POLITRAUMATISMELE DE TRAFIC RUTIER

Primul accident de trafic rutier a avut loc `n Anglia `n anul 1886, la o

vitez\ de 6 km/h, fiind soldat cu dou\ victime. De atunci, Zeul Automobil,
produce la circa 2 minute o coliziune, iar la circa 3 minute un deces. Se
estimeaz\ c\ `n aproape 113 ani de existen]\, automobilul a produs pierderea a
peste 25 milioane de vie]i umane. Se consider\ c\ decesul produs `n
politraumatismul de trafic rutier, este a treia cauz\ de deces [i `mboln\viri (dup\
bolile cardio vasculare [i tumori), iar pentru grupa de vrst\ 20 30 ani de]ine
locul `nti.
FACTORII ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER
I. Factorul drum. Este foarte mult discutat `n ultimele decenii, mai ales de
cnd viteza mereu crescnd\ de deplasare a autovehiculelor, impune
moderniz\ri rutiere aproape nerealizabile chiar `n ]\rile motorizate . Cele mai
grave accidente au loc `n intersec]ii, iar virajele la stnga sunt cele mai
periculoase. ~n conceperea drumurilor trebuie avut `n vedere distan]a de
vizibilitate, panta, curba, iluminrea corespunz\toare a drumului.
Drumurile vor trebui s\ fie ct mai rectilini, bine iluminate, cu viaducte la
intersec]ii, f\r\ obstacole pe margine [i largi. Suprafa]a de rulare va fi resistent\,
neted\, cu mare adezivitate pentru cauciucuri. Factorul drum intervine ca
element favorizant `n producerea accidentului rutier prin `ngustime, terasament
erodat sau denivelat, curbe necorespunz\tor construite, semnaliz\ri defectuoase,
condi]ii favorabile de derapaj.
La acestea se mai adaug\ factorii de mediu dintre care amintim: cea]a,
ploaia, poleiul, z\pada.
2.Factorul vehicul. Principalele tipuri de autovehicule `ntlnite pe
drumurile publice, sunt:
- Autovehicule cu ro]i de cauciuc:
- motociclete
- autovehicule de m\rime mijlocie (autoturisme, autofurgonete)
- autovehiule mari (autobuze, troleibuze, camioane).
- Autovehicule cu ro]i metalice (tren, tramvai, metrou).
- Vehicule f\r\ motor: c\ru]e, biciclete.
Tipurile cele mai frecvente de rela]ii eviden]iate `n accidentele auto sunt:
auto-pieton; auto-auto; auto-moto. La factorul vehicul sunt incriminate principal
defec]iuni la sistemul de frnare, iluminare, direc]ie, cauciucuri.

49
 ~n pofida tuturor eforturilor tehnologice, marile firme produc\toare nu pot
]ine pasul `ntre m\rirea vitezei [i siguran]a sistemelor de frnare, `n sensul
cre[terii acesteia din urm\.
3. Factorul om. De]ine rolul covr[itor `n geneza acccidentelor de trafic
rutier, att ca pieton (37,40 %), ct [i `n calitate de conduc\tor auto (58,25%).Nu
trebuie uitat c\, indirect factorul uman guverneaz\ att construc]ia drumurilor
ct [i a autovehiculelor.
- Personalitatea conduc\torului. Conducerea unui vehicul, senza]ia de
for]\ pe care o confer\ acesta, determin\ eliberarea de diferite tensiuni psihice,
chiar [i la cei slabi, lini[ti]i [i timizi,cu apari]ia unui sentiment de putere, care-i
face s\ devin\ agita]i, puternici, temerari. Exaltarea instinctului de putere (a
agresivit\]ii) realizat\ prin contopire pn\ la identificare a omului cu ma[ina,
creeaz\ un dezechilibru afectiv, favorabil regresiunii la sentimente primitive [i
moduri impulsive de comportament.
Vehiculul eviden]iaz\ omul a[a cum este el. La cei cu complexe de
superioritate, investirea brusc\ cu o putere peste limitele lor biologice [i de care
dispun f\r\ efort, cre[te orgoliul [i exagereaz\ sentimentul de `ncredere `n sine
genernd ceea ce `n medicina traficului este cunoscut sub numele de sindromul
centaurului .
- Sexul. De[i femeile conduc autovehicule `n procente aproximativ egale
cu b\rba]ii, se constat\ c\ acestea, printr-o concentrare mai mare a aten]iei la
drum, produc un num\r mai redus de accidente, dar acestea sunt mult mai grave.
Faptul se poate pune pe reac]iile afective ale femeii `n fa]a riscului drumului
public (de exemplu, din dorin]a de a evita c\lcarea unei pisici, o femeie nu
sesizeaz\ c\ autovehiculul se poate r\sturna). ~n geneza unor accidente au fost
incriminate [i st\ri fiziologice feminine: menstrua]ia, sarcina, menopauza.
- Vrsta. Frecven]a maxim\ a accidentelor de trafic rutier este la vrste
tinere, [i se explic\ prin existen]a unui gust al riscului cu sfidarea pericolelor
legate de trafic. Temeritatea acestei vrste diminu\ puterea de anticipa]ie a unor
situa]ii. Lipsa responsabilit\]ilor conferite de familie sau de existen]a copiilor ,
este [i ea incriminat\.
- Oboseala. Se datoreaz\ unor factori endogeni ( consum de alcool,
tensiune psihic\, debutul unor boli: diabet, hepatit\ viral\, etc.) sau exogeni:
monotonia [oselei, circula]ie dens\, intoxica]ie subclinic\ cu monoxid de carbon
datorit\ fumatului excesiv. ~ncepe cu dispersarea aten]iei [i reac]ii la stimuli din
afara conducerii. Asociat\ cu viteza, cre[te mult erorile de pilotaj.
- Alcoolul [i medicamentele. ~n ceea ce prive[te alcoolul `n Romnia,
nivelul de ghilotin\ este 0,8 gr%o, dar `n multe ]\ri este sub aceast\ cifr\.
Este periculos `n trafic prin efectele sale psihologice negative (optimism [i
`ncredere exagerat\ `n performane]ele proprii, combinat\ cu relaxarea
autocriticii [i autocontrolului), care apar la concentra]ii mici. ~n cazul
concentra]iilor mari alcoolul deprim\ reflexele, contribuind [i la m\rirea
timpilor de reac]ie (de exemplu la un subiect normal timpul de reac]ie de la
vederea unui obstacol pn\ la frnare este de 0,75 sec. O alcoolemie cuprins\

