You are on page 1of 191

http://tara-barsei.ro / www.cimec.

ro

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR" BRAŞOV

A

TARABARSEI
,
revistă de cultură

BRAŞOV
2004

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929)
Revistă de cultură editată de
Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov
Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025
Tel./fax: 0268-477864
e-mail: casa_muresenilor@yahoo.com
http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacţie: Valer Rus - redactor responsabil
Ovidiu Savu
Cristina Seitz
Laura Molnar

Tipărit la:
S.C. GRAPHICA PRINT S.R.L.
Braşov, 500015 - str. Cerbului 26
Tel.: 0744 300505, 0722 210146
Tel./Fax: 0268 410146
www .graphicaprint.ro

Lector şi corector: Carmen Andrei

ISSN 1583-3119
Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor.

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

. . . . ..... . .. .. ... .. . . . ... . 87 Gherghina SODA Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov (1862) . . . . 107 Daniel NAZARE Un aeroport la Braşov în 1941 . Opţiuni de analiză a textului ........ Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI Radu Tempea .... . .. .... .. . .ro / www.... . . .. ... ...... 139 http://tara-barsei. . . ... . . ........ . .. . .... . . ..feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană . ... ... . .. ...ro .... ... .... . ... . . . . ... . .. . . .. . . ..... ... . 119 Andrea DOBEŞ Biserica Greco-Catolică în atenţia serviciilor de informaţii (1945-1950) .... 124 Liviu BACIU Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov (1946-1948) ... .. .. .. .. ... 35 Ana-Maria ROMAN-NEGOI. . .. . ... ....... .. . .familiei Nicolau întocmită de Aurel A. . .. . ..... 99 Nicolae PEPENE Din istoria. ... . ... .... . .. .. .... . . .. ... .. . . .. . . .. ...... 49 Valer RUS Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu.. .prima bancă din Braşov şi din Transilvania .. . Căsătoria Principesei Ileana de România . 93 Ovidiu SAVU Publicistica lui Aurel A. .... . .. .... ... . . . . .. . ..... CUPRINS ISTORIE Alexandru STĂNESCU Idealul stoic.. .. 15 Iosif Marin BA LOG „Arii de atracţie"' şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-LEA (1850-1875) ... . . .... ... . . .. . . ........ . . . . .. .. . . ... .. . . ..... .. . .. .. ... . ..familia sa păstrată în arhiva Mureşenilor..... . . . Mureşianu (/) .... ... ... ... .. .. .... .. ... .. . ..... ... . . ...... .. .. . .... .. 59 Măriuca RADU „ Kronstădter A llgemeine Sparkasse ·· ..... . .Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. . 133 Lucia BUNACIU Inaugurarea muzeului memorial „ Casa Mureşenilor" din Braşov . . ..familiei regale române.. . . ... . .... .. . .. .. .... . . . . ..... ... . . . . .. . ... 5 Ioan-George ANDRON Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele al XVIII-iea şi al XIX-iea . Mureşianu la 27 noiembrie 1935 .. ... .. . . . .. ... . .cimec.. . .... . . . .. .. . . .... ... Anii de început: 1864-1877 (/) . ... .. .. . 45 Aurelian ARMĂŞELU Genealogia. .... . ... .... . ... . .... .

...MONUMENTE Anda-Lucia SPÂNU Reprezentări grafice ale oraşelor între real şi imaginar „ .. 159 Doina IONESCU Despre restaurarea bisericii-monument istoric „Adormirea Maicii Domnului" din Turcheş (Jud.. .. .. ... . Ovidiu SA VU Concursul~festival de poezie.... .... ... ...cimec.. ... „.. . . . . . ........ 172 Ioan ŞONERIU Monumente ale naturii în Defileul Oltului din Munţii Perşani .... . ..... ..... ..... . Andrei Mureşanu" .. .....funerare uitate .... ... .... .. . ..... .... ARTĂ............ 179 Laura MOLNAR....... . .... . . Braşov) ........ ....... .. . .. ............ . . . ...ro ...... .......ro / www............... .......... .. ......... .. . . ... .......... ...... 147 Elena BĂJENARU Oglinda celui din lăuntru . 184 Lista autorilor ..... ... ...... ...... .. ....... 189 http://tara-barsei. 163 Oliver VELESCU „ Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei". .. ... ........... .. „ . ... .. 154 Anca-Maria ZAMFIR O donaţie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean .. ...temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă . ........... ........... . . .. ... .... .... ....... .... .. . ... . . . ... 167 Marcel-Valeriu BENE Români din diasporă şi monumentele lor....... .... ....... .. ..... ...... . .. 170 \"ARIA Cătălina DUMITRESCU Prezentarea obiectelor din piele etalate în expoziţiile de la Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor . .... .

Do1111e e politica negii ultimi am1i def/a Roma repirbblicana. Emanciparea femeii romane a avut consecinţe nefaste. până când moartea i-a despărţit. în anul 42 a. Laudatio Turiae. sine (Jffensa perd11cereti11". Educaţia aleasă a unora dintre femeile romane a condus la apariţia unei tendinţe feministe. anumite femei exercitând profesii specifice bărbaţilor: Afrania. unele femei din ordinul senatorial se unesc în mariaje inegale cu sclavi. Tara Bârsei Alexandru STĂNESCU IDEALUL STOIC FEMININ REFLECT AT ÎN INSCRIPŢIILE DIN DACIA ROMANĂ În epigrafele din Dacia romană numeroase femei sunt onorate cu diverse epitete. nici de pairie nu-i pasă. Paris. soţia unui senator. Ticăloasa! Si copiii i-a părăsii. 1914. care aducea în starea de sclavie pe femeia care era surprinsă în timp ce avea relaţii sexuale cu un sclav străin. prin urmare. Analizarea valorilor morale şi sociale esenţializate în epitete pretinde decelarea idealului uman căruia îi corespund şi pe care aceste figuri de stil îl difuzează în secolele 1-lll p.). Bucureşti. Qmntilrnnus. criza demografică (mai ales în Italia) etc. demne de consemnat pentru posteritate. Chr. 35 şi 38. 1967.1· consultwn. în secolul I a. p. 1979.ro / www. contemporană cu Martialis. Eloge fimebre pendam le ff-e111e tn11111virar. Nu întâmplător unii scriitori latini. ha! Auzi minunăţie necre::ută! părăsit-a până şi jocurile-n circuri şi pe Paris histrionul! „. 1997. ad. Lascăr Sebastian). o oarecare Sulpicia. Pans. anum. desfi·ânată care ajunse chiar şi ea să blesteme monstruoasele moravuri ale Romei. p.cimec. adică apaţinând unui alt stăpân. Chr. Una 111aglie. p. până la. soţul. VI. Milano. 1985. nam tingit nobis ut. scria poezii despre iubire~. Juvenalis relatează despre fuga soţiei unui senator roman cu un gladiator: „ Eppia - soţia unui senator -fără ruşine întovărăşi o şcoală de gladiatori.într-un elogiu funebru . Paris. deplâng lipsa oricăror valori morale la femeile acelor timpuri. în lacrimi.) şi Juvenalis (secolele 1-11 p. Societatea romană de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului se caracteriza printr-o criză socială şi morală acută. 27-29. Şi uitându-şi casa. /nstitlllio Oratorw. la Canopos. Această măsură luată de Senat nu le-a împiedicat pe femeile romane să aibă în continuare relaţii cu sclavi. a căsătoriilor din interes şi escrocarea în plan sentimental a bărbaţilor. o altă femeie. X\XYI. timp de 41 de ani. fiica lui Q. Roma. Juvenalis. iar pentru a stopa acest fenomen este nevoie ca Senatul să emită senatu. Chr„ a ţinut un discurs în faţa triumvirilor .1. departe. X.faimoasa în destrăbălări cetate a lui Lagos. Chr„ un soţ îşi exprima . " . Epigrammes. Hortensius Ortalus. 80. era avocat2 . Chr. ca: amploarea nemaiîntâlnită a divorţurilor. 4.satisfacţia de a fi trăit în bună înţelegere cu soţia sa. 5 Michel Durry. Uniunile conjugale stabile devin rarisime şi. E. Satire (trad. homosexualitatea. ca Propertius (în secolul I a. 1957. generată de mai mulţi factori: emanciparea femeii. I. până la Nil. C1ccott1. 220-221. care reprezintă de fapt o sumă de virtuţi şi de valori promovate de societatea romană în epoca Principatului. Belles Lettrcs. 27-29: Lidia Storoni-Mazzolani. Martialis. şi aceasta într-o vreme când „ rara sunt tam diuturna matrimonia finita morte.1. surioara. până la insuliţa Pharos. Hortensia. non divertio interrupta. 5 http://tara-barsei. 6-7. 3 Refuzându-şi condiţia de inferioritate faţă de bărbaţi. astfel.ro .

Alexandru Stănescu

Uniunile conjugale ale femeilor din ordinul senatorial cu sclavi şi cu liberţi îl determină pe
Hadrian să dea o dispoziţie care permitea relaţiile nedemne cu sclavii, sub condiţia ca stăpânii
acestora să fie de acord.
Marcus Aurelius a încercat să stăvilească numărul mare de matrimonii ale acelor nobile
femei cu liberţi printr-un edict care dispunea că acest tip de legătură era lipsit de conubium 6
(legitimitate).
Căsătoriile femeilor bogate cu sclavii sunt condamnate şi de scriitorul creştin Tertullianus,
care, în epistolele sale către soţie, vedea acest tip de uniune liberă ca fiind expresia dorinţei de desfrâu
a respectivelor femei 7 ; papa Callistus (secolul al Iii-lea p. Chr., un fost sclav) autorizează femeile din
ordinul senatorial care voiau să-şi păstreze privilegiile să trăiască în concubinaj cu humiliores şi
liberţi 8 .
Unele izvoare epigrafice din secolul al III-iea atestă faptul că unele femei, ca Hydria
Tertulla şi Cassia Faretria - din acelaşi ordin, şi-au păstrat rangul chiar dacă s-au căsătorit cu
humiliores 9 •
Numărul femeilor „emancipate" creşte continuu în primele secole ale Principatului, fapt
atestat de diverse izvoare ce ne oferă informaţii despre femei care se dedică unor activităţi tipic
masculine, ca: sportul, luptele, oratoria, comerţul.
Juvenalis ne relatează în Satira a VI-a
despre o femeie care tăcea exerciţii la palestră cu
greutăţi, ca bărbaţii; preocuparea pentru exerciţii
şi gimnastică a femeilor este atestată şi de
mozaicurile descoperite în vila din Piazza
Armerina (Fig. /).

Fig. I. femei romane făcând exerciţii la pa/es1ră.
mo=aic din Piaţa Armerina.
([010 Alexandru Stănescu)

O inscripţie din Ostia atestă existenţa
unor femei-gladiatori care au participat la lupte şi

'' Eva Cantarella, Tacita el mula, Roma, 1985, p. 192.
Tertullianus. A son epouse (trad Ch. Munier). Paris. 1980, li. 2-3: .,2. Les reglements de la terre passeront-ils pour plus
sevi:res que Ies commandements du ciel au point quc Ies parennes unies ii des esclaves etrangers perdront leur liberte tandis
que nos chretiennes prendraient pour mari des esclaves du diable et conserveront leur etat'1 Sans doute elles nieront que Ie
Seigneur leur ait fait parvenir snn injoction par l"i111crmediaire de son ap6tre. Quel motifretenir pour celte folie. sinon Ia
faiblessc d'une foi toujours enclinee auxjnuissanccs du siecle» 3. Assurement c'est bien ce que I'on a pu saisir sur Ie vif,
surtout chez Ies plus riches. Car plus une femme csl riche et s'enlle de son titre de „matrone·', plus spacieuse est Ia maison
qu'elle recherche pour ses depenses (titre d'honneur''). domaine ou son ambition se donne li bre cours. Pour Ies femmes de
celle sorte, les egliscs sont sans attrait. Cest qu'il est dillicile de trouver un homme riche dans la maison de Dieu et s'il s'en
trouve un, ii est difficile qu"il soit celibataire. Que faire donc» A qui, sinon au Diable. demander un mari susceptible de Ieur
procurer chaize ii porteurs, moules, coifteurs cxotiques ataille de geant» Cela. un chretien, meme riche. rcfuserait peut-etre
de Ies procurer'.
Eva Cantarella. O[!. cit.
S. Mazarino. Laj111e de/ mo11do Olllico. Milano. 1959, p. 133-134.

6

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Idealul stoic feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană

jocuri oferite de duumvirul Hostilianus şi soţia acestuia, Sabina, în a doua jumătate a secolului al
II-iea 10 •
Criza morală de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului a condus la reflecţia
filosofică asupra societăţii şi la o revoluţie în planul moravurilor, care a constat în impunerea unui
nou ideal feminin, de sorginte stoică.
Modelul colectiv propus de stoici îşi avea originea în arhetipul reprezentat de femeia
romană din perioada arhaică: austeră, devotată, cumpătată, modestă, harnică, inteligentă şi dreaptă,
care-şi îndeplineşte datoriile de fiică, soţie şi mamă în mod exemplar.
Probabil că un prim model şi etalon a fost Lucretia, soţia lui Tarquinius Collatinus, care,
dezonorată de Sextus Tarquinius, s-a sinucis.
Lucretiei i se adaugă, de-a lungul timpului, o întreagă galerie de figuri feminine cu caractere
puternice, pregnante, femei inteligente, culte, modeste şi devotate, a căror feminitate apare încercuită de
aureola onestităţii şi bW1ătăţii, femei care au înflorit în umbra discretă a familii!or din aristocraţia romană.
Este de ajuns să le amintim pe cele două Cornelii , pe cele trei eroine care apar în opera lui
11

Tacitus: Arria, Paulina, Pollita , toate trei victime ale furiei ucigaşe a lui Nero, dar şi exemple de
12

fidelitate conjugală, care le-a împins la a-şi dori moartea o dată cu soţii lor. Pentm aceste femei
iubirea faţă de soţi s-a transformat în camaraderie, astfel ele sunt gata să moară alături de aceştia în
numele unui ideal feminin stoic şi nu doar pentru a-şi dovedi devotamentul conjugal.
În opera lui Seneca apar numele unor femei ca: Marcia, Helvia şi Livia, aceste personaje
feminine din rândul aristocraţiei senatoriale fiind dotate cu cele mai nobile însuşiri în perfectă
concordanţă cu idealul stoic al femeii din epoca Principatului.
O soţie-model pare să fi fost şi Calpurnia, soţia lui Plinius cel Tânăr, căreia el, într-una din
epistolele salen, îi conturează portretul după spiritul feminin stoic.
Izvoarele epigrafice şi literare atestă preluarea pe scară largă a modelului stoic de către
femeile romane, care dintr-o dată demonstrează că au aceleaşi calităţi şi virtuţi ca şi matroanele din
epoca arhaică şi republicană.
Diferenţa dintre femeile secolelor 1-111 p. Chr., care se dedică cu pasiune treburilor
domestice, creşterii şi educării copiilor, şi vechile matroane romane constă în aceea că femeile din
epoca Principatului îşi aleg în mod deliberat acest mod de viaţă şi urmăresc cu consecvenţă împlinirea
idealului stoic.

"' Fausto Zevi, Mircillc Cebeillac-Gervasoni, Revisions et 11011vea111es pour trois inscriptions d'Ostie, Melanges de l'ecole
rrarwaisc ii Rome, antiquitc (MEFRA). 88, 1976, p. 612: inscrip)ia menţiona ca un fapt inedit la Ostia jocurile la care au
participat şi femei-gladiatori, Hostilianus adăugând că el este primul care a pus în practică această idee: „ qui primus
omnium ab urbe condita ludus cum/[ ... ] or et mulieres (al dferrum dedit [ ... )"".
" Prima era soţia lui Aemilius Paulus Lepiâus şi liica lui P. Cornelius Scipio, cea de a doua a fost soţia lui Pompei, care şi-a
însoţit soţul la Pharsalos (n. n.).
" Tacitus, Annales (text latin editat şi comentat de A. I. Bujor şi F. Chiriac), Bucureşti, 1942, XV, 10-11: XV, 62-63: XVI,
34: Plinius cel Tânăr, Opere complete (trad. Liana Manolache), Bucureşti, 1977, Epistola 111, 16. Arria era solia lui Caecina
Paetus. ca se sinucide o dată cu so\ ul său, care a fost condamnat la moarte pentru vina de a li participat la un complot; vezi şi
Juvenalis, Satira a VI-a. Bellcs Lettres, Paris, 1923.
'' Plinius cel Tânăr, op. cit .. Ep. IV. 19 ... [ ... ]este de o rară fineţe şi de o rară sobrietate, mă iubeşte, ceea ce este o dovadă de
virtute. La aceasta se adaugă predilecţia pentru literatură, pe care i-a insuflat-o dragostea pentru mine. Cunoaşte toate
lucrările mele. le citeşte mereu. le învaţă chiar pe de rost. Ce nelinişte o cuprinde când mă pregătesc să pledez şi câtă
bucurie după ce am pledat! Stabileşte cine să-i dea de ştire când am fost în asentimentul tuturor, când am fost aplaudat, când
am câştigat procesul. Când fac o lectură publică, ea şade în apropriere, ascunsă de o draperie şi soarbe cu urechi nesăţioase
elogiile care mi se aduc. Ba şi cântă versurile melc. compunând şi acompaniamentul la chitară, fără să o fi învăţat nici un
artist, decât doar dragostea care este cel mai bun dascăl [ ... r.

7

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Alexandru Stănescu

Cauza adoptării acestui model colectiv este de natură psihologică şi rezidă în faptul că
femeile emancipate de la sfârşitul Republicii, care se bucurau de o mare libertate în planul familial şi
social, nu se bucurau de dreptul de a participa la viaţa politică şi de stima elitei intelectuale, pentru că
exemplele rare de moralitate feminină din epocă întăreau convingerea că femeile nu-şi pot conduce
singure destinul.
Primele care au adoptat modelul feminin stoic au fost femeile din ordinul senatorial, pentru
că acestea erau crescute şi educate în mediul aristocratic şi îşi însuşiseră cel puţin din secolul I a. Chr.
valorile morale ale filosofiei Porticului. Aceste femei au căutat să fie moderate în dorinţe şi ambiţii,
devotate soţilor şi copiilor, bune gospodine, dar şi femei de lume, care să-şi reprezinte soţul cu toată
cinstea cuvenită în viaţa socială.
Modelul colectiv stoic a fost răspândit în Imperiu de propaganda oficială şi de soţiile
guvernatorilor, care dădeau tonul în provincii.
Nu întâmplător Gavidia Torquata, soţia legatului legiunii a XIII-a Gemina din Dacia,
Lucius Annius Italicus Honoratus, apare în izvoarele epigrafice alături de cei trei copii 14 ai săi, ea
fiind pentru femeile din Dacia un model şi un formator de opinie. Stimată şi imitată de către femeile
de frunte şi din poporul de rând, Gavidia Torquata reprezintă în provincie, tipul femeii stoice din elită,
mereu alături de soţ în toate momentele importante din cariera lui. Gavidia Torquata apare, ca şi alte
soţii ale unor legaţi, ca o întruchipare a idealului feminin stoic, fiind înainte de toate o soţie devotată,
care-şi unnează soţul în provinciile de graniţă ale Imperiului, în regiuni cu climă aspră şi supuse
atacurilor populaţiilor barbare. Soţia lui Lucius Annius Jtalicus Honoratus este de asemenea o mamă
iubitoare, care îşi aduce cu ea copiii dincolo de zidurile Romei, spre a fi aproape de ei şi a se ocupa de
educaţia lor. Jar copiii legatului participă la diverse acte cu caracter privat ale părinţilor, ca de
exemplu aducerea de ofrande Triadei Capitoline, această implicare a copiilor într-un act cu caracter
religios făcând probabil parte din programul de educaţie a acestora. Un argument în plus în favoarea
acestei ipoteze ar fi faptul că divinităţile care primesc ofrandă sunt cele mai importante din panteonul
roman, prin urmare copiii erau crescuţi de mici în respectul faţă de divinităţile oficiale, pentru ca mai
târziu actele lor de devoţiune faţă de acestea să nu pară pline de falsitate.
Adoptarea în masă a modelului feminin stoic se datorează faptului că el răspundea, pe de o
parte, necesităţii de afirmare a femeilor romane, dintre care multe erau educate şi conştiente de propria
lor valoare , iar pe de altă parte, menţinerea îngrădirii posibilităţilor de manifestare publică a femeilor
15

şi de implicare a acestora în viaţa politică şi socială nu permitea afinnarea lor în alt plan decât în cel
privat.
Excepţie făceau marile centre urbane, în frunte cu Roma, unde femeile se puteau afirma în
cele mai variate domenii de activitate. Se pare că la Roma existase încă din epoca arhaică o asociaţie a
matroanelor (conventus malronarum); iniţial, acest conventus avea numai rolul de a organiza acele
sărbători religioase la care participau numai matroanele 16 •

"1 Vezi I.n.scriptiones Daciae Romanae (IDR), III 5. 195 (APVL VM).
; Qumt1I ianus, op. cir„ li: „ [ ... ] ni s-a rransrms doar car de mulr a conlribuir la elocinţa Gracchilor mama lor, C ornelic.. , I
căreilimbaj foarre ales s-a păsrrar şi penrru posrerirare daroriră scrisonlor ei: de asemenea se spune că Lelia. fiica lw
Caius. a redar ii1 vorbirea e1 eleganţa rar<ilui său. iar c111•d111area Horrensiei. ţinură în/aţa 1ri11mvirilor.face cinsre sexului
femeiesc f„ .] "(trad. n.).
"' Mihaela Paraschiv, Femeia în Roma Amicei, Ed. Junimea, laşi, 1999, p. 129; sărbătorile dedicate matroanelor erau
Matronalia, Carmcntalia, sărbătoarea Bonei Dea.

8

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

pe11tru practicarea îndeletniciri/or femeieşti.). care este cu siguran!ă un epitet convenţional.pia.innocentissima. puritatea . unde viaţa culturală era mai puţin înfloritoare decât în Italia. Roma: „ Hic sita est Amymone Marei optima et pvlcherima lanifica pia pvdica frvgi et casta „ (Aici zace Amymone a lui Marcus. carissima. care a întreprins o analiză de ordin cantitativ şi semantic asupra epitetelor care apar în inscripţiile din Italia. modestia . Răspândirea idealului feminin stoic este atestată şi în provinciile de pe limes-ul dunărean.pulchra. a demonstrat că majoritatea epitetelor feminine nu sunt convenţionale 19 şi că adesea reprezintă calităţi şi virtuţi 20 reale : iubirea faţă de soţ . pudica.lanifica. iscusinţa la tors . practicarea îndeletnicirilor femeieşti. Bianca Comucci-Biscardi. în •. Astfel de femei sunt elogiate în inscripţiile funerare şi onorifice de către soţi. indulgentisssima. discreţia şi modestia. moderaţia gândurilor.. suii/ eu nefericita Prokla. chiar şi în Dacia sunt inscripţii funerare ale căror texte conţin epitete care exprimă virtuţi şi calităţi feminine 17 Ibidem. n. . prin care să câştige stima şi admiraţia contemporanilor.simplicitas. blândeţea . -.casta verecunda. ''' Ibidem: excep!ie face benemerenti. pro castitas femina. dar şi a artelor sub patronajul muzelor. castitatis magistra.reverentissima. castitatea . inteligenţă. a dus o viaţă plină de înţelepciune şi vir/l/te în toate privinţele şi a 11111rit în vârstă de -15 ani[ . provinciile învecinate şi Spania. în „Studi". În izvoarele epigrafice din Roma21 şi din provincii apar adesea personaje feminine a căror prezentare în text lasă să se întrevadă impunerea idealului feminin stoic în rândul populaţiei din Imperiul Roman. meşteră la tors. 8402. plmă de pudoare. În consecinţă. Idealul stoic reminin reflectat în inscriptiile din Dacia romană În prima jumătate a secolului al III-iea p.). femeile au fost detem1inate să-şi găsească împlinirea în mediul familial printr-o conduită exemplară. frumuseţea . "' Ibidem. care avea rolul unei instanţe morale care reglementa vestimentaţia şi protocolul „senatoarelor" 17 . pientissima. p. 9 http://tara-barsei. lnscriptiones Latinae Selectae (ILS). 38: „ Fiică a lui Mark os Petronios Melior şi a A iliei Armia lsidora. conventus matronarum este revalorizat sub influenţa împărăteselor siriene şi transformat de către Elagabal într-un mic senat (senaculum). Une inscription funeraire de Cyrene. discreţia vieţii mele. 67-68.amatissima. inteligenţa.rarae pudicissima. voioşie.trad. Un astfel de exemplu îl constituie epitaful Iuliei Prokla din Kyrene 22 . " H. în ordine. n. cea mai bună şi mai frumoasă. Occident şi Orient.. astfel. iubirea filială sau maternă . pulcherrima. drept calităţi feminine: frumuseţea. în care sunt menţionate. Le donne romane ne/le iscri=wni.fiica lor lipsită de noroc pe care părinţii mei. ascwr=â11d11-şi durerea.cimec.ro / www. Dessau. devotată cop11lor.Apud Catherme Dob1as-Lalou. Binecunoscută pentrufr11m11seţe. au aşe=at-o în acest mormânt" (trad.dulcissima. fidelitatea -fidelis. simplicissima. preocupată şi de lecţiile l11ate de la savantele A4u=e. naştere aleasă şi inţelepciune. Firenze. nelăsâ11d in urmă 11ici măcar 1111 singur copil în locuinţa părinţilor. " Bianca Comucci-Biscardi. firea veselă. Chr„ o dată cu relansarea ideii emancipării femeilor. obsequentissima. 1987. Revue des Etudes grecques··. cumpătată şi castă . ]. chibzuinţa -frux. copii şi rude cu epitete 18 care atestă difuzarea unor idealuri şi modele umane în rândurile clasei mijlocii din Imperiul Roman. 95. cumpătarea. respectul faţă de soţ .ro . pudoarea . 1982. p.

.ro . creaţiile poetice. "· IDRIIIS. " IDR III 2. având numeroase sensuri figurate: devotament conjugal. 424 (SARMIZEGETUSA). În cazul epitafurilor în versuri nu există problema stereotipiei textului funerar. Alexandru Stănescu de sorginte stoică.erunt) ann(os) („. 646. conitL'C carissima et pientissima et dignissima • coniux innocentissima • coniux pietate el castitate incomparabilis • coniux rarissima .cimec. iubire şi respect. Pietas este o virtute cardinală în aceste epitafuri. După benemerenti. 216 [J}mmatura quidem iu- venes for[tu)na peremit sed [pi}e[t}as [m}atris con- (didit) ossua rogis (. Femeile care pun aceste epitafuri în versuri sunt prea educate pentru a accepta o formulă de genul „Dis Manes . care înseamnă mai mult decât pietate. • integra . Pietas desemnează ansamblul virtuţilor şi normelor care menţin armonia conjugală şi familială. 141../emina incomparabilis2 (femeie care nu se poate compara). Unele dintre aceste epitete sunt mai curând epitete onorifice pentru defunctă. originale sau copiate. Lăsarea averii fiilor şi soţiei este o manifestare a pietăţii. femina stolata (care este aluzie la faptul că femeia se purta 24 ireproşabil. cea mai mare frecvenţă în inscripţii au epitetele care fac aluzie la pietas. i< IDR III 5. 5 26 patrona optima .ro / www. ?Aurelia Proc)ulla mater. ea este sugerată de exprimarea grijii faţă de memoria sau odihna eternă a soţului defunct sau a copiilor decedaţi.. lncripţiile funerare în versuri sunt atestări edificatoare în privinţa influenţei filosofiei stoice asupra unora dintre femeile educate din Dacia romană. 10 http://tara-barsei. de asemenea ridicarea unui monument funerar şi elogierea soţului sau copilului decedat reprezintă o manifestare exterioară a pietăţii. hic situs est". ele doresc să-şi prezinte soţul sau copiii într-un mod deosebit.515. . ca de exemplu: conizcc dignissima 23 . Majoritatea epitetelor din inscripţiile din Dacia le onorează pe femei în calitate de mame şi de soţii: • mater carissima (karissima) • mater pientissima • conilL'< ob principium castitatis (castitas) • coniux pientissima. dragoste maternă (dacă defuncta era mamă) şi iubire filială.) et Aur(el ius) Iul i (annus?fratr)es uix(it .semnifica integritatea morală şi fizică a femeii. " IDR III 2. dar pe deplin lămuritoare: IDR III 4. ca o matroană onorabilă).o soţie extraordinară. Pietas mai înseamnă şi participarea femeii la cultul casnic şi oferirea ofrandelor periodice Larilor şi Manilor. dar şi conilL'< pia sau coniux piissimae • conÎlL'< carissima. constituie într-o bună măsură expresia unor acte personale cu caracter subiectiv. Exemplele sunt relativ puţine.

p.. dar pietatea mamei a pus trupurile lor în morminte . . 2003. I O Ecce Geme/lina pietate duct a marito Struxi dolens digno sedem cum /iberis una Inter pampinea virgulta et gramina laeta Umbra super rami uirides ubi densa ministrant. 404. (foto Dumitru Tudor) D(is) M(anibus) Ael(io) lul(io) Iuliano. 17 Ana-Maria Sămărghiţan. este o femeie educată şi o mamă devotată copiilor ei şi memoriei acestora. Fără îndoială că Aurelia Proculla s-a îngrijit de depunerea rămăşiţelor pământeşti ale copiilor săi în morminte din iubire maternă. PUC. iubirea maternă având un caracter instinctiv. Oltenia Romană. dec(urioni). 2. Aurel ia Proculla nu este doar o mamă iubitoare. care îşi cinsteşte soţul. IV. Qui legis hos uersus. 2) în versuri . Bucureşti.ro . " IDR II 357. în Funeraria Dacoromana. cu epitaf în versuri.. apud Dumitru Tudor. Fig. şi Aurelius Iuli(anus? fraţi) a(u ?) trăit ani . ilrlteologiafunerară a Daciei romane. ? Aurel ia Proculla mamă. De aceeaşi pietate este pătrunsă şi Valeria Gemellina din Romula. dar faptul că femeia a ţinut să menţioneze că pietatea a fost cea care a determinat-o să facă acest lucru atestă influenţa filosofiei stoice asupra sa.. Cluj-Napoca. ed.. Valeira Ge- me/lina marito b(ene)m(erenti) p(osuit): 5 Coniugi pro meritis quondam karissimo coniunx Hanc Iuliano domumfelndofabricaui parennem Frigida qua membra possint requiescere morti Quattuor hic denos uixit sine culpa per annos Et sua perfimctus uidit cum gloria honores. 1978. 172.ro / www.. p. quaestoric(io) aedilic(io) col(oniae) Romul(ensis). Traducerea Ştefan Bezdechi. Mama care pune epitaf pe mormântul copiilor săi corespunde modelului feminin stoic. Idealul stoic feminin renectat în inscrip!iile din Dacia romană Traducere 27 : Destinul pătimaş a răpit înainte de vreme pe tineri. Aelius Iulius lulianus. opta leue terra. cu un epitaf funerar (fig. pietas înseamnă mult mai mult şi prin această virtute vrea Aurelia Proculla să rămână în memoria posterităţii. 11 http://tara-barsei. uiator..cimec. lv!ormântul de la Romu/a. pe care îl reproducem în latină şi în 28 29 traducere .

3351. Soţului vrednic mâhnită-i durai cu copiii lăcaşul Între tufişuri de viţă şi desfătătoare verdeaţă. membră a elitei urbane din Romula. prin portretul făcut soţului.ro . 12 http://tara-barsei.. X 3058. 430 (trad. fiind decurion şi magistrat. Urează-i. pentru meritele mele. în amintirea dragostei chiar şi după moarte (îmi) închină (acest monument). Textul funerar al Marcellinei este interesant pentru că atestă în mod clar dorinţa de a o prezenta pe Marcellina ca pe o soţie desăvârşită. pietas este virtutea care a animat-o în acţiunea de edificare a monumentului funerar al soţului. virtuţile cultivate îndeosebi de către adepţii stoicismului: chibzuinţa. dar se pot citi printre rândurile epitafului. ele nu apar în text. Menţionarea ideii de datorie civică. Unde stufoasele-i ramuri I-acopăr cu umbra lor deasă. Alexandru Stănescu Traducere: Zeilor Manes. M. Aceste virtuţi sunt necesare unei soţii. în cinste deplină Şi datoria-împlinindu-şi. astfel soţul este înainte de toate un bun cetăţean. Virtuţile Marcellinei sunt pietas. decurion. i-a pus (epitaful) Valeria Gemellina. p. de slavă şi rang avu parte. op. Trăit-a el ani patruzeci. Chr. Lui Aelius Iulianus. Valeria Gemellina. fost cvestor. şi vezi (trecătorule) pentru mine singurul meu soţ Aelius. 5159. Într-o inscripţie în versuri din Sarmizegetusa30 soţia este onorată pentru devotamentul său conjugal şi pentru dragostea pe care i-a purtat-o soţului. să-i fie ţărâna uşoară. Vezi B. se dovedeşte a fi deplin ataşată valorilor morale şi sociale promovate de filosofia stoică. Recele-i trup spre-a-şi putea odihni după moarte într-însa. drumeţ călător. această matroană educată. Scumpului soţ Iulian. 11 · Uniuira este un epitet care apare rcÎativ rar în inscripţiile din Imperiu. Cornucci-Biscardi. eu soaţa. 4885. soţului care a binemeritat. Traducere: Aceasta este cinstirea devotamentului conjugal. În încercarea de creionare a personalităţii defunctului său soţ. care şi-a îndeplinit datoria faţă de comunitate. A. 69 şi trimiterile acesteia la Corpus fnscriptionum Latinarum (CIL). mai ales de către stoici. pentru a lui vrednicie. pentru că ele sunt sugerate. de cinste cuvenită în urma unei vieţi puse în serviciul comunităţii atestă influenţa stoicismului pentru că ideea de a fi de folos comunităţii era promovată în secolele li -III p. pentru a fi o uniuira. cumpătarea. Şi iată că eu. cit. onestitatea şi comportamentul responsabil. căruia foarte dragă i-am fost eu Marcel lina. fost edil al coloniei Romula. D(is) M(anibus) I Hic pietatis honos I haec sunt pia dona I mariti cui multum 151 dilectafui ego Mar-I ce/lina pro merita I cernisque mihil solus conizcc I Aelius coqus post I I Ol obitum memor I amoris dicat. 31 1 ·" IDR III 2. sunt ofrandele pioase ale soţului. Valeria Gemellina laudă. Gemellina. Sămărohiţun). Gemellina se raportează la valorile filosofiei Porticului. Casa aceasta de veci i-am ridicat-o cu lacrimi. Astfel. castitas şi indulgentia.ro / www.cimec. de pietate pătrunsă.

sau prea demnă. care s-a achitat cu sârg de toate datoriile impuse de tradiţie şi a dat dovadă de demnitate în calitate de matrona. IDR III I. Aurelius Aquila decurion în Potaissa. Sossia Sabina a trăit 26 de ani. a împlinit în căsătorie 11 ani IO luni fără nici o ceartă. al cărei soţ menţionează în epitaf că a fost unicul ei bărbat. împreună cu cea cu care a trăit lară nici o ceartă timp de şapte ani. funcţionar la arhive. Traducere: Zeilor Manes. Traducerea îi apaf1ine lui I. care apare în două epigrafe ale unor locuitori din Dacia32 . soţiei care a bine meritat i-a tăcut (acest monument). Marcellina. d. D(is) M(anibus)I V(a/eriae?) Ursin(a)e T(iti)filiae con(iugi) in(comparabi/l) d(e)f(unctae) an(nis) I . 13 http://tara-barsei. 5 zile. face aluzie la caracterul tolerant al soţiei şi la o căsătorie serenă. iar (oraşul) Alexandria i-a dat o soţie cu care fără gâlcevi trăit-a ani treizeci iar de acum să piară frivola poveste a deşartelor lucruri şi să rămână doar faima fundată pe muncă şi fapte. Russu. negustor din provincia Dacia a pus (acest monument) celei care a binemeritat şi sieşi. Într-o inscripţie în versuri din Tibiscum este menţionată o soţie al cărei nume nu s-a păstrat. m. dar care este lăudată pentru faptul că a trăit într-o deplină armonie conjugală timp de treizeci de ani. Expresia sine ulla querella. Valeriei Ursina.. D(is) M(anibus) I Sossia Sabina I vixit ann(is) XXVI I efecit in mal trimonio annis XI I m(ensibus) X sine ul/a q 151 uerella Fuse I inus verna ab ins I trumentis tabularii co(n)iugi I b(ene) m(erenti) I fecit. incomparabilă cu alte femei.. prin acest epitet erau elogiate matroanele care nu au divorţat şi nici nu s-au recăsătorit după moartea soţului şi căruia i-au păstrat astfel o pioasă amintire. 174 quem Ni/atica ripa suu}m patriaque notauit ingenioque et Ale]xandria coniuge iunxit quacum ni/ questus trigint}a pertulit annos imaque /euis pereat uan]arumfabula rerum permaneat modo re c}ongestafama labarum Traducere 33 : . fără conflict~. ani 6 luni. Traducere: Zeilor Manes. decedată (la) . este de fapt femeia care a dus o viaţă de familie exemplară.. "11 IDR III 3. soţie de necomparat.ro / www. Fuscinus. incomparabilis se înscriu în aceeaşi sferă semantică: femeia preaiubită..cimec.. fiica lui Titus. Epitetele carissima. Idealul stoic feminin renectat în inscrip\iile din Dacia romană Epitetul uniuira se poate traduce prin sintagma „femeia unui singur bărbat". menţinând în timp armonia din interiorul grupului familial. V Aur(elius) Aquila decurio Patavisse(n)sis neg(otiator) ex pro(vincia) Dacia b(ene)m(erenti) I p(osuit) et sibi cum qua I uixit an(nis) VII sine ul/a quere//a. este prin urmare tot o uniuirafemina. 364 şi CIL III 2086 (Salonac): traducerile noastre. pe care-nălţatu-I-a Nilului mal şi a sa patrie şi prin talentul lui(?).I. rarrissima. dignissima.. sclav imperial.ro . VI. de respect şi iubire conjugală şi de iubire maternă (ca materfamilias).

soacra lui Ulpius Pulchcr. Termenul stalata desemnează calitatea de femeie romană membră a ordinului ecvestru şi soţie (matrana). Calpurnia şi altele. o onorează prin punerea unei inscripţii în care o prezintă contemporanilor şi posterităţii ca pe o matrana şi sacra care se distinge prin calităţi morale şi demnitate. soacra apare în cultura romană. era probabil destul de rară în epocă. dar şi în alte culturi din alte spaţii şi timpuri. Atât bărbaţii. pentru Plicia Var(ri) Capitonis. presupune un întreg convoi de virtuţi în perfectă concordanţă cu idealul feminin din epocă: castitas (castitate). Paris. modestă şi devotată soţului şi familiei. n. ci în calitate de soacră 34 a unui militar. Imaginea de soţii perfecte a acestor femei corespunde modelului colectiv de sorginte stoică. Cercetarea inscripţiilor latine din Dacia atestă faptul că mediul din această provincie nu era izolat. simplicitas (modestie). ia-ţi orice spera11ţă de înţelegere în casă.influenţa stoicismului în planul privat şi. Studiul de faţă a urmărit să descopere . virtuoasă. deoarece curentele filosofice şi religioase din epocă îşi fac simţită prezenţa şi aici. VI. Respectul conjugal atestă încă o virtute a acestor femei. suferind aceleaşi procese şi fenomene economice. 77: „ Dacă-ţi trăieşte soacra.prin cercetarea textelor dedicate femeilor . ca Arria. care se distinge prin practicarea vechilor virtuţi şi tradiţii romane. Sossia Sabina. fiind vehiculate de către funcţionari de rang înalt din administraţia imperială şi de armată. "' O altă inscriptie pusă unei soacre este !DR II 354. din respect şi încredere (absequium). ea î11şealli pă=itorii sau îi îmblân=eşte cu bacşişuri[ . pietas. prin urmare.. Absenţa unor conflicte conjugale se datorează calităţilor şi virtuţilor acestor femei. p.. sunt lăudate pentru faptul că nu au avut nici o dispută cu soţul în timpul căsătoriei. care distruge armonia conjugală prin subiectivitate şi pretenţii exagerate 35 . IDR 111/2. al care1 ginere. 127 [Vjaleriae/ L(uci) fil(iae) I Frontinae I stalatae 151 [T(itus) Ajur(eliu:. ca un personaj odios. 1923. Satire. fiind preţuită într-o inscripţie aşezată în for prin decret al decurionilor. Alexandru Stănescu În inscripţiile de mai sus cele trei femei.). cumpătată. fiecare putând fi onorată cu titlul de obsequentissima sau reverentissima. ]'· (trad. care. 14 http://tara-barsei. cât şi femeile din Dacia acţionează în conformitate cu valorile etice ale filosofiei Porticului şi ţin să rămână în memoria colectivă ca adepţi şi practicanţi ai virtuţilor stoice.cimec. Această imagine a soacrei. dar nu în calitate de soţie. indulgent ia (blândeţe) etc. pătrunderea valorilor sale în sfere din ce în ce mai intime ale societăţii. care. centurion în legiunea a VI-a Victrix.ro / www. care se poartă în mod exemplar cu ginerele. De toate aceste calităţi trebuie să fi dat dovadă şi Valeria Frontina.ro . aplanează orice tensiune ivită. 15 Vezi un pasaj din Juvenalis. la rândul ei. Titus Aurelius.) emeri I tus (centuria) leg(ianis) VI [V}ictric(is) Severi I anae sacrui I digniss(im)ae/101 l(aco) d(ato) [ d(ecreto)d(ecurionum)}. Ea-şi sfătuieşte fata să se bucure de jefuirea soţului rămas fără avere. Valeria Ursina şi anonima din Tibiscum. sociale şi spirituale ca şi restul Imperiului. Paulina. ea o învaţă să răspundă gemi/ şi cu abilitate la bileţelele amat1111/11i. care propunea un nou ideal uman: femeia educată. Valeria Frontina este o femeie din elita urbană a Sannizegetusei. reprezentat de femeile virtuoase şi devotate soţului. Imaginea relevată de monumentul Valeriei Frontina atestă influenţa filosofiei stoice.

126. 3 Iernile grele şi prelungite. În condiţiile unor ierni aspre şi lungi. alternând cu perioade cu precipitaţii excesive şi cu perioade de secetă prelungită. puneau în pericol viaţa oamenilor rămaşi izolaţi. la un frig continuu. umiditatea excesivă şi verile reci produceau pagube importante culturilor agricole. Silex. ca de altfel în toată emisfera nordică. 15 http://tara-barsei. 46 ani ploioşi (din care 19 cu inundaţii şi 14 cu grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (din care 17 secetoşi). pomilor fructiferi şi viţei de vie şi adesea făceau victime în rândul oamenilor şi animalelor. consumarea nutreţului înaintea apariţiei vegetaţiei de primăvară avea ca efect slăbirea şi chiar moartea multor animale. prin întreruperea comunicaţiilor. 257. scumpirea excesivă a cerealelor şi nutreţului. expuşi frigului şi animalelor sălbatice. p. Transilvania a cunoscut în secolul al XVIII-iea 17 ani cu ierni grele. 1986-1987. Zăpezile abundente. hrănindu-se cu înlocuitori de o valoare nutritivă scăzută. Paul Ccrnovodeanu. ' Toader Nicoară. Studii şi comunicări".cimec. 29 de ani cu recolte slabe şi 9 ani cu foamete parţială şi pe plan local. împiedica strânsul recoltei. Ibidem. adică dispariţia uneia din principalele resurse de hrană şi venituri ale ţăranilor. factorii de climă au avut o mare influenţă asupra recoltelor. asupra nivelului de trai şi chiar asupra existenţei unei părţi considerabile a locuitorilor. 1993. loc. Ţara Bârsei Ioan-George ANDRON CALAMITĂ'[I NATURALE ŞI EPIDEMII ÎN BRAŞOV ŞI ŢARA BÂRSEI IN SECOLELE AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA În Europa. Ibidem. cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. iar o iarnă târzie. 23. Ibidem. 256. reprezentau un factor de risc pentru sănătatea şi viaţa locuitorilor prin epuizarea prematură a rezervelor alimentare şi expunerea organismului. p. în condiţiile modeste de locuire ale celei mai mari părţi a populaţiei. 1 Ed. 6 ' Toader Nicoară.ro . furtunile urmate de inundaţii. a lipsei apei din sol cu excesul de umiditate. p. Satu Mare. (l. ruperile de nori. 257-258. secolul al XVIII-iea se situează la apogeul „micii ere glaciale". iar din punctul de vedere al recoltelor înregistrate în 87 de ani. 5 Seceta prelungită şi lipsa apei aveau ca urmare compromiterea recoltelor. O iarnă prematură. Aceleaşi efecte nefaste asupra semănăturilor şi nutreţurilor le avea şi alternanţa anilor secetoşi cu cei ploioşi. cit„ p. Paul Bmder. aceleaşi efecte le resimţeau animalele domestice. cu mari căderi de zăpadă şi geruri excesive. inclusiv a Transilvaniei. în „Satu Mare. vijeliile şi grindina. pe care mulţi nu îşi puteau permite să le cumpere. 250. Vll-Vlll. p. geroasă şi fără zăpadă avea efecte negative asupra recoltei următoare. 30 de ani cu recolte bune au alternat cu 20 de ani de recolte mediocre. care începea în octombrie. Cavaleni Apocal1psulw. caracterizată printr-un echilibru fragil între producţie şi consum • se baza în proporţie covârşitoare pe cele două 2 ramuri ale agriculturii. r·ariaţii climaterice şi mentalicăţi coleccive Îll secolul al XVf/1-lea şi începutul secolului al XIX-iea (1700-1830). Calamicăţile nawrale din trecutul României (până la 1899). încadrată de specialiştii climatologi în intervalul 1640-1850 şi caracterizată printr-un număr mare de ierni geroase şi prelungite. Bucureşti. astfel slăbit.' În condiţiile în care economia ţărilor europene. fără resurse de hrană.ro / www. 4 Ploile torenţiale.

p. În anul 1709. J1ga. I 702 a fost foarte ploios. Ep1dem1ile de cmmă dm Transi/vama în secolul al XI "III-iea (I 709-1795). în Povăţuitorii sănătăţii. melcilor. Bucureşti. prin Sighişoara. scarlatina. „cavaler al Apocalipsului". Ioan-George Andron Dereglările climatice aveau adesea ca efect înmulţirea excesivă a şoarecilor. 7 O alimentaţie insuficientă. Guvernul Transilvaniei cere Magistratului Braşovului să ia unele măsuri prin care să se evite aglomeraţiile de oameni. p. " Paul Cernovodeanu. Meridiane. accesul în oraş a fost permis numai pe Strada Lungă. vărsatul. uliţele suburbane au fost barate. Bucureşti. au secat fântânile şi râurile. din Ţara Românească şi Moldova. Bucureşti. Medicală. cit. Ed. 9 La 23 octombrie 171 O. să interzică ţinerea târgurilor şi trecerea oamenilor din ţinuturile „infectate" spre cele „sănătoase" . l-ll. p. Nicolae din Şchei s-a găsit următoarea consemnare: ' Paul Cernovodeanu. Măsuri carantinale în epidemia de ciumă de la 1709-17/0 din sudul Transilvaniei. anul 1700 a fost secetos. I. în care sunt tratate cauzele. 1972. până la Sibiu. sfaturi de urmat pentru evitarea contagiunii. ultima sa manifestare de amploare producându-se în 1720 la Marsilia. cit . 1 " Sebastian Pauschner. Între 4 şi 6 iulie 1699 au fost ploi abundente şi mari ruperi de nori.aduc ciuma la Gheorghieni. op.ro / www. şobolanilor. flagel care s-a atenuat în occident o dată cu secolul al XVIII-iea. 8 La sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea în Ţara Bârsei alternează ani ploioşi şi secetoşi. Swdii şi note. S-au luat măsuri foarte severe de control al 10 căilor de acces în district dinspre Sighişoara şi Făgăraş. semnele prevestitoare. iar vegetaţia şi culturile agricole s-au uscat. ' Ca1us T. Ed. Paul Binder. : Fernand Braudel. 11 Ţara Bârsei a fost ferită de acest val de epidemie.. Paul Binder. Ed. Medicală. apoi alţi doi de secetă cumplită. în Din istoria luplei antiepidemice i't1 România. inundaţiile alternând cu secetele. Bucureşti. simptomele. Pentru prevenirea extinderii epidemiei.unde se refugiaseră din pricina războiului curuţilor . tusea măgărească. câbla de 12 grâu ajungând să se vândă la Braşov cu 5 florini. 136. interzicându-se orice contact cu locuitorii altor ţinuturi. în I 704 a fost o secetă cumplită. cu efecte dezastruoase asupra culturilor şi proliferarea epizootiilor care decimau animalele domestice. dar care a rămas de temut în Europa răsăriteană. săracă în calorii şi vitamine. Încă din 1709 a fost interzisă vânzarea vinului. omizilor. Medicală. note şi documente.1984. 21-29. gripa. Creslomaţia educaţiei samtare în România. 87. Structurile cotidianului: posibilul ş1 imposibilu/. Siudii. 1976. Ed. Pe un Penticostar dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii Sf. 1985. p. gălbenarea şi nu în ultimul rând ciuma. care devenea vulnerabil la boli. În unnătorii ani capriciile climatice continuă. În verile anilor I 709 şi I 7 I Oau avut loc invazii de lăcuste venite de peste munţi. frigurile. op. Între 28 februarie şi 20 iunie 1714 nu au căzut deloc precipitaţii. voi. p. ca difteria. în Retrospecuve medicale. p.. iar în spatele barierelor s-au ridicat spânzurători ce avertizau asupra pedepsei pe care o putea atrage circulaţia pe căile nepermise. 71.cimec. febra tifoidă. punându-se paznici de drum în pădurile Apaţei şi Codlei. nişte ţigani reîntorşi din Moldova . Au urmat doi ani cu precipitaţii excesive. urmarea fiind scumpirea cerealelor. O mică îndrumare cum să se poarte.fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei. 11 Paul Bmder. Johann Bohm a fost numit la Braşov „predicator de ciumă" şi totodată s-a reeditat cartea lui Sebastian Pauschner apărută la Sibiu în 1530 sub titlul „O mică îndrumare cum să se poarte fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei". ducea la slăbirea organismului. precum şi indicaţii şi reţete de tratament. în anul 1717 nu a plouat aproape deloc. măsurile de carantină luate de conducerea Braşovului dovedindu-se eficiente. 16 http://tara-barsei. a unor insecte precum lăcustele şi cărăbuşii.ro . 24. descrierea bolii. 175. iar de aici a ajuns. iar anii 1705 şi 1706 au fost ploioşi.

Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei . 17 http://tara-barsei. Ciuma se instalase în Ţara Românească şi în Moldova încă din 1716. Dacă însă sunt două.ro / www. săcara de-al doil florinţi. şi la câmpie tiu[leu] de cucuruz zdrobiră în piio şi le măci[na]. 80. 12 decembrie 1718 şi 30 august 1719. de aduseră în Ţara Rumânească" 14 • După cum scria Braudel 15 : „O recoltă proastă. iar a treia fără. cât şi aici în oraş şi în cetate cele mai puţine fântâni erau cu apă. La I octombrie 1718 Magistratul Braşovului constituie un comitet administrativ numit „Directorium". I. iar generalul Tiege anunţase deja despre pericolul pătrunderii acesteia în Transilvania pe Etienne de Steinville. ar fi ars toată cetatea şi Şcheii" 13 • Seceta a continuat şi în primăvara şi vara anului 1718. că acolo crescu iarba toată iarna că n-au fost zăpadă. I. voi. p. medicul Johannes Albrich. nr. Pe fondul foametei generale datorate secetei cumplite. întărindu-se seceta spre primăvară. iarna fiind şi aceea făr zăpadă.. În vleat 1718 mai 28 fiind seceta mare foarte. Fân nu fu. doctorul Samuel Ktileseri 16 . iar în Ţara Turciască au fost grâu destul. de au ars mai toate satele Ţării Bârsei şi cetatea Braşovului în doao rânduri au ars tare şi rău. comandantul trupelor imperiale de la Sibiu. Muştea. a treia parte arzând au [trecut] focul la Blumăna împingându-l vântul din sus despre Şchei . D. A. foamea se instalează. grâul feadel [ferdela] I00 florinţi.. la 6 iulie 1717. p. doc. şi niciodată singură: mai devreme sau mai târziu. 1943-1946. Păduceale au măcinat şi lobodă de mâncare şi rădăcină de papură. mălaiu iar aşa. ciuma izbucneşte şi în Transilvania. Paul Binder. " Paul Binder. refugiat din oraş pe timpul epidemiei 18 • " Candid C. p. cit. Şi aici n-au fost iarnă grea. 1959-1961.. 17 Arhiva Magistracului Oraşului Braşov. Şi ajunseră bucatele la mare scumpeate pân la seacere. fu seacetă foarte mare„făntâni secară pe multe locuri. loc cit„ [J. Inventarul acrelor neînregisrrate (în continuare AM-IAN). p. 116. "' Fernand Braudel. l-11. op. ea deschide poarta epidemiilor". S„ voi. iar foamete fu şi acol[o]. la 21 decembrie 1717. preţurile cresc.Într-acest an [ 1717] despre toamnă foarte secetă mare s-au început. I 78. G. lnsemnări de demult. laşi. 55. treacă-meargă. cât cea mai multă parte a apelor şi a fântânilor de tot au pierit şi s-au secat. recolta de cereale fiind compromisă: „Cînd au înblat văleatu 1718. făcând mămă[ligă]. Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului.. spre primăvară foarte fiind secetă. 180:-181. de fag şi tăia iarna pădurii[ e] şi trecură şi în Ţara Rum[â]nească cu marha de ernară. început-au foc. ci tăiară cracuri cu frunză de stejar. nici de toamnă. cu toate măsurile de prevenire şi combatere a epidemiei. din care făceau parte Michael Fronius. 274-275. Şi sate la câmpie pentru apa să pustiiră şi bucate de primăvară nu fură mai nemic. cit. :: Ilie Corfus. l. care n-au mai fost şi s-au întărit seceta foarte. p. Braşov. 1975. care să conducă treburile oraşului în lipsa Magistratului 17 .ro . În Ţara Bârsi şi în Chizdovea Săcui. loc. Bucureşti. 186.. şi de au bătut vântu despre câmpu asupra cetăţii. 1-Jl. Simon Cristof şi Andreas Tartler. cuprinse în ordonanţele emise de către secretarul guberniului şi protomedicul Transilvaniei.cimec.

septemvrie 29. au ieşit. lară moarte prea mare n-au fost. ce i-au dus cioclii din jos despre Blumăna într-o başte şi acolo i-au îngropat.ro . iar de îngropat nu s-au îngropat la beserecă din ceas ce s-au priceput. şi tot aţâţându-să păn la septemvrie 27. de au mai eşit cine au vrut ca un ceas.ro / www.. Radu Tempea (1691-1742) relatează împrejurările în care molima a pătruns în Braşov. „Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului". cronicarul relatează împrejurările în care ciuma a pătruns. fost-au mers un sas din cetate măsari la scânduri într-acolo. şi într-acesta chip s-au întâmplat. detem1inată de secetă: . iar alţii goală o mânca". Deşchisu-s-au şi luni. de când şi cetatea s-au închis. numai ce scotea sacii cu bucate şi-i punea înaintea porţii şi să da îndărăt şi aşa mergea morarii de lua bucatele şi le măcina. că nemţii sta cu puşcile asupra unora şi altora să nu să amestece. iar deacă au văzut oamenii că nu e ploaie să să poată face bucatele de primăvară. trei sate de ciumă. au dat veste şi trimiţând domnii.cimec. Aceste au fost în cetate. şi viind acasă numaidecât au murit. ei tot o acoperea şi să tăgăduia. s-au sfătuit să iasă din cetate. până ce au ciumat şi o sască a cantorului în curtea beserecei saşilor.. până nu s-au ostoit. doauă. dară nu ieşia nici întra nimini. şi septemvrie 28. în condiţiile scumpirii deosebite a cerealelor.. Iară porţile tot [nu] s-au deşchis. au murit [ . duminecă. Dintr-această zi s-au oprit şi de-a merge saşii la beserecă şi de a trage clopotele după obiceai. numai ce bătea de 3 ori clopotul cel mare.Într-această vară au fost multă secetă. de unde s-a răspândit şi în suburbii: „ . şi unii avea şi câte puţin mălai de mesteca. Se pare că la proliferarea molimei a contribuit complicitatea familiei unui decedat (care manifestase semne suspecte de ciumă) cu bărbierii oraşului.. Deci. Deci nesimţindu-să de acea boală. îndată cum au priceput. turta la ghenarie 8 s-au dat cu opt bani. s-au închis cetatea. şi mălaiul tot ca grâul. şi dintr-acela s-au umplut rudele şi au început a muri unul astăzi altul mâi11e şi deşi cunoştea ce boală e. ]. cât primăvara era grâul cu doi florini găleata. Ioan-George Andron În. şi de două sau trei ori în săptămână să deşchidea". numai doi-trei de zi şi cinci-şase şi unu. mers-au rudele şi l-au îngrijit de s-au îngropat cum le era obiciaiu. l-au închis să nu iasă. s-au vândut găleata cu şase florini şi bani 60.să 18 http://tara-barsei. s-a răspândit şi s-a manifestat în Şchei. Într-un stil sobru.sau mai degrabă temători ... cu o aparentă detaşare. mai întâi în Cetate. ] sărăcimea mânca turtă de in de la pi oa de ulei.. Acela. luna Iulie 25 s-au început a muri de ciumă în Braşov. În continuare. Radu Tempea scrie despre foametea care a afectat Braşovul şi Ţara Bârsei în vara anului 1718. chemaţi de vecini vigilenţi . că murind în Săcui înlăuntru în vro doauă. şi când le ducea aşijdere făcea. iar la septemvrie s-au suit la cinci florini iar de la septemvrie. pân la septemvrie 1. pân la iulie s-au suit găleata de grâu la trei florini. lipsit de orice efect dramatic. de câte trei ori în zi. aşijderea deci unde s-au mai priceput i-au închis. îngrijindu-să domnii. ce vorovea de departe cine ce avea cu cineva. Într-această vreme de la noiemvrie păn la [ .

pin postul Crăciunului s-au suit. patru ani. care nu s-au ivit. Deci au poruncit aici la Şchiei cum să caute să puie oameni ciocli. cu preoţi. dară au murit copiii mai mulţi. Şi pân la noiemvrie 1O. dintr-acela încă să vor ciuma şi alţii. de tot au murit unul de zi. a fost mai puternică pentru membrii familiei decedatului. tăr vreo cincisprăzece de toţi. Iar septemvrie 1718 au murit pe Tocile vr-o trei-patru. ce au murit şi acolo. până ce au dat de ştire şi/au trimis domnii bărbieri să vază de e ciumată au ba. 1718. să fie luat oarece bani. cincisprăzece pe zi. cine încătrăo va putea până nu să închide vremea.. au ales să-i mituiască pe bărbierii care au declarat cazul ca nefiind suspect. că începuse în Braşovechi a muri şi în Blumâna.ro / www. Pân s-au ostoit vor fi murit şasăsprăzece mii în tot Braşovul. Iară când au fost septemvrie 16. Deci. pân la ghenarie. tot pe unde au putut i-au îngropat. Apoi 19 http://tara-barsei. iar înmormântarea s-a tăcut „cum să cade. ce n-au prea murit într-acea parte de oraş. şi-ntr-aceia s-au încins colea.cimec. carii temându-să. doi slujind'": „Iară în Şchiai s-au început ciuma într-acesta chip: avgust 3 au murit în Ciocrac Mihai zet şahanului Radului. şi simţind puţin. de toţi au murit[ . care. că cei mari mai mulţi s-au întors. cu puţintei de pe Cacova. şi aşa au zis. auzind vecinii aşa. că zicea că de vor scoate vrun om mort de ciumă şi peste trei. Deci. socotind cine l-au scăldat că sânt nişte gâlci alte. 81. n-au cutezat vecinii să untre. aorea cinci. i-au îngropat acolo pe unde au putut noaptea pe ascuns. carii. că deaca s-au mai înglotat moartea. le-au zis să afle o grădină în care să-i îngroape. care cum în urmă s-au spus. din care tocma la septemvrie I I au murit tot într-acea casă o tămeie streină. pân la ghenarie I pân la şapte. ce tot ieşea. Apoi.. Şi într-această ciumă s-au cheltuit de la sfânta beserecă mai mult de florini o mie cu cioclii. până la ghenarie I. doi slujind. opt de zi. cum tot omul să auză şi să ştie.. neştiind ei. Numai această poruncă nu o prea ţinea.ro . tânjind oamenii căci nu lasă să-i îngroape la besearecă la locurile lor. dat-au de la sfat poruncă. adânc înrădăcinate în mentalitatea vremii. ci unde vrea muri îi oprea să nu iasă din casă sau din curte cei rămaşi. Şi murea în postul Crăciunului când şi când câte doi. Motivaţia păstrării şi respectării tradiţiilor creştineşti de înmormântare. Iar dinaintea Crăciunului s-au început pe Tocile omor foarte tare. că le-au dat voie tuturor să meargă. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei constate dacă moartea acestuia se datorase sau nu ciumei. câte zece. s-au mai pus şi alţi doi şi cu scânduri şi cuie şi săpi ce au tribuit şi cu o sumă de bucate ce s-au împărţit săracilor pe ascuns. iar alt nimini să nu să afle din rude acolo. în pofida pericolului la care se expuneau ei înşişi şi întreaga comunitate. până după Bobotează. zicând că nici domnii nu pot îngădui să să îngroape la locurile lor şi pentru nemţi. dar noaptea mai cu samă să ducea cei ce putea unde avea treabă. carii lua de lună şapte florini unul. trei şi să rânduise cu porunca sfatului patru ciocli de aici din Şchei de la octomvrie I. şase. la fevruarie I. de multă supărare şi rugăminte au îngăduit domnii de au închis locul de la Slon în sus spre Ciocrac şi acolo să îngropa. să zică că nu e de ciumă. ]. au intrat şi o au grijit şi s-au îngropat cum să cade cu preoţi. să meargă numai ei să-l îngroape în curtea sau în grădina unde va muri. unde s-ar simţi că au murit. colea. Deci dintr-aceia iar s-au umplut vro câţiva.

92-96. 1719. au venit şi l-au îngropat după obiceiu. şi în postul cel mare mânca creştinii sânge de vită cu tărâţe şi mânca rânsă. nu să umplea ca întâi. de la iulie 25. fără lovea clopotul cel mare de câte trei ori în zi. pe la agust. Într-această ciumă au murit şi popa Ion Cărăuş. Şi deaca s-au ostoit ciuma au umblat cioclii prin toate casele de au scos paturi. iar în cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi patrusprăzece mii. treizeci şi mai bine de zi. în Blumâna. zet ego. 20 http://tara-barsei. iară rudele neştiind pricina morţii lui. La începutul aceştii ciume. iar deaca au început a să ostoi. şi mai în unnă au murit şi Staicu dascălul. 1719. sin diaconul Tudor. atunci şi în Cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi să întărise omorul. încât sărăcimea mânca turte de uleiu şi " Radu Tempea. foarte curând să umplea oamenii unii de la alţii. perini şi alte boarfe în care zăcuse ciumaţii şi le strângea la un loc şi le ardea" 19 • Despre această epidemie. Editura pentru literatură. Au fost ciumă la Braşov. straie. Deci încingâ[n]du-se mai tare. Într-acest an au murit de ciumă în toate satele Ţărei Bârsei şi în toată Ţara Muntenească şi în Moldova şi mai în toată Evropa. Într-această ciumă poruncise domnii de osebise case în care strângea pe cei betegi. După Paşti iar s-au întărit ciuma de murea de zi zece. în cronica sa dedicată istoriei bisericii Sf. că cine şi ciuma să întorcea şi pân la septemvrie IOs-au ostoit ciuma de aici. dară tot au acoperit până ce au murit în curtea bisericii lor o Sască [săsoaică] a cantorului lor. în cetate. cât au venit acasă au murit.ro / www. în Braşovechi. Şi la Crăciun s-au deşchis şi drumurile şi au început oamenii cei fugiţi a să aduna. iunie 18. Şi prin postul cel mare începu şi foametea a să întări şi pe după Paşti. Fost-au foarte foamete pă această vreme. mălaiu tot aşa. la 28 [indescifrabil] s-au închis cetatea. cât să spărease oamenii că nu va mai rămânea nimini.ro . care s-au început dintr-un măsariu [tâmplar] Sas. Iar în postul Sânpietriului s-au încins a muri câte douăzecişicinci. Într-acest an s-au făcut bucatele bune şi s-au ieftinit de au venit la trei florini după secere. şase pe zi. de murea cinci. în Şchei. care s-au ştiut. şi atât să făcuse oamenii negri ca tăciunii şi mieuna ca pisicii. însă deşi cumva au cunoscut Saşii boala. 25. nici să tragă clopotele. Bucureşti. cincisprăzece pân la Rusalii. După aceea. Iulie. la fânuri şi la secere şi rin munţi. turta de ulei bani zece. atuncea au început a închide casele care să primejduia până la I-ma septemvrie. şi au închis şi biserica ca să nu mai meargă Saşii la biserică. Nicolae din Şchei. 1969. de-i ducea acolo cu sila dărăbanţii.cimec. preotul Nicolae Grid (?-1815) a consemnat următoarele: „ 1718. p. pân când au început a să ostoi. până cătră Paşti. s-au mai încetat moartea. Ioan-George Andron s-au mai potolit. care ducându-se să aducă scânduri de la un sat din Haromseghiu [Trei Scaune] unde era ciumă. Istoria sfintei besereci a Şclreilor Braşovului (ediţie îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot). trei mii. că era găleata de grâu florini opt. numai oamenii murea pe la câmp. Şi cei morţi de această ciumă din Şchei s-au găsit. aprilie 25.

