You are on page 1of 13

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

HOTĂ RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

Textul actului publicat în M.Of. nr. 822/20 dec. 2001

Având în vedere mesajul ş i solicitarea Pre ş edintelui României, adresate celor dou ă Camere ale Parlamentului, pentru a adopta Strategia de securitate na ţional ă a României,

în temeiul prevederilor art. 62 alin. (2) lit. a) din Constitu ţia României, ale art. 4 din Ordonan ţa Guvernului nr.52/1998

privind planificarea ap ă r ă rii na ţionale a României, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 63/2000, republicată , ş i ale art. 1 pct. 1 ş i 27 din Regulamentul ş edin ţelor comune ale Camerei Deputa ţilor ş i Senatului,

Parlamentul României adopt ă prezenta hotă râre.

Articol unic. - Se adoptă Strategia de securitate na ţional ă a României, prev ă zută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotă râre.

Această hot ă râre a fost adoptată de Camera Deputa ţilor ş i de Senat în ş edin ţa comun ă din 18 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu ţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTA ŢILOR VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂ C Ă ROIU

Bucure ş ti, 18 decembrie 2001. Nr. 36.

ANEX Ă

STRATEGIA de securitate na ţional ă a României Garantarea democra ţiei ş i a libertăţilor fundamentale, dezvoltare economic ă ş i social ă sus ţinută ş i durabil ă , aderare la NATO ş i integrare în Uniunea European ă - Bucure şti, noiembrie 2001 -

Introducere

Legea român ă care instituie obligativitatea elaboră rii Strategiei de securitate na ţional ă a României define ş te prezenta reglementare ca fiind "documentul de baz ă care fundamentează planificarea ap ă ră rii la nivel na ţional", strategia constituind astfel expresia politic ă de referin ţă a atributelor fundamentale ale statului român în acest domeniu.

Pentru a fundamenta în mod unitar ş i coerent ac ţiunile sectoriale ş i reglementă rile specifice ale institu ţiilor statului de drept şi factorilor constitu ţionali de putere care au responsabilităţi în realizarea, protejarea şi afirmarea intereselor fundamentale ale României, strategia sintetizeaz ă obiective, precizeaz ă defini ţii ş i coreleaz ă direc ţii de acţiune pentru toate componentele implicate în asigurarea securităţii ţă rii.

O

asemenea structur ă a Strategiei de securitate na ţional ă a României a fost stabilită în aceea ş i lege privind planificarea

ap

ă r ă rii na ţionale a României ş i cuprinde, în ordine:

1. definirea intereselor na ţionale de securitate;

2. precizarea obiectivelor care conduc la protejarea ş i afirmarea acestor interese;

3. evaluarea mediului interna ţional de securitate;

4. identificarea factorilor de risc din mediul intern şi interna ţional;

5. direc ţiile de acţiune ş i principalele mijloace pentru asigurarea securităţii naţionale a României.

Elaborată , a ş adar, în strictă conformitate cu prevederile existente ale legii în materie, prezenta Strategie de securitate

na ţional ă a României asigur ă în mod necesar continuitatea conferită de lege în abordarea succesiv ă de c ă tre

documentele similare precedente a problematicii securităţii statului român. S-a valorificat astfel experien ţa acumulată în ultimii ani, asigurându-se totodată ş i coeren ţa necesar ă cu programele specifice adoptate anterior, pentru integrarea

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

României în Alian ţa Nord-Atlantic ă ş i în Uniunea European ă .

În acela ş i timp actuala Strategie de securitate na ţional ă a României este profund marcată de actualitate, de realităţile din societatea românească ş i din lume, precum ş i de perspectivele previzibile pe termen scurt ş i mediu ale vie ţii interne ş i interna ţionale.

În acest sens noutatea Strategiei de securitate na ţional ă a României o reprezintă deschiderea mai larg ă a acestei problematici ş i abordarea mai cuprinz ă toare a conceptului de securitate na ţional ă , în condi ţiile cre ş terii complexităţii ş i diversităţii aspectelor care au c ă p ă tat relevan ţă pentru acest domeniu.

Analizele institu ţionale ş i de specialitate care au fundamentat elaborarea strategiei au condus la concluzia c ă o asemenea abordare înnoită , novatoare a problematicii securităţii este o chestiune ş i de necesitate, ş i de posibilitate.

a) Sub aspectul necesit ăţ ii unei noi abord ă ri se constată c ă dinamica fenomenelor din realitatea economic ă ş i social ă a

ţă rii, precum ş i muta ţiile, adesea nea ş teptate, care se produc în lume impun strategiei proprii de securitate cerin ţa unei mai mari capacităţi de percep ţie, evaluare ş i abordare a tuturor acestor fenomene ş i muta ţii, astfel încât r ă spunsurile ş i

reac ţiile sistemului na ţional de securitate s ă fie întotdeauna adecvate realităţilor ş i totodată în permanen ţă subordonate intereselor fundamentale ale ţă rii.

Pe plan intern starea de securitate a României de azi este caracterizată înc ă de suficiente vulnerabilităţi, în mai toate domeniile de manifestare ale mediului economic ş i social, precum ş i ale mediului natural de existen ţă a societăţii române şti. Această situa ţie s-a produs ca urmare a presiunii cumulative, în timp, a unor factori multipli - politici, economici, financiari, sociali, culturali, biologici, religio ş i, demografici, militari ş i de altă natur ă - care au influen ţat climatul de siguran ţă a statului ş i cetăţenilor, conducând la fragilizarea suportului moral, material, precum şi a celui de valori spirituale, pe care se întemeiaz ă civiliza ţia identităţii noastre na ţionale.

Pe plan interna ţ ional lumea traverseaz ă o situa ţie fă r ă precedent, fiind profund marcată de ac ţiunile ira ţionale ale unor for ţe ce promovează terorismul ca mijloc de divizare a comunităţii interna ţionale ş i de sl ă bire a stabilităţii mondiale în general. Caracterul global al luptei împotriva terorismului a devenit componenta necesar ă , dar nea ş teptat ă ş i cel mai pu ţin dorită , a fenomenului globaliz ă rii, constituind deja un imperativ de luptă şi atitudine al tuturor democra ţiilor, că ruia statul român i se asociaz ă fă r ă nici o ezitare.

L ă rgirea spectrului de riscuri neconven ţionale, diversificarea tipologiei crizelor şi conflictelor genereaz ă provoc ă ri multiple, care necesită reac ţii multidirec ţionale, bazate pe mobilitate, diversitate, coeren ţă ş i complementaritate, atât în spa ţiul intern, cât ş i în cel interna ţional.

b) Abordarea mai larg ă a problematicii securităţii a devenit şi posibil ă în condi ţiile actuale, prin identificarea unor noi

resurse interne de securitate, care au rezultat din corelarea mai atentă ş i punerea în valoare a tuturor dimensiunilor - politică , economic ă , financiar ă , militară , civic ă , social ă , ecologic ă - ale stă rii de securitate şi siguran ţă na ţional ă .

Prin urmare, pe lâng ă elementele de continuitate ş i cele oarecum tradi ţionale ale domeniului, caracteristica noii Strategii de securitate na ţional ă a României constă în faptul c ă România nu mai abordează modelul propriu de securitate printr-o viziune strict tehnicistă a problematicii securităţii, cu un con ţinut schematizat, care să includ ă o organizare rigid ă ş i o atitudine ermetic ă a institu ţiilor ş i competen ţelor în acest domeniu. R ă spunderea fundamental ă pentru securitatea ţă rii o poartă , desigur, Pre şedintele ţă rii, Parlamentul, Guvernul, celelalte institu ţii ale statului - potrivit prerogativelor constitu ţionale ale fiecă reia. Dar complexitatea aspectelor ce influen ţeaz ă acest domeniu impune ca, în sistemul securităţii naţionale - care reprezintă instrumentul prin care se opera ţionalizeaz ă Strategia de securitate na ţional ă a României - s ă fie atrase structuri civice, neguvernamentale, academice şi comerciale, care de ţin tehnologii ş i informa ţii conexe cu securitatea na ţional ă ş i care pot contribui la formarea ş i echilibrul mediului intern - economic, social, civil ş i militar.