50
`ntre 1-2 gr.%o tripleaz\ acest timp). Medicamentele sunt incriminate `n geneza
unor accidente. Nu se vor folosi la [oferi tranchilizante, decontracturante
musculare.
- St\ri patologice asociate: bolile cardiovasculare constituie un risc
pentru st\rile de trafic iar stress ul, prin excesul de catecolamine [i pe fond de
ateroscleroz\, precipit\ apari]ia unor crize de pieredere de con[tien]\, ducnd
chiar la moartea subit\. Diabetul, prin crizele de hipoglicemie genereaz\
somnolen]\, le[in. Epilepsia cu forma ei fotosensibil\, poate genera accidente
mai ales noaptea. Afec]iunile oculare prin `ngustarea cmpului optic [i sc\derea
acuit\]ii vizuale `ntrzie startul reflexelor conduc\torului. Tulbur\rile sim]ului
cromatic (daltonismul), adaptarea sc\zut\ a retinei la `ntuneric, sunt incriminate
`n geneza accidentelor. Sim]ul auzului nu constituie o necesitate absolut\ `n
trafic, normele variind de la ]ar\ la ]ar\. Este incriminat\ integritatea sa `n
acordarea priorit\]ii (reflex, capul se `ntoarce dup\ zgomot). Efectul de sl\bire
excesiv determin\ hipoglicemie, care poate genera pierderea con[tien]ei. Prnzul
copios, predispune la somnolen]\. La pietoni `n plus intervine [i nerespectarea
regulilor de circula]ie `n timpul folosirii drumului public.
4. Al]i factori: factorul meteorologic `n corela]ie cu factorul drum [i
neadaptarea vitezei de rulare, favorizeaz\ producerea accidentelor de trafic
rutier. Frecven]a s\pt\mnal\ (`n special la `nceputul [i sfr[itul weeked ului)
[i frecven]a nictemeral\, sunt [i ele incriminate `n geneza accidentului de trafic
rutier.
MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNILOR

Polimorfismul lezional din accidentele de trafic rutier se datoreaz\ `n

ultim\ instan]\:
- lovirii sau [ocului determinat de ciocnire ( impact );
- decelera]iei ( oprire brusc\ );
- accelera]iei (proiectarea organismului aflat `n vitez\ ).
Analiza leziunilor victimelor accidentelor de trafic rutier, fie c\ sunt
pietoni, bicicli[ti sau ocupan]i de autovehicul, a relevat un polimorfism lezional,
fapt ce justific\ din punct de vedere medical, medico-legal [i chiar juridic
introducerea termenului de politraumatism de trafic rutier .
Polimorfismul leziunilor din accidentele de circula]ie se datoreaz\
`n ultim\ instan]\ lovirii sau [ocului determinat de ciocniri (impacturi), opriri
bru[te (decelera]ie) sau proiect\ri ale organismului aflat `n vitez\ (accelera]ie).
Fenomenul este analog cu cel al c\derii unui corp de la `n\l]ime, viteza de
c\dere crescnd `n raport cu distan]a. Aceast\ energie de c\dere este capabil\ s\
efectueze un lucru mecanic, iar energia corpurilor aflate `n mi[care a fost
denumit\ energie cinetic\. 2
mv
Energia cinetic\ ( W 2
) a unui autovehicul de 800 Kg care se
deplaseaz\ cu 100 Km/h (ceea ce reprezint\ 28 m/s), va fi de 308,642 KJ, adic\

51
aproximativ 32 tone ce cad de la `n\l]imea de 1 m. De aici rezult\ c\, `ntr-o
coliziune, viteza vehiculului este mai important\ dect masa sa, `ntruct din
formul\ se vede c\ energia este direct propor]ional\ pe de-o parte cu masa, iar pe
de alt\ parte cu p\tratul vitezei.
~n momentul ciocnirii, energia cinetic\ a vehiculului este absorbit\
de obstacol [i de caroserie, iar distan]a dintre locul de ciocnire [i cel de oprire
constituie durata [ocului . Cu ct aceast\ durat\ este mai scurt\, cu att [ocul
este mai brusc.
To]i ace[ti factori se r\sfrng [i asupra ocupan]ilor din vehicul. ~n
momentul opririi, ocupan]ii se deplaseaz\ cu viteza avut\ de vehicul, `ntruct
sunt supu[i la dou\ coliziuni: de oprire [i de izbirea de obstacol.
~ntr-o decelera]ie brusc\, un om de 70 Kg la 100 Km/h, dezvolt\ o
greutate de 1960 Kg. Aceasta `nseamn\ c\ greutatea fiec\rui organ `n parte
cre[te, iar prin izbirile de pere]ii cavit\]ilor ce le con]in produc rupturi, explozii,
fisuri, dezinser]ii, ca adev\rate leziuni de contralovitur\ f\r\ impact.
~ntr-o oprire brusc\ a unui vehicul la viteza de 60 Km/h, sngele
cap\t\ o greutate dinamic\ de 34,5 Kg, iar omul de 70 Kg dezvolt\ o capacitate
de putere de 9 tone, energie asem\n\toare cu a unui proiectil care se deplaseaz\
cu 700 m/sec.
Echivalentul cinetic al decelera]iei bru[te (coliziune), este c\derea
de la `n\l]ime. Energia cinetic\ ce se dezvolt\ `ntr-un individ aflat `ntr-un
vehicul care se opre[te brusc, este echivalent\ cu aceea pe care ar primi-o un
pieton lovit de aceea[i ma[in\. Aceste for]e de [oc pot fi resim]ite diferit de la
individ la individ, de la organ la organ [i de la ]esut la ]esut. Acela[i traumatism,
la un individ `n vrst\ va fi cu mult mai grav, datorit\ pierderii elasticit\]ii
]esuturilor precum [i tarelor organice preexistente.
Modific\rile de greutate determinate de decelera]ia brusc\ (1/10s)
asupra organelor se prezint\ astfel:
ficatul ce are greutatea de 1,7 Kg, la o vitez\ de 40 Km/h
ajunge la o greutate de 28,7 Kg;
creierul cu greutatea de 1,5 Kg, la aceea[i vitez\ ajunge la
16,8 Kg;
inima [i rinichii care au cte 300 g. greutate ajung la 3,4 Kg;
splina, de la 150 g., va avea 1,1 Kg;
pancreasul de la 70 g. ajunge la 800 g. greutate.
~n practic\, accidentele de circula]ie se pot produce prin coliziuni
anterioare (sau impact frontal), cu o frecven]\ de 55%, loviri posterioare `n 14%,
loviri laterale prin derapaj [i rostogolire, viraje bru[te [i scurte. Uneori mecanis-
mele de producere sunt asociate.

52
 Cele mai grave sunt impacturile frontale, iar r\sturmarea
vehiculului poate produce leziuni cu gravitate mai redus\. Vehiculul produce
leziuni predominante la organe cum ar fi: craniu, coloan\ vertebral\ [i bazin [i
leziuni secundare ale membrelor (uneori destul de grave).
Din aceste considerente se impune necesitatea folosirea centurilor
de siguran]\. ~n lipsa acestora, la o vitez\ de 80 Km/h, riscul leziunilor craniene
este de 80%, iar al celor toracice de 20%. Mecanismele de v\t\mare la pietoni
depind de viteza vehiculului [i de unghiul `n care ace[tia sunt lovi]i, fiind
posibile mecanisme simple de lovire, c\lcare, comprimare, trre sau mecanisme
complexe (asociate): lovire proiectare, lovire proiectare c\dere etc.