23 Surprinzătoare sunt aserţiunile doctorului Albrich despre efectele tratamentelor medicale asupra bolii. 21 Klaus Fabritius. „peteşii roşii sau negre" etc. sete nepotolită. buboaie. o stare continuă de veghe agitată. 4. „virusul contagios" îi atacă mai repede şi mai uşor pe copii şi pe tineri. a fost întocmită la ordinul Guberniului Transilvaniei de la Sibiu. suburbii şi Ţara Bârsei în anul 1718 şi 1719". note şi documente. 21 http://tara-barsei. Ţara Bârsei·'. „dambla" (apoplexie. p. virusul molipsea oameni feluriţi.cimec. Albrich face observaţii interesante privind vulnerabilitatea la ciumă a diferitelor categorii de subiecţi. A fbrich şi ciuma de la Braşov di111718-17 I 9. după care a urmat perioada de regres. şi în ţara rumânească. fără deosebire de vârstă sau de persoană. Însă din Şcheiu s-au găsit 3000 morţ. paralizie) şi „vărsat de vânt" (variolă). Medicală. Studii. în . Albrich notează că. sex. Ba mai mult. p. intitulată „Scurt raport istoric despre epidemia p~stilenţială care a bântuit în Braşov.J. crampe stomacale. 21 De la începutul raportului. an III. p. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei coji de pită.au fost atinşi de boală o singură dată. „dropică" (hidropizie). Blumăna şi Braşovulvechi 14000. Unii oameni . 63. cât şi pe oamenii săraci. la scânduri şi cuie pentru coşciuge şi la bucate care s-au împărţit pă taină fără de a şti Saşii. 345-346. Unii oameni nu au fost atacaţi de ciumă. iar în Cetate.. afirmând că „dacă-i pun în cumpănă pe cei care şi-au redobândit sănătatea lor de '" Apud Ion Muştea. stare materială şi chiar temperament. s-au produs şi decesuri cauzate de alte boli. Albrich îşi recunoaşte cu onestitate ignoranţa în ceea ce priveşte originea. frisoane. deşi mamele lor au murit. în această perioadă ( 1718-1719). 1984. Braşov. 68. 22 În sfârşit. vomă sau senzaţie de vomă. Într-acest an în toate satele ţării Bârsii au fost omor de ciumă. pe cei cu temperament sanguin sau flegmatic sau cu ambele aceste temperamente. anxietate. bazat pe observaţiile sale directe asupra bolnavilor ca martor ocular. p. somnolenţă permanentă sau dimpotrivă. Într-această ciumă s-au cheltuit din Cassa Bisericii la ciocli. în afară de cei morţi de ciumă. După o prezentare a simptomelor care se manifestau la cei mai mulţi infestaţi (febră. „carbunculi". şi era turta de uleiu cu 8 bani. Ciuma a atins punctul culminant în luna august a anului I 719. spasme. " Ibidem. Ed. deşi îi îngrijeau pe cei bolnavi.ro . au fost cazuri ale câtorva copii care au supt la sânul mamelor atinse de ciumă şi au rămas în viaţă. astenie. s-au ostoit ciuma. 10. urmate la scurt timp de deces. La 1719. membru al „Directorium-ului" instituit de Magistrat pe timpul epidemiei. . pe criterii de vârstă. Una dintre ele. în faza de început a molimei. sexul feminin. cât şi pe baza relatărilor pertinente ale chirurgilor. Johann Albrich. iară găleata de grâu cu 8 florinţi.. „Stadt-Physicus" al oraşului Braşov. nr.ro / www. doctor în medicină la Leyda şi ulterior membru al Academiei Imperiale Leopoldine a Naturaliştilor. în Apărarea sănătăţii ieri şi a=i. şi în Moldova şi mai în toată Evropa" 20 . Septemvrie. ca director şi sanitar. " Ibidem. 66. Însemnările „ popii Nicolae Grid despre Şeile ii de altădată şi biserica lor. El a constatat că. locuiau în aceeaşi casă sau petreceau un timp îndelungat în aceeaşi cameră cu bolnavii. în care boala s-a manifestat mai ales prin febre intermitente. Bucureşti. natura şi efectele „virusului".).şi aceştia au fost cei mai mulţi . 1931. iar alţii de două şi chiar de trei ori. Atunci când dobândea o virulenţă mai mare. I OOO de florinţi. şi au început a se aduna oamenii de pe unde erau fugiţi. a redactat trei lucrări referitoare la ciuma din Braşov. ca „oftică" (tuberculoză pulmonară). şi la 25 Dechemvrie s-au deschis bisericile şi drumurile.

675 Stupini 28 23 17 98 166 Dârste 12 10 9 I 51 82 Oraş Braşov 571 681 1. lăcuste şi epizootie 24 Ibidem. 783 în suburbii. omizi şi recoltă proastă în 1735. fiind de 36% faţă de 64%. pe tineri şi pe oamenii săraci. Cronicarul Radu Tempea consemna 3. p. faţă de 61 % în suburbii. 25 Potrivit unui document înaintat în ianuarie 1720 guvernului Transilvaniei26 . Braşov.979. 177. 22 http://tara-barsei.250 în cetate şi 2. Comparând numărul morţilor din cetate cu cel din suburbii. printr-o izolare mai eficientă a populaţiei din cetate. Ioan-George Andron mai-nainte nerecurgând la nici un fel de medicament. în cetate proporţia decedaţilor aparţinând acestei categorii de vârstă. 69. După ciuma din anii 1717-1719. cu cei care şi-au dat toată osteneala pentru a găsi un remediu. 96.008 976 2. sexe şi categorii de vârstă. 21 Paul Binder. cit. în Transilvania a continuat alternanţa anilor secetoşi (1721..cimec. p.373 Suburbii 303 388 1. În descrierea ciumei din Braşov. op. iar la tineri şi copii raportul este de 29% tineri şi copii decedaţi în cetate faţă de 71 % tineri şi copii decedaţi în suburbii. 1728.340 de morţi în cele 13 aşezări libere şi 6. în oraş şi district numărul morţilor a atins cifra de 15..088 de persoane. "' D. cifrele variază între 17. ci doar cu ajutorul naturii binevoitoare. Fond Primăria Braşov. În Ţara Bârsei au fost inundaţii în 1730. seria Recensământul populatiei din Braşov şi Ţara Bârsei. din care 1. 1732..546 de morţi în satele iobăgeşti. grindină şi epizootie în 1737. 1726. doctorul Johann Albrich includea în categoria celor mai vulnerabili pe copii. prin rezistenţa mai scăzută a populaţiei tinere şi a copiilor în faţa bolii. 1736) şi ani cu foamete ( 1727. experienţa arată că primii au fost mult mai 24 mulţi" • Despre numărul victimelor ciumei din 1718-1719 în Braşov şi Ţara Bârsei. "' Paul Binder. I. tocmai în suburbii locuia în cea mai mare parte atât sărăcimea oraşului. iar în suburbii de 26% faţă de 74%. secetă unnată de o toamnă cu ploi prelungite în 1733. la adulţi constatăm raportul de 39% morţi în cetate.093 de persoane.J. 1734.000 de morţi în Şchei şi 14. Aşadar. op. numărul morţilor se prezintă astfel2 : 9 capi de familie TOTAL bărbaţi femei tineri copii Cetate 228 260 400 485 1. p. p. 178. cit. 1733. secetă şi invazie de şoareci şi melci care au distrus recoltele în 1732. iar pe de altă parte. pe cartiere.439 şi 18. loc. p.A.610 4. Or. acelaşi document înregistrează 5. În districtul Braşov. f. cit. Blumăna şi Braşovechi 27 . pach. 28. 1730. 1733) cu ani excesiv de ploioşi (1729.296 Se constată că ciuma a afectat într-o măsură mai mică populaţia adultă decât cea juvenilă. loc.434 1.ro / www. " Apud Ion Muşlea. cât şi populaţia tânără. Aceste constatări îşi au explicaţia.N. ploi torenţiale în 1734.000 în cetate. 1740). cit. pe de o parte. în intervalul octombrie 1718-decembrie 1719 în oraşul Braşov au murit de ciumă 4. 27 Radu Tempea. 346..ro . 1735. cifre preluate şi de Nicolae Grid 28 • Pentru oraşul Braşov.

sărăcia şi mizeria în care zăceau supuşii împărăteşti al căror principal mijloc de trai era comerţul cu Ţara Românească. 1899. 17. p. toate acestea au distrus populaţia încât de abia va putea face faţă achitării quantum-ului de contribuţie împărătească" 33 . numai cât n-au fost sânge. Când au îmblat văleatu 1740 au nins în septemvrie în 18 zile şi au stătut 2 zile zăpada. cit. şi strângându-o în păhară au fost roşie. câbla de grâu ajungând în Ţara Bârsei în anul 1740 la 7-8 florini. 87. . . şi de aici s-au dus la ţara Ardealului şi la Ţara Ungurească. pentru ale noastre păcate. aici în Braşov în Şchei şi în cetate pe câteva case au ploat ploae roşie cum ar fi sânge. căci acolo s-au îngropat toamna. Paul Binder. Magistratul arăta că „treapădul provocat de armată. mai ales la scaunul Sebeşului. loc. epidemia de ciumă care a bântuit. . După doi ani deosebit de ploioşi. în luna lui maiu a treia zi au ninsu şi la dealuri s-au prinsu şi viile n-au fost înfrunzite.'. 11 1 AM-IAN. nr. pentru ca în lunile iunie şi iulie preţul să crească din nou până la 5-6 florini.lbrdem. 'J6. S-au fost îngropat şi 1 " Toader Nicoară. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în 1739. p. op. cit. de invazii succesive de lăcuste. op.ro / www. doc.cimec. Sterie Stin~he. de care milostivul Dumnezău cu mare mila sa să ne apere şi să ne păzescă" 32 . 251-252. au fost un viscol prea mare" 3 ~. p. anul 1740 cunoaşte şi o iarnă neobişnuit de grea: „Când au îmblat văleatu 1740 o au căzut zăpada în toate ţări foarte mare ş-au perit oi şi altă marhă şi holdele. şi la multe locuri multă pagubă au tăcutu.ro . 3° Cronicarul Radu Tempea consemna la 6 ianuarie 173 I că „într-această zi au fost cald ca vara cât mulţi din copii era cu cămăşile" 31 . 23 http://tara-barsei. Aceasta socotim că iaste semn unii vărsări de sânge pre locurile aceste. care au provocat mari daune culturilor agricole.\fanuscnpr de la Radu Tempea. 152. Şi tot într-acest an. iar la 17 aprilie a aceluiaşi an: „În Sâmbăta paştilor la 2 ceasuri după ce s-au tăcut zio. p. Braşov. Să ştie că în leat 7248 [ 1740) fevr. lată ce consemna Dimitrie Eustatievici: „La anul 1746. 695. efectele acesteia s-au răsfrânt şi asupra Braşovului. Şi a 2 zi de Sin Giorgi au nins şi au stătut zăpada pân a treia zi. scăzând în luna mai a anului 1741 la 3 florini. p. Paul Cernovodeanu. 35 Deceniul al cincilea al secolului al XVIII-iea a fost marcat în toate cele trei ţări româneşti. august 1. "' 15 Ilie Corfus. pe fondul unor veri secetoase. Istoria bisericii Şcheilor Braşovului. 141. la aciastă zi au venitu lăcuste multe de la ţara Romănească şi ţara Moldovii aici la Ţara Bârsii. În scrisoarea din 13 ianuarie 1738 adresată comişarului suprem de război.. p.. iară asemine. cit. care acum nu se mai putea face. I. Recoltele slabe au dus la scumpirea hranei. Deşi Ţara Bârsei nu a fost afectată direct de ciuma care s-a manifestat în Banat şi în Transilvania în timpul războiului austro-turc dintre anii 1737 şi 1740. 117..

pe 5 februarie 1756 s-a permis populaţiei din Trei Scaune să intre în Braşov. Stan !naşul. proaspăt doctor în medicină la Viena. Dar. 347. S1udii. p 339. Cronicari români despre saşi. 252. 85. Servitorul acelui negustor s-a întors în Ţara Românească însoţit de un oficiant al carantinei de la Timiş.care s-au dovedit ulterior eronate . Ţara Bârsei a fost afectată câţiva ani la rând ( 1744.4/1e und Neue Kronsrad1 (ediţia Oscar Metzel). p. 1980..a sosit la Timiş însoţit de alţi trei negustori. unde a şi murit. în urma veştilor . cu toate că circulau ştiri despre " Apud Adolf Armbrusler. ca şi împrejurimile sale. atât de dense. care erau cu tum1ele lor în drum spre Şcheii Braşovului.ro / www. înainte de a muri de ciumă. apărută la Viena în 1766. iar în 20 şi 23 august alte roiuri. Ciuma doclorului Adam Chenol. care au distrus culturile de vară. Ed. "' Arnold Huttmann. În 1747 Braşovul. pasul Timişului fiind închis. manifestările şi tratamentul bolii. loc. În lucrarea sa „Tractus de peste". cil. Anume. dar pagubă n-au făcut. 'J Paul Bmder. în octombrie 1755. foc. Chenot relatează cu un plus de detalii împrejurările pătrunderii ciumei la Braşov. şi iarăş la anul în zioa de Ispas sau deschis" 41 • Autorităţile iau măsuri de prevenire împotriva proliferării epidemiei în Ţara Bârsei. 1984. p. unde au murit subit. iar satele săcelene Baciu. transmiţând ciuma prietenilor şi rudelor. negustorul . 17 Georg Michael Gottlieb von 1-Ierrmann. băiatul şi oficiantul i-au luat hainele şi caii şi s-au întors la familiile lor pe care le-au contaminat. anii succesivi marcaţi de secetă. 1748) de epizootii 38 care au redus numărul de animale. loc. Medicală. unde locuiau. Ed.care nu era grec. fiind luat în căruţă de un băiat din Săcele. Popa Nicolae Grid consemna că la 26 octombrie 1755 „sau început ciuma la Braşov şi la Ispas adecă zioa de înălţarea lui Hristos sau închis Cetatea. 1745. 185.. precum şi judeţul Trei Scaune. După ce servitorul a murit pe drum şi a fost îngropat la Sinaia. un negustor grec a adus ciuma la contumacia de la Timiş. unde s-au semnalat mai multe cazuri suspecte. cit. p. Românii in cronica săsească.că situaţia s-a ameliorat. 110/e şi documenle. Ioan-George Andron aici. p. unde şi-au pus ouăle. Deoarece în Transilvania se semnalaseră îmbolnăviri suspecte de ciumă. Potrivit descrierii lui Herrmann preluată de Binder39 . Stiinţifică şi Enciclopedică.. s-a întâlnit cu ciobanul Stan Fulga şi cu ginerele acestuia. Nicoară. originar din părţile Mării Negre . Radu Andrei din Bucureşti. Das . care bântuia deja în Ţara Românească din 1754. Cernatu şi Satulung. cil. Dacoromano-Saxonica. venite dinspre Trei Scaune în noaptea de 13-14 august. au fost izolate la 7 decembrie 1755 printr-un cordon militar. Turcheş. Bucureşti. 1883-1887.cimec. p. Ocolind carantina de la Timiş. 37 Tot în această perioadă.ro . 396. împărăteasa Maria Terezia îl trimite în Principat pe Adam Chenot. Unul dintre aceştia. căci primăvara li sau străns oamenii cu merşteşug şi li-au omorăt" 36 . s-a întors spre Sinaia unde. "1 Toader. a fost afectat de valuri succesive şi compacte de lăcuste. încât au întunecat soarele. s-au adunat pe Valea Răcădăului şi pe hotarul oraşului dinspre Săcele. " Apud Ion Muşlea. 24 http://tara-barsei. la Dărste. slăbindu-i rezistenţa în faţa unei noi epidemii de ciumă. ci un armean pe nume Martin Gregorius. 1746. Sibiu. de invaziile de lăcuste şi de epizootii au avut ca urmare o subnutrire a celei mai mari părţi a populaţiei. iar pe 27 februarie s-a ridicat cordonul din jurul celor patru sate săcelene. cei doi ciobani s-au întors pe cărări ascunse la casele lor din 40 Şchei. pe lângă aspecte privind epidemiologia. 1-11. Bucureşti. în Aplirarea sănăiăţii ieri şi a:i. Din nou.

. pentru care Chenot cerea insistent inventar (constând în paturi. prinşi venind dinspre Dârste.. refugiindu-se în cetate şi chiar în Ţara Românească46 . pe alţi 12 puşcaşi i-a angajat cu câte 50 de denari pe săptămână ca să păzească. Adolf Armbrustcr. iar al treilea separa districtul de restul Ţării Bârsei. cit. 40 I. ţiganul Andrei. 47 Probabil că hotărârea din 26 mai de a retrage compania de soldaţi din Şchei în cetate s-a luat considerându-se suficiente aceste măsuri de pază pentru suburbie. care a apărut apoi la Sânpetru.. La 20 septembrie 1756 comisarul carantinei din 49 Şchei. Frantz. fân şi veselă). casele acestora sunt puse sub paza soldaţilor. 43 În ziua de 17 aprilie 1756 moare în Şchei soţia lui Nicula Golgoman. raporta Magistratului situaţia „prevaricatorilor" (contravenienţilor) cordonului militar care se aflau în arest: Stana Lupului. doc.. dar pe care senatul oraşului întârzia să îl asigure. cil„ p. Paul Binder. iar la 28 iunie în cetatea Braşovului. Arnold Huttmann. alta pentru suspecţi şi a treia pentru cei în curs de vindecare. op.. aceştia preluând la 19 mai conducerea acţiunilor sanitare în lazaretul din Şchei. iar la 26 aprilie toată valea unde se găseau aceste case este izolată. cir. Printr-o scrisoare adresată la 23 iunie " Arnold Hultmann. cil. Muşlea. nr. Ioan Cinzoiul şi Dumitru Creţoiu!. unde erau internaţi toţi cei infestaţi. iar chirurgul Klein a fost mutat în cartier pentru a vizita bolnavii şi morţii şi pentru a întocmi rapoarte regulate.ro / www. mai ales noaptea. 40 I. 84-85.. loc. 25 http://tara-barsei. 84. Astfel. măcelarul Teodor Catană şi tânărul Sandru Furnică. '" 51 AM-IAN. p. care era prevăzut cu trei secţii: una pentru contaminaţi. un locuitor din Şchei a trecut clandestin cordoanele şi a dus la Prejmer molima. Ofl. Şi totuşi. 42-43. "' Adolf Armbruster. însă situaţia financiară a oraşului era foarte precară. op. 45 Românii de vază au părăsit cartierul. cil. profitând de penuria de alimente. probabil în~intea instituirii cordonului dintre Şchei şi cetate. împreună cu soldaţii.cimec. care să patruleze de la 9 seara până dimineaţa. unde s-a înfiinţat un lazaret. îşi asumau un asemenea risc. I. p. . II. 87. 261.ro . p. 50 În lazaretul din Şchei. op. " Ibidem. loc. se internau zilnic noi bolnavi. cit„ p. Deoarece la câţiva vecini apar unele semne suspecte de ciumă. fiind transformate într-un lazaret pus sub conducerea chirurgului Klein. Preoţilor români din Şchei li s-a 42 interzis să facă vreo înmormântare înainte ca fizicul oraşului să examineze cadavrul. '" Paul Cernovodeanu. valahii Bucur Preda. p. Comunitatea românilor din Şchei se implică din proprie iniţiativă în această acţiune menită să limiteze proliferarea epidemiei. cil. p. 44 La 22 mai s-au format trei cordoane de izolare: unul separa cartierul Şchei de cetate. Paul Binder. p. loc.. p. casele închise pentru ciumă şi a mai angajat 8 paznici de noapte cu 50 de denari. care a fost lărgit prin includerea a încă două case evacuate. astfel încât molima a afectat îndeosebi populaţia de condiţie săracă. Guvernul şi Comisia sanitară de la Sibiu i-au trimis la Braşov pe doctorul Adam Chenot şi pe chirurgul Kurtz. Acesta nu a fost singurul caz de încălcare a cordonului din 48 moment ce aceia ce-l treceau. "41 Ibidem. " Candid C. 1338. erau porecliţi „Peteschen" (petece) de la bubele ce apăreau pe indivizii contaminaţi. apoi mor Nicula şi cei trei copii. Calamilă\i naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei apariţia unor buboane de ciumă la câţiva locuitori din Şchei. al doilea separa cetatea de cartierele Braşovechi şi Blumăna şi de district. 159. 185. protopopul Eustatie Grid a angajat pentru două săptămâni 20 de puşcaşi pe care-i plătea cu câte I florin renan pe săptămână ca să facă de pază în păduri contra tâlharilor. printre ei numărându-se desigur contrabandiştii care. În jurul a 18 case s-a delimitat un perimetru înconjurat de un gard păzit de soldaţi. 51 Cele solicitate de Chenot nu însemnau o cheltuială prea mare.

cu pedeapsa cu moartea. Se aplică pedeapsa cu moartea tuturor celor care contravin şi negustoresc cu persoane suspecte. la 10 decembrie 1756. 26 http://tara-barsei. 55 La 9 iulie 1756 Magistratul comunicase populaţiei oraşului.ro / www. primele simptome apărând în 23 iunie 1756. prevăzut cu 60 de paturi. iar bolnavii să fie obligatoriu duşi în lazaretul din Şchei. atât în lazaret. p. doc. 13 73. :~ Ibidem. I. 3. dar întâmpină mari greutăţi cu românii care „se împotriveau ordinelor" (nu mai era vorba de preţ. I i em. doc. deoarece în fiecare zi era hărţuit şi ocupat. 1368. 260. 90. cât şi în afara lui. în raportul acestuia către Magistrat din 6 noiembrie. nr. următoarele : 56 I. 2 9. 52 Comisarul Frantz s-a îngrijit încă din septembrie de aprovizionarea lazaretului cu lemne din pădure şi. pentru plata salariilor şi pentru executarea diferitelor dispoziţii. la două zile după ce vizitase douăsprezece case situate în diferite locuri din Şchei. Persoanele infectate de ciumă care ocolesc să se denunţe. iar hainele suspecţilor erau tratate 42 de zile prin spălare şi afumare. „ Arnold Huttmann. 4. să oprească execuţiile forţate militare şi să se repartizeze din fondul cameral sume pentru întreţinerea oamenilor săraci. cu toate că românii cereau pentru transportul lor un „preţ exagerat" 53 . fiind nevoit să-l întocmească noaptea. 1382. doc. Lucrătorii care cosesc şi strâng fânul pe livezile oraşului trebuie să prezinte la bariere atestatul eliberat de oficialităţi. care merg pe la alţii pe care-i infectează. 57 Cum populaţia evita să recunoască evidenţa ciumei. cerându-se locuitorilor să nu nege existenţa ciumei. confirmă că are lemnele necesare lazaretului. 5. nr. 87. Cernatu. 58 În luna noiembrie a scăzut numărul bolnavilor. p. Aflat în contact permanent cu bolnavii. 2. ci de ordin!) de a coborî lemnele din pădure • 54 Locuitorii din Şchei se pare că au fost în cele din urmă ajutaţi. 55 Ibidem. nr.ro . „ lbbiddem. Hainele şi obiectele casnice aparţinând bolnavilor erau arse. deoarece acelaşi comisar al carantinei cerea Magistratului. Se interzice. Baciu şi Dârste. 1336. sau care încearcă să încalce hotarele. astfel încât au putut fi îngrijiţi cu toţii în lazaret. a fost nevoie de un ordin imperial care să schimbe această atitudine. doctorul Chenot se îmbolnăveşte şi el. să meargă şi să se reîntoarcă în grup.cu toată situaţia disperată a locuitorilor din cauza lipsurilor şi a foametei care bântuiau . p. p. să fie împuşcaţi fără milă. nr. 267. nr.cimec. Ioan-George Andron Comisiei sanitare subdelegate. Ibidem. contactul complet cu satele Satulung. o amânare de o săptămână pentru întocmirea conspectului cerut cu privire la împărţirea cerealelor în Şcheii Braşovului. din înaltul ordin chesaro-crăiesc. doc. /oc. 268. 13 71. Se interzic preumblările pe jos sau călare prin oraş şi nimeni nu are dreptul de a trece barierele în suburbiile oraşului. doc. p.şi cere împărătesei să ajute din tezaurul ţării oraşul complet secătuit. Magistratul Braşovului arăta execuţiile forţate făcute de militari pentru încasarea contribuţiei . cir. Cei suspecţi de ciumă trebuiau să-şi evacueze casele într-un g· :: AM-IAN. dând bolii tot felul de nume evazive.

I. '" II ie Cor fus.. că au început a muri de ciumă la Zărneşti. comisia sanitară subdelegată din Braşov. noi de cătră Ghimbav şi cotleanii cu toate împrejurimile. op. Şi am scris eu popa Stan din Holbav. Şi în Holbav au muritu vro 42 cu toţii şi în Poiana Mărului 800 I00 [?] făr unul şi în Zărneşti vreo 9 sute. 59 Pe 20 noiembrie 1756. popa Stan din Holbav. op. 62 Doctorul Chenot a consemnat în raportul său că în perioada epidemiei locuiau în Şchei aproximativ 900 de familii. Şi ţineam eu. nr. Popa Stan din Holbav a făcut însemnări. din care aproape 700 erau familii de români cu mulţi copii. p. Şi era în anul dintâi la 1756. în această perioadă ei locuind în alte case. Şi au trimis fălceari prin satele cele ciumate. în Vîlcan. de nu ne lăsa să eşim din satu şi mai peream de lipsă.. Apoi ş-au făcutu crăiasa şi cu domnii milă de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avutu săracii mare noroc cu acealea. p.ro . pentru a fi curăţate şi dezinfectate. în zilele stabilite. la anul. Şi era case multe la Podul Bârsii. fiindu-le interzis contactul cu alţi oameni. iar cordonul din jurul Ţării Bârsei a fost ridicat la I septembrie. având în vedere că de 42 de zile nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă în oraş şi în cele două suburbii.532. ca să făcea tărgu acolo.cimec. ei nu trecea Bârsa. apoi de acolo în sus până în vârful muntelui. Şi era închise foarte tare satele ceaste ciumate. ''" A1\1-!AN. Şi într-o vreame era totu străji împrejurul Holbavului. Apoi ne-au slobozitu la Podul Bârsii la târgu. s-au şi mai întăritu. Paul Binder. schimburile comerciale cu exteriorul urmând să se facă numai la bariera de la Bartolomeu. apoi în Holbav. apoi în Poiana Mărului. Şi era un târgu ca Doamne fereşte. şi au fostu aşa din postul Sîntămării pân la Sânzeane. Calamităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei timp de 3 săptămâni. muriia şi vitele de boală. din care au ''' Ibidem. cit. Şi au pus străjile din Măgura Cotii încoace pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos până la morişoară. Era lăzăret în Cotlea. iar numărul persoanelor infectate a fost de 2. şi au murit toţi fălcearii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. ''' Paul Cernovodeanu. 1377. 269. 159. Şi când muriia în Holbav de ciumă. îl duce ~colo de îşi făcea lăzăretu în Cotlea. ca vai de noi. 60 Despre bolnavii din satele Ţării Bârsei şi lazaretul de la Codlea înfiinţat pentru aceştia. lazaretul de la Codlea. dar menţine cordonul în jurul oraşului. Apoi după aceaia.ro / www. 172-173. oraşul din cetate fiind deschis la I mai. ordonă redeschiderea şcolilor. la besearică de frica neamţilor şi mă găsea nemţii în besearecă şi nu-m zicea nimica. şi circa 200 de familii de saşi cu copii puţini. doc. cit. 27 http://tara-barsei. „ca să nu să uite despre" stricteţea cordonului care înconjura Ţara Bârsei. ca să nu să uite" 61 • Epidemia a încetat în primăvara anului 1757. Apoi ne-au slobozitu în hotar numai. Dar în Braşov mulţi fără samă tocma în Scheai. lipsurile îndurate de oameni din cauza izolării satelor. Pă cine îl prindea. Şcheii la 19 mai. ajutorul primit de la „crăiasă şi domni'' şi morţii de ciumă din diferite sate: „Precum să ştie de când au fostu ciumă aicea în Ţara Bârsii. p.

cit . 71 I. '"'7 Bogdan-Florin Popovici. din Ţara Românească. au fost vr-o opt zile la cămpu. 165. unele din ele trecând din Ţara Românească şi Moldova peste Munţii Carpaţi. p. Din iunie 1770 şi până la începutul anului 1771. 65 Deşi la 2 ianuarie 1770 împărăteasa Maria Terezia a emis o patentă ce reglementa noi măsuri privind condiţiile de trecere a frontierei la graniţa cu turcii. 130. în speţă Ţara Bârsei. 71 Titus N. op.. de a strămuta toţi aceşti locuitori în patru noi amplasamente. unde-şi ţineau vitele nu numai iarna dar uneori şi vara. '' Paul Cernovodeanu. din care au decedat 4. . 28 http://tara-barsei. Dimitrie Eustatievici scria 72 : „La anul 1780. p. M 5 Adolf Armbruster. ciuma s-a extins şi în ţinuturile secuieşti Trei Scaune şi Ciuc. Sigma.303. cit„ p. 129-130. mai adunate. '' Titus N. mânaţi de nevoia de a-şi procura cele necesare traiului. Emil Stoian. autorităţile i-au aprovizionat cu alimente în valoare de peste 1O. aceasta afectând îndeosebi satele „colibaşilor" din hotarul Branului. şi. însuşită chiar de guvernatorul Transilvaniei. cit„ p. Paul Bmder. grindine. Despre invazia de lăcuste asupra Braşovului din 1780. 48. 1972. au mersu oameni din Şchiai. 163..OOO de florini. şi.procentul de letalitate de 73% fiind deosebit de mare 69 . Ciuma din 1770-1771 În lwrarul Branulw. Bucureşti. 64 Aceasta a fost ultima mare epidemie de ciumă care a afectat sudul Transilvaniei. p. care s-au succedat în roiuri 71 . cit. 159. p. fiind vremi ploioase. Ioan-George Andron decedat I. Medicală.468 de morţi. fiind porunca de la domni.ro . iul. 4. Carantina Branului. Magistratul nu a acceptat proiectul. cil. s-a tăcut propunerea. puindu-să la ogoară. p. Braşov. unde a pătruns de peste munţi. Deoarece aceste sate erau foarte răsfirate şi greu de inspectat. n-au făcut multă pagubă. '·: fbidem. În restul oraşului au fost infectate 62 de persoane.'. p.. Haşdeu. Ed. Paul Cernovodeanu. loc.677. alţi cronicari ştiu de 1. 401. cit.144 sau 5.din care 789 de morţi au fost în 70 satele din hotarul Branului . inundaţii). Paul Binder. în districtul Braşov au murit 1. dar. Studii şi note. Satele colibaşilor au fost izolate printr-un cordon situat mai sus de cetatea Bran 67 (unde funcţiona carantina pentru străini). în Din istoria luptei antiepidemice in România.ro / www. Ţările Române au cunoscut. din care au decedat 51. unnătoarele epidemii având un efect mai atenuat datorită eficienţei măsurilor de carantină ce au fost luate la propunerea doctorului Adam Chenot. fiind voia lui O-zeu. carantina pentru persoane.. de unde vor aduce şi răspândi ciuma. op. În intervalul 1778-1782. 63 Potrivit unor însemnări de cronică. 2002. 68 În afara ţinutului Branului. op. neputând să zboare. la aciastă zi au venitu lăcuste multe foarte de la Ţara Rumănească aici. numai în primăvara anului 1756 au murit de ciumă în Şchei I. Ed. 711 români.645 de persoane . Ţara Bârsei a cunoscut din nou flagelul ciumei în anii 1770-1771. şi câteva invazii pustiitoare de lăcuste. iar pentru numărul morţilor în Ţara Bârsei se avansează cifre contradictorii: 2. ~. afectând şi Transilvania.. pe lângă obişnuitele fenomene climatice extreme (secete. p.. prevăzând că acei colibaşi nu-l vor accepta şi se vor duce în Ţara Românească. Paul Cernovodeanu. iar în întregul district numărul total al persoanelor infectate a fost de 6. 13. 128-129. văzând ''' Arnold Huttmann. Paul Binder.cimec. din Braşovul Vechi şi din Blumăna casă le izgonească şi. p. vite 66 şi mărfuri fiind obligatorie pentru o perioadă cuprinsă între 21 şi 42 de zile . " Apud Adolf Armbruster. iar pentru a preîntâmpina trecerea colibaşilor prin cordon. OfJ. din cetate. cit. 396. op.051. la cămpul Braşovului.044. loc.considera1ii istorice. ierni grele. 90. Haşdeu.

20 Iulie. care toate îndată sau închis". op. '' Ibidem. cit. . p. şi împărţind haine şicolaci la pomană. 1515-1519.cimec. 7 . După aceaia. 270-271. în afară de paşaport. care a trimis la faţa locului pe protomedicul Michael Gottlieb Neustădter şi chiar pe guvernatorul Transilvaniei. doc. op. Constatându-se câteva cazuri izolate de ciumă la pasul Timiş. iar la I O octombrie 1795 71 74 Apud Ion Muşlea. la 26 septembrie în cele trei suburbii ale oraşului au fost blocate intrările şi ieşirile. 1511. 269-270. stabilindu-se câteva locuri de trecere. cit. fiind adusă de un fecior de cioban din Râşnov ce se întorsese a~asă de peste Carpaţi. la Rotbav şi chiar printre ţiganii cartierului Blumăna din Braşov.. şi o adeverinţă că au trecut prin carantină. p. în calitate de comisar regal învestit cu puteri depline.ro / www. Calarnităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei că nimic nu poate folosi să le poată goni. au poruncit de la toate casele să strângă căte doao fiardele [ferdele] şi să le opărească. 347. p. Apud Ion Muşlea. şi leau dat pe vale". Şi aşa s-au strânsu mai multu de trei mii de găleate. 80 Nu s-au semnalat cazuri de infectare în oraş. unde au fost construite 14 barăci spaţioase pentru internarea bolnavilor.. fiind voia lui Dumnezeu. Au venit lăcuste multe în Braşov. ciuma care bântuia de mai mulţi ani în Ţara Românească s-a infiltrat în Ţara Bârsei 74 . Pentru a preîntâmpina intrarea în Transilvania a ciumei care reizbucnise în Ţara Românească în 1795. În 1786... Astfel. doc. p. 2.. 1 AM-IAN. p. loc. iar 22 erau pe cale de vindecare. şi tot au rămas multe. Paul Cernovodeanu. iar cei ce veneau din Moldova şi Ţara Românească trebuiau să posede. din care au decedat 62. 1524. 170. s-au întărit măsurile de supraveghere şi control la frontiera cu această ţară. loc. 76 Neustădter a consemnat în raportul său că în cele trei localităţi au fost identificaţi 96 de 77 bolnavi. 348.. p. II. cit.ro . 77 Paul Bmder. Paul Bmder. 171. Ca o măsură în 79 plus. au limitat efectele ciumei. cit. nr. ordinele guvernamentale şi regulamentul întocmit de Magistrat au fost aduse la cunoştinţa întregii populaţii prin parohii şi prin afişarea lor în locuri publice. şi leau fiert oamenii ca pe racii. fiind multe ploi. 78 Magistratul Braşovului raporta la 18 septembrie Guberniului despre măsurile luate pentru a împiedica extinderea ciumei în district. 187. p. Măsurile prompte şi drastice luate de Guberniu. Septembrie. loc. doc. ·'" Ibidem. 271. Nu ştim dacă însemnarea popii Nicolae Grid se referă la aceeaşi invazie de lăcuste sau la un alt roi ce s-a abătut o săptămână mai târziu : 73 „ 1780. 1520. Paul Binder. Michael Brukenthal. Holbav şi Râşnov. cu. 29 http://tara-barsei. sau întins moartea şi pă la alte sate dimprejur. fapt consemnat astfel de Nicolae Grid 75 : „ 1786. Aciastă urgie ni-au arătat D-zeu pentru răutăţile noastre". s-au dus de aici.. p. Paul Cernovod~anu. Au început la Râjnov a muri de ciumă. care a fost restrânsă la localităţile Codlea.

Braşov. după ce au început tărgul acolo. maghistrat în Blumăna. bisericii pănă la anul 1814. p. 200 I. şi apoi s-au slobozit într-o sămbătă seară. O istorie a Braşovului. şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia nimenia să miargă şi. adecă bancoţidule. p. astfel că au fost infestate doar 246 de persoane. Mariana Maximescu. 87. larăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare să-şii grijească în casă şi hainele să şi le scuture. iarăşi de spre Braşovechiului şi a Blumenii s-au fost rânduit domnul Brener. Noemvrie 19 şi. numai de la sate nu lăsa ca să intre înlăuntru. Sau început ciuma în Braşovul vechiu. maghistrat unii s-au dus la sate şi s-au închis. de avea hărtii. prevăzute cu carantine. la portă. " Apud Nicolae Iorga. caută să facă lazaret jos în Braşovechii. Prima a avut loc între anii 1813 şi 1814. unde apoi la acel pod de piatră s-au fost făcut şi linii. 82 Yicenotarul Companiei greceşti din Braşov. şi cine ar hi vrut să miargă de aicia lavre-un oraşi au lavre un sat. dacă şi mergea cinevaşii. fiind adusă din Ţara Românească cu un transport de lână. 273. 1534. numărul victimelor a fost redus. doc.cimec. şi acolo mergea fiiştecare om care avia să cumpere sau grâu sau oriice de trebuinţa casii sale şi. iarăşii s-au slobozăt d-au putut omul a umbla iarăşi fără ţidule. Vălenii de Munte. care un zidari sas de acolo. relatează în cronica sa evenimentele legate de ciuma de la Braşov 83 : „ 1813. Şi aşia au ţinut aciasta cu sf. zioa Miercurii. p. Martii 15 şi 25. prin nişte bumbac ceau adus de acolo. lucrând la vama Timişului. şi aşia. tot la mezul noapţii caută să meargă. Ioan-George Andron subdelegaţii comisiei sanitare raportau Gubemiului că în district nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă. din care au murit 166. iarăşii. Antonie Constantin. Această ciumă se regăseşte şi în însemnările lui Nicolae Grid. cu toată familia lui şi sau încins boala şi pă la alte rudenii ale lui carii fusese la îngropare.ro . au încuiat tote porţiile cetăţii. dar. iarăşi în Schei s-au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi împărţiitoriul. Accesul din Ţara Românească în Ţara Bârsei era strict controlat la punctele de frontieră şi vamă de la Timiş şi Bran. după călindariul cel vechiu. cit„ p. la dechemvrie 1. şi aşia lăsa pă omul cu ţădulă de işia afară. fiindcă s-au fost încins ciuma în Braşovechii. Şi la Martie 16 au venit pă la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spoie dacă ştie cevaş: nescai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii". XXXV-XXXVI. "' Ion Dumitraşcu. 16 Octombrie. în capul Braşovechiului 3 săptămăni. loc. iarăşi senatur al c. şi aşea din domnii c. '·' Apud Ion Muşlea. datorită virulenţei scăzute a virusului şi măsurilor sanitare imediate. Acte româneşti şi câteva greceşti din arhivele Companiei de comerţ oriental dm Braşov. le afuma. lăngă podul cel de piatră. 1932. iar oraşul a fost izolat prin cordon sanitar. cu amănunte în plus despre manifestările ei în Şchei 84 : „ 1813. molipsit din ţara rumunească (fiindcă la Bucureşti şi prin toate satele de prin prejur murea fără seamă mulţime) au murit şi el. 349-351.ro / www. "' Ibidem. atâta din Braşovu-vechi. 30 http://tara-barsei. de avia cinevaşii banii de argint sau aramă. 81 În secolul al XIX-iea Braşovul a cunoscut două epidemii de ciumă. ei băga în oţăt.

nici clopotele nu sau mai tras la nici o biserică. Martie au început comisareşii de aicea orânduiţi a jura pe fieşte care din casă în casă. sau ciontat ciuma (care ar fi putut să se încingă) însă să poate socoti. găleata de grâu cu 8. Aşijderea şi în ţigănie sau încins boala la vro câteva case. şi sau făcut şi lazaret în capul Braşovechiului lângă biserica săsească [Bartolomeu] de 3. sau oprit şi oamenii de aicea să nu mai meargă la linie. ci să da bucate dela Cetate. Martie a. şi în Braşovuvechi în biserica săsească din capul Braşovechiului 3. îndată pe toţi cei din casă cioclii îi ducea la spital. cât şi ale altor naţii ca să nusă mai facă slujbă. fiind că nu să mai făcea târg acolo. sau oprit straşnic a nu să mai face slujbă la biserici cu poruncă chiar dela Curte. sau strâns toate bum bacurile şi lânurile cât sau aflat aicea la Braşov din porunca I. ascuns şi cum că sau curăţit fieşte care cele ce au avut după poruncă. au venit I. Februarie a. şi pă Cacova şi de toţi nau murit în Şchei nici 30 de oameni: iară din casele neguţătoreşti nice una nu sau molipsit. şi aşternuturile ce au avut li sau ars. şi seara la 8. să adune oameni mulţi. lară la I-mă Martie au început a căuta doctorii cu un domn de [la] maghistrat prin toate casele dearândul pă oameni. Martie. săptămâni. La Săcele încă au murit vro câteva case de unguri. casă roage pe Dumnezeu în casa sa. iară hainele. c. însă cum murea undeva. trei săptămâni murea unul. şi sau slobozit fieşte 31 http://tara-barsei. apoi la câte 2. Aprilie sau stricat linia. Martie iarăş au vizităluit casele casă ţie toate grijite şi curate. la urmă toate sau plătit cu bani) şi aşa prin această prea bună pază. şi pecetluinduse sau trimis de au făcut lazaret la vamă. măcară prea puţini au trecut dincolo. şi pă Tocile. pentru înştiinţarea fieştecăruia creştin. în Braşov şi numai la biserica rumânească cea mare din Şchei au venit de sau uitat. că pă lângă pază. de vreme ce oamenii cei de dincolo de linie nu era slobozi să intre în Braşov. ceasuri. de vreme ce vedea că la o săptămână numai unul sau doi murea. La I3. sau oprit toate bisericile. îndată prin porunca Domnilor locului toate casele ce să primejduise sau închis. de acolo fieşte care îşi cumpăra cei trebuia. tot de aceia carii adusese câte cevaşi molipsit de la vamă. săptămâni. casă nu aibă ceva molipsit. Întraceastă ciumă au murit peste toţi la 158. Noemvrie a. c.ro . să scoaţă hainele şi aşternuturile la vânt. La 11. Iară o muere din Braşovuvechi fugind întro noapte aicea pe Coastă [cartier în Şchei] la nişte rudenii ale ei. că poate acolo să înştiinţase că aicea mor foarte mulţi şi nu sau mai făcut slujbă până la 15. la cei ce au vrut să iasă de aicea. Gubernia! Senitets Comision dela Cotlea.ro / www. şi hainele le ardea (care haine şi aşternuturi ce sau ars. să trăgea clopotul cel mare. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cât şi din Curmătură. La 22.cimec. de oameni. iar atuncea sau slobozit bisericile şi clopotele. şi iarăş sau adus. uşile. persoane iară 3 au scăpat. Întraceastă lună au început a să face linia în Blumăna la podu de piatră. mai mult voia lui Dumnezeu au fost de neau izbăvit de această groaznică şi cumplită moarte. şi acolo să făcea târg. Însă pe lângă opreliştea aceia în taină tot sau făcut slujbă în toate zilele în biserica noastră. şi pre oamenii din casele acelea iau dus pe toţi la spital în Blumăna. La 31. fără numai la prânz la 12. Februarie sau dat poruncăca fieşte care gazdă săşi spele podinile. şi sau pus straje. atâta ale noastre. însă numai pe slujnicele lea vizităluit (fiind că sau aflat multe sfrenţite) iară pe alţii nu. şi sau făcut mare mulţumită lui Dumnezeu pentru izbăvire. c. lară la 4. şi la 12. La 27. nemţeşti WW. Deci atuncea pricepânduse beteşugul. şi săşi spoiască în casă. în vreme de 24 de ceasuri au murit întracea casă 5. Comision. La 18.

încât sau stricat poamele aicea (fiind că era pomii înfloriţi) iar la sate nu. 25. Au nins toată zioa şi noaptea. şi adoua zi un viscol foarte mare. [Au] eşit oameni şi au tras şi clopotile la biserici. cit.Ji.cimec. 181 O. Aprilie. Ţara Bârsei a fost afectată de secetă în anii 1789. p. „ 1814. 253-255. Şi s-au tras despre Dîrste de au venit aicea la Braşov. 1804.ăreturile ţării nunâneşti au rămas foarte întărite". fiindcă ploia au ţinut zioa şi noaptea în doao zile.. Iunie 18. cu un impact mai atenuat asupra vieţii locuitorilor.ro / www. care şi la multe grădini s-au dărămat şi pămîntul '' Toader Nicoară. Întraceste trei zile au fost vânt foarte mare încât multe coperişe de case. Nicolae Iorga. Redămcâteva 85 însemnări din cronicile vremii despre aceste fenomene: „ 180 I. şi au ţinut zăpada pe pământ 5. 32 http://tara-barsei. ba încă şi viile pe alocurea. Seara pe la 6 Yi ceasuri au ploat şi tunat tare ca vara" 87 . „ 1814. au venit lăcuste aicia. cit. Fenomenele climatice extreme au continuat să se manifeste în Ţara Bârsei la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în prima treime a secolului al XIX-iea. 351. de vreme ce au înghieţat noaptea şi au ţinut zăpada 6. 1797. p. la Fevruar prima. p. op. op. ca negura au fost venit în vreme de unsprezece ceasuri. Ibidem. fevruarie 8. „ 1832.. n-a căzut zăpadă. şi au făcut mare stricăciune şi în Braşovechi. unde învăţa copii. zioa Sîmbătă. şi. şi în ţara rumânească. ci şi în Ardeal. nwnai lăz. cir. şi 19. atuncia au căzut şi şcoalele cele vechi. avgust 22. XL. 1783.. 89 „ 1828. „ 1812. cit. zile până sau topit" 88 . p.ro . Şi s-au tras spre Cîrstiianu şi spre Vîlcani la Bran" 90 . Ioan-George Andron care a merge în ţara nemţească şi ungurească unde va vrea. 1805. Aprilie. p.. au fost mare potop. 168-169. larăş au nins toată noaptea. au început a fi un ger mare. marţi. dar ger uscat. Întru această noapte au tunat şi fulgerat" 86 . Noemvrie 25 pînă la 1832. În 17. 4 Octombrie. 1783şi 1828. 351-352.degrindinăîn 1813şi 1820şideinvaziidelăcusteînanii 1781.~ Ion Muşlea. Astfel. dar la intervale mai mari şi cu mai mică intensitate. de inundaţii în 1779. :·: Ilie Corfus. 18. zile'' . "' Ibidem. 1824 şi 1829. 3 8. Ibidem. 1789. 18. „ 1831. însă nu numai aicea. loc. Ianuarie. fă[ră) zăpadă" 91 . încât sau făcut o zăpadă mai mare de o jumătate cot. '. loc. cătau luat şi case şi au înnecat şi oameni. de şopuri. porţi şi stoboară au căzut. 1813 şi 1830.

zioa Duminecă. s-au închis bisericile. p. şi domnul ghenărariul. Şi aşea. şi la Noemv. numărul morţilor fiind redus. Calamităti naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cu pomi cu tot. cu toate măsurile de prevenire. în regiunea Braşovului s-au înregistrat 120 de decese. oricine ce avea a cumpăra. p. După această dată numărul deceselor a scăzut simţitor în oraş. p. Biciul holerei pe pământ românesc. Ed. p. din care au decedat 316. la 22 Noemvrie. iar Magistratul Braşovului emitea la 26 ianuarie 1830 o înştiinţare în nouă puncte care stabilea măsuri de prevenire a epidemiei • În Ţara Bârsei holera s-a 95 manifestat între lunile iulie şi septembrie. în Braşov numărul bolnavilor fiind de 452. Bucureşti. în decembrie 1830. vameşii şi controloru şi cu toată canţalariia. Academiei. tipărite în limba română. şi mai păn scurt mare stricăciune s-au tăcut la acest oraşi al Braşovului" 92 . mergănd domnu. 93 După dispariţia ciumei. Cum holera. 305. Noemvrie 11. încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal. Şi aşa.. 96 Epidemia din 1848 s-a extins din Rusia în Principatele Române şi. cum s-au văzut lucru. "' Ibidem. dar. printre măsurile de prevenire luate de autorităţi a fost şi aceea de a publica în cele trei limbi ale naţionalităţilor din Transilvania instrucţiuni pentru oficiile sanitare. Paul Cernovodeanu. zicând că iaste ciumă. Bucureşti. 33 http://tara-barsei.cimec. ""17 Gheorglie Brătescu. şi domnu maioru şi copii cei săraci. s-au deşchis iarăşi bisericile şi şcoalele. XLI. scria: „ 1828. a afectat şi Transilvania. 97 La 31 august protopopul Petre Gherman din Şchei era sfătuit de vicarul Moise Fulea de la Sibiu să explice credincioşilor n Ibidem. XL ·M Aurel Rădufiu. dar măsurile de carantină. iar în satele din împrejur 76 de decese. 88. la 3 ceasuri. au intrat şi Comisionu înlăuntru în ceta[te]. lăţirea numitei boalei să se poată împedeca" 94 . 2002. iar în 18 localităţi din district au fost 432 de bolnavi. pornită din Rusia. şi acolo să făcea tărgu. au întrat cătanele iarăşi de la linie în cetate şi au început a puşca şi a striga: vivat. în condiţiile unei veri toride care favoriza propagarea bolii. ajunsese în 1830 la hotarele Transilvaniei. care a afectat Braşovul în anii 1831.ro . 1848 şi 1866. la 25 dechemvrie. tăcând ravagii în Ţara Românească şi Moldova. vicenotarul Companiei greceşti. Gyemănt Ladislau. Antonie Constantin.ro / www. Consiliul Locumtenenţial al Ungariei publica la Buda în limba română „Diregăciune pentru Superiorităţile Sănătăţii şi pentru Mădulările Institutului Contumaţialnic spre acea înţintită ca hotarele Ţărilor Austriace Crăeşti Împărăteşti de năvălirea boalei colera carie în Ţara Rusească peste popor stăpânieşte să se poată scuti şi în întâmplarea năvălirei. epidemia care a secerat cele mai multe vieţi a fost holera. Până la 5 august. Şi aşea în 18 Dechemvr. p. au închis cu linii tocma în jos. 303. din care au decedat 330. Ciuma s-a manifestat ultima oară în Braşov în anii 1828-1829. Astfel. n-au fostu ciumă după cum au zis domnu doftoru Placăr. Şi în 26 Dechemvrie. 20 an [au] eşit şi domnii de Maghistrat. Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania. într-o joi. ' Ibidem. 1981. cordoanele şi măsurile sanitare şi-au dovedit eficienţa. împreună şi cu vama. la Braşovechii. Şi încă şi mulţi din neguţitori au eşit pă la sate. după prănz. la 12 ceasuri. "·' Ibidem. Marţi la IOceasuri. şi aşa s-au dus la Cotlea. dar numai au fost altă boală" . p. 177.

cil. „să se tragă clopotele pentru toţi o dată pe zi. 99 Alte boli contagioase. Secolul al XIX-iea a cunoscut şi epidemiile altor boli contagioase. precum scarlatina. 34 http://tara-barsei. difteria şi tusea convulsivă. Încă de Ia începutul secolului al XIX-iea s-au făcut vaccinări antivariolice. la un timp hotărât. ca variola şi tifosul. Mariana Maximescu. op. pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi cu groază. rujeola. iar Ia Braşov cele mai virulente s-au produs în anii 1835-1836 (69 de morţi). cărora le-au căzut victime un mare număr de persoane. '''' Ion Dumitraşcu. p. iar dacă numărul morţilor ar fi mare. '" Ibidem.. Epidemiile aveau o ciclicitate de aproximativ un deceniu. Ioan-George Andron cum se trata holera.ro . 87. prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi" 98 . s-au manifestat mai ales în rândul copiilor.cimec. 1841-1842 (331 de morţi).ro / www. dar de ele au beneficiat puţini oameni. 1873-1874 (640 de morţi) şi 1880-1881 (469 de morţi).

Iar ca acest hinterland să devină productiv era nevoie de tehnologia modernă (unelte agricole. Ei au demonstrat. În acest sens iniţiativa a venit cu precădere.ro . Ţara Bârsei Iosif Marin BA LOG A „ARII DE ATJ.cimec. Opere. uneori echivalentă cu progresul economic. ''ol. că procesul modernizării materiale a unei societăţi nu poate fi apreciat corect dacă nu se ţine seama de natura relaţiilor care s-au stabilit între sat şi oraş în contextul avansului societăţii moderne industriale. calea ferată au restructurat masiv situaţia. a devenit legea fundamentală a societăţii. p. mijloace moderne de transport) pe care nu o putea furniza decât oraşul. o dată cu reformele agrare. au pătruns o dată cu ea şi modernitatea şi mentalitatea modernă. Istoricii. necesitatea deschiderii ei spre exterior şi necesitatea abandonării autarhiei şi izolării. Noile mijloace şi. 1966. cât şi ca pătrundere a trăsăturilor rurale în spaţiul urban. 1980. bazate pe valoarea individului şi pe capacitatea şi puterea sa economică . Componenta materială a relaţiei dintre sat şi oraş este esenţială în procesul dezvoltării economice. ' Karl Marx. Deschiderea satului spre oraş a reprezentat o primă componentă în cadrul acestui proces. 2 În unele optici fenomenul este văzut atât ca difuziunea urbanului în rural. maşini. Dăinuirea mijloacelor tradiţionale de transport a limitat expansiunea oraşului. de asemenea. Componenta tehnologică are. A fost un proces sinuos şi complex. realitatea se dovedeşte a fi 1 mult mai complexă decât această eternă opoziţie. Un oraş nu poate exista fără o sursă externă de aprovizionare într-un hinterland agricol suficient de productiv. adică un fenomen de propagare a atributelor oraşului în aria rurală. în urma căreia s-a pus în mişcare întregul proces al modernizării. Dacă Marx spunea că „cea mai mare diviziune a muncii materiale şi spirituale este separarea oraşului de sat'' şi că „opoziţia dintre oraş şi sat străbate întreaga istorie a civilizaţiei până în ziua de azi" . Aceasta a reclamat lumii rurale. 364. dacă nu din direcţia satului. demografii şi sociologii au demonstrat acest lucru. drept cadru al evoluţiei economice. 23. mai ales. Oraşele sunt legate între ele prin căi de comunicaţii. aşadar. alteori nu.apariţia economiei moderne de piaţă şi a relaţiilor sociale dinamice. 35 http://tara-barsei. dar sunt conectate şi cu o zonă limitrofă din care îşi asigură necesarul de produse agricole şi de materii prime. cât şi oraşul. Geneza oraşelor este o fonnă de regionalizare a spaţiului social. Bucureşti. 48. se impune aşadar o analiză care să stabilească natura şi componentele acestei relaţii stabilite între sat şi lumea urbană în procesul modernizării. Schimbarea.!ACŢIE" ŞI REŢELE DE RELAŢII ~CONOMICE INTRE SAT ŞI ORAŞ IN MODERNIZAREA ECONOMICA A TRANSILVANIEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1850-1875) Modernizarea economică . A rezultat astfel° o „confruntare" cu lumea oraşului. un rol deosebit. Expansiunea urbană este văzută ca derivând din fenomenul oraşului ca o expansiune simplă. Ilie Bădescu.ro / www. De la comunitatea ruralei la comu11ita1ea urbanei.a determinat transformările majore din a doua jumătate a secolului al XIX-iea şi în Imperiul Austriac. care a cuprins în cadrele sale atât lumea rurală. Metodologic. p. realizată în Transilvania în deceniul al Vl-lea. atunci cel puţin din cea a oraşului direct interesat în expansiunea influenţei sale economice. Acolo unde a pătruns calea ferată. Bucureşti.

foamei. măcar parţiale. economici şi mentali. ceea ce a imprimat întregului proces o sumă de caracteristici aparte: ele rezidă în condiţiile politico-istorice specifice ale provinciei. În această privinţă putem vorbi de mai multe faze: o primă fază ar fi cea a migraţiei alternative. satul devenind treptat suport politic (electoral) pentru lumea oraşului cu toate consecinţele pe care nu se impune să le discutăm aici. au reclamat nu numai tendinţa şi necesitatea deschiderii satului spre oraş şi invers. în Transilvania. administrative. medicale. Deschiderea satului spre oraş a fost un proces complex. tehnologie şi mentalitate. Formarea mentalităţii economice moderne s-a realizat prin procese dure. au fost dure. care corespunde unei etape de autonom ie a spaţiului rural ca spaţiu de producţie. juridice şi. Din acest punct de vedere etapa 1850-1875 reprezintă pentru Transilvania perioada de creare a condiţii/or necesare creşterii economice de tip modern. atât cât a existat ea în acea perioadă. implicit. În fine. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare. marcate de cele două angoase primordiale pe care societatea modernă industrială la aduce la nivelul imaginarului colectiv: spectrul ruinării şi constrângerea. Procesele ulterioare de deschidere reciprocă. Fenomenele declanşate în această conjunctură nu trebuie văzute doar în termenii unei permanente migrări de populaţie dinspre sat spre oraş. măsura în care a avansat relaţia sat . cele două. declanşat în Imperiul Habsburgic şi.ro . Este faza în care avem comunităţi săteşti deschise. Cerinţele industrializării.ro / www. Iosif Marin Balog Treptat. această componentă materială s-a amplificat. determinate de atracţia din partea oraşului. industriale şi servicii: comerciale. Dimpotrivă. care s-a realizat în concordanţă cu situaţia şi împrejurările locale. urbanizarea şi disciplinarea socială. realizat cu intensitate diferită în diversele faze ale modernizării şi dezvoltării economice. Practic. deşi acestea din urmă nu au fost întotdeauna binevenite şi au fost uneori impuse vecinilor rurali fără voia lor.cimec. În acest proces subsumat modernizării s-a creat şi un grav decalaj între producţie. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului. în sensul că oraşul începea să ofere producătorilor rurali. 36 http://tara-barsei. se ajunge şi la o componentă politică a relaţiei. ci au determinat apoi un fenomen specific urbanizării: atracţia oraşului în condiţiile în care acesta devine centrul de polarizare economică. în diversitatea etnico-lingvistică şi culturală. ci şi în direcţia unui efort deosebit din partea satului de adaptare la noile cerinţe economice şi sociale ale noului tip de societate modelată din ce în ce mai mult de lumea urbană. A face o analiză a acestor componente ale modernizării economice prin prisma relaţiei sat-oraş este un demers dificil la care istoria economică este chemată să dea răspunsuri. adesea dictate de constrângerea economică. câteodată. dar o regiune închisă (grup de comunităţi izolate de alte grupuri de comunităţi). se creează o relaţie complexă între cele două. au mers mână în mână. la mijlocul secolului al XIX-iea a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. Noile atitudini care apar în acest context în mentalitatea omului rural îl familiarizează cu lumea urbană şi îl determină să conştientizeze că şansa succesului poate exista şi dincolo de lumea satului. Peste toate se resimte tot mai mult necesitatea alfabetizării şi a învăţământului care trebuie să ţină pasul cu modernizarea.oraş reflectă şi gradul de disciplinare socială la care a ajuns societatea. Astfel. Migraţia dinspre sat spre oraş se explică în termeni demografici. produse manufacturate. pe o scară tot mai largă. Procesul modernizării economice. care adesea a îngreunat adaptarea şi i-a imprimat un caracter sinuos.

Din punctul de vedere al mărimii predominau oraşele mijlocii şi mici (cele între 10. 22 de suburbii (Vorstădte). respectiv./8 şi Unirea din 1918. „Arii de atracţie" şi reţele de relaţii economice care. Clark). fasc. până la urmă. P. În plus. în ceea ce istoricii au numit primul val al urbanizării.796 de aşezări stabile erau 25 de oraşe. Cambridge. p. din punctul de vedere econom ic. Realităţile social-economice. de accesul la căile de comunicaţie. se impune să remarcăm faptul că. I mreh Ştefan. însă este influenţat în mod direct de politicile economice.000 locuitori). Perioada 1850-1880 se încadrează. 37 http://tara-barsei. Transilvania î111re revoluţia de la 18.ro / www. Cluj. Funcţiile acestor oraşe au rămas în genere limitate şi nu s-au integrat într-o reţea mai complexă a urbanizării. În primul rând. ' Ibidem. 65 de târguri (Mărkte)5. de natura sau abundenţa resurselor etc. în condiţiile unei slabe industrializări. criteriul de bază care delimita localităţile urbane de cele rurale era „ îndeplinirea unei funcţii centrale. Studierea oraşelor din Europa central-răsăriteană reprezintă din acest punct de vedere un aspect important. în Small toll't1s in Early Modern Europe (Ed.000 şi 5.a. 2.ad elejen. 63 şi urm. 89. precum şi condiţionările impuse de situarea geografică. particularismele regionale de dezvoltare economică. the small towns of the European periphe1y belonged to a rather different world than the small towns of the European centre". în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai". numai că modelele oferite de analizele asupra urbanizării în Europa Occidentală nu au adus rezultate pe deplin mulţumitoare. moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central-răsăriteană au determinat şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică. pentru un hinterland cât mai larg şi cât mai populat" 8 • ' Bacskai Vera. '. seria Historia. cea de piaţă. Aspecte ale situaţiei şi de::voltării oraşelor din Transilvania ( 1786-1814). pe când Ungaria avea un număr de 61 de oraşe şi 657 de târguri 6 . Bolovan. potrivit recensământului din 1850.agon a XIX s. Clu1· -Na1mca 2000 p. fiind necesară o abordare mult mai nuanţată.!' · ' ' 7 Csetri A. Budapest. Contribuţii demogra'ice. ' I. Varosok es varosi torsada/om Magyarors. început încă înainte de 1848 7 . 3 Industrializarea nu a dus la o transformare radicală a acestor oraşe mici şi mijlocii pentru că ritmul lent şi inconstant al acesteia nu le-a asigurat baza necesară. între 2. „ Despite severa/ simultaneities. p. cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama. au imprimat un ritm aparte procesului de modernizare care.cimec. ' Bacskai Vera. imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat. unii autori au găsit argumente suficiente să afirme că modelul de urbanizare în aceste regiuni ale Imperiului (Ungaria şi Transilvania în general) a fost diferit de cel vest-european. 4 Pentru a aprecia corect gradul de urbanizare a provinciei transilvane. 1993.. Astfel. continuă într-o nouă ambianţă după 1850. Small towns in Eastern Europe.ro . La fel. 1966. de ritmul investiţiilor. Este perioada în care are loc cea mai importantă translaţie a centrului de greutate al vieţii economice dinspre sat înspre oraş. aşadar o mult mai evidentă pondere a urbanului în partea ungară a Imperiului. la mijlocul secolului al XIX-iea Imperiul Habsburgic prezenta o reţea urbană destul de slabă în raport cu spaţiul vest-european şi inegal răspândită la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului. şi poate mai mult decât atât. dintr-un numar de 2. 77 şi urm. 38. 7.000 şi 20. 1995. " Ibidem. în Transilvania. p. p. Din acest punct de vedere.000. În acest sens rolul industrializării asupra procesului de urbanizare este unanim recunoscut. rolul comerţului a fost deosebit de important.

1852-1918: Drăguş (Făgăraş). 1850-1875. Răspândirea acestei forme de organizare şi de funcţie economică a fost reclamată de cerinţele pieţei. ci se schimbau informaţii între lumea oraşului şi lumea restrânsă a satului care era limitată în privinţa posibilităţilor de informare. 1852-1884: !ghiu (Alba). Sargetia"'.. '" Rodica lrimescu-Andruş. Bacskai Vera a acordat rolul prioritar pieţei. dezvoltarea acestor târguri în măsură să aspire spre statutul urban a fost mult împiedicată. în cel de-al doilea caz. Mai mult. 1869-1872: Varhegy (Ciuc). cercul consumatorilor era mai mic. 7 şi urm. Pe măsura 10 avansului modernizării. expansiunea târgurilor s-a produs şi ca unnare a deschiderii satului spre relaţiile de schimb şi. Târgurile au cunoscut în această perioadă o adevărată expansiune numerică şi geografică.cimec. Lista târgurilor din Transilvania. numite târguri. a sporirii necesităţilor lumii rurale în materie de produse manufacturate. Banat şi România. a cererii şi a ofertei. 9 Era libertăţii comerciale şi industriale inaugurată de legislaţia din anii 1850-1851 a determinat. un comerţ activ bazat pe relaţii băneşti prin care produsele circulau potrivit regulilor pieţei moderne.ro / www. Funcţia centrală a târgurilor a fost că au asigurat un anumit nivel de comunicare între sat şi oraş la nivel economic. În analiza sa asupra dezvoltării reţelei urbane în Ungaria. 38 http://tara-barsei. p. 389-399: spre exemplificare dăm doar câteva nume de localităţi ce au deţinut în această vreme titlul de târg: Brad. Aceste arii de atracţie s-au conturat încă din Evul Mediu. Realitatea istorică din a doua jumătate a secolului al XIX-iea a dovedit că acolo unde au existat asemenea legături economice bine articulate aceste târguri au cunoscut o dezvoltare economică notabilă. cea de piaţă pentru un anumit hinterland. Iosif Marin Balog O fază intennediară în procesul expansiunii economice a unei regiuni dinspre rural spre atributele depline ale urbanismului a fost înregistrată la noi de expansiunea şi dezvoltarea unor aşezări cu funcţii eminamente comerciale. mai mult. un comerţ pasiv. 1850-1918. în . Ele reprezentau o zonă circumscrisă în care se desfăşura schimbul de produse între diferitele regiuni. exigenţele economice au reclamat o specializare tot mai clară a târgurilor.ro . iar pe de altă parte. l 864-1879: Geoagiu (Hunedoara). cum era şi firesc. Au luat fiinţă astfel numeroase târguri în localităţi mai mari sau mai mici . dar s-au restructurat destul de profund în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. Existau două tipuri de comerţ practicat în cadrul acestor târguri: pe de o parte. mai ales. 1856-1859: Bran. unele tind spre activităţi de piaţă zilnică. ca urmare a '• Ibidem. în pieţele acestor târguri nu se comercializau doar produse. 1852-1886: Câmpeni. 1869-1878: Cetatea de Baltă. p. 1852-1908: Cincu Mare (Braşov). ca intermediară între lumea satului şi hinterlandul oraşelor mai mari. Ea considera că în delimitarea localităţilor urbane de cele rurale criteriul de bază era îndeplinirea unei funcţii centrale. Din punctul de vedere economic a contat foarte mult crearea aşa-numitelor „ arii de atracţie economică" ale târgurilor şi oraşelor. 1874-1885: Sănn~u (Mureş). În perioada în discuţie. l 852-1918: Chirpăr (Sibiu). o mediere în privinţa schimburilor comerciale pe arii mai largi. altele devin pieţe de achiziţionare a produselor agricole sau chiar pieţe mărunte ce contau tot mai puţin din punctul de vedere economic. S-a ajuns chiar să se considere că târgurile care nu şi-au depăşit condiţia sau decăzuseră reflectau mai degrabă o realitate de subdezvoltare economică. unde relaţiile băneşti erau extrem de fragile. precum şi puterea lor de cumpărare şi pretenţiile în privinţa calităţii şi a diversităţii produselor erau şi ele mai scăzute. o creştere a comerţului şi a meşteşugurilor care au încercat să suplinească producţia de fabrică aflată abia la începuturile sale. redus la vechiul principiu al schimburilor de produse perpetuat încă din Evul Mediu cu precădere în zonele mai sărace. 1852-1864: Suscni (Ciuc). XVI-XVII. 1852-1897 etc. Cu alte cuvinte. iar acolo unde legăturile au fost slabe. 1982-1983. în funcţie de realităţile şi necesităţile economice locale. funcţiei comerciale.