Această concep ţie se va reg ă si în modul de reglementare specific ă a diferitelor domenii economico-sociale, în maniera de gestionare a resurselor publice destinate securităţii, în cre ş terea gradului de cooperare institu ţional ă ş i de coordonare a eforturilor în direc ţia solidariz ă rii sociale ş i naţionale. În acest fel comunitatea româneasc ă , în ansamblul ei, ş i toţi cetăţenii ţă rii nu numai c ă vor avea asigurat dreptul de a beneficia de protec ţie sub multiple planuri, dar vor c ă p ă ta, deopotriv ă , posibilitatea ş i obligaţia de a participa la asigurarea acesteia.

Reconfigurarea rela ţiilor dintre componentele specifice ale securităţii, precum ş i înţelegerea proceselor din sfera securităţii mondiale ş i europene oblig ă statul român s ă îşi readapteze strategia proprie la evolu ţiile mediului de securitate, integrând-o într-o viziune sistemic ă mai larg ă , pentru a-ş i spori capabilitatea de contracarare a riscurilor ş i amenin ţă rilor ce pot afecta interesele României.

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

*

Sistemul securităţii naţionale se define ş te prin ansamblul mijloacelor, reglementă rilor şi institu ţiilor statului român, care au rolul de a realiza, a proteja ş i a afirma interesele fundamentale ale României.

Strategia reprezintă documentul de baz ă care define ş te aceste interese, precum şi obiectivele pentru realizarea lor, fiind expresia politic ă ş i de reglementare cea mai înaltă a statului român ş i totodată instrumentul de fundamentare ş i orientare a acţiunilor din întregul sistem al securităţii naţionale.

Strategia are un orizont de evaluare pe termen mediu, cuprinzând elementele predictibile - în momentul de fa ţă - care influenţează realizarea obiectivelor de securitate na ţional ă a României.

1. Interesele na ţ ionale de securitate ale României

Interesele na ţionale de securitate ale României sunt acele stă ri ş i procese, bazate pe valorile asumate şi promovate de societatea românească , prin care se asigur ă prosperitatea, protec ţia ş i securitatea membrilor ei, stabilitatea ş i continuitatea statului.

Edificarea unei Românii democratice, stabil ă politic ş i prosper ă economic şi social, capabil ă s ă participe eficient la dinamica vie ţii interna ţionale, impune ca, în deplin ă concordan ţă cu evolu ţia proceselor de integrare european ă ş i euroatlantic ă , să fie afirmate, realizate ş i protejate urm ă toarele interese na ţionale:

men ţ inerea integrit ăţ ii, unit ăţ ii, suveranit ăţ ii ş i independen ţ ţinerea integrităţii, unităţii, suveranităţii ş i independenţei statului român;

garantarea drepturilor ş i libert ăţ ilor democratice fundamentale, asigurarea bun ă st ă rii, siguran ţ ş i libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bun ă stă rii, siguran ţei ş i protec ţiei cetăţenilor României;

dezvoltarea economic ă ş i social ă a ţă rii, în pas cu dezvoltarea contemporan ă . ă ş i social ă a ţă rii, în pas cu dezvoltarea contemporan ă . Reducerea susţinută a marilor decalaje care despart România de ţă rile dezvoltate europene;

realizarea condi ţ iilor pentru integrarea României ca membru al NATO ş i UE România trebuie s ţiilor pentru integrarea României ca membru al NATO ş i UE România trebuie s ă devin ă componentă , cu obliga ţii ş i drepturi depline, a celor dou ă organiza ţii, singurele în m ă sură s ă îi garanteze un statut de independenţă ş i suveranitate ş i să îi permită o dezvoltare economică , politic ă ş i social ă similar ă ţă rilor democratice;

afirmarea identităţ ii na ţ ionale ş i promovarea acesteia ca parte a comunit ăţ ii ăţii naţionale ş i promovarea acesteia ca parte a comunităţii de valori democratice; valorificarea ş i dezvoltarea patrimoniului cultural na ţional ş i a capacităţii de crea ţie a poporului român;

protec ţ ia mediului înconjur ă tor, a resurselor naturale, a calit ăţ ii factorilor de ţia mediului înconjur ă tor, a resurselor naturale, a calităţii factorilor de mediu, la nivelul standardelor interna ţionale.

În ap ă rarea ş i promovarea intereselor sale na ţionale România va respecta principiile dreptului interna ţional, va dezvolta spiritul de dialog ş i cooperare cu toate organiza ţiile interna ţionale ş i statele interesate în realizarea stabilităţii ş i securităţii.

2. Obiectivele politicii de securitate na ţ ional ă

Obiectivele de securitate na ţional ă a României stabilesc orientarea efectivă ş i reprezintă reperele de baz ă ale ac ţiunii practice, sectoriale, a diferitelor institu ţii ale statului, astfel încât îndeplinirea lor coerentă , corelată ş i interdependentă s ă garanteze şi să conduc ă la realizarea ş i afirmarea intereselor fundamentale ale ţă rii.

Strategia de securitate na ţional ă a României fixeaz ă urmă toarele obiective:

p ă strarea independen ţ ei, suveranit ăţ ii, unit ăţ ii ş i integrit ăţ ă strarea independen ţei, suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, în condi ţiile specifice ale ader ă rii la NATO ş i integră rii ţă rii în Uniunea European ă ;

garantarea ordinii constitu ţ ionale, consolidarea statului de drept ş i a mecanismelor democratice de func ţ ionare ţionale, consolidarea statului de drept ş i a mecanismelor democratice de func ţionare a societăţii române ş ti, prin: asigurarea libertăţilor democratice ale cetăţenilor, a drepturilor ş i îndatoririlor constitu ţionale, a egalităţii ş anselor; perfec ţionarea sistemului politic ş i dezvoltarea modalităţilor de realizare a solidarităţii sociale; aprofundarea reformei în justi ţie; întă rirea autorităţii institu ţiilor statului, consolidarea mecanismelor de respectare ş i aplicare a legii;

relansarea economiei na ţ ionale, combaterea s ă r ă ciei ş i a ş omajului; perfec ţ ţionale, combaterea s ă r ă ciei şi a ş omajului; perfec ţionarea mecanismelor economiei de pia ţă şi a disciplinei financiare;

dezvoltarea societăţ ii civile ş i a clasei de mijloc; ăţii civile ş i a clasei de mijloc;

asigurarea stabilităţ ii sistemului financiar-bancar ş i a echilibrului social; ăţii sistemului financiar-bancar ş i a echilibrului social;

modernizarea institu ţ iilor de ap ă rare a ordinii publice; garantarea siguran ţ ei cet ăţ ţiilor de ap ă rare a ordinii publice; garantarea siguran ţei cetăţeanului;

optimizarea capacităţ ii de ap ă rare na ţ ional ă , în conformitate cu standardele ăţii de apă rare na ţional ă , în conformitate cu standardele NATO;

îmbun ă t ăţ irea capacit ăţ ii de participare la ac ţ iunile interna ţ ă tăţirea capacităţii de participare la ac ţiunile interna ţionale pentru combaterea terorismului ş i a crimei organizate;