A. ASPECTELE LEZIUNILOR LA OCUPAN}I

Ca urmare a deceler\rii, prin frnare sau oprire brusc\ a vehiculului,

c\l\torii pot fi proiecta]i de pe scaunele lor, lovindu-se de pere]ii interiori ai
vehiculului.
~n cazurile de avarii mari cu deschiderea portierelor, se creeaz\
c\l\torilor posibilitatea de a fi ejecta]i, ace[tia lovindu-se de liferite obstacole,
`nct se realizeaz\ o succesiune de impacte: primare, secundare, ter]iare, etc.
Dup\ unele statistici, ejectarea produce cu 46% leziuni mai grave
dect proiectarea `n interior. Gravidatea leziunilor produse prin ejectare poate fi
explicat\ prin prin multitudinea de impacte ce au loc `ntre corpul victimei [i
diferitele obstacole aflate pe margineea drumului sau chiar de carosabil.
La ocupan]ii din fa]\, riscul v\t\m\rii este mai grav prin lovire de
elementele autovehiculului (bord, parbriz, oglind\, volan dac\ [oferul sau
ocupantul locului din fa]\ dreapta nu are centura pus\) de unde frecven]a mai
mare a traumatismului cranio-visceral, cranio-cerebral [i toraco-abdominal. ~n
practica medico-legal\ nu de pu]ine ori sunt semnalate cazuri `n care centura de
siguran]\ duce la apari]ia unor leziuni toraco-abdominale de tipul fracturilor
costale, sternale, etc. cu sau f\r\ interesarea organelor interne.
~n general, ocupan]ii pot fi supu[i la dou\ mecanisme lezionale:
a) Prin [oc direct (proiectare sau ejectare) cu impacturi largi. ~n
acest mecanism, p\r]ile moi se comport\ diferit, `n func]ie de
regiunea topografic\, astfel la coapse, gambe, genunchi, p\r]ile
moi sunt mai afectate dect scheletul [i invers, la umeri [i
antebra]e, p\r]ile osoase sunt mai grav lezate dect p\r]ile moi.
La impacte mici, presiunea [i for]a de penetrare fiind mai mare
se pot produce leziuni grave, [ocogene.
b) Prin for]e cinetice [i vibratorii create, apare mecanismul lezio-
nal specific traumatologiei rutiere, ca urmare a accelera]iei
bru[te, care modific\ greutatea dinamic\ a organelor [i pozi]ia

53
 lor anatomic\.
Deflectarea cervical\ cu hiperextensie brusc\, duce la contuzie
medular\ prin intermediul ligamentului galben. ~n fracturi de coloan\ cervical\,
prin deplasarea fragmentelor osoase, rezult\ strivirea [i sec]ionarea m\duvei.
Prin acela[i mecanism rezult\ [i hematomul sau leziunile vaselor mari. Aorta se
poate rupe prin intermediul sternului ce love[te cu efect de lopat\ . Leziuni
grave pot rezulta [i printr-un mecanism indirect cum ar fi c\derile pe fese, cnd
se produc dezinser]ii de mezenter, rupturi ale pendicului hepatic, splenic etc.
Adesea, aceste dou\ mecanisme se intric\, ap\rnd leziuni mixte.
~n func]ie de locul ocupat `n vehicul, pasagerii prezint\ leziuni
specifice. Astfel conduc\torul auto prezint\ leziuni prin lovire de volan,
localizate la stern [i torace, reprezentate de fracturi sternale [i costale cu
`nfundare, rupturi ale cordului [i vaselor mari. La membrele inferioare, blocate
de pedalele de comand\, predomin\ leziunile de gamb\, genunchi [i plant\, mai
rar ale colului femural [i ale cavit\]ii cotiloide.
Dac\ volanul este telescopic, conduc\torul auto este proiectat
`nainte, lovindu-se cu capul de parbriz sau de montura acestuia, rezultnd
fracturi ale oaselor nazale, mandibulei [i leziuni dento-alveolare.
~n impactele violente se fractureaz\ mai `nti mandibula [i, prin
intermediul ei, maxilarul.
Pasagerul de lng\ conduc\tor prezint\, `n majoritatea cazurilor,
cele mai grave leziuni, fiind considerat locul cel mai expus.
~n impactul frontal, datorit\ iner]iei, el este proiectat `nainte. Acest
mecanism apare dac\ victima nu folose[te centura de siguran]\. La aceast\
deplasare se distinge o etap\, `n care membrele superioare pot atenua violen]a
traumatismului [i a doua etap\, `n care trunchiul se deplaseaz\ `n jos [i `nainte
sau `n sus [i `nainte.
Antrenat de
mi[carea trunchiului, capul se
love[te de p\r]ile proeminente
din interiorul autovehiculului
(tablou de bord, stlp anterior
de sus]inere a caroseriei [i
chiar acoperi[, parbriz),
ap\rnd fracturi la etajul
superior al viscerocraniului,
mandibulei, ale arcadei
zigomatice [i ale oaselor
frontale. ~n timpul urm\tor,
dac\ sp\tarul scaunului nu este
deplasat `nainte prin `mpingere
de c\tre pasagerul din spate,
Fig. 1 Contuzie [i ruptur\ de cord prin victima poate rec\dea pe spate,
mecanism `n limb\ de clopot. cnd se produc fracturi ale

54
coloanei cervicale, la care interesarea medular\ determin\ o moarte rapid\.
Folosirea centurii (`n dou\ sau trei puncte), poate estompa acest
tablou lezional, dar numai la viteze relativ mici. La viteze mari, acest dispozitiv
de siguran]\ creeaz\ el `nsu[i leziuni specifice, de tipul fracturilor costale
acompaniate de cele ale sternului, cu sau f\r\ lezarea organelor interne.
Airbag-ul se pare c\ are o valoare protectiv\ sporit\ centurii de
siguran]\.
Pasagerii din spate sunt proiecta]i brusc pe sp\tarul scaunelor din
fa]\, dar acestea fiind `n mod obi[nuit capitonate, amortizeaz\ o bun\ parte din
[oc, ceea ce face ca leziunile s\ fie mai pu]in grave. Cele mai frecvente leziuni
sunt: entorsele, elonga]iile ligamentare, fracturile membrelor inferioare.
Traumatismele maxilo-faciale sunt mai rare [i apar `n cazul unui
impact puternic, cnd pasagerii sunt proiecta]i `naintea scaunelor din fa]\,
lovindu-se de stlpii laterali.