Clujul. 1999. concurenţa dintre aceste centre şi angrenarea lumii rurale în noile circuite creşte în intensitate. În scaunul Odorhei. micro-zone de atracţie care se interferau în zonele de margine. Dăbâca şi Szo~nocul Interior şi zonele de munte din nordul Munţilor Apuseni furnizoare de produse animale. orientate spre producţia de cereale. Astfel. oraşul Odorheiu Secuiesc îşi contura propria arie de atracţie ce cuprindea cea mai mare parte a scaunului respectiv şi scaunul filial Casin. ar fi zona nord-vestică a Transilvaniei - zona Clujului -. între care cea mai evidentă este că nu a existat o arie dominantă din punctul de vedere al puterii şi potenţialului economic. op. dominată de cel mai important centru urban. Clujul era. p.. dar se resimţea şi o intensitate a atracţiei marelui centru care era Braşovul. p. cea mai mare ca întindere. 231. cu o populaţie de 19. De menţionat că această arie de atracţie se conturează mai evident în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. Sighişoara. fapt dovedit şi de creşterea demografică destul de semnificativă a oraşelor Turda. asigurând nevoile de produse industriale pentru lumea rurală pe o arie extrem de întinsă. alcătuind o rază de circa 20--25 km. principalul centru meşteşugăresc şi apoi industrial. atât ca urmare a industrializării. Gheorghieniul devine cea mai importantă piaţă de vite din zona de răsărit a Transilvaniei. Pe măsura avansului industrializării şi al căilor de comunicaţii. Cluj-Napoca. Gherla şi Dej. oraşul Gheorghieni îşi creează o zonă de atracţie asupra satelor din depresiunea Giurgeului şi a satelor din zona Ciucului superior specializate în creşterea animalelor. punând în contact o zonă mixtă complementară: zona defileului Mureşului. lemn şi alte materii prime specifice. iar zonele delimitate de noi nu pot fi considerate „zone pure'". pe lângă satele din scaunul Mureş. cic . În deceniile de după 1860 se constată o structurare şi mai evidentă a acestor arii de atracţie. Dacă încercăm o împărţire a Transilvaniei din punctul de vedere al ariei de atracţie economică a marilor oraşe. scaunele Ciuc şi Casin. pentru târguri. Aşezări de o mai mică importanţă îşi conturează propriile zone de atracţie: Reghin. Gheorghieni. 14 Pâl Judit. Ibidem. p. 11 Astfel de specializări se perpetuează până astazi. de 11 circa 50--60 km. 39 http://tara-barsei. Gherla. la rândul lor. existând numeroase interferenţe la nivel regional în funcţie de caracteristicile economico-geografice ale zonei. constatăm o distribuţie interesantă a acestora şi. Dumbrăveni. . pentru această zonă. care cuprindea. la începutul secolului al XIX-iea „aria de atracţie" era de circa 20 km. iar oraşul Târgu-Mureş "12 Pâl Judit.cimec. Desigur că în acest areal nu era vorba de o atracţie exclusivă din partea oraşului Târgu-Mureş. în acelaşi timp. aceste din urmă oraşe aveau.ro . o serie întreagă de particularităţi. Odorheiu Secuiesc. o primă zonă. şi satele din jurul Reghinului. pe măsura dezvoltării oraşului Târgu-Mureş sub aspect demografic şi urbanistic. Astfel. 12 Reghinul îşi conturase propria arie pe Valea Mureşului. legume şi zarzavaturi. În zona Trei Scaune ariile de atracţie erau împărţite de Târgu Secuiesc şi Sfântu 14 Gheorghe. împărţindu-şi acest rol cu oraşe precum: Turda.612 locuitori în anul 1850. Zalău. 13 La rândul lui. Mediaş. Turda. iar pentru oraşele mai mari. urmare a sporirii activităţilor comerciale ale armenilor. Procesul de urbani=are în scaunele secuieşci în secolul al XIX-iea. Practic. Dej. şi aşezări din comitatele Târnava.. 227. dar mai ales ca urmare a sporirii funcţiilor lor economice şi a sporirii atracţiei exercitate faţă de lumea rurală. specializată în comerţul cu lemne şi animale. A doua zonă ca întindere era reprezentată de zona Târgu-Mureş.Arii de atracţie" şi re\ele de relaţii economice îmbunătăţirii şi modernizării posibilităţilor de transport şi comunicaţii. 225. Din punctul de vedere economico-geografic zona reprezenta o îmbinare între potenţialul agricol al zonei de podiş din comitatele Cluj.ro / www. Astfel.

ro / www. ca unnare a industrializării. ce controla 90% din comerţul en-gros de pe piaţa Braşovului şi care era compus. 15 Situat la răscrucea principalelor drumuri comerciale de legătură cu Principatele Danubiene şi cu Marea Neagră prin cinci trecători ale Carpaţilor.loitre 1851. Se conturează şi aici o serie de „centre de atracţie". Fond nr. a cărui dinamică economică şi demografică în procesul de urbanizare este redusă. ca urmare a dezvoltării mineritului şi a siderurgiei în comitatul Hunedoarei. 1853. Sub aspect economic şi comercial Braşovul era. 3 iunie 1850. Iosif Marin Balog va deveni.ffentliclte bauten iiber den Zustand der Gell'erbe. precum Baia de Criş şi Câmpeni. 110-173: Eugen Pavlescu. Interesantă este situaţia localităţii Câmpeni. Arhivele Nationalc. K. o reprezenta sud-vestul Transilvaniei.ro . dar care cuprinde o zonă limitrofă restrânsă. 180. Situaţia de slabă dezvoltare economică a zonei se va perpetua până spre sfârşitul secolului al XIX-iea. când va împărţi acest rol cu oraşul Târgu-Mureş. În partea de sud-est a Transilvaniei prezenţa unui mare centru urban cu vechi tradiţii urbanistice şi economice. Tot aici îşi avea sediul Camera de Comerţ şi Industrie. Făgăraşul şi alte câteva zone limitrofe de interferenţă. doc. Şi Sighişoara îşi conturează o arie proprie. schimb care se prezenta la cote ridicate în privinţa volumului produselor comercializate. îşi pierde din importanţă. Alte zone de atracţie au fost reprezentate de centre de importanţă minoră. Ministerium fiir Handel Ge11•erhe und o. singurul centru urban este Alba-Iulia. care îşi sporeşte rolul de localitate cu drept de târg după 1850. centru minier. contura o arie dominată de acest important centru de atracţie. Alba de Jos şi de Sus.636 loc. dar slaba dezvoltare economică a oraşului după 1867 nu determină o conturare mai clară a zonei. Braşovul a reprezentat şi un centru de iradiere a vieţii economice înspre zonele rurale din Ţara Bârsei şi Făgăraş până la marea restructurare care se va petrece o dată cu izbucnirea războiului vamal cu România. des Handels und / "erkehrsoerltd/tnisse im . care supraveghea şi superviza din punctul de vedere economic întreaga parte de sud şi de est a Transilvaniei până în 1891. cel mai important centru al Transilvaniei. 27: Apostol Stan. Este vorba despre o zonă cu un grad redus de urbanizare.129 în 1870. 40 http://tara-barsei. fila 1-2. respectiv. în „Studii şi materiale de istorie modernă". La fel. care rămâne puternic concurată dinspre Târgu-Mureş şi Sibiu. De asemenea.869 în 1880). 16 i. nr. Kronstadt. la mijlocul secolului al XIX-iea. dovadă evoluţia sa demografică (3 . în 1850. Cea de-a treia zonă. 1970. cât mai ales în procurarea de materii prime. fondată în 1851. cel mai important centru economic şi financiar din estul Transilvaniei. scaunul Arieş. 1973./8-1859. Tablou cu membrii gren11u/11i român de comerţ levantin. neexistând nici un oraş cu peste 1O. aici îşi avea sediul cea mai importantă companie de comerţ din Transilvania. Gremiul de comerţ românesc (levamm). Re/arii economice imre Ţara Românească şi Tra11silva11ia 18. pentru că reprezenta o funcţie de intermediere în privinţa comerţului între satele din Munţii Apuseni şi zonele de câmpie limitrofe. comitatul Hunedoara. anume Ţara Bârsei. ca Aiudul. în 1854. Meşteşug şi comerţ la românii di11 sudul Transilvat11e1.OOO locuitori. Bucureşti. din 9. "' Vezi pentru numeroase detalii economice cantitati\'e: Bericht der Handels-und Gell'erbekammer in Krons1ad1 an das hohe K. 4. când se va schimba parţial. principala placă turnantă a comerţului Transilvaniei cu Principatele Danubiene şi apoi cu România cel puţin până la războiul vamal din 1886-1891. IV. 20.J de firme şi un număr de 168 de membri. Abrudul. p. 2.cimec. p. rezumată la activităţi comerciale modeste şi menite a realiza schimburile specifice de produse între spaţiul urban şi cel rural. sub aspectul extinderii sale. Bucureşti. Gremiul de comerţ levantin (românesc). Direc(ia Judeţeana Braşov. În zona Braşovului relativul dinamism economic se datora în bună măsură legăturilor economice cu piaţa din Principatele Danubiene atât în privinţa exportului. Braşovul.

499 li Animale de tracţiune 75. ale căror cifre de afaceri anuale variau undeva între IOOO şi 4000 de florini. crustacee şi alte animale de apă 51.270 5 Cereale şi alte produse ale pământului 201. p. Istorie". 1962.113 TOTAL 1.----------·-------- I Mărfuri coloniale 74. . A PRODUSE NATURALE ŞI AGRICOLE . Gologan.ro / www.041 6 Băuturi 47. Florini v. Braşov. Bărbat. 204 ş1 217. V.980 10 Produse animale pentru consum 14. IV.comerţul cu cereale şi materii prime . ulei pt.422 450. 41 http://tara-barsei.490 1. ----. ce producea în anul 1851 I 0.930 471 8 Păsări şi vânat 178 64 9 Vite tăiate şi pe picioare 1.a. .130 51. deţinând ponderea şi în cadrul comerţului de export-import al Transilvaniei (vezi tabelul) şi surclasând din acest punct de vedere Sibiul. Import Export Felul mlirfii Florini v.comerţul de fierărie şi manufacturi ardelene (în special cu mărfuri de Braşov) .460 7 Peşte. -·---------- 2 Fructe sudice şi poame 45. " Al. Cerce1ări asupra 1rec11/ll/11i comer1ul11i românesc.574 kg de fire. ------.395 13.208 28. Cârţa. 32.cimec. Importul şi exportul Transilvaniei la 1850 prin vămile Braşovului Nr.850 12 Combustibil şi materiale de construcţie 2. p. Porumbacul de Sus. G.582 13 Alte produse naturale şi agricole I 7.618 176 .. crt.492 132.ro .281. şi un număr de 150-200 de muncitori 18 • Desigur. mâncat şi folosinţe tehnice 14.365 430 4 Grăsime.comerţul de vite Acest comerţ a avut o dinamică pozitivă ascendentă cel puţin pentru perioada 1850-1859.-. şi apoi fabrica de hârtie. a lui Constantin loanovici. -··--· -. cea mai mare dezvoltare o avea comerţul. care avea în 1856 un capital de 155. 1928.490 161. Ţesătoriile erau cele mai mari stabilimente 17 industriale din zonă.a.--. ca de pildă cea din Zărneşti.000 de fl.830. separat în 3 ramuri distincte: .743 4. în „Stud11 ş1 materiale. „Arii de atracfie" şiretele de relatii economice Se adăuga numărul relativ mare al stabilimentelor industriale de mărime mică şi mijlocie: fabricile de sticlă de la Bicsad.240 16 3 Tutun 4. ···-······--·-· ·----.952 17 N.143 56. Fabrica de hârtie de la Zărneşli 1852-1872.din Br~şov. Arpaşu) de Sus.

dar sigur al decăderii comerţului de intermediere. cu 50% a firmelor româneşti specializate pe comerţul de intermediere (de la I03 la 56) şi în o creştere de peste patru ori a finnelor axate pe comerţul local (de la 20 la 95). 19 Nu în ultimul rând. Al doilea fenomen este legat de schimbarea rutelor comerciale de la Braşov la Galaţi şi Brăila. Bărbat.021 . 42 http://tara-barsei.387 2 Produse chimice 1. răşinuri.: vezi şi Al.480 4 Gume. În condiţiile unui ritm lent.796. p. 291-294.638 2.032 I 9 Produse brute: lână. Druck von Johann Gott. 1. ulei pentru utilizări tehnice 2. Bielz.602 Sursa: E. A.753 li Fabricate 20.844 2.ro / www. 934. piei. 1857. Brăila. brute şi semi-prelucrate 200 96. Iosif Marin Balog B OBIECTE INDUSTRIALE I Articole medicale şi de parfumerie 5. încă din veacurile trecute.170 2..217 10 Fire 164.100 15.958 - 6 Minerale 204 233 I 7 Pietre preţioase. fapt demonstrat de numeroasele firme deţinute de braşoveni în oraşe precum Bucureşti. El se reflectă şi în scăderea. 1963.330 12 Obiecte literare şi artistice 2. Moldau wrd Bulgarien. l 858. 37 p. Târgovişte etc.643. în . XVI. orientat cu precădere spre exteriorul arcului carpatic. în decurs de 20 de ani. Revistă de istorie··.740 244. a unui intens comerţ de tranzit.812. Braşovul dispunea de o viaţă socială intensă susţinută de bunăstarea negustorilor.556.325 200 5 I Materiale de legat 1. din acest punct de vedere.091 1. în condiţiile deschiderii navigaţiei vaselor cu abur pe Dunăre.345.070 - 8 Metale nenobile. blănuri etc. aproape simultan cu '" Adressenbuch der vor=iiglichen Handels-wrd Gewerbsleute in der Wa/aclrei.997 3 Vopsele 51. Handbuch der Landeskunde Siebenbiirgens. metale nobile 6. Kronstadt.cimec. TOTAL 1. În 1869 lua fiinţă prima şcoală comercială la nivelul Transilvaniei. Studii.969. pag. ceea ce reflectă un fenomen cert de modernizare şi de pătrundere a relaţiilor concurenţiale de piaţă şi în acele regiuni care erau odinioară debuşee ale comerţului de intermediere.650 L TOTAL GENERAL 3. Trebuie subliniat însă că Braşovul se baza pe articularea. perle naturale. „aria de atracţie" a acestui centru se extinde pe un spaţiu larg dincolo de munţi. De=voltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Braşovului în secolul XIX. Galaţi. se trece la plasarea capitalurilor în producţie.748 2. Sibiu.ro .458 10. încât.120 4.

20 O altă zonă la fel de restrânsă.690 în 1857. după Braşov şi Cluj. respectiv. 25 Vezi nota 21. li.:rara Bârsei".)._p. în măsura în care sursele o permit. 25 Desigur că împărţirea sus-amintită este mai degrabă o ipoteză de lucru. având 15 .212 în 1869. 1915. iar pe de altă parte. Transilvania. Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi Vechiului Regat.). în 1850. 1870. 6. Dacă. interesant de urmărit în privinţa raporturilor pe care procesul de modernizare economică le creează la nivelul interacţiunii dintre sat şi oraş. Cea de a şasea zonă o constituia nord-estul Transilvaniei.214 loc. al treilea ca mărime. 21.435 loc. dar de un mare dinamism. va cunoaşte un ritm de dezvoltare mult mai ponderat şi.422 loc. la 185721 • Aria de atracţie a acestui oraş se concentra în mare parte asupra satelor din Mărginime: Sălişte (4. grupând pe de o parte satele de pe Valea Bârgăului.cimec.. Maramureşul. Traian Rotaru. dar care. O zonă care cunoscuse o dinamică aparte în privinţa modernizării în timpul existenţei regimentelor de graniţă (până la 185 I). Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş.). unele general valabile. implicit. .Arii de atractie" şi reţele de relaţii economice întemeierea Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români conduse de protopopul Bartolomeu Baiulescu. 22 Erau importante centre rurale orientate în principal spre creşterea animalelor şi spre practicarea unui comerţ intens de animale cu România. dominat urban de oraşul Sibiu. Pest. urmare a unui complex de factori. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze. 7. Păcală. Orlat ( 1. având ca principal centru urban de atracţie oraşul Bistriţa. Sadu ( l. Cluj. Sibiu. a fost ceea ce s-a numit până în 1876 Pământul regesc. 21 a II-a.3 15 locuitori la 1850. Din acest punct de vedere. '' V. în . 1997.695 loc. acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare. Tilişca (2. transformările economice din anii 1850-1875 vor schimba direcţia acestei evoluţii ca.ro . dar cu suficiente argumente în realitatea economică a vremii. Lacea.406 loc. până spre anii 1890. " Ibidem. Însuşi oraşul Bistriţa cunoaşte ritmuri de creştere demografică sub media marilor oraşe: 5.649 loc. 1941. la 1857).). Aceste localităţi au avut privilegiul de a fi legate de căi de comunicaţie cu Sibiul. coord. pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor. Poiana Sibiului (3. Năsăudul.). între care lipsa accesului la reţeaua de cale ferată şi marginalizarea zonei de către politicile economice guvernamentale le vor menţine la stadiul de aşezări rurale. acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare. ed. zona Mărginimii 24 Sibiului prezintă un caz aparte. Braşovul între anii 1871-1878. 145-156. dominată din punctul de vedere etnic de saşi. '" C. când în Transilvania sunt create precondiţiile necesare industrializării şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth). ulterior. Răşinari (5. 1996. Se constată în această perioadă o reorientare spre produsele forestiere şi spre materialele de construcţii (piatra) ca rezultat al schimbărilor economice şi mai ales al concurenţei. Transilvania. însă. Braşov. '' I. după cum vom vedea. sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi. ce grupa satele foste grănicereşti de pe Valea Ilvei şi Sălăuţa până la graniţa cu Bucovina şi. respectiv. 43 http://tara-barsei. Braşov. p. comerţ a cărui ultimă etapă de înflorire se consumă în timpul derulării convenţiei vamale cu România ( 1875-1885)23 . Haşeganu. Monografia comunei Răşinari. A Magyar Korona Ors=agaiban neps=amlatas eredmenyei a has=nas ha=i Âllatok kimu1a1asaval egyliu.ro / www. 1930.626 loc. 318. pentru intervalul 1850-1875. un grad de urbanizare scăzut. Traian Rotaru. tinzând multe dintre ele spre un statut de aşezări urbane. Recensământul din 1850. Recensământul din 1857.823 loc. coord. altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică. în noile cadre ale modernizării şi industrializării. Cluj.

ne punem întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-iea mai păstrează şi azi unele coordonate. Iosif Marin Balog În fine. Se pare că.ro / www. chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă. deoarece experienţa istorică trecută. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică realizată în cadrul mai sus-propus poate dezvălui concluzii istorice interesante. da. fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infim1ă teoriile economice adesea prea tranşante.cimec. într-o anumită măsură. poate fi utilă şi azi. în loc de încheiere. Să ne gândim la aşa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României. care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional. 44 http://tara-barsei. care funcţionează deocamdată doar pe hârtie. dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică.ro .

indice de nume. note de Octavian Şchiau şi Livia Bol. glosar. cu un grad mai ridicat de acoperire a surselor unei epoci supuse analizei. Ediţie îngrijita. a devenit o metodă frecvent folosită pentru înţelegerea atmosferei în care s-a gândit şi s-a creat.ro / www. Ţara Bârsei Ana-Maria ROMAN-NEGOI. Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI RADU TEMPEA . Punctele de vedere ale istoricilor şi literaţilor care s-au ocupat de această lucrare au ajuns la un acord în problema izvoarelor folosite pentru redactarea cronicii: pentru perioada anilor 1484-1659 a fost folosită vechea cronică a protopopului Vasile (azi pierdută. Lucrarea a cunoscut două ediţii: cea din anul 1899. şi cea din anul 1969. Ediţia beneficiază de un amplu studiu introductiv şi de un glosar de sfârşit care îşi propune să explice unele cuvinte cunoscute azi mai puţin. dimensiunile şi complexitatea reclamate de epoci precum Iluminismul. Acest exerciţiu de analiză a textului a însemnat o încercare prin care s-a urmărit aflarea unui răspuns la întrebările legate de modernitatea lumii transilvănene la sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea. textul care se păstrează este în limba gemiană). Tendinţa tot mai evidentă de investigare a unor astfel de intervale în durata lor lungă este impuf!erea efortului colectiv de cercetare. 45 http://tara-barsei. şi până în anul 1742.RICI A ŞCHEILOR BRAŞOVULUI OPŢIUNI DE ANALIZA A TEXTULUl 1 Diversificarea continuă a metodologiei şi tehnicilor de cercetare şi analizare a câmpului istoriografic. sub îngrijirea lui Octavian Şchiau şi a Liviei Bot. Ioan Lupaş. 1969. Editura pentru literatură. 1 Radu Tempea. respectându-se particularităţile limbii textului. În cadrul acestei ultime ediţii transcrierea textului s-a făcut după sistemul de redare interpretativă. cele mai multe culese din documentele ce se aflau în arhiva bisericii: hrisoave.ISTORIA SFINTEI BIS)j. sau diferite mult ca formă de rostirea lor de acum. izvoade. singura cronică în limba română disponibilă la acea vreme şi pe care Radu Tempea a transcris-o aproape în întregime. 1484. nefiind preocupat decât de transcrierea textului. În egală măsură. Astfel. Sextil Puşcariu. spre exemplu.cimec. anul morţii autorului. sub semnătura lui Sterie Stinghe. Un exemplu concret de astfel de text relevant pentru cristalizarea culturii şi gândirii politice româneşti moderne din Transilvania pe care s-a aplicat o cercetare de acest tip l-a constituit lucrarea lui Radu Tempea. Pentru intervalul 1659-1742 deja se merge mai ales pe presupunerea unor izvoare. au putut putut fi descifrate sau reinterpretate de pe poziţii noi. pe care acesta a scos-o în calitate de filolog.ro . Bucureşti. de la cuvinte. sesizabilă în ultimii ani. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului a lui Radu Tempea prezintă sub formă de anale întâmplările bisericii româneşti şi ale capilor ei din anul întemeierii. recuperarea sau cristalizarea unor noi optici asupra unui spaţiu. Investigarea unei perioade pornind de la textele epocii. Candid Muşlea. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. a permis cercetătorului fixarea de obiective îndrăzneţe: desprinderea de noi concluzii. unui timp sau a unei probleme istorice. Asupra cronicii lui Radu Tempea s-au oprit în egală măsură istorici şi filologi: Nicolae Iorga. Istoria sfintei besereci a Şchei/or Braşovului. acest tip de cercetare se constituie într-o invitaţie adresată tuturor celor interesaţi de a se apropia de realităţile secolelor trecute printr-o scanare realizată la nivelul limbajului. pomelnice. cu ajutorul unui instrumentar ştiinţific pe care cercetătorul de azi îl are la îndemână. studiu introductiv.

Editura Univers.cimec. p. majoritatea de origine slavonă: denominări ale instituţiilor şi purtătorilor de funcţii în ierarhia ecleziastică (beserecă. Laura Stanciu. Bucureşti. 1933. şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi familie. 7 Tema lucrării a determinat o selecţie atentă. în Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi de:voltările metodologice conteme_orane. Craiova.de semantică politică iluministă în Transilvania în secolele XVII-XIX 3 . ediţia a li-a revă:ută. neexistând o tentaţie a interdisciplinarităţii. Semantică politică iluminista în Transtlvania (sec. 188. pe deplin explicabilă dacă ne raportăm la formaţia autorului şi la conţinutul lucrării. plecând de la importanţa unităţii lexicale a cuvântului şi a rolului acestuia în construirea unui anumit tip de discurs. operată pe un limbaj confesional. ceaslov. popă. Muşlea. cit„ p. op. cit. Antologie Tel Quel (1960-1971). '' A se vedea în acest sens Michel Foucault. Editura Univers. filologie-. 6 Limba de redactare a lucrării este o limbă vie.ce a urmărit dinamica gândirii politice la românii. 46 http://tara-barsei. preot. formând astfel o verigă de legătură între istoriografia simplă. catolic (o singură menţiune în toată lucrarea). maghiarii şi saşii din Transilvania în segmentul cronologic menţionat. Introducere. Ca metodă de lucru s-a optat pentru o analiză cantitativă. Laura Stancm. cronicărească şi istoriografia documentată. Claj-Napoca. hram. 4 Acţiunile românilor braşoveni. specifică vârstei Luminilor. 44. Arheologia cunoaşterii. postfaţă de Bogdan Ghiu. utilizată în spectrul ei larg.. Ioan Lupaş. 1999. '5 Ioan Lupaş. Ioachim Crăciun. Editura Institutului de Arte Grafice Astra. 23. este dependentă de limbaj. Cristinei-Ioan Roman-Negoi Ioachim Crăciun 2 .ro / www. Întreg secolul al XVIII-iea reprezintă o epocă în care simpla traducere şi deci uzitare a unui termen sau preferinţa pentru un anumit segment terminologic poate vorbi despre frecventarea unui anumit orizont cultural al celui care-l folosea. 1939. Braşov. denominări privind practica religioasă (acatist. Bucureşti. în „Anuarul Institutului de istorie". Iosif Pervain. Discutarea unui anumit tip de subiect determină selectarea limbajului. de racordarea sa la anumite tendinţe şi direcţii ideologice ale secolului. obcină. Editura Aeternitas. societăţi. fie ea empirică sau speculativă. Semantică iluministă la Petru Maior. episcop). antologie şi traducere de Adriana Babeţi şi 7 Delia Sepeţianu-Vasiliu. O dinastie de preoţi şi protopopi. I. XVII-XIX). mitropolit. Istoria lui Radu Tempea este o scriere-document cu care s-a lucrat în cadrul unui proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară . În fraza lui Radu Tempea se simte influenţa stilului cărţilor bisericeşti. note. I-11/1958-1959. Alba-Iulia. cazanie). astfel momentul prezentării reacţiilor românilor braşoveni faţă de Unirea cu Biserica Romei a determinat utilizarea unor noi denominări din sfera confesională: unit. Ana-Maria Roman-Negoi. Editura Nemira. Radu îempea. comună şi textelor vechi moldovene sau muntene. Bucureşti. construit pe termeni cu referire strictă la cadrul ecleziastic al vremii. 5 O astfel de analiză este capabilă să demonstreze pentru orice epocă că gândirea. voi. concise. Pentru o teorie a textului. p. Consideraţii preliminare. Cronicile româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. Glosar de termeni. Iacob Mârza. Alba-Iulia. protopop. 2002. Istoria literaturii române. istorie şi limbă. Ideologie. papistaş. Editura Aeternitas. respectiv. Cronicari şi istorici români din Transilvania. Discursuri. Istoria litera/Urii române în secolul XI'///: Candid C. Însemnările de fapte şi atitudinea cronicarului faţă de ele constituie un izvor preţios pentru prima jumătate a secolului al XVlll-lea. că limbajul şi cunoaşterea se află într-o strânsă şi riguroasă legătură. Traducere. Exerciţiul distanţei. catolicesc (3 menţiuni în 2 Nicolae Iorga. 2003. limba românească veche. în special surprinderea reacţiilor faţă de momentul Unirii cu Biserica Romei sau faţă de dependenţa de conducerea săsească a cetăţii. 1970. Sorin Antohi. Radu Tempea. 1998. ce lasă să transpară efortul unei exprimări clare. 1980. metode._op.ro . populară. Expunerea narativă se întemeiază pe o dublă tradiţie: cea orală şi cea a documentelor istorice păstrate în arhiva bisericii. Forţa şi valoarea cronicii lui Radu Tempea rezidă în limba ei. 1 Pompiliu Teodor. Bucureşti.istorie. reprezintă dovezi directe ale gândirii şi practicii caracteristice segmentului românesc ortodox. unire (unie). Editura Academiei. fiecare încercând o sondare de pe poziţia şi cu instrumentarul specific propriului domeniu de investigaţie .

Radu Tempea . deliberatum (hotărâre).. includerea versurilor în text sugerează din partea autorului un efort vizibil pentru depăşirea monotoniei stilului cronicăresc. dajde. în apropierea marilor cronici româneşti semnate de Grigore Ureche. Prezenţa dialogului. Iacob Mârza. 1 Conţinutul lexical a reprezentat în cadrul analizei cel mai vizibil element care este în măsură să dea o identitate proprie. Prezenţa neologismelor nu este mare. 8 Aspectul popular al limbii este cel preponderent. Ţara Ardealului). Sondarea textului lui Radu Tempea la nivelul limbajului reflectă continuitatea culturii transilvănene în care s-au amestecat influenţe orientale şi occidentale. cit. volnicie-. lumină (2 menţiuni). cât mai ales din lexic. zavistie. Avem de-a face. omenie (o singură menţiune în text). ca semn distinctiv al identităţii ortodoxe. op. memorial (memoriu). ioc. având în vedere păstrarea liniei tradiţionale a limbii vechi. trecând direct la momentul Şcolii Ardelene. Miron Costin. omeneşte (nici o menţiune). credinţa ortodoxă.Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului întreaga lucrare). evidenţiindu-se atât din construcţiile gramaticale.aşezământ (înţelegere). ţară (10 de menţiuni care indică o entitate distinctă. a proteştelui (a protesta/. specifică fiecărui tip de discurs şi să vorbească despre felul cum au luat naştere fonnulele elaborate. cit. dar cele care sunt prezintă un interes deosebit prin forma lexicală în care se resimte atât influenţa limbii latine. Prezenţa cuvintelor de origine slavonă în limba literară a epocii este o dovadă mai mult decât evidentă a conservării tradiţiei. pentru această vreme. nu un spaţiu văzut ca o unitate. accepţie pe care o vom regăsi abia un secol mai târziu la Petru Maior. raportarea la discursul istoric al timpului prin interogarea sensului atribuit în epocă termenilor. biruinţă (stăpânire). ideea de unitate fiind raportată în primul rând la unitatea de credinţă. 88. efort ce conferă textului culoare şi care plasează lucrarea pe o poziţie importantă în istoria literaturii române vechi.ro . decretum. Unul dintre aspectele esenţiale ale cronicii lui Radu Tempea îl constituie prezenţa cuvintelor cu sens arhaic şi popular . cu menţinerea unui caracter pur constatativ al identităţii. p. Ţara Românească. Ţara Muntenească. ° Radu Popescu sau Constantin Cantacuzino. luminat ( 16 menţiuni). Laura Stanciu.ro / www. limbă (4 menţiuni). p. Sondarea textului a relevat în ce măsură putem vorbi de o cristalizare în direcţia preocupărilor naţionale. pentru începutul secolului al XVlll-lea. Termenii urmăriţi au fost neam (9 menţiuni în text şi toate cu sens etnic). a lumina (2 menţiuni). " Laura Stanciu. 188. în cazul de faţă. semn al stadiului de dezvoltare a limbii române de la începutul secolului al XVIII-iea şi al efortului autorului de redactare a unei lucrări uşor de înţeles pentru destinatarii ei.. cât şi a celei greceşti venite prin filiera cărţilor de slujbă. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ' Pompiliu Teodor. S-a încercat de asemenea o urmărire a prezenţei termenilor-emblemă pentru ideologia şi practica iluminismului timpuriu: luminare (termen folosit în accepţiunea de îndreptare spirituală prin biserică). un gol. termen care nu cunoaşte accepţiunea de factor distinctiv al identităţii româneşti. Aproape toate neologismele sunt utilizate într-o formă deosebită de cea de azi şi unele cu sens diferit: comision (comisie}. 47 http://tara-barsei. Sunt rezultate care ne determină să nu putem vorbi încă de o deschidere spre cultura occidentală la reprezentanţii acestui segment românesc considerat elitar. în istoriografia română modemă. dacă putem vorbi de o încercare de deplasare dinspre confesional spre naţional într-o lucrare de istorie a bisericii. Este o analiză din interior care poate oferi multiple posibilităţi pentru sondarea unei 11 scriituri: raportarea unui text al epocii şi a particularităţilor sale faţă de alte texte contemporane. "' Ibidem. 47. gubernat (guvernator). deres. a conformului (a confirma).cimec. în legătură cu care istoricii culturii şi literaturii române (ne referim la Nicolae Iorga) sugerează. explicite. conferenţie. p.

ro . domn. dovezi directe ale gândirii şi practicii politice în segmentul cronologic menţionat. domnie. este semnul distinct al unei noi orientări în privinţa modelului cultural care va evolua pe toată durata secolului al XVIIl-lea. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Textul cu care s-a lucrat lasă să transpară un început încă timid de instituire lexicală a politicului în gândirea şi practica românească din Transilvania epocii preiluministe. împărat. 48 http://tara-barsei. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe ce are în spatele său o cultură de sorginte orientală.ro / www. denominări care vin să lămurească cadrele şi particularităţile politice care condiţionează desfăşurarea vieţii sociale în teritoriu. 12 Analiza lucrării lui Radu Tempea a reprezentat o componentă a proiectului „Semantică politică iluministă în Transilvania (sec.2004. Cluj-Napoca. fie că este vorba de un împrumut neologic sau de o actualizare a unui lexic latinesc de circulaţie regională. 57. Există o terminologie uzitată pentru istoria statului: crai.p. XVII-XIX)". Rezultatele analizei textului lui Radu Tempea trebuie privite prin relaţionarea cu rezultatele obţinute din investigarea celorlalte texte reprezentative pentru preiluminismul şi iluminismul din Transilvania. a pragurilor de trecere de la preiluminism la iluminism. literatura română din Transilvania î11tre preilwninism şi romantism. Ana-Maria Roman-Negoi. Această relaţionare este în măsură să ofere imaginea evoluţiei. de la un model cultural oriental către unul occidental. Prezenţa lexicului de origine latină.cimec. care şi-a propus reconstituirea cadrelor unor epoci pornind de la laboratoarele redacţionale ale creaţiilor. Cristinei-Ioan Roman-Negoi acestui segment românesc considerat elitar. " Alin-Mihai Gherman. văzută ca factor distinctiv şi ca punct de rezistenţă în faţa provocărilor unei culturi diferite.

Ghibănescu ( 1864-1936. la Bucureşti. valoroasă prin documentele reproduse şi prin informaţiile bogate. 1913-1916). „un mijloc de cercetare a istoriei sociale". Bucureşti. 49 http://tara-barsei. autor al lucrărilor Date istorice despre familiile nobile române (partea I. care îi conferă uneori caracter de cronică. reprezintă un instrument deosebit de util pentru istorie prin 1 datele pe care le pune la îndemâna cercetătorului. Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova. nu fără a aminti însă înfiinţarea în 1970. p. 1912-1913). de asemenea. Bucureşti. 126. cu rezonanţe în sfera socialului.cimec. nu numai al boierimii . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1911. cu lucrarea Familiile boiereşti române. Cercetătorii români au fost prezenţi la Congresele ' Dieţionarul ştiintelor speciale ale istoriei. În Transilvania s-a remarcat Jon Puşcariu ( 1824-1911 ). care a alcătuit în jurul anului 1787 Genealogia Cantacuzini/or 2 . Bucureşti. Sibiu. 1904-1907. 1892. gen. 1982.. Radu Rosetti (1877-1949. Studiu genealogic cuprinzând neamurile Doamnei Maria din Mangup. cu studii de genealogie a boierimii moldovene . înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci date. 1895) şi Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului dimpreună cu documente istorice. 1919). a tuturor claselor 1 · din trecutul nostru. I-IV. ca ştiinţă ce studiază „naşterea şi evoluţia neamurilor şi a familiilor. prin adunarea unui bogat material arhivistic referitor la vechile familii nobiliare româneşti din Ţara Făgăraşului. Gheorghe Bezviconi (1910-1966. Filitti (1879-1945. Ţara Bârsei Aurelian ARMĂŞELU GENEALOGIA FAMILIEI NICOLAU ÎNTOCMITĂ DE AUREL A. istorie şi genealogie (după izvoare autentice). O istorie de familie. Nicolae Iorga (1871-1940). Studiu genealogic.ro . cu Boierii mărgineni din secolele XV şi XVI. cu Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. După opinia sa. cu Originea Huşi/or. 1906) etc. în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga'".vezi în Enciclopedia istoriografiei româneşti. prin îns~mnările pe care Ie-a tăcut despre boierimea moldoveană. Bucureşti. autorul lucrării Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti (3 voi. Sever Zotta3 (1874-1943. fondatorul primei noastre reviste de specialitate. Sibiu. cu Albizii şi Paleo/ogii. Drumul o dată deschis a fost urmat de mari erudiţi. Gh. Florescu (1893-1976. 1887). 1941-1943). Bucureşti. când se cercetau actele de proprietate înfăţişate de diverşi beneficiari. Bazele ştiinţifice ale genealogiei pe tărâm românesc au fost puse de Ştefan Dimitrie Greci anu ( 1825-1908). Octav George Lecca (1881-1957). (* ** Enciclopedia istoriografiei româneşti. Bucureşti. cu Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova. Bucureşti. printre care putem enumera: Ioan C. Încheiem aici incursiunea în ceea ce priveşte cercetarea din domeniul genealogiei. Genealogie şi Sigilografie. şi banul Mihai Cantacuzino (1723-1793). MUREŞIANU LA 27 NOIEMBRIE 1935 Genealogia. 1978). partea a II-a. 1899 şi Familiile boiereşti române. precum şi rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfăşurarea unor evenimente istorice" . În domeniul studiilor genealogice s-au remarcat în acest sens Dimitrie Cantemir (1673-1723). Marcel Romanescu ( 1897-1955. a Comisiei de Heraldică. politicii şi culturii unei societăţi la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp. Seria l-a. Vălenii de Munte. Bârlad. Editura Ştiin\itică şi Enciclopedică. genealogia trebuia să tic un auxiliar al istoriei. publicată abia în 1884 de Cezar Bolliac.Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. în „Hrisovul". George D. 1943). În România au existat preocupări genealogice încă din cancelariile medievale. 1930).ro / www. Bucureşti. Arhiva genealogică.

nr. Tatăl namesnicului Braşovului. Venit în anul 1709 din „Părţile Turceşti" .ro . poreclit asttel după oraşul din care venise şi după numele de familie al so)iei sale Zamfira Făgărăşanu (înrudită şi cu străvechea familie fllgărăşană a Vineţienilor (Monede Veneţia). 11.A. Aurelian Armăşelu internaţionale de ştiinţe genealogice şi heraldice (Liege. Prezentăm.lnchen.J.N.sunt extrase din lucrarea Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. Radu\ Duma: Amintit mai întâi în anul 1723 ca „gociman şi jurat al bisericii Sft. Iorga: Scrisori şi inscripţii ardelene. promovatori ai culturii oraşului Braşov. Mi. DUMA: dintr-un ram al familiei care primi nobleţă austriacă. doc. p. 4 Despre vechea şi distinsa familie braşoveană NICOLAU. în mai multe deputaţiuni la domnii principatelor române şi la episcopii sârbeşti. Tot din familia aceasta era şi ' Adina Berciu·Drăghicescu. Notele de subsol . între cari şi pe aceea de Dutcă. 50 http://tara-barsei.ro / www. respectiv în anul 1935. Lisabona. probabil. Aşezat mai întâiu 6 la Făgăraş unde. în cele ce urmează. publicat în „Ţara Bârsei". avea să-şi întregească opera prin realizarea unui arbore genealogic (care. Htm. Am reprodus forma originală a textului. dar în urma obiceiului acelor timpuri ea primi şi alte porecle. ca metodă. 1976. Soţia: Jupâneasă ZAMFIRA DUTCULEASA (decedată în 16 martie 1762). N°7 din 1734 al Arghivelor oraşului Braşov. vezi Doc. În anul 1722 se mută cu familia la Braşov.a. nume sub care o întâlnim mai ales în documentele româneşti şi sub care fii lui Nicola Duma·Făgărăşanul sunt cunoscuJi şi Ia Braşov. 314-334. lucrare publicată pe internet la adresa http://www. Nicolae" din Braşov . îndeosebi în articolul Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. cumpărând casă şi grădină în uliţa „Ecaterinei'' („Furcoaiei"). principiul clasificării zecimale. familia Nicolau.aferente arborelui genealogic . decedat pe la 1740. Decedat înainte de 1730. inclusiv inadvertenţele care apar pe parcurs în privinţa numelor. 1931. 1972. Mureşianu (descendent. sub formă de listă. totdeauna cu numele Dwc11/easa. 1984. 1906). care avea să numere în rândurile sale oameni de seamă ai trecutului nostru. 2. Întemeietorul ramurilor DUMA şi DUMOVICI. Bucureşti. din această ilustră familie) în lucrările sale. s~ şi căsători. În unele cazuri. " Ex terris turcicis. Generaţia I 1. 1986 ş. Arhivistica şi Documentaristica. 4. „Mantinspector'· von DUMA.). 1982. 3. voi. nu a fost publicat) ce urmăreşte. . arborele genealogic (vezi anexa - D. 1974. după cunoştinţa noastră. dar ne-am permis introducerea unor semne de punctuaţie. DIMITRIE DUMA. pentru a facilita lectura. axându-se în special pe ramura lui Radu Nicolau. 4. Colecţia de documente a Bibliotecii Astra. Mureşianu. avea să scrie cu entuziasm istoricul Aurel A. la rându-i. folosind.Scheiu. dimpreună cu GHEORGHE HÂRS şi ENACHE ST AMA. ln anul 1723 apare pentru întâiaşi dată (în registrele de dajdie ale Braşovului) între locuitorii uliţei „Ecaterinei". NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL 5 : Poreclit şi „DUTCA". IANACHE DUMA: Amintit în anul 1744 ca membru al „Companiei Grecilor" din Sibiu (N. Numele originar al familiei fusese Duma. Londra. Madrid. cât şi promotori ai economiei acestuia. în care calitate este trimis în anii următori. Câţiva ani mai târziu. unibuc. în vecinătatea casei „voevodale" (a Brâncovenilor) şi Nicola Făgărăşanu (Fogaraschan).cimec. Helsinki. în vecinătatea caselor principilor Brâncoveanu. În anul 1734 „Inspector de vamă în Sibiu". ro/eBooks/istorie/arhivistica/ I lcapYI. pe parcursul a 2 veacuri şi 8 generaţii. 13) descris de Aurel A. menţionată mai sus. Mureşianu indică sursele de informaţii care au stat la baza elaborării arborelui genealogic. Braşov. Donaţia Dogariu.

Dumitru N. 1767. Oameni de mare influenţă în treburile şcolare şi bisericeşti ale Românilor Braşovului. Boghici. NICOLA NICOLAU 8 . I] Ge11eratia a II-a 2. 2. 2. ctitor al bisericii Sf. ZĂHARIA NICOLAU. se scria NICOLAE ZAHARIA.. Iată una dintre inadvertenţe: în arborele prezentat apare numitul RADU NICOLAU. nume pe care şi-l însuşiră pentru a se putea deosebi de număroşii Nicolai de atunci. fiul lui Nicola Nicolau. când cu numele Nicolau. precum şi cu Ţara Turcească. fiica lui Hagi Dumitru! Ciurcul (cel bătrân). care nu este menţionat de autor anterior în scrierile sale. fiul lui Hagi Răuţ. voi. poreclit şi „DIMA DUTCĂ". după „tabella" statistică întocmită din ordinul guvernului Transilvaniei în 20 iunie 1769 de către Magistratul Braşovului. căs[ătorită] în 1786 cu Nicolae. 2. căs[ătorit] în 6 oct. Dimitriu-Dimitrievici. Ion este străbunul regretatului avocat şi fruntaş \'asile M. 3. avea legături comerciale cu Viena şi Triest. Fraţii Zaharia şi Nicolae Nicolau sunt amintiţi şi în firmanul împărătesc din anul I 763 al sultanului turcesc dat ambasadorului Austriei. senator şi deputat la Târgovişte şi Bucureşti şi al d-lui Locot: Colonel Ştefan Dimitropol. ln registrele bisericei Sf. fost prefect. care. Nicolau au continuat la început afacerile tatălui lor sub firma . MARIA. baronul Pinklem. sora cunoscutilor filantropi braşoveni şi sprijinitori ai literaturii naţionale. Căsătoria a 2-a cu Dumitru Di ma. decedat 1837. Iorga. 9 Generaţia a I/I-a 2.). Proprietarii casei braşovene de import şi export „ZAHARIA et NICOLA NICOLAU". 2.este născut chiar a Braşov". Nicolae. 1723-25 lan.. şeful unei însemnate case de comerţ braşovene. iar fii săi au fost fruntaşii braşoveni Ion şi Nicolae (Nicolita) Dimitropolu. cum i se zicea în familie: Dumitru. Dumitrache. 1721-1795. Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. Ei au fost decenii de-a rândul conducătorii vrednici ai Românilor braşoveni. 1932. căsătorit cu Docsandra. 7 " Cel din urmă. Nicola. fiica gocimanului Radul Pri cop. copiii acestuia (respectiv. N[I)COLA. I. fraţii Zaharia şi Nicola Făgărăşanu începură a-~i zice şi a se scrie Nicolau. 1794 (Ar. fraţii Constantin şi Ioan Boghici. loannu-loanovici etc. Treimi din Braşov Cetate. 51 http://tara-barsei. născut 1763. 3.ro . fiica lui Hagi Dumitru) Ciurcul. şi epitropii conştiincioşi ai vechei. Nestor Ioanovici ( 1764-1838). Genealogia familiei Nicolau DIMA-FĂGĂRĂŞANUL. Urmând moda grecească şi rusească de pe atunci. căs[ătorită] în 21 Mai 1788 cu Ioan Ioanovici. Soră cu Hagi Radu! Pricop şi cu . căsătorit cu Paraschiva. 223. Simeon. spre a se deosebi de vărul său cu acelaşi nume. ctitoră a două biserici româneşti din Ţara Bârsei. căsătorit cu Ecaterina7 . cari duceau case mari şi primitoare. Zaharia şi Gheorghe) figurând în literatura de specialitate ca fiind copiii lui Nicola. I. 1802. care apare la Braşov în anul 1740 [Vezi o scrisoare a acestuia în N. fratele arhimandritului mănăstirei Bezdinului şi episcop al Aradului. " Mult mai mult s-au distins însa în viata culturală şi bisericească a Românilor braşoveni fiii lui Nicola sau Nicoliţa Nicolau.. Braşov. Zaharia şi Gheorghe. 2. p.ro / www. Fiii lui N. I) şi „Ţara Bârsei". Hagica Stana··. ZAMFIRA. Nicolae ei apar când cu numele de Dutcă. din fruntaşa familie braşoveană. Scrisori şi inscripţii. RADU NICOLAU.cimec. au fost unii din cei mai de seamă promovatori ai c_ulturii poporului nostru din acest oraş. marei şi bogatei lor biserici. 1. adică Nicola Nicolau .. Fii lui Nicola Nicolau·' (Nicola Nicolaus' SOhne). Vezi testamentul olograf al lui Zaharia Nicolau din 3 Sept. Nicolae. 1. născuti din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Anastasia. din fruntaşa familie românească cu acest nume aşezată la începutul veacului al 18-lea la Braşov. fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau.fii lui Nicola·· (ca Teodoru-Teodorovici. născuţi din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Simeon. fiica lui Hagi Dumitru( Ciurcu. 1790 cu Paraschiva Şandru Hagi Şandru. decedată la 1824. 1. 2. Dimitropol. adecă . prima solie a fruntaşului staroste de negufători Hagi Gavrilă Hriste. IV E.

med (sic!) la Iaşi. în Bucureşti. 6. Fiica sa Sevastia. Nicolau s·a ocupat mai cu seamă cu cultivarea moşiei sale de la Stupini şi a altor moşii luate în arendă sau primite zălog pentru împrumuturi însemnate date magnaţilor ungureşti. căs[ătorită] în oct. 1772 cu Pană Cemovodeanu. 179 I cu Ecaterina. 2. 2. ZAHARIA. „ofiţer în armata rusească sub numele: Zaharia Nicolaievici Ravici''. 2.ro / www. I. care a fost şi unul dintre primii consilieri comunali români ai Braşovului. I. în aşa numita epocă constituţională. C. 2. 3. NICOLIŢĂ DIMITRIPOL. I. Nicolae. fiica lui Petru Alexandru (Hagi Şandru) „represenztaus şi jurat al bisericii Sf. căs[ătorit] în 7 sept. I. Dimitrie Nicolau. Elisabeta·'. 3. născut 1792. dar şi mai târziu. 2. ZAHARIA. 2. Soţia sa Maria. pentru meritele câştigate în decursul războiului independenţei.Major'' în Cherson. n[ăscută] 1803. 1. 2. Generaţia a IV-a 2. a fost una dintre puţinele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea . numele DIMITROPOL (ceea ce în greceşte însemnează: Fiul lui Dumitru). comisionar de mărfi la Vama Timişului. n[ăscut] 1760. grecească şi nemţească la Şcoala Sf. 2. I. Ioan Cepescul. DUMITRACHE. Dimitrie S. din prima căsătorie. nu numai în anii turburi 1848-1849. dimpreună cu fratele său. 4. căs[ătorit] cu Anastasia. Şi-a luat. stabilit în Ţara Românească. când a luptat şi pentru păstrarea autonomiei Ardealului. ZAHARIA. 52 http://tara-barsei. 2. decedat 1822. 3. căs[ătorit] în 3 mai 1797 cu Ecaterina. căs[ătorit] în 19 ian. IRINA. Soţia: „Maria din Bucureşti". Boghici. Căsătorit cu LUXIŢA. membru onorar al Academiei Române. 1802 cu Ecaterina. 1802 cu Maria. soţia pedagogului. Fiii lui s-au stabilit la Ploieşti. cu Nicola zis Hagi Răuţ. 3. n[ăscut] I 770. prof. fiica lui Mihail Alexovici. şi care a sprijinit pe lângă toate acestea. Şef actual al familiei: Ştefan Nicolau. Fără descendenţi. DIMITRIE 10 . 2. n[ăscut] 1786. GHEORGHE. 1823 cu Eustatie Papp. decedată în 1848. ELENA. GHEORGHE. n[ăscut] 1772. Nicolae". fiica primului ctitor al bisericii din Cetate. 2. 1. ECATERINA. fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina. fiica lui Enea Cristu. decedat 1837. membru în Consiliul comunal al Braşovului etc.ro . 2. I.. n[ăscut] 1774. apoi avocat la Braşov. Cepescul este cunoscuta întemeietoare şi prezidentă a Rcuniunei Femeilor Române. dec[edat] 1872. Căs[ătorit] în 2 Nov. căs[ătorită] în 18 Mai 1788 cu Hagi Dimitrie Botescul (Cununată de episcopul Ghedeon Nichitici). ZAHARIA. 1798-1824. publicistului şi luptătorului naţional Iacob Mureşianu ( 1812-1887). mort copil. n[ăscut] 1762. I. căs[ătorită] în 4 nov. I. În 1811 „Baruisens Batallions . DUMITRIE. 3. I. la învăţătură o mulţime de tineri săraci români. 3. decedat 24 august 1824. JON (ENACHE) DIMITROPOL. a apărat cu energie pe Români. căs[ătorit] în 8 februarie 1817 cu Maria Păuna. împreună cu fiul său Constantin. 3. '" Numele său îl întâlnim în fruntea tuturor intreprinderilor naţionale ale Românilor la mijlocul veacului trecut. 2. 3. El a fost şi unul dintre primii petrolişti români şi întemeietorul. 2. 6. 5. 2. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiana". decedat 1868. 2. căsătorită în 28 Mai 1822 cu Alex Azdeioglu din Constantinopol. 4. NICOLAE. n[ăscută] 1770. născută I.cimec. cea mai veche asociaţie de femei române din cuprinsul României de astăzi. Nicolae" din Braşov. 3. 3. de la 1828 dascăl de l[imba] românească. univ. 2. 2. 2. I. n[ăscut] 1797. 5. I. născut 1797. I. 3. 3. Aurelian Armăşelu 2. 3. NICOLA. Prof. 2. I. al primei rafinării de petrol din Ardeal. n[ăscut] 1765. 3. decedat în 1851. 2. 3. I. înrudiţi sau streini. fiica lui Ioan Boghici şi sora nobilului Const. pentru a se deosebi de ceilalţi Nicolau. n[ăscut] 1794. 2. Se scria: ZAHARIA ZAHARIU. „Arhon birăul" Companiei Greceşti din Braşov. decedat în 1827. fiica lui Radu Leca „reprezentant şi jurat al bisericii Sf. SIMEON. 2. 2. n[ăscut] 1767. ANASTASIA.

2. I. căs[ătorită] în 25 ian. 3. 2. 2. I. I. 3. ALEXANDRU. fără descendenţi. 2. 2. 3. decedat la Bucureşti. necăsătorită. 3. agricultor. 3. 2. 3. 4. I869-1918. MARIA. om politic. 3.ro . căs[ătorită] în 1840 cu Jacob Mureşianu ( 18 I 2. n[ăscută] I 866. CALIOPI 2. 2. decedat în 191 O. n[ăscut] 1810. 3. 6. 1804-1873. 3. I. I. Magistrat. VASILE Dimitropol. fiul marelui filantrop braşovean Gh. 2. 1824-1879. întemeietorul şi proprietarul primei fabrici (rafinării) de petrol din Ardeal. 3. ELENA. căs[ătorită] cu Nicolae. EUGENIA. decedată în 1886. Cepescul. deputat şi senator în Târgovişte şi Bucureşti. ziditorul bisericii române din Reghin (de la sfărşitul sec. PARASCHIV A. descendentul marelui filantrop Marinovici. 2. MIHAIL. 3. 2. 2. I. ION (ENACHE). fiica lui I.cimec. fără urmaşi. 3. I. I. 3. preşedinte al şcoalelor din Blaj.speditor" la Vama Timişului în tovărăşie cu Dimitrie Cepescu. I. 2. căs[ătorit] cu Maria D. 2. SEV ASTIA. Zoe. Nicolae. 3. NICOLAE. 2. apoi la Târgovişte. 3. 3. Genealogia familiei Nicolau 2. necăsătorit. 6. I. dec[edat] 1906. 3. 6. căsătorită cu un Trombiţaş (din familia nemţească). DUMITRU. din Reghinul Săsesc. fără urmaşi. I. 2. 4. I. L[icenţiat] în medicină. 3. Membru onorar al Academiei Române. I. 6. 2. căs[ătorit] în 18 febr. căs[ătorită] în 1881 cu Eugen Marianovici. proprietar şi fost primar al oraşului Slatina. 3. 3. GHEORGHE. necăsătorit. 1840 cu Luiza. Ioan ( 1770-1855). căsătorit cu Sultana. I. decedat în I 928. POLIXENA. I. mare proprietar în Reghinul Săsesc. AGAPIA. I. ANASTASIA. 2. I. epitrop şi curator al bis[ericii] Sf. 2. IULIANA. 2. Datcu. 2. 3. CORNELIA DATCU.ro / www. căs[ătorită] în I 883 cu Dr. fost . 3. 3. 3. Ianciovici. căsătorit cu Alexandrina. Alexandru Ceuşeanu. 2. Dobreanu. căs[ătorită] I I oct. L[icenţiat] în medicină de la facultatea din Paris. I. ION. căs[ătorită] în 1839 cu Gheorghe. 4. 3. 6. I. căsătorit cu Eufrosina Munteanu. 6. 3. I. dec[ edată] 1902. I. n[ăscută] 1823. GHEORGHE. n[ăscută] 1819. 3. a fost soţia marelui filantrop braşovean Dim. 53 http://tara-barsei. 3. Juga de Bacia. 2. Negreanu. 2. ELISABETA. I. Generaţia a V-a 2. Generaţia a VI-a 2. I. profesor şi director al Gazetei Transilvaniei. I. boernaş şi fost magistrat în Câmpina. n[ăscută] 1813. 1. fost prefect. fiica lui Anastasescu şi a Tudoriţei din neamul boierilor Balaoriu din Ploieşti. I. 1838 cu Gheorghe Marinovici. 6. 3. 2. căs[ătorită] cu Vasile Arion. I. NICOLAE. şi 2) inspectorul Damian SD. 3. 3. 2. 1864 cu S. 3. 2. CONSTANTIN. 3. I. I. 2. 3. fiica lui Ioan Radu Leca. 2. 5. 2.I 887). 6. I. 2.. 3. I. licenţiat în drept la Paris. al I 8-lea). căsăt[ ori tă] I) Anastasie Constantin. 6. 1815-1889. I. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiană". ECATERINA. din vechea şi nobila familie. I. I. căs[ătorită] în 31 oct. Fiica ei. 1831 cu Florea D. stabilit la Câmpina. 5. 3.

Nicola Duma-Făgărăşanul. 3. d[ecedat] 1911. I. 4. Actuală preşedinte a Soc. Unnărind această logică. AUREL A. I. 2. I. Andrei Bârseanu (decedat în 1922). astfel încât numărul caracterelor constituie şi numărul generaţiei la care ne referim. I. căs[ătorită] cu ing. Aurel A. Mureşianu. I. Aurelian Armăşelu 2. pe baza arborelui genealogic sus-menţionat. 2. col. Pentru generaţia a II-a. N. I. fiica marelui proprietar şi dezertat Pantelie Marinescu şi nepoata ministrului plenipotenţiar Penescu. numărul de membri. I. de la CFR. I. ECATERINA (Catinca). I. 2. este constituit din iniţialele prenumelui antecesorilor celor prezentaţi.4 membri/1709-1762: D: Radu Duma. I. I. şi anume Nicola Duma-Făgărăşanul. 3. 2. I. fără unnaşi. 3. L[icenţiat] în drept privat. I. I. căs[ătorită] cu colonelul M. 3. EDUARD. din care rezultă anii extremi între care putem încadra generaţia. 2. •Generaţia I . I. 3. I. Am pornit la drum considerând ca strămoş comun al primei generaţii un ipotetic Duma. ALEXANDRU CEUŞANU (sic). ce semnifică numele celui ce avea să stea la baza alcătuirii arborelui genealogic. I. n[ăscut] 1887. vom prezenta o statistică întocmită pe generaţii. I. 3.Sevastia (1824-1879). 3. I. văduva fostului preşedinte al „Astrei". 3. I. I. 2. lanache Duma 54 http://tara-barsei. n[ăscut] 1917. în Reghin. 2. inginer agronom. fiul lui DNR. 3. 3. Constantin. I. În cele ce urmează. spre exemplu. Mureşianu ( 1889-1950).cimec. I. ramura lui Aurel A. 3. I. I. Căs[ătorit] cu Bohăţiel din Cluj/1930. I. 2. Cu litere aldine am marcat membrii familiei cu urmaşi în schemă. 3. I. I. 3. Indicativul din cadrul generaţiilor. MUREŞIANU. căs[ătorită] cu Mihail Arion. fost deputat etc. 6. 3. 3. ŞTEF AN. 3. I. 1847-1909. I. 3. 3. ELENA. 3. decedat 1928. 3. Generaţia a VII-a 2. putem deduce. I. fiul lui DNRSDS . membru al Academiei şi Senator. n[ăscut] 15 iulie 1889. fiul lui DNRS - Simeon (1765-1824). GHEORGHE. 2. AUREL MUREŞIANU. 3.ro / www. Motos din Vaslui. indicativul DN provine prin adăugarea particulei N. Comandantul Reg[imentului] de Călăraşi din Ploeşti. ELEONORA. fiul lui DNRSDSA-Aurel Mureşianu ( 1847-1909). Generaţia a VIII-a 2. I. 2. fiul generalului de cavalerie Arion Brown.Dimitrie (1798-1824). NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL. I. ANA. 3. 2. 2. Duma. fost în escorta regală.Radu Nicolau. CONSTANTIN. lt. n[ăscut] 1890. fiul lui DN . Ocrotirii Orfanilor de războiu din Ardeal (Secţie Sibiu). numele acestora şi descendenţa lor. Căsătorit cu Elena.ro . 2. fiica lui DNRSD . 2. pe care l-am reprezentat cu indicativul D. I. format din succesiuni de litere verzale. I.

Elena. 1890-1911 DNRSDSA-Aurel A. 1762-1837. 1889-1950 VIII .Eleonora DNRDIMIC.Cornelia Datcu. Gheorghe. 1797-1872. 1721-1795. Ştefan. 1823-1902. Ecaterina. Ecaterina. Mihail.Nicolae. 1824-1879 DNRSG . Anastasia •Generaţia V-11 membri/1810-1918: DNRDI: Polixena.Alexandru Ceuşanu •Generaţia VII. Nicolae. 1770-1851 •Generaţia /V-16 membri/178~1889: DNZN: Dumitrie.Elisabeta DNRGD . 1815-1889.6 membri/1887-1950: DNRDIPE . 186~_. Mureşianu.Maria. 1847-1909 DNRGDM .Ana DNRDIMI . 1794-1828. Genealogia familiei Nicolau II .2 membri 1917-: •Generaţia DNRDIPEA . Zamfira. . Alexandru DNRDIM-Vasile Dimitropol.ro / www. Ion DNRSDC . Agapia DNRGA .Eugenia. 178~18_. Irina DNRS: Dimitrie. 1813-18_. Elena. DNRG: Dumitru. 1770 I 18_. 1723-1802. Gheorghe. Simeon. 1760-18_. 1804-1873. 1772-1827.8 membri/1847-1928: DNRDIP . Ion (Enache) DNRNN: Caliopi DNRSD-Constantin. Sevastia. Zaharia. 1797-1822 DNZM: Zaharia DNRD: Ion Enache Dimitropol.-1910. Gheorghe.Eduard.3 membri/1721-1802: •Generaţia DN: ZAHARIA NICOLAU. 1767-18_. Gheorghe. 1803-1848. Zaharia. 1774 DNR: Dumitrache. Paraschiva. Elena. Anastasia. 1767-18_. Nicola.Constantin. DNRN: Nicolae. 1763-1837. 1869-19 I 8 •Generaţia VI. 1810-1906. lulianal8_-1886. Gheorghe. 1819.cimec. Maria.Ecaterina DNRSDS-Aurel Mureşianu.-1928. 1798--1824. Zaharia. 178~1868. 1765-1824. 1887-1928. RADU NICOLAU •Generaţia IIl-12 membri/1760-1851: DNZ: Nicola. 1917- 55 http://tara-barsei. Nicola Nicolau. Nicoliţă Dimitropol.ro . 1792.

-- Ascen. 1723. 1801 E III 11 IV 37NICOLAU Dumitru Negustor Braşov. III 11 Ciurcu Paraschiva n. Gene- Numele Prenumele Observaţii dentul raţia =Nicola NICOLAU DUMA.. director „Gazeta Transilvaniei". neamul Puşcăreştilor. 1798. negustor. agricultor. negustor Braşov. negustor în Braşov. petrolist= Ecaterina (Catinci\a) 35 Nicolau Constantin Cepescu 36 Elena I = Gheorghe Ioan n. negustor Braşov. 1767. în paralel. Aurelian Armăşelu Relativ recent. membru onorific al Academiei Române 56 http://tara-barsei. speditor Vama Timişului 29 . moşier la Stupini şi petrolist. Cepescu E V28 VI 33 Dimitropol Mihail Agricultor Câmpina= Sultana Anastasescu 34 Polixenia =Nicolae Chiriţoiu din Câmpina EV 32 VI n. Spiţa unui neam din Ardeal. = Luxita Niculescu E IV 37 V 28 Dimitropol Ion ( lenache) din Câmpina. Prezentăm în final un extras din acest volum. -. Cernovodeanu n. m. referitor la membrii familiei Nicolau. m. = Maria E IV 39 V 30 Nicolau Dimitrie Păuna I. m. 1824. 09. m. 1906. 40 Zaharie =Maria Mimi din Bucureşti 41 Gheorghe n. m. ---. 1836. în editura Clusium avea să apară cartea lui Sextil Puşcariu. familiile Ciurcu şi Nica. negustor.cimec. 1765. m. 1770.= Anastasia Boghici „ n. 1786. 1879 = 1840 Iacob MUREŞIANU. 1824. îngrijită de Magdalena Vulpe. ---. 1851. Nicolae (Niculită) Speditor Vama Timişului E IV 38 V 30 Nicolau Nicolae Negustor şi profesor Braşov 31 Irina ! = Eustatie Pop. = Ecaterina Hristu „ n. profesor şi avocat Braşov n.ro . 39 Simeon = Ecaterina Petru Alexandru n. în anul 1998. m.ro / www. care prezintă. 1820. . prin liste genealogice descrise amănunţit şi explicate. 1868. m. = Maria Radu Lecca 42 Anastasia = Pană E. Prin înrudire cu familia Ciurcu apar periodic şi membri ai familiei Nicolau. 1927. autor şi 38 Nicola profesor. 24. şi. 37 Sevastia director liceu. 1762.

02. 1854 Luca de Pruncul EVl36 VII Ioan Maria din Bucovina = (I) Gheorghe Petranu. Orghidan. membru al EVI35 VII 67 Nicolau Ecaterina Academiei Române 68 copil - 69 copil - n.cimec. m. 1861. profesor. Genealogia familiei Nicolau n..ro / www. 1841. Boltres . = (2) Elena (Linica) dr. Victoria = Gh.ro . profesor Braşov. negustor Braşov 57 http://tara-barsei. = 8. = Andrei Bârseanu. 1937.

1 rtl f--. .J 8 I/..(\.„.·-----=-.: "'<:: Eleonora ..-~::____ . ~-'\·---~---·· z <1 u .':: "' I I <!'.'1_U_Ş~~!1~~ I '<::l ~ s..------ ----~ - "- / ~ -~--::::-- ...-----'11. ~ ~ ~ "''-' > ~ ·c" '-' 51.... Nicola Duma Făg~::~şanul Duma U<Ula~he Duma ~-~~---.r.. · fra<lui ffu111~1__ . \ ~~l 1 A u ::l :.. = -~ "' O) ~ -~ I i ~ -.f~ti. :3 ~·-· ·.______ .~iit'. \'. ....:. ----~ ~~-:------ LNi<:~<l=@.._. '.i_h_aria Nicolau I Nicola ~icolau ' Radu Nicolau ·----~~. .-: ""f I u __~ i 11\.fiZam~iina Îi~r:-im7e~rghc: j {1.::.he i o rn- !-D-. ~ ·•··-·-.rţ:._. ! . u = :.._(J ----tr'-. -.. E o --------::."~~f~i~ola : Şimeon A1~as1a~~>Z~ri.~. /\) . ""-. ___ --~-„ r··~~-~r:-1-~~u1·cşianu 9a___ jAJemdm : Vasile ~:=~~~~t<~:noo J l_Const..!~J\~e _ L_.· .. H 'I ]I 11~ ...„. .cimec.~--..-··--'----· .ro / www.·------ _____z_. "' \ [L' ---~-_. E -< c:: -~ J ~ 11~! 1 i. .L__ _ .=:'>-.\ '-...„. ~"' :-= ~ ~ Y.ro V) ..I c. 8 1~-= I 5 f~ ·c.. l'1 .l -Oo o ~ 0 ~ d "61 ~ < ·~ .. ·------~ ----·····-------··-- i L~~!~C~~~1ili~şi~~~~: I Alexandru : L~~.... <J .nti1! _! Ştefa1:_L_i. "'c .! ' .d_uard 00 http://tara-barsei./...~-...!~'.-\~ :~ )..

Braşov. Dr. perioada practicii avocaţiale la Viena. Braşov. Comribuţitmi la isloricu/ Memorandului. 1909: Sanda-Maria Buta.cimec.). Schuselka etc. tipul de filtru interpretativ la care au fost supuse scrisorile vizate a dus la pierderea din vedere a trăsăturilor de caracter. Dr. 1944. Bucureşti. Din bibliografia dedicată lui Aurel Murcşianu amintim doar câteva titluri: Valeriu Branişte.. Viena. p. Aurel Mureşianu. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai'". 317-320: Ion Breazu.ro / www. Bucureşti. p.ro . 125-134: Augustin Bunea. Braşov. adică a determinantelor profilului psihologic ale personajului istoric. p. unchi). Sibiu. 1938: Emil Micu. Aurel Mureşia1111. 1963. Slavici cu Aurel Mureşianu şi G. Ţara Bârsei Valer RUS CORESPONDENŢA LUI AUREL MUREŞIANU CU FAMILIA SA PĂSTRATĂ ÎN ARHIVA MUREŞENILOR ANII DE ÎNCEPUT: 1864-1877 (1) 1 Personalitatea lui Aurel Mureşianu ( 1847-1909) a fost făcută cunoscută opiniei publice româneşti prin câteva lucrări cu caracter mono-/biografic 2 • Cu toate că perioada pe care ne-am propus să o analizăm este cunoscută în liniile ei importante (perioada studiilor la Blaj. considerăm că punem bazele reconstituirii cât mai veridice a celui care a fost Aurel Mureşianu. colaborarea cu F. Amiflliri din închisoare. 59 http://tara-barsei. Aurel Mureşia1111 şi mişcarea memorandislă. 1972. 93-102. Aurel Mureşia1111 şi Memorandu/. Prin publicarea integrală a scrisorilor şi telegramelor adresate de tânărul braşovean familiei sale (părinţi. Bariţ. · Din raţiuni editoriale vom da publicitătii doar primele 20 de scrisori. Din pole1111ca lui I. seria Phil. 1942: Iosif Pervain. 2000: Ioan Georgescu. Li1eralura Transilvaniei.