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

îmbun ă t ăţ irea st ă rii de s ă n ă tate a popula ă tăţirea stă rii de s ă n ă tate a popula ţiei ş i protec ţia copilului, dezvoltarea institu ţiilor de educa ţie, cercetare ş i cultură ;

reforma administra ţ iei publice ş i dezvoltarea regional ă , în corela ţ ie cu practicile ţiei publice ş i dezvoltarea regional ă , în corela ţie cu practicile şi reglementă rile europene;

armonizarea rela ţ iilor interetnice ş i edificarea statului civic multicultural, având drept garan ţ ii ale ţiilor interetnice ş i edificarea statului civic multicultural, având drept garan ţii ale securităţii participarea social ă , integrarea intercultural ă ş i subsidiaritatea în actul de guvernare;

acţ iuni diplomatice ş i o politic ă extern ă creativ ă , dinamic ă ţiuni diplomatice ş i o politică extern ă creativ ă , dinamic ă şi pragmatică , bazată pe respectarea tratatelor ş i acordurilor interna ţionale la care România este parte, a obiectivelor ş i principiilor Cartei ONU;

diversificarea ş i strângerea leg ă turilor cu românii care tr ă iesc în afara grani ş i strângerea leg ă turilor cu românii care tr ă iesc în afara grani ţelor ţă rii;

participarea activ ă la ac ţ iunile de cooperare interna ţ ional ă pentru combaterea terorismului ş ă la ac ţiunile de cooperare interna ţional ă pentru combaterea terorismului ş i a crimei organizate transfrontaliere;

dezvoltarea rela ţ iilor de bun ă vecin ă tate ş i a unei conduite participative pe ţiilor de bun ă vecin ă tate ş i a unei conduite participative pe plan regional, pentru consolidarea stabilităţii ş i reglementarea crizelor;

asigurarea securităţ ii ecologice; ăţii ecologice;

implicarea societăţ ii civile în realizarea obiectivelor strategiei de securitate. ăţii civile în realizarea obiectivelor strategiei de securitate.

Realizarea acestor obiective va produce modernizarea structural ă a societăţii române şti ş i va accelera rezolvarea marilor probleme cu care aceasta se confruntă , va realiza ş i va proteja interesele na ţionale, va asigura securitatea na ţional ă a ţă rii ş i a cetăţenilor ei.

3. Mediul interna ţ ional de securitate

Începutul secolului al XXI-lea este marcat de transform ă ri profunde ale mediului de securitate. Lumea devine tot mai complex ă şi interdependentă , iar fenomenul globaliză rii se afirm ă tot mai mult ca fiind ireversibil.

3.1. Un cadru organiza ţional activ ş i adaptabil. Evolu ţia, în general pozitivă , a securităţii globale în ultimul deceniu a

confirmat c ă succesul ac ţiunilor ş i stabilitatea pot fi numai rezultatul cooper ă rii multidimensionale a comunităţii interna ţionale - în primul rând prin punerea în valoare a dialogului în cadru institu ţionalizat ş i prin activarea rolului decisiv pe care marile organiza ţii interna ţionale îl au în definirea stă rii de securitate a lumii.

Într-un context interna ţ ional adesea schimb ă tor NATO de ţ ine un rol esen ţ ial ţional adesea schimb ă tor NATO de ţine un rol esen ţial în întă rirea securităţii euroatlantice dup ă încheierea "r ă zboiului rece". Rolul s ă u politic este în cre ş tere, îndeosebi dup ă adoptarea la summitul de la Washington, din 1999, a unui nou concept strategic al Alian ţei; pe baza unei for ţe de negociere sporită substan ţial în ultimul deceniu NATO a deschis ş i a dezvoltat parteneriatul politico-militar, cooperarea ş i dialogul consolidat cu alte state inclusiv cu România; a manifestat interes ş i receptivitate continu ă , reafirmate chiar foarte recent, pentru primirea de noi membri; de asemenea, colaborarea cu alte organiza ţii interna ţionale; angajamentul, exemplificat în Balcani, pentru prevenirea conflictelor ş i managementul crizelor, inclusiv prin opera ţiuni de sprijinire a p ă cii - toate acestea reflectă hot ă rârea Alian ţei Nord-Atlantice de a modela mediul interna ţional de securitate ş i de a întă ri pacea şi stabilitatea zonei euroatlantice.

ONU, OSCE ş i UE au adus contribu ţ ii deosebite la securitatea ş i stabilitatea euroatlantic şi UE au adus contribu ţii deosebite la securitatea ş i stabilitatea euroatlantic ă . Consiliul de Securitate al ONU are în continuare o r ă spundere recunoscută şi invocată în men ţinerea p ă cii ş i securităţii interna ţionale, de ţinând ş i în anii urm ă tori un rol important în edificarea securităţii ş i stabilităţii mondiale - lucru confirmat, în mod simbolic, şi în conferirea în anul 2001 a Premiului Nobel pentru Pace Organiza ţiei Naţiunilor Unite ş i secretarului ei general.

OSCE, reprezentând cea mai cuprinz ă toare institu ţ ie regional ă de securitate din Europa, care include totodat ă ă toare institu ţie regional ă de securitate din Europa, care include totodată Canada ş i S.U.A., joac ă un rol esen ţial în promovarea p ă cii ş i stabilităţii, în întă rirea securităţii prin cooperare ş i în promovarea democra ţiei ş i drepturilor omului în întreaga emisfer ă nordic ă a planetei. OSCE s-a manifestat îndeosebi în domeniile diploma ţiei, prevenirii conflictelor, managementului crizelor ş i reabilită rii postconflict.

Uniunea European ă a adoptat decizii importante ş i a dat un nou impuls eforturilor sale de ă a adoptat decizii importante şi a dat un nou impuls eforturilor sale de întă rire a securităţii ş i dimensiunii de ap ă rare. Dezvoltarea unei politici externe şi de securitate comune include definirea progresiv ă a unei politici comune de ap ă rare. Asemenea politic ă , preconizată de Tratatul de la Amsterdam, urmeaz ă s ă fie compatibil ă cu politica de securitate comun ă ş i de apă rare instituită prin Tratatul de la Washington.

În acela ş i timp Uniunea European ă este tot mai mult preocupată de finalizarea propriilor reforme institu ţionale interne, precum ş i de eficien ţa dezbaterilor declan ş ate pe tema viitorului Europei, a construcţiei politice pe continent.

3.2. C ă tre noi forme de solidaritate. Sfid ă rile induse de procesul globaliză rii, suprapunerea acestuia cu tendin ţele spre

regionalizare ş i fragmentare generează noi tensiuni şi factori de risc.

Multiplicarea continu ă a num ă rului de entităţi ce ac ţioneaz ă pe scena global ă prin afirmarea actorilor nonstatali conduce la cre ş terea complexităţii procesului de luare a deciziilor în politica extern ă şi de securitate a statelor. Acestor sfid ă ri trebuie s ă li se r ă spund ă prin forme noi de solidaritate, capabile să gestioneze un spectru larg de tensiuni ş i riscuri ş i o gam ă variată de manifestare a acestora, cum sunt: tensiunile etnice, traficul de droguri, substan ţe radioactive ş i fiinţe

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

umane, criminalitatea organizată , instabilitatea politic ă a unor zone, reîmp ă r ţirea unor zone de influen ţă ş i altele.

Marile discrepan ţe în nivelul de dezvoltare economic ă - care se accentueaz ă tot mai mult în condi ţiile unor progrese tehnologice fă r ă precedent -, accesul discriminatoriu la educa ţie ş i apă rarea s ă n ă tăţii, la resurse esen ţiale ale vie ţii, la informa ţie şi cunoa ş tere provoac ă grave crize sociale, genereaz ă frustr ă ri ş i stârnesc nemul ţumiri. În condi ţiile globaliză rii economice crizele sociale sunt înso ţite, nu o dată , de crize de identitate, generatoare de violen ţe neaş teptate.

În acest context devine tot mai evident faptul c ă interesele ş i obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare interna ţional ă , care s ă se manifeste nu numai în situa ţii-limită , precum sunt cele create în urma atacului asupra S.U.A. din 11 septembrie 2001, ci ş i în tot contextul problematic - economic, social, financiar - al lumii de astă zi. Această nou ă resolidarizare a statelor lumii se poate exprima în toate aceste domenii prin stabilirea unor forme de ac ţiune conjugată a tuturor na ţiunilor care împ ă rtăş esc interese ş i valori comune.