B. ASPECTELE LEZIUNILOR LA PIETONI

Apar prin lovire direct\ ca urmare a unor mecanisme simple (lovire,
c\lcare, comprimare, trre), sau a unor mecanisme complexe (lovire
proiectare, lovire proiectare c\lcare trre etc.).
~n Romnia, procentul pietonilor deceda]i `n accidentele rutiere
oscileaz\ `n jurul valorii de 54%.
1. Mecanisme simple
a) Leziunile de lovire sau de impact direct (locul unde autove-
hiculul ia contact `n primul moment cu corpul victimei) depind de partea cu care
autovehiculul love[te [i sunt exprimate prin echimoze, excoria]ii, hema-toame,
fracturi, pl\gi contuze. Nivelul la care se afl\ aceste leziuni corporale
corespunde p\r]ii cu care a lovit vehiculul (de ex. leziuni la nivelul gambei,
produse prin lovire cu bara din fa]\, la coapse [i bazin cu capota). Toracele [i
craniul sunt lovite de autobuze, tramvaie, troleibuze sau de col]ul l\zii de la
autocamioane. Uneori, partea cu care a lovit vehiculul `[i [tan]eaz\ forma (de
ex.: echimoze, excoria]ii de forma [i desenul radiatorului, m\[tii de protec]ie
etc.). Aceste leziuni sunt important de descoperit [i diagnosticat, deoarece ne
dau posibilitatea de a reconstitui care a fost pozi]ia dintre victim\ [i autovehicul
(fa]\, spate, lateral).
Pe hainele [i corpul victimei pot r\mne, la locul de impact, urme
de la vehicul (vopsea, rugin\, ulei), dup\ cum pe partea de vehicul care a lovit se
pot g\si urme biologice provenite de la victim\ (snge, fire de p\r, urme de
]esuturi). ~n multe situa]ii `mbr\c\mintea groas\, p\r]ile rotunjite ale caroseriei
autovehiculului (aripa sau regiunile anatomice cu mult ]esut lax (fesa), fac greu
de identificat aceste leziuni. ~n aceste situa]ii se vor face sec]iuni `n corpul
cadavrului pentru a g\si infiltratele sanguine `n profunzime. Aproape
`ntotdeauna este necesar a se face m\sur\tori de la planul plantar al victimei, la
nivelul leziunilor de lovire, pentru a ne de seama de `n\l]imea p\r]ii cu care

55
autovehiculul a lovit.
b) Leziunile de proiectare sunt polimorfe, de obicei grave, [i de
cele mai multe ori mortale, interesnd constant craniul. Aceste leziuni se g\sesc
pe partea opus\ celor de lovire, fiind localizate pe un singur plan al corpului [i
pe o suprafa]\ mare. Ca o localizare particular\, `n cadrul acestui mecanism,
amintim leziunile produse prin proiectarea pe vertex, cu fractur\ inelar\ `n jurul
g\urii occipitale [i telescoparea coloanei `n craniu.
~n func]ie de viteza vehiculului, victima este proiectat\ de la c]iva
metri, la zeci de metri, dac\ planul este `nclinat (v\i, pr\p\stii).
Proiectarea se poate face pe caldarm, pe poduri, grilaje de fier,
stlpi, pomi sau `n alte vehicule. Dac\ proiectarea s-a f\cut pe p\mnt moale sau
pe z\pad\, leziunile sunt slab imprimate sau pot lipsi.
Trebuie s\ accentu\m c\, foarte rar, leziunile din proiectare se
g\sesc pe acela[i plan, mai ales `n situa]iile cnd victima se rostogole[te sau este
ag\]at\ de autovehicul.
Leziuni de proiectare apar frecvent la bicicli[ti. Este obligatoriu a se
vedea stric\ciunile bicicletei.
Leziunile de c\lcare, sunt mai rare ca mecanism simplu, de sine
st\t\tor, de cele mai multe ori fac parte dintr-un mecanism asociat cu lovirea [i
proiectarea.
~n raport cu greutatea autovehiculului apar leziuni grave ca fracturi
cominutive, strivirea capului, fracturi de bazin, coloan\ vertebral\ [i membre, la
care se adaug\ rupturi [i contuzii pleuro-pulmonare, rupturi ale vaselor mari [i
ale cordului la baz\, rupturi hepatice, splinice, renale, hematoame [i rupturi
mezenterice. Leziunile sunt mai grave acolo unde roata urc\ pe corp. C\lcarea
este rezultatul compresiunii dintre roat\ [i carosabil sau [ine.
Prin termenul de compresiune `n]elegem comprimarea victimei
`ntre autovehicul [i un plan dur sau `ntre dou\ autovehicule. C\lcarea solitar\ se
produce la persoanele adormite pe carosabil, `n stare de ebrietate sau la pietonii
surprin[i cu ro]ile din spate ale autocamioanelor la viraje. C\lcarea las\ pe
hainele victimelor urme de cauciuc, iar pe piele desenul lor sub form\ de
echimoze sau excoria]ii.
Leziunile produse prin c\lcare sunt aproape constant caracteristice
[i duc, de cele mai multe ori, la moarte.
La craniu deformat [i aplatizat, cu fracturi multiple, inclusiv ale
oaselor fe]ei (mandibul\), substan]a cerebral\ herniaz\ prin multiple pl\gi ale
pielii p\roase a capului produse prin eschile osoase.
Pe lng\ aceste fracturi multieschiloase de bolt\, baza poate avea
mai multe fracturi, dar, de regul\, exist\ o fractur\ mai mare, tranversal\ (mai
rar antero-posterioar\) care se `nscrie pe direc]ia de ac]iune a for]ei [i a
contrafor]ei de compresiune, dup\ cum la mandibul\ constat\m fractur\ unic\
sau dubl\.
Toracele este aplatizat, cu fracturi costale multiple, bilaterale, pe
una sau mai multe linii (paravertebral, axilar, parasternal), interesnd aproape

56
toate coastele [i/sau clavicula. Fracturile costale sunt mai extinse [i mai grave la
nivelul hemitoracelui, pe care a urcat roata autovehiculului (datorit\ rezisten]ei
pe care o opune corpul) [i mai pu]in `ntinse `n partea opus\, unde coboar\ roata.
La copii, elasticitatea toracelui face ca aceste leziuni s\ fie uneori minime
(c\lc\ri cu vehicule u[oare), iar la b\trni leziunile sunt mult mai `ntinse.
Organele interne toracice sunt supuse, prin fragmentele costale
rezultate, unor rupturi mari de trahee [i bronhii, contuzii [i rupturi pulmonare,
rupturi ale vaselor de la baza inimii [i chiar rupturi ale cordului, aproape toate
avnd ca rezultat hemotorax [i pneumotorax [i efizem subcutanat. Este posibil
s\ se produc\ rupturi de diafragm cu p\trunderea organelor abdominale `n
torace.

Fig. Mecanismul de lovire c\dere de

c\tre un vehicul cu bot drept. Schem\.
(dup\ Ungureanu S. modificat).

La nivelul
abdomenului `ntlnim
delabr\ri ale pielii, cu
eviscerarea [i/sau zdrobirea
unor organe
parenchimatoase (ficat, splin\, rinichi) ct [i a celor cavitare (stomac, intestin).
Un aspect deosebit este cel al leziunilor de la nivelul scheletului.
Astfel, la membre se constat\ fracturi multiple, iar oasele bazinului, `n c\lcare,
necesit\ o cunoa[tere exact\, ajutnd la stabilirea diagnosticului, deoarece, pn\
la un punct, aspectul general al leziunilor se poate confunda cu cel din
precipitare, unde exist\ grosso modo un mecanism de compresiune. Bazinul,

