„Parabolă orbilor” - Pieter Bruegel cel Bătrân

Renaşterea a fost o importantă mişcare culturală între secolele XIV şi XVII începută
în Italia, după care să răspândită în restul Europei, această a influenţat restabilirea interesului
pentru cultură antică, influenţând artă, literatură, arhitectură, filozofia etc. Tot în această
perioada apare şi umanismul care spre deosebire de renaştere se axează mai mult pe literatură
şi filozofie . Cei mai cunoscuţi artişti renascentişti sunt: Leonardo da Vinci, Michelangelo,
Donatelo şi Rafael. Elementul comun din perioada Renaşterii este reprezentat de peisaje
rurale, elemente religioase, toate acestea fiind create într-un ansamblu de culori calde în
tonuri închise, contrastate de nunante precum gri sau negru.

Pieter Bruegel cel Bătrân care a trăit între anii 1525-1569 a fost un pictor flamand şi
un reprezentant însemnat al Renaşterii. Născut în regiunea Kempen, dar plecat de tânăr la
Antwerpen este luat că ucenic de către pictorul Pieter Coecke von Aalst dezvoltându-şi de pe
atunci gândiri umaniste. În anul 1551, Bruegel este acceptat în “Breaslă Sfântului Luca” unde
lucrează cu pictorii Hieronymus Cock şi Peeter Baten. În 1552 călătoreşte în Italia unde timp
de doi ani se dezvoltă că şi pictor, sursele sale de inspiraţie fiind viaţă ţăranilor dar şi lucrările
pictorului olandez Hieronymus Bosch. Bruegel doreşte să îşi afirme calităţile sale de pictor şi
realizează lucrările: „Proverbele” (1559) şi „Jocuri de copii” (1560). Între 1564 şi până la
moartea sa, în 1569, realizează cele mai multe tablouri portretizând aspectele cotidiene ale
ţăranilor din secolul XVI fiind numit “Bruegel al ţăranilor”. În 1565 un om bogat din
Antwerp, i-a comandat o serie de tablouri pentru fiecare luna a anului. Câteva luni au fost
grupate între ele. În prezent, doar 5 picturi s-au păstrat cele mai cunoscute fiind „Vânătorii în
zăpadă” şi „Secerătorii”. Pieter Bruegel a avut doi copii: Pieter Bruegel cel Tânăr (1564-
1638) şi Jan Bruegel (1568-1625) amândoi devenind mai târziu pictori. Cele mai cunoscute
opere ale lui Pieter Bruegel cel Bătrân sunt: „Vânătorii în zăpadă” (1565), „Nuntă ţărănească”
(1567), „Peisaj cu prăbuşirea lui Icar” (c.1554 - 1555) şi „Parabolă orbilor” (1568).

Tabloul „Parabolă orbilor” cunoscută şi că „Orbii conduşi de orbi” este o lucrare
realizată de Pieter Bruegel cel Bătrân, şi finalizată în 1568, cu inspiraţie biblică după
Evanghelia lui Matei (15:14) din Noul Testament „Lăsaţi-i: sunt nişte călăuze oarbe; şi când

de la primul orb căzut pe spate până la cei care îl urmează. maro şi negru. Pictură a fost realizată pe pânză având dimensiunea de 86x154 cm folosind tempera. Putem observăm personajele acestei picturi: şase ţărani. care se spune că ar fi biserica „Sfânta Ana” dintr-un sat din Belgia. delimitată de malul unui rău. va cădea şi el.”. Tehnică este una realistă deoarece surpinde personajele într-un cadru rural. Tabloul se poate vedea şi astăzi la „Muzeul Capodimonde” din Napoli. Pieter Bruegel a realizat o pictură care a rezistat în timp şi devenind cunoscută şi apreciată de foarte multe persoane. În pictură sunt reprezentaţi şase ţărani mergând pe o cărare. surprinşi de Bruegel într-un cadru rural în diferite momente ale căderii. Atunci când primul orb cade este inevitabil că şi ceilalţi vor cădea după el. În majoritatea picturilor lui Bruegel se observă o dinamică a personajelor. Pictorul foloseşte un contrast puţin mai puternic în unele părţi ale picturi. Pictorul a reuşit să realizeze oglindirea realităţii acelei perioade unde politică şi religia jucau un rol important în societate. şirul de orbi fiind reprezentant de orbul căzut în groapă.un orb călăuzeşte pe un alt orb. dinamismul este dat de mişcarea anticipată a personajelor. Personajele se asigura că nu pierd contactul unul cu celălalt ţinând o mâna pe umărul celui din faţă. dinamismul. orbi. Faţă primului orb. fiecare personaj având o expresie a fetei foarte bine detaliată de către Pieter Brugel cel Bătrân. verde. Punctul de fugă este în partea stânga dispus liniar cu linia orizontului însă situat în afară picturii . încă odată. producând o senzaţie de disperare. Personajele sunt aşezate pe un fundal în care se observă marginea unui sat şi o biserica. Bruegel a introdus. inevitabil. Italia. nu este vizibilă singurele detalii al fetei sunt gură şi nasul. căzut în groapă. în pictură sa această biserica probabil pentru a duce la interpretări. dar şi tonuri întunecate reprezentate în principal de culorile gri. În opinia mea lucrarea lui Pieter Bruegel cel Bătrân este reprezentativă pentru perioada renascentistă atât prin culorile cât şi prin tehnicile folosite. Datorită acestei liniarităţi în care sunt orbii se poate observă şi faptul că. Compoziţia picturii lui Bruegel este una dinamică. Ceilalţi trei orbi încă nu îşi dau seama de ce se întâmplă dar vor avea aceeaşi soarta că şi ceilalţi orbi. chiar dacă nu este reprezentată exact . sau cu ajutorul unui toiag. căderea primului reprezintă şi căderea celorlalţi care doveşte. Datorită influenţelor politice şi religioase care pot fi observate şi în perioada . Cel de al doilea se împiedică şi îşi răsuceşte capul. surpins de ce se întâmplă tindu-se cu de el de al treilea orb care. vor cădea amândoi în groapă. Rolul secundar oferit de tonurile întunecate fiind impresia unei scene târzii de toamna.

în special viaţă ţăranului.contemporană se poate face deducţia faptului că primul orb ar reprezenta biserica sau politică dominantă a acelei persoane. „Parabola orbilor” „Parabola orbilor” Pieter Bruegel cel Bătrân Pieter Bruegel cel Tânăr . În concluzie operele lui Pieter Bruegel cel Bătrân au fost o mare sursă de inspiraţie pentru alţi pictori dar şi pentru copii săi. Pieter Bruegel cel Tânăr chiar încercând reproducerea lucrării „Parabolă orbilor” folosind însă însă o paleta mult mai deschisă de culori calde creeand astfel contraste mari puternice. Pictură comentată poate fi considerată un manifest artistic deoarece reprezintă o societate limitată care se lasă condusă de orbi. prezentând realismul vieţii şi condiţia ţăranului din perioada Renaşterii. făcând referire la sistemul politic şi religios actual. făcând astfel că opera „Parabolă Orbilor” de Pietre Bruegel cel Bătrân să poată fi comparată şi cu perioada dominaţiei actuale. În operele sale se poat observă şi tehnici care vor fii adoptate şi de artiştii realişti acest fapt fiind o cheie pentru perioada Realismului. Spre deosebire de restul pictorilor renascentişti se observă curajul artistului de a studia mediul rural.