Atacurile teroriste să vâr ş ite asupra Statelor Unite ale Americii, precum şi amenin ţă rile ulterioare eviden ţiaz ă cu atât mai mult - dar în împrejură ri tragice - necesitatea unor asemenea noi forme de solidaritate interna ţional ă , care s ă permită nu numai prevenirea ş i contracararea acestor tipuri de ac ţiuni, ci ş i dezvoltarea unor modalităţi adecvate de construc ţie a stabilităţii politice, economice ş i sociale în lume.

Terorismul constituie îns ă unul dintre cele mai periculoase fenomene, fiind încurajat de virulen ţa curentelor fundamentaliste care se sprijin ă pe starea de frustrare ş i să r ă cire extremă a unor zone largi ale planetei. Prin imprevizibilitatea sa, prin sfidarea normelor ş i ra ţiunii vie ţii civilizate, prin efectele sale emo ţionale asupra opiniei publice terorismul poate genera riposte care s ă destabilizeze comunitatea interna ţional ă , să deturneze omenirea spre izolare, suspiciune ş i solu ţii unilaterale. Sfidarea virulentă a terorismului, precum ş i celelalte provoc ă ri sau riscuri nonmilitare ale lumii de astă zi vor putea fi eliminate numai prin cooperare deschis ă , multilateral ă , echilibrată ş i perseverentă , îndreptată spre eradicarea r ă d ă cinilor ş i cauzelor profunde, în special a s ă r ă ciei extreme.

3.3. Europa este într-o continu ă schimbare. Interesele ş i obiectivele de securitate ale statelor europene nu sunt îns ă

generatoare de stă ri conflictuale, mediul de securitate fiind influen ţat pozitiv de procesele de integrare european ă ş i euroatlantic ă , de extinderea comunităţii statelor care împ ă rtăşesc ş i promoveaz ă valorile democra ţiei ş i economiei de pia ţă , de adâncirea colabor ă rii regionale.

Riscurile apari ţiei unei confruntă ri militare tradi ţionale pe continentul european s-au diminuat semnificativ. Totu ş i persistă fenomene de instabilitate ş i criz ă la nivel subregional şi tendinţe de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state. Ţă ri din Europa Central ă , de Est ş i de Sud-Est se confruntă cu dificultăţi economice, sociale ş i politice asociate procesului de tranzi ţie spre societatea bazată pe principiile democra ţiei ş i ale economiei de pia ţă , care pot genera destule riscuri la adresa securităţii statelor din regiune.

Uniunea European ă trece printr-un profund proces de reform ă intern ă , concomitent cu derularea procedurilor pentru primirea de noi membri. Progresele în evolu ţia politicii externe ş i de securitate comune, implicarea ş i solu ţiile alese de organiza ţiile interna ţionale ş i europene în rezolvarea situa ţiilor dificile de pe continent demonstreaz ă că Europa se preg ă te ş te s ă îş i asume un rol substan ţial în arhitectura propriei securităţi, inclusiv în cea de ap ă rare, ş i să ofere modele de aşezare, pe baze ra ţionale, echitabile, a rela ţiilor dintre state ş i naţiuni, prin armonizarea intereselor lor.

Pentru România îndeplinirea criteriilor comunitare de aderare este un proces necesar în primul rând din punct de vedere intern, al vie ţii economice ş i sociale române ş ti, având în mod evident influen ţe directe ş i asupra securităţii noastre na ţionale. Şi aceasta pentru c ă realizarea Planului na ţional de aderare la Uniunea European ă va avea efecte în primul rând asupra spa ţiului românesc, va accelera dezvoltarea economic ă , va adânci ş i va consolida democra ţia, va amplifica toleran ţa ş i dialogul, va consolida exercitarea drepturilor ş i libertăţilor fundamentale, protecţia minorităţilor ş i identităţii lor etnice şi culturale, va stimula rezolvarea prin dialog şi acţiuni comune a problemelor.

În paralel cu eforturile pentru îndeplinirea criteriilor de aderare România trebuie s ă îşi asume responsabilitatea de a formula un punct de vedere românesc, o viziune proprie asupra viitorului Europei. Aceasta va fi o contribu ţie necesar ă nu numai la dezbaterea general ă , care are loc în prezent, pe aceea ş i temă în mai toate ţă rile europene, ci şi un aport la consolidarea conceptului de securitate na ţional ă în condi ţiile viitoarei arhitecturi a continentului.

3.4. Democra ţia este o resurs ă importantă a mediului intern de securitate. România a parcurs o etap ă dificil ă dup ă

Revolu ţia din decembrie 1989 - prin construirea statului de drept, a institu ţiilor ş i mecanismelor democratice, prin declan şarea reformelor necesare pentru trecerea de la economia de comand ă la economia de pia ţă .

Finalizarea acestor procese, istorice ş i ireversibile, necesită înc ă eforturi costisitoare. Dar, în pofida neajunsurilor ş i neîmplinirilor care mai persistă , rezultatele de pân ă acum sunt de natur ă esen ţial ă inclusiv pentru securitatea ţă rii - ş i constau în aceea că societatea româneasc ă este organizată ş i funcţioneaz ă pe baza principiilor, valorilor şi libertăţilor

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

democratice fundamentale.

Acesta este un lucru de referin ţă ş i de necontestat în orice caracterizare ce s-ar face României de astă zi. Acceptarea pluralismului politic, a deosebirilor politice, ideologice ş i culturale, a diversităţii etnice, respectarea drepturilor omului, care modeleaz ă activitatea institu ţiilor statului de drept în eliminarea oric ă ror forme de marginalizare pe criterii etnice, religioase, sociale, de sex sau orientare politic ă , stabilitatea politic ă incontestabil ă ş i experien ţa pilduitoare a alternan ţei pa ş nice, democratice, la guvernare - toate acestea constituie realităţi ale societăţii democratice române ş ti ş i totodată importante resurse pentru solu ţionarea problemelor ţă rii, pentru tratarea securităţii naţionale pe baze mai solide ş i mai eficiente.

3.5. Principalele probleme de securitate a României sunt cele de natur ă economic ă . Dificultăţile tranzi ţiei economice prelungite, sc ă derea calităţii vie ţii, inegalităţile sociale, cre ş terea numă rului celor care tră iesc sub pragul s ă r ă ciei, toate acestea pot produce intoleran ţă , afecteaz ă solidaritatea social ă , favorizeaz ă populismul, pot alimenta manifestă rile radicale ş i extremiste, având efecte dintre cele mai grave asupra institu ţiilor şi mecanismelor de funcţionare a statului.

Societatea româneasc ă este înc ă marcată de consecin ţele managementului defectuos al procesului tranzi ţiei economice

ş i sociale, care a condus la diminuarea autorităţii ş i eficien ţei institu ţiilor statului şi a afectat coeziunea civic ă ş i echilibrul social. Rezultatele, înc ă insuficient de concludente, în derularea reformei au determinat diminuarea în timp a resurselor alocate pentru modernizarea societăţii ş i reducerea poten ţialului de aşteptare al cetăţeanului confruntat cu un proces de pauperizare accelerată . S-a înregistrat degradarea nivelului de via ţă al majorităţii populaţiei, inclusiv în ceea ce prive ş te starea de s ă n ă tate, educa ţia ş i calitatea mediului.

Serviciile publice sunt birocratizate, infrastructura teritorial ă insuficient dezvoltată , restructurarea ş i modernizarea industriei se desfăşoar ă cu mari dificultăţi, agricultura a cunoscut un regres dramatic, privatizarea ş i rea ş ezarea drepturilor de proprietate cunosc multe iner ţii, asisten ţa sanitar ă este precar ă , re ţeaua de transport şi comunica ţii nedezvoltată .

În acela ş i timp adaptarea lentă a sistemului ordinii publice şi siguran ţei naţionale la noile forme ale criminalităţii din ce în ce mai agresive, precum ş i unele deficien ţe în administrarea justi ţiei au generat sc ă derea inacceptabil ă a nivelului de siguran ţă a cetăţeanului.