57
`n c\lcare, `[i deschide mult diametrele, `n special cel bicret [i bispinos, prin
fracturi de ramuri ischio-pubiene [i fracturi ale semifizei pubiene.
~n prezen]a acestor fracturi, diagnosticul de c\lcare nu mai ridic\
nici un dubiu. O men]iune deosebit\ este aceea c\, prin c\lcare de c\tre o roat\
blocat\, leziunile sunt grave, putnd merge pn\ la amputarea unei extremit\]i.
Ca un aspect particular al leziunilor vertebro-medulare, prin c\lcarea trunchiului
de c\tre un vehicul cu ro]i metalice, men]ion\m dezlipirea discurilor
intervertebrale, cu luxarea coloanei, ruptura sistemului ligamentar [i
compresiunea sau sec]ionarea m\duvei.
Un element care nu trebuie s\ lipseasc\ `n cercetarea leziunilor de
c\lcare `l reprezint\ examenul am\nun]it al hainelor victimei, deoarece pe ele [i,
uneori, pe pielea victimei putem g\si amprente-impresiuni ale cauciucurilor cu
imprimarea exact\ a desenului anvelopei, sub form\ de echimoze sau excoria]ii,
elemente foarte importante `n identificrea vehiculu-lui care a p\r\sit locul
accidentului. Totodat\, pe autovehicul (ro]i, aripi) se caut\ cu mult\ aten]ie urme
de snge de la victim\ sau alte probe biologice. ~n mod obi[nuit `n cadrul
accidentelor de trafic rutier se impune un examen la fa]a locului, la care s\
participe [i medicul legist.
Leziuni de ag\]are [i trre.Victima poate fi ag\]at\ de o parte a
vehiculului [i trt\ pe distan]e variabile.
Leziunile apar sub form\ de excoria]ii `n placard, ce pot imita
arsurile sau cu numeroase dungi de deta[are a tegumentului indicnd direc]ia de
mers a autovehiculului. Uneori, se produc delabr\ri ale pielii [i p\r]ilor moi pe
suprafe]e mari.

Fig. Hemopericard prin ruptur\ de

cord

Comprimarea sau tamponarea `ntre

dou\ vehicule, sau `ntre un vehicul [i un
obstacol au caracteristici lezionale
asem\n\toare cu cele produse prin c\lcare.
2. Mecanisme complexe
(asociate)
a) Lovirea [i c\derea se
`ntlnesc `n cazul vehiculelor cu vitez\ redus\,
fiind exprimate prin leziuni mai pu]in `ntinse [i `n general pe p\r]ile
proeminente. Se vor observa dou\ focare lezionale: unul la nivelul unde love[te

58
vehiculul [i altul `n zona `n care victima ia contact cu planul de sus]inere.
Leziunile de lovire apar sub form\ de echimoze, hematoame, rupturi musculare,
fracturi, iar cele de c\dere, ca r\ni contuze, excoria]ii, fracturi. Leziunile cranio-
cerebrale precum [i alte leziuni grave pot fi mai rare `n aceste cazuri,
observndu-se, `n special, la vrstele extreme.
b) Lovirea proiectarea este, de departe, cel mai frecvent
mecanism `n producerea leziunilor, mai ales la vehiculele cu o vitez\ mai mare
de 40 50 Km/h, cnd dup\ lovire, victima este aruncat\ la c]iva metri. Dac\
locul de lovire este situat sub centrul de greutate al victimei (sub poligonul
bazal), leziunile de proiectare vor ap\rea pe acela[i plan cu cele de lovire. ~n
mod obi[nuit, acest mecanism implic\ leziuni pe dou\ planuri ale corpului
victimei. Leziunile produse sunt grave, mai ales la zona de contact cu solul [i
sunt `nso]ite de traumatism cranio-cerebral, precum [i de leziuni ale organelor
interne.
Lovirea bascularea
proiectarea se `mtlnesc la viteze sub 40
Km/h. ~n rulare ma[ina love[te victima
(primul focar de lovire), o arunc\ pe
capot\ (al doilea focar) [i apoi dup\
basculare o proiecteaz\ pe planul de
rulare (al treilea focar de leziuni). ~n acest
mecanism se g\se[te imprimat pe capot\
conturul cutiei craniene sau al altei
regiuni corporale cu care victima este
aruncat\ pe ma[in\.
Fig.
Mecanismul de lovire basculare,
proiectare. Schema cu aspectele lezionale
(dupa Ungurean S. modificat)

c) Lovirea c\derea
c\lcarea, lovirea c\derea trrea sunt
mecanisme complexe, mai frecvente dect
cele simple [i se caracterizeaz\ prin
multipolaritatea leziunilor, prin
imposibilitatea individualiz\rii fiec\rei
leziuni `n parte, `n raport cu mecanismul
de producere [i prezen]a obligatorie a
leziunilor osoase plurifocale.

59
 Aceste mecanisme sunt `ntlnite `n cazul accidentelor cu
autovehicule care au partea din fa]\ dreapt\ (de exemplu autobuze) [i sunt a[a-
numitele accidente `n doi timpi.
~n timpul unu se produce lovirea, iar `n timpul doi, c\derea care
poate fi urmat\ de c\lcarea victimei sau de ag\]area, trrea, lovirea acesteia de
repere proeminente ale [asiului autovehiculului.
~n situa]iile `n care se asociaz\ rostogolirea, se observ\ leziuni pe
toat\ suprafa]a corpului.
Diagnosticul leziunilor prin accidente de trafic rutier se pazeaz\ pe
morfologia [i localizarea leziunilor, gravitatea leziunilor , precum [i caracterul
vital al acestora. Dintre cele mai frecvente cauze medicale de moarte `n
accidentele rutiere, traumatismul cranio-cerebral apare `n propor]ie de 50 60%,
urmat\ de o alta, la fel de frecvent\ [i anume hemoragia intern\ [i extern\.
~ntr-o accep]iune fiziopatologic\ mai larg\, mecanismele tanatoge-
neratoare `n accidentele de trafic rutier ar rezulta din `nsumarea mecanismului
asfixic cu hemoragia [i lezarea organelor interne.
Majoritatea accidentelor grave se soldeaz\ cu moartea victimei la
locul accidentului prin distrugerea unui organ vital sau, `n timpul transportului,
`n primele ore de la internare, prin mecanismele declan[ate de [ocul traumatic.
PROBLEMELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
Se impune cercetarea tuturor cauzelor care ar putea explica un
accident de trafic `n vederea cuantific\rii exacte a factorilor implica]i:
a) examenul la fa]a locului pentru a culege date privind urmele
l\sate de victim\ pe vehicul (snge, substan]\ cerebral\), imprim\rile pe
caroserie sau fragmentele de ]esuturi existente la locul accidentului pe
[osea;
b) examenul hainelor;
c) examenul victimei prin autopsie.
~n lovirile simple de vehicul, leziunile sunt situate, de regul\, pe o
singur\ parte a corpului. Cum mecanismul de producere a leziunilor este de cele
mai multe ori complex, se vor observa leziuni bipolare. ~n metodologia
expertizei o not\ aparte o constituie posibilitatea c\lc\rii victimei prin trecerea
mai multor vehicule peste corpul ei (`n condi]ii de `ntuneric, vizibilitate redus\),
punndu-se problema dac\ victima mai era `n via]\ la c\lcarea ulterioar\.
O cauz\ mai rar `ntlnit\, dar posibil\ `n producerea accidentelor
rutiere este moartea subit\ la volan (moartea prin infarct de miocard, hemoragie
cerebral\) sau moartea prin intoxica]ie cu oxid de carbon `n vehicule defecte,
sau `n garaje. Sinuciderea prin intermediul vehiculului trebuie suspectat\ ori de
cte ori condi]iile de mediu, stare tehnic\ a vehiculului, lipsa urmelor de frnare,

