internaţională are valoare. este. trebuie să ne ocupăm nu numai de ordinea toate acestea. Întrebarea la care trebuie să răspundem acum este: Aici trebuie să subliniem doar că În acest studiu ordinea mondială există ea? . intemă sau ordinea în cadrul statelor şi ordinea internaţională sau ordinea Ordinea mondială este mai fundarnentală şi primordială în raport dintre ele. ar trebui să sau societatea mare a întregii omeniri. Cu toate acestea. atunci Acest studiu adoptă ca punct de plecare afirmaţia că. Există ordine în politica mondială? a acestui studiu vom analiza dacă sistemul de state actual lasă loc unei alte forme de organizare politică universală şi dacă ordinea mondială ar Am clarificat deja ce se înţelege. Multor momentul pentru relaţii internaţionale. politica mondială. A adopta această perspectivă acţiona pentru a o realiza. nu sunt. un Înseamnă a pune În discuţie problema valorii ordinii mondiale şi a locului studiu al ordinii internaţionale le sugerează eloar un proiect pentru o său în ierarhia valorilor umane. e rezonabil să presupunem că. politică universală au existat în trecut pe scară mai puţin globală. dacă ar lăsa loc unei astfel de forme. cu ordinea internaţională. să spunem teoreticieni ai păcii. în viitor. imperiile . triburile . Pierre şi alţi irenisti sau care o voi discuta În cap. Ordinea la nivelul Ordinea în politica mondială ar putea cândva să ia f~nna menţI~en~ omenirii ca Întreg este ceva mai larg decât ordinea între state. întâmplat în trecut. această afirmaţie. determină ceva diferit de ordinea internaţională. Celor care adoptă această perspectiva. Acesta este I relatiilor internationale constă doar din dezordine sau luptă. ci şi de ordinea la scară internă sau dom estică. În plus. în cadrul anumitor state. ceva mai scopurilor elementare ale vieţii sociale îI~tr-o singură ~o~Ietate mondială fundamental şi mai primordial decât aceasta. în mişcarea largă a istoriei umane. Cruce. clasele . nu ordinea in cadrul societăţii de state. 4. se întâmple. despre care a111putea specula sau asupra careia am ~utea moral. proclamata de filozofi şi publicişti şi inclusă în retorrca 21 . înalt de ordine internă sau municipală. În faza prezentă suntem înc~ obisnuiti sa cadrul anumitor state. în acest studiu. Este necesar totuşi la acest punct. ordinea În Întreaga omenire este cea pe care trebuie s-o considerăm ca ordinea e parte a caracterului istoric al relaţiilor internaţionale. un grad Întregii omeniri nu sunt statele (sau natiunile . oi doar o viitoare stare posibilă sau de d_ori~a relaţiilor Ordinea mondială. ci şi o societate internaţională.. prin ordine în fi mai bine servită. din punct de vedere intemaţionale. . sunt întrebări ce vor fi analizat~ ulteri~r în a~est stu~~u. de asemenea.temuI de stat~ argumentez. de un fel sau altul. ideea ele societate internaţională a fost întotdeauna prezentă. şi de ordinea în cadrul sistemului politic mondial concepem ordinea în politica mondială ca fiind conStltUlta_ dm ordinea În care sistemul de state este doar o parte. ci fiinţele umane individuale. Iar istona În sensul În care grupări ale lor. anterioară ordinii internaţionale. Cu deoarece. din punct de vedere moral. _ că. pentru a o prezenta. dimpotrivă.