Pe baza experien ţei acumulate sunt necesare identificarea ş i lichidarea blocajelor ş i adoptarea neîntârziată a solu ţiilor care permit o relansare real ă . Este nevoie de o abordare coerentă , care s ă reunească energiile societăţii, să canalizeze resursele acesteia în direc ţia construirii unei economii performante, capabil ă s ă elimine starea de incertitudine ş i insecuritate la nivel social.

Relansarea economică trebuie consolidată prin crearea unui mediu de afaceri atractiv ş i stabil ş i prin racordarea adecvată la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice ş i comerciale. Accelerarea cre ş terii economice vizeaz ă în primul rând asigurarea prosperităţii cetăţenilor ş i sprijinirea procesului democratic intern.

Cre ş terea încrederii cetăţenilor în institu ţiile statului este posibil ă numai în condi ţiile promovă rii consecvente a principiilor statului de drept, a drepturilor fundamentale ale cetăţeanului.

Dificultăţile întâmpinate de România sunt ş i probleme din unele zone ale Europei, ce fac obiectul unor mai largi preocup ă ri interna ţionale. Men ţinerea unui climat de instabilitate în plan subregional, cu impact negativ asupra mediului economic, a accentuat incapacitatea României de a angaja decizii în m ă sură s ă o apropie de sistemul economico- financiar caracteristic lumii democratice occidentale. În eforturile de promovare a reformei economice s-au concretizat destul de greu şi aleatoriu formule de încadrare ş i racordare la structurile economice ş i financiare din sistemul economic occidental. Crizele ş i violen ţele care s-au manifestat în vecin ă tate au dus la pierderea unor leg ă turi economice tradi ţionale, au provocat României pierderi financiare grele, au împiedicat elaborarea şi promovarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, au constituit o stavil ă în încurajarea investitorilor str ă ini, în general i-au accentuat dificultăţile.

Îndeplinirea obliga ţiilor asumate de România în procesul de integrare în structurile europene ş i euroatlantice constituie o etapă decisiv ă pentru modernizarea societăţii române şti ş i consolidarea tendin ţelor de cre ştere economică . Pe termen lung acestea vor aduce prosperitate ş i vor spori credibilitatea României în eforturile de consolidare a securităţii europene.

Prin urmare, nu teama de amenin ţă ri, ci dorin ţa de a asigura stabilitatea ş i de a construi un viitor mai bun, de a- ş i întă ri voca ţia de pilon al stabilităţii în zon ă ş i de apă r ă tor al valorilor democra ţiei ş i pă cii motivează op ţiunea României pentru integrare european ă ş i euroatlantic ă .

4. Factorii de risc la adresa securit ăţ ii României

Factorii de risc constau în acele elemente, situa ţii sau condi ţii, interne sau externe, care pot afecta prin natura lor

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

securitatea ţă rii, generând efecte contrare sau de atingere a intereselor noastre fundamentale.

Vulnerabilităţile sunt definite ca stă ri de lucruri, procese sau fenomene din via ţa intern ă , care diminuează capacitatea de reac ţie la riscurile existente ori poten ţiale sau care favorizează apari ţia şi dezvoltarea acestora.

România nu este ş i nu se va afla în viitorul apropiat în fa ţa vreunei amenin ţă ri majore, de tip militar clasic, la adresa securităţii sale na ţionale. Se poate estima c ă în perioada actual ă riscurile la adresa securităţii sunt preponderent de natură nemilitar ă ş i mai ales intern ă , manifestându-se în special în domeniile economic, financiar, social ş i ecologic. Perpetuarea ş i conjugarea unor vulnerabilităţi existente în aceste domenii pot afecta îns ă securitatea ţă rii, generând efecte interdependente, difuze, multidirec ţionale, care impun modalităţi de prevenire ş i de acţiune adecvate ş i flexibile. Neglijarea, amplificarea ori acumularea necontrolată a acestor vulnerabilităţi poate să creeze instabilitate şi să conduc ă la transformarea lor în riscuri la adresa securităţii.

4.1. Sub umbrela climatului interna ţional. Disocierea netă dintre evolu ţiile din mediul intern şi cel interna ţional este tot mai

greu de fă cut, în contextul ac ţiunii conjugate ş i întrep ă trunderii unor procese care pot crea condi ţii favorabile pentru apari ţia, previzibil ă sau imprevizibil ă , a unor riscuri la adresa securităţii naţionale. Accentuarea interdependen ţelor multiple dintre state, globalizarea ş i liberalizarea schimburilor de orice fel - de la cele comerciale la cele informa ţionale - fac tot mai dificil ă o asemenea disociere într-un mediu globalizat, în care riscurile interne ş i externe se pot genera ş i potenţa în mod reciproc.

Fundalul pe care se proiecteaz ă dinamica acestor interdependen ţe este totu ş i unul pozitiv, fiind constituit de generalizarea la nivel european a spiritului de cooperare ş i dialog pentru consolidarea securităţii pe continent, precum ş i de implicarea tot mai activ ă a ONU, NATO, UE, OSCE ş i a celorlalte institu ţii europene ori organiza ţii interna ţionale în gestionarea complexelor probleme de securitate ş i stabilitate globale.

Aceste caracteristici dominante ale climatului interna ţional reprezintă pentru statul român circumstan ţe de mare importan ţă , care au rolul de a favoriza ş i de a încuraja accelerarea şi finalizarea proceselor interne de reform ă atât de necesare pentru îndeplinirea criteriilor de integrare european ă şi euroatlantic ă .

Pe acest fundal responsabilitatea fundamental ă ş i mult sporită a statului este de a gestiona cu autoritate îndeosebi riscurile ş i vulnerabilităţile de natură strict intern ă , care influen ţează , în mod inevitabil, şi pozi ţionarea României în mediul interna ţional de securitate. Prin aten ţia acordată acestor factori interni România poate, pe de o parte, s ă constituie în continuare un furnizor important de securitate regional ă şi interna ţional ă ş i, pe de altă parte, să transforme îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare economic ă ş i social ă , sus ţinută ş i durabil ă , într-o resurs ă considerabil ă şi specific ă pentru securitatea propriu-zis ă a ţă rii.

4.2. Principalii factori externi de risc la adresa securităţii naţionale sunt:

posibile evolu ţ ii negative în plan subregional în domeniul democratiz ă rii, respect ă rii drepturilor ţii negative în plan subregional în domeniul democratiz ă rii, respectă rii drepturilor omului ş i al dezvoltă rii economice, care ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extins ă ;

proliferarea armelor de distrugere în masă , a tehnologiilor ş i materialelor nucleare, a armamentelor ş i mijloacelor letale neconven ă , a tehnologiilor ş i materialelor nucleare, a armamentelor ş i mijloacelor letale neconven ţionale;

proliferarea ş i dezvoltarea re ţ elelor teroriste, a crimei organizate transna ţ ionale, a traficului ş i dezvoltarea re ţelelor teroriste, a crimei organizate transna ţionale, a traficului ilegal de persoane, droguri, armamente ş i muni ţie, de materiale radioactive ş i strategice;

migra ţ ia clandestin ă ş i apari ţ ia unor fluxuri masive de refugia ţ ţia clandestin ă ş i apari ţia unor fluxuri masive de refugia ţi;

acţ iunile de incitare la extremism, intoleran ţă , separatism sau xenofobie, care pot afecta ţiunile de incitare la extremism, intoleran ţă , separatism sau xenofobie, care pot afecta statul român ş i promovarea valorilor democratice;

decalaje între nivelurile de asigurare a securităţ ii ş i gradul de stabilitate ale statelor din proximitatea României; ăţii ş i gradul de stabilitate ale statelor din proximitatea României;

limitarea accesului statului român la unele resurse ş i oportunit ăţ i regionale, importante pentru realizarea intereselor na ţ ionale. şi oportunităţi regionale, importante pentru realizarea intereselor na ţionale.