60
ct [i cunoa[terea antecedentelor medico-psihiatrice ale conduc\torului nu
motiveaz\ accidentul.
Foarte rar, `n accidente se poate produce asfixia c\l\torilor [i
`necarea lor, `n accidentele `n care vehiculul cade `n ape mari. Totodat\ nu este
exclus\ moartea pietonilor `n fa]a autovehiculului.
Este necesar examenul alcoolului `n snge (alcoolemia) [i urinei
(alcooluria), att la victim\, ct [i la conduc\torul autovehiculului care a produs
accidentul. ~n plus, la conduc\torul auto se face un examen clinic pentru
decelarea eventualei st\ri de intoxica]ie alcoolic\, care modific\ reflexele [i
alunge[te timpul de reac]ie. ~n acest examen clinic se va avea `n vedere
modificarea psihic\, `n sensul unei st\ri reactive, care este cunoscut\ la
conduc\torii ce au comis un accident mortal, precum [i modific\ri ale
personalit\]ii comportamentului ce ridic\ probleme mai delicate, sau alte semne
de boal\.

ASPECTE PARTICULARE ALE ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER

Aici pot fi cuprinse accidentele prin vehicule cu ro]i metalice
(tramvai, metrou) [i cele prin vehicule din agricultur\ (tractor).
Tractorul (vehicul `nalt, cu baz\ mic\ de sus]inere, adaptabil unor
terenuri aparte), este cel care produce o serie de accidente, r\sturnndu-se u[or.
Adaptarea unor dispozitive de lucru ale p\mntului, spore[te riscul r\sturn\rilor,
mai ales `n momentul `ntoarcerilor.
~n raport cu locul unde se produce r\sturnarea, `ntlnim `nec\ri,
asfixii prin aspirare de ml, nisip, praf, dar [i comprimarea corpului sau a unor
segmente de corp, mecanism ce produce leziuni externe minime. Comprimarea
se poate produce la nivelul gtului de una din p\r]ile proeminente ale tractorului
sau la nivelul capului, al toracelui. Accidentele de tractor se produc mai pu]in pe
drumurile publice, ele fiind `ntlnite pe terenuri agricole sau drumuri agricole,
forestiere etc. Un mecanism posibil de producere a leziunilor este proiectarea
victimei din sau prin tractor, realiznd rupturi sau explozii de organe cavitare
(colecist, vezica urinar\) sau rupturi viscerale.
Tractorul cu [enile este un autovehicul cu r\spndire mic\
(exploat\ri forestiere, petroliere etc.). Are o vitez\ de deplasare redus\. Lovirea
unei victime de un astfel de vehicul produce leziuni la locul de impact, de tipul
echimozelor, rar pl\gilor. ~n general sunt leziuni minore care nu pun probleme
nici de ordin medical nici medico-legal.
Calcarea unei victime cu [enilele unui astfel de vehicul duce `ns\ la
leziuni grave (zdrobiri, dilacer\ri ale segmentului c\lcat) care depind de
morfologia constructiv\ a [enilei [i de particularit\]ile ei de rostogolire peste
victim\.
La tegument vor apare dungi (excoriate [i echimozate) generate de
pintenii [enilelor, perpendiculare pe direc]ia de c\lcare [i cu o periodicitate
constant\ [i pl\gi (conuze `n special) care sunt poluate cu p\mnt, resturi

61
vegetale.
~n faza de comprimare a victimei, apar fracturi osoase [i zdrobiri ale
organelor interne ale corpului. Dac\ c\lcarea are loc `n axul lung al corpului, la
nivelul oaselor lungi ale membrelor vor apare fracturi etajate cu amprenta
pintenilor [enilelor.
Comprimarea victimei `ntre un astfel de autovehicul [i diferite
obiecte este un mecanism rar de producere a leziunilor. Apar leziuni tipice de
comprimare `nte dou\ planuri dure (fracturi costale bilaterale, fractura sternului,
ruptiru de organe interne).
Ejectarea unei victime dintr-un astfel de vehicul , dac\ nu este
urmat\ de c\lcare nu pune probleme medico-legale deosebite, leziunile fiind
minore.
Tramvaiul [i metroul produc leziuni asem\n\toare ca morfologie cu
cele generate de tren.

EXPERTIZA MEDICO-LEGAL| ~N CAZUL

II.
POLITRAUMATISMELOR DE TRAFIC FEROVIAR
Trenul este un vehicul care (ca [i metroul [i tramvaiul) prezint\
particularit\]i constructive ce-i confer\ o energie cinetic\ mare. De asemeni el
nu poate lua viraje [i deci evita eventualele obstacole.
~n func]ie de condi]iile [i circumstan]ele accidentului, politrau-
matismul de trafic feroviar se poate clasifica astfel:
politraumatism prin lovirea victimei (impact direct);
politraumatism prin c\lcare cu ro]ile;
politraumatism prin proiectarea victimei din vagonul sau loco-
motiva aflate `n mi[care;
politraumatism prin comprimarea victimei `ntre vagoane;
politraumatism complex, realizat prin lovirea victimei urmat\
de proiectarea [i c\lcarea consecutiv\ a ei.
La aceste principale modalit\]i de producere a acestui tip de
traumatism, mai poate fi ad\ugat acela produs `n compartiment, prin lovirea
victimei cu [i de obiectele aflate `n plasa de bagaje, alte persoane din compar-
timent etc. El apare `n condi]iile catastrofelor feroviare.
Lovirea victimei de tren. Reprezint\ unul dintre cele mai frecvente
modalit\]i de producere a politraumatismului de trafic feroviar. De regul\ se
realizeaz\ prin suprafa]a anterioar\ a locomotivei. Impactului i se expun simul-
tan toate regiunile corpului, de la membrele inferioare pn\ la nivelul extremi-
t\]ii cefalice, motiv pentru are se produc leziuni masive [i grave. Mai poate fi
realizat\ prin lovirea victimei cu diverse repere agabaritice (cel mai frecvent u[i
deschise, sc\ri]e de acces `n vagoane etc.), caz `n care leziunile vor fi cantonate
la nivelul jum\t\]ii superioare a corpului, nivel corespunz\tor reperului (victima
este `n picioare).