Brunn. 1873. 4179 5. 4191 24. către tată. 1867. 1875. incomplet. 1871. 4184 14.Viena. către unchiul Costi. 10 aprilie . 1873. 4200 38. 1870. către tată. către tată. 11 martie . 1870. 4192 25. Vinerea Mare . către bunic. 5 ianuarie . 30 octombrie . 4178 3. 4196 30. 18/6 (sic) august . 1872.Brunn. către tată. către tată. către mamă. 28. 5 iulie. 4198 36. 14 februarie . către mamă. IO august . 16/28 mai . 6 februarie . 4208 4. 1864. 16 octombrie .Viena. către tată. 1866. către un văr. 4188 21. 1871.Viena. 4197 31. către mamă. către tată.Viena. către tată. către tată. 4183 8. către mamă.ro . către unchiul Costi. către mamă.Blaj. către tată.Viena.Viena. 30 mai .Viena. către tată. 1874. către tată. 1868. 1872.Viena. către tată. telegramă către unchiul Costi. către mamă.Viena. 1867. 6603 2.ro / www.Viena. 23 octombrie .Viena. 1866. 4195 29.Viena. telegramă către unchiul Costi.Viena. către tată. 4271 33.Viena. către mamă. 3 decembrie .Viena. 1867. către mamă. către tată. 4180 6.Viena.Viena. 4270 17.Viena.Viena. I decembrie .Viena. 4189 20. 8 decembrie . 1866. 30 noiembrie . 31 decembrie . 1876. 29 aprilie . ianuarie . 25 martie . 6 decembrie . 4259 19. 1870. 4264 40.. 4207 13. 30 şi 31 decembrie . 4194 27.Viena.Viena. Valer Rus Documentele supuse cercetării se ordonează cronologic astfel: I. 1875. 4185 15. 1875. 1872. 2 octombrie .Viena. 4260 23. 20 iunie .Bucureşti. 4181 7. telegramă.Viena. către tată. către tată. 1871. către mamă.Viena. către tată. 1875. 1870.Viena. 2 aprilie . către tată. IO august . 4202 41. 1867. 420 I 39. 1875. 5 iunie . 1873. martie . 1869.Viena. către tată. către mamă. 23 decembrie . 1870. 4182 10.Viena. 9 decembrie .Viena. către mamă. 1874.Viena. 1870. 4186 16. 4269 28.Brunn. 7 aprilie . 1867. 6 decembrie .Viena. 1872. 21 iulie . 4199 37. 4256 9. 1870. 7 decembrie . 1873. 1875. către tată. 22 iulie . 4190 22. 1876.Bucureşti. către tată. 11 aprilie . 4263 35. către tată.Viena. 4262 34. către mamă.Viena.cimec. 1866. 4261 32.Viena. 8 noiembrie . 4257 11. 4265 60 http://tara-barsei. 4187 18. 1876. 2 decembrie . 4258 12. 29 decembrie . 4193 26.Viena.

a. 25 ianuarie . 4268 47. sentimentele încercate de români la aflarea semnării pactului dualist din anul l 867.3 telegrame. 4267 Din: Blaj .35 scrisori. cifrat la circa 50. vărul din Blaj . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa 42. 1877. căruia îi multumim şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a ajutat. n.Gries. 28 martie . primul contact al lui Aurel Mureşianu cu capitala României. Total: 47 documente 3 • Printre concluziile care se evidenţiază în urma studiului documentelor se impun atenţiei câteva. Normele de publicare pe care le-am adoptat prevăd transcrierea textului original.13. deşi este limpede că şi scrisorile adresate tatălui sunt citite de aceasta (Sevastia Mureşianu. către tată. 1876. 1877. l 876. petrecut în anul l 873. În încheiere ne exprimăm speranţa ca editarea acestei corespondenţe să folosească la realizarea unei mari monografii dedicate personalităţii lui Aurel Mureşianu. Bucureşti . Ca frecvenţă a destinatarului se remarcă majoritar tatăl. urmat de mamă.000 de florini.Viena.2. întinsă pe perioada a 13 ani. Dragostea purtată mamei este evidentă în grija avută de fiu de a-i adresa scrisori exclusiv.l. 20 decembrie . Viena . indicând un respect filial corespunzător sacrificiilor făcute de tată. 31 ianuarie . 14 februarie . bunicul . Iacob Mureşianu ( 1812-1887).27.3.l. 1877. când familia i-a solicitat să renunţe la cariera juridică din Viena şi să preia afacerile familiei. inclusiv (sau mai ales) editarea „Gazetei Transilvaniei". erau în 1im ba germana au fost transcrise şi traduse de domnul Gernot 1 · Nussbtlcher. latină.Gries bei Bogen. ambii părinţi . Bucureşti. Gries . 4205 45. Nicolau). în original. 4266 46.3. către mamă.cimec. Corespondenţa. 15 decembrie . fără adaptare la limbajul contemporan (pentru a păstra savoarea limbii secolului al XIX-iea). traducerile din limbile folosite în corespondenţă (germană. 4203 43. 61 http://tara-barsei. mama .I. din anul 1866. mai ales datorită dispariţiei sumei de 2000 de florini aparţinând organizaţiei studenţilor români de la Viena. în timpul războiului austro-prusac. transcrierile vor fi precedate de scurte rezumate. indică o medie _de 4-5 scrisori pe an. lupta între sentimentul datoriei şi opţiunea personală de viaţă. Această distribuire este una naturală. 4202 44. * * * Menţionăm că documentele care. descrierea momentelor de panică din Viena. unchiul Costi -4. pe măsura celui care condus peste 30 de ani „Gazeta Transilvaniei". lucrare de anvergură. de a-şi întreţine fiul la studii în străinătate. Între evenimentele mai importante care punctuează această corespondenţă amintim: prima scrisoare a lui Aurel Mureşianu din Arhiva Mureşenilor datând din anul 1864. contribuabili la asigurarea traiului său decent.ro . petrecută în anul 1877. dezastru în care a fost implicată şi familia rămasă la Braşov. maghiară) vor fi tăcute la subsolul paginii. Viena . 1877. descrieri de-a dreptul lirice. către părinţi. provocate de momentele petrecute în scurtele concedii sau vacanţe în Austria (scrisorile de la Brunn şi Gries bei Bogen) ş. oscilând între mobilizare la luptă împotriva noii situaţii şi disperare pentru lipsa de perspective a cauzei naţionale.I. crahul financiar al fratelui Iancu Mureşianu ( l 841-?) din anul 1870. către tată. Brunn . Interesant este şi modul în care tânărul Aurel îşi onorează unchiul (Costi Nicolau) şi bunicul. cu 13.Viena. către tată.Viena. către tată. cu 27 de scrisori. Destinatar: tatăl .ro / www.Gries.

te rogu selu dai cuiva se mi lu aducă. pe care lam şi găsitu îndată cu unu Lasu cu 4 cai. Cărăuşiulu cu care am venitu dela Sibiiu ne a lăsatu în Şeica şi de acolo am trebuitu se ne luamu altulu. Blasiu în 23 Oct. în Seminariu sau mai bine zisu. Ignatu te salută mau întrebatu ia ce mai faci? Cum te mai afli? Eamu spusu că forte bine şi credu. Stimate Vere! Nu sciu ce vei fi cugetatu că mai de dou luni decându sumu în Blasiu nu ţi amu scrisu neceodată. Flurianu (Fluvianu?) care încă nu vrea se remana îndărăptu. Valer Rus I. Atâta numai îmi pare bine că am potutu dobândi unu cuartiru în care se potu urma studieloru mele în pace şi în linisce calugareasca! În zilele aceste amu fostu în Baligradu alias Alba Julia unde am petrecutu mai dou zile întregi. ca vai de ei şi cu unu caru cu bracinariu am pusu feru în elu şi abia am venitu în opidulu acesta românu. dos. Descrie momentul ajungerii la Blaj. Eri. căci trebue se grăbescu şi poştea pleacă peste 1/4 ora. 4 file. Îmi scrie bătrânu că mi-a trămisu prein Dta unu pachetu. în Seminariu sau mai bine în Gyrnnasiu în o chilia calugarească! De aici apoi ponă acum nu mau iertatu împregiurările de a scrie.seţi îndulcească vieaţia şi seţi noiuredie necadiurile! Asemeanea şi lu O. Scrisoare adresată vărului George.ro . Doc. Deaba înse numai la finea lui Septembre ne poturamu muta şi noi în cuartirulu nostru care se află după cum vei fi auzitu. Apropos. 62 http://tara-barsei. care întru adeveru se împlinească datoria şi destinulu unei temei adică. decâtu numai lalamen.603. fiul lui Andrei Mureşanu. Noutăţi pe aici. La a sositu adi demaneatia.. original.cimec. Neamu întâlnitu cu Nichita Ignatu şi cu Margineanu la Sânta Peter6ia cum îi zicu hotelului aceluia vestitu de acolo. nu suntu. 6. că nu mei fi înşielatu..ro / www. 600. Dnu Canonicu Mihaly ne a invitatu la sine ponă vom căpăta vreunu cuartiru la care am şi şiezutu mai dou septameni. Salutându pe toţi românii adeveraţi dein Sabiiu şi pe Dta ca unu de aceia sărutându-te remanu alu Dtale iubitoriu şi stimatoriu Aureliu Arlliva Mureşenilor. ' Indescifrabil. Amu creditu că în fine ţi-ai „ . Mane şi poimane sfinţi la popi. Despre o vizită la Alba-Iulia. începutul studiilor liceale. 1864. Să erţi. c. n. " 4 altu feliu şi vreai se te însori! Eu me bucuru şiţi dorescu una.

care poartă dedesupt moaştele mamii. istoric şi publicist braşovean. Numai atâta ţin de bine a Vă aminti că epitetul de bătăios şi aventurier deocamdată nu-l pot primi. origi11al. principele fiind însoţit şi de bărbatul de stal al României Vasile Boerescu.cimec. vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei. Iancu a plecatu în puţine dile va fi în mediuloculu Dv~stră. Scrisoare incompletă. La trecerea în ascuns a principelui Carol prin Viena. scrisă de cel din unnă şi subsemnată de mama am primit-o cu plăcere. pre care numai prin tăria o poţi desvolta. în care se fac referiri la Principele Carol al României. Şi unu studia de vieaţia înaintea mea nu este „flore de măru". deşi astăzi rolul Românilor cu principele lor cu tot 6 se zice a fi aventurios. n. Arhiva Mureşe11ilor. io nu voiu pote fi atâtu de fericitu . Causa principala a fostu studiulu. 63 http://tara-barsei. Viena 29 Aprilie c. ea decă o întrebuinţiedi devine potere. Aurel A. 1866 Scumpulu Meu Părinte! Am tăcutu şi pote am tăcutu prea multu! Dar sum în buna speranţia. Dnului 1866 în care trăim. Deşi urăsc stilul diplomatic în corespondenţele private ca Napoleon din 15 totuşi nu am putut ca să nu râd bine şi gras văzând şi cetind acea hârtie. 5 iunie. însă voiu să-mi păstrez din timp. La urmă nu ar fi rău când respectivul secretar ar căpăta ordin de a se convoca la ceea ce se Documentul are şi sigiliu. făcând parte din colecţia „Sigilii"". I filă.n. Viena. doc. căci pre lengă o datorie capitală nu este onorificu a uita şi de altele pote într-o privinţia totu atâtu de însemnate! Serutu mâna iubite Tată. dat acestui fapt de către lumea politică austriacă. că „cum merge cu studiulu?" sum în puseţiune aţi respunde cu aclusulu aşteptatu. I 78.da ca acestă hârtiuţia se vorbească în loculu meu.ro . căruia tatăl lui Aurel Mureşianu îi înlesnise printr-un împrumut studiul în străinătate (Boerescu îl îmbrăfişă foarte emofionat în modul cel mai cordial)". ci este o putere dieească.ro / www. care m-a ocupatu. „Tânărul principe Carol. căci tăria este condiţiunea fundamentală a poterei. an. 1866 Iubitul meu Tată! Nota Dvoastră din 18 Maiu c. Aurel Mureşianu avu prilej a-l cunoaşte şi a-l saluta în numele tinerimei române. Despre greutatea studiilor care îl preocupă într-atât încât nu are timp de corespondenţă. 4. tlos. Notă a celui care a transcris fragmentul din scrisoarea originală. De aici calificativul de aventură. Mureşianu ( 1889-1950). fiul lui Aurel Mureşianu. fiţi fericiţi fiţi sănătoşi. fiţi mulţiumiţi şi nu uitaţi de alu Dvostră prea plecatu Aureliu. Prima epistolă trimisă din perioada studiilor la Viena. Ar fi poate la rândul meu ca să răspund şi eu cu o asemenea notă. că mei vei scusa. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa 2. pozi\ia 190. 592. ales prin plebiscitul de la zece Nlaiu 1866 pe tronul României: Austria care era în ajunul războiului ei cu Prusia a fost împotriva aşezării pe tronul României a unui principe sus\inut de Bismarck. La întrebarea ce mi-o faci. La celelalte întrebări voiu respunde câtu de curundu. 5 3.

B.208. Se vede catu de tare suntu ocupate droturile de corespondentie şi cu deosebire din partea regimului.I. ca să le potă fi de adeveratu îndreptariu . Dacii e vorba de 2 ( . 592. în favoarea romaniloru . sau neci unu corpu centrale. doc. pregătiri pentru realizarea acordului dualist. ei sufere greu.ei bine ce se află străinii? Că romanii suntu ticăloşi.ro / www. alaltaeri la Viena. cei de acasă suferă şi mai greu şi ce se întâmplă cu aceste suferinţie se nu fie în [za]daru? Este că oamenii ·se ocupă cu istoria lui Cola Rienzi şi cu declarări că nu vor se scie de fondulu Şincaianu s. că nici acele rânduri rău scrise şi greşite să nu le pot ceti. Despre imaginea nefavorabilă a românilor în opinia publică internaţională. (nota bene) eram ocupat cu nişte scrieri la primirea numitei note.este de a se resolva?! Me oprescu nu voiu se mai continuezu . Ei bine! Pote Ungurii se capete tote. risc puţin probabil datorită situaţiei şcolare şi a vârstei lui Aurel Mureşianu.cimec.G. Despre vizita lui Deak Ferenc la Viena. Despre situaţia din Viena în timpul războiului austro-prusac.. original(?) 4. împrăsciaţi în trupu şi idei. 64 http://tara-barsei.cel puţin o hârtie mai bună şi nu pe I/2 coală tot. neci măcar foia din Braşiovu centrala fuse tienută . Despre riscul încorporării sale în armată. decă ei nu se îndreaptă unii pe alţii decă foile loru nu suntu susuţienute. care se încheia la cuvintele: „sa nu le poată ceti".I. Chestiuni financiare. Se asecură că Deak a fostui în di lele aceste eri. multe decă nu chiar tote. 7) Arhiva Mureşenilor. cine s-a îndura astăzi pentru denşii.cum era mai multu încă înainte de a se face acelu fondu Sinc. I filă.. B. Ce facu romanii? Unde este barbatulu loru în giurulu căruia se se grupeze şi care se represinte voinţia toru cumu o face Deak pentru Unguri. unu romanu se întrebe semenii sei . Valer Rus cuvine când se compune o asemenea patentă. 50 de ore întregi ia trebuitu pana a ajunsu în manile mele precandu 5 minute iar fi fostu destulu. Se plânge de absenţa unui lider român pe măsura celor maghiari.atunci Dzieu scie.c. a avutu audienti şi nu se va întorce fără resultatu oreşicare. Ore sangele romaniloru ce curge şiroie pote mai multu ca celu unguru în resboie . 4. cându totă lumea are dreptulu a face cu necazurile ei însăşi şi n-are cându a se ocupa cu altele a altora!!! Nu sciu cum potu ' Aici se sfârşeşte transcrierea documentului original. cându întrebarea cea mai ardietore de vieaţia . Wiena 21 Iuliu 1866 lubitulu Meu Tata! Tocma în momentulu acesta (I ora) priimescu depeşia ce mio ai trămisu.cred că sa făcutu priectu de cătră O .trebuie se şi le ponă. ca să se publice articoli în foi străine s. dos.ro .[aianu] nefericitu?! Pote că acei mari romani ascepta ca streinii sei scotă din glodu precându ei rătăcescu fără păstoriu ca oile lui Dzieu?! Decanu se conoscu ei.nu sciu decă lecsiconului din Tieră seu celu de aici trebuie mai înainte compusu . Situaţia este agitată. Spitalurile Vienei suntu pline de răniţi romani şi de alte naţionalităţi.c. Despre situaţia şcolară şi despre relatări pentru „ Gazeta Transilvaniei". N.se curge în zadaru?!! Aceste suntu întrebările ce unu patriotu adeveratu.

Viena cetate deschisă liberă. Colloquiu acela are valore pentru două. Dtale celu mai ascultătoriu şi stimatoriu Aureliu Am materialu .mâne espedezu vreo două epistole pentru Gazeta. căci obiectulu se propuse în 8 ore pre septămână. nu mi se pote întempla nemicu. Te rogu trămitemu îndată pe poşta „Legitimationsschein" alu meu se finesce cu 2 Augustu. Atu Dtale Aurel 65 http://tara-barsei.nemenea nu ne mai pote bântui. io sum gata se ţi urmezu voiniţiei. locuitorii suntu prin urmare senti.ceea ce mi se pare că este o mare minciună. şi încă arătu: Colloqiu nu am potutu pone la finea prelegeriloru căci numai 3 dile a fostu terminalu în care a potutu ceneva depune .cimec. tocma acum cetescu că unu repaosu de arme (Waffenruhe) s-a primitu de către Austria şi Prusia pre 5 zile. cari se se finească Martia venitore. aceste suntu motivele ce me ţienu. Aci deacă Viena va fi isolată la o orecare ocupaţiune din partea inemicului . Preste tote mai vine şi aceea: Decă am ocasiune se vedu ceva ce nu mai potu vede pote în totă vieaţia mea.în locu de recrute regulate a luatu voluntari. dece se nu-o întrebuinţiezu cu atâtu mai multu cu câtu nu este pericolu?! Decă Dta însă pote te afli însărcinatu . Am cunoscuţi. Şi decă nu se face pace apoi resboiulu nu pote se ţienă multu.ro / www.căci preste tote amorea părintească me însutleţieşte! Ei bine aci ţi-am scrisu motivele ce me reţienu. locuiescu într-unu locu bunu .me sciu păzi. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa vorbi unii omeni aşia şi cum de mai cutează cu reutatea şi laşitatea loru se o acopere cu dechiarări că nu vor şi nu a voitu se scie neciodată de una şi de alta!!! Aşia înaintamu aşia ne ajutamu unii pre alţii şin adeveru. Jo cugetu că aci suntu mai multu scutitu ca chiar acasă. Apoi şi de ar fi io totu nu aşi veni la rându aci. naţionalistu pentru burtă şi punga şi pote fi gloria şi basta?!! Io am scrisu mamei că nu este periclu. Io dar acumu numai frequentationis testimonium ţi potu trămite. Dar nu erectu. cosmopolitu. Decă doresci pote în mine vreunu ajutoriu.ro . apoi Dta ai testimoniu din Sem. ne atlamu în cartieru lu generalu! Te rogu scriemi îndată . căci mai tote cancelariele suntu închise nu sciu decă Decanatulu nostru va mai deschide. Apoi suntu născutu în 1847. şi acela nu lu potu pănă luni espedă decă nu cumva de locu.seu decă urgează telegrafeză.io sum gata a lăsa tote şi a urma voinţiei Dtale . cei mai bunu lucru ca se nu voiesci a sci de nemicu se fi neutralu neci albu neci roşiu. Fi încredinţiatu în "Gehutsamkeit" alu fiului Dtale iubite Părinte şi nu uita neci unu momentu alu ferici cu iubirea şi atenţiunea ce nu încetează a i-o dovedi.voiesci se te recolezi şi voiesci se me aibi acasă pre unu timpu . că se dice „ „ „ Gâsce! ! Adio iubite Părinte fii sănătosu şi fericitu. I. io erectu multu că încă dilele aceste vor aduce armistare şi pace cu tote că nu se vede nemicu bunu în pregătirile ce se facu. Se vorbesce prin Viena astădi că regele Prusiei ar fi moritu de cholera . prin urmare mai toţi amu remasu se colloquemu la începutulu anului venitoriu după cumu nea provocatu şi profesorii respectivi. decă vei vede că se apropia me voiu orienta.căci esamenele de statu s-au începutu forte de vreme în anulu acesta. Aci recrutare nu se face căci le frică de revoluţiune . dar totu me voiu strădui alu speda. De se vor împăca cu Ungurii aceştia vor escrie recrutări grosnice şi cine scie decă aşi scăpa din mânile saşiloru şi a toru. Indexulu lu amu suscrisu de toţi profesorii însă acela nu ţi lu potu trămite. Credu că nu este aşia necesariu. însă şi de voi rămânea credu că de aci voiu ave destulă materia spre aţi scrie. Aşi voi şi din causa esameneloru se remanu aci se studiesu.

care te iubeşte unu tată. cărei surîde ca floricelele primaverei şi lu drăgosteşte. Eară cându odată prăpăditu de ostenelă şi de sete te vei întorce la isvorulu din care poţi suge noua potere şi vieaţia . '" Idem. ca nu numai în anulu acesta ce vine dar încă mulţi ani se vedeţi sănătoşi şi voioşi. mai ales de mamă. Ori-câtu vei âmbla şi ori-câtu vei cerea. bucuria acestora se înnalţia în rogaţiunile loru. care cându căuta acea mângâiere o găseşte . se trăiţi iubiţi părinţi se vedeţi încă multu bine şi seve bucuraţi de ' Notă tăcută cu creionul. şi lu legănă. dar ea este rece şi străină.dea Ddieu ca selu afli curgendu totu aşia de limpede şi plăcutu ca odinioră. Scrisoare melancolică despre îndepărtarea de cei dragi. ulterior originalului. aeverata mulţiumire.179. ca se nu-ţi mai scriu odată în anulu acesta. 592. Decă ai scăpatu de acele lupte. iubita mamă şi tată că nu numai acuma dar de multe ori se mai simţiţi acea bucuria.numai acolo afli refugiu. îi adresezu rogările mele fierbinţi! Serbătorile Nascerei Domnului anunţia omeniloru mântuirea c-ei aşteaptă. (23/12 66) 8 Scumpa mea Mamă! Nu se pote.pace nu mai vede.scăparea a fostu numai momentană. perdiendu-se în noianulu trecutului. care pentru celu remasu în vieaţia este îngrozitorea pace a singurătăţei şi părăsirei. cându nu-o mai ai". Valer Rus M-am grăbitu pleacă drumulu de seră! Pucine parale nar strica în orice casu!? Arhiva Mureşenilor. 5. original.căci i se deschide şi noua lume. Mi-aşiu fi doritu o oră fericită. că este încă departe. treijile. fructele ei suntu necazuri şi suferinţie lupte înfricoşiate. Celu ce se desparte de acea lume frumosă şi nevinovată şi se aruncă în torentele vieţei nezuindu după o gloria deşiertă . de acea îmbrăţioşare . Fericirea de-a ave o mamă.cimec. 66 http://tara-barsei. ca se numi răpească acelu isvoru alu vieţiei şi mângăierei. o lume nouă lu încungiura. Ca Ddieu se dea acesta. care te ocroteşte. cătră părintele părinţiloru. Dea Ddieu. nu afli decâtu foi vestejite urmele unui timpu trecutu şi fericitu şi tăcerea mormentului. este cea mai frumosă fericire pre pămentu şi până cându o posezi nuo poţi destulu preţiui. dos. cu creionul este scris ominesci.ro . Ferice de acela. „Numai atunci poţi se preţiuesci valorea apei. căci de te întorci iar la legănulu copilăriei tale se te arunci în braţiele iubiţiloru tei. Urări de sărbătorile Crăciunului. adeverata iubire numai la sînulu mamei o poţi afla! La sînulu care tea crescutu şi tea iubitu . îmbrăţioşiarea ei este mortea. în care se te potu îmbrăţioşia. cari ceru9 binecuventarea celui ce sa născutu pentru uşiurarea suferinţieloru loru' 0.ro / www. 4. numai acolo mângâiere. însă acea oră se pare. doc. " Tăiat cu o linie şi scris cu creionul deasupra cerendu. şi-a căreia suflare este pacea.

orice cerere bazată pre voiniţia unui poporu întregu pre tăria " Notă făcută cu creionul. ca urmare a proastei gestionări a situaţiei polilice de că_tre conducătorii religioşi. 4. Tel Rom.ro . a anului 1866 la I O ore înainte de ameadia a avutu audienţia privată la împeratului. se trăiţi şi atunci cându vreodată. original. simţiulu poporului . Asta este o vechia istoria. În septămâna trecută a sositu Dr. Raţiu aci la Viena. Deâk ţiene multu pe opiniunea publică a consângeniloru sei şi acea opiniune este singurulu motoru a cererilor sale. pre care p6te omului privatu în Deak totuşi le ţiene de prea mari. ect decă suntu denunţiările şi împiedecările infernale ce se facu buneloru porniri atunci tremure acela căruia-i place a se numi Sfinta Par. Chestiunea conducerii laice a naţiunii române din Transilvania. episto Par. Viena Ianuarie 1867' 1 Iubite Tată! Sum în puseţiune de aţi descoperi unele şi altele despre can în parte vei fi p6te instruatu şidin alte părţi. A lăsa pre cineva se d6rmă se fia în nesciinţia precandu coperişiulu casei sale a prinsu focu este unu mare păcatu. prea încordate. Convorbire cu Raţiu. Fuseiu la D. posibil ulterior scrierii originale. 6. dos. I 80. 3 file. este trădare. De blăstămulu faptei rele de judecata opiniunei publice nepătate. Împeratulu ar fi primitu cu mare surprindere numer6sele subscrieri. 592. D. nu cuteză a se basa pre şi a invoca prea multu opiniunea publică. la vreo 2 mii între cari 2 Vlădici ect. Fapta complinita a fostu în 1848 juremântulu <lepre Câmpu lu Libertăţii - şi fapta complinită va fi ori-ce mişcare.nesmintitu că informaţiunile Ministr. Raţiu mai de multe ori şi-mi spuse că este mulţiumitu de convorbirea ce a avutu cu Monarchulu . doc.misteri6se şi misteriu lu este umbra absolutistică şi despotică facia cu unu poporu curatu în consciinţia sa naţională pătrunsă de santienia dreptului seu. 67 http://tara-barsei. căci binecuventarea lui Ddieu! Seme audă Atotupotintele! Alu Dv6stră pentru totudeuna Aureliu Viena 23 Dec. rănitu în lupta vieţiei voiu alerga în braţiele Dv6stră spre a afla acolo mângâierea cea adeverată spre a recăpeta noua poteri pentru noua lupte. Aulicu nu vor fi fostu identice cu cererile şi părerile acelor numeroşi inteligenţi representanţi ai opiniunei publice curatu naţionale. Apoi decă faptele complinite sunt acele două adrese publicate.spereză întrunu resultatu dar acela este încă forte departe. Poliţiei şi de statu şi Cancel. mitrop. a fostu primitu alu doilea îndată după audirea unui oficeru înaltu din armată. . Agitaţia opiniei publice în preajma realizării acordului dualist austro-ungar. Totulu deocamdată depinde dela portarea naţiunei dela Unirea şi propăşirea elementeloru ei.cimec.ro / www. Metr. 1866 Arhiva Mureşenilor. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu fo1nilia sa fii fiiloru Dv6stră. Luni în 31 Dec. Despre vizita lui Ioan Raţiu la Viena.elu vorbesce de nesce fapte complinite ale P.

pote că întotdeauna se aibă maioritatea pre partea sa. emanciparea de sub mantaua cea roşia. câţi membri numeră ace lu Comitetu. a considera cele presente şi a conchide aşia spre venitoriu ecă arta bunei guvernări. 4. R. din ceia ce s-a întemplatu şi se întemplă pre ceia ce se pote întempla! Fiecare momentu în vieaţia unui statu ca şi în ceia a unei naţiuni trebuie [să] fia medioloculu înte trecututlu şi venitoriulu ei. doc. ci trebuie se sci cui şi pentru ce lu dai! Io nu voiu se acusu Congresulu de nesciitoriu .cimec. Acesta lipsesce Romaniloru. celulaltu prea slabu. nu . la conducerea naţiunală. şi care ajocat-o şi Congresulu. necum unu juristu care se pote lăsa numai pre ce este. unulu este natiunalu. decă vreodată a esistatu vreunu asemenea Comitetu? Ce seme mai decă însuşi I. prevedereea politica. 5file. care deşi încă pucinu înaintatu totuşi a profesatu încă de sute de ani toleranţia relegiosă.181.ecă ce lipsesce Romaniloru şi a lipsitu şi Congresului. Apoi ce a lucratu acelu Comitetu permanentu decă mai totă naţia căsca gura cându ii vorbesci deuna asemenea Comitetu. unde se pote apoi ca aceştia doi se ţienă balanţa seu pote se să fi contopească în conducerea naţiunală. ale unoru vagabonzi plătiţi şi cumpăraţi.pre care se lu urmezi. Hierarchia besericescă astăzi numai pote conduce pre unu poporu. Acesta decă voia şi era destulu de energica.elu trebuia se şi cunoscă omenii - însă decă a fostu aşia de cum de totuşiu a comisu aş ia o neghiobia? Tactica . original. doc. cându s-a mai vediutu vreodată doi domni egalu îndreptăţiţi cu totu acelaşiu consiliu în totu acelaşi cercu? Cându unulu este constituţionalu. Unu lu este prea tare. suntu ei de aceea aleşi.ro . Cându îi dai cuiva unu dreptu în mâna. carele ar esista!? Cei mai mulţi nici nu scia. conduceri. nu te poţi basa pre omenia lui. Valer Rus consciinţiei de dreptu a acelui poporu dinaintea căroru fapte trebuie se pieră ca fumulu încercările machiavelistice ale unoru intrumente absolutistice. Pote că pre lângă maioritatea globaniloru a trebuitu ca congresulu se facă asemenea. Căci la din contra unu asemenea Congresu ar trebui băgatu cu Dirk/Ruck în balamucu. paci la din contra ci nu pote se se aleagă unu presiedinte selu împuternicescă sponte sua unu presiedinte nou a căruia trecutu politicu şi istoricu-naţiunalu condamna orice pasu făcutu în favorea intluinţiei sale. 592.ci o simplă comedia naţională de cari se jocă adeseori. Combinaţiunea juridică care nu pote merge numai câtu ţiene rasulu. 68 http://tara-barsei. iar neciodată pre ce pote se fia. Ei bine câţi vor fi. Salută prin urmare de cea mai mare dovadă de înaintarea nostră. celălaltu este absolutu . încâtu se vedă imposibilitatea vieţiei şi sustărei unui Comitetu asemenea organisatu. ca să fia gata la porunca celuia seu celuia presiedinte? Este presiedintele vodă absolutu şi ceilalţi consilierii sei ascultători? Şi decă este aşia. cându ei totodată erau şi apa şi focu. ca să zicu aşia-care este resultatulu conchiederei din trecutu spre venitoriu. A cunosce bine trecututlu. Acelu mare şi puternicu voivodu popescu. Astăzi numai unu poporu prostu pote fi dusu de nasu de către Vlădiculu seu. me întreabă pe mine care sciu mai pucinu decâtu Dlui. Capulu celu mai secu tebuia se posedă atâta combinaţiune.ro / www. Cine este de vină însă că s-a întâmplatu aşia? Slăbiţiunea şi velleitatea partei contrarie. Denumirea acelui Comitetu nu a potutu să fie seriosă. O nefericita ideia a congresului din 61 a fostu că a denumitu la acelu comitetu permanentu doi presiedinti din cari unulu trage pre apusu celalaltu pre resaritu. Arhiva Mureşenilor. celulaltu sluga plecată a regimului şi mai scie O-zeu ce.

Astădi. decă studieză în Berlin se intre în Garnis6na din Berlin. servescu unu anu în care regimentu voiescu. Regimului ia trebuitu parale şi a şi scosu . că eşti îngrigiată pentru mine decându a eşitu legea cea nouă de recrutare.. 1867 Scumpa Mamă şi cinstită Sacră mare! Am pnm1tu cu mare plăcere scris6re Dtale şi a Tati şi m-am bucuratu aflându că sunteţi sănătoşi cu toţii şi ve ocupaţi de unu evenimentu familiaru atâtu dtr îmbucurătoriu. în continuare student.e. câtu se p6te de multu întrebuinţiendune ca garnis6ne şi reserve. Deşi Landwehr-ulu a fostu acela care a decisu resboiulu a câştigat învingerea. sunt bune parale şi noi le putemu folosi tocma aş ia de bine ca şi ceia. Era o mare gugumania din partea Dv6stră decă me plăteaţi. nu vor pute face legi mai stricte pentru studenţii austrieci decâtu esistă pentru cei prusieni. Deşi vom trebui cu toţii neapăratu se ne esercitamu în manuarea armeloru şi se facemu parte din aşia numita reserva. Aşiadar totodată sunt soldaţi şi studenţi. Trebuie se mulţiemească naţiunile şi numai atunci legea aceea pote intra în adevărată activitate. Prusii totu aşia au făcutu. şi decă cu tote astea ar încerca a ne duce vreodată în resboiu ce lucru? Unde mergu toţi. Mai întâiu ea (legea) nu trebuie se te neodihnescă de locu. preferând să plătească scutirea de această obligaţie. Referiri la chestiunea situaţiei militare a lui Aurel Mureşianu. de ce se nu mergemu şi noi şi decă sentorcu cei mai mulţi cu pelea întreagă înderătu. mai înnainte de ce va fi primită de către parlamentele (dietele) respective. cari şi severşescu mişieliele pre faţia eşti mai siguru cu arma în mână.ro . Bârfe din viaţa teatrului vienez (scandaluri cu actriţe la modă). căci n-are cu ce. căci după cum stau lucrurile ea cu greu va p6te intra în pracsă şi activitate. ei bine află părerea mea despre acestă lege. bunu e Dzeu şi glonţiulu trece prin pălăria. I. Avantgarda vor fi militarii stătători.l. fiindu le iertatu s.milione prin legea acesta. totuşiu elu mai în urma a venitu la rondu şi nici nu a avutu pierderi aşia mari ca regimentele regulate. apoi cum dicu.ro / www.prin urmare „Nu daţi neamţiului nici unu gologanu!''. 69 http://tara-barsei. cărora ar fisei damu. Despre o nouă legislaţie în ceea ce priveşte încorporarea studenţilor. Se nu ne închipuimu totu cei mai reu căci atunci nu amu pote păşi nici unu paşiu din casa de frica că forte lesne potemu se ne împiedecamu şi se ne frângemu gâtu lu pe trepte s. de ce se nu fimu şi noi între ei. deci scutit de obligaţii. Refuză să fie carne de tun în armata austriacă. aici câtu de puţinu. Mandatarii din Reichsrath s.:u familia sa 7. totuşiu serviciulu nostru va trebui se fia uşi uratu tare în pace. Sa păcălitu mulţi şi de frica a plătitu şi copii de câte 2-3 ani. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu . poimâne sub cine mai suntemu şi ce lege vom ave . Deocamdată Austria nu-şi p6te arma pop6rele şi oştire de unu milionu şi 1/2 earăşi numai p6te ţiene. Apoi mai suntu destule mediul6ce de aşi feri piele de tăiişiu. în Prusia „Landwehr". Decă avem drepturi şi libertăţi bucurosu facemu noi serviţiulu acela anualu de 5 septemâni. Apoi ce scimu noi mâne. Mandatarii poporului nu vor lăsa ca se fia periclitată puseţiunea inteliginţiei.cimec. l OOO de tl. Despre studii. cându lumea este plină de lotrii. şi în resboiu vor trebui ca în folosulu statului se ne cruţie. celu puţinu aşia se cade. De Ceriu lu ca bucuria acesta de repetite ori se-o simţiţi dreptu resplată a osteneleloru Dv6stră! Credu.c. Studinţii prusieni intră de voie liberă în oştire. în Roman ia garda naţiunală. motiv de îngrijorare pentru familie. şi mai cu semă în garnis6nele oraşieloru în care studieză şi după anulu acela sunt scăpaţi şi intră în reserva. Viena 6 Febr. c.

nici nu este frumosă ci are noroculu de-a place tenerului principe. seu că me ia totu cu o miia de fl în portofoliu? Eacă în scurtu părerea mea. Se înţielege că deacă nu sunt parale nu pote fi vorba. Decoraţiuni. Aci alăturu o hârtia dela „Argintariulu" pre care sunt însemnate preţiurile. Me mângâiu însă c-am cetitu în Gazeta ca-n braşiovu este vreme frumosă. Încă-odată dar.. germană). Altădată. De vrei se mergi la unu teatru la unu concertu seu chiar la unu balu. În acestu punctu Curtea şi Comedia este egalu îndreptăţită. că Ddieu nu lasă pre nimeni în tină decă elu are curagiu se sară pre uscatu pre nemţia: Gott . Tim pulu celu clasicu a încetatu. Ţiaşiu mai scrie noutăţi dar nu mai am locu. Tote jurnalele capitalei anunţia deodată cu întemplările dela curte şi decă cutare actriţia este bolnava seu a plecatu undeva seu are cevaşi în gându seu a întempinatu cevaşi. ia părutu bine ca ţiai adusu aminte de densulu. Sănătosu iarăşi sum. În di lele aceste se mărită una anume „fontelive" (Sontelive?) dela teatrulu din cartierulu nostru. nu-i mirare dar decă se facu mesalliance între aceste două satire a timpului modernu. Ea nu are nici unu renume mai mare.ro / www. Am spusu lui Costi se cerce despre cele. ]. despre cari este forte multu vorba pre aci..ro .o grigia mai puţinu. nici nu mai am timpu a urma tote evenimentele cu atenţie deorece ocupaţiunea mea mi absorbe cea mai mare parte a timpului. Cându vremea este urîtă omenii şedu în casa şi bea apa rece. cu deosebire de cându a începutu a se introduce comediele franceze şi pre scenele astea. după principele Turn-Taris. De azi încolo nu vomu mai servi neam ţiului. Greutatea argintăriei este de mijlocu. germană). Numai pre câte unu bătrânu seu câte unu criticu de morală lu auzi dicându: [. Apoi decă are omulu capu şi norocu pote seşi afle înnaintarea şi loculu tocma şin oştire. nici celu mai micu gându reu se nulu ai pentru cele ce au se vină. Cu toate astea teatralistele sunt şi remânu dieiţiele lumei moderne.cimec. baleturi. Valer Rus cu legea aceea deocamdată nui nimicu şi ce ştimu ce mai aducu timpurile prin urmare nu trebuie se-ţi faci gânduri rele despre viitoriu. şi care acteriţă a jucatu mai bine? După acesta unneză laudele şi ridicările pânăn ceriu. care se află în armată. Ei bine. Ele sunt dieiţiele pre care le adoră publicu lu pote mai multu decâtu se cuvine. ]... cu cari poţi se aduni publiculu. ci patriei şi respboiu nu se va mai pote face fără voinţia nostră a tuturoru şi decă noi voimu se ne batemu pentru învingerea cauzei nostre comune seu pentru apărarea comună atunci bucurosu va lua fiecare Zundnadalulu 13 din cuiu şi va cerea decâteori pote puşica cu elu într-o minută. trebuie se cauţi decă este vreme frumosă în pungă. 70 http://tara-barsei. de ce se te faci Kanonenfutter 12 la neam ţiu? Da de ce sei dau io I OOO fl şi apoi totuse me ia preste unu anu. .. Una alta mai bătrână (la 40 ani) şi mai urâtă. care se rudeşte de aprope cu împărătesa. comediele sunt piesele. Io sum ocupatu forte multu cu studiele. Vei şti cumcă pre aci teatralistele jă mare rolu. lucruri esterne splendide ecă caracteristica timpului presentu. Şi primadona dela teatru de curte foi. dar jucătore plăcută şi renumită se mărită după unu duce[ . ci fi încredinţiată că Ddieulu mameloru veghiază asupra fiiloru loru. Decă întrebi de vieaţia loru de mai înnainte afli că sa înnălţiatu din stadiulu celu mai josu la atâta gloria.. Costi ţi serută mânile. doi? Nui mai bine că scapu cu l OOO tl în buzunariu. nici de petrecere.. " Carne <le tun (lb. La veră speru că-o se scapu şi-o se me aruncu cătră casă. Care rolă ţia plăcutu mai bine. 1. numai parale n-am . va dice cineva. Discursulu de seră sună cam aşia: Ai fostu în teatru? Am fostu.i Focos (lb.. Acesta din urmă este una din cele mai renumite actriţie în Viena.. Şintradeveru că moralitatea pre unele scene începe se fie totu mai rară. Vorbindu de teatru voiu se-ţi scriu unele întemplări de zi.. ci se fi în credinţia bună. ce ai voitu se afli dela densulu.. Walter care iar va fi evendu peste 30 ani ia pre unu Conte bogătanu.

unde se afla o lăptăria renumită la care se se servesce lapte de vaci de Elveţia. De aci m-am dusu iar la drumulu de feru ca se me întorcu acasă. care duce la Larenburg. Credemă iubită Mamă. c-ai trebuitu se suferi aşia cumplitu de-a mână încâtu vreocâteva nopţi nu ai avutu odihna. aflată şi ea în excursie. Într-unu rîsu şi petrecere am plecatu laolaltă întrunu Waggon cătră casă.cimec. Îndată după acesta am plecatu cu toţii printre vii în frumosa şi renumita gradina a lui Liechtenstein (principe) unde se afla şi unu Castelu Vechiu şi mare. tocma era să plece trainulu. a doua reşiedinţia de veră a împeratului. l-am cinstitu cu apa rece şi dulceaţia de nuci. ce cere sănătatea şi buna aflarea Dtale! Sunt 8 dile astădi. eacă ce-ţi este neapărat de lipsă. într-o barca mica m-am preamblatu. Polixena. Arltiva Mureşenilor. Elisa. Brunn I 8/6 Aug.183.ponă am ajunsu la Mod ling. !Şi continuă vacanţa la Brunn. de care este şi castelulu celu vechii încungiuratu. se indică pe el ca exemplu. satulu de lângă Brunn. Ajungânu la drumulu de feru. doi neguţiatori din Bucuresci şi Dnulu şi Madame Zachariades (neguţiatoriu în Viena). recreare. Însă ce surprindere plăcută m-aştepta! !! Acolo la gară (Bahnhot) me întâlnescu cu Iancu. Perlea. vieatia regulata. Costi baietele Lenica şi Sofi. Pe laculu acesta. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Trebuie se fimu serioşi. Perlea. Despre boala mamei. Joia trecută am avutu deosebita onore. unde mi-am luatu adio de la toţi. Descrie întâlnirea cu familia fratelui Iancu. cu câtu sciu câte necazuri ai avutu şi câtu ai pătimitu şi cu măselele s. La staţiunea Brunn mi-am luatu adio dela toţi şi precându Locomotivulu şiuera cătră Viena. De aci neamu dusu. şi decă nu sunt cârnaţi se mai mâncamu şi cartaboşi!? Serutu pe soriore Lenica şi Tiţia. Lu serutu asemenea pre Traianuţu. 8.o preumblare romantică. peo cale tăiată între nesce stânci de pietră. 4. 1867 Scumpa mea mamă! Scirea. dos.ro . unde face vizite în împrejurimi (la Larenburg). atunci o sănătate tare şi durabilă ţi dorescu! Strapaţiele nu mai sunt pentru Dta. de-a fi visitatu din partea Dloru Vienesi în palatulu meu de veră! Iancu cu familia. doc. Costi. aduţi aminte te rogu de alu Dtale iubitoriu şi stimătoriu Aureliu.ro / www. 4 file. original. Iacobuţiu ce face elu? Înveţia bine? Aşteptu se mi scrie. ca seme preamblu. atunci cându me voiu duce acasă le voiu aduce câte unu presentu frumosu. 592. se-nţielege totu pe josu. Cum se portă? Decă ţi face bucuria. Serutu mâna Mamă. că deacă ţi dorescu ceva dela Ddieu. acum e şi elu mi se pare gimnasistu. ponă s-a înseratu bine. odihna. În mediuloculu grădinei se află unu lacu mare prea frumosu. de care mia adusu Perlea dela Brăila. cu tote astea m-am întâlnitu de două ori cu Iancu cu familie. de cându lipsescu din Viena. 71 http://tara-barsei. io me întorceam încetişioru la casuţia mea singuratecă. Domineca trecută cătră seră m-am dusu întrunu satu în apropiere de 2 pătrare de oră de unde locuiescu io. Recomandări pentru repaus. Acolo am visitatu palatulu principelui de unde am înaintatu prin aleele cele mai frumose pana la Briihl posiţia cea mai frumosă în giurulu Vienei. Te rogu nu întârdia a face totu. Şi peste pucinu me aflu în Park-ulu (grădina) celu minunatu alu castelului.a. m-a întristatu multu şi cu atâtu mai multu. Mi iau şi io unu biletu Clasa III cu 19 cr.

care duce prin cărările sale în părţile cele mai romantice din giuru. Ţi mulţiumescu cu deosebire şi pentru aceste iubite Tată. 592. Astădi am sositu în noulu meu cuartiru aci în Brunn. cu care me fericesci. că Mama a fostu bolnava. dos. şi ceea ce dorimu cu toţii este ca să aflămu câtu mai curându. Ddieu se mi audă rogatiunea şi se dea sănătate durabilă scumpei nostre Mame care cu atâta amorea nea crescutu! Spunei te rogu serutarea mea de mama şi dorinţia fierbinte ce-o am de a audi câtu mai curându despre deplina buna aflare a D-ei! Ce se atinge de scorbitura brasiovenească. 592. ea prelenga aceea. 72 http://tara-barsei. 9. Elu se elibera şi întindiendu-şi aripele taie cu repediune undele nemărginite ale atmosferei! Nu te speria iubite Tată. chiar romantice. 4. doc. m-a însufleţitu prin bunele consilie. dos. Despre „fanfaronada braşioveneascâ ". nu este fantasia ce facu. doc. ca în urmare se te poţi convinge. scieam de multu că brasiovenii nostrii sunt cam aplecaţi la fanfaronade şi Dta vei sci acesta şi mai bine. Descrierea vacanţei la Brunn (localitate În preajma Vienei). cu care nu ai întârdiatu şi nu întârdiedi alu îmbrăţioşia! Alalta-eri am primitu preţiusa Dtale scrisore. că fiiulu Dtale a fostu câtu-şi de puţinu demnu de iubirea. Perlea nu numai că nu se desparte de Iancu!.ro . I 82. Salutarea mea respectuoasă Tatii. Multu m-a întristatu. că nu mai este Viena. original. că şi Dta te afli bine şi eşti în deplină senătate. 4 file. care singuru este în stare a nutri activitatea cea grea a spiritului. Brunn. în care mă aflu. I 0/8 1867 Iubite Tată! Ţi mulţiumescu din totă anima pentru bunătatea şi bunăvoinţia.cimec. care precumpănesce pre aceea a aurului. este elanulu acela alu cugetărei. Valer Rus Dloru sau întorsu la Viena cu carulu de feru io pe josu la palatu lu meu! Eacă două seri petrecute în cerculu familiariu! Mama Socră de vreo două septămâni se află în Paris. Serutu Mâna Mamă. original. 4 file. impresii lirice. ce conţiena pentru mine. Locuiescu tocma la marginea unei păduri.256. şi a căreia linisce nu este turburată de vuetulu lumei neodihnite. Descrierea localităţii. Din fruntea scrisorei acesteia vei fi cunoscutu. 4.ro / www. Toţi sunt deplin senătoşi io asemenea. Alu Dtale cu iubire Aurel Arftiva Mureşenilor.Potecă ieri alaltăeri se să fi întorsu. dar acum tocma ambii se marcheu şi înfrumuseţieză Comptoirulu spre a lucra şi înnainta înfruniţi cu nouă şi îndoite poteri! La acesta este a te seduce totă fanfaronada brasiovenescă! Arftiva Mureşenilor. Dorescu multu. căci crede. Serutu pe frăţiori şi dorescu ca scrisorea aceasta se te afle sănătosă şi voiosă. Sum numai de vreo câteva ore aci şi am şi simţitu benefăcătoarea influinţia ce-o are natura simplă şi frumoasă asupra spiritului. resiedinţia de vară a Nunţiului papalu. ca mi-a aretatu apropiata realisarea dorinţiei mele de-a merge la ţiera. c-am înveţiatu a le apreţia valorea. a căreia privire pătrundetoria nu este împiedecată de zidurile cetăţei.

Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa

10.
Despre reîntoarcerea la Viena. Chestiuni familiale.

Brunn am Geb. 2 Oct. 1867

Scumpa mea Mamă!

Adi, seu mâne plecu de aici. Preste 8 dile am esamenu. Ce-o da Domnedieu! Te
rogu spunei Tati şi Moşiului, că să mă erte, că nu leam scrisu, fiindu retrasu aci nu am avutu nici o
noutate a registra. D. Christu a fostu în septămânile trecute la Viena. A şiediutu numai trei dile.
Coconiţiele Lenica, Sofia, Polixena au intratu în "pension" la Madame Demerghel. Iancu,
Elisa socra sunt toţi senătoşi. Jo asemenea.
Serutu Mâna Mamă, asemenea te rogu spune tati şi Moşiului respectuosele mele serutări de
mani!
AMureşianu
14

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.257, dos. 592, original, I jitii.

11.
Despre evoluţia lenicăi în studiul limbii franceze şi al pianului. Despre nepotul Marin.
Despre plecarea negustorului Per/ea de la Brăila.

11/368 15

Scumpa Mamă!

M-am bucuratu forte, cându am aflatu dela D. Remenyik că eşti senatosă şi că ţiai
revenitu multu - dorescu se te găsescu şi mai voinica la veră.
Noi, toţi ne atlamu bine de ceea ce te va aseură D. Rernenyik, care are bunătatea aţi înmânua
scrisorea acesta.
Lenica se portă bine, vorbesce binişioru francesa şi ja la piano piese mai însemnate, aşia
întruna din dominiciele trecute ne-ajocatu din opera „Robert le diable'·.
Nepotulu Marine voinicu, începe se lu intereseze lucrurile ce le vede, îi place mai cu sema
unu pămătufu de pene de tote colorile, cându i-lu arată.
Serutu Mâna Tatei, spunei te rogu că ia şiu fi scrisu despre cele ce se întâmplă, însă de-o
vreme nume mai ocupu cu politica mai delocu.
Dlu Perlea cu socia a plecatu dela Brăila, trebuie se sosescă în dilele aceste.
Serutându-ţi Mânile Dtale atâtu câtu şi Tati moşiului şi serutându pre frăţiori remanu
Alu Dtale plecatu fiu
Aurel

" Este prima oară când semnează cu iscălitura sa ulterioară.
" Notă făcută cu creionul. posibil ulterioară originalului.

73
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Valer Rus

Viena I 113 (I )868

P.S. 16 Pe Dn. Remenyik nu l-am întâlnitu casei dau scris6rea - ţio trămitu prin urmare pe
poştă.

Remai senăt6să iubită Mamă!
Aurel
Arhiva Mureşenilor, doc. 4.258, dos. 592, original, 2file.

12.
Solicită urgent acte pentru evitarea încorporării militare.

(3 1869) 17

Iacob Mureşianu
Krnnstadt

Schicken sogleich Einwilligung zu meinem einjăhrigen Freiwilligen-Dienst. Revers sich zu
Kostentragung verptlichtend. Nachweis der politischen Behorde, daf3 ich mich Stellungsptlicht nicht
entzogen, alle drei legalisirt. Aureliu. 18

Arhiva Mureşe11i/or, doc. 4.207, dos. 592, original, I filă.

13.
Telegramă adresată unchiului, Constantin Nicolau, în care prezintă vestea falimentului
fratelui Iancu; solicită bani pentru.facultate.

I Dezember 1870 Wien

Constantin Nikolaus Kr( onstadt)

Wir vermissen Janku seit zwei tagen, seiens aufs schlechteste gefasst, bereiten sie
eltern auf Hiobspost vor. Shicken sie mir 60 gulden in die universităt. Năheres brieflich.
Aurel 19

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.184, tlos. 592, original, I filă.

'" Scris cu o cerneală de altă culoare.
17
Data telegramei: probabil martie 1869.
" Trimiteţi imediat consim\ământul pentru serviciul meu de un an voluntar (în armată - 11.11.), un revers (scrisoare de
obligaţie- n.n.), prin care vă obligaţi la suportarea cheltuielilor, adeverin\ă de la autoritatea politică că nu m-am sustras de
, la obliga{ia de recrutare, toate trei legalizate (lb. germană).
" Constantm Nicolau Braşov
Noi nu ştim nimic despre Iancu de două zile, fiţi pregătiţi pentru cc e mai rău, pregătiţi părin!ii rentru ştiri a la Iov (personaj
biblic, testat de divinitate prin aducerea sa într-o situaţie-limită cauzată de nenumărate nenorociri întâmplate familiei sale -
n.n.). Trimiteţi-mi 60 de guldeni (florini - n.n.) pentru Universitate. Mai multe în scrisoare. Aurel

74
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Coresponden\a lui Aurel Mureşianu cu familia sa

14.
Repetă vestea falimentului.fratelui Iancu, solicită menajarea mamei.

3 (decembrie) 1870

Constantin Nikolaus Kronst(adt)

Heute schreibe lhnen und Vater. Iancu verzweifelten Schritt gethan. Abschiedsbriefe hinter
lassen. Borsenverluste ervirt. Bleibe bei tiefbetrtibten20 (sic) Familie. Seien herzhaft schonen Mutter. Aurei2 1

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.185, tlos. 592, original, I filei.

15.
Despre dezastrul.financiar al.fratelui Iancu. Pierderea la Bursă a averii. lamentaţii privind
necazul familial extrem. Acuze la adresa evreilor „ lipitori··. Deplânge soarta tristă a lui Iancu şi a
familiei sale. Despre mesajul de adio al nefericitului.frate.

Jubitulu şi stimatulu meu Tată!

Până acum nu am sciutu ce ste nefericirea, astădi însă me înfiorezu de acestu
cuventu. Unu trăsnetu, care cade pre coperişiulu unei case şi arde totă avuţia unei familie este nimicu
pre lengă lovirea cea grea, care nea întempinatu deodată şi fără de veste.
Iubite Tată! Dumnedieu scie, dar noi n-amu meritatu o asemenea lovire crâncenă a sortei,
n-ai meritatu acesta Dta în bătrâneţiele Dtale pline de onore, n-au meritatu scumpa şi proba mea
meamă. Dvostră aţi iubitu pre Iancu atâtu de multu, l-aţi iubitu pote prea multu. Dar cine pre faţia
pămentului pote controla iubirea unei mame cătră fiiulu seu? Şi cine va pute crede, că crescerea şi
înveţiaturile, care i le ai datu Dta iubitului şi nenorocitului meu frate, nu au fost cele mai bune? Decă
ar ave cineva bănuiala despre acesta, apoi vina şi cetescă scrisorile cele din urmă ale lui, şi se va
convinge despre aceea.
Multu sunt sfăşietore de anima remuşicările sale de cugetu, că nu a ascultatu de consiliele Dtale,
amare sunt esperiinţiele ce lea făcutu, multu a suferitu omulu acesta şi mari dureri ia rosu anima, până ce
s-a pututu decide a părăsi nevasta şi copii sei scumpi, ane părăsi pre pre toţi, pre cari atâtu de multu ia iubitu!!
Crudă mai este vieaţia omenescă şi barbare mai sunt legile destinului ei!
Trebuia ca Iancu se sufere atâtu de multu spre a recunosce greşielele sale, şi trebuia ca acesta
recunoscinţia sei vină aşia de târdiu, cându nu mai era scăpare pentru elu? Seu decă era scăpare, despre
ceea ce până acum sum convinsu, de ce nu s-a pututu, măcar unu momentu, se lu părăsescă cerbicia
aceea nenorocită, de a nu se confia nimenui, de a nu cere consiliele nimenui în afacerile sale, mândria
acea orbă şi păcătosă de a face tote numai după capu lu seu şi prin sine? Pote nu am dreptu şi păcătuiescu
cându lu învinovăţiescu pre multu - însă Iancu însuşi recunosce acesta în scrisorile sale de remasu bunu.

211
Coreei betrtibter.
21
Constantin Nicolau Braşov
AsUlzi vă scriu Dvs şi tatălui. Iancu a făcut un pas disperat. a lăsat scrisori de adio. Pierderile la bursă l-au determinat la
aceasta, încă nu a fost găsit. Rămân la familia adânc întristată. Fiti cordiali(°) menajaţi mama. Aurel

75
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Pre câţi nu a scosu elu din necazu. căci vediui dintrensa că nu desperezi! Rogu ceriulu ca se 76 http://tara-barsei. Valer Rus Trista sa sorte a voitu se lu ducă. căci cea de zaharu se frânge şi se topesce la focu lu patimiloru lumesci. În adeveru suferinţiele sale înnainte de despărţire singure numai a pututu se lu cureţie de tote păcatele sale! Iubite Tată! Simţiemintulu este nenorocirea omeniloru. ia frântu anima cu desăvîrşire şi aşia în adeveru mortea pentru densulu. O lume falsă! Elu scăpă în primavera acesta pre unulu cu 6 copii de peire şi falimentu. aşia dicându activitatea mârşiavă a unei vieţi păcătose. decă numai câtu de puţina sciinţia seu bănuie la aşi fi avutu câtu de reu îi merge cu negoţiulu. pierde pre omulu celu mai bunu şi onestu. cum mărturisesce însuşi ia pututu fi numai o scăpare. Singura mea mângâiere va fi se trăiescu şi se lucrezu pentru aceşti scumpi şi nevinovaţi copilaşi şi pentru mărgăritarulu acela de femeie. fidelă şi nevinovată s-a frântu într-unu modu atâtu de înfricoşiatu! Fiţi tari pentru Ddieu! Iubiţi părinţi şi înghiţiţi şi pocalu lu acesta de amaru alu vieţiei nostre deşierte. în câtu nu a nebunitu de desperare dar nenoroculu pre deo parte. ) seu propriu! Ce planuri frumose nu ave Iancu pentru familia sa. Multu şia mai iubitu de altă parte socia. nu la ertamu nicidecum. la mai adusu şi la desperare. multu nea iubitu pre noi toţi. şi câte nu aşi mai ave se ţi spunu dar trebuie se sferşiescu. Numai o anima de petră pre care nu-o mai pote turti nimic este în stare a se lupta cu lumea... că a perdutu totuşi nui mai remase nimicu. îi mai face la finitu încă şi unu conductu pomposu şi strălucitu! Ce folositoriu ar fi pututu se fia iubitulu nostru Iancu pentru societate. pânăcându pre acela. a căreia animă sinceră. carele dela începutu a fost unu mişielu lu susţiene sortea pânăi ese peri albi.ro . că Iancu pute să fia celu mai fericitu omu. elu singuru sei fericescă pre toţi. şi ca să încoroneze. cilu silemu cu orice preţiu se întorcă spre calea carelu ducea în prăpastia! Tată dragă! Iancu me rogă cu limbă de morte se iubescu şi se fiu întru ajutoriu familiei sale părăsite şi nefericite. Mi se rupe anima cându me gândescu. preste pragulu bursei de unde a cădiutu apoi în ghiarele lipitoriloru jidovesci. dar Iancu nu a fost omu stricatu ci anima cea mai buna şi nobila pre faţia pamentului.cimec. Ma mângâiatu forte depeşia Dtale. Câtu de multu iube elu pre omeni şi câtu de multu a fost înşielatu din partea loru. şi amorea nespusa pre de alta. Adeveratu că a avutu şi elu unele greşieli unele patimi dar care omu nu le are? Decă Iancu era unu mişielu şi unu ticălosu pute să o ducă încă multu şinui se întempla cei s-a întemplatu! Câtu de nedreaptă este impărţiela sortei în lumea acesta! Unu singuru pasu greşitu pote fără voia sa. şi numai acesta amore la susteniutu într-atâtu. decă sar fi pututu. potecă iubirea acesta nea făcutu orbi de greşielele nostre. căci puţini fraţi sa iubitu aşia de multu ca noi. decă nulu ducea lăcomia de a se îmbogăţi preste nopte în nenorocita acea de bursa. ca prin acesta se-şi prepare se accelereze( . cum ar fi vrutu. cari dupăce l-a suptu până la medua. Încă animami nu este îmbrăcată cu fieru şi de şi ar fi fost săgeta acesta ar fi străbătutu şi ferulu acela. cari eram lengă elu. pre câţi nu ia ajutatu la momentu! Dar sortea barbara vru selu pierdu! Pre sermanulu omu lu cuprinse desperarea cându vediu într-o di. Martoru mi este ceriulu. dar pre totu ce e sântu. era prea nobilu decâtu ca se tragă şi pre alţii în nenorocirea sa.ro / www. pentru iubiţii şi amicii sei. Acum înţielegu crescerea monachală şi ascetică! Scumpe Tată! Am forte mare speranţia că providenţia se va fi făcutu mila de sărmanulu Iancu şi lu va fi scăpatu de unu sfârşitu atâta de crâncenu! Fia acesta speranţia tutoru şi a Dvostră cu deosebire iubiţi părinţi! Numai potu scrie de durere.

Scrisoarea pe care a scris-o Iancu părinţilor săi nu o pqt anexa azi. lnsă mâine dimineaţă v-o trimit. să-i fie salvată măcar viaţal Consolat i-o pe scumpa mea mamă. şi dacă încă mai stă! Al dumneavoastră recunoscător Aurel 77 http://tara-barsei.fratele mamei. care nu va viza însă. ce a avut-o pentru Iancu. original. Eu m-am adresat unui avocat destoinic. I fil<'i. se nu perdă speranţia. Altfel nu este nici o schimbare în doliul general al familiei nefericite. daf3 er nicht verloren geht. Morgen werde ich ihm auch schreiben. Începerea unei anchete penale. care reprezintă drepturile familiei. weil es schon zu spăt zu rekomandiren ist. und ich mochte doch sicher sein. ich filrchte filr ihre Schmerzen lindern! Gruf3en Sie herzlichst den theuersten Grof3vater. dos. se treceţi şi preste acestă cercare durer6să a s6rtei vitrege.186. Scrisoare către unchiul Constantin Nicolau. pentru a o preda ca recomandată. Ddieu seve mângâie şi seve liniştească animele şi cugetele. deoarece este deja prea târziu. Eine strafgerichtliche Unter suchung ist eingeleitet worden. weder lebend noch todt. " Viena. Den armen Janku hat man noch bis heute Abend nicht aufgefunden. doc. Acesta Ve doresce din sufletu alu Dv6stră plecatu şi mâhnitu Aurel Viena 6/12 (1)870 Arhiva Mureşenilor.familia. Gesund sind an einen tilchtigen Advokaten gewendet. das war ja sein Verderben ! Gebe nur Gott. ich weif3 nicht mehr. care îmi este ca atare foarte penibilă. 6 decembrie 1870 Dragă Unchiulel Vă anexez aici o scrisoare către tatăl meu drag.n. aber ich flirchte sie nicht und ich sind die ganze Familie i.270. kann ich heute noch nicht beilegen. şi vreau să fiu totuşi sigur că ea nu se pierde.) toată familia total nevinovată în toate privinţele. căci (azi) nu mai ştiu unde îmi stă capul. 4.financiar al lui Iancu. 16.cimec. 4. Să dea Dumnezeu. Morgen frilh aber sende ich ihn lhnen. nici viu nici mort. 4 file. dos. Sonst keine Verănderung in der allgemeinen Trauer der unglucklichen Familie. Da der ungluckliche lanku nicht einmal eine Fliege mit ins Vertrauen gezogen hat. căreia îi dă astfel asigurări. und ober ilberhaupt noch steht! Ihr dankbarer Aurel 22 Arhiva Mureşenilor. wo mein Kopf steht. A fost iniţiată o cercetare penală. den lanku seinen Eltern geschrieben. doc.n. Dumnezeu să-i aline durerilel Transmiteţi salutările cele mai cordiale celui mai scump bunic. mă tem pentru sănătatea ei.ro . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa consoleze şi pre multu iubita şi scumpa mea mamă. despre dezastrul. 592. 592. der die Rechte der Familie vertritt. Deoarece nefcricitul lancu nu s-a împărtăşit nici măcar unei muşte. Wien 6/12 1870 Lieber Onkel! Ich lege Ihnen hier einen Brief an meinem Iieben Vater bei. ci se erectă în providenţia. Mâine îi voi scrie şi lui. Pe sărmanul Iancu nu l-am găsit încă până în această seară.ro / www.iberhaupt unschuldig in jeder Beziehung dastehen. original. Den brief. pre care o serutu de mii de ori şi o rogu în numele am6rei. tocmai aceasta a fost paguba lui. daf3 ihm wenigstens doch noch das Leben gerettet worden wăre! Trosten Sie meine theure Miltter. Mulţumită lui Dumnezeu toţi sunt sănătoşi. dar nu mă tem de ea şi (consider. sie ist mir als solche sehr peinlich. Fiţi sănătoşi şi tari iubiţi părinţi.

despre cheltuielile mele lunare. Iancu. vorbeam cu elu bucurosu de trecutu. Viena 7 Dec. Din scris6rea acesta te vei convinge iubite Tată. ci că nenorocirea împregiurăriloru. " În calităţile contrare constă salvarea lumii! (lb. latină). credulitatea sa şi idea ficsă. cătră Dta şi iubita mamă. l-au răpitu cu sine. recomandări de leacuri băbeşti pentru scurtarea suferinţei (legarea cerii galbene la gât!). io credu că multă vreme încă nu.ro / www. dos. şi l-au sedusu fără de voia şi intenţiunea s-a la unii paşi rei şi la pasulu celu desperatu din urma! În timpulu din urma îi plăcea multu a vorbi şi aşi aduce aminte de Dta pre care lu stima şi adora atâtu de multu. Speranţe de viitor în ceea ce priveşte familia fi1garului.aşia cum a lăsato îndereptu. acum nu potu încă se me gândescu şi la acele. pre cari atâtu de multu ia adoratu . 2. căci gândeşte-ţi aceştia din urmă au fost p6te mai multu surprinşi ca noi de catastrofa din urmă! Iubite Tată! Te rogu judecă decă se p6te ca şi Mama îndată se citescă epistola lui Iancu.file. În di lele din um1ă l-am întrebatu şi rogatu se-mi spuie cei este.187. dar şi la străini. că Iancu nu a fost omu stricatu. cei lipsesce.ro . căci multe a avutu se sufere dar tote sunt nimic pre lengă acestă nenorocire pentru anima plăpândă a unei mame iubit6re! Familia este sănăt6să. der elu nu mi-a respunsu nimicu. trimeţindu-ţi scris6rea sa de despărţire. cu cari ave afaceri. fără se potu bănui ceva din acestă convorbire. este bolnavu seu îi merge reu cumva. te rogu decă vreai a te informa mai apr6pe despre starea lucruriloru. doc. Cându era tristu despre ceva tăcea molcomu. 4.fiului cel mare. Valer Rus 17. şi nu spunea nimenui nimic. 18. 78 http://tara-barsei. Mai târdiu voiu respunde şi la întrebare ce-mi faci în telegrama. în care se afla. Scrisoare de liniştire a mamei îndurerate de dezastrul financiar al. 1870 Scumpulu meu Tată! Vin se împlinescu ultima voinţia a iubitului nostru Iancu.cimec. Acesta nu a făcut-o întâiaşi dată şi de aceea nu m-a surprinsu tăcerea sa. 592. original. cetesce scrisorile care i le-am scrisu lui Nenea Costi. De altă parte scia aşi câştiga nu numai la noi o încredere poţi se dicu 6rbă. Recomandă menajarea mamei de şocul veştilor triste. Expediază scrisoarea de adio a fratelui Iancu. Despre situaţia lui Iancu în zilele premergătoare dezastrului. Despre boala de gălbinare a sorei Elena. şi aşa nu pute-i se sci niciodată sicuru. şi io fiindcă aşia de multu nu team vediutu. te rogu dar prea multu cruţi-o. că noroculu nu lu va părăsi de totuşi elu va deveni deodată avutu. ln adversis virtus spes salvatrix mundi! 23 Alu Dtale Aurel Arhiva Mureşenilor.

decă până acum nu l-ai încercatu. mâne apare ear sorele binefăcătoriu şi face se crească altulu la locu. doc. Copii. s-a îmbărbătatu spre o nouă vieaţia. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Viena 9 Dec. nici unu momentu iubită mamă. Dna Christu. ai trebui se te înveselesci. ca se respire mirosulu acela peste nopte . Făi leaculu acesta Linichii. Tata moşiu mi scrisese despre acesta. Scumpă Mamă! Până astă seră n-am auditu încă nimic de Iancu. 79 http://tara-barsei. trebuie cum diseiu şi noptea se respire în mirosu de ceră. şi te rogă se te mângâi şi seţi liniştesci anima. decâtu a fost aceea a multu jelitului loru tată. original. însă. care se nu fi avutu a se lupta cu valurile furiose ale ei. Tiţia de mii de ori. şi mi-a disu se ţi scriu Dtale mamă. dos.259. Nu dispera. ca se ţi lu recomandu. Costi şi io toţi suntemu haru Domnului celu pucinu sanatoşi şi avemu speranţia în viitoriu. cu atâtu mai multu. Crede dar în dreptatea şi bunătatea provedinţiei! ! ! M-am întristatu forte audindu că iubita mea sorioră Elena. c. încâtu. Multe sunt corăbiile cari plutescu spre marea vieţiei. că elu trăiesce. cându dorme.ceea ce ar fi forte binefăcătoriu pentru boia de gălbinare. cu câtu mi 1-a spusu Iancu singuru. 1870 Scumpa mea mamă! Nefericita întemplare în familia nostră. ea iubesce pentru tote timpurile. pre cari ia cercatu sortea vitregă într-unu modu atâtu de crudelu. Scumpa Mamă! Ai doi nepoţiei atâtu de frumoşi şi drăgălaşi. câtuşi în palatiulu bogatului. căci bunu e Ddieu! Serutu pre Lenica Iacob.ro / www. Copii sunt viitoriulu. cari se lucreze pentru hrănirea şi crescerea loru! Mii şi sute sunt casurile ca acesta. Nu ajunge se bea numai din paharu de ceră. ci că mai sunt încă braţie destule. Toţi ţi serută mâna scumpă Mamă. asta me face se erectu şimu înnalţia speranţia. mamă dragă la aceste surcele din trupina fiiului Dtale nenorocitu. care a curatu pre unu lu în patru dile de gălbinare. căci după vijelie trebuie se vină şi sorele. se fi câtu de tristă. cari se întemplă atâtu în coliba seracului. Iancu a fost auditu leaculu acesta dela unu medicu. şi şi lui ia părutu forte reu. decă te-a întristatu adencu cu deosebire şi pre Dta. ci aibi credinţia şi speranţia în Dumnedieu! Astădi vine vijelia urîtă şi rupe stejarulu înnaltu şi frumosu. serutu mâna scumpului meu tată şi Dtale iubita mama. avisaţi la mila străiniloru. 3 file. 592. care va lumina vieaţia copiiloru acestora n~vinovaţi şi le va face o mai fericită. şi forte puţine sunt acele cari au ajunsu la ţiermu. Anima unei mame nu iubesce de adi până mâne.cimec. l-am spusu şi Iancului. pre cari ia iubitu nespusu. că nu ia lăsatu singuri în lume lipsiţi de ori-ce spriginu. Se mulţiumimu ceriului. atâtu în familiele cetăţienesci câtuşi în cele mai înnalte aristocratice. că numai noi singuri suntemu aceia. o bucată mai mare de ceră galbină de gâtu. sufere de gălbinare. cându te uiţi la ei trebuie se sperezi! Spereză dar. nu este mirare.ro . Trajanu. Nu crede dar. sei legi Linichii. Elisa. că gândindu-se la socia şi copii sei. 4.n. iubită mamă. te rogu mamă. întregi şi fără nici o pierdere mai însemnată. decă i-ai vede. alu căreia iubitoriu şi ascultătoriu fiiu în veci va fi Aurel Arhiva Mureşenilor. dar nu este una.