4.3. Noile provoc ă ri. O nou ă categorie de riscuri sunt cele asimetrice nonclasice, ce pot consta în ac ţiuni armate ş i

nonarmate deliberate, având ca obiectiv afectarea securităţii naţionale prin provocarea de consecin ţe directe ori indirecte

asupra vie ţii economico-sociale a ţă rii. Între riscurile de acest tip se pot enumera:

terorismul politic transna ţ ional ş i interna ţ ional, inclusiv sub formele sale biologice ş i informatice; ţional ş i interna ţional, inclusiv sub formele sale biologice ş i informatice;

acţ iuni ce pot atenta la siguran ţ a sistemelor de transport intern ş i ţiuni ce pot atenta la siguran ţa sistemelor de transport intern şi interna ţional;

acţ iuni individuale sau colective de accesare ilegal ă a sistemelor informatice; ţiuni individuale sau colective de accesare ilegal ă a sistemelor informatice;

acţ iunile destinate în mod premeditat afect ă rii - sub diferite forme ş i ţiunile destinate în mod premeditat afectă rii - sub diferite forme ş i în împrejur ă ri variate - a imaginii României în plan interna ţional, cu efecte asupra credibilităţii ş i seriozităţii în îndeplinirea angajamentelor asumate;

agresiunea economico-financiar ă ; ă ;

provocarea deliberată de catastrofe ecologice. ă de catastrofe ecologice.

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

Dintre cele de mai sus terorismul interna ţional se manifestă într-o form ă acută fă r ă precedent, prefigurând efecte multiple asupra securităţii statelor ş i stabilităţii interna ţionale în general.

În contextul în care constată m o cre ş tere a gradului de complexitate şi de impredictibilitate al terorismului interna ţional, va trebui ca mă surile interne de management al crizelor s ă fie mai bine coordonate, sub cerin ţa asigur ă rii operative ş i eficiente a particip ă rii ţă rii noastre la eforturile interna ţionale de combatere a acestei amenin ţă ri.

România îşi reafirm ă disponibilitatea de a participa, al ă turi de comunitatea interna ţional ă , la lupta împotriva terorismului interna ţional ş i va dispune în permanen ţă constituirea mijloacelor adecvate pentru combaterea acestuia.

4.4. Vulnerabilităţi în situa ţia intern ă . În paralel cu prevenirea sau contracararea punctual ă a interven ţiei acestor posibili

factori de risc România este preocupată s ă diminueze vulnerabilităţile interne care se manifestă în diferite domenii ş i care, în anumite circumstan ţe, pot avea un impact ş i asupra securităţii naţionale.

Printre aceste tipuri de vulnerabilităţi se afl ă :

persisten ţ a problemelor de natur ă economic ă , financiar ă ş i social

persisten ţa problemelor de natur ă economic ă , financiar ă şi social ă , generate de prelungirea tranzi ţiei ş i întârzierea reformelor structurale;

accentuarea fenomenelor de corup ţ ie ş i de administrare deficitar ă a resurselor publice,

accentuarea fenomenelor de corup ţie ş i de administrare deficitar ă a resurselor publice, care produc adâncirea inechităţilor sociale ş i proliferarea economiei subterane;

reac ţ iile ineficiente ale institu ţ iilor statului în fa ţ a acutiz ă

reac ţiile ineficiente ale institu ţiilor statului în fa ţa acutiz ă rii fenomenelor de criminalitate economică ş i de perturbare

a

ordinii publice ş i siguran ţei cetăţeanului, fenomene care au efecte negative tot mai evidente asupra coeziunii ş i

solidarităţii sociale, asupra calităţii vie ţii cetăţenilor;

men ţ inerea unor surse ş i cauze de poten ţ iale conflicte sociale punctuale,

men ţinerea unor surse ş i cauze de poten ţiale conflicte sociale punctuale, de mai mic ă sau mai mare întindere, cu efecte asupra risipirii energiilor, diminu ă rii sau întreruperii proceselor şi activităţilor economice propriu-zise, precum şi asupra stă rii de lini ş te a popula ţiei;

nerespectarea normelor ecologice în func ţ ionarea unor obiective industriale; posibilitatea producerii unor dezastre

nerespectarea normelor ecologice în func ţionarea unor obiective industriale; posibilitatea producerii unor dezastre

ecologice, catastrofe naturale ş i procese de degradare a mediului;

sc ă derea nivelului de încredere a cet ăţ enilor în institu ţ iile statului,

scă derea nivelului de încredere a cetăţenilor în institu ţiile statului, ca urmare a indolen ţei ş i birocra ţiei excesive din administra ţie, ceea ce, de asemenea, duce la sl ă birea coeziunii sociale ş i civice;

men ţ inerea unor disparit ăţ i de dezvoltare între regiunile ţă rii;

men ţinerea unor disparităţi de dezvoltare între regiunile ţă rii;

sl ă biciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate pentru aderarea la NATO;

sl

ă biciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate pentru aderarea la NATO;

men ţ inerea la un nivel sc ă zut a infrastructurii informa ţ ionale ş

men ţinerea la un nivel sc ă zut a infrastructurii informa ţionale şi întârzieri în realizarea acesteia la standardele impuse de dinamica globaliz ă rii;

deficien ţ e în protec ţ ia informa ţ iilor clasificate;

deficien ţe în protec ţia informa ţiilor clasificate;

emigrarea speciali ş tilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce afecteaz ă poten ţ

emigrarea speciali ş tilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce afecteaz ă poten ţialul de dezvoltare a societăţii române ş ti.

5. Direcţii de ac ţ iune în politica de securitate na ţ ional ă

5.1. În domeniul politico-administrativ

Modernizarea societăţii române ş ti presupune ac ţiuni ferme pentru întă rirea funcţiei de reglementare a statului ş i a autorităţii institu ţiilor sale. Realizarea obiectivelor de securitate na ţional ă solicită dezvoltarea capacităţii normative a statului român, prin m ă suri adoptate în mod democratic, care s ă respecte principiul separ ă rii puterilor şi să asigure reforma institu ţional ă ş i administrativ ă . Statul, ca organizator al coeziunii na ţionale şi sociale, trebuie s ă devin ă o institu ţie supl ă şi eficientă , debirocratizată , aflat ă în slujba cetăţeanului.

Întregul sistem politic se va perfec ţiona pentru a se deschide c ă tre cetăţean ş i pentru a completa democra ţia reprezentativ ă cu virtu ţile democra ţiei participative; prin urmare, exercitarea puterii politice va asigura participarea ş i controlul cetăţeanului asupra institu ţiilor ş i procesului de luare a deciziilor, prin respectarea normelor şi regulilor democratice, în concordan ţă cu prevederile Constitu ţiei.

Activitatea de legiferare trebuie s ă aib ă în vedere un cadru conceptual unitar ş i coerent, pe deplin compatibil cu legisla ţia european ă , cu principiile acquisului comunitar, cu sistemul de reglementă ri propriu Uniunii Europene.

Aplicarea strictă şi sever ă a legilor fa ţă de to ţi cetăţenii ş i în toate împrejur ă rile, în spiritul ş i litera Constitu ţiei, constituie o cerin ţă major ă pentru toate institu ţiile statului, de îndeplinirea că reia depind decisiv coeziunea social ă , încrederea cetăţenilor în autorităţile publice, solidaritatea na ţional ă . De aceea se impun: asigurarea corectitudinii actului administrativ şi de justi ţie, stabilitate legislativ ă ş i simplificarea cadrului juridic, afirmarea justi ţiei ca institu ţie a cinstei ş i profesionalismului. Este necesar ă , de asemenea, adaptarea mai explicită a cadrului legislativ la cerin ţele de combatere a terorismului ş i crimei organizate, precum ş i la cerin ţele care decurg din necesitatea particip ă rii for ţelor din sistemul de

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

ap ă rare la opera ţiuni şi misiuni comune, împreun ă cu for ţele altor state, pe teritoriul na ţional şi în afara acestuia.