62
 Examenul hainelor poate decela impregn\ri ale acestora cu
substan]e lubrefiante (vaselin\), iar examenul extern va eviden]ia leziuni de tipul
pl\gilor, care cel mai adesea sunt pleznite, echimoze, hematoame [i excoria]ii.
Impactul direct determin\ la nivelul neuro [i viscerocraniului
fracturi cominutive, deschise, adesea acompaniate de deformarea regiunii. La ni-
velul toracelui apar fracturi ale sternului [i costale bilaterale, pe mai multe linii
de fractur\, frecvent cu angula]ia fragmentelor [i rupturi pleuro-pulmonare
subjacente. ~n cavit\]ile pleurale, hemotoraxul este prezent `n cantitate variabil\,
dar redus\, datorit\ timpului mic de supravie]uire.
Organele cutiei toracice (cord, pulmoni) sufer\ rupturi masive, chiar
dezinser]ii de pedicul vascular (`n cazul pulmonilor). Dac\ impactul a fost la
nivelul regiunii dorsale a trunchiului examenul intern al cadavrului va eviden]ia
fracturi ale scapulelor precum [i ale coloanei vertebrale, aceste din urm\ acom-
paniate de leziuni medulare (cel mai frecvent transec]iune medular\).
~n cavitatea abdominal\ apar dezinser]ii de pediculi vasculari
asociat sau nu cu rupturi ale organelor parenchimatoase (ficat, splin\, rinichi) [i
rev\rsate sanguine intraperitoneale. ~n spa]iul retroperitoneal, se semnaleaz\
hematoame de `ntindere [i grosime variabil\. Mai rar pot apare explozii ale
organelor cavitare [i aceasta cnd sunt pline. Leziunile organelor
parenchimatoase din cavitatea peritoneal\ sau spa]iul retroperitoneal se datorea-
z\ fie undei de [oc (cauzat\ de impactul cu un corp cu energie cinetic\ mare), fie
sunt secundare distruc]iilor osoase semnalate la nivelul coastelor sau coloanei
vertebrale.
Impactul cu suprafa]a anterioar\ a locomotivei (plugul) sau tam-
poanele, realizeaz\ leziuni cantonate la nivelul membrelor inferioare [i
bazinului. Prin lovirea cu marginea de jos a plugului apar fracturi deschise,
multieschiloase, ale oaselor gambei [i/sau coapsei (func]ie de `n\l]imea
victimei). Mai pot apare leziuni cantonate la nivelul feselor acompaniat de
fracturi ale oaselor bazinului cu lezarea organelor din interiorul acestuia. Sediul
leziunilor externe [i traiectul fracturilor osoase permit efectuarea de aprecieri
privind direc]ia impactului [i pozi]ia victimei `n momentul acestuia.
La tipurile vechi de locomotive (cu abur) la nivelul marginii
inferioare a plugului exist\ o sc\ri]\, care, poate crea leziuni caracteristice,
cunoscute `n literatura de specialitate ca leziuni de sc\ri]a arunc\torului .
THAPSAEV G., 1966.
Dup\ lovire are loc proiectarea corpului victimei pe terasament [i
alunecarea pe suprafa]a lui, acestea realiznd leziuni suplimentare ale capului [i
membrelor, formnd placarde excoriate caracteristice alunec\rii [i murd\rind
hainele [i corpul victimei cu substan]e lubrefiante [i de balast ale terasamentului
(nisip, prundi[, zgur\). De men]ionat c\ dup\ lovire victima poate fi ag\]at\ [i
purtat\ pe distan]e mari (sute de metri, chiar kilometri), timp `n care sufer\ alte
leziuni iar fragmentele de ]esuturi, organe, eschile osoase sunt dispersate pe
distan]\ variabil\.

63
 Leziuni produse prin c\lcarea cu ro]ile trenului . C\lcarea cu ro]ile
trenului condi]ioneaz\ cele mai caracteristice leziuni prin strivirea corpului
`ntre suprafe]ele de rulare a ro]ii [i a [inei.
Roata de tren are o band\ de rulare cu l\]imea de 10 cm. Rebordul
ro]ii are o grosime de 3,3 cm. [i `n\l]imea de 3 cm. Banda de rulare trece lin `n
rebordul ro]ii. Suprafa]a de imprimare a ro]ii se constituie din cea a benzii de
rulare, precum [i din cea extern\ [i inferioar\ a rebordului, avnd l\]imea de
circa 15 16 cm. {inele moderne au l\]imea capului [i, respectiv a suprafe]ei de
rulare de 7,5 cm. Jocul dintre rebordul ro]ii [i suprafa]a interioar\ a [inei
constitue circa 0,9 1 cm.
Mecanismul de baz\ al producerii leziunilor const\ din compri-
marea marcat\ [i strivirea ]esuturilor asociate cu sec]ionarea lor, similar\ ac]iunii
foarfecelui, realizat\ prin rebordul ro]ii. ~n consecin]\ are loc deta[area unor
p\r]i ale corpului (capului, membrelor) sau sec]ionarea trunchiului.
Dintre semnele caracteristice pentru c\lcarea cu ro]i metalice vom
men]iona urm\toarele:
Banda de comprimare [i excoria]ie. Apare la nivelul unei singure
margini a pl\gii [i are o l\]ime de 12 15 cm. Se formeaz\ prin ac]iunea
(alunecarea frecarea) suprafe]ei de imprimare a ro]ii, iar cea de 7 7,5 cm.
rezult\ din ac]iunea suprafe]ei de rulare a [inei. Uneori banda de comprimare [i
excoriere e produs\ numai prin ac]iunea rebordului [i atunci ea are l\]imea de 2
3 cm., fiind situat\ de-a lungul unei
zone de 12 15 cm. l\]ime, format\
prin distrugerea cu roata a ]esuturilor.
~n caz de sec]ionare a corpului sau a
unor p\r]i de corp, banda de
comprimare [i excoria]ie va fi
depistat\ de-a lungul marginilor de
sec]ionare, avnd o l\time de circa 2
3 cm.
Lungimea benzii de
obicei nu dep\[e[te din lungimea
circum-ferin]ei acelei p\r]i a corpului
peste care a avut loc c\lcarea. Fig. 1 Sec]ionarea
Marginile ei sunt destul de clare, trunchiului prin c\lcare cu
regulate, sub forma a dou\ linii drepte ro]i metalice. Accident de
[i parale, bine delimitate de pielea tren
intact\. ~n primele ore banda de
comprimare [i excoria]ie are consisten]a moale, culoarea roz-pal. Dup\ 20 - 24
ore se pergamenteaz\ [i cap\t\ o culoare brun-`nchis.
Banda de [tergere. Se constat\ de obicei, de-a lungul marginii
interne a benzii de comprimare [i excoria]ie. Apare la nivelul ambelor buze ale
pl\gii. Se produce prin ac]iunea suprafe]elor laterale ale ro]ii asupra pielii `n
timpul rostogolirii peste corp a acesteia. L\]imea benzii de [tergere variaz\ de la