Recunoscu iubite tată totu cuventulu ce mi l-ai scrisu ca directivă pentru viitoriu şi nu crede cumva. ca se nu se de tristeţiei. Împregiurarea acesta me nelinişteşte şi Ve rogu.florini. acuze adresate de tată. Explică toate cheltuielile lunare şi anuale. Cându ţiam scrisu că „simţiemintulu rectius sentimentalitatea face pre omu nefericitu" m-am gândit nu la mine. Transmite salutări din partea domnului Schuselka (redactorul publicaţiei „ Die Reform '). Continuă cu detalii financiare: s-au pierdut 50. nu mai puţinu însă m-am convinsu io din scrisorile Dtale şi ale mamei. se nu se lase se-o copleşiască durerea. Aşia şi Dta totu în scrisorea aceea. nu mi se pote imputa credu prea mare sentimentalitate. în care me provoci se me abatu dela sentimentalitate. ca urmare a neînregistrării ei separate la căsătorie. Nici una. Elisa. Numai la cuventulu „sentimentalitate" am voitu se me oprescu. pre lengă „savoir faire"-ulu seu. Acolo vorbesce elu despre cum unu filosofu care combătea pre alţii. Pre mine me dore ca frate. că nu am făcuto în scrisorile mele. pierdută şi ea la sechestru.ro . ca pre lengă cunoscinţiele sale practice. Pentru că am scrisu prima scrisore aşia cum am simţitu în momentulu acela. fiindcă Iancu posede acestă însuşire în mare gradu. prea se impresiona de tote şi asta însuşire nu l-a ertatu. Se apără de acuzele de „ sentimentalism" în ceea ce îl priveşte pe fratele Iancu. pentru că şi punu numele pre fiece opu alu loru. Acestu filosofu însă şi publicase însăşi numele cu ocasiunea aceea. OOO de. Dta ai fost în dreptu a crede. ca se nu devii ridiculosu. Despre şocul suferit de tată la aflarea veştilor grave. că Dta se nu urmezi înţielesului aceloru consilia. Cuvinte de liniştire preluate din clasici latini. pre Dta ca părinte . numai se nu treci marginea. Elu era prea sentimentalu. cari mi le dai mie.ro / www. devini sentimentalu descriindumi durerea ce-o simţi ca părinte. A scrie în altu modu. Viena 28 Decembre 1870. decâtu se scrii cum simţiesci.cimec. Valer Rus 19. că de ce me temeam nu sa pututu evita. cari la bătrâneţie a Ţi trebuitu se faceţi o esperiinţia atâtu de dorerosă. cu care şi câştigase atâta încredere 80 http://tara-barsei. mai cu semă pre mama o conjuru. Asta credu. că întemplarea acea fatala m-a aficiatu şi pre mine multu. ar fi fostu prefăcătoria seu receala. şi Ţi mulţiumescu din anima pentru tote. ci la Iancu. nici alta nu ar fi fost la loculu seu de astădată. Dela Dta speru. Eram şi sum îngrigiatu iubite Tată pentru Dta şi scumpa mea Mamă. Menţionează sprijinul primit anterior de la Iancu.florini. Despre cheltuielile proprii lunare. care urmează să revină în ţară. Precizează sumele necesare absolvirii doctoratului la Viena. Situaţia familiei lui Iancu.amendai am avutu dreptulu şi datoria a ne esprima unulu altuia simţiemintele aşia precum le nutreamu în peptu-nu altfeliu. Iubitulu şi doritulu meu Tată! Banii avisaţi şi scrisorile Dtale Ie am primitu. Me ertă iubite Tată dar aci trebuie se Ţi evocu în memoria unu pasagiu din o cuventare a lui Cicerone mi se pare "pro Parcello". că după prima impresiune Ţi vei fi recâştigatu tăria şi pacea filosofica a animei. cifrate la 60 de. că ad: scirea repentira despre ruinulu Iancului Tea întristatu prea multu. căci ce mi scrie Dta e sântu şi probatu prin ani de esperiinţia. În asemenea casu dar nu-ţi remâne alta. Chestiunea zestrei soţiei lui Iancu.şi se vreau n-aşi pute. Din scrisorile Dtale vedu. că durerea Dvostră a ajunsu gradulu supremu. că voiescu seme încercu a Te combate . fiindcă nu-mi potu închipui. nepregătit pentru lumea agresivă a afacerilor bursiere. Cuvinte de apărare pentru Iancu.

care ai documentato Dta în creaţia-Ţi. cari nu trecu peste 3-4000 tl:) şi „passiva" trece preste 50. (:Vedi §ulu 1217 a Codicelui Civile Austriacu cu Nota în privinţia pacteloru de căsătoria ale comercianţiloru:) Câtu despre mobilele locuinţiei private este earăşi puţină speranţia. bărbăţia care o profesezi Dta este partia cea mai slabă a timpului modernu. Mintea e arma în contra inimiciloru şi Dta o numesci cu Horaţiu . neputendu-se lupta cu lumea. decă mi este ertatu a me judeca aci. şi ionu dorescu mai multu decâtu ca se o potu esercia numai întratâta. )"se consideră mobilele care le-a cumperatu Iancu deşi cu banii zestrei. pânăcându Dta o posedi în mare gradu. La densu lu se adeveresce în modu eclatantu acelu: „ Video meiiora. Civ. care nu se pute amâna. Apoi cum am înţielesu zestrea Elisii nu s-a înregistratu în aşi a numitu lu "Handelregister" 2 ~. Austr. Dovada în contra e grea. că până la primaveră vom ave pace deşi o pace cam tristă. care faţia cu joculu dela bursa se pare alu fi părăsitu de totu.000 fl.Virtus". Aşia fiindu prea slabu a resista isbiriloru din afară. 81 http://tara-barsei. cum scrie însuşi. Corespondenţa lui Aurel Murcşianu cu familia sa la toţi. Ce se atinge însă de dreptulu celu are Elisa de aşi pretinde averea totală. Nu avemu nici unu documentu pre numele Elisii şi presumţiunea e pentru proprietatea bărbatului. mama o posede în mare gradu.dorescu numai din sufletu ca se potu ave tăria şi paţiinţia aceea. bărbăţia. se-şi p6tă conserva întotdeauna şi judecata rece.. ai luptatu şi te lupţi în continuare cu densa. fiecare sieşi este celu mai mare inimicu. Dta ai fost în stare se-o predomini cu mintea. din care causa obligaţiunea totală nu p6te veni primo loco. fiindcă nu înţielegu nimic de ale negoţiului. ceea ce Iancu de altă parte recunoscea şi stima la Dta. deteriora sequor ". Câtu despre mine..cimec. Speranţia însă de a căpăta ceva se reduce mai la nula. Precum vei fi aflatu s-a deschisu concursu alu firmei din partea judecătoriei de comerciu la cererea unui creditoru. cari totu represintă o sumă de 1OOO fl.neesistându nici unu documentu despre acesta. cu lumea. voiu face paşii cuviinţioşi în privinţia acesta cu advocatulu nostru. că sum şi mai puţinu sentimentalu decâtu Dta . Acesta ia lipsitu multu. încâtu ai eserciato şio esercezi Dta! 30 Decembrie N-am pututu se finescu scris6rea în diua în care am începuto fiindu întreruptu prin afaceri în causa familiară. ca se potu eşi învingătoriu din lupta cu mine însumi. de a le pute câştiga pentru familia.ro . neavendu perseverenţia de feru şi paţientia destulă in adversis. şi s-a esprimatu mai de multeori - totu ca proprietate a sa. Terminulu licuidaţiunei e I O Martie 1871. cum scrie elu.lui Iancu. de6rece precum auzii o „activa" mai că nu se află(: se fia numai câteva datorii restante. Cu tote că prin urmare intenţiunea sa a fost a le cumpera ca proprietate a nevestesii şi Elisa a fost în buna credinţia a proprietăţii sale .. Spre scopu lu acesta am tăcutu o i< Registrul comerţului (lb. germană). l-a răpitu sentimentulu şi a jucatu „ I 'a banque ". ca să p6tă după aceea să se lupte cu inimiecii esterni. Dup㧠1227 a Cod. fiindcă nici în f6ia de zestre nu s-a stipulatu deosebitu şi mobilarea locuinţiei. mintea pre acesta trebuie se lu învingă mai ântâiu. Se înţielege că în cestiunea firmei şi se voiescu nume potu amesteca. Iancu sermanulu nu a avutu tăria de-a o ţiene în freu. apoi credu. În care se dice: „( . Se p6te însă ca totuşi se i le câştigamu măcar pre aceste. Virtutea acesta. Şi Dta ai însuşirea sentimentalităţii. care va să dică tăria bărbătescă.ro / www. Acum speru. ci numai în rondu cu celelalte obligaţiuni. dreptulu celei din urma e forte greu de demonstratu.

82 http://tara-barsei... Christu. Lucrurile celelalte ale Elisii şi ale copiiloru precum este. Asta stă scrisu negru pe albu. prânzulu aveam la elu gratis şi-mi mai făcea şi alte avansuri de cari acum se-nţielege voiu trebui se me lipsescu. că cu finitulu anu lu 1871 voiu fi gata cu rigorosele. Ad 2). adică cu totulu are seme coste depunerea doctoratului 368 fl 90 kr. cafea cu 2 cornuri a 16 kr = 5 fl Pentru cuartiru şi servi ţiu . pre câtu voi trebui se mai studiezu ne întreruptu de demaneaţia până sera . corect: Exzidirungsklage ).. tu me cunosci şi scii se judeci starea. elu suna: „Dragă Lizo! Durerea me face sarcasticu şi selbaticu. de trăiesce seu ba şi unde se află.. Din norocire Elisa nu a subscrisu nici-o hârtioră.. Unu proiectu de lege se va supune senatului imperialu la redeschiderea sa. care proiectu reguleză ordinea studieloru la Universitate şi reduce tacsele rigoroseloru mai la giumetate.ro ...şi adică: Pentru prândiu a 50 kr şi cina ear 50 kr = 30 fl Pentru dejunu. hainele. căci la dincontră ear fi luatu totu ce ave în casa..cimec. a. Valer Rus „Exziedirungsklage" 25 în contra secuestreloru puse şi a inventurei de massa.ro / www.. pre care am înveţiatu a o stima forte multu în timpulu acesta greu. rufăria ect ect au remasu intacte şi numai lemnulu ad: mobilele în sensu strictu şi hainele Iancului s-a inventarisatu.. dar te asiguru că atunci în unu jumetate de anu m-aşiu duce pe copcă.. În idea acesta me întăresce acum şi împregiurarea acesta chiar. că până acum nu s-a găsitu nici unna de elu. Ad 3) Spesele mele pre lună „sine quibus non" facu până la unu cruceriu socotitu 60 fl V.. că până astădi seră nu am aflatu nimic mai multu despre Iancu.... E forte probabilu. Densa face totu ce numai se pote cere dela o mamă. atunci ar fi altceva. aceste le voi cumpera din ceea ce voi pote economisi încă din suma întreagă. I) trebuie se-Ţi respundu. tutunu ect nu mi-a remasu nimicu. 50 = 9 fl s = 60 fl După cum vedi pentru ţigări.3 fl 50 kr. Rigorosele tote o seme coste (scilicet tacsele rigoros..Decă voi fi sănătosu apoi speru. m-aşi mulţiumi cu 45 seu pote şi cu 40 de florini pe lună ca se trăiescu şi io p-aci încolo. căci atunci celelalte trebuie se mergă etsi fractus illabatur orbis.. că nu-şi va fi periclitatu vieaţia..afară de lunariu . însă NB: pre timpu lu. Scăpare numai este asta o sciu şi totuşi nu sum pregătitu de morte. Iancu mi adause 10 fl dela sine la lunariulu meu şi aşia priimiam în timpulu din urma 45 fl pe lună. Cum dicu sănătatea şi patienţia numai se nume părăsescă. Apoi unu pasagiu din scrisorea sa către Elisa me lasă să speru la acesta şi mai multu. în care me aflu. = 16 fl „ " spălatu 3 fl . Decă nu aşiu fi silitu se studiezu I0-12 ore pe di cu rigurositate. 25 Plângere pentru a scoate o parte din procesul principal spre a se forma un dosar separat (lb. căci gândindume la viitoriulu vostru.. numai sciu ce facu". Dintre Cuscrii se află aci numai mama Elisii Md. Aşiu pute se mănâncu la prânzu cu 40 kr la cina cu 30 kr şi se am unu cuartiru micu întunecosu seu umedu unde se plătescu numai I0-12 fl pe lună. lemne 4/4. A trecutu şi luna acesta tristă şi plină de neplăceri dor va da Ddieu şi di le mai bune! 31 Decembre Vin acum a Ţi respunde în deosebi la întrebările care mi le făcuşi în scrisorea Dtale: La întreb. de mâna sa! Între resolvire şi faptă este încă o vecie.) 155 fl 92 kr Disputaţiunea 47 fl 25 kr şi promoţiunea 165 fl 73 kr. germană.

decă şi câte parale mi trebuiesce neapăratu. că Ve resplătesce atâtu de reu amărea cu care l-aţi crescutu! 83 http://tara-barsei. voiu trebui se facu aşia. voi fi încă scăpatu de tacsa disertaţiunei şi a promoţiunei p6te. Aci ţi-am datu după cerinţia o schiţia despre trebuinţiele mele până la depunerea doctoratului. din care vei vede câtu de multu tea iubitu şi stimatu elu şi câtu de mare a fost părerea sa de reu. asignaţi iam primitu şi m-am ajunsu cu ei până în 27 ale !unei acesteia (Decembre). căci dupăcum vezi nu l-am ascultatu şi acesta e resultatulu!" tancului îi plăcea multu în timpulu din urma se vorbească despre Dta cu mine şi io care dorescu atâta şi nu team vediutu de 5 ani. tată de familia şi omu. Nu mi-e frică came va întrece niminea. şi pre mama . că nu a urmatu consilieloru Dtale. De acelu fac possis acum sum mai multu pătrunsu ca ori şi cându. cu care mai fericitu încă pânăcându eram sub îngrigirea directă a Dtale în casa părintească. Ad 6) Cu cea mai mare plăcere Ţi voiu împărtăşi tote ce me atingu pre mine. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa De cumva se va sancţiona îndată după primire proiectulu acesta. numai atunci mi va trebui. am trebuitu se spesezu cevaşi mai multu .acum trebuie se cautu cu cea mai mare energia în viitoriu. fiindcă mi sunt cea mai mare dovadă a amarei. dar Ţi mulţiumescu din sufletu pentru ele.aşia încâtu se o primescu la finea fiecărei luni ca se nu-mi facă turburări în mersulu studieloru. decă pretinde acesta acela mine.decă nu Ţi vine prea greu . îngrigirei şi amiciţiei Dtale! Fii siguru şi încredinţiatu. fiindcă sum convinsu nunumai de bunăvoinţia dar şi de amiciţia Dtale. Ce se atinge de cerinţia Dtale ca se Ţi scriu de timpuriu.şi totu în do re rea aceea. celu multu 3 6re „ostenite" pentru studiu. Scumpulu meu Tată multu şi-au bătutu capulu seme înveţie pericu16sa acestă patimă numind-o fortetia. pantaloni.ro . Ad 4). Elu în tote scrisorile sale te aminteşte pre Dta. Nu voiu se mai promitu nimic. elu decă este vorba se manifestă liberu sub orice împregiurări. cetăţianu. dupcum pretinzi dela mine. p6te 2 ani şi giumetate seu şi trei pentru depunerea doctoratului. Ad 7) „facta infecta fieri non possunt" înţielegu prea bine şi de aceea nu voiu se mai perdu cuvinte despre trecutu . care o ceru . ci se facu numai. decă voiu fi silitu de împregiurări voi face-o şi io. dar în zadar. că decă este vreo fiinţia. Spiritulu nu este legatu de formalităţi. Nu numai că nu-mi cade greu de vorbele Dtale iubite Tată. Dta spune-mi acum decă poţi se me mai ajuţi cu ce ceru şi până cându? Dacă nu este încătrău apoi io şi acum îndată sum în stare a-mi câştiga atâta câtu seme potu singuru susţiene numai atunci a-şi trebui se lucrezu I Oore pe di pentru susţienerea mea şi mi-ar remânea numai 2. Atâtu despre cei 60 fl primiţi câtu şi despre paralele cari le voiu mai primi dela Dta Ţi voiu da socoteală detaiată esactă. fără se bănuiescu din aceste convorbiri cevaşi în privinţia stării triste a lui Iancu. Mulţi alţii au făcutu aşia. Cu alergăturile. Ad 5). apoi odată pentru totdeauna te rogu. care se scie stima nobleţia animei Dtale şi pătrunde în spiritulu activităţii Dtale ca românu. decă Ţi este cu putinţia se-mi trămiţi regulatu suma necesară lunară de 60 fl.fiindcă am se plătescu încă neşte cisme. Cei 60 fl.cimec. Pre decembre nu primisemu dela Iancu nimicu.nu putemu se ceru fiecare cruceru dela Elisa. Acum voiescu se Ţi mai citezu încă unu pasagiu din scris6rea Elisii. cari mi iam procuratu io în lunile octobre şi noembre.ro / www. şi sub împregiurări regulate iaşi fi plătitu până astădi. Pre luna lui Ianuariu teaşiu ruga semi trămiţi cevaşi mai multu . ear vorbeam bucurosu. Decă nu va merge altfeliu. o pălăria. atunci aceea sum io! La timpulu seu Ţi voiu comunica tote scrierile şi cuvintele lui Iancu. Elu suna aşia: „Uşioru de minte şi bunu la anima cu diece mâni dam şi cu una luam.

4. 20.ro . Domnulu Dr. Scriemi ai primito? Şi decă ai primito respundei prin mine seu directu. care să-i dea dreptul lui Aurel Mureşianu să se ocupe de problemele rezultate din conflictul cu massa de concurs. Elisa sa mai restauratu şi spereză multu în viitoriu: familia întreagă va sta preste iernă încă aci. că am primitu scris6rea D-ei. Aci alăturatu Ţi trămitu unu formularu a unei împuterniciri. original. Viena 14/2 (1)871· Iubite Tată! În privinţia celor 5000 fl cari ai sei pretinzi dela massa vin a Te desluşi. Însă nici nu este absolutu de lipsa ca se fia Dlui seu altcineva aci. Despre actele care trebuie completate. toţi ve dorimu serbători mai fericite decâtu au fost dilele trecute de lucru. care Ţi-a trămiso Dtale. Christu ve trămite complimente. Respundemu te rogu la scris6rea acesta câtu mai iute ca se sciu şi io unde me aflu. Afară de acesta Te rogu se-mi trămiţi ori ce documentu vei ave pentru acestă obligaţiune. apoi la primaveră seu la începutulu lui Maiu va pleca cătră Bucuresci. vreo hârtia scris6re ect seu decă nai nici unu documentu se-mi spui apriatu. şi acum şi Elisa pentru familia şi apoi mai suntemu şi noi aici.nesciindu nici o b6bă românesce.189. serutu pe soriore şi frăţiori şi sum alu Dtale ascultătoriu şi iubitoriu fiiu Aurel Arhiva M11reşe11ilor. cându iai predatu paralele ect. tlos. Mulţumeşte pentru ajutorul financiar acordat de tată.cimec.ro / www. ear cei 2000 mi se pare că ar trebui consideraţi ca daţi lui odată pentru totdeauna. Valer Rus Elisa şi copii sunt senătoşi. Detalii administrative privind procedurile care trebuie urmate. că nu pote veni la Viena din causa afaceriloru sale urgente şi multiple. Domnulu Christu a avisatu aci cevaşi parale necesare şi a scrisu. că Ţi era datoru. Elisa şi nepoţieii Ţi serutu mâna Dtale şi iubitei mele mame şi Mad. subtrăgânduse acolo 6recare suma dreptu 84 http://tara-barsei. Dlui a cunoscutu pre Iancu şi familia sa la otelu lu naţionalu unde se întâlnea la Souper mai adesea. Afară de acta trebuie se-mi dai o informaţiune corectă şi detaiată asupra cererii Dtale. JO file. de6rece grigesce Mad. pre ce basezi pretensiunea Dtale. 592. asemenea şi Costi. Serutu mâna scumpei mame spunei. care trebuie se mi-o dai spre a face aci în casu de trebuinţia paşii cuviionţioşi. Ţi mulţiumesce şi pentru „Gazeta" dar te rogă prin mine se nu io mai trămiţi.cu părere de reu . Te rogu încă odată iubite Tată trămite-mi ce poţi seu cu telegrajische sau posternusigung fiindcă astădi am fost silitu seme împrumutu la Md Christu. Christu. Anexează un model de împuternicire. Mam bucuratu multu cându mi-a spusu că Ţi-a scrisu. Precum vedi trebuie se fia provediută cu unu timbru de 50 kr şi cu subscrierea Dtale.florini revendicată de Iacob Mureşianu de la massa de concurs (instituţia care se ocupa de falimente). P6te că se vede şi din socotela. Io credu că Dta ai trebui să pretindi numai cei 3000 fl. fiindcă nu o p6te întrebuinţia . Mi-a spusu că Ţi-a scrisu o scris6re de condolenţia. Despre o sumă de 5000 de. doc. Schuselka te salută prin mine. daţi cu interese.

atunci negreşitu te va provoca din partea massei concursuale ca se plătesci. nu Ţi vine nimicu. Dta vii şi te aperi puindu-i compensatiunea în contra. că ai se pretinzi mai multu şi nu p6te face nici unu pasu în contra Dtale. 2 '' Judecătoria comercială. 26 Punemu că am cere dela Handelsgericht ca să se licuideze pretensiunea Dtale vis a vis de massa conscursuală. dar am se iau mai multu şi de aceea pretindu io din contra dela massa încă suma de x . Massei a aflatu în cărţi numai contocurentulu de 2100 fl şi acesta fu modulu acela încâtu se p6tă fi în dreptu a pretinde dela Dta suma. Se înţielege că Dta în urma acestei provocări simple nu vei plăti nici unu cruceriu fiindu în dreptu lu unei pretensiuni mai mari. ce este de aşteptatu. c) Decă însă admin.ca se stai în defensiva. Aşiadar celu mai bunu lucru este în casulu acesta. 3) Decă mai târziu cineva ar face vreo învoielă Dta nu eşti eschisu cu pretensiunea Dtale. Nefiindu însă mai nimicu în massa. Atunci Dta vii în contra jalbii cu compensatiunea (care va se dică: Adevăratu am se dau atâta. decă nu. Decă însă nu Ţi sar licuida. b) Decă administratorele massei a aflatu în cărţi atâtu pretensiunea Dtale câtu şi contocurentulu de 2100 fl atunci vede deacolo. care este multu mai mare . presupunându că n-ai documente a mâna . la care însă cu greu va veni lucru lu. 85 http://tara-barsei. nesciindu nimica de pretensiunea Dtale. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa interese a unei anumite sume. p6te se fia încă necesariu unu jurementu din partea Dtale. deşi nu ai annunţiato la Concurs massa. chiar se ţi se licuideze suma nu o se capeţi nimicu. ai fi silitu însă preste acesta a intenta procesu massei.şi decă massa te va acusa. 2) Numai din massa concursuală nu poţi cere a fi plătitu. Decă.de6rece fiindu o obligaţiune privată vine numai în clasa a III" şi nu este de speratu nice măcar unu cruceriu câştigu.ro . la nici unu casu. în cari rudeniile facu pretensiuni nefundate. Cu unu cuventu trimitemi împuternicirea cu infonnaţiunea îndată cu returnarea poştei ca se nu vie pre târdiu. seu ceea ce este forte possibilu de6rece „cărţile sunt forte confuse". Ce se p6te întempla în casulu acesta? Massa va face p6te jalba pre cale judecăt6rescă în contra Dtale ca se te silescă la plată.ro / www.. decă nuţi anunţi pretensiunea şi acesta nu ţi se licuideză.cimec. că nu ţi-o va licuida-o. aşteptându se vedi decă Ţi vine ceva provocare dela massa. nu ţi sar licuida prin urmare pretensiunea Dta ai fi atunci silitu se iai ofensiva şi se intentezi însuşi massei procesu care tear costa nu puţine parale. Spre odihna p6te se Ţi servescă următ6rele puncte: I) Obligaţiunea nu o perzi. decă ai documente cu atâtu mai bine. În casulu Întâiu respundi că nu poţi plăti din causa că mai ai se pretinzi . de6rece casurile sunt multe.. Decă nu ai documente a mână este mai multu decâtu probabilu. Resultatulu procesului acestuia va trebui se fia Dtale favorabilu.aceea. Asta numai pentru unu casu neprevediutu dreptu precauţiune. De altă parte m-am consultatu cu advocatulu nostru şi resultatulu acestei consultări este următoriulu: a) Nu este de necese ca Dta se faci arătarea pretensiunei Dtale la Concurs massa . decă nu te laşi singuru de ea. ).

I 87 I 86 http://tara-barsei.n. 592. Erklărungen abzugeben. Vlad Perlea und Joh. Cei 50 f1 avisaţi i-am primitu.n. să încheie înţelegeri. fiindcă o di întârdiere face multu. dann Joh. Klagen zu tibernehmen. fă-mi împuternicirea susu amintită şi mi trămite informaţiune şi decă se pote şi copia dela contocurentulu. decă Ţi va veni ceva şi ce? Pote însă.188.n. să iniţieze execuţii şi să ia toate măsurile de asigurare.ro / www. nici alţii. anzubieten. apoi să reprezinte pe Ioan Vlad Perl ea şi Ioan Mureşianu pe cale juridică şi pe cale extnţjuridică. să solicite. Serutu mâna Mamii şi drepta Dtale. mai cu semă din timpulu din urma. dos. Geld und Geldwerth in Emfang zu nehmen und hieriiber rechtsgiltig zu quittiren. care Ţi la trămisu Tancu.) Aurel Mureşianu să mă reprezinte în cauza Perlea & Mureşianu împotriva massei de concurs. să primească plângeri.cimec. Urkund dessen meine eigenhăndige Fertigung Kronstadt . Familia e sănătosă şi copii. mich und meine Erben in der Angelegenheit gegen die Concursmassen Perlea & Mureşianu. zu rekuriren. aşia încâtu niminea nu pote sci siguru. că sar ivi necesitatea a se face vreunu pasu. să facă apel şi să pornească procedura de recurs. Executionen zu ft. Aurel Mureşianu Berechtige. Despre Tancu nu am auditu nimicu nici noi. pentru acesta te rogu.câtu me va ierta timpulu Ţi voiu scrie despre tote pre largu.ro . ce e de datu şi ce e de luatu. să facă recurs. Braşov . să primească bani şi valori de bani şi să dea chitanţe probatorii injustiţie pentru ele. woftir ich demselben Jenehmhaltung aller Mal3regeln und Schritte zu leisten verspreche. Grapulu cu napoleonii nu l-am primitu încă. 6 file 27 Împuternicire 50 creiţari timbru fiscal Prin care eu îndreptăţesc pe domnul doctorand în ambele drepturi (laic şi canonic . Bescheide und Urtheile zu erwirken. dar astădi trebuie se sosescă. Scriemi neamânatu! Alu Dtale Aurel Vollmacht 27 50 Kr(euzer) Stempel Kraft welcher ich den Herrn J.n. origi11al. doc. deorece cum diseiu catastifele. Vergleiche zu schliel3en. te rogu însă trămitemi tote aceste îndată cu poşta cea d-ântâiu. să primească şi să refuze jurăminte. pe scurt să iniţieze tot după cea mai bună chibzuinţă ca să ia măsurile potrivite. să obţină decizii şi sentinţe. von Klagen abzustehen. zu appeliren und den Rekurszug zu ergreifen. Valer Rus Aşiadar este mai bine deocamdată se nu faci nici unu pasu şi se aştepţi se vezi. să renun\e la plângeri. anzunehmen und zuruckschieben. U. să facă declaraţii.) semnătura mea ct~mâna proprie. să ofere. Ţi mulţiumescu pre multu . drept pentru care eu îi promit că voi aproba toate măsurile şi acţiunile întreprinse. 4. Drept mărturia acestui (fapt urmează.1871 Arhiva Mureşenilor. cum le ce(r)i. se află în mare neorenduielă. Salutări şi serutări de mâni dela toţi cu deosibire complimente dela Mdme Christu. Mureşianu gerichtlich und aul3ergerichtlich zu vertretten. Drd.ihren und alle Sicherstellungsmittel zu ergreifen. Io din partemi erectu că nu ţi va veni de nicăiri nici o provocare de plată. kurz alles nach seinen besten Ermessen einzuleiten und vorzukehren. Eide aufzutragen.

p.primul institut bancar din Transilvania. care a înţeles foarte bine că printre cerinţele timpului se numărau: nevoia de preţuri scăzute. revendicat deopotrivă de România şi Ungaria. lipsă de perspective clare. 170-180. p. în deceniul IV al secolului al XIX-iea.facil şi articulat al circulaţiei banilor şi al mărfz1rilor5 . aceste acte de pionierat au pornit din Braşov şi Sibiu. cât şi la români. ca reacţie la politica Vienei de a-şi impune idealul dominant al monarhiei absolute în Marele Principat al Transilvaniei. La aceasta se adăugau şi slăbiciunile interne ale acestei provincii. Peter Traugott Lange von Burgenkron. naturalizaţi în acest colţ de imperiu 3 • Nu întâmplător. 87 http://tara-barsei. singura cale de a scoate Transilvania din această „stare liniştită" sau „somnul Albei ca Zăpada" 2 şi a o plasa pe orbita capitalismului. Kronstadt. Necesitatea imperioasă a modernizării. ***Gândirea economică din Transilvania (1784-1918). ' Cel mai semnificativ exemplu îl reprezintă stabilirea la Braşov a germanului Johann Glltt. a fost înţeleasă şi aplicată de o pleiadă de intelectuali saşi trimişi la studii în străinătate.cimec. deoarece. ameninţaţi de flagelul pauperizării. 191 O. vestitul comerţ săsesc de odinioară trecuse în mâinile ortodocşilor (români. greci). afimaţia trebuie ţinută sub o oarecare rezervă. 1981. 2 100 Jahre Kronstădter Delllsche Gremialhandelsschule 1841-1941. cărora li s-au alăturat şi străini. Articolul face parte dintr-un proiect de cercetare destinat a aduce clarificarea provenientei unor obiecte anate în l'atrimoniul Muzeului de Istorie. dornici de acţiuni concrete şi eficiente. 1941. pauperizare.ro / www. oameni cu o viziune largă. Druck der Buchdruckerei Johann Glltt's Soim. Ţara Bârsei Măriuca RADU „KRONSTĂDTER ALLGEMEJNE SPARKASSE" PRIMA BANCĂ DIN BRAŞOV ŞI DIN TRANSILVANIA 1 „Kronstădter Allgemeine Sparkasse" . birocraţie excesivă.ro . manifestată atât la saşi. Festschrift ver/assl im A1iftrage des Kronstiidter Deutschen Handelsgremiums aus Anlass des I OO-Jălrrige11 Bestehens seiner Sclrule von Rudolf David Direkwr. în timp ce breslele supravieţuiau doar datorită privilegiilor şi a comenzilor pentru armată. aromâni. negustori mult mai dinamici. 5. Caracteristică pentru gândirea economică a perioadei este frecventa îmbinare a social-economicului cu politicul şi naţionalul. Die Kronstădter allgemeine Sparkasse in den Ja/1re11 / 835-l 909. 7. care ar fi avut drept consecinţă salvarea conaţionalilor săi. Kronstadt. cu largi deschideri pentru comerţul internaţional. p. cele mai dezvoltate centre urbane ale Transilvaniei. pornind de la un document. cultivarea simţului de economisire şi crearea unui sistem organizat. Bucureşti. Cu toate că sudul Transilvaniei era considerat cel mai dinamic şi mai bogat. 4 Una dintre personalităţile providenţiale ale epocii a fost Peter Traugott Lange von Burgenkron (1797-1875). fondatorul băncii „ Sparkasse ". a fost fondat în epoca de Renaştere a naţiunii germane din Transilvania. dominată de stagnare economică. Buchdruckerei Johann G6tl's Sohn.

1936. Măriuca Radu Meritul principal al lui Peter Lange a constat în crearea unui sistem complex de instituţii. 16-19. Guberniul Transilvaniei şi Magistratul braşovean.bancă se va putea desfăşura comod şi în deplină siguranţă. se adresau tuturor categoriilor sociale. în sens modern. poate fi importantă. sporeşte!".. în folosul general.casier. din roadele căruia fiecare să se poată folosi şi în sfârşit să se creeze un fond filantropic. a fost trimis spre aprobare autorităţilor braşovene. Die Kronstddter a/lgemeine Sparkasse im Spiegel der sdchsischen Vo/kswirtsclzaft. „Siebenbiirger Bote" din Sibiu (Braşovul nu avea încă ziar) saluta întemeierea primului institut bancar din Transilvania. Ideea băncii a prins viaţă încă din anul 1827. 62. duminică. oricât de mică şi rezultată dintr-o muncă onestă. statutele prevedeau întrebuinţarea averii acumulate exclusiv în scopuri de binefacere. Scopurile noii bănci.ro / www. cealaltă jumătate era împărţită între construirea şi întreţinerea spitalului orăşenesc şi salarizarea funcţionarilor (la începuturi aceştia au lucrat ca voluntari. 59. Martin Weiss (negustor). dar şi în acela al împământenirii spiritului de economie şi motivării muncii cinstite. pe lângă Sparkasse. adună. r. înscrise în statute. stupul de albine. când Peter Lange se afla la Viena. menit să ridice nivelul material al întregii comunităţi. în „Kronstadter 7 Zeitung·'. cu rol de casă de asigurări. conceput după modelul lui Ersten Osterreichischen Sparkasse. Johann Fabricius (secretar al Magistratului) . donându-şi salariile). categorie alcătuită din cămătari. zarafi (străini) şi cetăţeni saşi înstăriţi. funcţionarii răspundeau celor interesaţi că „ .n. şi la deviza: „Munceşte. împrumutând cu dobânzi mari.controlor. Die Kronstddter aflgemeine Sparkasse in den Jahre11 . Heinrich Teutsch. creat după modelul altor institute din interior şi străinătate. imediat a fost creată o societate care patrona Sparkasse. cuvântul de ordine fiind că o economie. În cazul lichidării băncii. Asociaţia braşoveană a meseriaşilor ( 1842). care şi-au dat acordul de principiu după un an. p. iar din <firimiturile> unor sume neînsemnate. remarcând faptul că relaţia public . Ultimul capitol al statutelor. să se poată alcătui un fond impresionant. aprobarea definitivă a fost dată la 3 iunie 1835. Un loc distinct îl ocupa şi activitatea de ajutor reciproc în caz de boală sau al altor nevoi (zestre. CMZ ca fond iniţial şi au fost aleşi primii funcţionari. care acţionau în propriul lor avantaj. într-o perioadă relativ scurtă au mai fost fondate: Institutul de pensii (1844).conducător.cimec. În condiţiile de pionierat în care a apărut banca. reprezentând 50% din venitul net. . . proiectul de statute.ro . trebuie să mai aştepte!"). se referea la sigla firmei. 24 mai. Din cauza birocraţiei. deschiderea unui atelier. După o altă serie de pertractări între Viena. În spiritul acestor idei suna şi apelul lansat în preajma deschiderii băncii braşovene: „Fiecare (membru al comunităţii .) să posede cele mai potrivite mijloace financiare provenite din câştig şi economisire. să se ferească de cheltuieli inutile. Muntele de pietate şi Spitalul orăşenesc ( 1847).996 fl. în persoana lui: Johann Georg von Albrichsfeld (senator) . moment în care dosarul intră în lucru la cancelaria imperială (întrebaţi de stadiul lucrărilor. alcătuită din 90 de membri fondatori.). 88 http://tara-barsei. pornirea unei afaceri etc. număr jubiliar.. precauţia era absolut necesară..actuar7 . s-a strâns o sumă totală în valoare de 3. in stare să-i susţină pe oamenii care au nevoie de ajutor "6. Friedrich Bomches (secretar al Magistratului). aşa că a fost creat imediat un fond de rezervă. Ideea înfiinţării unei bănci (act de mare curaj) a apărut din necesitatea contracarării aşa-zişilor „bancheri". lucrurile s-au tărăgănat până în 1832. p. fiecăreia după necesităţi proprii. afacerile erau preluate de societatea care o patrona. iar dacă şi aceasta ar fi dispărut. astfel.n.

statul român a întreprins reforma agrară. Din punctul de vedere organizatoric. Un prim pas a fost efectuat în 1854. . Războiul vamal izbucnit între România şi Imperiul Austro-Ungar. transformându-se în. nu numai să se menţină pe linia de plutire. Dacă la începuturi politica băncii s-a îndreptat către acumularea de capital şi atragerea clienţilor săraci. vezi şi Rapoartele Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov din această perioadă. " Heinrich Teutsch.x Banca nu a fost ocolită de perioadele de criză.cimec. fiind implicată în lupta dintre „verzi'' şi „negri'·. Un alt moment dificil l-a constituit depresiunea economică din anul 1873.Kronstădtcr Allgemcinc Sparkassc„ În anul 1846 s-a luat hotărârea traducerii statutelor în limbile maghiară şi română. Sparkasse a reuşit ca. apărând greutăţi cauzate de bani.. „societate cu răspundere limitată". .. Conform memoriilor primarului Schnell. banca s-a zbătut din răsputeri să ajute firmele ajunse într-o situaţie disperată. desigur dintr-un considerent simplu şi practic.. pentru că. pentru ca ulterior să se implice şi în achiziţionarea de proprietăţi funciare şi imobiliare. banca a fost nevoită să apeleze la prudenţă. ajungând înapoi o dată cu ocupaţia austriacă a Principatelor. 9 În pofida tuturor acestor greutăţi.indiferent de naţionalitate şi religie"' să devină clienţii băncii. având şi caracter de ajutor reciproc. După instaurarea păcii interne. Kur/ Ernsl Se/meii. când a fost obligată să se împrotocoleze ca firmă comercială în registrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov. documentele de valoare au fost trimise la Bucureşti. în paralel. A 11s meinem Leben. p. fapt subliniat şi de apelul lansat de Magistrat. Pe baza articolului de lege din anul 1875 au fost modificate statutele. De la I iulie 1867 acesta a devenit permanent. 62.. care îi asigura în orice condiţii un venit net sigur. proguvernamentală. Exclusivitatea gennană era păstrată pentru conducere şi iniţiative. cu această ocazie a avut loc cea mai radicală modificare a statutelor. Sparkassc a tl1sl atrasă în timpul Primului Război Mondial într-un amplu program de achiziţionare de terenuri pe care să fie colonizaţi germani aduşi din sudul Rusiei: acest program ambiţios nu s-a finalizat. imediat după încheierea păcii. într-o a doua etapă a susţinut tânăra industrie braşoveană. '' Die Kronstddter a/lgemei11e Sparkasse i11 de11 Jahren 1835-1909 . la început programul de funcţionare era stabilit pentru ziua de duminică. printr-o politică inteligentă. care invita pe toţi locuitorii din scaunul Rupei. Singura pagubă înregistrată s-a datorat bancnotelor Kosuth. între aceleaşi ore. 89 http://tara-barsei. înaintând cu paşi mici timp de 12 ani. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849. în esenţă a rămas şi pe mai departe un institut umanitar. între orele 9 şi 12. Sparkasse a urmat calea celorlalte întreprinderi şi firme ale epocii. Considerată a fi un bastion al aripii conservatoare. La l ianuarie 1836 Sparkasse şi-a deschis porţile pentru public. 48. În acelaşi an s-a transformat în societate pe acţiuni. care a afectat în cel mai mare grad sud-estul Transilvaniei. dublată de încrederea publicului. oficialii ei fiind chemaţi să participe la mai multe reuniuni în cadrul cărora să vină cu soluţii concrete de scoatere a economiei transilvănene din situaţia extrem de gravă în care fusese împinsă fără voia ei. Vcrlag der Markusdruckerei in Kronstadt. . cu toate acestea. În 1896 banca a devenit un institut de credit ipotecar. dar şi să-şi onoreze scopurile pentru care a fost creată. acela al atragerii unui număr cât mai mare de depunători. a avut în mod firesc repercusiuni negative asupra băncii. iar din 1840 era extins şi pentru ziua de vineri. Pentru prima dată în Transilvania a învins primatul economic. [1935]. nu s-a dezis de scopurile sociale. ceea ce a avut ca urmare depăşirea graniţelor etnice. începând cea mai spectaculoasă perioadă de activitate din istoria sa. Die Krons1dd1er allge111ei11e Sparkasse 1111 Spiegel . Trei Scaune şi districtul Făgăraşului .ro . p. Spre sfârşitul secolului al XIX-iea au intervenit probleme de ordin politic. frecvente la nivel local şi general.ro / www. Eri1111ert111ge11 a11s a/ier und ne11er Zeit von Dr.

" Dr. Magistratul oraşului i-a pus la dispoziţie în mod gratuit una din încăperile aflate în Casa Sfatului. Zelmcer Jalrresbericht. în paralel.542. în anul 1875 a fost cumpărată Casa Closius din strada Mănăstirii nr. la solicitarea locuitorilor oraşului. unde. Astfel. . în curtea interioară. Fonduri permanente erau alocate pentru reparaţiile unor biserici şi lăcaşuri şcolare. încă de la începuturile sale Sparkasse a fost concepută ca instituţie având scopuri sociale şi culturale. aripa „verde". 97. Măriuca Radu dispusă inclusiv la concesii de ordin naţional. La 18 august 1898. 90 http://tara-barsei. În 1865. 1900. 14 Tot în această perioadă. Într-unul din rapoartele băncii se estima că. complexul rămânând doar în administrarea comunităţii evanghelice. . 1895 şi 1896.. în scopuri didactice. 13 Diversificarea afacerilor. p. . renovarea acesteia durând până în 1893. 12 Devenită rapid neîncăpătoare. unul dintre autorii proiectului de statute. a şi fost ales de adunarea de constituire din 16 martie 1899 vicepreşedinte.. 26. tânără şi radicală. Banca Natională (Săsească) a avut drept sediu superba clădire de pe strada Porţii 11 (Republicii)... Eduard Gusbeth. În anul 1850 s-a implicat în construirea Şcolii de gimnastică (Turnschulgebăude).ro . C. În condiţii similare a fost construită şi Şcoala Evanghelică de Fete. în anul 1899 va apărea Banca Naţională (Săsească). 11 şi raportul pe anii 1894. Din cele două imobile a rezultat. JO Aşa cum s-a mai subliniat. institutul braşovean a mai avut câteva realizări de excepţie.. p. p. p.000 fl. dar şi în folosul unor societăţi culturale sau pentru acordarea de burse elevilor. care a fost demolată în întregime. De exemplu. 1899.086 fl. 11 Această investiţie de mari proporţii a devenit posibilă prin renunţarea la obligaţiile privind întreţinerea spitalului orăşenesc (prevăzută şi în noile statute). Pe lângă aceste contribuţii cotidiene. Dr. Reuniunii Femeilor Române i s-a acordat până la anul 1910. primul institut de acest gen din Transilvania. 1894. după îndelungate tratative cu moştenitorii familiei von Brennerberg. Ibidem. Tot ea a suportat şi cheltuielile legate de demolarea vechii Redute. Pentru a-şi putea începe activitatea. Statutele precizau clar că 25% din venitul net era alocat susţinerii spitalului orăşenesc. pe care o achiziţionase în anul 1891. „ p. a fost achiziţionată clădirea de la numărul 85 (92) din extremitatea dreaptă a Şirului fructelor. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadt im Jahre 1893. p. cu suma de 18. p. C. mărirea personalului şi prestanţa pe care trebuia s-o impună publicului au condus la achiziţionarea unui spaţiu mai generos. a funcţionat prima farmacie a oraşului (astăzi acolo se află anticariatul „Aldus"). în anii "' Aus meinem leben . cu multe secole în urmă. a mai fost construită o clădire-anexă pentru personal. 3. unde funcţiona şi Muntele de pietate. în anul 1844. M. Astfel. M. în 75 de ani. Die Kronstiidter altgemeine Sparkasse in den Jahren . Ajutoarele au fost acordate în egală măsură şi instituţiilor româneşti şi maghiare. este cumpărată casa din stânga. Un aspect mai puţin cunoscut este legat de primele sedii ale băncii. banca s-a implicat în construirea clădirii Reduta.777 coroane. pentru început. care îşi doreau cu ardoare un teatru modem. suma de 736 coroane. Kronstadt..171 fl. Eduard Gusbeth. între anii 1892 şi 1894. M„ luată din fondul de rezervă.. au fost cheltuite în scopuri filantropice aproximativ 1.cimec. 57: Schnell. care avea în cuprindere un loc de joacă special amenajat. 17-18. îşi edifică propria bancă. realizat pe principii moderne. un fond special era destinat ajutorării oamenilor şi comunităţilor aflate în nevoie. deloc neglijabilă. construită pe locul vechii reşedinţe a familiei Hirscher. aparate de gimnastică şi un mic parc înzestrat cu o fântână arteziană şi un heleşteu. I. C. locuitorii care suferiseră pagube însemnate în urma unui incendiu au fost ajutaţi cu suma de 500 fl. de la nr. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadc .. în Casa orăşenească din Târgul Inului. banca s-a mutat. 16. drept replică. căruia i se acorda o compensaţie în valoare de 40. până la obţinerea unui sediu propriu. Buchdruckerei Johann Gott's Sohn. 16. în aceste condiţii. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la suma de 12. :~ Die Kronstiidter a/lgemeine Sparkasse in den Jahren .ro / www.

la sfârşitul anului 1900. în adevăratul sens al cuvântului. moment în care şi Sparkasse. în valoare de 2.cimec. p. căruia ii mul\umim şi pe această cale. Această ultimă locaţie a fost naţionalizată în anul 1948. 1900. C. Curtea interioară. aflată în camera funcţionarilor 16 . Valoarea tuturor modificărilor şi înnoirilor se ridica. Ea se găseşte în posesia urmaşilor săi. reprezentând capitalul de întrebuinţare. la aproximativ 240. unde se păstrau cei 4.386 coroane. armată cu benzi metalice şi prevăzută cu trei încuietori. care încă se mai găsesc la filiala braşoveană a Băncii Naţionale 19 . " Dr.. care antrena la rândul ei un ingenios sistem alcătuit din arcuri şi clapete).. folosit în perioada interbelică. 91 http://tara-barsei. montat într-o încăpere sigură din curtea interioară. într-o colecţie particulară din Braşov s-a mai identificat un ceas-reclamă. şi câteva obiecte de mobilier. Eduard Gusbeth. Din păcate. un sediu modem şi confortabil. M.. recent. ca şi în cazul altor instituţii importante din oraş.ro . asemenea tipuri de lăzi din lemn.p.072 fl. care se deschidea printr-un buto~ mascat de un ornament în formă de dinte. C. 30.ro / www. construit la începutul secolului al XX-iea. M. "' Die Kronstădter al/gemeine Sparkasse in den Jahren „ . hârtii de valoare. din modelul dotat cu trei niveluri de siguranţă (două lacăte. „Kronstadter Allgemeine Sparkasse·' 1899-1900. păstrată la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. comandat cel mai probabil de la Viena.. 17-18. se găsesc în colecfia Muzeului Judefean de Istorie din Braşov. Das Gesundheitswesen in Kronstad1 „. ne-au rămas prea puţine mărturii. În anul 1858 17 îşi face apariţia primul seif. regretatul director al Băncii Nafionale. ea a fost înlocuită în anul 1839 cu o casă metalică. a fost transformată în parc.480 fl. o uşiţă montată pe capac. Noul sediu din strada Vămii este înzestrat cu un seif din oţel blindat. 1899. a intrat în lichidare. după o existenţă neîntreruptă de mai bine de un veac. metale preţioase etc. Lada. 15 Traducerea termenului a fost făcută de domnul Gernot Nussbăcher. O ladă asemănătoare (mai mică şi nu atât de complexă) a avut şi negustorul braşovean Dumitru Eremias. 17 Lada a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie din Braşov prm filiera Muzeului Ţării Bârsei. în afară de fostele sedii şi de arhiva care încă se păstrează. aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. cu excepţia anexei destinate personalului. alcătuit din parter şi un etaj cu 7 ferestre la faţadă. 18 A doua ladă metalică a băncii braşovene. sucursala Braşov. După Primul Război Mondial a fost achiziţionat Palatul Czell din Piaţa Sfatului (astăzi sediul Sucursalei Braşov a Băncii Naţionale). trei încuietori şi fante pentru introducerea banilor. Ideea de bancă este firesc asociată cu siguranţa tezaurului alcătuit din bani. după care se ajungea la broasca propriu-zisă. a fost procurată (după unele informaţii) de la Cluj. Primii bani erau păstraţi în „Quartieraufschlagskassatrugel" (lada casieriei pentru impozitul de încartituire) 15 . "' Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Boriceanu. acoperite cu benzi metalice. Singulară şi valoroasă rămâne a doua casă de bani.

/ „Kronstădter Allgemeine Sparkasse". Sparkasse se numără printre puţinele bănci din ţara noastră care au avut o existenţă neîntreruptă de la fondare ( 1835) şi până la lichidarea forţată din 1948. Măriuca Radu În încheiere. impus de către fondatori.ro / www. a reprezentat un prim factor al modernizării Transilvaniei. terminată de obicei cu falimente răsunătoare. Sparkasse a rezistat cu succes în fata concurenţei reprezentate de apariţia unei avalanşe de filiale ale marilor bănci din Europa Centrală sau a celor mai mici. aparent mai atrăgătoare./ Concepută într-o manieră inteligentă. care practic excludea eşecul. de la a cărei fondare se vor împlini curând 170 de ani. . . durabilă. se impun câteva concluzii: . 92 http://tara-barsei. Banat şi Ungaria./ Sparkasse a servit ca model pentru înfiinţarea altor bănci similare din Transilvania.ro .cimec. cu care a avut întotdeauna relaţii cordiale. dar cu o existenţă efemeră. ./ Datorită specificului său.

Dacă la prima adunare generală n-a putut fi realizată nici o expoziţie. "7 Ibidem. 7 Expoziţia a fost pregătită timp de 5 luni 8 . adresate în special preoţilor şi intelectualilor. În planul activităţii practice a culturii materiale. Bariţiu considera că unul dintre scopurile principale ale realizatorilor acestei expoziţii de probi a fost şi acela de a da ocazia femeilor române de a-şi demonstra îndemânarea şi priceperea în arta lucrului de mână. G. a avut drept scop „înaintarea şi deşteptarea Românilor fără nici o mărginire numai la unele ramuri ale vieţii sociale. ca din 1 Matei Pamfil. cooperativelor săteşti. Referitor la 2 scopurile expoziţiei. cât şi a unor manifestări culturale 1. Această expoziţie. precum suntem. 245. cultivaţi sau barbari. conducătorii Astrei vor produce în perioada 1862-1905 un număr de 3 expoziţii naţionale.cimec._As1ra (1861-1950). în comparaţie cu femeile altor popoare conlocuitoare de pe întinsul monarhiei. precum şi totodată progresul şi gustul estetic pentru tot ce este frumos şi folositor" . fie una locală (adică în despărţăminte). isteţi sau deştepţi. nr. 63. Un alt scop al expoziţiei a fost şi acela de a infinna opiniile false şi răuvoitoare ale unor popoare străine despre gradul de cultură şi civilizaţie al românilor transilvăneni. Dacia. prelegerilor. 246. precum a putut fi aceeaşi înainte de aceasta cu câteva mii de ani" 5. sau tâmpiţi de la natură" 6 • Această expoziţie a dat ocazia românilor de a se cunoaşte pe sine „în toată privinţa şi în toate ramurile activităţii noastre naţionale" . Ibidem. ' Ibidem. cărţilor. 49. şi anume: în anu! 1862 la Braşov şi în anii 1881 şi 1905 la Sibiu. în urma acestei expoziţii ele fiind denumite „francesele orientului"-1. Asociaţiunea a publicat în presă mai multe „cercularii". 250. având fie o importanţă naţională. nr. Ed. industrioşi sau leneşi. 39. nr. Ga:ela Transilvaniei. Cluj-Napoca. Transilvania. 1862. p. nr. p. care cuprindea şi stimula totodată preocupările culturale şi economice prin intermediul şcolilor. s-a organizat prima expoziţie naţională a românilor. din perioada 28-30 iulie 1862. 157. de a „ne arăta. băncilor etc. Ibidem. cea de la Braşov. 1888. 60. p.ro . 1862. Ga:eta Transtlvanier. Existau opinii care susţineau că „industria la românii transilvani este nulă şi agricultura lor încă se află tot numai în starea ei primitivă. p. Ţara Bârsei Gherghina BODA EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ A ASTREI DE LA BRAŞOV (1862) Politica cultural-ştiinţifică a Astrei preconiza un amplu program de emancipare a românilor. pentru a conlucra „prin puterea cuventului şi prin exemplul propriu. Putem afirma că această expoziţie a constituit şi primul îndemn la nivel naţional de a ieşi la lumina civilizaţiei cu rezultatele muncii românilor din domeniul industrial şi agricol. ultima organizându-se simultan cu inaugurarea Muzeului Naţional al Asociaţiunii. 194. 1986. conform părerii lui A. Şaguna. realizarea de expoziţii cu o tematică diversă va ocupa un loc aparte. acestea fiind organizate atât cu ocazia unor adunări generale. În cadrul acestui program atât de cuprinzător. 93 http://tara-barsei. odată. p.ro / www. la următoarea adunare generală. iar pentru atragerea unui număr cât mai mare de expozanţi. p. 153.

astfel: secţiunea I . secţiunea IV .Productele de agricultură.ro . adică un juriu. aleasă la 8 februarie 1862. nr. secţiunea V . Tot juriul avea sarcina de a pregăti „un catalog cuprinzător de toate obieptele" pentru ca „pe temeiul acelui catalog să emită laudatoriile sub sigiliul asociaţiunii". Punctul 2 arăta faptul că pentru expoziţie era direct răspunzătoare o comisie compusă din cinci membri şi cinci suplinitori. au organizat această expoziţie neprecupeţind nici un efort. 94 http://tara-barsei.. La punctul 22 se prevedea ca 10% din suma totală obţinută în urma vânzării unor obiecte expoziţionale să fie destinată premierii producătorilor „mai vârtos săteni şi meseriaşi mai lipsiţi .Productele montanistice. Punctul 8 prevedea alegerea unui „colegiu de 7 censori sau arbitrii". care avea ca principale atribuţii ţinerea strictă a evidenţei obiectelor expoziţionale. la această expoziţie.Obiectele de arte frumoase. în acest sens elaborând o Programăw. din toate ţinuturile monarhiei. Deşi românii se aflau în faţa primei experienţe de acest gen. cât şi strădaniilor profesorilor de la gimnaziul românesc din Braşov..o llbb1ddem. Împărţirea secţiunilor în clase a fost făcută în funcţie de natura şi calitatea obiectelor expuse. . care cuprindea o serie de indicaţii ajutătoare la buna desfăşurare a activităţii expoziţionale.Manufacturile femeieşti. Şaguna. care a lămurit şi îndrumat preoţimea să depună toate eforturile în atragerea a cât mai mulţi români. p. măsuri care obligau Ia acoperirea obiectului cu o hârtie fină. cari şi de altumintrea vor fi meritat lauda pentru produptele lor". . de exemplu. ce ei.Manufacturile bărbăteşti. vinderea sau înapoierea obiectelor proprietarilor după închiderea expoziţiei. transparentă. cum ar fi praful. secţiunea fi .ro / www. sau familiele lor au produs prin propriele lor mâni" . ei au încercat să ordoneze toată activitatea într-un mod cât mai practic şi mai eficient. Împărţirea obiectelor pe secţiuni şi clase era precizată de punctul l O. secţiunea fli . nr. În acest scop obiectele trebuiau să fie numerotate şi înscrise cu numele producătorului sau proprietarului. ajutaţi de fruntaşii braşoveni. redactarea permanentă a unor rapoarte despre primirea. mai mulţi parte la aceea esposiţiune prin productele şi 9 manufapturile. 1 em. păstrarea. La punctul 4 se prevedea angajarea unui „arangeur tocmit earăşi cu plată".cimec. În acest punct găsim germenii viitoarelor procedee ştiinţifice de conservare şi protejare a obiectelor muzeale. p. Gherghina Boda poporul nostru să iee. aşezarea. care avea drept sarcină dispunerea tuturor obiectelor „după un metodu practicu". 4399. cât se poate. care. pentru alegerea celor mai deosebite obiecte expuse şi acordarea de „scrisori laudatorii pentru obieptele care vor merita lauda". 119543~195. Reuşita acestei prime expoziţii naţionale a românilor s-a datorat atât stăruinţelor lui A. Punctul 11 prevedea măsuri de protejare a obiectelor împotriva agenţilor degradanţi ai mediului extern.

" Ibidem. Ga:eta Transilvaniei. 27 iulie. cu marginea galbenă. industriale şi materiale. nr. Jl. care s-au perindat în acele zile prin oraş şi prin sălile de expoziţie. 226-227. " Ibidem. " Amicul şcoa/ei. aceasta putând fi vizitată zilnic între orele 12 şi 18. " 16 • După încheierea primei şedinţe a Asociaţiunii. iar celelalte au fost returnate proprietarilor de drept după închiderea expoziţiei. G. 15 Duminică. 13 Episcopul Andrei Şaguna a sosit la Vlădeni în ziua de 26 iulie. împodobiţi cu flori şi steaguri naţionale. Nicolae. după sfânta liturghie. Bariţiu i-a adus episcopului să binecuvânteze un steag în două culori. Tot Programa ne oferă informaţii despre preţul biletelor. Expoziţia a fost organizată în 4 săli ale gimnaziului române~c şi a etalat peste 2200 de obiecte. luni 28 iulie. cum ar fi: sosirea preşedintelui Asociaţiunii în Braşov.. El a precizat scopul Asociaţiunii şi a subliniat importanţa cultivării limbii în procesul de dezvoltare a unui popor. lucrat de femeile din Braşov şi dăruit gimnaziului. 222. De aici a plecat la Codlea şi la Ghimbav. a românilor din România. iar cealaltă lucrată de femeile braşovene. nr. 95 http://tara-barsei. Ibidem. Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov O parte a obiectelor expuse unnau a fi vândute (începând cu a treia zi de expoziţie). 56. una lucrată şi trimisă de consiliera Moldovan. unde a fost întâmpinat de societatea aleasă a Braşovului. 14 A. concertele de muzică susţinute de mai mulţi tineri talentaţi. aici fiind întâmpinat de protopresbiterii I. 228. Bariţiu a ţinut un discurs care a marcat deschiderea expoziţiei. 29-30. care executa cele mai noi şi mai frumoase marşuri româneşti.ro / www. 12 Această sărbătoare naţională a românilor a fost marcată de o serie de evenimente importante. apoi s-a îndreptat spre Braşov însoţit de 450 de tineri călare. afirmând apoi că „nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită în puterile sale intelectuale. 232. deschiderea lucrărilor adunării generale şi a expoziţiei. pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare „. serate muzicale. Meţianu. p. care a fost fixat la 20 cr„ precum şi despre orarul expoziţiei. G. Şaguna. alături de o mulţime de săteni. Deschiderea adunării generale a Asociaţiunii a avut loc într-o sală a gimnaziului prin cuvântarea preşedintelui A. printre care s-a remarcat şi violonista Elisa Circa. Şaguna a fost găzduit de negustorul Ioan Florian. preşedintelui Asociaţiunii i s-a făcut o serenadă de către regimentul Wallmoden de ulani. atât prin programul de acţiuni foarte amplu. „împreunată" cu prima expoziţie naţională a românilor din Transilvania. Popasu şi I. cu activităţi ştiinţifice şi de divertisment (bal. având în frunte 150 de făclii. precum şi a multor străini. p. 57. pe data de 26 iulie. duminică 27 iulie. El arăta faptul 11 Ibidem. între orele 1O şi 18. teatru de diletanţi). altele au fost dăruite Asociaţiunii. cât şi prin prezenţa masivă a românilor din toate ţinuturile locuite de românii din cadrul monarhiei. manufapte şi arte fapte românesci".cimec. nr. În cuvântarea sa. G. 60. roşu şi albastru închis (vânăt).ro . precum şi două „cordele" frumoase şi valoroase. p. :. Bariţiu a arătat motivele care i-au determinat pe braşoveni să organizeze „esposiţiunea de produpte. s-a erijat într-o adevărată sărbătoare naţională. 245. liturghia ţinută de acesta la biserica Sf. Seara. 11 Adunarea generală de la Braşov. iar duminica sau în zilele de sărbătoare. p. nr. p. 225-226. martore ale industriei şi spiritului de activitate al poporului român.

toate unice în felul lor. . obiectele fiind expuse în 4 săli. Caraş. 62. sau a minunatelor adunări din toată patria împregiurului unor temple ale lor. nenumerotată. feţe de masă. învelitori de cap din bumbac şi borangic.a. peste tot vedeai mulţime de români îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. 232. 1862. 245. ceea ce demonstra importanţa acestora. simple sau cadrilate şi colorate după datina locului de origine. Sohodol. p. expoziţiile constituind un mijloc excelent de popularizare a acestor produse. toţi atrăgând atenţia asupra lor prin simplitatea şi eleganţa costumelor naţionale. Chiar dacă unele popoare ne considerau fără industrie şi cu o agricultură primitivă. Timişoara.ro . importanţă care rezida în primul rând în consecinţele lor practice şi naţionale. cordele. Cematu. fără nici o pregătire decât cea a datinii strămoşeşti. dintre care sălile 2. cât şi bărbaţi. nefiind 19 20 reprezentate Bucovina. Paris. Produsele realizate din pânză de in. cămăşi bărbăteşti şi femeieşti. în ciuda acestei păreri negative. Zărneşti. după gustul fiecăruia etc. 96 http://tara-barsei. Bariţiu arăta că. din comitatele Arad. Biharia. Braşovul avea o faţă festivă. flanele 17 Ga=eta Transilvaniei. ''' Ga=eta Transilvame1. prin această expoziţie românii au avut ocazia de a dovedi că întotdeauna şi-au produs singuri cele necesare traiului.. covoare.i 1862. 211 Ibidem. catrinţe. 60. Viena. Majoritatea zonelor locuite de români aveau aici reprezentanţi. 29-30. 3 şi 4 au reprezentat industria de casă specifică femeilor. desagi. atât femei. prin sentimentele care îi animau şi pe care le puteai citi pe feţele lor luminoase şi zâmbitoare. Majoritare au fost produsele realizate de mâinile îndemânatice ale femeilor române. Catalogul esposiţiunei. întreaga audienţă fiind apoi invitată să viziteze expoziţia. nr. în două sau patru iţe. Expoziţia a fost împărţită în cinci secţii. Ideea organizării expoziţiei nu a fost agreată de toţi.). unde avea a se produce fiecare în arta sau meseria sa în faţa întregii naţiuni.ro / www. ţesături din lână albă sau colorată. dela care apoi toţi cei mai eminenţi îşi luau cununa de victorie" 17 • G. 18 În această zi de sărbătoare naţională. nr. " Amicul şc:oale. Maramureşul ş. bazându-se pe meşteşugurile învăţate de la străbuni şi că produsele create de ei fac cinste poporului lor. nr. adică „o imitaţiune atât a târgurilor. românii trebuiau să aibă curajul de a etala în faţa lumii întregi produsele mâinilor şi minţilor lor. După încheierea discursului s-a intonat imnul popular de către un cor de tineri. atât cele perfecţionate în şcoli.a. Tot aici s-au mai putut admira ţesături pentru fuste sau rochii. Gherghina Boda că între manifestarea vieţii noastre naţionale. cât şi cele ale ţărancelor simple. cam cu aproximativ IO ani în urmă s-a lansat în lumea civilizată moda expoziţiilor. merindari pentru 6 sau 12 persoane. pături simple sau cu o mare diversitate de modele. cusute şi împodobite cu arnici roşu sau mătase. Fundata ş. perne întregi umplute cu fulgi de gâscă. p. fl. cu panglici tricolore fluturând parcă a libertate. unii afirmând că expoziţiile nu sunt altceva decât simple „maimuţăreli". 1862. sociale şi practice şi opinia altor popoare referitoare la civilizaţia românească din Transilvania exista o mare diferenţă. nr. transmise de la mamă la fiică. Participanţii la expoziţie au venit în număr mare din Braşov şi din comunele districtului Braşov (Satulung. p. printre acestea distingându-se feţe de pernă cusute după datina ţinutului de provenienţă.cimec. Pesta. organizându-se asemenea acţiuni la Londra. 247. 60. Mtinchen etc. Alba-Iulia etc„ din Viena şi Ungaria . ştergare. cât şi mai vârtos a jocurilor îndatinate la elinii antici. brâne. Satu-Mare. cu desene şi figuri antice. De aceea. cânepă şi bumbac au fost în număr mare.

cu 3 tablouri în ulei şi un desen pe hârtie. nr. forme. de asemenea împletiturile din paie fine sau obişnuite. figuri şi calităţi. lumânări şi făclii din seu şi ceară. buchete şi ghirlande de flori diverse realizate din ţesături fine şi din hârtie colorată de mătase. destul de modest reprezentate. îndeosebi cele 3 săli în care au fost expuse produsele 21 Amicul :g:oalei. 2 sfeşnice mari şi 6 icoane arhitectonice. toţi aceştia arătând meseriile practicate de români. 6 calităţi diferite de hârtie albă şi colorată expuse de „Fabrica de hârtie mecanică" din Zărneşti. decocturi. De asemenea. muştar. cum ar fi: mătasea toarsă sau netoarsă. familia şi casa ei. săpunuri simple şi parfumate etc. diverse arme. Produsele meşteşugăreşti specifice bărbaţilor au fost expuse numai într-o sală. Nicolae Pop. care a încântat ochii vizitatorilor. metal şi piatră. student la Academia Ştiinţelor Frumoase din Viena. care au prezentat cerealele cultivate de români. George Vlădăreanu. Împletiturile pe andrele sau cârlige au fost şi ele în număr mare. tâmplarii.. în special cele cerute de nevoile personale şi comunitare. 22 La secţiunea Artelor . plante folosite la vopsit lâna. olarii. lucrarea Sidoniei Majoru din Viena. trezindu-le admiraţia. Marincovici). demne de un popor imortalizat pe Columna de la Roma. 1862. Printre expozanţi s-a distins Ioan Pop. T. creează pentru ea.a. ele fiind. în ingeniozitatea ei. Au fost etalate nenumărate torturi răsucite de cânepă. un covor de lână reprezentând stema Transilvaniei apărată de un leu. Expozifia naţională a Astrei de la Braşov etc. Meţianu din Zărneşti. etalându-şi produsele doar câteva fabrici.ro / www. producătorii de vinuri ş. cu un înger sculptat. Hariton Ciurcu. de o fineţe şi o eleganţă princiare. realizat de Alesandra Georgie Popa din Pesta şi dăruit . care a prezentat 3 icoane. 21. cât şi nivelul atins de acestea. Dintre produsele cele mai deosebite prezentate în cadrul expoziţiei se pot aminti cele 19 volume din „ Instrucţiunea publică" a lui A. cât şi de bărbaţi.. cu fir de aur sau argint. Catalogul esposiţiunei.ro .a. tot ceea ce femeia română. pantofarii. 165-166. faguri de miere.. ceară. un război de ţesut (proprietar Vasile Saftu). 2 tablouri şi un potir de lemn aurit. Atanasie Jstrătescu. p. care a expus o icoană a lui Isus Christos în biserică.frumoase au fost expuse obiecte de pictură şi sculptură în lemn. cojocarii. cu o icoană. ceea ce denotă o anumită dezvoltare a meseriilor la români. Din cele redate mai sus se poate observa cu uşurinţă diversitatea foarte mare a exponatelor. portretul lui Mihai Viteazul cusut cu lână fină. bumbac. in. o capră neagră împăiată dăruită muzeului gimnaziului românesc din Braşov de către protopopul I. fierarii. diferite lucruri de mână din mărgele aranjate în diverse compoziţii. precum şi multe altele. 97 http://tara-barsei. în general. vechi sau moderne. 1862. icoane cusute cu mărgele sau pictate. Lauri an şi o hartă a Daciei. I cutie cu două feluri de cărbuni de piatră şi lemne pietrificate (proprietar Nicolae C.cimec. Elena Istrătescu. cu inscripţia „Independenţa Transilvaniei". cu 4 uşi de altar. Nicolae din Braşov confecţionată din hârtie (proprietar Vasile Belissimus). a compensat cu deosebit succes industria mică de casă. 66.Reuniunii Femeilor Române" din Braşov. desene. dulceţuri de fructe etc. nenumerotate. p. Bariţiu). pluguri. seminţe de legume şi flori. 22 Ga=eta Transilvaniei. 21 În sălile de expoziţie au mai putut fi admirate produse realizate atât de femei. nr. profesorul şi sculptorul Andronic Androne. cu un tablou desenat ş. I colac şi 14 cornuri). cofetarii (a putut fi văzută o plăcintă din 80 de felii. plante şi rădăcini medicinale. lucruri din piele fină. 2 melci de mare şi 1 melc pietrificat (proprietar Ieronim G. Şi-au expus produsele muncii agricultorii. cu mătase. au atras privirile vizitatorilor minunatele broderii şi cusături cu aţă răsucită. biserica Sf. ciobanii. precum şi instrumente muzicale. fiecare exemplar fiind însoţit de denumirea sa şi de descrierea principalelor însuşiri. Chiar dacă industria mare a trecut aproape neobservată. lână şi mătase. caş şi brânză.