5.2. În domeniul economic

Tranzi ţia spre economia de pia ţă func ţional ă presupune un efort conjugat şi coordonat de realizare a obiectivelor asumate de România prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu, acceptată de Uniunea European ă , în paralel cu

m ă suri de optimizare a cadrului normativ în domeniu.

Relansarea economiei constituie o prioritate a politicii de securitate. Direc ţiile de acţiune în acest domeniu sunt:

consolidarea stabilităţ ii macroeconomice, adoptarea unor politici fiscale coerente, prin reglement ă ri simplificate ş i ăţii macroeconomice, adoptarea unor politici fiscale coerente, prin reglementă ri simplificate ş i stimulative, reforma impozitelor, reducerea cheltuielilor interne şi restructurarea marilor companii ş i societăţi ale statului, o politic ă monetară ş i a cursului de schimb adecvată ;

îmbun ă t ăţ irea mediului de afaceri, diminuarea birocra ţ iei, reglement ă ri favorizante ă tăţirea mediului de afaceri, diminuarea birocra ţiei, reglementă ri favorizante pentru investi ţii şi pentru men ţinerea cre şterii economice prin produc ţie performantă cerută de pia ţă ;

stimularea, prin reglementă ri eficiente ş i sub diferite forme, a întreprinderilor mici ş i mijlocii; ă ri eficiente ş i sub diferite forme, a întreprinderilor mici ş i mijlocii;

continuarea privatiz ă rii, restructur ă rii ş i moderniz ă rii, cu accent pe dinamizarea domeniilor ă rii, restructur ă rii ş i moderniz ă rii, cu accent pe dinamizarea domeniilor industriale ş i productive care au poten ţial, în condi ţiile programelor sectoriale de aderare la Uniunea European ă ori convenite cu organismele financiare interna ţionale;

promovarea unor politici industriale func ţ ionale, corespunz ă toare nevoilor sociale ş i adaptabile cerin ţ elor pie ţ ţionale, corespunz ă toare nevoilor sociale şi adaptabile cerin ţelor pie ţei;

dezvoltarea cooper ă rii economice interna ţ ionale prin forme noi, mai active ş i stimulative, de ă rii economice interna ţionale prin forme noi, mai active ş i stimulative, de comer ţ exterior;

consolidarea sectorului bancar ş i de asigur ă ri; disciplinarea pie ţ elor de capital în care sunt ş i de asigur ă ri; disciplinarea pie ţelor de capital în care sunt implicate categorii largi de popula ţ ie;

relansarea agriculturii ş i dezvoltarea silviculturii; ş i dezvoltarea silviculturii;

amenajarea teritoriului ş i reabilitarea infrastructurii de transport; ş i reabilitarea infrastructurii de transport;

promovarea noilor tehnologii eficiente ş i trecerea efectiv ă la realizarea func ţ ionalit ăţ ilor unei societ ăţ ş i trecerea efectiv ă la realizarea func ţionalităţilor unei societăţi informa ţionale;

dezvoltarea turismului ş i consolidarea cadrului institu ţ ional ş i legislativ referitor la mediul înconjur ă ş i consolidarea cadrului institu ţional ş i legislativ referitor la mediul înconjură tor ş i calitatea mediului;

orientarea pentru atragerea de investi ţ ii str ă ine, îndeosebi din spa ţ iul european ş i euroatlantic, ca ţii str ă ine, îndeosebi din spa ţiul european ş i euroatlantic, ca surs ă a motiva ţiei pentru includerea României în sistemele de securitate respective;

dezvoltarea activităţ ilor de comer ţ interior, inclusiv prin reglement ă ri ale administra ţ iei ăţilor de comer ţ interior, inclusiv prin reglementă ri ale administra ţiei publice locale privind stimularea produc ţiei ş i pieţelor locale;

asigurarea protec ţ iei consumatorilor; ţiei consumatorilor;

garantarea unui sistem concuren ţ ial liber ş i onest. ţial liber ş i onest.

5.3. În domeniul social

Problemele securităţii sociale se referă , între altele, la starea de insecuritate individual ă , la declinul demografic ş i fragilizarea stă rii de s ă n ă tate a popula ţiei, la emigra ţia tineretului instruit ş i superdotat, la insuficienta consacrare, pe toate componentele, a societăţii civile ş i la absen ţa unei clase de mijloc puternice. Politica în domeniul securităţii sociale vizează toate aceste aspecte, cu accent pe combaterea s ă r ă ciei, consolidarea dialogului ş i a solidarităţii sociale ş i alinierea la normele europene în domeniul ocup ă rii for ţei de munc ă .

Principalele fenomene sociale care altereaz ă coeziunea societăţii române ş ti ş i accentueaz ă vulnerabilitatea acesteia la crize şi conflicte sociale sunt determinate de evolu ţii negative la nivel macroeconomic ş i de incoeren ţa cadrului legislativ.

În acest sens strategia stabile ş te necesitatea realiz ă rii unor modalităţi de stimulare a solidarităţii naţionale ş i responsabilităţii civice, a interesului pentru munc ă , a egalit ăţii dintre b ă rba ţi ş i femei, a egalităţii de ş anse în privin ţa accesului la educa ţie ş i preg ă tire, a protec ţiei sociale. Ca urmare, eforturile institu ţiilor cu atribu ţii în domeniu vor avea în vedere:

promovarea dialogului ş i coeziunii sociale prin implicarea statului, ca factor de echilibru, în contracararea efectelor negative ş i coeziunii sociale prin implicarea statului, ca factor de echilibru, în contracararea efectelor negative ale procesului de tranzi ţie ş i evolu ţiilor economiei de pia ţă ;

reforma sistemului de securitate social ă ş i diminuarea deficitului de finan ţ are a protec ţ iei sociale; ă ş i diminuarea deficitului de finan ţare a protec ţiei sociale;

elaborarea, în cooperare cu partenerii sociali, a Planului na ţ ional de ac ţ iune în domeniul ocup ă rii for ţ ei de ţional de acţiune în domeniul ocup ă rii for ţei de munc ă , ce va asigura coeren ţa acţiunilor pe pia ţa muncii;

descentralizarea deciziei administrative în domeniul raporturilor de muncă ; ă ;

ocuparea for ţ ei de munc ă în concordan ţă cu orient ă rile UE, diminuarea ş ţei de munc ă în concordan ţă cu orientă rile UE, diminuarea ş omajului ş i asigurarea unei protec ţii sociale reale a şomerilor, inclusiv prin atragerea ş i implicarea acestora în activităţi de utilitate publică , desfăşurate în perioada disponibiliză rii;

instituirea unor politici salariale corespunz ă toare performan ţ elor ş i importan ţ ei domeniului; ă toare performan ţelor ş i importan ţei domeniului;

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

realizarea reformei pensiilor, în scopul diversifică rii resurselor de asigurare, al elimin ă rii inechit ăţ ilor ş i cre ă rii resurselor de asigurare, al elimin ă rii inechităţilor ş i cre ş terii în termeni reali a pensiilor;

perfec ţ ionarea sistemului de asisten ţă social ă ; ţionarea sistemului de asisten ţă social ă ;

îmbun ă t ăţ irea st ă rii de s ă n ă tate a popula ă tăţirea stă rii de s ă n ă tate a popula ţiei, încurajarea ş i reglementarea produc ţiei interne a medicamentelor de baz ă ;

asigurarea protec ţ iei copilului, ca prioritate na ţ ional ă , ş i reglementarea sistemului de ţiei copilului, ca prioritate na ţional ă , şi reglementarea sistemului de adop ţii, în conformitate cu Strategia de aplicare a Conven ţiei ONU;

sprijinirea ş i înt ă rirea familiei ca entitate social ă fundamental ă ; ş i întă rirea familiei ca entitate social ă fundamental ă ;

ameliorarea condi ţ iilor de via ţă ale persoanelor ş i familiilor lipsite de venituri sau cu ţiilor de via ţă ale persoanelor ş i familiilor lipsite de venituri sau cu venituri mici, prevenirea ş i combaterea marginaliz ă rii sociale, diminuarea s ă r ă ciei, prin cre şterea gradului de ocupare a popula ţiei active;

dezvoltarea civismului, a solidarităţ ii sociale ş i a dialogului intercultural. ăţii sociale ş i a dialogului intercultural.