64
2 la 15 cm. uneori chiar mai mult, marginile ei sunt neregulate. Suprafa]a benzii
de [tergere prezint\ sectoare de piele excoriat\ cu multiple excoria]ii mai
profunde sub form\ de arcuri. Banda de [tergere poate fi depistat\ [i pe hainele
victimei.
Uneori, la `nceputul benzii de comprimare [i excoria]ie se poate
forma o excoria]ie de forma literei T sau a semnului de exclamare ! de
culoare brun-ro[cat\, mai intens\ dect a zonei de comprimare [i excoriere. Se
produce consecutiv cu dislocarea corpului victimei drept rezultat al strngerii
lui primare pe [in\. Excoria]ia este produs\ prin banda de rulare a ro]ii [i
rebordului ei, gra]ie c\rui fapt lungimea ei atinge 12 15 cm., iar l\]imea 2 5
cm.
Urme sub form\ de excoria]ii pot fi produse [i prin ac]iunea capului
de [in\ `n momentul contactului primar al ro]ii cu corpul victimei. ~n astfel de
cazuri lng\ aceast\ excoria]ie pot apare dou\ excoria]ii paralele. Excoria]ia
produs\ prin capul [inei are o lungime de 7 7,5 cm. [i l\]imea de 2 3 cm.
cele dou\ excoria]ii au o localizare [i aranjare reciproc\ caracteristic\ indicnd
locul interac]iunii primare a ro]ii de tren cu corpul victimei, precum [i pozi]ia ei
pe [in\ `n momentul c\lc\rii.
Lipsa de substan]\. Ac]iunea ro]ilor provoac\ o distrugere masiv\
cu o degajare consecutiv\ a ]esuturilor moi [i fragmentelor de oase `n limitele
benzii de comprimare [i excoria]ie, cu formarea unei lipse de substan]\ de aspect
cuneiform. Baza zonei are l\]imea de circa 5 10 cm. [i este orientat\ spre
direc]ia ac]iunii ro]ii. Dac\ sec]ionarea corpului a fost incomplet\, pe suprafa]a
corpului orientat\ spre [in\ (la nivelul vrfului defectului) se vor p\stra pun]i
tisulare formate din pielea [i ]esuturile moi pastrate.
Lambouri unghiulare de piele. Se formeaz\ numai pe suprafa]a
corpului expus\ ac]iunii ro]ii [i sunt localizate `n marginile de sec]ionare a
corpului, amintind din]ii unui fier\str\u. ~n\l]imea [i l\]imea lor (la baz\) variaz\
de la 1 la 7 cm. Laturile orientate `n sensul mi[c\rii trenului `ntotdeauna sunt
mai mici. Datorit\ acestui fapt vrfurile lambourilor sunt orientate `ntotdeauna
spre direc]ia mi[c\rii trenului. Lambourile unghiulare produse de rebordul ro]ii
vor fi mai mici dect cele produse de banda de rulare. Deci, lambourile sus-
numite vor permite s\ se constate locul ac]iunii ro]ii, direc]ia mi[c\rii trenului,
precum [i partea de corp situat\ `n momentul c\lc\rii `ntre [ine.
Rupturile longitudinale ale pielii. Se constat\ `n regiunea
membrelor, mai ales a celor inferioare pe suprafa]\ corpului expus\ ac]iunii
ro]ilor, avnd lungimea pn\ la 20 40 cm.
Fracturile oaselor longitudinale. Linia fracturii orientat\ `n afara
ecartamentului este transversal\, iar cea orientat\ `n\utru, oblic\. Segmentul
osos, limitat de aceste linii (circa 12 14 cm.), este zrobit, realiznd un focar
multieschilos.
Leziuni produse prin proiectare din tren. Apare la c\l\torii de pe
platforma vagoanelor sau care sar din trenul aflat `n mi[care. ~n asemenea cazuri
se produc leziuni corporale caracteristice pentru proiectare. Particularit\]ile [i

65
gradul lor de pronun]are depind `n mare m\sur\ de viteza trenului. Uneori
proiectarea este anticipat\ de lovirea victimei cu capul sau alt\ regiune a
corpului de construc]iile auxiliare ale c\ilor ferate (rampele podurilor, arcurile
viaductelor [i tunelelor etc.). ~n locul impactului (de regul\ `n partea posterioar\
a capului) se formeaz\ pl\gi pleznite, cu fracturi craniene [i leziuni meningo-
cerebrale masive.
O electrocu]ie accidental\ poate avea loc la persoanele care
c\l\toresc pe acoperi[ul trenurilor electrice. Proiectarea consecutiv\ a victimei
de pe acoperi[ul vagonului poate camufla leziunile produse prin electrocu]ie. La
fel pot fi mascate [i alte leziuni (pl\gi t\iate, `n]epate, contuze, urme de sugru-
mare, [trangulare etc.) `n caz de aruncare a victimei din trenul aflat `n mi[care.
Compresiunea `ntre vagoane. Comprimarea corpului victimei `ntre
tampoanele vagoanelor de tren este un traumatism de trafic feroviar destul de
rar. Corpul poate fi comprimat cu ocazia procesului de cuplare al vagoanelor.
Leziunile produse sunt caracteristice pentru o compresiune marcat\. Adesea se
constat\ fracturi multiple costal, ale corpurilor vertebrale, scapulelor, rupturi,
deta[\ri [i disloc\ri ale organelor din cavitatea toracic\ [i cea abdominal\,
prolab\ri de organe (pulmonii p\r\sesc cavitatea toracic\ ajungnd `n abdomen,
ansele intestinale pot ajunge `n scrot etc.) . uneori pe pielea pieptului [i a
spatelui pot fi depistate excoria]ii sau echimoze care reflect\ conturul
tampoanelor, cu valoare de amprent\.
Politraumatismul complex. Presupune un impact primar cu lovirea
victimei, urmat\ de proiectarea pe terasament (`ntre [ine sau `n afara lor). Se
realizeaz\ leziuni complexe, cu `ntindere [i amplitudine mare. A[a cum am
ar\tat anterior victima poate fi ag\]at\ [i trt\ pe distan]e variabile.
Politraumatismul produs `n cadrul compartimentului de tren sau pe
culoar. Apare `n cadrul catastrofelor feroviare, ca urmare a coliziunii a dou\ tre-
nuri sau deraierii vagoanelor. Victimele prezint\ leziuni corporale produse prin
lovirea de speteaza scaunelor (hematoame epicraniene, fracturi [i luxa]ii ale
coloanei vertebrale, mai ales `n por]iunea cervical\ prin mecanism de
hiperextensie sau hiperflexie acompaniate sau nu de leziuni ale m\duvei spin\-
rii), proiectarea din cu[etele de dormit, compresiunea `ntre p\r]ile deformate ale
vagonului sau sub ac]iunea bagajelor din plasa de bagaje. Mai pot apare leziuni
prin ac]iunea cioburilor de sticl\ din ferestre. La trenurile mixte (de marf\ [i
c\l\tori, care `nc\ mai circul\ pe anumite rela]ii) datorit\ m\rfurilor transportate,
pot izbucnii incendii.
Catastrofele feroviare se caracterizeaz\ prin num\r mare de victime.
~n astfel de cazuri va fi necesar\ identificarea lor [i stabilirea cauzelor mor]ii.
PROBLEMELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE ~N CA
III.
ZUL POLITRAUMATISMELOR DE TRAFIC FEROVIAR

Diagnosticul pozitiv al unui politraumatism de trafic feroviar `n prezen]a

semnelor caracteristice nu prezint\ dificult\]i. Una dintre cele mai importante [i

66
complicate probleme const\ `n aprecierea caracterului intra vitam sau post
mortem al leziunilor. Dac\ leziunea este produs\ intra vitam, infiltratul
hemoragic care apare va fi cantonat `n ]esuturile din buzele [i marginile pl\gii.
~n cazul leziunilor post mortem, acestea nu vor fi acompa-niate de infiltrate
hemoragice.
O alt\ problem\ a expertizei medico-legale este stabilirea eventualelor
semne de agresiune pe corpul victimelor, [tiut fiind faptul c\ un omor poate fi
disimulat prin a[ezarea victimei pe calea ferat\.
De obicei accidentul de trafic feroviar este cu o singur\ victim\. ~n cazul
catastrofelor feroviare, cu multe victime, apare necesitatea identific\rii acestora.

67