26. femeile române şi-au adjudecat titlul de „francesele orientului". Pentru prima dată. că ele pot fi expuse fără nici o teamă chiar la Londra.ro . făcându-l să treacă prin toată gama sentimentelor. Chiar dacă numărul obiectelor expuse a fost relativ mic . Paris sau în alte părţi. fapt care. Referitor la câştigul moral şi material rezultat în urma expoziţiilor.ro / www. şi anume 23 : I) popularizarea redusă a expoziţiei şi munca defectuoasă a preoţilor şi intelectualilor în rândul poporului. 98 http://tara-barsei. G. denumire care denota fineţe. 3) insuficienta informare a publicului despre destinaţia obiectelor după închiderea expoziţiei. ea erijându-se în deschizătoare de noi orizonturi economice româneşti. ba mai mult. 2) teama de concurenţă a expozanţilor. câştigul obţinut de Asociaţiune în urma vinderii obiectelor dăruite de unii expozanţi şi care a fost mai mic decât s-a preconizat iniţial. pe care mulţi români nu şi-l puteau explica. Bariţiu a clarificat acest lucru într-un mod concret. prin rezultatele muncii lor. iar pe de altă parte. femeia română a fost văzută în plenitudinea calităţilor sale artistice. 4) zvonul răspândit cu răutate că expozanţii vor fi supuşi unor taxe şi impozite mai mari. 5) neînţelegerea folosului practic. Bariţiu a afimiat că profitul material putea fi privit din două perspective: pe de o parte. Privitor la numărul mic de obiecte expuse. determinându-i să-şi sporească încrederea în forţele proprii. 201-205. moral şi material al expoziţiei de către poporul român.cimec. atât de desconsiderat de ceilalţi. impresia lăsată publicului vizitator a fost deosebit de puternică. impulsul pe care l-a primit fiecare expozant în parte de a se perfecţiona şi de a creşte producţia proprie pentru a obţine câştiguri finaciare mai consistente. i-a fost recunoscută îndemânarea şi perfecţiunea gustului. G. Acum. Gherghina Boda realizate de femeile române. spre a se face cunoscuţi altor popoare şi a infirma opiniile false despre nivelul lor de dezvoltare culturală şi economică. 1862. A constituit totodată prilejul perfect de punere în evidenţă a puterii artistice şi de creaţie a poporului român din Transilvania. pe viitor. Această primă expoziţie organizată de românii transilvăneni a fost o mare reuşită. constituindu-se totodată într-un puternic imbold pentru acţiunile viitoare ale Asociaţiunii pe teren economic.doar 2200 -. nr. de la uimire la extaz. Axente Sever găseşte 5 cauze majore care au determinat acest lucru. p. Ea a fost scena pe care a evoluat creaţia românească. fiecare obiect fiind de fapt un unicat. ar influenţa pozitiv modul lor de viaţă. bogăţia şi diversitatea sa tradiţională. eleganţă şi un gust desăvârşit. În unna acestei expoziţii şi a aprecierii de care s-a bucurat din partea străinilor veniţi s-o viziteze. românii şi-au dat seama că produsele lor pot concura oricând cu produsele altor popoare. imaginaţia bogată şi originalitatea creaţiei. rampa de lansare în rândul celorlalte naţionalităţi conlocuitoare din cadrul monarhiei şi mijlocul de afirmare pe teren economic a abilităţilor practice şi spirituale ale poporului român. " Amicul şcoa/ei.

lucrări ce au aparţinut generaţiilor care s-au succedat în acest neam de intelectuali. Mureşianu acordă. Ţara Bârsei Ovidiu SAVU PUBLICISTICA LUI AUREL A. În scrierile istorice şi de ziarist el 99 http://tara-barsei. " (Aurel A. Mureşianu. şi mai ales „Gazeta Transilvaniei". apărut între anii 1929 şi 1938. Mureşianu. Aurel Mureşianu . Mureşianu (1889-1950) începe din anii studenţiei. dar şi revoluţiei de la 1848. activităţii „Gazetei Transilvaniei" din acea perioadă îi dă o atenţie cu totul aparte. MUREŞIANU (I) „Destinul a dat şi va da fiecărui popor o misiune pe acest pământ. Un membru marcant al acestei familii a fost Aurel A. locuitorilor din Şcheii Braşovului. „Plaiuri Săcelene". Este deci în natura lucrului ca interesul întregului.redactori şi proprietari ai „Gazetei". la care a continuat activitatea cultural-publicistică a predecesorilor săi: Iacob Mureşianu. constând în acte. s-a afinnat mai ales în perioada interbelică. ca istoric şi publicist. ani în care publică destul de mult.şi cel mai de seamă.ro / www. Mureşianu) Activitatea gazetărească a lui Aurel A. care stau în calea desvoltării sale. Popoarele care nu sunt decât mici părţi organice ale întregului ce se numeşte umanitate. împotriva căruia nu se poate pune nici o piedică artificială. „Arhiva someşană". un loc aparte Braşovului. „Revista istorică". „Gazeta Cărţilor".ro . Iacob Mureşianu. care i-a fost bunic. având de altfel şi o pregătire de istoric (studiase la universităţile din Leipzig şi Paris) pe care a valorificat-o pe deplin. „Dimineaţa". Un exemplu în acest sens este „Albumul comemorativ" dedicat bunicului său. a majorităţii.a fost însuşi Aurel A. în opera sa istorică şi publicistică. Dr. El şi-a făcut debutul jurnalistic la începutul secolului al XX-iea la ziare din Viena şi Budapesta. şi tatăl său. Aurel A. continuând astfel tradiţia culturală a familiei sale. Unul dintre prm111 exegeţi ai istoriei Mureşenilor. în acelaşi timp ocupându-se şi de studierea biografiei şi faptelor unor înaintaşi. urmează în desvoltarea lor un curs natural.cimec. să primeze asupra părţilor sau fracţiunilor. ca şi „Universul". Dintre revistele sau ziarele la care colaborează amintim: periodicul „Ţara Bârsei". care. În arhiva Muzeului memorial „Casa Mureşenilor" sunt adăpostite numeroase documente. carte apărută în anul 1913 şi care reprezintă debutul în domeniul istoriei. articole. dar şi la „Gazeta Transilvaniei".

în care se găsesc informaţii inedite despre prima şcoală românească şi biserica Sf. după 1939. unde trebuie să spunem că publică. şi „O nouă contribuţie la istoria Românilor în evul mediu". trasat de V. Mureşianu să ofere cititorului o imagine cât mai completă privind opera complexă a cărturarului braşovean. Mureşianu. Mureşianu au fost: „Originea ciangăilor din Săcelele Braşovului". în 1919 îi apare un studiu social-politic şi diplomatic. Despre lucrarea „Iluzia «dacică»" reputatul istoric şi arheolog I. studiu dedicat revoluţiei de la 1848 şi în care este descrisă situaţia românilor înainte şi după 1848. Articolul „Iluzia «dacică»" reprezintă o nouă viziune istorică cu privire la unitatea regatului dac. avem a evidenţia articolele politice apărute după dictatul de la Viena din 1940. RudolfOrghidan. preotul Radu Tempea. în care autorul încearcă să dovedească originea românească a unor toponime din această zonă. la care colaborează elita intelectualităţii braşovene din acea vreme.ro / www. Ovidiu Savu analizează obiectiv opera şi faptele unor mari reprezentanţi ai culturii româneşti. care a reuşit tălmăcirea documentelor Mureşenilor şi valorificarea lor în articole sau cărţi din domeniul istoriei. George Bariţiu. într-o perioadă când acest capitol din istoria românilor îşi avea un punct de vedere generalizat. Nicolae din Şcheii Braşovului. „Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/ 15 Maiu 1848". Nica. dintre negustorii şi preoţii braşoveni îi numim pe aceia care au sprijinit înfiinţarea unor şcoli româneşti sau au luptat pentru cauza românilor din Ardeal. inimă şi literatură". studii social-politice şi interpretări ale documentelor inedite. precum Zaharia Nicolau. Rămâne ca cercetările viitoare asupra activităţii istoricului şi publicistului Aurel A. mai trebuie menţionate: „Dările de seamă" şi „Scrisorile" apărute tot în „Ţara Bârsei". Referitor la publicistica inserată în „Gazeta Transilvaniei". Andrieşescu scria că este „dialectică şi revoluţionară". În afara acestor articole de istorie. Nicolae Cepescu.ro . când România pierde nord-vestul Transilvaniei.cimec. Mureşianu îşi dovedeşte înclinaţiile spre politologie. Iuga. 100 http://tara-barsei. dintre care îi amintim pe: Simion Bărnuţiu. în acest ultim text se repun în discuţie polemicile privind ideea continuităţii românilor. şi în suplimentul cultural „Foaie pentru minte. În cele relatate mai sus am prezentat sumar câteva aspecte din activitatea jurnalistică a lui A. Între anii 1929 şi 1938 Aurel A. semnalăm şi alte apariţii editoriale: „Clădirea şcoalei româneşti de către popa Mihai în anul 1597". Mihai Eminescu. intitulat „Problema europeană şi Românii". Pe lângă albumul comemorativ. Gh. o revistă de cultură importantă.a. episcopul Nestor loanovici ş. al politicii şi culturii naţionale. A. Ioan şi Gh. „Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei" este o lucrare în care Aurel A. anticipând din 1913 influenţa şi creşterea puterii militare a Germaniei. Mureşianu publică peste 35 de articole în periodicul „Ţara Bârsei''. evenimente relatate într-o epistolă a lui Bărnuţiu către Iacob Mureşianu. Un alt studiu literar-biografic este cel dintr-o broşură tipărită în 1926 cu privire Ia „Mihai Eminescu şi întemeierea României June 1868-1871 ". precum şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti în portul şi limba ciangăilor din zona Săcele. Dintr-un studiu intitulat: „Şcoalele naţionale centrale şi liceul «Andrei Şaguna» din Braşov'· se observă evoluţia şcolilor româneşti braşovene de-a lungul timpului. Alte lucrări importante semnate de Aurel A. Iorga. Pârvan şi N.

8-9. Imperialismul. Tipografia „A. descendent al Mureşenilor. nr. 1921 Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3115 Maiu 1848. Mureşianu dă un citat din „testamentul" lui Aurel Mureşianu. Mureşianu". 1921.cimec. 16 p. nr. nr.ro . I. Mureşianu. în care se vor afim1a numeroşi intelectuali români. 34 p. 101 http://tara-barsei. Mureşianu". Mureşianu. Album comemorativ. Mureşianu Activitatea publicistică la „Gazeta Transilvaniei" a familiei Mureşenilor a fost continuată de Aurel A. 66 p. Braşov. O scrisoare inedită a lui Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. I. Din istoria relaţiunilor Românilor din Principate cu cei din Transilvania şi Ungaria. retipărire din „Gazeta Transilvaniei". Sibiu. Cap. Ea n'a fost şi nici nu este ziarul unei singure confesiuni religioase sau al unei grupări politice. care colaborează la multe alte ziare şi reviste din acea perioadă de revigorare culturală românească. în „Revista vremei" (Bucureşti). precizând locul şi paginile unde se găsesc studiile scrise de nepotul lui Iacob Mureşianu. Tipografia Arhidiecezană. 5 iulie 1921. 1922 Ce a fost şi ce ar trebui să fie partidul naţional al Românilor din Ardeal şi Ungaria. 1913 Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei. cu precizarea că o lucrare exaustivă. ea a fost şi este organul de publicitate al tuturor Românilor. Studiu social-politic-diplomatic. nr. în „România viitoare" (Ploieşti). 84 p. 15 ianuarie 1921. s'a ocupat şi se ocupă cu acelaşi interes de viaţa publică şi de cultura naţională a Românilor de pretutindeni". 1913. nici nu 'se poate realiza. Mureşianu. Iacob Mureşianu(/812-1887). I. La sfârşitul studiului (ce va fi publicat în următorul număr al acestei reviste) vom prezenta şi unele articole care s-au scris despre activitatea lui Aurel A. 1919. Tipografia Gott. Mai menţionăm că o parte din informaţiile bibliografice ce urmează sunt preluate din studiile nepublicate ale regretatului cercetător braşovean Mircea Gherman. 6. Într-unul din articolele din „Ţara Bârsei" Aurel A. 1913. şi anume perioada interbelică.ro / www. prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea „Gazetei": „De la începutul ei «Gazeta» a avut şi are până astăzi cel mai însemnat rol între ziarele româneşti. În paginile de mai jos vom prezenta o bibliografie a lui Aurel A. 3. 1919 Problema europeană şi Românii. Publicistica lui Aurel A. deoarece multe articole nu le semna sau le scria sub pseudonim. Braşov. noiembrie 1921. Vom prezenta o bibliografie cronologică. Tipografia „A. legată de activitatea istorică şi publicistică a sa. Braşov. 15 martie 1921.

2. nr. Un mare neguţător braşovean de acum un veac. 244. 334. Tipografia „A. 23 septembrie 1925. 353. 28 iunie 1925. 29 noiembrie 1925. 20 iunie 1926. 26 decembrie 1926. p. 292. Ibidem.cimec.fruntaş român braşovean de acum 200 de ani. Ibidem. 8 septembrie 1925. 327. Ibidem. nr. Ibidem. nr. R. Ibidem. Din trecutul marelui negoţ român braşovean. Ibidem. Casa unui. 296. nr. Ibidem. 324. F. 2 . 315. 18 aprilie. p. nr. R. 3. 19 decembrie 1926. Moştenirea lăsată de către un. Originile Astrei. ale lui Iacob Mureşianu. 2 mai 1926. 228. 335. luptele Românilor braşoveni pentru câştigarea independenţei lor municipale (1735-1738). 1925 Un document inedit relativ la istoria şcoalelor române din Braşov.fi·untaş român braşovean în secolul al XVlf!-lea.ro . nr. 4 octombrie 1925. nr. 75 ani). Ibidem. Ibidem. lui Avram Iancu. I l aprilie 1926..femeilor române din Buda" din anul 1815. Pic despre începuturile Braşovului românesc. Ibidem. I. 354. nr. nr. Din însemnările . nr. 339 . 22 iunie 1924. 331. 356. 339 . 294. nr. Cea dintâi însoţirefemeească a neamului nostru „Societatea. 283. Teofil Frâncu despre Mihail Eminescu. 5. nr. nr.nr. Braşovul în 1848-1849. în „Carpaţii". 18 iulie 1926 (republicat în nr. 1926. 31 august 1924. Bran isce et Comp. 15 ani de la moartea lui Aurel Mureşianu. 9 ianuarie 1927. p. p. 1926 Mihail Eminescu ş1 111temeierea „ României June" ( 1868-1871). 297. Arheologul şi istoricul ceh Dr. nr. I. De la Braşov la Bitolia. 295. p. Ibidem. 25 aprilie.fruntaşului braşovean Ioan Boghici. Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1794-1867). Braşovul în 1848-1849. 322. nr. 8 noiembrie 1925. l. 323. Ibidem. 300.R. 30 mai 1926. 1-111. 321. nr. nr. nr. Ibidem. Bucur Popp. p. nr. 25 decembrie 1925. la moartea văduvei eroului general Groza. nr. Mureşianu''. 1926. nr. nr. 11 iulie 1926. Braşov. p. 235. nr. în „Carpaţii". 27 iunie 1926. 75 de ani de la intemeiera R. nr. p. I. Testamentul sau „ diata" din anul J 794 a. Ibidem. 333. Ibidem.. I. nr. festiv. 8 septembrie. 25 iulie 1926. Ovidiu Savu 1924 Calităţile politice şi culturale ale poporului român. Ibidem. p. 19 p. 1-2. I. nr. din Ardeal. 330. 18 octombrie 1925. 27 aprilie 1924. Un răspuns ziarului „ Kronstadter Zeitung". Ibidem. 28 februarie 1926. în „Adevărul". nr. 303. Ibidem. F. 306.ro / www. în „Carpaţii". 102 http://tara-barsei. 11 octombrie 1925.

Centenarul doctorului Ioan Raţiu. 15 mai 1927. 6 noiembrie 1927. Alba Iulia. Ibidem. 16 ianuarie 1927. Temeiurile romanice ale renaşterii noastre naţionale. Ibidem. 23 ianuarie I 927. I iulie I 928. Misiunea metropolitului Şuluţiu la Viena în Octombrie-Decembrie 1861. nr. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". 419. Ibidem. Ibidem. 8 ianuarie 1928. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". nr. Ibidem. 5 p. 2 decembrie 1928. 407. nr. 418. nr. nr. Ibidem. 359. 422. Semicentenarul independenţei. 27 mai 1928. C. nr. Originea Memorandului. 103 http://tara-barsei. Bucureşti. 15 aprilie 1928. Şuluţiu şi solidaritatea naţională. nr. Ibidem. 22 mai 1927. 413. nr. 26 iulie 1928. Ibidem. 453. 455. Ardealul în 1877. 3 iunie 1928. 386. Ibidem. Ibidem. I9 iunie-3 iulie I927. Ibidem. 435--440). Ibidem. 430. R. (p. 24 iunie 1928. 30 p. nr. Cine afacut Alba Iulia?. Bucureşti. nr. 30 septembrie 1928. 362. nr.. în „Carpaţii'". Cauzele crizei de solidaritate naţională la Românii ardeleni. 448.ro . 399. Ibidem. I I noiembrie I 928. Ibidem. Politica naţională după I 848. Conferinţa naţională din Aprilie 1863. nr. 391. 357. nr. 424. nr. Ibidem. Antecedentele istorice ale renaşterii noastre. nr. 441. nr. 457. IV. Alexandru Papiu llarianu. I ianuarie 1928. 1927. 375. nr. Mureşianu 1927 Clădirea şcoalei româneşti din Braşov. Salut de la Transylvanie auxfreres /atins. nr. nr.cimec.ro / www. Ibidem. Partidul românismului. 433. 4 martie 1928. 438. Ibidem. 445. 30 ianuarie 1927. 395. 195-227). nr. 18 martie 1928. 20 februarie 1927. 11 septembrie 1927. 4 noiembrie 1928. Primirea triun?fală a metropolitului Şuluţiu la Braşov în August 1861. nr. (p. nr. 454. 12 august 1928. IV. 432. 408. nr. 7 august 1927. 429. 15 ianuarie 1928. nr. Ibidem. 22 aprilie 1928. Publicistica lui Aurel A. nr. Originea României Mari. C. 374. Ibidem. I O iunie 1928. nr. R. Ibidem. 409. 29 aprilie 1928. nr. nr. Tinerimea de după 1848. 358. teatrul demagogiei de partid?. de către popa Mihai în anul 1597. 1928 Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778. nr. „Gazeta Transilvaniei" întâmpina astfel proclamarea independenţei României. 9 septembrie 1928. nr. Geneza partidelor naţionale române.. 18 noiembrie 1928. 364. Reacţionarii de la 1848. nr. nr. 428. 379-381. 416. nr. 6martie·1927. 1928. 9 octombrie 1927. 12 februarie 1928. Planurile lui Andrei Mocioni pentru înfiinţarea unui stat naţional român în cadrele unei Austrii federative. în „Carpaţii". 25 martie 1928. nr. Ardealul şi Vechiul Regat. Ibidem.

în „Carpaţii". 1931.. . 4. Bariţiu şi Ioan Raţiu adresate lui Aurel Mureşianu în chestiunea redactării Memorandului. Împăratul Francisc-Iosif /. p. în „Ritmuri" (Braşov). nr. incomplet. Un dascăl braşovean necunoscut din veacul al XVII-iea. Ibidem. 5 p.. I. li. III. I. 123-141. p. nr. I. . extras din „Ţara Bârsei". extras din „Ţara Bârsei". 1930. p. p. Originea. p. în „Ritmuri" (Braşov).. Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal. Ovidiu Savu 1929 Temeiurile istorice ale politicei noastre naţionale. III. 103-117. 2. Tipografia „Unirea". p. 3. Un capitol necunoscut din istoria Românilor ardeleni: Românii apărători ai Braşovului în războiul cu Curuţii (1704-1709). Ibidem. 3. Braşov. 71-82. p. I. 17 p. Ibidem.. Braşov. Andrei Mureşanu intim. II. Tipografia „Unirea". extras din „Ţara Bârsei". Braşov. p. 499-505.. 14-28. p. nr. Cu două scrisori inedite. 1931. nr. Braşov. Ibidem. 3. înainte de Junimea. p.). aprilie-mai 1929. nr. 2.. 9 p. Tipografia „Unirea". Ibidem.. 34 p. Ibidem. 5.Împărăteasa Elisabeta.ro . Un inpiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran. 8 p.ro / www. 4-5. 1930. Ibidem. 1931. Cu trei scrisori din 1888 ale lui G. Tipografia „Unirea". nr. Tipografia „Unirea".. 459-461. iunie 1930. I. III. 1930. 314-334 (+anexe doc. Tipografia „Unirea". 3-15. Ibidem. I O. p. extras din „Ţara Bârsei". 14 p. 1929. 467. nr. 15 p. Când Bismarck avu de gând să trimeată dorobanţii români în Ardeal. 13 ianuarie 1929 . Vechii liberali şi solidaritatea Românilor ardeleni. 206-220. extras din „Ţara Bârsei". Presa românească înainte şi după 1848. 1931 Rolul Ungurilor în dezastrele românismului din anii 1865-1866. 1929-1931. 20 ianuarie 1929. Tipografia „Unirea". 464. 24-31. III. octombrie 1929.. 1929. nr. 144 p.. Bilanţul comercial al lui Zaharia Nicolau din anul 1787. Braşov.cimec. 462. Prefectura română a Ţării Bârsei din 1848 şi 1849. Episcopul Nestor Ioanovici (1765-1830). 6. I. nr. 324-330. II. 11. în „Transilvania". Braşov. p. nr. Ioan Raţiu (1828-1928). 463. nr. nr. Braşov. 50 de ani din luptele naţionale ale Românilor ardeleni. nr. Ioan Georgescu: Dr. Tipografia „Unirea". nr. I O februarie 1929. III. Ereditatea şi degenerescenţa Habsburgilor. 104 http://tara-barsei. Lucruri nouă din trecutul Românilor braşoveni. III. 6 ianuarie 1929. Tipografia „Unirea". 12 p. nr. Editura autorului. în „Ţara Bârsei". extras din „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea". Braşov. 1931. p. Braşov.. 1928. I. Braşov. 204-217. p. 111-130.. Tipografia „Unirea". I. Sibiu. 2. 2. nr. Braşov. nr. nr. 211-222. nr. 16 p. 21 p. Braşov. 22 p.. nr. 1931. degenerescenţa şi tragedia Habsburgilor. Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. 1931. Documente pentru istoria Memorandului. 1930 Ştiri nouă despre refugiaţii munteni la Braşov în secolul al XVIII-iea şi în răzmeriţa dela 1821.

Ibidem. p. p. nr. VI. Alexandru Lapedatu: Abolirea protectoratului rusesc în Ţările Române (1834-1858).cimec. Atelierele Socec & Co. Ibidem. Iorga. nr. V. Ioachim Crăciun. Bucureşti. Marea Adriatică. IV. 12 p.. nr. Geţii. studiu despre religia şi naţionalităţile popoarelor care au locuit la începuturile erei creştine ţinuturile dintre Balcani. N. în „Ţara Bârsei". IV. „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea". Ibidem. 1932. nr. Braşov. 387-391. extras din „Boabe de grâu". 5 p. 187-190. p. 1932. p. nr. 9 p. Publicistica lui Aurel A. în „Ţara Bârsei". Iluzia „ dacică". nr. nr.. 6. p. Deux siecles d'histoire de Venise. 299-3 17. nr. 132 p. IV. IV. rev. 11 p. Braşov. Şcoalele naţionale centrale şi liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. 1933. Bucureşti. Editura Institutului de Istorie Naţională al Universităţii Cluj. 4-12. 11 p. Ibidem. nr. 175-176. 82 p. nr. 32 p.. I Op. p. 3. Iorga: O altă istorie contemporană. Marea Neagră şi Carpaţii Nordici: Tracii. Ibidem. Bucureşti. p. G. un proces de denationalisation. IV. 1933 Iluzia . 2-3.. 3. p. p. 1928. mai-iunie. Tipografia „Unirea". 270-273. 2. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională". 1932. Analistu/ maghiar ardelean Stefan Szamoskăzy şi Mihai Viteazul.. 1932. Moştenirea unui preot român braşovean la 1579 şi alte pagini din trecutul Ardealului.. nr. Tipografia „Unirea". în „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea". Tipografia „Unirea". 1933. 1932. 5. aprilie 1933. 4. Cu portretul scriitorului braşovean Gheorghe Nicolau ( 1770-1851). Bucarest. nr. Popa-lisseanu: Sicules et Roumains. 4. Monitorul Oficial. + 2 hărţi. N. I. 1932. 1933. 4. I. IV. în „Ţara Bârsei". I Op. 1933. 3. nr. Ed. Conferences donnees ala Sorbonne. 1933. 3. 2.. V. nr. Braşov. I. p. dacică". 105 p. Câteva dovezi vechi de viaţă şi cultură românească la Braşov. VI. 261-263.. nr. p. Mureşianu 1932 Protestul din Dieta Ardealului dela 1751.ro / www. Ibidem. Braşov. IV. nr. VI. Cronicarul Szamoskăzy şi însemnările lui privitoare la Români. 1934 Iluzia „dacică". Tipografia „Unirea". 176-177. 105 http://tara-barsei. 2. extras din „Ţara Bârsei". Braşov. 1934. în „Ţara Bârsei". Cluj. 216-224. 4. împotriva împilării ţăranilor români din „ teritoriul crăiesc". 2. Sarmaţii şi Dacii. Braşov. Tipografia „Unirea". 142-151 {+O alegere de dascăl şi de gocimani la Cristian în 1783 +Cum s 'a desfiinţat poarta românească a Braşovului?+ Însemnări din 1817 în turnul bisericei lui Petru Maior din Reghin + Un document important din răsmiriţa dela 1848). V. + 2 ii. nr.. 195-21 O. · Două cărţi de judecată din veacul al XVJ/1-lea ale „ Conzistoriurului episcopesc neunit·· al Ardealului.ro . Iorga. 1933. 3. Sciţii. 1934.. Resumat de lecţiifăcute la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Documentele procesului Memorandului. Braşov. Braşov. 5. VI. Ibidem. 2. „ Compania" de comerţ levantin de odinioară a Braşovului în lumina nouelor documente publicate de d-l prof N..

Cluj. 3.ro . Braşov. Joachim Crăciun. în „Ţara Bârsei". Bucureşti. 1967. Ovidiu Savu Tontsch Herman: Die Honteruspresse in . Mircea Gherman. 1937. Repere bibliografice: I. nr. 2. Braşov. Aurelian Sacerdoţeanu: Marea invazie tătară şi Sud-Estul european. în „Ţara Bârsei'".ro / www. VI. Biblioteca şi Arhiva Mureşenilor. Braşov. p. 1972. 376-377. 4. 1929-1938. în „Tribuna". 2. XV-X\'. 177-178. Ţara Bârsei. Aurel A. + 1 hartă. l 933. *** Cărturari Braşoveni sec. Festschrţft der Buchdruckerei Johann Gătts Sohn. 90 p. Cluj. 106 http://tara-barsei.passim. 1933.:/00 Jahren. VI. p. Mureşianu.cimec. Bibliographie de la Transylvanie roumaine.

personale. Regina Maria îi scria fiului său. 1896-1982). tânăra principesă a României vrăjise multe inimi. an XXXIV. 64-69 şi Narcis Dorin Ion. ' Ibidem. Regina era foarte mândră de „expansiunea" matrimonială a familiei sale. p. Regina Mamă a Regelui Mihai. 1947).C. cumnata Elisabetei. spirituală şi plină de viaţă. un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internaţionale. Bucureşti. Ed1ted by Diana Fotescu. _1900-196_1). un oaspete american al Curţii Regale: „Câte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?" . p. prin căsătoria Principesei Maria5 cu Alexandru I 6 Karageorgevici al Serbiei. iar pe 10 martie 1921. "0 Interviu pentru „Daily Mirror" reluat de Ga:eta Transilvaniei. Ed. A select ion of Documents.A. Carol. mai mult sau mai puţin întemeiat. Alegerea viitorului său soţ devenise. aflaţi în vizită la Veneţia. 1998. mai 2001. Ţara Bârsei Nicolae PEPENE DIN ISTORIA FAMILIEI REGALE ROMÂNE CĂSĂTORIA PRINCIPESEI ILEANA DE ROMÂNIA 1 La 23 decembrie 1926.N.ro / www. Triniton. Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922.l. 5(410). 111-130. Nuntă la castelul Peleş.Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (în continuare D. Fond Casa Regală. A doua fiică a_ Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. viitorul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven • Suverana României devenise o „soacră a Balcanilor". 52. Elena.. pentru completarea tabloului matrimonial balcanic. . v11torul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven ( 1921-1934). Avea Regina Mamă planuri matrimoniale pentru Domniţa Ileana? Legăturile matrimoniale stabilite până atunci de familia regală română au fost încheiate cu familii domnitoare din ţări balcanice vecine. Ileana şi-a sărbătorit majoratul 2 . Iaşi-Oxford-Portland. Regina Maria o poate declara pe fiica sa „emancipată". Cu toate acestea. adică „. Castelul Bran. nr. în februarie 1925. Americans and Queen Marie of Romania. Frumoasă. Presa italiană a interpretat întâlnirea ca un Pe aceeaşi temă au mai apărut: Ion Scurtu. 1935-1941. viitorul Rege George al II-iea al Greciei ( 1922-1923. (Sitta. că ar dori să o căsătorească pe Ileana cu un prinţ străin bogat care ar accepta să locuiască în 10 România. ea declara presei că: „Niciodată nu-mi voi sacrifica copiii. Dar. dosar 1/2. scrisoarea Reginei Maria către Principele Carol. În august 1925.). Regina îi declara amuzată aceluiaşi oaspete că fiicei sale favorite îi rămăsese. „bună de măritat". În anul 1924. La 21 februarie 1921. căci aşa cum se întreba. p. În 7 cazul Ilenei. ' Principele moştenitor George al Greciei ( 1890-1947). The Center for Romanian Studies. şi Carol. au fost întâmpinaţi de Ducele de Aosta. Principesa Ileana . 21 mai 1924.C. Principesa Maria (Mignon. ' Regenta autorizase actul la 14 august 1927 . Principesă de Grecia. Reginei Maria nu-i plăcea să recunoască că a influenţat căsătoriile copiilor săi. 2. serie nouă. s-a încheiat o altă eăsătorie cu familia regală greacă. Principesa Elisabeta de România s-a căsătorit cu Diadohul (principele moştenitor) George al Greciei 3 .A. De acum. tronul Regatului Bulgariei sau că putea avea parte de un destin regal mult mai strălucit ca regină a Angliei sau a Franţei (!)8. 31 ianuarie 1929. suveranii Regatului român.cimec. Regină a Iugoslaviei.I. Principele moştenitor al României. 2003. între Elena de Grecia 4 . în „Magazin Istoric". într-o scrisoare din ianuarie 1929. Ei se vor căsători cu aceia pe care-i vor alege" 9 . dosar 420. Divorţată de Principele Carol în iunie 1928.ro . f.N.. nr. 7 Alexandru I Karageorgev1c1 al Serb1e1 (I 888-1934). 107 http://tara-barsei. 24. reşedinţă a reginei Maria şi a prinţesei Ileana. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. Fond Casa Regală. ' D. conform Statutului membrilor Familiei Regale.

la scurt timp. familia regală română hotărăşte să rupă logodna. nr. Sucureşt1. 17 Raoul Bossy. fiul Principelui de Pless.l. 31 ianuarie 1930. înalt. Fond Casa Regală. 373. 10. Fond Casa Regală. Contele aparţinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. I O mai 1931. Phoenix Giant. nr. 11 Universu/. concluzia ministrului român era că: „Nu e prima oară când ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic şi probabil nu va fi nici ultima oară" 11 . Cl-lumanitas. La sfârşitul anului 1930. moştenitorul tronului Spaniei. The Las/ Ro111antic.. p. f. Ileana îi scria Regelui Carol al II-iea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat.cimec.N. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult" 19 . dosar 22 /1930. Fii îngăduitor. Ga:eta Transilvaniei. guvernul german „sfătuia" guvernul român să renunţe la proiectata căsătorie. declarând corespondentului ziarului „Corriere delia Sera" că prezenţa suveranilor la Veneţia se datora „marii dragoste pe care suveranii şi în special regina Maria o au pentru acest minunat oraş". Humanitas.C. În vara anului 1930..ro .N. cit. Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg. nr. I. „Socotindu-se moralmente obligat să deschidă ochii celor în drept".I . p. 108 http://tara-barsei. noul Rege a hotărât să-i restrângă apariţiile publice. Lahovary. Ileana către Carol.. o bună prietenă a Reginei Maria. a găsit o soluţie simplă de „a scăpa" de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară. 1984. la scurt timp după anunţarea logodnei. distins" 20 . Toată lumea îl găsea pe conte „delicios şi având maniere şarmante şi decizia de a rămâne în ţară l-a făcut foarte popular" 15 • Logodnicul Ilenei urma să primească titlul de Principe român şi conform protocolului statului român. p. voi. 3 septembrie 1925. 135.C.personale. îşi anunţa intenţia de a cere mâna Ilenei. " D. p. a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputaţia îndoielnică a logodnicului german. Principele de Asturia. Dar Regele. Ga:eta Transilvaniei.A. 9. p. după ce o văzuse într-o vizită făcută părinţilor săi. l81unie 1930. " Universu/. nr.A. 16 Însă. scrisoarea Principesei Ileana către Principele Carol. nr. care era bolnav de hemofilie 12 . dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. London. ambasadorul Germaniei la Bucureşti. 48. Lexel îi cere mâna Ilenei. „un băiat foarte frumos. însă. un aristocrat bogat din Silezia şi al Principesei de Pless. Alianţa matrimonială a fost respinsă de Regina Maria din cauza problemelor grave de sănătate ale prinţului. A b1ogrq_phy ojOueen Marie o(Roumania. dosar V . Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg. 7 februarie 1930. 327. Guy Gauthier. vreau să te mulţumesc. dosar V. era cu un rang după membrii familiei regale dar înaintea celorlalţi regenţi. Nicolae Pepene gest de curtoazie făcut de duce faţă de viitorii săi socri. însoţind-o pe Regină într-o vizită în Spania. " Raoul Bossy. 1993. 11. 2000.385/1930. După câteva zile petrecute împreună la Predeal. 160. 13 Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni. " Hannah Pakula. Ga:eta Transilvaniei. La începutul anului 1930. 202.C. Am1ntm dm vwţa d1plomat1ca. 16D. nr. 24. blond. 1-3. vreau să fac bine. "' D.ro / www. Missy Regina Ro111âniei. scrisoare din 8 211 decembrie 1930. 14 Tinerii îndrăgostiţi hotărăsc să se stabilească în România. Fond Casa Regală . Ed.Regenţa Mihai I. În primăvara anului 1929.380/1930. dezminte ştirea. sportiv. p. Însă ministrul român la Roma. 1 '' D. Ileana se afla într-un voiaj în Egipt • Ea a salutat gestul politic 18 al fratelui său. 13. hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală. " Ga:eta Transilvaniei.. Ga:eta Transilvaniei. 11. 29 ianuarie 1930. 31 ianuarie 1930. Bucureşti. op. 17 În timpul „Restauraţiei". Astfel.N. Regele Carol. la schi. nr.personale.A. Baron de Fiirstenstein. Regele Carol li . f. 3 februarie 1930.1. Cât despre logodnicul italian. Mutius. deranjat de popularitatea Domniţei şi de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria.

Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton. primit în amintirea naşilor de botez. unde a deschis. IO mai 1931. Arhiducele fiind chemat la dorinţa 21 expresă a Regelui Carol al II-lea. La întoarcerea în ţară. "' Ibidem. 23 Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon. · Narcis Dorm Ion. Din istoria familiei regale române În martie 1931. După proclamarea Republicii Austria. la primăria din Tohani .. Desigur. fostă Săveanu. op. Casa Regală Română a hotărât ca nunta să se sărbătorească pe 24-26 iulie 1931. Principele Nicolae şi-a înregistrat căsătoria. p. găsind în el tovarăşul şi reazămul de care am atâta nevoie" 22 . Împătimit aviator. fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. Însă nu a fost şi ultima căsătorie a unui membru al familiei regale celebrată în România. dar nu acceptă ca viitoarea familie să locuiască în ţară.cum am credinţă în El. " Ga=eta Transilvaniei. Regina Maria. " Prinţul Nicolae de Hohenzollern. cit. alături de Regele Carol al II-iea. p. la reşedinţa regală din Sinaia. un service automobilistic şi de aviaţie... pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport. câteva luni mai târziu (noiembrie 1931 ). Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. răspund unei invitaţii primite din Umrich. cit. Buzatu în colaborare cu Stela Cheptea şi Sorin Pârvu. documente. Astfel. Fond Casa Regală. un nume demn de un arhiduce de Austria. dosar 532. 111-112. căci în auguste post de Sf. . " Ion Scurtu. op. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. 24 Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română.N.C. ln umbra coroanei României. fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie. la 3 iulie 1931. 21 Hannah Pakula. Regina ~'. p. Pe 20 aprilie 1931. 11 I.ro / www.. Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare. iar mai devreme „nu e cu putinţă. născut la 20 martie 190 I. „căci e mai răcoare şi liniştit şi este loc pentru invitaţi" 25 . scrisoare din 26 aprilie 193 I. op.ro . însă . 385. l l I. 77. automobilism şi yachting. de la reşedinţa verilor Hohenzollern. împreună cu fratele său Franz-Josef. Regele Carol al II-iea. Şeful Casei Regale Române. 1991. p. după care s-a stabilit la Barcelona. 109 http://tara-barsei. '' Narcis Dorin Ion. p. viitorul este în mâna Domnului. amintiri şi comentarii editate de Oh. Anton şi familia sa se retrag în Spania. 48. 66..cimec. întoarsă de la Balcic. nr. întorcându-se dintr-o vizită Ia Paris. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. în România.A. viitoarea familie de Habsburg a participat.Hannah Pakula.Buzău • Declaraţia de căsătorie dintre Principesa Ileana şi Arhiducele Anton a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic. cu Ioana Dolette Dumitrescu. în Viena imperială.cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa (sic) viaţa sigur. op cit. cit. Aici. laşi. deoarece: „Simt că am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. 385: D. considerând că prezenţa unui Habsburg ar fi o sursă de conflicte în Transilvania. Arhiducele. op cit. p.I. Moldova. fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte" 26 • A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. judeţul Caliacra. Ed. Ileana şi Regina Maria. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef lgnatz Raphael Michael Margaretha Nicetas. s-a angajat la uzinele Ford din Londra. 28 Pe 18 iulie. infanta Spaniei. Maria". deoarece. îşi dă acordul. p. morganatică de 27 această dată. Ileana a ales „ultima duminică din această lună. absolvent al Şcolii Superioare de Inginerie din Madrid. era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale.

n. toate alianţele matrimoniale ale membrilor familiei regale române.ro / www. au fost încheiate cu Case regale de aceeaşi apartenenţă religioasă (Grecia. 110 http://tara-barsei. Principele Nicolae. Iugoslavia). Dimitrie Ghica. 11 Raoul Bossy. ei au fost conduşi prin muzeul mănăstirii şi paraclisul vechi de către arhimandritul Serafim Georgescu. 31 Ministrul român de externe. nu ar fi exclus să treacă şi ea odată. p. 183. Principele de Leiningen. Regele Carol al Ii-lea îl trimite la Roma pe 38 fratele ministrului de externe al guvernului Iorga. 8. Dar Papa Pius al XI-iea. părinţii mirelui. familia regală şi oaspeţii săi au plecat cu trenul regal la Sinaia. şi una ortodoxă.). " Ibidem._JJ. îi comunica lui Raoul Bossy că. Ileana îi scria Regelui: „Simt că se rupe ceva-n mine la gândul că părăsesc Ţara fără a primi binecuvântarea bisericei în care am fost botezată şi am crescut şi am învăţat să mă exprim prin ea" 33 • Astfel. preotul catolic şi protonotar apostolic Vladimir Ghica. 6. cu Regele Boris al Bulgariei. 30 O problemă delicată în pregătirea nunţii a fost apartenenţa mirilor la confesiuni diferite. Nicolae Pepene Elisabeta. C11re11111I. cil . neacceptând nici măcar o rugăciune ortodoxă. Principesa Maşka.cimec. 22 iulie 1931.) şi Arhiducesa Bianca (Blanka . oricare ar fi ea. Până la căsătoria Principesei Ileana. la legea lor". având experienţa nunţii fiicei Regelui Italiei. 129. p. 184. "· Raoul Bossy.n. dar „ţine ca ea să fie urmată de o cununie săvârşită de Biserica ortodoxă". " Papa Pius al XI-iea nu a pulul rrotesta. " Narcis Dorin Ion. " lbidem. până la urmă. rămâne intransigent: „Dacă are loc o ceremonie ortodoxă. După ce au asistat la serviciul religios.n. botezaţi conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxă. n. Principele şi Principesa de Hohenzollern. Pentru că prin biserica ortodoxă simţea „duhul Ţării Româneşti". 20 iulie I931. Ileana a mai făcut o concesie: „căsătoria va fi celebrată după ritul catolic. dar va fi precedată de o logodnă binecuvântată de clerul ortodox" 34 . Victor Emanuel al Iii-lea ( 1900-1944). fiica marii Ducese Kirill. p.. la un parastas oficiat la Curtea de Argeş pentru pomenirea Regelui Ferdinand 29 • După slujba religioasă. nu o cred deloc" 32 . sau. cu o cununie catolică la Assisi dar şi cu o altă cununie ortodoxă la întoarcerea la Sofia35 . op. Victor Emanuel al III-iea.. cerând să fie căsătoriţi de patriarhul nostru. au fost oaspeţii mănăstirii Sinaia.. Patriarhul Miron Cristea refuzând să participe la ceremonie. se grăbesc să telegrafieze lui Carol că. "' Ibidem. ei nu ar veni la 37 nuntă şi ar declara că nu-şi dau consimţământul" .mă îndoiesc foarte tare. Ileana şi-ar fi dorit. cu care Vaticanul încheiase Concordatul (Acordul de la Lateran din 11 februarie 1929). Arhiducele Lepold Salvati (Salvador . Vaticanul a refuzat. cil. Principesa Giovanna. p. o decizie puţin credibilă pentru Bossy: „cunoscând-o pe tânăra Domniţă cum o cunosc ..ro . în acel caz. mai târziu. dar familia Habsburg se opune. '' Ibidem. an IV. Deoarece „impresia generală este că logodnicii s-ar fi consolat. mai limpede. Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolică. p. de teama unui contlict cu Regele Italiei. Ileana şi logodnicul său. nr. " Ibidem. Gestul a provocat o reacţie pe măsură din partea Bisericii Române Ortodoxe. după o vizită la Braşov. A doua zi dimineaţa. op.. 184. Fiindcă situaţia devenise „gingaşă" . cir. Ileana şi Anton ajung la Peleş în seara aceleiaşi zile. Principele de Leiningen şi Baronul Albrecht. 1250. Spre supărarea opiniei publice româneşti. Într-o scrisoare către Cardinalul-secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al . 1248. op. nr. pe lângă ceremonia de nuntă catolică. lăsând să se înţeleagă că: „viitoare soţie şi mamă de catolici. însoţiţi de familia princiară Hohenzollern. el nu va acorda dispensa de căsătorie" 36 .

1248. 1248. 185-186. " Universu/. p. 1250. plecând la reşedinţa sa de la Dragoslavele. oficiată de autorităţile municipale şi ministrul justiţiei. p. mătuşa miresei. nr. au asistat Regele Carol al II-iea. împreună cu sora sa. să se spovedească şi să se împărtăşească. Franz-Josef. indiscutabil că aceste rugăciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasă. După ce argumenta juridic varianta sa. ci sunt doar o chemare a binecuvântării cereşti asupra viitorilor soţi . p. care dorea. de către Patriarhul Miron Cristea. împreună cu mama sa. 46 1 '' Ibidem. ministrul român concluziona: 39 „Prin urmare. 4. prin căsătoria Arhiducelui cu Principesa. Drumul Domniţei la Sfânta Împărtăşanie a fost organizat cu mult fast. mulţumită ace~tei toleranţe asupra unui aspect secundar. ca „bună creştină". " Curentul. aflat alături de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului până la Paris. Prilejul a fost oferit chiar de mireasă. 27 iulie 1931. Elena de Grecia nu a putut participa la nuntă datorită interdicţiilor dictate de fostul său soţ. la Londra încă din 17 iulie. 42 De la nuntă au lipsit toţi cumnaţii miresei. 187. Mama Principelui moştenitor Mihai a sosit la gară alături de Regina Maria. în schimb. p. imediat după căsătoria civilă. ca pentru orice alte perechi divorţate. în mod public. Elena. principii de Hohenzollern etc. Dacă Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi conduce soţia până pe peronul gării din Belgrad. împreună cu mama sa. " După „Restauraţie".cimec. Ibidem. după ritul catolic roman" . considera că pentru Carol şi fosta sa soţie „este tot atâta stingherire să se întâlnească. 111 http://tara-barsei. După negocierile cu Vaticanul. fiica marelui Duce Kirill. patriarhul a părăsit Sinaia.ro . ar constitui garanţia exterioară şi esenţială cea mai solidă.dând o satisfacţie de ordin sentimental opiniei publice româneşti şi ortodoxe" • Sfântul Părinte era sfătuit 40 „să cedeze din ceea ce consideră principii imprescriptibile şi că. Principesa Ileana. 5. nr. p. faptul că aceste rugăciuni ar avea loc înainte de oficierea căsătoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele. Blanka de Bourbon. după rugăciuni ale clerului ortodox. 5 şi nr. nr. p. Arhiducele Anton şi fratele acestuia. susţinea că „în ipoteza unor rugăciuni făcute de clerul ortodox. astfel încât căsătoria catolică. ar arăta. 20 iulie 1931. Anton. să fie considerată unica celebrată şi să se poată considera că unitatea Arhiducelui Anton şi a Principesei Ileana nu a fost celebrată religios decât o singură dată. nr. an XLIX. 197. p. Regele Carol al II-iea a decis ca fosta sa soţie să poarte titlul de „Majestate'·. Dimitrie Ghica. Victoria Melita.ro / www. familia regală trebuia să găsească şi o soluţie capabilă să menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. Principele Nicolae. 197. 7. 22 iulie 1931. Regele George al II-iea al Greciei a plecat. De altfel. la mănăstirea Sinaia. La liturghia ţinută în 23 iulie 1931. unchiul Regelui. religia catolică nu va avea decât de câştigat. Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg. I. p. la plecarea din Bucureşti a „Majestatăţii Sale" Elena45 şi a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. 43 Regele Carol al II-iea. Din istoria familiei regale române Xii-lea). I şi nr. îndeplinirea căsătoriei c"ivile de către ofiţerul stării civile. 26 iulie 1931. 26 iulie 1931. căci nu este şi nu a fost niciodată vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divorţului" 44 • Totuşi. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei. 186-187. p. Principesa Maşka (Maria). recunoscător" 41 . regretând că situaţia politică instabilă l-a reţinut în ţară. 198. ministrul de externe român. "' Curentul. fără caracter de celebrare a unei căsătorii. dar nu şi pe cel de „Regină a României". înainte de a intra în viaţa conjugală. fără să ţină cont de atitudinea suveranului. 20 iulie 1931. După slujbă. "' 41 Ibidem. prestigiu şi încredere din partea poporului român. " Universul.

unii veniţi tocmai de pe coasta Pacificului. I. de la Herbert Hoover. Principesa Ileana. nr. nr.A. p. 8. 199. 50 Pentru Arhiduce. 7. până la Hindenburg. 27 iulie 1931. 7 sepl. la numai 64 de ani. i. preşedintele Senatului Mihail Sadoveanu etc. Al. 29 iul ie 1931. 5: Curen/11/. 49 În după-amiaza zilei de 24 iulie au sosit la Sinaia socrii miresei. în apartamente special amenajate. Ion Mihalache. Gen. Anton.ro / www. 1527. 6. Duca. 27 mite 1931. I. „Drapelele naţionale fluturau pe clădirile publice. Argetoianu. 7. N. "52 Curentul. La ceremonie au participat numeroşi corespondenţi de presă din străinătate.The San Francisco Chronicle'" ~i .. Fond Casa Regalei. dosar 31311931. La 4 septembrie 1931. şi Zog I.A. A lipsit doar Alexandru Averescu. p. s-a încheiat cu o serată la castelul Pelişor. dosar 148/ 1931. 1255.. 198. Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit. căsătoria fiului său.N. nr. The San Francisco Examiner". 27 iulie 1931. 1255. ghirlande de flori cu crengi de brad şi becuri multicolore fuseseră instalate pe stâlpii Corespondenţii ziarelor . împreună cu Regina Marioara a Iugoslaviei. Iuliu Maniu. I. ''' Universul.embrie [931. preşedintele Germaniei. la festivităţi a participat elita politică românească: prim-ministrul Nicolae Iorga. I: Curentul. „Luminile oraşului". a. nr. 112 http://tara-barsei. nr. C. 52 Prima zi a ceremoniilor căsătoriei princiare. p. Regele Albaniei.cimec. preşedintele Chile. 47 Familia regală a primit felicitări din întreaga lume. '" D. G. Lupu. Artur Văitoianu. 198. Universu/.N. preşedintele SUA. Fond Casa 47 Regală ..I. Gheorghe Brătianu. Octavian Goga. 27 iulie 1931. dosar 348/ f.Cabinei. nr. iar toţi ceilalţi oaspeţi au fost găzduiţi la castelul Peleş. a fost ultima sărbătoare mare a familiei sale la care a participat.I. Sinaia a uitat de orice altceva. 48 La invitaţia familiei regale. Dr. p.C. p. nr. 28 iulie 193 I. p.C.ro . Nicolae Pepene Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internaţională. 1297. mareşalul Prezan. Principele şi Principesa de Leiningen au fost cazaţi la castelul Pelişor. în D. '" Universu/. p. plecat la tratament la Kissingen. şi Juan Esteban Montero.i Curentul. 53 În timpul ceremoniilor. Arhiducele Alfons. 51 Regina Marioara. p. 24 iulie. unde invitaţii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin.. Vaida-Voevod.

dăruită de judeţul Cahul. rezultatul propriei îndemânări. o casetă de aur. cil„ p.OOO lei.000 lei şi primăriei Poeni.A.C. oferită de judeţul Putna.D. p. p. o icoană „minunat cizelată în aur". o cutie de sidef.ro / www.000 lei. vase în onix oferite de judeţele din Ardeal şi Banat. „un şirag de imense chihlimbare". şi un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judeţul Lăpuşna. oferită de regimentul 4 roşiori. o salbă din 32 „monezi vechi habsburgice de aur". un serviciu de ceai de aur şi argint oferit de judeţul Prahova şi un altul de judeţul Tutova. 198. primăriei Sinaia 25.l.cu un safir de dimensiuni excepţionale. p. dăruită de primăria Chişinău. 3.. „două vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacob ici şi comandorul Păiş. dăruite de Regina Maria. op. 28 iulie 1931. Fond Casa Regală­ . 56 Vineri şi sâmbătă. IO.. o icoană lucrată la muntele Athos în anul 1580. o casetă de aur şi email. Din istoria familiei regale române de telegraf pe tot parcursul drumului de la gară până la Castelul Peleş". cit. Mihail Manoilescu. 5 Curentul. bride ofAnton ar royal rites. 24-25 iulie. „un covor şi o pânză românească de o rară fineţe". Pe platourile Peleşului au venit în costume de sărbătoare numeroşi ţărani din satele din apropiere. o icoană veche „de mare valoare". 8. o călimară de lemn 58 . nr. Cabinet. de construcţiune şi valoare deosebită" şi o broşă de briliante cu insigna Marinei. 1255. Dintre darurile deosebite oferite . Cernăuţi. un colier cu pandantiv de briliante montat în platină oferit din partea guvernului de prim-ministrul Nicolae Iorga. oferite de Regele Carol al Il-lea 57 . N. conţinând „recipisa de depozit a 200 de acţiuni B. un „superb vas Galle". Principesa Ileana a donat pentru săracii primăriilor Bucureşti. 29 iulie 1931. o pereche de papuci brodaţi cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o ţărancă cu seceră. 7: Universul. „un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputaţilor. oferit de regimentul de escortă regală. lucrată în aur. 27 1uhe 1931.. f.cimec. 67. oferită de guvernatorul Băncii Naţionale a României.ro . în „Sala Florentină" a castelului Peleş.Înalţilor logodnici". 27 iulie 1931. oferită din partea Basarabiei de generalul Răşcanu. p. un colier de briliante şi un altul de perle cu un mare briliant şi.N. sunt de menţionat: avionul „Moth-Haviland". în . dosar 148 / 1931. 113 http://tara-barsei. 67. Cluj şi Chişinău 50. un vas cu email oferit de judeţul laşi. un „splendid" covor oltenesc oferit din partea primăriei Sinaia şi un mare candelabru antic de bronz dăruit din partea Uniunii comunităţilor israelite şi 54 Ion Scurtu. „echipat pentru turism şi admirabil utilat. o vitrină cu un „somptos serviciu de masă în aur şi argint". R. '" 57 Curentul. dar şi cadoul Marelui Voievod Mihai. a avut loc ceremonia primirii de către viitoarea familie arhiducală a felicitărilor şi darurilor prezentate de către diferite instituţii şi personalităţi. 55 Din „caseta sa particulară". un tablou japonez în piele. nr. „un inel cu perlă roz şi un CEC de 1 milion de lei" dăruite în numele Transilvaniei de către miniştrii Valer Pop şi Ştefan Meteş. Iaşi. 200.000 lei. o cutie „cu mai multe şiruri de paftale de aur" dăruită de „Asociaţi unea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu. oferită de către doamnele din Timişoara şi judeţul Timiş -Torontal. „o imensă cupă de argint cizelat. 7 vaze de aragonit din produsele fabricii „Aragonit" Târgu-Mureş şi un costum naţional săsesc din comuna Batoş oferite de judeţul Mureş. op. oferite de şcoala de aplicaţie din Ploieşti. 54 Oraşul era garnisit de vizitatori. unde se afla unul dintre domeniile sale. oferit de judeţul Covurlui. pe celălalt o ţărancă cu fuior) din partea asociaţiei „Acţiunea patriotică". ' Jon Scurtu. nr. primăriei Balcic 40. de uniforme strălucitoare şi limuzine luxoase. 1: nr.The San Francisco Examiner"' din 27 iulie 1931 . 55 Ileana. oferită de judeţul Tighina." depuse pe numele Principesei Ileana.. dăruit de şcoala de menaj din Ploieşti. 1256.

p. "' Raoul Bossy. 200. 28 iulie 1931. cunoscută de amândoi mirii" 68 . peste 300 de persoane . Era o atmosferă încântătoare. în prezenţa familiilor regale şi arhiducale şi a unor apropiaţi ai acestora.. cit. mirii au plecat la castelul Peleş pentru ceremonia religioasă. p. într-o „dimineaţă triumfală. p. pe lângă care intervine George Grigorcea.A.N. 29 iulie 1931. După miezul nopţii. '' Curentul.. Universul. 1257. venite să salute pentru cea din urmă oară Domniţa care le-a fost căpetenie şi tovarăşă" . 5. 200. contactat de Caius Brediceanu.În faţa unui crucifix. . „nu au dat rezultat. A I. Balul a fost deschis de logodnici cu un vals. p. Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul 69 ''' Curentul. 59 Corpul diplomatic a dăruit logodnicilor un „superb vas de flori". 3. 199. C. '' Curellful. balul a luat sfârşit. I. op. 198. după altele. şi de la O. nr. Universul. Nicolae Pepene Comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti. 28 iulie 1931. urmaţi de Principele Nicolae şi sora Arhiducelui Anton.ro . La ora I O. S. Universul. După ceremonia civilă. p. 198. La înmânarea darurilor. p. I. 67 ofiţerul stării civile. p. însufleţită de febrilul neastâmpăr al miilor de drumeţi sosiţi din ajun şi în zori" s-au desfăşurat ceremoniile 66 căsătoriei civile şi religioase. nr. din consideraţiune pentru Austria. 5. Margareta. p. I. În ajunul nunţii sale. Anton va rămâne deci un austriac fără drepturi în ţara sa de origine" 65 . p. 3. ministrul român la Viena. nr.cimec. '" Curentul. nr. „Dansul a fost foarte animat. 29 iulie 1931. 7. 28 iulie 1931. 1256. refuză să prenumere un Arhiduce printre supuşii lor. la castelul Pelişor s-a desfăşurat într-un cadru restrâns. cele două guverne. a codului civil şi a dosarului care cuprindea Statutul Curţii Regale a României" . iar aproape de Peleş au fost înşiruite „în uniformele lor pitoreşti cohortele cercetaşelor. nr. festivitatea căsătoriei civile. Hamangiu. înveşmântată în soare şi în azur. '''1 Ion Scurtu. p. Universul. Anton era apatrid.F. 29 iulie 1931. circa 600 de persoane 62 . Splendidele uniforme ale ofiţerilor de gardă se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte şi ale invitatelor şi cu fracurile de culoarea «bleu de roi» ale aghiotanţilor şi secretarilor M. un pachet de tutun legat în foi de porumb şi un amnar cu cremene. nr. nr. 61 printre care foşti prim-miniştri. şefii de misiuni diplomatice. ''''7 Universul. 1255. „a adresat soţilor întrebările şi a primit răspunsurile acestora în limba română şi în limba franceză. Regelui. 1256. 114 http://tara-barsei. Guvernul român a încercat înainte de nuntă să-i găsească Arhiducelui o patrie adoptivă. ministrul Justiţiei. 1257. 6. nr. 29 iulie 1931. p. Familia regală română şi oaspeţii săi au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o recepţie dată la castelul Pelişor. 67. p. 6. 27 iulie 1931. op.adolescente cu chipurile bronzate de soare. . 27 iulie 1931. 187. S. Stan. după unele surse. 200. nr. '"' Curentul. 29 iulie 1931. M.C. viitoarea Arhiducesă de Habsburg a înaintat o declaraţie redactată de directorul general al Domeniilor Coroanei. După întrebările rituale a fost cerut şi obţinut consimţământul suveranului.F. Pe aleile reşedinţei au fost desfăşuraţi soldaţii regimentului de gardă. 28 iulie 1931. 27 iulie 1931. Regele retrăgându-se. Pe 26 iulie 1931. p. cit. prin care îşi menţinea cetăţenia română64 • În schimb. nr. generalii şi comandanţii principalelor unităţi 63 . şefii partidelor politice. I. „Acţiunea patriotică" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabacheră românească cu chipul Ilenei. însă atât guvernul din Liechtenstein. nr.E.. cât şi guvernul din Luxemburg. nr. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-iea şi Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana şi Arhiducele Franz-Josef şi Principele Leiningen pentru Anton. 199.ro / www. ministrul României la Bruxelles." La recepţie au luat parte. înalţii demnitari ai statului. urmată de dans. ''' Ibidem. ale studentelor de la I. "' Universu/. i s-a spus că „simbolizează adagiul românesc: «Răbdare şi tutun»" 60 .

ro / www. după modelul şi desenele Reginei Maria şi nu a fost văzută înainte de nuntă de admiratorii Jienei deoarece creatorul a sugerat că acest lucru poartă ghinion. dăruită de Împăratul Napoleon I soţiei sale. care aruncă reflexe şi umbre pe 711 71 Universul. p. iar trupele regimentului de gardă au prezentat onorul. În prima trăsură care a intrat pe sub frontalul castelului Peleş. Înalţii oaspeţi se aşează pe fotoliile Ia picioarele cărora sunt aşternute perne de velours roşu. primit în dar de la guvernul ţării în ajun". Regele Carol al II-iea. în uniforma cenuşie a ulanilor imperiali. cu privirile pline de o candidă sfială. îmbrăcat în unifonnă de cadet de aviaţie. în „The San Francisco Examiner" din 27 iulie 71 1931 . 78. 29 iulie 1931. 6. Regele Carol al II-iea şi Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei şi Principele de Leiningen şi Arhiducele Franz-Josef din partea lui Anton. şi era o bijuterie de familie. 72 Curentul. Şi slujba nupţială începe sub lumina tremurătoare a celor opt făclii uriaşe. lung de 40 de picioare. 31.C. Cununa florilor de lămâiţă îi împodobeşte tâmplele.A. f. 72 Coroniţa de aur decorată cu diamante. nr. Naşii de cununie au fost martorii de la cununia civilă. 29 iulie 1931. nr. 1. era opera fetelor din Asociaţia Femeilor Creştine (A.N.ro . un „landou a la Daumont". În uniformă de general de vânători de munte. însoţit de Principele de Leiningen. peste care pluteşte o străvezie maramă de tuile. pe decolteul trandafiriu străluceşte superbul colier de platină. dosar 148 /1931. Voalul din fir aurit. nr. flancat de torţe uriaşe. a luat loc în stânga. bride of Anton al royal rites.D. Arhiducesa Maria-Luiza. revărsată în cute flexibile peste trena purtată de patru copile brune. p. purtată peste părul tuns scurt şi vopsit roşcat. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar. Arhiducele Leopold-Salvador. · Ileana.Cabinet. 29 iulie 1931. 8. în uniforma gri a vânătorilor de munte. care înaintează spre făclii cu fruntea încinsă în diadema de aur din care se despleteşte torentul de beteală scânteietoare. 73 Rochia de nuntă a Domniţei a fost creaţia unei case de modă din Bucureşti. 74 Mirele „soseşte în urmă. Ga=eta Transilvaniei.I. nr. alături de Principele Friederich de Hohenzollern.). Apoi venea Principele moştenitor Mihai. Când cortegiul a ajuns la Peleş. 200. asociaţie care se aflase sub directul patronaj al Principesei. Ileana. Fond Casa Regală. 1257. Pe altar a fost aşezat un tablou pictat de Holbein reprezentând-o pe Maica Domnului. 29 iulie 1931. 1999. F. Domniţa poartă o rochie crepe-satin alb. 115 http://tara-barsei.cimec. Bucureşti. Ginerele şi-a întâmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi. p. urmaţi de Regina Maria şi însoţitorul său. „Un zâmbet prietenos luminează chipul tinerei mirese. s-au aflat Regina Maria şi Leopold-Salvador de Habsburg. Trăiesc din nou. fanfara batalionului I de vânători de munte a intonat imnul regal. Ibidem. 78. urmaţi de Regele Carol al Ii-lea şi Ileana într-o trăsură trasă de patru cai. 70 Reşedinţa regală era împodobită cu steaguri şi flori. Regina Mamă purta o rochie din mătase albă şi o pălărie de aceeaşi culoare. Regele Carol al 71 Ii-lea a condus-o pe sora sa la altar. fusese primită cadou de la Leopold-Salvador de Habsburg.C. Nota dominantă a decoraţiunilor a fost dată de o mulţime de ghirlande pline de trandafiri roşii şi albi. " Ga=eta Transilvaniei. Din istoria familiei regale române regal de escortă. Humanitas.. Principesă de România. Arhiducesă de Austria. viitorul socru. în fracul svelt.

nr. Nicolae Pepene chipul palid al Madonei. 130.. Din partea Papei. Junii Braşovului şi „un car alegoric cu domnişoare din Sinaia". 200. Ileana şi Anton.ro . însoţită de „tradiţionalul taraf de lăutari cu cobză şi nai". ' Universul. La plecarea din Peleş. şi-l depune pe perna roşie de la picioarele Regelui Caro1" • 75 Liturghia a fost ţinută de înalţi prelaţi romano-catolici: benedicţiunea a fost dată de Arhiepiscopul de Bucureşti. unnaţi de Regele Carol al II-iea. („. vizitele la noi în ţară prea des n-ar fi indicate din multe şi multe considerente politice" • 81 În după-amiaza zilei nunţii. 78. dosar 313/1931. "'' Curentul. Marele voievod Mihai ia din mâinile Domniţei Ileana buchetul nupţial.A. 78. Principesa Ileana. " Narcis Dorin Ion. şi că. Principesa a 80 avut o discuţie neplăcută cu Regele Carol al Ii-lea. Primul popas a fost o săptămână la castelul Bran. „Răspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre-Dame din strada Pitar Moş.N. "71 Curentul. care i-a tăcut cunoscut surorii sale că „ea nu este fiica regelui Ferdinand. La un semn al Suveranului. topite în melodioasele acorduri ale violoncelului. 200. 29 iulie 1931. Ileana şi Anton au plecat în luna de miere. 1257. 29 iulie 19JI. Fond Casa Regală. 6. nr.trenuri speciale scutite de plată etc.1. După ceremonia religioasă. nr. 77 1 Ga=eta Transilvaniei. 3. 78 La prânzul de încheiere s-a sărbătorit cu şampanie franţuzească şi vinuri româneşti din pivniţele regale şi s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. supus străin. cu scurte opriri la Budapesta şi Viena. 29 iulie 1931. au oficiat Abatele Vladimir Ghika (care a ţinut şi predica). „îmbrăcaţi în zale şi cu căciuli de dorobanţi". profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajiştea verde" . 1257. p. Alexandru Cisar. Umberto Kaldewey. iar directorul şcolii. 78.de pildă . Se pare că după terminarea petrecerii. p. 200. 29 iufie 1931: Curentul.ro / www. 291Ulie 1931. după care tânăra pereche princiară a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la Mtinchen. nr. fostul confesor al Regelui Ferdinand. 29 iulie 1931.C. cortegiul regal a fost întâmpinat de o „nuntă ţărănească". nr. 29 iulie 1931. 29 iulie 1931.cimec. Ga=eta Transilvaniei. p. îmbrăcaţi în costume populare. multe din prerogativele şi privilegiile acordate unui membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor. p. p. " Universul. ci a lui Barbu Ştirbey. Mireasa şi-a lăsat buchetul 77 pe soclul monumentului. 1257. mirii 79 şi oaspeţii lor au urmărit de pe platoul terenului de golf de la Peleş „zborurile avioanelor fără motor ale şcolii de la Codlea: coborând de la Bucegi.) Orga îşi revarsă armoniile. După praznic. Nuntaşii. nr. ca . p. 29 iulie 1931. dansau şi salutau mirii cu chiote şi focuri de armă. 6. Episcopul Fischer şi însărcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice. au mers să depună coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române căzuţi în primul război mondial. 3. 116 http://tara-barsei. nr. nr. nr. în general. Regina Maria şi Principele Mihai. Alături de ei au apărut călări. mirii au primit o casetă cu o relicvă preţioasă: o fărâmă din rămăşiţele Sfintei 76 Tereza. trimis special la Sinaia de Papa Pius al Xi-lea. op. ''' D.. 6~ Universul. 3: Ga=eta Transilvaniei. p. că în urma căsătoriei ei cu arhiducele. cit. într-un lin zbor planat. f 4.