5.4. În domeniul educa ţiei, cercetă rii ş i culturii

Problemele de fond ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale unei securităţi culturale, în sens larg - sunt în mod direct legate de nevoia afirm ă rii unor noi mentalităţi ş i atitudini care s ă contribuie la configurarea dimensiunii culturale ş i civilizatorii a reformelor, cerută în mod implicit de procesul integr ă rii europene şi euroatlantice. Spiritul comunitar, solidaritatea na ţional ă , cultura comunica ţional ă , atitudinea fa ţă de performan ţă , respectul pentru elite şi promovarea lor se afl ă înc ă în stadii insuficiente de dezvoltare.

De aceea punerea în valoare ş i dezvoltarea poten ţialului cultural, ş tiin ţific ş i uman de care dispune România constituie o componentă ş i o resurs ă esen ţial ă a securităţii naţionale şi a moderniz ă rii societăţii române ş ti. Principalele direc ţii de ac ţiune în acest domeniu sunt:

promovarea societăţ ii educa ţ ionale în cooperare cu societatea civil ă ş i în conformitate ăţii educa ţionale în cooperare cu societatea civil ă şi în conformitate cu Carta alb ă a educa ţiei ş i form ă rii, elaborată de Uniunea European ă ;

continuarea reformei sistemului de înv ăţă mânt, ca fundament al politicilor în domeniul resurselor umane; ăţământ, ca fundament al politicilor în domeniul resurselor umane;

asigurarea educa ţ iei de baz ă , cre ş terea calit ăţ ii înv ăţă mântului ţiei de bază , cre ş terea calităţii învăţământului preuniversitar;

racordarea înv ăţă mântului superior la cerin ţ ele sociale ş i economice; ăţământului superior la cerin ţele sociale ş i economice;

promovarea în sistemul educa ţ ional a cerin ţ elor societ ăţ ii informa ţ ionale; ţional a cerin ţelor societăţii informa ţionale;

îmbun ă t ăţ irea cadrului legislativ ş i institu ţ ional pentru cercetaredezvoltare; ă tăţirea cadrului legislativ ş i institu ţional pentru cercetaredezvoltare;

revigorarea, pe baze competitive, a sistemului na ţ ional de cercetare capabil s ă contribuie în mod real la modernizarea societ ăţ ţional de cercetare capabil s ă contribuie în mod real la modernizarea societăţii române ş ti;

dezvoltarea ş i promovarea tehnologiei informa ţ iei ş i cre ş terea num ă rului ş i promovarea tehnologiei informa ţiei ş i cre şterea num ă rului de speciali şti în acest domeniu;

protejarea, conservarea ş i restaurarea patrimoniului na ţ ional ş i promovarea sa ca parte a patrimoniului ş i restaurarea patrimoniului na ţional ş i promovarea sa ca parte a patrimoniului cultural universal;

promovarea culturii ca fundament al dezvoltă rii durabile a na ţ iunii ş i ca nucleu al identit ăţ ii ă rii durabile a na ţiunii ş i ca nucleu al identităţii naţionale;

protejarea diversităţ ii culturale ş i religioase, promovarea multiculturalismului ş i multiconfesionalismului, a dialogului cu ăţii culturale ş i religioase, promovarea multiculturalismului şi multiconfesionalismului, a dialogului cu reprezentan ţii vie ţii religioase;

revigorarea politicilor în domeniul tineretului;a dialogului cu reprezentan ţ ii vie ţ ii religioase; îmbun ă t ăţ irea cadrului

îmbun ă t ăţ irea cadrului juridic ş i institu ţ ional în domeniul rela ţ ă tăţirea cadrului juridic ş i institu ţional în domeniul rela ţiilor interetnice, sprijinirea consolid ă rii ş i dezvoltă rii identităţii etnice;

preg ă tirea popula ţ iei pentru impactul cultural al integr ă rii europene ş i ă tirea popula ţiei pentru impactul cultural al integr ă rii europene şi euroatlantice.

5.5. În domeniul siguran ţei naţionale ş i ordinii publice

Prin situarea sa la confluen ţa apă r ă rii intereselor statului ş i ale cetăţeanului acest domeniu reprezintă o componentă importantă a politicii de securitate a României. Ac ţiunile specifice în domeniul men ţinerii ordinii publice şi siguran ţei na ţionale vor viza prevenirea ş i combaterea fenomenului infracţional, protejarea cetăţenilor, a proprietăţii private ş i publice ş i a infrastructurii de interes strategic.

Direc ţiile de acţiune în acest domeniu sunt:

armonizarea legisla ţ iei ş i a procedurilor specifice cu reglement ă rile interna ţ ionale ş ţiei ş i a procedurilor specifice cu reglementă rile interna ţionale ş i cu standardele UE privind for ţele şi serviciile de ordine public ă ;

consolidarea rela ţ iilor de parteneriat cu structuri similare din statele membre NATO ş i UE, precum ţiilor de parteneriat cu structuri similare din statele membre NATO ş i UE, precum ş i dezvoltarea leg ă turilor cu cele apar ţinând altor state; continuarea particip ă rii for ţelor de ordine publică , civile şi militare la misiuni interna ţionale;

reglementarea r ă spunderii Ministerului de Interne ş i a Ministerului Justi ţ iei - a structurilor ă spunderii Ministerului de Interne ş i a Ministerului Justi ţiei - a structurilor acestora - în eradicarea abuzurilor şi ilegalităţilor;

consolidarea sistemului institu ţ ional de ac ţ iune - servicii de informa ţ ii, poli ţ ie, ţional de acţiune - servicii de informa ţii, poliţie, minister public, justi ţie - care s ă fac ă posibil ă aplicarea ferm ă a legii;

HOT Ă RÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate na ţ ional ă a României

02/12/14 10:41

înt ă rirea ac ţ iunilor de prevenire ş i control pentru limitarea ş i stoparea ă rirea ac ţiunilor de prevenire ş i control pentru limitarea ş i stoparea criminalităţii;

dezvoltarea permanentă a controlului civil asupra institu ţ iilor din domeniul siguran ţ ei na ţ ă a controlului civil asupra institu ţiilor din domeniul siguran ţei naţionale ş i implicarea societăţii civile în ap ă rarea ordinii publice;

restructurarea sistemului institu ţ ional al ordinii publice prin descentralizarea serviciilor din domeniul ordinii publice ş i demilitarizarea ţional al ordinii publice prin descentralizarea serviciilor din domeniul ordinii publice şi demilitarizarea în mare m ă sur ă a acestora;

constituirea sistemului na ţ ional de gestionare a crizelor pe principiul managementului integrat al riscurilor ş i conectarea ţional de gestionare a crizelor pe principiul managementului integrat al riscurilor ş i conectarea acestuia la organismele existente în NATO ş i UE;

combaterea eficace a terorismului, corup ţ iei ş i crimei organizate, inclusiv prin diverse forme de cooperare regional ă ş ţiei ş i crimei organizate, inclusiv prin diverse forme de cooperare regional ă ş i subregional ă ;

îmbun ă t ăţ irea colabor ă rii dintre autorit ăţ ile din sistemul de ap ă tăţirea colabor ă rii dintre autorităţile din sistemul de ap ă rare ş i justi ţie ş i a acestora cu societatea civil ă ;

securizarea frontierei de stat în concordan ţă cu interesele na ţ ionale ş i exigen ţ ele ader ă rii la ţă cu interesele na ţionale ş i exigen ţele aderă rii la Uniunea European ă , concomitent cu modernizarea procedurilor de control la frontieră ;

construirea parteneriatului cu societatea civil ă , inclusiv prin asigurarea unui echilibru între dreptul la liber ă informare ş i ă , inc