You are on page 1of 2

Panama Papers, cea mai mare scurgere de documente din istorie, expune secretele

ascunse în firme offshore de lideri mondiali, politicieni de pe toate continentele, mari corpora ții
internaționale, afaceriști de pretutindeni. International Consortium of Investigative Journalists și
publicația germană Süddeutsche Zeitung, cea care a primit informațiile de la o sursă anonimă, au
cooperat cu peste 370 de jurnaliști din 78 de țări pentru a merge pe firul documentelor care
aparțin Mossack Fonseca o mare firmă de avocatură din Panama specializată în crearea de firme
offshore. Jurnaliștii de investigații au analizat peste 11,5 milioane de fișiere – documente,
tranzacții bancare, emailuri, au mers pe urma banilor și au ajuns la nume precum Vladimir Putin,
Petro Poroșenko, Ian Cameron, tatăl premierului britanic David Cameron, Lionel Messi sau
Michel Platini. Rise Project este partenerul din România al proiectului de investigații global
Panama Papers și i-a scos la iveală pe românii care și-au ascuns banii în paradisurile fiscale,
printre aceștia numărându-se Frank Timiș sau Corneliu Iacobov.

Lumea se confruntă cu cea mai mare scurgere de informații de până acum: cazul Panama
Papers. Documentele au ajuns iniţial la cotidianul german Suddeutsche Zeitung, care le-a
împărtăşit cu Consorţiul Internaţional pentru Jurnalism de Investigaţie (ICIJ), format din 107
organizaţii media din 78 de ţări. Peste 400 de jurnaliști de la mai mult de 100 de institu ții de
presă din întreaga lume, coordonate de Consorțiul Internațional pentru Jurnalism de Investigații,
organizație cu sediul în Washington, au documentat și distribuit știri despre cazul Panama
Papers.

CAZUL PANAMA PAPERS ÎN CIFRE. Scurgerile de informații includ peste 4,8
milioane de email-uri, 3 milioane de fișiere de date de bază și 2,1 milioane de PDF-uri care
aparțin firmei de avocatură Mossack Fonseca din Panama. Toate aceste documente arată cum
avocaţii şi-au ajutat clienţii să spele bani şi să evite să plătească taxe. Numele a 72 de actuali sau
foşti şefi de stat şi de guvern sau ale apropiaţilor lor apar în datele publicate, inclusiv numele
unor dictatori acuzaţi că şi-au jefuit propriile ţări. Cele 11 milioane de documente acoperă 40 de
ani de activitate desfăşurată de una dintre cele mai secretoase companii din lume, firma Mossack
Fonseca din Panama. În cazul Panama Papers scurgerea de informații este de aproape 2.000 de
ori mai mare decât în cazul WikiLeaks. Vladimir Putin, Lionel Messi și afaceristul român Frank
Timiș se numără printre numele vizate în ancheta Panama Papers.

Povestea jurnalistică din spatele anchetei Panama Papers. Publicația Wired a stat de
vorbă cu jurnalistul german care a obținut primele informații în cazul Panama Papers și cu
directorul organizației de presă care a coordonat investigația la nivel mondial. Dincolo de
informațiile care au ieșit la iveală în urma acestei scurgeri de informa ții, povestea din spatele
anchetei Panama Papers este senzațională. O persoană anonimă a fost capabilă să pună mâna pe
documentele secrete și să trimită jurnaliștilor un volum impresionant de informa ții, care au fost
analizate în secret timp de un an de zile de peste 400 de reporteri și apoi publicate într-un efort
coordonat de Consorțiul Internațional pentru Jurnalism de Investigații.

Cum a fost coordonată cea mai mare scurgere de informații din istoria presei.
Scurgerea din cazul Panama Papers a început la finalul lui 2014, când o sursă necunoscută a
contactat ziarul german Suddeutsche Zeitung, care a scris anterior despre câteva informații
confidențiale obținute despre firma de avocatură din Panama. Un jurnalist al publicației
Suddeutsche Zeitung pe nume Bastian Obermayer a spus că sursa l-a contactat pe un chat criptat
și i-a oferit o serie de informații cu scopul de a face publice mai multe ilegalită ți. Sursa l-a
avertizat pe jurnalist că viața lui/ei este în pericol și că singura modalitate de comunicare va fi
prin mesaje criptate. În plus, sursa a refuzat să se întâlnească cu jurnalistul. Obermayer l-a
întrebat pe anonim: "Despre cât de multe informații vorbim?". "Mai mult decât ai văzut tu
vreodată", i-a răspuns sursa.
Obermayer a povestit că a comunicat cu sursa sa pe o serie de canale critate pe care le-au
schimbat frecvent și de fiecare dată ștergeau istoricul conversațiilor.
De fiecare dată reporterul și sursa sa restabileau conversația printr-o serie de întrebări de
reautentificare. Spre exemplu, reporterul întreba "Este însorit?", iar sursa răspunea "Luna plouă"
sau oricare combinație de cuvinte, aparent fără sens.

După ce jurnalistul a văzut o serie de documente, Suddeutsche Zeitung a contactat ICIJ,
organizație care s-a dus în Munich pentru a coordona reporterii. Între timp, transferurile de date
au continuat pe bucăți. "Am primit din ce în ce mai multe informa ții până am ajuns la 11,5
milioane de documente", a spus Ryle. Obermayer nu a vrut să dezvăluie modul în care au ajuns
datele la Suddeutsche Zeitung. Evident că este imposibil să trimiți pe email o asemenea cantitate
de informații. ICIJ a dezvoltat un motor de căutare intern pentru documente. Au trimis apoi
URL-ul în mail-uri criptate către redacții precum BBC, The Guardian, Fusion și alte organiza ții
străine de media. Site-ul pe care l-au creat permitea și comunicarea online, printr-un sistem de
chat, astfel ca reporterii să poată face schimb de sfaturi și idei. "Dacă voiai să te ui ți pe
documentele braziliene, puteai să găsești un reporter din Brazilia", povestește Ryle. Mai mult
decât atât, au existat înâlniri între mai multe redacții în Washington, Munich, Londra s.a. Ryle
spune că organizațiile de media nu plănuiesc să publice toate informațiile obținute, după modelul
WikiLeaks. El spune că dacă ar face acest lucru ar expune și persoane private nevinovate alături
de persoanele publice. "Noi nu suntem WikiLeaks. Noi încercăm să arătăm că jurnalismul poate
fi făcut într-un mod responsabil", a spus Ryle.

Cu săptămâni înainte să contacteze subiecții investigației, inclusiv firma de avocatură
Mossack Fonseca, jurnalistul Obermayer și-a luat ultima măsură de precauție: a distrus telefonul
și hard drive-ul laptopului pe care l-a folosti în conversațiile cu sursa sa. El spune că nici acum
nu știe cine este sursa sa. "Nu știu numele sau identitatea persoanei. Dar a ș putea spune că o
cunosc. Au fost perioade în care am vorbit cu această persoană mai multe decât cu soția mea",
povestește jurnalistul german.

Aceasta nu este prima scurgere importantă de informații care a creat reac ții la nivel
plantetar. Documentele de la Pentagon publicate de New York Times în 1971, 7.000 de pagini
care conțineau informații secrete despre războiul din Vietnam, au reprezentat la momentul
respectiv cea mai mare scurgere de informații din istorie. După aproape patru decenii, WikiLeaks
a publicat în 2010 Cablegate, o colecție de informații clasificate care a fost de aproape 100 de ori
mai mare decât cea de la începutul anilor '70 (1,73 gigabyte).