Avionul a fost dus la hangar „sub supravegherea personală" a lui Anton. Ileana şi Anton s-au pregătit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia şi. nr. O micuţă cercetaşă a oferit darul brănenilor: o icoană veche şi un ştergar „de legaţ la cap". '" Curen/I//. 9. În Predeal. Pe 3 89 august.. p. au aterizat pe aerodromul „Mathiasfcild". Predeal-Valea Râşnoavei. "' Universu/. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux „Hungaria". nr. Domniţa Ileana i-a vorbit ziaristului de „ideile sociale şi "'1 Curentul. "'' D. '· Ibidem. '. 90 A doua zi. 91 Pe 8 august. nr. p. f. nr. o cruce frumos incrustată în sidef. mirii au fost sărbătoriţi de locuitorii Predealului şi Râşnovului. 6 august 1931 şi Universul. nr. familia arhiducală părăseşte Budapesta. iar din partea coloniei de cercetaşe din Bran. " D. ora 15.1219/1931. '" Curentul. dosar V. I. p. simbolul intrării Domniţei în rândul nevestelor. Apoi perechea imperială s-a îndreptat spre 82 Bran pe „drumul nou". Curentul. nr.ro . după ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav. nr. 30 JUiie 1931. 2. tânăra familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton. Ileana îi scria mamei sale: 87 „Dacă viaţa noastră este pe jumătate de fericită pe cât sunt urările de bine pe care le-am primit. „au tăcut şi câteva viraje. 6 august 1931. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o oră la hanul „La Pârâul Rece" 83 . 92 Un corespondent de la „Petit Journal" a asistat. şi-n asistenţa unei mulţimi entuziasmate". 7 august 1931. 27 aprilie 1930. Fond Casa Regală. 30 iulie 1931.N. nr. I. Din istoria familiei regale române În drumul spre reşedinţa Reginei Maria. Arhiducele scuzându-se faţă de personalul legaţiei române care i-a aşteaptat la aerodrom „că şederea în frumoasa capitală a Ungariei a fost atât de plăcută încât au uitat cu totul de momentul plecării". I.1219/1931.C. 8.cimec. '" Ibidem. 1267. p. unde au fost salutaţi de membrii familiei de Habsburg. nr. dosar V. 85 Branul i-a aşteptat „plin de soare şi flori" 86 . la pregătirile de plecare ale familiei arhiducale. 6. cu o întârziere de două ore. 8 august 1931. Cu câteva zile înaintea plecării de la Bran. 1258. 1265. au fost întâmpinaţi de un grup de călăreţi.. lăsând şi două scrisori adresate M. iar după-amiaza au fost primiţi de regentul Horty la reşedinţa din castelul Gi:idi:illi:i. li. engleză). 29 iulie 1931. drumul Reginei. 1257. 201. 3. care au căzut în poiana castelului. la hangarul aerodromului „Aspern". Principesa s-a despărţit cu greu de admiratorii săi.A. 6. de către un grup de cercetaşi. iar Ileana a fost aşteptată de doamnele române din colonia vieneză cu buchete de flori. I (lb. în costume pitoreşti" ocupase întreg spaţiul de la intrarea în Bran până la poarta castelului. „în dreptul şcolii normale de fete. unul dintre cântecele populare preferate. II. p. în „condiţiuni excelente". 528. venind de la Sinaia. nr. care i-a condus în mijlocul localnicilor. 30 iulie 1931. deschis în aprilie 1930 de râşnoveanul Voicu Popa84 • La intrarea în Râşnov. 30 iulie 1931.A. După două ore de zbor au aterizat pe aerodromul „Aspem" din Viena. " Universu/. p. deasupra castelului Peleş.N.ro / www. maşina tinerei perechi imperiale a fost oprită printr-o panglică tricoloră. 6. 208. primarul le-a oferit pâine şi sare. S.l. p. p. 117 http://tara-barsei. voi. dar nu înainte de a asculta „Fedeleşul". Apoi s-au înapoiat la Bran" . an X. noi vom fi foarte fericiţi" 88 . După ce au trecut pe sub „porţi de triumf'. „un popas admirabil pentru viligiaturiştii din Carpaţi". f. într-o vizită cu caracter „exclusiv şi privat". 1258.C. 1266. "' Carpaţii. Fericită de felul cum au întâmpinat-o brănenii.p. Fond Casa Regală. Personale Maria. După un zbor de o oră. voi. 20 I. Regelui. ei au tăcut o plimbare cu maşina prin Budapesta şi împrejurimi în compania Arhiducelui Josef-Francisc şi a soţiei acestuia.1. Personale Maria. „Lumea coborâtă de pe plaiuri.

'" Curentul. După ce guvernul austriac le acordă permisiunea de a se întoarce în Austria. pe I Oaugust.. nr. pe un pat sub care Regina Maria a presărat pământ adus din România. Imediat după încheierea lunii de miere. 6: Universu/. Principesa Ileana nu a respectat legământul făcut în faţa altarului la 26 iulie 1931. Universu/. născută la 21 mai 1935. născută la 18 decembrie 1933. născută la 2 octombrie 1939 şi Elisabeta (Herzi). p. Articolul se termina cu aprecierea autorului că „niciodată nu va putea exprima farmecul moral şi fizic care se desprinde dintr-o personalitate atât de încântătoare'm. 21 S. tinerii au aterizat pe aerodromul din Linz şi. Din păcate. însoţită de Ileana şi Anton. op. îşi aduce nepoţelul de la Viena la Bran. însă autorităţile româneşti i-au interzis intrarea în ţară: „Nu mi se îngăduie venirea-n ţară. cir. Regina Maria. unde îi aştepta Regina Maria şi sora cea mai mare a Ilenei. 18 septembrie 1932. 13 septembrie 1931 si nr. 27 septembrie 1931. De la Mi. Cia=eta Transilvaniei. p. p. p. Frumuseţea familiei sale. 1272. · B1blioteca Academ1e1 Romane. iar în perioada 15-20 august s-au dus la Londra 96 . 215. '" Ibidem. Beatrice de Bourbon y Orleans 95 -. sau oriunde ar fi. Trebuie să rămân aici. cit. ). nu a putut salva o căsnicie greu încercată de dificultăţile prin care au trecut cei doi soţi în timpul celui de al doilea război mondial. Alexandra (Sandi). fosta Regină a Greciei.. 97 Regele Carol al Ii-lea.ro . 59.100 Ileana şi Anton au mai avut încă cinci copii: Maria-Ileana (Mino/a). Arhiducele Ştefan s-a născut la 15 august 1932. Ileana şi Anton s-au mutat la Modling. Elisabeta. p.. e guvernul Ţării care mă înlătură de ţară azi. nr. op. legându-i mâinile acuma când copilul ei are nevoie de ea( . nr. 13 august 1931. Dominic-Nicolae (Niki). dar departe de ţară printre străini. Astfel a decis guvernul cu nepăsare şi cruzime. '"' Cia=eta Tra11sdva111e1. Ileana ar fi dorit să nască primul copil la Bran. Mai mult.cimec. dată de cei şase copii. pentru o zi.. Ileana şi Anton se întorc la Bran. Ileana şi Anton au onorat o invitaţie la Sigmaringen. născută la 15 ianuarie 1942. 13 august 1931.ro / www. În drumul spre Germania. ) doare îngrozitor de mult" 98 . 94. 9. va ţine familia Arhiducesei departe de ţară. S 7 (41 )/CCLIV: vezi ş1 Raoul Bossy. lângă Viena. la numai o lună de zile după naşterea lui Ştefan. născut la 4 iulie 1937. să-mi închidă uşa casei părinteşti sub scuza că e un pericol ca un Habsburg să fie născut în România( .o 94 casă închiriată de la sora Reginei Maria. pe 99 15 septembrie 1932. 13 august 1931. mă neagă şi se leapădă de mine.. Maria-Magdalena (Magi).. unde aveau stabilită reşedinţa permanentă . p.inchen.. au poposit la Kremsmuenster. 205-207. op. Divorţul s-a pronunţat în anul 1954. 9. Nicolae Pepene umanitare care au inspirat-o întodeauna în relaţiunile cu femeile şi fetele din ţara sa natală". '" Narcis Dorin Ion. Nu le pot ierta mai ales durerea ce o fac mamei. 391. 41-42: Hannah Pakula. 118 http://tara-barsei. nr. consecvent planurilor sale politice. 74. Pr111c1pesa Ileana. la Modling. şi din păcate fratele meu consimte. Manuscrtse. 132-133. :.. nr. cit. pag. cil. op. deşi nu s-a înscris în regulile matrimoniale ale familiei ei.

nascut langa Codlea. 17 decembrie 1965. . 20-21 (28-29). iar primul dintre ele se afla la 7 kilometri de Bucureşti (istoria aviaţiei române.redeschiderea nav1gaţ1e1 aeriene dm Romama nu s-a mai făcut în acest an ca în trecut cu solemnitate la Băneasa"'. . 2003. Braşovul avea din 1925 o fabrică de avioane cu un aerodrom. Până în 1940. ln acelaşi an îşi începe activitatea celebra companie olandeză KLM. 17-18 (25-26). Lockheed cu 1O locuri şi Douglas cu 21 locuri (Istoria . nici un 5 amănunt din timpul zborului. 243 ). Turnu-Măgurele. aşa cum rezultă dintr-o recentă anchetă sociologică. iar înainte de plecare culege informaţii de la Lares. p. în „Volkszeilung·'. passim. 119 http://tara-barsei. Comparatil' cu anii anteriori.. în 1941. Cluj şi Constanţa. iar . Bucureşti. Galaţi. iar în jurnal notează: „M-am întors ieri dim ineaţă cu avionul. 1984. Călăraşi. dintre care cele mai mari erau Junkers cu 12 locuri. Cluj.. Dispar în 1940 două curse . Acest fapt se petrece la mai puţin de un sfert de secol de anul 1919. fapt atestai şi de fotografiile făcute pe aeroportul Băneasa. chiar dacă Ia început avioanele erau deservite de piloţi militari şi exista un singur loc pentru pasager. îşi cumpără bilet dus-întors. „Oficialitatea noastră cât şi publicul au î11ceput să preţuiască TIMPUL ca factor economic"". care marchează debutul curselor regulate interne în Europa. Drumul la ducere . 2003. Humanitas. ln plus. secundare (Balcic.duminică dimineaţa tot cu avionul îl tăcusem" . Braşov. nr. ziarele anunţă8 că 7 navigaţia aeriană este reluată. control şi îmbarcare durau 20 de minute (România aeriană. A. precum şi numeroase aeroporturi private (România aeriană. Horia Salcă. în completarea curselor externe. publicate în acelaşi ziar. Cernăuţi.ro . Însă. În aprilie 1939 Mihail Sebastian călătoreşte cu avionul la Balcic.începerea curselor aviatice pentru public a trecut aproape neobservată". în România s-au folosit 15 tipuri de avioane. stafii aeriene (Bazargic. Târgu-Mureş... Cum remarcă Ioana Pârvulescu. Ein Zeidner Pionier des Flug11•esens. pentru că doar din 1925 putem vorbi de trafic intern şi în România.ro / www..încetarea ostilităţilor pe frontul iugoslav asigură o bună legătură'". laşi-Cernăuţi. fntoarcere în_ Bucureştiul il1lerbelic. Chişinău.. argumentul fiind că ··războiul a ajuns şi la graniţele noastre"". iar un an mai târziu se constituie compania franco-română. . 6 Declanşarea celui de-al doilea război a avut la început efecte negative pentru aviaţia civilă din România . ln ziarul Curentul dm 5 mai 1941 se anunţă că . nici un sentiment. p. Braşovul este racordat devreme la reţeaua aeriană. care a fost reorganizată din 20 iulie 1937 şi a „clădit spiritul aviatic al publicului nostru" 3 . şi patru legături cu Interval. România avea numeroase aeroporturi . iar pentru un zbor extern formalitălile de l'amă. Se ajungea din centrul Capitalei la aeroport în 15 minute. p. 240. aprilie 1938. Craiol'a. Timişoara). Braşov. Au fost construite primele aeroporturi la Băneasa şi Arad. asigurându-se. a zburat lânga Ghimbav (Gemat Nussbăcher. 2 Din 1928 s-a zburat din Bucureşti către Galaţi-Chişinău. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Turnu Severin). lsmail. Contribuţii româneşti în domeniul aviaţiei.pud Ioana Pârvulescu. iunie 1942. mult îmbunătăţit şi cu o infrastructură corespunzătoare. 2002. devenind astfel principalul aeroport al Braşovului. Cetatea Albă. Satu Marc. 44). 239). accentuate şi de evenimentele din Balcani.•p. lncă dm 1913 Albert Ziegler.cimec. passim: nr. 18). 22). un rol important jucând compania LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul). însă în 1939 a fost amenajat un teren şi la Ghimbav. p.. Braşov. sfârşitul perioadei interbelice marcând 4 banalizarea mitului lui Icar. loc de relaxare pentru artişti. laşi). . de la agenţia de voiaj. 190. Bucureşti: Varşovia).materialul de zbor al LARES-ului are serioase ascendente calitatil'e asupra celui al celorlalte companii străine pe care războiul le-a surprins cu avioane vechi··. Cu toate acestea . Constanţa. Editura Transilvania Expres. 234-236). Existau aeroporturi pnm:ipale (Arad.. în 1938.externe (Bucureşti-Praga si. Noua societate avea capital mixt: 2/3 ca_pital de stat şi 1/3 capital privat (Istoria„ . Ţara Bârsei Daniel NAZARE UNAEROPORTLABRAŞOVÎNl~l Una dintre obsesiile elitei braşovene de astăzi. o reprezintă construcţia unui aeroport internaţional în apropierea oraşului de sub Tâmpa. 2003. 232. • . avioanele româneşti LARES zboară pline··. a existat lângă Ghimbav un aeroport civil de pe care decolau şi 1 aterizau două avioane zilnic. Peste numai un deceniu. p. p. Băneasa. Puţini ştiu că. . în primăvara anului 1941. Bucureşti.

cursa nr. 3. linia ardeleană Bucureşti-Turda nr. i. Sibiu ( 17. Numărul din aprilie-mai 1941 al revistei România aeriană anunţa că „o linie aeriană nouă 10 ( ••• )s-a dat în exploatarea Societăţii Lares pe ziua de 7 mai 1941. adaptate ş1 pentru zborul pe timp de ploaie ş1 ceaţă (7 ribuna. p. 5. iar din 8 10 mai. 18). 20 mai 1941. 2113 Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad. 15). de interesele oraşelor şi apoi de condiţiile tehnice şi de navigaţie. 2116 pe ruta Bucureşti-Galaţi. având 21 de locuri . Braşov (sosire 9. 17. în tratatul de Istoria aviaţiei române. neaglomerat„ (Ibidem. ) o veste în care sunt reunite elemente de mare însemnătate economică şi patriotică".45).50. Bucureşti (sosire 9..ro / www. Din 5 mai este inaugurată şi cursa nr. Bucureşti ( 18. 7). de către Ungaria. cât şi după- • 16 amiaza. 17 . punctual şi . 6) "11 Curentul.20)". plecarea 8. Sibiu. cursa Bucureşti-Turda fiind considerată „un viguros răspuns organizării maghiarilor" 12 . 8. iar cu Turda în 45 de minute. 249). Sibiu ( 17 .50). Braşov (sosirea 8. nu sunt amintite decât oraşele Sibiu şi Arad (Istoria .afară de atracţia sa . plecare 9. p. 11 La deschiderea acesteia a contribuit şi inaugurarea. după următorul program: Bucureşti (la ora 7.20). 2120.30). rapidele Lockheed". prin cele două curse. „E bine să ne gândim la orele lungi pe care le necesită aceste legături între Capitală şi oraşele transilvănene făcute cu trenul chiar când acesta ar fi un rapid cum se cade. p. pentru care s-au folosit „avioanele româneşti (!).35. 120 http://tara-barsei. 7). iar de la Arad (16). 1941. Braşov ( 17 .45). I O. Arad (9. care au avut norocul să zboare în curse speciale sau prin mijloace private" 14 • „Rezultatele acestei linii [Bucureşti-Turda] întrecând cu mult aşteptările au determinat" Direcţia Aeronauticii Comerciale şi Societatea Lares să o dubleze de la 19mai 15 cu o nouă linie (nr._4). Ibidem. Traversarea munţilor constituie pentru mulţi o noutate. Sibiu (8.cimec. nr. Nu lipsesc însă nici accentele retorice.. I O). Sibiu (sosire 8. 2117) până la Sibiu şi de aici să o prelungească până la Arad. în primul rând. 5 mai _1941. Daniel Nazare Ardealul: Bucureşti-Arad-Budapesta. plecare 8.. 5 mai 1941. complet ocupate" (Ibidem. iar „sborul . '' Universul.ro . I O). Zborurile se efectuau tot zilnic. Presa a încercat să explice contextul în care a fost inaugurată această cursă.45). 11 Pe relaţia amintită. cu excepţia duminicilor. Turda ( 18. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad. Arad sau Turda atât dimineaţa. p. Direcţia Comercială şi Serviciul Propagandă ale companiei aviatice anunţă că Braşovul este legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute. zborul până în apropierea Clujului cedat Ungariei reprezentând „pentru marele public românesc ( . 31. iar dinspre Bucureşti ( 16. cursele se „reiau·' din 7 mai. " Ibidem. p. Suni lăudate avioanele Sockheed (I) cu IOlocuri. informa\ia fiind incorectă (Curentul.oferă poezia pitorescului carpatin într-o măsură necunoscută încă decât celor puţini. 18 mai 1941. Cursa inaugurală din 19 mai 1941 a fost făcută cu un avion Douglas. a liniei aeriene Budapesta-Satu Mare-Oradea-Târgu-Mureş.. Braşov ( 17.. 21 mai 1941. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda şi Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad 9 • Acestea au fost programate după meticuloase studii.30). editat în 1 " 1984. care funcţionează după următorul orar zilnic în ambele sensuri exceptând duminicile: Turda (plecare ora 8).35. Deşi există numeroase articole în care este menţionată escala de la Braşov. p. 17 .30 plecarea). Aşadar. se putea ajunge de la Braşov la Bucureşti..20.. p. care au ţinut cont. 10). existând un „mare interes economic şi naţionalist" 13 .

Aeroportul aflat la Ghimbav avea un număr de telefon ( 14-85). directorul societăţii LARES. chiar dacă nu putem asocia această dorinţă cu deschiderea unor linii aeriene cu escală şi la Braşov. Faptul este foarte important pentru călătorii care plecau din Braşov. aprilie-mai 1941. Arad (15.50).20. Conlribuţii la rnnoaş1erea iscoriei saşilor 1ransilvăneni 1918-194. Praga ( 11. Viena şi Praga. strada Regele Carol. joi şi sâmbătă. '" Ibidem. 14. prima cursă fiind anunţată eronat pentru ziua de I mai. p. 49. Se putea merge şi cu trenul (un bilet la clasa I pentru vagoane de dormit. 1 ' " Nici un articol nu consemnează corect numele avionului. 15. Praga. avea sub control un motor de o mie cai-putere. Pentru a oferi doar un singur exemplu. Totuşi. pentru că ei puteau ajunge la Budapesta. Bucureşti ( 18).1 O: 11. La Braşov îşi avea sediul Grupul Etnic German şi consulul german. Doar un singur număr din ziarul Ardealul anunţă. 18 Legătura din Arad spre Berlin era rapidă.55). Budapesta ( 11. nu a fost anunţat de aceleaşi publicaţii.40). cu excepţia ziarului Tribuna.45).. întrucât spaţiul tipografic era suprasaturat de articole consacrate zilei de I Omai. cu prilejul primei curse tehnice experimentale Bucureşti-Turda (cu aterizare la Braşov şi Sibiu). cât şi cu cele ale societăţii Deutsche Lufthansa. cu escale la 17 Arad. miercuri şi vineri. dar călătoria dura 45 de ore (Porunca Vremii. după numai 55 de minute. p. iar din Bucureşti marţi. Însă nici zborul spre Arad. Agenţia de Voiaj „Wagon-Lits". 4 mai 1941.bolidul s-a aşternut pe aerodromul înverzit de la Ghimbav. care. acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Corona. telefon 32-60 (Ibidem. 7. aproape că nu pomeneşte de acest eveniment. dar nu poate fi complet ignorată. de pe ultima pagină. luni. ziarul fiind mai mult preocupat de trecut. 29 mai 1941. în colţul din stânga sus. Mutând discuţia pe un alt plan. iar la întoarcere. iar sosirile şi plecările din celelalte oraşe aveau loc după următorul orar: Arad ( 10. 22 O explicaţie ar fi că ziarul nu avea prea mulţi corespondenţi şi redactori care să acopere toate problemele. Ipoteza este puţin probabilă. escala pe aeroportul arădean se scurta la doar 35 de minute. iar întreaga distanţă era parcursă în 8 ore. spre deosebire de cea centrală. 121 http://tara-barsei. 10. iar din Bucureşti. presa locală din Braşov. fiind cantonaţi şi militari germani (Vasile Ciobanu.35. Editura Hora. Un aeroport la Braşov în 1941 Din 5 mai 1941 se inaugurează o legătură aeriană între Bucureşti şi Berlin . trei zile mai târziu având loc şi inaugurarea oficială.25). apărut din aprilie 1941 la Braşov 23 . însoţit de un radiotelegrafist.ro / www. Din păcate.ro . Sibiu. aparatul fiind folosit în special de „omul de afaceri" şi de cel „ce-şi preţuieşte timpul". Plecarea din Bucureşti era la ora 8. 32. ''' Biroul de Voiaj Româma. " Ardealul. cu 45 de minute înainte de decolarea avionului. Drumul până la Bucureşti este comparat cu unul prin Braşov („cât îi este necesar omului să meargă pe jos " România aeriană. Pe lângă repetate anunţuri despre deschiderea celor două trasee. Berlin doar schimbând avionul la Arad. costa 84 de mărci la începutul lunii mai 1941 ). 15.05). miercuri şi vineri. pe linia Berlin-Bagdad. Berlin ( 16. 9 mai 1941. 1O. 2001. Avioanele societăţii germane decolau din Berlin marţi. nr. 12. Viena sau Budapesta. La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES.35). Viena ( 13. Pilotul era un tânăr de 28 de ani.25). Strada Regele Carol nr.35. Compania Lares pleca din Berlin în zilele de luni. 6. Ziaristul descrie avionul Lockheed I 07 (!) „de 24 peste ocean" (. Se zbura atât cu avioanele companiei. în cuprinsul ei nu erau complet ignorate chestiunile legate de transport. După cedarea nordului Ardealului ziarul nu a mai apărut la Cluj. 21 În G~eta de Transilvania apar articole ample. 15). p. 15. Viena./. joi şi sâmbătă. 238) Oraşul avea o importantă comunitate săsească tentată să călătorească la Beri in. p. p. apărând chiar şi denumiri ca Sockheed sau Lockhead.Braşov''). Deschiderea acestei linii aeriene trebuie judecată într-un context mai larg. cu începere din 19 mai. publică şi un interviu cu inginerul aviator Ion Cociaşu. 4. însă despre istoria aviaţiei.cimec. că „braşovenii vor putea călători la Bucureşti cu avionul". o alta că LARES nu şi-a fllcut publicitate în această publicaţie cu un pronunţat profil cultural. p. 5). Budapesta ( 13. 13. Dialogul s-a purtat în ziua de 5 mai 1941. ziarul publica până şi numărul de înmatriculare înscris pe birjele autorizate să circule noaptea. Viena ( 12. observăm că propaganda vremii considera România ultimul punct al Europei în drumul spre Indii.40: 12. '" Tribuna. iar locurile puteau fi reţinute de la agenţii 19 cu două sau trei zile înaintea călătoriei2°. pe ruta Bucureşti-Berlin. 6). 22 Probabil că inaugurarea cursei Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda nu a putut fi reflectată în presa locală. Berlin ( 1O). Praga ( 15. 1941. iar în situaţia în care se venea de la Berlin. Budapesta. tara fiind îndreptăţită să se alăture şi la Axa aeriană Berlin-Roma. ziarul Tribuna. chiar pe aeroportul din Ghimbav. telefon 32-55. Praga.

U. fiind al dotlea model al finne1. p. 111uşchi 70 lei kg: carne porc 80 lei kg. Deşi co111plet 111etalic. una de 20% asupra biletului de înapoiere. pe care nici avioanele Boeing nu le ofereau. pe aceeaşi rută. 6. In Ro111ânia au sosit în 1937 primele trei Lockheed Electra IOA (dintr-o comandă de 7). p. Întreaga distanţă între Bucureşti şi Turda era parcursă în mai puţin de 100 de minute de zbor efectiv. toaletă. Putea zbura I 072 k111 cu viteza maximă de 323 km/h. Cu un Lockheed 14 S11pcrelectra a călătorit Chamberlain la înt<îlnirea cu Hitler din septembrie 1938. Călătoria cu acest tip de avion aducea un confort fată de modelele anterioare. Canada.. de la Mlinchen. nr. mergându-se până la 50% pentru ofiţerii aviatori decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul şi Virtutea Aeronautică 29 .. Din 111odelul A au fost vândute I07 bucăţi.: Un bilet de tren clasa I pe ruta Bucureşti-Constan\a costa 145 lei. Venezuela. precum şi 4 Lockheed 14 (din care au mai ră111as 3 până în 1949). De la modelul A s-a ajuns până la 111odelul E. instalaţie de pilot automat şi post de radio (emisie şi receptic). iar avionul reprezintă o soluţie mai convenabilă. Australia şi Chile (ţară care a cu111părat ulti111ul avion în iulie 1941 ). colonel 33 111ii lei: contabil 13 111ii Ici: prefect 36 mii lei. menţionăm că aveau dotări deosebite pentru acea vreme. 19_ o înalţime normală de 1525 111 şi 111aximă de 7315 111. iar dolarul devine de două ori mai scump. inginer în aeronautică 39 mii lei. profesor universitar 61 mii lei: arhitect 42111ii lei. una de 30% asupra tarifului. avionul fiind vândut în 13 ţări. între car_e: S. 20 de lei sticla de 650 ml de bere: 42 lei kg de zahăr. „domnul Moţica".60 Ici un litru. · /s1oria . 5 şi_urm. ofiţerilor şi funcţionarilor statului. A\'1onul a fost fabricat m California (d111 1934). trenul fiind mult mai ieftin 28 .ro . 5. toate avioanele costând 560 mii de dolari (România aeriană.2 111. Anglia şi Polonia. Cam tot atât cât îţi trebuie să ajungi în Gara de Est sau gonind automobilul să ajungi Snagovul. 9). Avea lungm1ea de 16. dar pentru trei lmii. medic primar 32 mii lei. care. anunţă că până la Bucureşti un bilet la „bolidul alb" are valoarea de 900 de lei. tren de aterizare escamotabil. Din I iunie 1941 se scu111pesc şi trenurile cu 25% (deşi 111ergeau tot mai greul).de aeroport 2_1 mii lei (Curenwl.. 31 " Tribuna. După intrarea României în război cursul leului s-a depreciat. carne vită 62 lei kg. iar până în 1965 a fost folosit la Boston. un drum dus-întors din Braşov până la Bucureşti şi Sibiu costa 1260 lei. 3 Cât despre aparatele de zbor Lockheed Electra IO A. consilier 11 economic 36 mii lei. Ci1ba. un litru de ulei 11 Olei. p. 32. Un alt 111odcl Lightning P 38 (model 1938) a fqst folosit la bombarda111entul din 1943 asupra României. acordându-se şi reduceri: la bilete dus-întors. In aceste condiţii salariile cresc. lăti111ea de 11. deşi piloţii care descriu călătoria cu acest tip de avion povestesc că unii pasageri se mai loveau la cap. precum şi cu salariile oamenilor care îşi puteau permite atunci o călătorie cu ° avionul. 19 mai 1941. preot 15111ii lei: învăţător 18 mii lei.. . spre deosebire de tren.76 m. făcea 12 ore . . 1 " Din 12 aprilie 1941 Braşovul trece la categoria I de salari~are (pe care doar oraşele Bucureşti şi Constan\a o mai aveau). le-am comparat cu cele ale produselor de primă necesitate. cele maxime fiind următoarele: profesor de liceu 31 de 111ii lei. „ceva mai mult decât costul unui bilet clasa I cu trenul pe aceeaşi distanţă" 27 . din cele aproximativ 150 câte s-au fabricat în total. p. precum şi în ulti111a sa misiune de către scriitorul Saint-Exupery.). cântărea gol 3221 kg. p. Brazilia. iar în 1946 mai avea IO aparate Lockheed IO (scoase din circulaţie în 1947). ". 122 http://tara-barsei. O constatare similară făcea şi ziarul bucureştean Curentul din 21 mai 1941: „socotim nimerit să arătăm că legătura dintre Bucureşti şi Braşov este întâia ce se face la noi şi că ea se va realiza în numai o jumătate de oră. iar plin 4763 kg. Daniel Nazare din centrul oraşului până la gara mare" 25 ).. iunie 1938.ro / www. ţigarete Plugar 0. 24). 111ai ales pentru djstanţele lungi. tot atât cât se plătea şi pentru ziarul „Tribuna". Mexic. Aparatul a avut şi o versiune militară.50 lei bucata: 200 Ici costa abonamentul pe un an la „Gazeta de Transilvania". în timp ce aparatele Lockheed 14 Sur.A . sare 5 lei kg: lapte 9 lei litrul: 30 de lei kg de paste făinoase. In Europa este achiziţionat de Ro111ânia. unele dintre produse având cele mai mari preturi din tară. Pentru a ne face o imagine despre aceste preţuri. Ibidem. Chiar dacă informaţia nu era una corectă. 76 m.cimec._ comandant. iar înălţimea de 3._13 octombrie 1941. benzină 17. In 1942 flota cuprindea 12 avioane Lockheed IOşi 3 Lockheed 14. ln primăvara anului 1941 existau următoarele preţuri: pâine de 800 g 12 lei.erelectra au fost livrate în iulie 1938. asigurare împotriva descărcărilor electrice. Intre facilităţi: pornire automată. . 1941. 26 Comandantul aeroportului civil din Ghimbav.

cu escală la Braşov). A doua conflagraţie mondială amplifică discuţiile 33 despre rentabilitatea aviaţiei. din care se desprinde o concluzie interesantă: cursele care treceau prin Braşov aveau un randament general mai bun decât cea externă spre Sofia. 432: călători cu reducere: 18. 51. iar ultimul număr în care apare această precizare este din 9 iulie 1941.70%.84%. Un aeroport la Braşov în 1941 În revista România aeriană au fost publicate o serie de statistici pentru luna mai 1941. aceasta fiind atunci. septembrie 1942. o ramură în care încasările nu acoperă decât cu mare greutate investiţiile. în numărul din aprilie 1942.ele LARES fac esca. 54. Jl. 275. 3. Aşadar.I de ~estinaţie (România aeriană. Bucureşti-Galati-Chişinău-Tiraspol.a fi. 54. aşa rămânând. 39. Revista România aeriană publică.66%.70%. 24 (inaugurată la 19 mai. lângă titlul ziarului Curentul. 2.Ediţie de Capitală. p. "' Daniel Nazare.ro . Dispar ş1 unele fac11Ităt1. 15 Existau trei legături externe: Bucureşt1-Sot1a. Gazeta de Transilvania''. 50. 819. 35. O. Bucureşti-Braşov-Turda (335 km). publicaţia ajungea la Braşov cu avionul. o parte din personalul şi avioanele companiei LARES au intrat în compunerea grupului autotransport militar. 25 mai 2004. 51. Total km parcurşi: I 05675 şi total pasageri 2347 (România aeriană. . " Din 21 mai 1941. Numărul de pasageri plătitori: 500. 482. Cetatea Albă (unde trenul ajungea după 21 de ore!) şi Ismail. 3: 29 mai 2004. 389. 2706. renunţându-se la cele care treceau prin Braşov .70 %.lă la Braşov. însă fără oprire şi la Braşov. 28). în . 6. 264. Astfel. 228. 123 http://tara-barsei. 42. 53. 42 (inaugurată la 8 mai. 8. Bucureşti-Arad (524 km). o hartă a reţelei aeriene LARES (cu toate traseele interne şi externe 35 ) pe care Braşovul nu mai este reprezentat. până astăzi 36 • " Au fost comparate următoarele trasee: Bucureşti-Viena (894 km). 2. cu oprire la Braşov). 259. p. 4004. 549: ziare transportate: IO19. În anul următor. apoi şi spre Chişinău. se redeschide linia Bucureşti-Sibiu-Arad. p. 208. 43.cimec. apare şi precizarea „Sosită cu avionul LARES".ro / www. 2. 3. iunie-iulie. total pasageri: 523. Bucureşti-laşi-Cernăuti. pasageri în interes de serviciu: I. Bucureşt1-Belgrad-Agram (Zagreb)-Veneţ1a-MI1ano. consider?tă ca ultima în care avioan. Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Timişoara. 3078. Bucureşti-Braşov-Arad (472 km). Bucureşti-Budapesta­ Viena-Berlin şi patru interne: Bucureşti-Sibiu-Arad. chiar pe copertă. 2. 254. m 20 august 1942 a fost eliminată em1smnea biletelor de pasageri ş1 a excedentului de bagaje cu plata ulterioară la aeroportu. 14 Probabil. superior legăturii către Galaţi şi doar la I O procente de rentabilitatea traseului spre Viena. Numărul curselor (în ordinea mentionată mai sus): 27. 83. . la 4 mai 1942. 3. Bucureşti-Sofia (313 km). I. 6.data ar pute. 19). 34 În plus.JO %. Bucureşti-Galati ( 184 km). ca şi acum. 108: călători transportati gratis: 4. 551: randament general: 63. Avem nevoie de un aeroport la Braşov. 32 Intrarea României în război şi rapida eliberare a Basarabiei şi Bucovinei determină compania LARES să îşi reorienteze traseele şi să deschidă curse aeriene spre Cernăuţi (21 iulie 1941).. din păcate.

Satu Mare. 2001. Editura Muzeului Sătmarului. 1 În România. care. Cu toate acestea. 1996. în persoana lui Vasile Aftenie. Iuliu Hossu (Cluj).declarată confesiune dominantă prin Constituţia din 1923 -. a întregii societăţi în ansamblul ei. laşi. curaj şi fidelitate pentru crezul lor. acceptarea unui compromis tacit cu regimul comunist i-a asigurat în cele din urmă supravieţuirea cu preţul pierderii unei anumite autorităţi morale.ro / www. Biserica greco-catolică şi pLllerea politică. cu 1725 de biserici. În aceste condiţii. În cazul credincioşilor romano-catolici. 1594 de preoţi. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc (1948-1965). culturale şi spirituale. a avut drept consecinţă subordonarea treptată şi totală faţă de puterea comunistă a tuturor instituţiilor statului şi. Concordatul cu Vaticanul din 1927 sau legea cultelor din 1928. p. 2 Dennis Deletant. în 1940. În cazul Bisericii Ortodoxe . În 1948. p. 77.5 milioane de greco-catolici. care au interzis şi distrus Biserica rusă tradiţională. 82. înainte de interzicerea cultului existau aproximativ 1. Însă fidelitatea prelaţilor şi credincioşilor greco-catolici a generat o campanie brutală din partea regimului cu scopul de a o distruge. în Sovieti=area nord-ves/t/lui României (1944-1950). Bisericii Greco-Catolice nu i s-a mai permis să revină la statutul şi starea de drept şi de fapt din perioada interbelică. conferite prin Constituţia din 1923. comuniştii români au ales să nu imite soluţia adoptată de „tovarăşii" lor sovietici. Valeriu Traian Frenţiu (Oradea). Premisele desfiinţării bisericii române unite. 34 de canonici. deoarece o încercare de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. instaurarea guvernului Groza. Biserica nu putea să rămână în afara acestei acţiuni de impunere a controlului statului comunist. Ioan Bălan (Lugoj). În privinţa religiei. Polirom. economice. situaţia geopolitică din Europa Central-Răsăriteană a generat în ţările aflate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond. În România. 75 de prelaţi împărţiţi în cinci dioceze. regimul a unnărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. încercările de supunere a Bisericii Catolice de către autorităţile comuniste s-au lovit de o rezistenţă considerabil sporită. în marea lor majoritate de etnie maghiară. în cele din urmă. sociale. Ţara Bârsei Andrea DOBEŞ BISERICA GRECO-CATOLICĂ ÎN ATENŢIA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1945--1950) La sfârşitul celui de al doilea război mondial.cimec. dar rămăsese în capitală. 2 1 Marcel Ştirban. Teroarea comunistă în România. la 6 martie 1945. În România „rezolvarea" acestei probleme a avut mai multe variante. titularii acestor scaune episcopale erau: Ioan Suciu (Alba-Iulia şi Făgăraş). Încă din anul 1945 au apărut primele măsuri cu caracter anticatolic. fusese numit Episcop auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş.ro . atât episcopii şi preoţii. cât şi credincioşii au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. iar în anii unnători a devenit limpede că greco-catolicii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. 124 http://tara-barsei. La Bucureşti era un vicar general. În schimb. Alexandru Rusu (Maramureş). cu implicaţii profunde asupra vieţii politice. ceea ce ar fi fost în contradicţie cu principiile „internaţionalismului proletar" promovate în acea perioadă.

în predica ţinută a sfătuit pe credincioşii să ţină post de Paşti. în ziua de I O Mai a apărut în fruntea comunei care venea la serbare cu portretul lui Iuliu Maniu. SRI). Fond P. deşi încadrat în PSD a tăcut propagandă opoziţionistă. promovată mai mult de la om la om. Isc oria Bisericii Greco-Catolice sub resinwl comunist 1945-1989. S. Într-un raport din 7 ianuarie 1947. întrucât Dumnezeu va aduce la cârma ţării un alt guvern şi va fi curăţat gunoiul care este astăzi la conducere. după slujba religioasă. în special ierarhilor. 2003. care surprindeau o serie de calităţi. p. Preotul Pop Iuliu din Sânmihaiul de Pădure a fost candidat de deputat PNŢ-ist şi mai la fiecare secţie de votare s-a găsit câte un preot în rândurile delegaţilor sau propagandiştilor opoziţiei" 4 • Un alt caz era semnalat în judeţul Satu Mare. 8. În mod frecvent acest preot s-a folosit de situaţia sa şi a făcut din biserică o oficină politică reacţionar-manistă. au întocmit sute de note informative. Toate manifestările publice ale ierarhilor. unde „protopopul Dragomir Ioan conducătorul spiritual al reacţiunii din oraş. iar rapoartele vremii nu omit aceste lucruri. laşi.cimec.ro . Protopopii greco-catolici Pop Iosif din Târgu-Mureş şi Todea Alexandru din Reghin au activat în tot cursul acestui an pe acest tărâm. din cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei. Primul a ţinut în acest scop câteva conferinţe cu preoţii din protopopiatul său şi apoi a asigurat în mod solemn pe conducătorii PNŢ .Maniu de tot sprijinul şi concursul clerului greco-catolic din judeţ pentru PNŢ. se menţionau următoarele: „Activitatea lor în general a fost şi a rămas potrivnică Guvernului şi regimului. în orice ocazie publică şi mai ales în predicile ţinute manifestă o atitudine antisovietică şi antiguvernamentală. provocând diversiune în rândurile credincioşilor" . ci numai politice. din comuna Berghia. erau îndeaproape supravegheate şi înregistrate prin reţeaua de informatori creată în jurul acestora. Preotul Husar Roman din Roteni. 5 Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea au depus eforturi considerabile pentru a percepe starea de spirit a clerului unit. secundul a tăcut propagandă electorală pentru opoziţie chiar şi din amvon. 125 http://tara-barsei. aceste măsuri de supraveghere reveneau Biroului li Contrainformaţii. Aceste fişe individuale scoteau în evidenţă. Preotul Diaconescu Nicolae. Fond D. În ziua de 2 martie 194 7. dar mai ales defecte. Arh. dosar 14581. 3 De-a lungul anilor. vini personale Marius Oprea. Regelui şi numai cu mare greutate a putut fi convins de către prefectul şi Comandantul Garnizoanei să renunţe la acest tablou pentru a evita un conflict pe această temă. Arhiva Serviciul Roman de Informaţii (în continuare Arh. 104. Trebuie precizat faptul că preoţii. 31. Până la crearea Securităţii. fiind purtătorii cei mai convinşi şi convingători ai acţiunei de propagandă reacţionară. Celor mai importanţi. şi îndeosebi pe cei care au tăcut politică de partid. supravegherea şi denunţul n-au fost acţiuni izolate. prefaţă la: Cristian Vasile. aceste servicii secrete. privind starea de spirit a preoţilor în anul 1946. f. au fost cei implicaţi în evenimentele politice ale satelor şi comunelor. f. când autorităţile au început să intimideze preoţii. dosar 9779. datorită mai ales statutului şi pregătirii lor. subordonate puterii comuniste. în august 1948. catalogate ca „manifestări ostile la adresa regimului de democraţie populară". de cele mai multe ori. Investigaţiile. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii Anii 1945-1948 au reprezentat perioada marilor frământări. alături cu portretul M. şi Secţiei de contrainformaţii a Serviciului Special de Informaţii (SSI).ro / www. Polirom. ceea ce va duce la arestări în rândurile lor sub acuzaţia de sabotaj sau de reacţionarism. SRI. 4. însă nu pentru motive religioase. „ Problema 131 ": Biserica Română Unită în atenţia Securilăţii. li s-au întocmit fişe speciale. fişe personale şi rapoarte. voi. Documente şi mărturii.

a voit să lovească pe adversarii săi şi a dărâmat stâlpii templului. cel mai târziu în vara acestui an [ 1948 .FondD. Prieten foarte bun cu Maniu. unde era membru de drept. prezidat de Dr. Groza. Episcop de Lugoj.177-182. A aprobat războiul contra URSS-ului din anul 1941. P. Îndeamnă preoţii greco-catolici la rezistenţă. Cu ocazia cuvântărilor pe care le iniţiază. Vom reda. 126 http://tara-barsei. caută pe cât posibil să torpileze regimul şi să învenineze spiritele contra acestuia. vile. Are un mare talent oratoric. au fost folosite împotriva lor. franceză şi engleză. Critică public prin predici . iar în Senatul ţării. şi deşi nu este membru înscris în partidul manist. hoteluri) care. fiind exponentul partidului condus de Iuliu Maniu. este văzut ca „un bun conducător al bisericii. fragmente din fişele celor 6 episcopi greco-catolici. bunurile pe care le posedau: case. Este imposibil să conceapă curentul realei democraţii şi să sprijine acest curent. pierind şi el împreună cu cei aflaţi în templu. al PMR şi URSS. Mihai Popovici. Simpatizant al democraţiei anglo-americane. pe tampoane. legăturile cu partidele istorice. ' Ibidem. Episcop de Cluj. în continuare. r. 7 Ibidem. a făcut totdeauna o figură bună. Este iubit de clerul său. totuşi este ataşat trup şi suflet acestui partid. Este foarte bine văzut în cercurile anglo-americane din Bucureşti" 6 • Alexandru Rusu. ştie să fie când duios. ]. Este adversar al regimului actual. Dr. sfătuindu-i să nu facă politica regimului. Este foarte respectat de toată lumea. iar conţinutul lor reflectă foarte clar această stare de fapt. dispreţuind confortul.ro . care. Episcopul de Alba-Iulia.n. ldem.actuala formă de guvernământ preconizând alta mai bună'' 7 . Petru Groza. n.cum a fost cazul de la 23 august 1945 în Baia Mare şi la 8 septembrie 1945 în comuna Şişeşti . îndeamnă credincioşii să aleagă între Hristos şi Comunism" 8 • Ioan Bălan. f 80.f. cu precizarea că ele sunt emanaţia unor instituţii aflate în slujba puterii comuniste. italiană.ro / www. Este beţiv şi lăudăros'' 9 . Adversar al regimului. în momentul potrivit. Nu se bucură de simpatia clerului şi a populaţiei. spunând printre altele că Stalin se aseamănă cu Samson din Biblie.cimec. pe care reuşeşte să-l farmece. a fost caracterizat ca fiind „foarte modest.Făgăraş. fiind cel mai proeminent ierarh greco-catolic din România. În Eparhia de la Baia Mare acest fenomen nu s-a petrecut niciodată. În alte regiuni s-au mai văzut preoţi ortodocşi slujind la zile mari împreună cu cei greco-catolici. Ghiţă Pop şi alţi fruntaşi manişti. Iuliu Hossu. Aprig duşman al regimului democrat. este considerat „un aprig militant catolic venit în Maramureş cu intenţia de a încorpora pe toţi românii în cadrele bisericii greco-catolice. A făcut mai multe aluzii răutăcioase la adresa URSS-ului. Ioan Suciu. f 159. „la alegerile din 1946 a votat cu PNŢ. Episcop al Maramureşului. " Ibidem. Aşa va cădea şi Stalin sub ruinele dărâmăturilor sale. Este în strânsă legătură cu fruntaşii Partidului Naţional Ţărănesc şi în special cu Maniu. orbit. Ostil guvernului democrat prezidat de dl. Este cunoscător al limbilor moderne: germană. Aşteaptă izbucnirea războiului şi sosirea americanilor în România. Posedă un timbru plăcut. f 27. când extrem de sever în tonalitatea sa şi astfel stăpâneşte auditoriul. Andrea Dobeş (atitudinea contra regimului. Prezintă problemele cele mai abstracte sub forme care sunt accesibile minţilor cele mai simple. Vorbea bine şi prin accentele patriotice şi naţionale era de obicei pe placul auditoriului.dosar2322. A dus o luptă continuă împotriva ortodoxiei şi a dat neîncetat dovadă de intoleranţă religioasă. călătoreşte la clasa a 3-a.

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea, este ,,pennanent preocupat de organizarea
economică a bisericii, organizare care să fie cât mai profitabilă pentru el şi pentru un cerc restrâns de
amici şi de rude. A dispus întotdeauna de cele mai mari resurse financiare în biserica greco-catolică,
în calitatea de episcop al Oradiei Mari, cea mai bogată dintre episcopiile greco-catolice. Această
episcopie singură are mai multă avere decât toate episcopiile greco-catolice laolaltă, inclusiv
Mitropolia Blajului. Şi-a făcut cu banii eparhiei o vilă frumoasă la Hold şi o mare pivniţă cu vinuri
unde petrecea vara înconjurat de femei. El avea plăcerea de a vedea femeile goale. După ce le îmbăta
le cerea această favoare modestă. În somptuoasele vile şi hoteluri de lux de la Stâna de Vale scoate
vara sume grele, fără nici o contabilizare. Preoţii catolici îi spun ironic Ludovic al XIV-lea" 10 •
Vasile Aftenie, Vicar al Mitopoliei Blajului în Bucureşti, considerat „un înfocat adept al
PNŢ şi prieten intim al lui Maniu, în ziua de I I sau 12 iulie [ 1947 - n.n.] a declarat unui prieten al său
că ei, catolicii, nu fac nici o tranzacţiune cu guvernul democratic al României, ci îşi continuă drumul
trasat de Vatican, drum comun pentru toţi catolicii din lume. În consecinţăi vor duce lupta categorică
contra guvernului român şi contra comunismului, cu mijloacele şi tactul, indicate de împrejurări.
Regimul batjocoreşte biserica şi religia noastră, sugrumă libertatea individuală, a scrisului şi a
cuvântului. Martirii bisericii noastre sunt schingiuiţi, ameninţaţi şi nedreptăţiţi cu brutalitate. Cu altă
ocazie a spus că temniţele şi lagărele guvernului comunist nu-i sperie ci îi antrenează în lupta contra
regimului, întrucât războiul bate la uşă şi se va termina cu regimul comunist de la noi" 11 •
Momentul exploziv al raporturilor dintre puterea comunistă şi Biserica Catolică din
România a fost înregistrat în anul I948, când au fost decretate o serie de măsuri care loveau în
substanţa organizatorică a acestei biserici. Martirajul episcopilor şi preoţilor catolici se încadrează în
contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în acela dintre regimul
comunist de la putere şi o biserică făţiş anticomunistă. Evoluţia acestui conflict a fost marcată şi de
interesele Bisericii Ortodoxe Române în etapa istorică respectivă. 12
După abdicarea forţată a Regelui şi proclamarea Republicii, în decembrie 1947, raporturile
Bisericii Greco-Catolice cu statul au ajuns într-o situaţie delicată datorită mai ales campaniei pornite
împotriva Bisericii Catolice, în general, şi a Papei, în particular. Presa vremii era plină cu pamflete şi
caricaturi în care Suveranul Pontif era prezentat ca un agent al americanilor şi imperialiştilor.
O notă a Siguranţei din 12 ianuarie 1948, bazată pe un raport al Inspectoratului Regional de
Siguranţă Oradea, cu referire la conferinţa comună a tuturor episcopilor greco- şi romano-catolici
ţinută la Bucureşti în 30 noiembrie 1947, sublinia atitudinea celor două biserici faţă de comunism:
„O'Hara [Nunţiul Apostolic din România - n.n.] a recomandat episcopilor români să urmeze
exemplul episcopilor Mărton Ăron din Alba-Julia şi Pacha Augustin din Timişoara care au interzis
printr-o circulară preoţilor din subordinea lor să se încadreze în UPM. Regentul Nunţiaturii a
accentuat că măsura este lăudabilă, fiindcă UPM [Uniunea Populară Maghiară - n.n.] reprezintă
anticamera comunismului sau mai bine zis Partidul Comunist Maghiar din România. În continuare
s-a hotărât că, dacă biserica va fi cumva expropriată iar preoţii şterşi din bugetul statului, lupta
împotriva comunismului va fi totuşi continuată cu ajutorul Vaticanului. Cu privire la arestările de

"' Ibidem, f. 58-68.
11
Idem, Fond D, dosar 7754, voi. 3, f. 297-302.
" Cicerone loniţoiu, Le marryre de /'Eglise en Rownanie. Editura Resiac, Paris. 1986; George Cipăianu. Tlre Romaniar1
Greek-Catholic Church under Communism, în Etlmicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj University
Press, 1995; Ioan Bota, Cicerone loniţoiu, i\1artiri şi mărturisitori ai bisericii din România (I 948-1989), Editura Patmos,
Cluj-Napoca, 1998.

127

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Andrea Dobeş

preoţi, subiect supus deasemenea discuţiei, Regentul Nunţiaturii a arătat că a intervenit pentru
eliberarea lor, la Dl. Prim ministru Dr. Petru Groza, la Dl. Ministru al Afacerilor Interne Teohari
Georgescu şi la Dna. Ministru al Afacerilor Străine Ana Pauker, predând copii de pe cele două adrese
trimise de Episcopia Oradea Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea şi primind promisiunea că
cei în cauză vor fi eliberaţi. Ca urmare a cerut episcopilor lista celor arestaţi, pentru a o prezenta
forurilor în drept. Episcopul Hossu din Blaj a exclamat că nu crede în aceste promisiuni, fiindcă
guvernul actual este o ceată de mincinoşi" 13 •
La 15 mai 1948, cu ocazia aniversării centenarului Revoluţiei de la 1848, mitropolitul
ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, ţinea un discurs prin care invita Biserica Greco-Catolică să
„revină la legea strămoşească". Episcopul Ioan Suciu, în calitate de gazdă a manifestărilor, a încercat
să dea o replică, dar „autorităţile civile, Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, i-au interzis să ia cuvântul" 14 •
În luna iunie 1948 s-a desfăşurat, la Oradea, întrunirea Sinodului episcopal al Bisericii
Greco-Catolice. Cu această ocazie, Direcţia Generală a Siguranţei Statului a întocmit o notă
informativă în care e descrisă şi reacţia ierarhiei unite în legătură cu serbările de la Blaj: „Ultimul a
vorbit Ioan Suciu, care a arătat amănunţit întâmplările în legătură cu serbările centenarului Revoluţiei
de la 1848. A menţionat că personal a întocmit încă din iarna anului 1948 programul serbărilor pe
care l-a înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, de unde a fost trimis la Ministerul Informaţiilor,
care nu a dat nici un răspuns propunerilor sale. A narat ascultătorilor întâlnirea cu dl. Dr. Petru Groza
şi cu mitropolitul ortodox dr. Nicolae Bălan ale căror cuvântări le-a ascultat. A menţionat că a fost
aşezat la stânga d-lui prim preşedinte al Consiliului de Miniştri şi că în timpul discursului
mitropolitului Bălan a fost prins de mână de către dl. Dr. Petru Groza care, la un moment dat, i-a
comunicat că va urma o parte foarte neplăcută pentru uniţi. Era vorba de unirea Bisericii Unite cu cea
Ortodoxă. De asemenea, a arătat că la festivalul care a avut loc după serbare, dl. Dr. Petru Groza i-ar fi
spus: Nu ştiu ce jonglerie politică aş putea.face ca să vă salvez, la care Suciu a răspuns: Ne vom salva
noi, cel mult să opreşti amestecul politicii în Biserică" 15 •
O altă notă informativă, din 21 iunie 1948, face referire la o întrunire a episcopilor
greco-catolici la Oradea, în care era dezbătută poziţia pe care trebuiau să o urmeze ierarhii uniţi. Cu
această ocazie episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare „în Duminica Rusaliilor, în catedrala ticsită
de credincioşi. Cuvântarea a avut o deosebită semnificaţie şi prin faptul că a fost pronunţată cu vocea
ridicată, astfel încât la sfârşitul ei, episcopul răguşise complet. Gesturile extrem de abundente,
exagerate, vocea ţipătoare şi încruntările feţei dădeau impresia omului care şi-a pierdut cu
desăvârşire echilibrul sufletesc". Din predica episcopului, sursa serviciului de informaţii a reţinut că
„biserica unită nu a servit niciodată nici unui imperialism, ci a servit poporul chinuit şi batjocorit şi
credincioşii să nu aibă frică deoarece nimeni nu va îndrăzni să facă ceva rău cuiva pentru credinţa în
catolicism. Nu va exista nici unul care-şi va părăsi credinţa pentru că acum a sunat ceasul pentru a
demonstra prin fapte, chiar cu preţul vieţii, sprijinul pentru credinţa catolică''. Informatorul îşi
încheia nota precizând că „în timpul predicii a fost o tăcere totală, iar la sfârşit femeile existente în
biserică, au început să plângă" •
16

1.i Arh. SRI, Fond D, dosar 68, f. 15 l.
" Ioan Ploscaru, Desfiinţarea bisericii greco-catolice, în .. Anale Sigher' 6, Anul 19./8- /nstituţionafi=area comunismului,
. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1998, p. 680.
'' Cristian Vasile, op. cit .. p. 71.
'" Arh. SRI, Fond D, dosar 2330, f. 450-452.

128

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

La 17 iulie 1948 a fost denunţat Concordatul cu Vaticanul 17 , fapt care a însemnat izolarea
întregii comunităţi catolice din România. A urmat apoi, la 4 august 1948, adoptarea „Legii pentru
regimul general al cultelor". Toate cultele trebuiau să prezinte ministerului un regulament în
conformitate cu legile în vigoare, ceea ce va permite statului să le controleze, iar preoţii deveneau
salariaţi de stat. Această lege pretindea să asigure libertatea de conştiinţă, egalitatea şi autonomia
cultelor din România, ceea ce evident era mult prea departe de realităţile acelor vremuri. 18
Dintr-un material informativ privind activitatea episcopului Iuliu Hossu rezultă că, în cursul
lunii august 1948, a avut loc la Oradea o întrunire „a episcopilor catolici pentru stabilirea unui plan de
rezistenţă bazat pe strângerea de materiale împotriva abuzurilor şi înaintarea acestui material la
Nunţiatură pentru a obţine sprijinul apusean, intensificarea la maximum a fanatismului populaţiei,
prin vizite canonice, turneuri de miruire şi program special de rugăciuni, sabotarea naţionalizării
şcolilor prin interzicerea rămânerii în învăţământ a preoţilor şi călugărilor şi prin convingerea
părinţilor să ceară reintroducerea religiei în şcoli; pregătirea unei rezistenţ~ greco-catolice împotriva
încercărilor de revenire la ortodoxie prin agitaţii, hirotonisiri de preoţi clandestini, pregătirea trecerii
eventuale a cultului în ilegalitate prin crearea de locţiitori de episcopi, de protopopi şi parohi, prin
autorizarea clerului de a renunţa la costumul clerical; instruirea unor curieri pentru a asigura în orice
condiţii legătura dintre diversele eparhii şi Nunţiatură etc.'.i •
9

Solidari cu ierarhii lor, preoţii greco-catolici nu vedeau „favorabil tendinţa unirii bisericii
greco-catolice cu biserica ortodoxă română. Din contră, datorită faptului că Papa este pomenit pe mai
departe în bisericile greco-catolice, precum şi împrejurarea că preoţimea în comentariile ei
recunoaşte primatul papal - aceste aspecte sunt de natură să confinne tendinţa de rezistenţă a bisericii
greco-catolice faţă de aceea a contopirii bisericilor româneşti într-o singură biserică", după cum
rezultă dintr-un raport al Serviciului de Securitate al Judeţului Mureş trimis Direcţiei Regionale Cluj
a Securităţii Poporului la 2 septembrie 1948. 20
Prin decret guvernamental, la 4 septembrie 1948, Episcopul Ioan Suciu a fost depus din
funcţie. O delaţiune din 24 septembrie 1948, provenind de la „Sursa Matei" aflată în anturajul
21

Nunţiaturii, surprinde punctul de vedere al Sfântului Scaun în problema demiterii Episcopului Suciu.
Vaticanul considera că „gradul de episcop al unei biserici catolice este acordat numai de către
Vatican şi astfel statul Român nu poate retrage ceea ce altă instituţie a acordat, statul român nu are
decât dreptul de a lua act şi eventual, situaţia nu-i convine, să nu salarizeze persoana în cauză. O'Hara
ar mai fi comunicat ierarhilor catolici să nu întreprindă pentru moment nici o acţiune contra statului,
care îi persecută peste orice lege şi să se mărginească de a oţeli forţa de rezistenţă a credincioşilor
contra propagandei sau eventualelor silnicii pentru trecerea la ortodoxie" 22 •
La începutul lunii octombrie 1948 autorităţile comuniste au declanşat acţiunile menite a
duce la „revenirea la biserica mamă" a parohiilor greco-catolice. În întreaga Transilvanie au fost
răspândite formulare de împuternicire în alb, care trebuiau să fie semnate de preoţii uniţi. Unnau să
fie desemnaţi câte doi preoţi din fiecare district, pentru a participa, la I octombrie, la un „sinod" ţinut

1
1
; Decretul 151din12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 164.
Cronologia Europei Centrale (!8-18-1989), Editura Polirom, 2001, p. 267.
"' Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond l, dosar 736, voi. I,
f. 20.
2
" Idem, Fond f, dosar I, voi. I, f. 39.
" Ovidiu Bozgan. Nunţia/l/ra Apostolică din România în anii 19-18-1950. în Biserică. Pl//ere. Societate. S111dii şi
, Documente, Editura Unil'ersităţii din Bucureşti, 200 I, p. 138
· 2 A.C.N.S.A.S., Fond l, dosar 716, f. 5.

129

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

423 de preoţi au semnat cu acest prilej un act ce confirma trecerea la ortodoxie. Episcopul Vasile Aftenie era convins că „chiar şi dacă Guvernul ar încerca să intensifice prigoana împotriva greco-catolicilor. s-ar fi apucat să facă serviciul religios după ora 12 noaptea. imediat ce presiunea şi ameninţarea au încetat" . guvernul român a respins cu vehemenţă nota de protest a Nunţiului Papal. 7. au făcut acest lucru numai sub presiunea fizică a întemniţărilor.S. Mai sunt informat că parte din preoţii greco-catolici nu au făcut serviciul religios în duminica dela I Ooctomvrie a. dosar 716. întrucât acesta nu poate fi distrus. Numeroase rapoarte ale Securităţii privind starea de spirit a populaţiei subliniază o îngrijorare generală. vrând să pozeze în martiri şi să simuleze vremea catacombelor. fiind o problemă de conştiinţă. Iar în ceea ce priveşte pe cei trecuţi de nevoie la ortodoxie ei vor proceda ca evreii din Spania. întrucât în foarte scurtă vreme va veni salvarea pentru ei şi unificarea va cădea. justificând că în acest mod va dispare ura dintre români. vrând să demonstreze populaţiei ce înseamnă lipsa de preot. chiar membrii şi şefii organizaţiilor democratice.ro / www. iar parte din ei cazuri izolate. cit„ p. 24 Tentativa autorităţilor comuniste de a realiza unificarea celor două biserici prin utilizarea intimidării şi a forţei nu a avut rezultatele dorite în rândul credincioşilor. Se pare că în . care să proclame reîntoarcerea greco-catolicilor la ortodoxie. · A. încercând în mod zadarnic să zdrobească catolicismul. personal. cea mai mare parte stau în aşteptare şi nedumerire. sau în cazul cel mai rău stau închişi în casă ca şi dispăruţi. iar o parte mai mică din ei se declară oarecum satisfăcuţi.cimec. boală. Episcopul Tit Liviu Chinezu afirma că „nu s-ar fi aşteptat să găsească în masa preoţilor atâţia laşi. c. mitropolitul şi episcopii greco-catolici sunt gata să sufere martiriul pentru cauza religiei catolice. a dat dispoziţiuni să se facă predici tip şablon în care să se facă aluzie la persecuţiile ce au venit asupra bisericii greco-catolice. fostul episcop Suciu.ro . care au declarat că revin în sânul bisericii ortodoxe. fără nici un just motiv. Cu toate acestea. Cei mai mulţi din preoţii greco-catolici şi chiar cantorii lor s-au abţinut să semneze adeziunea invocând tot felul de motive: bătrâneţe. După o lungă campanie de false promisiuni. revenind la religia lor originară la sute de ani de clandestinitate. Două zile mai târziu. Protopopii şi preoţii. Dennis Deletant. au o atitudine potrivnică unificării. 130 http://tara-barsei. considerând-o un „act de provocare împotriva statului şi poporului român" 23 . Mai sunt informat că. Andrea Dobeş la Cluj. Lucrând însă din constrângere hotărârea lor este nulă din punct de vedere canonic". de frică să nu fie ridicaţi. „oamenii fiind neliniştiţi şi privind rău acţiunea de unificare. Episcopul Vasile Aftenie era de părere că „Guvernul Groza şi-a pierdut capul. Ceea ce este mai regretabil este faptul că pe lângă preoţii greco-catolici.CN. În imediata apropiere a Blajului populaţia s-a manifestat cu atâta îndârjire încât a afinnat că mai curând vor trece la secţia baptistă decât la ortodoxism. Fond/. înfometării şi ameninţării distrugerei lor fizice şi morale. ajungând până la foc şi sabie. Parte din preoţii care s-au declarat net împotriva unificării au dispărut de acasă. siliţi să treacă la catolicism sub ameninţări. etc. prin diverse mijloace de violenţă şi prin teroare. În timp ce fostul episcop Suciu a fost în vizită în regiunea Vichis a primit o împuternicire dela Papa. Deasemeni se constată că Blajul influenţează în mod necontestat îndârjirea populaţiei în ce priveşte unificarea. mai ales după ce preoţii fuseseră puşi în curent de către Nunţiatura Papală cu luni înainte de intenţia Guvernului". În ceea ce priveşte mirenii. op. O notă informativă din 5 octombrie 1948 surprinde reacţia ierarhilor greco-catolici faţă de încercările autorităţilor de revenire la cultul ortodox. 84. Astfel. Cu toate că ierarhia greco-catolică i-a excomunicat..S. să reziste şi să dea instrucţiuni preoţilor în această privinţă.A. f. la 2 octombrie patriarhul emitea un act sinodal prin care-i accepta pe noi convertiţi.

SAS . în calitate de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. treptat. prin care îi cerea să aducă la cunoştinţa preoţilor uniţi că „în parohiile în care bisericile noastre au fost confiscate. vrând să dea impresia vremurilor de bejenie. f 9. Ibidem. dispariţia sa nu era decât o iluzie. f. iar bisericile se acordau cultului ortodox. dar care. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii ultima vreme în Blaj la catedrală. 6. urmare a unui plan conceput la vârful piramidei politico-represive. care nu au trecut la ortodoxie frecventează biserica 25 Idem. dosar I. 11 A. " Monitorul Oficial nr. dosar 716. 131 http://tara-barsei. op. serviciile divine se vor putea săvârşi în bisericile romano-catolice.. 84. 325. din Blaj. Iuliu Hirţea la Oradea şi Tit Liviu Chinezu la Bucureşti. a Bisericii Greco-Catolice a fost definitiv încheiată prin Decretul nr. in pectore. Episcopii greco-catolici au fost duşi la reşedinţa de vară a Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele. iar în locul prelaţilor 28 arestaţi au fost numiţi alţii. acolo unde există. orice gest în legătură cu serviciul religios se face în mod ostentativ şi alarmist. 2. f. a afirmat că „nici unul din episcopii greco-catolici arestaţi nu vor ceda cu nici un chip şi că au transmis credincioşilor lor îndemnul de a rezista până la capăt în credinţa lor. f. din I decembrie 1948. 29 Existenţa. fie prin frecventarea bisericilor romano-catolice. a Legiunii de Jandarmi Târnava Mică. Ioan Cherteş la Cluj-Gherla. într-un raport din 5 martie 1949 al Direcţiei Regionale Timişoara a Securităţii Poporului se preciza că „mirenii greco-catolici. din punctul de vedere legal. 26 La 21 octombrie 1948. o scrisoare Protopopului greco-catolic de la Dumbrăveni. întrucât „circulă un zvon că din bisericile foste greco-catolice se vor face magazii şi săli de teatru". Biserica a funcţionat în clandestinitate. Alexandru Todea la Alba-Iulia-Făgăraş. Episcopul Ioan Suciu a trimis. Ion Dragomir în Maramureş. 358 al Marii Adunări Naţionale. În nopţile de 27 şi 28 octombrie 1948 s-au făcut razii prin care a. unde au fost vizitaţi la 4 decembrie chiar de Patriarhul Justinian.ro . de comun acord cu preotul de rit latin.ro / www. Biserica 30 Greco-Catolică încetase să mai existe. Astfel.u fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici şi un număr foarte mare de preoţi. cit„ p. " Interviu cu preotul greco-catolic Eugen Popa. SO. 281 din 2 decembrie 1948. de care autorii săi vor deveni curând conştienţi. unde Luca Bălteanu. Astfel la înmormântări se trag clopotele cu jumătăţile de oră" 25 . fonnal.CN. "' 27 Ibidem. care a încercat să-i convingă să renunţe la credinţa lor. Credincioşii uniţi erau îngrijoraţi şi de soarta lăcaşurilor de cult. după cum rezultă dintr-o notă informativă. În parohiile unde nu există biserici de rit latin. se poate ţine liturghia şi în case private" 27 . din 14 octombrie 1948.cimec. au fost şi ei arestaţi: Ioan Ploscaru la dioceza Lugoj. 1 Dennis Deletant. O notă informativă din 8 decembrie 1948 consemna discuţiile purtate în clădirea Protopopiatului greco-catolic din Bucureşti. Se poate remarca caracterul sistematic după care a avut loc arestarea ierarhilor şi preoţilor uniţi. Dacă. Fo11d I. întrucât puterea anglo-americanilor şi diplomaţia Papei îi vor salva până la urmă" 31 • În anul 1949 rapoartele întocmite de direcţiile regionale ale Securităţii privind „problema catolică" descriu modul în care o mare parte din credincioşii greco-catolici continuau să-şi menţină credinţa fie prin slujbe ţinute în mod clandestin. prin care se desfiinţau toate diocezele şi instituţiile. Arhiva de istorie oralll a Memorialului Victimelor Comunismului şi al '" Rezistenţei Sighet. secretarul Episcopului Vasile Aftenie. voi.

p. Biserica furată. la data de 15 iunie 1950. renumită pentru metodele folosite în a-i dezumaniza. Decapirarea elitelor. " Arh. sau dacă se poate să renunţe la post şi să intre în servicii în Aparatul de Stat. prin care i-au afurisit şi le-au arătat care sunt posibilităţile de retractare. 20. sunt ajutaţi în bani de către Nunţiatura Papală din Bucureşti. fapt ceea ce s-a şi împlinit au scris diferite scrisori anonime la diferiţi preoţi reveniţi. "' Andrea Dobeş. toate acestea având. reiese că circa 90% a greco-catolicilor au aderat tăcut ritului latin. au urmat Valeriu Traian Frenţiu (12 iulie 1952).ro / www. " Arh. La fel s-a constatat că aceşti mireni nu au fost influenţaţi de preotul local catolic ci din iniţiativa proprie. Supravegherea informativă a ierarhilor şi preoţilor greco-catolici a continuat şi după internarea lor în penitenciarul din Sighet. 209. identificat şi verificat de noi" 33 . acelaşi scop: exterminarea celor închişi aici. S-a stabilit că circa 70-80% a mirenilor greco-catolici au rămas în sate fideli Vaticanului. cât şi preoţii greco-catolici au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. SRI. voi. La fel au fost făcute botezurile şi căsătoriile greco-catolicilor în biserica romano-catolică. adică cultului catolic. Astfel. " Idem. Au dat instrucţiuni precise de a nu colabora cu biserica ortodoxă. Din informaţiile obţinute din partea credincioşilor catolici. 236. 132 http://tara-barsei. Prin martiriul lor în temniţele comuniste. colonelul de securitate Gavril Birtaş din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului anunţa. p. 2003. curaj şi fidelitate faţă de crezul lor. fapt care s-a şi întâmplat.cimec.ro . 34. 3. Fundatia Academia Civică. 17 Alexandru Raţiu. voi. Andrea Dobeş romano-catolică. Bucureşti. Vă rugăm a dispune măsuri infonnative pentru a stabili dacă se încearcă de către elemente interesate luarea de contact din afară cu internaţii" 34 • Închisoarea de la Sighet. f. Fond P. p. f. frigul şi foamea. în Memoria închisorii Sighet. SRI. Bucureşti. Ioan Ciupea. 4. dosar 15563. însă. Cluj-Napoca. 58. f. 3. În cazul ierarhilor şi preoţilor greco-catolici arestaţi. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. mijloace. avea trei caracteristici principale: izolarea. să nu colaboreze cu biserica ortodoxă. de fapt. atât episcopii. Numai persecuţia ne va putea oferi coroana martiriului şi va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: fiii şi apostolii adevăratei Biserici" 37 . care au murit în urma regimului de la Sighet. frecventează slujbele catolice. voi. Ioan Suciu (27 iunie 1953) şi Tit Liviu Chinezu ( 15 ianuarie 1955). şi a credincioşilor pentru care primesc bani. iar în caz că nu poate obţine alt serviciu să rămână ca preot. îndeamnă credincioşii să frecventeze biserica romano-catolică. De la Direcţia Regională Oradea a Securităţii se raporta că „elementele greco-catolice au desfăşurat o largă activitate pentru a obţine retractări din partea preoţilor trecuţi la ortodoxie. însă după cum am amintit mai sus. Erau căutaţi preoţii care fuseseră consacraţi clandestin ca episcopi şi care urmau să-i înlocuiască pe cei arestaţi. 200 I. păstrându-şi nezdruncinată credinţa. dosar 9376. în beciurile Ministerului de Interne din Bucureşti 35 . mod de acţnme. Direcţia Regională de Securitate Oradea că: „foştii episcopi greco-catolici ridicaţi pentru manifestări duşmănoase cu ocazia unificării se află internaţi în Penitenciarul Sighet. dosar 7754. '' Ioan Opriş. 1990. 292-293. Merode. ucis pe 6 mai 1950. 36 Episcopul Ioan Suciu obişnuia să le spună credincioşilor: „Bisericii greco-catolice îi lipsesc martirii. Fond D. umili şi batjocori pe deţinuţi. CerC11ri C11lturale disidente. Fac slujbe religioase în mod clandestin la locuinţele lor. Editura Argus. Editura Univers Enciclopedic. autorităţile au urmărit descoperirea modului în care Biserica Greco-Catolică s-a organizat după desfiinţarea ei prin Decretul din decembrie 1948. fără a trece de la greco-catolicism la rit latin" 32 . După Episcopul Vasile Aftenie.

Ţara Bârsei Liviu BACIU SISTEMUL DISCIPLINAR LA FABRICA SCHERG BRAŞOV ( 1946--1948) În perioada instaurării comunismului în România problemele disciplinare din întreprinderi nu dispar. doi din partea Direcţiunii întreprinderii şi un secretar.ate. Furturi. 133 http://tara-barsei. Reprezentanţii salariaţilor sunt.ro / www. Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului. Indisciplină. 3. Tipurile de abateri pe care Comisia de Disciplină este chemată să le rezolve sunt: 1. bătaia. Mai mult. Sarcina Comisiei este aceea de a judeca şi stabili sancţiuni pentru toţi salariaţii fabricii care se fac vinovaţi de abateri în timpul lucrului şi pe teritoriul fabricii. Hobeanu Constanţa. ameninţarea. 2. Danciu Ioan şi. la Fabrica Scherg componenţa Comisiei de Disciplină la I aprilie 1948 îi cuprindea pe: dr. De exemplu. Comisia este formată din cinci membri: doi din partea salariaţilor. 1. inginer Salamon Imre." este analizată din punctul de vedere al reglementărilor şi al tipurilor de cazuri rezolv. 4. cât şi prin ingerinţa tot mai vizibilă a factorului politic comunist aflat în ascensiune. Spiritul în care îşi propune să lucreze Comisia de Disciplină pleacă de la intenţia ca hotărârile să fie luate având la bază „în primul rând legile omeniei şi în al doilea rând Regulamentul de disciplină". ci să readucă „pe calea cea bună" pe cei care greşesc. ea ia în dezbatere doar cazurile de o anumită importanţă. Pentru greşelile mai mici. ca secretară. Gir6szăsz Ioan. Seiwerd Wilhem. În acelaşi timp. Acte de sabotaj.ro .cimec.desemnaţi de adunarea tuturor salariaţilor din categoria respectivă. insulta şi orice alt act făcut cu intenţia de a tulbura „liniştea şi armonia" în fabrică. „Indisciplina" însemna una din următoarele abateri: cearta. cât şi a volumului producţiei. normele şi obligaţiile pe care trebuie să şi le asume. cele uşoare neintrând în competenţele ei. şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. Putea fi membru al Comisiei de Disciplină oricare salariat. Prin urmare Comisia nu trebuie să pedepsească. Activitatea Comisiei de Disciplină de la „Fabrica de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. La Scherg. 6. Neglijenţă provocatoare de pagubă. importantă atât datorită numărului de angajaţi. Comisiile de disciplină apar în toate întreprinderile în baza contractului colectiv de muncă. Articolul de faţă este consacrat analizei situaţiei de la o fabrică de ţesături aflată încă în proprietate privată. starea de ebrietate. 7. Nesupunere şi neexecutare de ordin. Instituţia care are ca misiune rezolvarea acestor probleme este Comisia de Disciplină a întreprinderii. ele se înmulţesc atât din cauza problemelor socio-economice postbelice. Astfel de comisii de disciplină aparţin însă unui model mai general. Manifestări potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale. membru al sindicatului. A. 5. Scopul declarat al pedepselor este îndreptarea acelora care nici după „observaţii binevoitoare" nu respectă legile.

administrator la Economatul „Viaţa''. Furtul de materie primă este însă pedepsit mai 7 ' Arhivele Naţionale. Ibidem. dos.A .ţa absenţa sau când dovedeşte că lipsa se datorează unor cauze de forţă majoră (boală. cât şi pentru sustragerea a două kilograme de lână din fabrică. scule. 2 2. 41 L dosar 55. „Furtul" este o abatere gravă şi este înţeleasă ca o luare de bunuri materiale (scule. Aceasta însemna în esenţă respectarea programului şi executarea însărcinărilor primite în cadrul normelor de lucru ale întreprinderii. Elena degenerează în pălmuiri reciproce. 4 3. Ibidem. alte obiecte care aparţin altor persoane din întreprindere. 73. dos. care poate conduce la stricarea utilajelor fabricii (maşini. gestionarul Oberth de la Magazia de stofe eliberează material fără dispoziţie şi apoi îl insultă pe inspectorul de control Nistor. unelte etc. 56. lipsa mijloacelor de transport.ro . ' Ibidem. 3 În acelaşi an. „Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului" înseamnă considerarea ca absent nemotivat a celui care. De asemenea. În data de 29 aprilie 1947 lucrătoarea T. iar Comisia le dă preaviz în scris şi reţinerea salariului pe o zi. însă. Aceste ordine implică. respectarea demnităţii şi drepturilor muncitorilor „fără ură şi părtinire". prima fiind eliminată o săptămână din serviciu. dos. fila 192. dos. lucrătoarei Ş. file 163-166. Moses fură o pâine din bucătărie prin fereastra deschisă şie pedepsit cu oprirea salariului pe două zile. împiedicarea sa de către autorităţile statului etc. Fondul Fabrica de postav şi ţesălllri de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. în cadrul nesupunerii şi neexecutării de ordin este inclusă şi defăimarea şi lovirea şefilor ierarhici. inv. aparate etc. la risipa de material. va fi transferat disciplinar pentru două luni la secţia de vânzare. file 218-219. Bela.) din atelier sau de pe teritoriul fabricii fără aprobarea scrisă a Direcţiunii.). aducând prejudicii întreprinderii şi unei părţi a angajaţilor. fila 91. fila 230. ''7 Ibidem. 73. într-o altă situaţie. Paraschiva i se reţin zece zile din salariu pentru insultarea şi defăimarea maistrului N. 134 http://tara-barsei. Direcţia Judeţeană Braşov. 73. lipseşte de Ia serviciu sau părăseşte lucrul încredinţat spre executare. La data de 23 august 1946 lucrătorul C. moarte în familie. la 11 februarie 1947. forma de acţiune trebuind să fie aceea de îndrumare. 6 Sunt însă şi situaţii în care absenţa nu mai este considerată nemotivată: când muncitorul nu a avut posibilitatea de a anun. fără aprobare prealabilă şi fără anunţarea conducerii întreprinderii. sfat sau îndemn. Ilona e reclamată de C. în 1947. tot ca furt se sancţionează orice însuşire de bani. 5. Ilona pentru insultă şi „cuvinte murdare". dos. 1 Într-un alt caz. 5 4. La 21 septembrie 1946 Sever Decian. 18 I. aparate. K. file 91. Liviu Baciu La 11 octombrie 1946 conflictul din sala de mese dintre R. 56. Ecaterina este concediată atât pentru absenţa îndelungată. De asemenea. De exemplu. 56. file 163. Elisabeta şi D. „Nesupunere şi neexecutare de ordin" este o abatere care afectează în primul rând randamentul muncii pentru că „în instituţiile industriale rezultatul muncii depinde de râvna tuturor de a îndeplini cât mai bine sarcinile primite". „Neglijenţa provocatoare de pagubă" este definită ca o faptă comisă din superficialitate sau neatenţie. s Ibidem.cimec.. iar pentru cea de a doua. la accidente sau incendii. Pentru prima abatere va fi pedepsit cu morală în faţa secţiei. 107. este concediat pentru neglijenţa cu care a gestionat problema cărnii de porc şi a lemnelor de foc. la pagube materiale pentru întreprindere sau salariaţi.).ro / www. '1 Ibidem. haine. dos. 110. Întotdeauna ordinul de executare a unei lucrări trebuie emis de un organ superior.

Comisia trebuie să lucreze cu obiectivitate. 135 http://tara-barsei. • două exemplare . " Ibidem. fila 213. pentru executare. la 31 ianuarie 1947. dacă fapta a fost comisă împreună sau dacă au împărţit profitul. dar şi de întărire a disciplinei în întreprindere şi de eliminare din rândul salariaţilor a elementelor incorigibile care „tulbură prin faptele lor annonia şi producţia" 13 • Întotdeauna comisia trebuie să cheme în faţa sa şi pe reclamat. fila 215. 56. 31 Ibidem.la Serviciul de Aprovizionare. a căror numire se face de către Comisia de Disciplină. '111 Ibidem. •un exemplar . pentru informare.ca şi în cazul sabotajului . care să fie din aceeaşi secţie.la Biroul de Salarii. file 39. pentru executare. dos. Ana e pedepsită cu mutare disciplinară la secţia Şură. 56. dos. Sesizarea Comisiei de Disciplină se face de către organul care a constatat abaterea. 11 De pildă. fila 167. dos.la Direcţiune. „Sabotaj" este orice acţiune care. cu concedierea. de „spargere a unităţii sindicale" sau care împiedică pe cineva să se înscrie în sindicat. putând uza de circumstanţe atenuante şi propune pedepsele cu intenţia de reeducare. 75. fila 55. •un exemplar . Cei care anchetează cazul sunt şefii ierarhici. Georgeta este surprinsă cu două gheme de lână în servietă. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov aspru. 73. 12 Ibidem. Ion care. •un exemplar . Procesele-verbale ale Comisiei de Disciplină se încheie în opt exemplare. împiedică bunul mers al lucrului în fabrică. file 17. Pentru tăinuirea faptei tăinuitorul va suferi o pedeapsă cu grad mai mic. ' Ibidem. organul de control sau comisia de anchetă. pentru informare. 73. 65. dos. mai ales datorită uşurinţei prin care .se pot asocia acuzaţii de tip politic. când C. •un exemplar . când B. în mod intenţionat. funcţionarea normală a maşinilor. sau din luna octombrie a aceluiaşi an. Bela sustrage două bobine de fire 8. dos.ro / www.cimec.la Comitetul de Fabrică. " Ibidem. fila 49. 22. " Ibidem. care sunt trimise apoi în mai multe direcţii: • două exemplare rămân la Comisia de Disciplină. ca în cazul din iulie 194 7. pentru aprobare. „Manifestările potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale" intră în categoria acuzaţiilor deosebit de grave. care aduce acuzaţii neîntemeiate la adresa ei sau a unui membru al conducerii sindicale cu scopul vădit de a compromite mişcarea sindicală. este acuzat că ar fi sabotat producţia prin introducerea de corpuri străine în lâna din depozit pentru a strica maşinile. dos. Pentru susţinerea poziţiei celui învinuit este necesară numirea unui apărător din oficiu (numit de Comisia de Disciplină). cu salariul de la Şură. un om care să-l cunoască. 55. 1 ~ Hotărârea luată de Comisie trebuie consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei. individuale sau colective. Intră sub incidenţa acestui tip de acuzaţie oricare salariat care încearcă defăimarea organizaţiei sindicale. iar acesta are dreptul să se apere. T. dos. 73. formată dintr-un delegat sindical şi unul al Direcţiunii. 9 6. pentru „insulte neîntemeiate aduse Comitetului de Fabrică şi mişcării sindicale" 12 • Complicitatea la toate aceste abateri e penalizată cu o pedeapsă egală cu a vinovatului principal. 66. 10 7. dar şi reaua-credinţă în îndeplinirea serviciului care poate conduce la diminuarea producţiei.ro .la Biroul Muncii. la 31 iulie 1947. Toţi cei audiaţi de Comisie vor semna toate declaraţiile pe care le vor da. În această situaţie se află M.

Prevenirea verbală şi în scris. specifice perioadei de atunci. IX. IX 5.ro . Direcţiunea întreprinderii dă dispoziţie de executare a sancţiunii cu autoritatea de care dispune.insulta sau lovirea şefilor ierarhici. VII. VII. VIII. IX * ierarhici asupra subordo. li.V. Absenţe nemotivate IV.cimec. Indisciplină I. VII. dar ea este trecută şi în fişa personală şi este tăcută publică pe tabela de afişaj a secţiei în cauză. Eliminarea din fabrică cu drept de angajare în altă întreprindere. Pedepsele pe care Comisia de Disciplină le poate aplica implică zece grade: I. VIII. corespondenţa între abatere şi pedeapsă este următoarea: ABATEREA PEDEAPSA I. pot exista şi greşeli mai mici. În felul acesta. IX. VII. X *gravitatea pedepselor aplicate se face în raport cu gradul ierahic al celui insultat sau lovit. urmează să-i fie comunicată în scris vinovatului din secţia respectivă. X 7. o dată acordată. Pedeapsa prin amendare pentru maximum cinci zile (prin reţinerea salariului). IX. VIII.naţilor 3. Acte de sabotaj VI. Desigur. IV. Eliminarea din fabrică fără dovadă de liberă angajare în altă întreprindere. VI. III . Sistemul de pedepse este completat şi cu un alt gen de sancţiuni. Retrogradarea în funcţie. VI. V. Morală în faţa tuturor salariaţilor întreprinderii. V. Liviu Baciu După ce a primit dosarul anchetei. Manifestări potrivnice III. III 2. X. Neglijenţa provocatoare de pagubă I. III. Pentru cazuri de recidivă urmează să se aplice maximum-ul gradului de sancţiune din categoria respectivă. Dacă este în cauză o pedeapsă în bani. Condiţionarea primirii alimentelor de prezenţa la serviciu vizează doar regimul 136 http://tara-barsei. Pierderea dreptului la avansare pe un timp limitat. V 4. aceştia se depun într-un fond special de prime pentru merite deosebite. Pierderea salariului pe o zi. Transferarea disciplinară la altă secţie. li. V. IV. X 6. Nesupum:n:a la ordin li. Furturi VII. Morală în faţa tuturor salariaţilor din secţia vinovatului. iar atunci şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. ca şi acţiuni similare comise de şefii . III. care este distribuit de către Direcţiune la propunerea Comitetului de Sindicat sau a Comitetului de Fabrică. Pedeapsa. VIII. IX. precum şi afişarea greşelii comise în jurnalul de perete al fabric ii. II.ro / www.

iar la 5 zile nemotivate se producea concedierea. fila 11. dar nu şi suficientă. 55. Cum s-a arătat mai sus. care constă într-o aprobare principală de concediere. La nivelul său. nu respectă programul de lucm şi lipsesc nemotivat două zile vor pierde dreptul la alimentele de la Economat pe timp de şapte zile. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov absenţelor (abaterea 4. unde se hotărăşte ca angajaţii care. Cercetările se vor face cu asistenţa unui delegat al sindicatului. aflată însă sub rezerva ca instanţele judecătoreşti 15 Ibidem. consecutiv şi nemotivat.ro . alte chemări Ia Comisia de Disciplină. Cererile de aprobare în exterior a concedierilor din serviciu ale salariaţilor sunt formulate de întreprinderile sau instituţiile în cauză (prin patronat). două zile absentate nemotivat aduceau o reţinere de 14 zile a alimentelor. în speranţa că numărul acestora va fi redus. exterioare fabricii. în şedinţa reunită a Comisiei de Disciplină şi a Comitetului de Fabrică. Biroul Muncii. dar pot fi făcute şi de către sindicatele profesionale. Cererile de concediere pot fi soluţionate de Inspectoratul teritorial doar dacă decizia (deci aplicarea sancţiunilor IX şi X) a fost luată de Comisia de Disciplină în condiţii de unanimitate. la 23 ianuarie 1947. dosarul urmează să fie înaintat Ministerului Muncii. 55. Comisia ministerului este compusă din unul din secretarii generali ai Ministerului Muncii. compuse din: inspectorul şef sau un inspector delegat de acesta. Direcţiunea). din rea-voinţă. Inspectoratul de muncă funcţioneză prin comisii. În caz de paritate. fiecare având câte un supleant. 15 Efectele acestei reglementări sunt practic nule. dos. De la această dată. votul preşedintelui (deci al delegatului ministerului) este hotărâtor. care puteau merge până la Ministerul Muncii.cimec. împreună cu toate dovezile. pentru ca pedeapsa să se decidă şi în funcţie de alte circumstanţe: vechimea în fabrică. cuantumul pedepselor creşte. doi delegaţi desemnaţi de Comisia Locală a Sindicatelor şi doi delegaţi ai Camerei de Comerţ. dacă pentru sancţiunile de gradele 1-VHI era suficientă doar decizia organelor interne ale întreprinderii (Comisia de Disciplină. iar rezolvarea va fi dată de Ministerul Muncii. un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi un delegat al Uniunii Generale a Industriaşilor din România. Cererile. pentru concediere decizia luată în interior este doar o etapă necesară. purtarea ~nterioară. "' Ibidem.). vor fi concediaţi din serviciu fără preaviz. Analiza cazului presupunea şi prezenţa unor martori. o zi absentată nemotivat echivalează cu reţinerea alimentelor pe timp de o săptămână. De aceea. cererile de concediere pot fi făcute şi de sindicatele profesionale şi de autorităţi. Ministerul Muncii poate emite un tip special de concediere. care va lua decizia finală.ro / www. în luna următoare. fila IO 137 http://tara-barsei. În caz contrar. sancţiunile cele mai grave (gradele IX şi X) se referă la concedierile cu şi fără drept de angajare. O primă variantă este introdusă la 5 decembrie 1946. iar pentru că absenteismul continuă la cote alarmante. dos. Dacă culpa salariatului nu este foarte clară şi necesită verificări amănunţite şi administrări suplimentare de probe. Intrarea ei în aplicare implica şi aprobarea altor instanţe. având fiecare şi supleanţi. Pentru agitatori întotdeauna urma să se dea maximum de pedeapsă. Dacă probele prezentate nu sunt suficiente. ca preşedinte. Angajaţii care vor lipsi peste 15 zile. Cei care circulă prin fabrică în afara interesului de serviciu sunt pedepsiţi cu suspendarea drepturilor de la Economat pe timp de şase zile. 16 După cum se observă. şeful Inspectoratului dispune începerea unor cercetări. sunt adresate Inspectoratului regional sau local de muncă.

'" fbidem. Direcţiune. 57. 19 Un exemplu de conflict din a doua categorie este cel din 13 noiembrie 1946. iar cel în cauză este concediat. Zoltan. 18 În decursul activităţii sale. În caz de infirmare. O altă situaţie în care concedierea hotărâtă de Comisia de Disciplină din întreprindere nu poate fi considerată valabilă este lipsa preavizului de concediere. necesar pentru cazurile de recidivă. nr. dos. Tara Bârsei". fila 130. Biroului de Salarizare. el era eliminat din Comisie. cazul inginerului V. salariatul va fi reintegrat cu plata tuturor drepturilor. se opune numirii într-o comisie de anchetă a două persoane propuse de Comisia de Disciplină. '" fbidem. Liviu Baciu competente să confinne sau să infinne realitatea faptelor invocate. fila 131. 2003. 57. ministrul muncii de atunci. 57.ro . să introducă toate cauzele în registrul de judecată. pentru a 0 se economisi timp şi pentru a nu se produce „prea multă vâlvă printre muncitori". colaborarea dintre membrii Comisiei. iar în cazul pedepselor pecuniare. cere în mod special să se ia toate măsurile pentru ca nici o concediere să nu se facă în afara acestor reglementări. să nu se comită nici un abuz. Şedinţele Comisiei sunt programate o dată pe săptămână. Într-o adresă.cimec. aceasta trebuie să facă înregistrarea sistematică a fiecărei cereri. şedinţele puteau fi convocate în următoarele 24 de ore. pag. 17 Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Comisiei. Dar pentru chestiunile urgente şi majore care ar agrava situaţia vreunei secţii sau a întregii fabrici. Fondul acestor divergenţe era însă unul politic. 21 17 fbidem. să comunice procesele-verbale către Comisia Locală. ''' fbidem. în . Termenul în care instanţele superioare trebuie să acorde aprobarea sau respingerea cererilor de concediere este de 30 de zile. problemă discutată pe larg într-un articol anterior. 2. a înregistrat şi momente de tensiune. Acţiuni premergătoare 11a/io11ali=ării la Fabrica Sclrerg-Braşov. Absenţa unui răspuns în acest interval de timp echivalează cu o aprobare. 21 Pentru detalii. 20 Dar tensiunile cele mai mari se înregistrează între Comisia de Disciplină şi Comitetul de Fabrică. S. Dacă vreunul dintre membrii Comisiei de Disciplină nu-şi face datoria sau lipsea mult. de pildă. Comitetul de Fabrică. deoarece Comisia de Disciplină susţinea tot mai deschis puterea comunistă pe cale de instaurare deplină. când şeful Serviciului Personal. Este. 138 http://tara-barsei. vezi Liviu Baciu. fila 216. Lothar Rădăceanu. fila 13 l. Într-o ultimă etapă se redacta un index alfabetic. lunea la ora 7° . dos. dos. 61-69.ro / www. care părăseşte echipa pentru că a fost prea mult timp plecat din Braşov.. dos. 56. sau dintre cei din Comisie şi funcţionari din alte structuri. Moldovan.

nefiind în nici un fel în legătură cu tot ceea ce reprezenta Partidul Comunist. leagănul Mureşenilor. nici Dr. fost comandant al Flotilei de vânătoare şi luptător în ultimul război mondial pe frontul de Est. cu lumină strălucitoare şi pomi înfloriţi.cimec. precum şi de documentele istorice. ziarul socrului său. unul. cei care. originar din Bistriţa. Joe Gherman. decana de vârstă a familiei.„Şcheii Braşovului"). dar mulţumirea că se participa la un asemenea eveniment. Ţara Bârsei Lucia BUNACIU INAUGURAREA MUZEULUI MEMORIAL „CASA MUREŞENILOR" DIN BRAŞOV În primăvara anului 1968 a avut loc deschiderea festivă a „Casei Mureşenilor". strânse cu multă osârdie şi competenţă şi salvate din mâna Securităţii atotdevastatoare. aceasta a cuprins autorităţile locale. el fiind singurul cu specializare în materie. Era o frumoasă zi de mai. care parcă întâmpina şi ea sărbătoarea. Dintre aceştia. pe care nu le cunoşteam. personalităţi de seamă ale timpului. instituţie de cultură cu totul specială. Dintre cei prezenţi atunci. urmaşii direcţi ai Mureşenilor. Scurtu . care făcea parte din conducătorii culturii braşovene de atunci.compozitorul. Au fost apoi toţi nepoţii. cel care a depus o muncă neprecupeţită timp de 17 ani. prietena Sevastiei Mureşianu Gherman. pilot cu grad de comandor. preşedinte la un moment dat al Tribunalului de la Haga şi celălalt.ro / www. cea de-a doua cu soţul său. Dante Gherman. entuziasmul unora. cel care. Astfel.Dr. . soţul Sevastiei Mureşianu . familia Dima fiind şi ea înrudită cu Mureşenii prin strămoşi comuni. Singurul cunoscut de mine a fost profesorul Petre Istrate. Sevastia Gherman şi Florica Pârvulescu. au fost de faţă cele două fiice ale lui Iacob Mureşianu . cu soţii şi soţiile lor. au donat spaţiul respectiv şi s-au despărţit de obiectele necesare mobilării lui. Sevastia Mureşianu. Acesta a ajutat 139 http://tara-barsei. luptător în războiul de independenţă din 1877 şi corespondent de pe front al „Gazetei Transilvaniei". a făcut să treacă nebăgat în seamă acest minor neajuns. Lucreţia Alexandrescu. fiica Elenei Mureşianu şi a Generalului Groza. ca profesor la Liceul „Andrei Şaguna'' şi redactor la „Glasul Ardealului". precum: . conform dorinţei înaintaşilor ca un membru din familie să fie numit în acest post. Mircea Gherman urma să conducă noua instituţie. comuna Rebrişoara. aş putea spune. Livia Groza. Mărioara Mureşianu.fiica compozitorului Iacob Mureşianu. compozitorul de la Cluj. şi în peisajul cultural braşovean.ro . în calitate de proprietari. În ce priveşte restul asistenţei. . jurist şi el. decedat in 1956. după cum am mai spus -. bun prieten şi azi. în genul ei. fiii şi fiicele celor de mai sus. Din păcate. nu mai era printre noi pentru a-şi putea vedea idealul împlinit: „Casa Mureşenilor". chiar prea multă pentru spaţiul muzeului. ca istoric. decanul Facultăţii de Drept din Cluj.profesoara de pian Dumitriţa Gabriela Dima. în 1918. a fost „trimisul la Budapesta al protopopului Vasile Saftu. A fost lume multă. pentru a înmâna Memoriul Braşovenilor şi a cere Partidului Naţional Român de acolo desprinderea Ardealului de Ungaria" (Al. venită din America pentru a lua parte în numele mamei ei. cred potrivit să menţionez în primul rând familia.profesorii jurişti Traian şi Aurelian Ionaşcu. soţia lui Iuliu Mureşianu. Au mai participat alţi membri ai familiei.

·compozitor şi el. În primul rând aş menţiona familia Brediceanu . cercetări diverse. apoi. Mureşenii. dirijorul Mihai Brediceanu. „Muza Română". de bine de rău. Ghiţă Pop. atât la Comitetul Regional de Cultură şi Artă din Braşov. dacă ar fi să pornim doar de la Iacob şi Andrei. în acei ani. Pe acestea mă bazez azi. pianistă.ro / www. mai am unele însemnări cu numere de adrese şi memorii înaintate diverselor autorităţi. şi plecase şi el din această lume în acel an I 968-care a fost reprezentată de soţie. Joe Gherman. noi acasă nu aveam aşa ceva. din partea Muzeului Literaturii Române. Fiind aşadar. era o persoană ostracizată de regim. Radeş şi mulţi alţii. în mijlocul tuturor demersurilor în cauză. Dr. cei tineri. Şi acum. bună prietenă a fiicelor lui Iacob Mureşianu. cel împuternicit de urmaşii Mureşenilor în scopul amintit. ajutat doar de noi. au fost muzicieni. aprobate de organele Partidului Muncitoresc Român. prietenul nostru. fie din cei nu de mult ieşiţi din puşcăriile comuniste. îmi aduc aminte şi.ro . Amintesc astfel familiile Teculescu. precum şi preocupările lui de culegător de folclor şi studiile sale publicate în prima revistă muzicală din Ardeal (pe care o redacta). Şi pentru că am ajuns aici. evacuare şi deportare. să trec acum la motivul şi împrejurările care au dus pe drumul spinos şi lung de I 7 ani la realizarea acestui deziderat: „Casa Mureşenilor". care încă din anul 1887 . ne întreţineam părinţii. toţi. mătuşile . dactilografiere etc. iată cum au decurs lucrurile între anii de pornire 1950 şi inaugurarea din 1968: „Lăsământul" spiritual şi material al Mureşenilor din Braşov a fonnat o preocupare permanentă a membrilor acestei familii. în 1950. daţi afară din posturi şi din case. Au mai fost de faţă oameni de seamă ai perioadei interbelice. Înainte însă. fie din cei marginalizaţi. s-au ocupat. mai ales. A venit Doamna Breazul. cu studii şi dragoste pentru această artă. mi se pare potrivit să aduc unele amănunte lămuritoare în întreprinderea acestei acţiuni. soţia marelui muzicolog şi folclorist George Breazul. precum şi compozitorul Norbert Petri şi soţia sa. care. fiind angajaţi. Urmaşii lor direcţi au fost: Iacob Mureşianu. Aşa că au luat parte la inaugurare şi muzicieni de seamă ai timpului. legături cu notarii. Căliman. Panaitescu Perpessicius. fusese arestat şi bineînţeles dat afară din slujbă. Joe Gherman a apelat la mine. prieteni ai familiei noastre. căci deşi au existat dosare complete cu privire la înfiinţarea acestui aşezământ.şi bunica. Pentru această stufoasă activitate. trăind de azi pe mâine. în calitate de specialişti. cel ce. cei care urmau să susţină cele 12 conferinţe în speţă. scrieri de tot felul de memorii. Ne-a trebuit o maşină de scris. mi se spune că astăzi sunt de negăsit. cel care s-a îngrijit de o ediţie a compoziţiilor lui Iacob Mureşianu. când povestesc parcursul acestui demers.cimec. unchii. Cred că şi Nicolae Parocescu. trecut şi el prin închisoare. toate acţiunile care au dus la înfiinţarea muzeului. pentru că ştiam bate la maşină. Lucia Bunaciu din toate puterile sale. Nu trebuie să-l uit pe profesorul Ion Colan. de organizarea acestei acţiuni: profesorii Corin Grosu. cât şi la Muzeul Regional al oraşului. aveam salarii din care. şi am primit-o de la avocatul braşovean Bujor Teculescu. al celor care reprezentam ultima generaţie. chiar dacă uneori a găsit împotriviri care implicau şi riscuri în acele timpuri. şi de fiul acesteia. a salvat importanta arhivă a Mureşenilor. din casă. Au mai fost de faţă cei care. Dionisie Pippidi şi reprezentanţi ai Societăţii de Studii Istorice şi Filosofice din Bucureşti. care a studiat compoziţiile pe motive populare ale lui Iacob Mureşianu. în primul rând datorită faptului că aveam o pregătire economică şi juridică şi. Lucia Mureşianu. Dr. compozitor înaintaş. Iuliu Mureşianu. a participat la eveniment. Boeriu.anul morţii lui Iacob 140 http://tara-barsei. Această însărcinare necesita călătorii.Tiberiu Brediceanu fusese elevul lui Iacob Mureşianu la Blaj. Doamna Eugenia Brediceanu.

Această prevedere expresă a fost extrem de importantă. câteva sute de fotografii de însemnătate istorică. Acest „Lăsământ" cuprinde: biblioteca cu 12. inimă şi literatură". pe care o îndeplinea din anii '30.au primit sarcina de a-l păstra „intact şi indiviz" pentru a fonna o „Fundaţie" a Mureşenilor care să fie pusă la dispoziţia poporului şi a cercetătorilor istorici.00 I din 29 august 1950.Aurel A.Iacob Mureşianu. Sevastia Mureşianu. Mureşianu. cu proces-verbal de autentificare nr. Actul Notarial public. Ioan Colan la depunerea patrimoniului. care nu au mai ţinut seama de „Lăsământul" Mureşenilor. Mureşianu: s-au prezentat trimişii Securităţii pentru a ridica tot ce era tipăritură. organizare şi punerea ei în functiune în bune conditiuni ştiintifice la dispozitia publicului cercetător şi astfel să-şi îndeplinească destinatia dată de membrii familiei morti sivii". în scopul înfiinţării: „FUNDAŢIUNEA CASA MUREŞENILOR. de returnarea bunurilor în totalitate Muzeului memorial şi de păstrare a lor într-un tot „indiviz". cum se prevede în Adeverinţa dată de prof. Ion Lupu. luna septembrie. Ar mai fi de spus că. spre a fi trimise la topit la Fabrica de Hârtie din Zărneşti. şi mobila utilizată încă din timpul lui Iacob Mureşianu tatăl.ro / www. MUZEU. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor" Mureşianu tatăl . toate cu specificaţia „spre păstrare". decedat în 1950. procedează la îndeplinirea realizării dorinţei înaintaşilor. directorul acestei instituţii. Înainte însă de a analiza acest act. economist de profesie. Dr. ajutat de membrii mai tineri ai familiei. căci în 1950 profesorul Ioan Colan a fost scos din funcţia de director al Bibliotecii. trebuie să amintesc cele ce s-au întâmplat imediat după decesul lui A. colecţia întreagă a „Gazetei Transilvaniei".cu preluarea acestui „Lăsământ". luând următoarele măsuri: Încheie. una din chei fiind păstrată de directorul Bibliotecii şi cealaltă de către reprezentantul familiei. prin actul său din 29 august 1950.Dr. a mutat întregul stoc de tipărituri vizat de Securitate la Biblioteca orăşenească. exprimată încă la 1887. BIBLIOTECĂ.000. INSTITUŢIE DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE". la strămutarea patrimoniului la Bibliotecă. acte. busturi reprezentând membri ai familiei . apoi au urmat alţii. Iuliu Mureşianu -.cimec. sub cheie. conform delegaţiei nr. documente istorice peste 16. constituind un fond al Mureşenilor. Reprezentantul juridic al Fondului. şi înlocuit cu un om al regimului comunist. tocmai pentru a se evita orice înstrăinare. Joe Gherman . picturi ale membrilor familiei. la 26 septembrie 1950.000 de volume. în Actul 141 http://tara-barsei. 18 -. Ce ironie a sorţii! Tocmai la fabrica unde Iacob Mureşianu a fost acţionar. Aici a intervenit importantul rol jucat de profesorul Ioan Colan. . asumându-şi riscul ce-l reprezenta o asemenea acţiune. la care mai târziu s-au adăugat o serie de obiecte. care a funcţionat până în 1952. în calitatea de împuternicit pe care o avea. 111/1950. conform dorinţei înaintaşilor noştri. Ultimul posesor al acestui „Lăsământ" . „Foaia pentru minte. să mă întorc la prevederile Actului Notarial în care se spune expres că tot ceea ce a fost transmis Bibliotecii unna să fie păstrat sub oblăduirea Comitetului de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov spre „păstrare. deleagă un alt membru al familiei . iar Gheorghe Bariţ a fost director timp de 20 de ani! În faţa unui asemenea pericol.ro . şi prin revenirea făcută în 1961 de acelaşi onest om de cultură braşovean. asigurându-şi astfel hârtia necesară la tipărirea Gazetei. Andrei Mureşanu. precum şi colecţiile tuturor revistelor timpului în întregime. Apoi tablouri în ulei. care şi-a asumat această sarcină. 7. s-a prevăzut constituirea unui depozit separat. A. Joe Gherman. stipulându-se din nou. Şi acum. cu păstrarea şi organizarea lui.

cu nr. cu descrierea cuprinsului arhivei. Între anii 1957 şi 1958 şi apoi până în 1960 s-au luat unele măsuri de îndreptare a greşelilor făcute de cei ce au condus destinele culturii braşovene de până atunci. a înaintat un Memoriu Filialei Academiei R. să cuprindă obiectele de mobilier. prof. după cum am spus şi mai înainte. unchiul meu. făcută la Sfatul Popular. 25 (azi Piaţa Sfatului nr. 9. azi. în înţelegere cu Secţia de Învăţământ şi Cultură. Reprezentantul familiei a stăruit timp destul de îndelungat pentru ca tot patrimoniul Mureşenilor de la Bibliotecă să fie aranjat într-o cameră de la etaj. printre altele. În anul 1957 a apărut decretul prin care Bibliotecile nu mai erau autorizate de a adăposti arhive. acest dosar nu mai este de găsit). În primul rând era necesar un act de donaţie. Dr. casa de zestre a Sevastiei Mureşianu. şi mort de oboseală după alergături în tot felul de audienţe pe la autorităţi. Începând abia de acum s-au luat primele măsuri pentru realizarea „Casei Memoriale a Mureşenilor". Tablourile familiei au fost depozitate la Muzeul Regional. care-l recunoştea pe Dr. strălucind. Raluca Ripan. când ne putea comunica un succes în recuperarea patrimoniului.ro / www. bibliotecii etc. arătând situaţia „Lăsământului" Mureşenilor. În anul 1954. tot ceea ce reprezenta arhiva (colecţiile Gazetei şi ale celorlalte publicaţii). au fost de acord cu măsurile luate. vestit om de cultură. cât şi posibilităţile Oraşului Stalin de a organiza o astfel de casă memorială 142 http://tara-barsei. din partea Filialei Academiei R. ca jurist. Alexandru Husar- mai apoi profesor la Universitatea din laşi . tablouri. făcându-l cunoscut Sfatului Popular Regional. cu rafturile ei cu tot. din Cluj. În baza delegaţiei nr. camera care cuprindea Fondul Mureşenilor a fost desfiinţată pur şi simplu. biblioteca în altă parte şi colecţia Gazetei Transilvaniei în alta etc. 858. Lucia Bunaciu Notarial. 25).să studieze la faţa locului arhiva. de unde s-a cerut restituirea lor prin reclamaţia. care. Joe Gherman ca însărcinatul legal pentru a se ocupa de acest valoros patrimoniu. precum şi biblioteca cu cele 12. Îmi amintesc cât de fericit era în toţi acei ani. Întreg complexul de reviste vechi a fost depozitat impropriu. în garajul Bibliotecii Regionale. dar.ro . univ. Joe Ghemian. stabilindu-se astfel fondul de donat. Preşedinta Filialei Academiei Române din Cluj era la acea vreme prof. acesta urma să procedeze la inventariere. a luat cunoştinţă de acest decret şi. arhiva a fost trimisă într-o parte.P. nu numai ca membru al familiei. 7. urmând ca la momentul potrivit să revină în imobilul din Piaţa 23 August nr. din 5 februarie 1959. Numai că au intervenit unele acţiuni care au împiedicat acest plan. biblioteca şi colecţia Gazetei. Referatul a fost depus la Filiala Academiei (o copie se afla şi în dosarul de la Comitetul de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov.475 din 19 februarie 1962. A fost delegat. destul de numeroşi încă în 1950. din Cluj. locuinţa familiei din 1838. în vederea păstrării unităţii lui.001/1950 emise de Regiunea Braşov. Toţi urmaşii.R.P.R. comunica Ministerului Culturii. următoarele: „Având în vedere importanţa istorică excepţională a materialului păstrat în arhiva şi biblioteca Mureşenilor. şi pregătirea înfiinţării Casei Memoriale a luat un curs normal.cimec. nu altceva.000 de volume. univ. la întoarcerea acasă. Prin adresa nr. Timp de aproape 4 ani această dispoziţie nu s-a pus în aplicare. că este depus „spre păstrare". în afară de apartamentul ce urma să reprezinte spaţiul muzeal.

arhiva şi biblioteca" şi. ci s-a insistat să rămână conform destinaţiei sale originale pentru înfiinţarea Casei Memoriale a Mureşenilor. S-au făcut fişe extrase din fondul Mureşenilor pentru tematica Casei Memoriale. Preş. timp de două săptămâni. secţiei academiei Iorgu Iordan''. a studiat arhiva Mureşenilor şi a întocmit un referat acceptat de conducerea Muzeului Literaturii pe care 1-a trimis Sfatului Popular al Regiunii Braşov. Dr. care. amenajări şi adaptări. cu a cărei întocmire a fost însărcinat muzeograful Corin Grosu. care s-a depus la Muzeul Regional. ss. în care urma să ia fiinţă Casa Memorială. regional Braşov. aprobate de Secţia de Cultură a P. Suntem aşadar întru totul de acord cu propunerea creării Casei Memoriale a Mureşenilor. La 15 septembrie 1960 Muzeul Literaturii din Bucureşti trimite adresa cu nr.M. conservarea şi popularizarea documentelor referitoare la viaţa şi osârdia culturală a glorioasei familii a Mureşenilor. În unna acestei aprobări s-a început acţiunea preparatorie în vederea deschiderii Casei Memoriale. colaboratori externi. vicepreşedinte al Sfatului Popular al Regiunii Braşov. de a achiziţiona întreg patrimoniul. cu adresa nr.355 din septembrie 1960.M. În spaţiul apartamentului eliberat. S-au angajat cu plată. după cum urmează: S-a prezentat la Braşov delegatul Muzeului Literaturii Române. nu au fost de acord cu propunerea făcută. S-au executat copii de pe fotografiile ce urmau a fi expuse. s-a reparat mobilierul şi s-au restaurat picturi.ro . Din nou intervine Academia R. de către Dr. ss. S-a executat tabloul genealogic al familiei (120/80 cm). Joe Gherman a făcut o nouă cerere autorităţilor locale în vederea înfiinţării Casei Memoriale. Eleonora Nilca.cimec. A fost prezentat tov. un 143 http://tara-barsei. pentru a putea fi funcţional în noua destinaţie. oferind un post reprezentantului familiei. D. în care se arăta Sfatului Popular al Regiunii Stalin „importanţa istorică a colecţiei familiei Mureşianu . 25. ale lui Iacob Mureşianu tatăl şi Dr. La I O noiembrie 1960 Dr." Arhivele Statului au insistat. Ripan. Acad.ro / www.R. director acad. într-un centru de veche tradiţie şi cultură românească va constitui un titlu de onoare pentru municipalitatea oraşului. cu textul aprobat de către secţia culturală a P. Joe Gherman. din fondul nescriptic. Preş. continuă: „considerăm că înfiinţarea unei case memoriale a Mureşenilor este foarte indicată pentru ca. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor·' necesară din punct de vedere ştiinţific şi cultural. în acest fel. S-au executat două plăci comemorative. prin care arată unnătoarele: „ . 250. Aurel Mureşianu.. În rezoluţia pusă se arăta: „acordul să ia fiinţă Casa Mureşenilor în oraşul Braşov'' şi „măsurile de înfiinţare se vor lua împreună cu Sfatul oraş Braşov"..R. Joe Ghennan şi a Secţiei Culturale a Sfatului Popular. Lucrările au stagnat însă din cauza urgentelor probleme agricole ale timpului şi astfel. s-a pus rezoluţia de aprobare pe referatul Secţiei de Învăţământ şi Cultură de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular. de care vă preocupaţi. Corin Grosu. propunând studierea problemei şi luarea măsurilor cuvenite. regional Braşov. avizăm favorabil iniţiativa tov. abia la data de 4 mai 1962. Secţia de Învăţământ şi Cultură.P. Societatea de Studii Istorice şi Filologice a pregătit 12 conferinţe ce urmau a fi susţinute de conferenţiari.R. Panaitescu Perpessicius". ss. erau necesare reparaţii.. precum şi urmaşii familiei. R. care au întocmit şapte schiţe biografice ale Mureşenilor. acest bogat material să poată fi pus la ~ndemâna cercetătorilor şi valorificat.

Dr. aproape imposibil de atins. s-a putut efectua donaţia prin Act Notarial. motiv pentru care planul nu a putut fi respectat până la data prevăzută. lucrurile nu se desfăşurau chiar aşa de uşor. Acest act de donaţie. cu Încheierea de autentificare nr. 144 http://tara-barsei. cel care considera că pentru instruirea şi ridicarea neamului său numai cultura e suverană. refuzuri. Joe Gherman.„Casa Mureşenilor" . cuprinde. căci ziua era prea ocupat cu diverse alergături pentru aprobări. Trec acum la o altă problemă capitală: Donaţia. nu au respectat înţelegerea avută. numai Iliada editată la Viena. nepotul Sevastiei Nicolau Mureşianu.de unde au plecat din cauza vitregiei vremurilor de tristă amintire. nu şi cele ale Elenei Mureşianu. s-a înregistrat acest plan la Muzeul Regional sub nr. Trebuie să spun că inginer Eleonora Nilca l-a susţinut pe reprezentantul familiei neprecupeţit în toate propunerile pentru realizarea acestui aşezământ de cultură. marele muzicolog. Celelalte colecţii de reviste şi ziare. prima pictoriţă româncă din Ardeal. La începutul acestor amintiri am povestit inaugurarea şi am spus cât de nedrept a fost faptul că cel care a muncit pe rupte.203. de unde se găsesc.000 de volume ale sale. luna decembrie. 11.ro . „Casa Mureşenilor" a fost inaugurată ca instituţie de cultură importantă a Braşovului. în anul de graţie 1968. Academicianul Ştefan Nicolau. A fost o muncă migăloasă.cimec. sau primirea diverşilor specialişti şi punerea lor la curent cu problemele de rezolvat ale „Lăsământului''. A fost primită cuvenita aprobare. dacă-mi amintesc bine. ai cărei conducători. a obţinut restituirea unei părti din tablourile de la Muzeul Regional. nici biblioteca Mureşenilor cu mobilierul şi cele 12. cât şi de familie.. distruse prin lipsă de grijă în depozitarea lor. prevăzându-se terminarea tematicii pe data de I mai 1963. Dr. au fost mulţumiţi cu toţii că dezideratul care părea. după cum am mai spus. Joe Gherman. la un moment dat. Dr. semnat în numele tuturor urmaşilor de către împuternicitul lor. părăsise această lume la 7 iulie 1967. la 28 mai. în afară de enumerarea expresă a tuturor obiectelor donate precum şi a apartamentului. pentru care fusese însărcinat atât de autorităţi. nu s-au mai întors niciodată acolo unde le era locul . ziua 21. Desigur. toate fiind acceptate de către autorităţi în momentul primirii acestei donaţii. cum ar fi păstrarea . Din nou a trecut un timp de câţiva ani până. în sfârşit. Reprezentantul familiei obţinuse de la Academia Română din Bucureşti restituirea arhivei trimise acolo de Biblioteca Braşov. discuţii interminabile şi abia în anul 1965.ro / www. Nici alţii dintre cei care s-au implicat şi şi-au pus la dispoziţie tot sprijinul necesar nu mai erau printre noi la acea dată: George Breazul. 234. dacă ar fi să amintesc. de multe ori executată de-a lungul nopţilor. Sextil Puşcariu în lucrarea sa „Spiţa unui neam din Ardeal". De asemenea. aşa cum a lăsat cu limbă de moarte Iacob Mureşianu. supravegherea lucrărilor de la Muzeu. Oferta familiei de a dona apartamentul şi toate celelalte bunuri necesare unei Case Memoriale s-a tergiversat cu diferite obiecţii. cu pricepere şi entuziasm pentru realizarea acestui scop. între care. Tiberiu Brediceanu etc. pentru care s-a deplasat la Bucureşti. o serie de clauze. Sunt de asemenea multe alte condiţii. cu multe ediţii de valoare. pomenită de prof. Imediat după obţinerea arhivei. Nici colecţia Gazetei Transilvaniei. Joe Gherman a procedat la inventarierea ei. Lucia Bunaciu referat cuprinzând un deviz al cheltuielilor de care era nevoie pentru aceste lucrări. cele care reprezentau membrii familiei. a luat totuşi fiinţă. În ianuarie. Cred însă că de acolo.Lăsământului intact si indiviz'' sau revenirea întregului patrimoniu în proprietatea familiei în caz căi s-ar da o altă destinaţie sau s-ar strămuta în altă parte decât în „Casa Mureşenilor".

Fiind o problemă majoră. Dan Petrescu.. urmaş direct ca nepot al compozitorului Iacob Mureşianu şi fiu al Sevastiei Gherman . Se desfăşurau în acest cadru conferinţe. important periodic interbelic braşovean. Aş menţiona câteva: autonomia instituţiei. dreptul de editură. semnat de adjunctul ministrului. adică îndeplinirea celebrului „Lăsământ".cimec. 138/DI. În urma decesului său. A îndeplinit această funcţie până la decesul său. a început o febrilă şi susţinută activitate spre a duce la îndeplinire planul prevăzut în actul de donaţie. dar şi cu studii de drept şi economice. expunând pe larg toate aceste doleanţe. Mircea Gherman. După revoluţia din 1989. Un interes deosebit a arătat Mircea Gherman pentru educarea elevilor din diversele unităţi şcolare braşovene care vizitau acest for cultural. După deschiderea Casei Memoriale. cel desemnat de familie a fost fiul acestuia. Cercetători din diferite domenii aveau la dispoziţie diverse subiecte care interesau.fiica acestuia. Şi pentru celelalte probleme semnalate de Mircea Gherman Ministerul Culturii asigura sprijinul în realizarea lor. Se mai cerea în acest memoriu restituirea întregului patrimoniu astăzi dispersat în mod arbitrar la alte instituţii. Joe Gherman. Mircea Gherman a lucrat un timp ca reprezentant însărcinat de familie şi apoi. a adresat un memoriu ministrului culturii. după primirea acestui încurajator răspuns. Astfel. concerte. Andrei Pleşu.ro . la data de 27 ianuarie 1990. reuşeşte înfiinţarea secţiei muzicale „Gheorghe Dima" în cadrul „Casei Mureşenilor". în concordanţă cu legea care va reglementa domeniul de activitate". recitaluri sau alte audiţii muzicale. Mircea Gherman. cu nr. dispoziţie cu cunoştinţele şi vasta lui cultură. Citez din acest răspuns: „ .. iar custodele muzeului le stătea oricând la. dar se stinge din viaţă de o boală necruţătoare în anul 1991. era cel mai în măsură să reprezinte familia Mureşenilor şi „Lăsământul". Mircea Gherman a încercat în primul rând să obţină toate condiţiile prevăzute în actul de donaţie care încă rămăseseră nerealizate. patrimoniu dispersat în urma unor decizii injuste şi abuzive". Fiind istoric. la „Casa Mureşenilor" s-a desfăşurat o intensă şi susţinută activitate culturală. chiar în condiţiile vitrege pentru românii din Transilvania dinaintea Unirii. 145 http://tara-barsei. înfiinţarea unui nucleu de cercetare ştiinţifică cu personal de specialitate şi posibilitatea utilizării de colaboratori externi. în 9 ianuarie 1990. de interes naţional. comemorări. statutul şi activitatea Casei Memoriale a Mureşenilor reliefează necesitatea ca această prestigioasă instituţie de cultură să-şi recâştige autonomia şi dreptul de a edita publicaţii de specialitate. A pornit o serie de iniţiative şi pentru realizarea celorlalte puncte prevăzute. cunoscută în întreaga ţară. Pentru aceasta. precum şi editarea primului număr al revistei „Ţara Bârsei". survenit în anul 1991.ro / www. vă asigurăm că va fi soluţionată după constituirea Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor. În decursul acestor douăzeci de ani. ca angajat în calitate de custode. aşa cum Mureşenii l-au avut în trecut. Şi mai departe: „Suntem pe deplin de acord cu recuperarea patrimoniului care aparţine prin donaţie Muzeului Memorial al Mureşenilor. expoziţii de înscrisuri sau artă plastică. Acesta urma să fie Dr. astfel putând valorifica marele său patrimoniu. care funcţiona ca secţie a Muzeului Judeţean Braşov. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor„ Printre prevederile actului de donaţie figura şi dorinţa familiei ca de Muzeul lor memorial să se ocupe în pem1anenţă un urmaş direct al Mureşenilor. din 1971. Răspunsul Ministerului Culturii a venit prompt.

cunoştinţe în domeniu etc.cimec. a reuşit să câştige stima Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi sprijinul acesteia în tot ceea ce a întreprins. în persoana istoricului Sanda-Maria Buta. 25. respectând „Lăsământul". încât şcoala comunistă pe care inevitabil a urmat-o. Providenţială a fost într-adevăr această alegere. A făcut această alegere pentru că prevederea din actul de donaţie. În mod curajos şi cu dorinţa nestrămutată de a ridica nivelul aşezământului la cotele cele mai înalte. a pornit la drum după 1991. pregătire de specialitate. conform vârstei. aşternute acum pe hârtie pentru ca atunci când eu. Îi mulţumesc Sandei-Maria Butaşi sper ca. şi multe altele. nu a putut-o îndepărta de această credinţă. acţiuni culturale variate. ca ultim urmaş care a fost oarecum implicat în tot ceea ce priveşte istoricul acestei Case Memoriale a Mureşenilor. editarea revistei instituţiei. comemorări. ci şi un excepţional manager. nu mai putea fi respectată. şi-a ales o colaboratoare de o înaltă calitate spirituală şi profesională care să-i urmeze la conducerea Casei Memoriale după ce el nu va mai fi. după puterile mele. Prin felul cum a înţeles să se dedice Mureşenilor. expoziţii aduse din alte oraşe şi altele organizate cu diferite ocazii din patrimoniul muzeului.2004 146 http://tara-barsei. Sanda-Maria Buta.ro / www. Lucia Bunaciu Cunoscându-şi sfârşitul apropiat.ro . se vor cunoaşte şi cele petrecute atunci când. Astfel. nu voi mai fi. Amintirile mele. ca un unnaş al familiei să fie la conducerea aşezământului. a fost educată în familie cu dragoste şi respect pentru neam şi ţară atât de temeinic. să-i fi fost de folos. Braşov. Reuşitele au fost importante: autonomie. fiica unui jurist ardelean de valoare.03. O astfel de persoană era necesară pentru „Casa Mureşenilor". leronim Buta. s-au pus bazele şi apoi s-a îndeplinit dorinţa lui Iacob Mureşianu: „CASA MUREŞENILOR".). azi directoarea acestui Muzeu Memorial. Ie-am scris tot la sugestia şi îndemnul Sandei-Maria Buta. nu mai exista nici un urmaş al Mureşenilor care să îndeplinească cerinţele postului (vârstă. concursuri de poezie care poartă numele lui Andrei Mureşanu pentru şcoli. dovedindu-se nu numai un profesionist de prima mână. deoarece nu mai exista un asemenea om. Sanda-Maria Buta. a cărei activitate cerea în continuare sacrificii şi dăruire totală.

p. cel care o priveşte vede în ea ceea ce doreşte. 4 Faptul că aceeaşi imagine este folosită pentru a înfăţişa oraşe diferite.şi policrome (indiferent de suportul pe care au fost realizate). în varianta latină. planuri. aceleaşi gravuri se pot găsi de la o pagină la alta.ca cele din hărţile lui Johannes Honterus ( 1532). I02. cit . Astfel. Şi mai ales este necesar un răspuns la două întrebări ce apar în mod firesc: „de ce o anumită imagine este conformă realităţii?" şi „de ce autorul ei s-a mulţumit să-şi imagineze ceea ce a reprezentat?". ne duce la concluzia că nici editorul şi nici publicul nu erau preocupaţi dacă legendele spun sau nu adevărul. începând din a doua jumătate a secolului al XVI-iea. Bucureşti. ' Cu titlul ei întreg. întotdeauna elastice. a lui Hartmann Schedel. lucru valabil şi pentru vederile oraşelor (Fig. 7 continuând mai ales în secolul al XVII-iea. Sebastian Mi. cetăţi. '5 Ibidem. 5 În prima jumătate a secolului al XVI-iea. Arbeirskreis fiir Siebenbiirgischc Landeskunde. de multe ori trebuie stabilite graniţele cronologice. desene. XI. în „Acta Musei Napocensis'". p. Clujul medieval în gravuri. E. l 973. Imaginea lasă frâu liber interpretării. 185.cimec. 185. Fiecare dintre xilogravurile acestei cărţi a fost însă folosită de câte 8-9 ori. Dacă la începutul secolului caracteristice erau reprezentările simbolice. În secolul al XV-iea începe tipărirea cărţilor ilustrate în diferite ţări europene. legendele care le însoţesc spunând. gravuri. Ţara Bârsei Anda-Lucia SPÂNU REPREZ~NT ĂRI GRAFICE ALE ORAŞELOR INTRE REAL ŞI IMAGINAR Ce este real şi ce este imaginar în reprezentările grafice 1 ale oraşelor? În paginile următoare încercăm o variantă de răspuns la această întrebare. în 1493 fiind publicată. op. de la un tipograf la altut2. sau Weltchronik. p. 1974. p.inster( 1544). descrierile cosmografice. 1996. Delimitarea realului de ceea ce este produs al imaginaţiei este una dintre cele mai mari probleme ale celor care se ocupă de imaginile istorice ce înfăţişează oraşe. Regiscrum lwjus operis libri cronicarum cum figuris el imaginibus ab initio mundi. Universul cărţilor. Heidelberg. altceva. reprezentând şi cele mai importante oraşe. acuarele sau alte genuri ale picturii. la Ni. tipărită de Antonius Koberger. reprezentările oraşelor au început să fie utilizate pentru a ilustra cărţile ştiinţifice. sau Wolfgang Lazius ( 1556) -. Editura Meridiane. 1976. de fiecare dată. 147 http://tara-barsei. Gombrich. 5. Pentru informaţii amănuntite vezi Siebenbiirgen auf a/ten Karten. Vedwe europene. de la un text la altul. gravuri mono. bearbeitet \'on Hans Meschcndorfer und Otto Mittelstrass. în varianta sa 3 germană. l 59. apar şi o serie de descrieri geografice şi istorice ale unor anumite zone.irnberg. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. ' Magdalena Bunta. 1982. /). Prin reprezentări grafice ale oraşelor întelegem grafica documentară (sau izvoarele istorice \'izuale) care înflltişeaza imagini totale sau par\iale ale unor oraşe.ro / www. dintre real şi imaginar. p. 2 Albert Flocon. Artă şi ilu:ie.. uneori chiar şi cele geografice. liber Chronicarum . Pentru a reuşi acest demers. completate de obicei cu schiţe. H. Bucureşti. Swdiu istoric de la origini până la sfârşitul secolului al XVl/1-lea. din Europa şi chiar Asia. fortificaţii 8 . întocmite cu scopul de a prezenta lumea cunoscută până atunci. Tot ce se aştepta de la aceste imagini era să atragă cititorului atenţia că ele înfăţişau nişte oraşe. vezi Victor H. Meridiane. care a rămas până astăzi una dintre cele mai bogat ilustrate cărţi care au existat vreodată.ro . Aceasta include desene. Adrian. 6 schematice ale oraşelor transilvane . '' Magdalena Bun ta. cu legende diferite.

dar recunoşteau în ele ceea ce ei defineau prin termenul de „oraş". 12 11 E. în Romania and Western Civili=acion. 2001. reprezentând oraşele româneşti ca un ansamblu. probabil. '" Ibidem. 14 Andrei Cornea. sunt rezultatul folosirii imaginaţiei pentru înfăţişarea unui anumit loc. De cele mai multe ori însă. nr. uneori. cunoscută deja. nu aveau să vadă niciodată locurile respective. 9 Fără a exclude posibilele excepţii. Acest lucru este valabil şi pentru vederi ale oraşelor Transilvaniei. Ilustratori străini şi realităţi româneşti în secolele . cit„ p. p. din punctul de vedere al aspectului. căreia i se adăugau un număr de trăsături distinctive. 2). 11 Anda-Lucia Spânu. de altfel. 14 Dacă majoritatea imaginilor din secolele XV-XVIII erau vederi generale. 11 Reprezentările grafice ale oraşelor noastre. alături de exagerările specifice epocii. 104. De la portulan la vederea turistică. aceste imagini erau destinate celor rămaşi acasă. arătau ca cele occidentale. de cele mai multe ori reale. 38. începând cu sfârşitul secolului al XVIII-iea sunt înfăţişate doar unele aspecte ale acestora. H. Peisajul românesc în gravuro universală din secolele Xf"l-XV/11: Î/l/re realitate şi convenţie. majoritatea autorilor acestor imagini rămânând însă. bazându-se doar pe descrieri şi pe imaginaţie atunci când înfăţişau anumite locuri. Mai mult. Ibidem. 10 Deşi legendele foarte amănunţite dau multor gravuri de atunci impresia unor adevărate cronici. laşi. sau ale altor oraşe din spaţiul lor. IX. care nu au văzut şi. să îl încadreze între nişte limite cunoscute. 1977. în „Historia Urbana". şi o serie de informaţii reale. Acesta este motivul pentru care oraşele din spaţiul actualei Românii. ele nu fac altceva decât să furnizeze date asupra unor evenimente. S-a considerat că multe dintre gravurile acelui secol (Fig. op.Yf'llI-XIX. artistul nu se deplasa „la faţa locului".ro / www. 3-4) includ. Gombrich.cimec. p. Repre=entări grafice ale oraşelor din România. nu sunt decât adaptări ale unor oraşe medievale apusene. care au imortalizat pe hârtie locurile străbătute (Fig. la cererea acestora). suficiente pentru ca oraşul astfel rezultat să poată fi acceptat (sau chiar recunoscut) de către eventualii privitori ai 13 imaginii. în cadrul stereotipurilor mentale proprii. Din secolul al XVII-iea avem mai multe documente grafice. pe lângă faptul că a dispus de date concrete. Pentru a putea desena un loc necunoscut lor (pe care îl aveau în faţa ochilor sau pe care şi-l imaginau). considerăm că reprezentările oraşelor noastre. a ţinut să le redea cât mai exact. reprezentate de artiştii acelor secole. Bucureşti. se poate presupune că. p. În secolul al XVIII-iea lucrurile nu se schimbă prea mult în privinţa reprezentărilor grafice ale oraşelor româneşti. în marea lor majoritate. au fost realizate. din secolele XV-XVIII. ca şi cele anterioare. desenatori şi gravori. Anda-Lucia Spânu Deşi în cazul României nu există documente care să ne ofere certitudini. beneficiem doar de un număr mai mare de imagini (Fig. care ar trebui să certifice autenticitatea imaginii reprezentate. Secolele XV-XVIII Caracteristici. 1997. pentru noi. 12 Modalitatea de a face acest lucru era aceea de a adapta o schemă tipică de oraş. de către călători veniţi din Occident (sau de anumiţi artişti. realităţii occidentale. Din acest motiv imaginile capitalelor Ţărilor Române. Editura Sport-Turism. necunoscuţi. care însă corespund. 83. dar care nu s-au desfăşurat neapărat pe fundalul respectiv sau care arăta în realitate diferit de modul în care a fost reprezentat. 148 http://tara-barsei. Chiar şi puţinele vederi generale realizate în acel secol dau o atenţie '' Florenţa lvaniuc. realizate în acel secol. ci că autorul lor. 5-6). 74.ro . încă din secolul al XVI-iea. România şi civili=aţia Occidemală. 1-2. călătorii străini care ne-au vizitat au fost însoţiţi de către artişti. aceşti artişti trebuiau mai întâi să îl înţeleagă. Prezenţa legendei la unele dintre aceste imagini a fost considerată o garanţie că nu poate fi vorba de un peisaj imaginar.

Aanan. încă din secolul al XVIIJ-lea. p. 1972. p. importanţa detaliilor arhitecturale fiind în acest caz evidentă. devine o marfă. la mijlocul secolului al XIX-iea accentul se punea pe alegerea acelor detalii care se pretau cel mai bine reprezentării picturale 22 . p. 18 Datorită reproducerii mecanice. în legătură cu artiştii-autori ai acestor reprezentări. de respectarea realităţii. Bucureşti. pline de viaţă.ne spune cel mai bine Marian Popa-. 19 Datorită dezvoltării tehnicii gravurii şi a posibilităţilor de multiplicare tipografică. 137. îşi vor publica impresiile apelând din plin (pe lângă text) şi la imagini. Imaginile-document. 2 " Marian Popa. cum ar fi: înfăţişarea populaţiei diferitelor clase sociale. ca în secolele anterioare. '" Istoria Europei. 6 . ci încerca să surprindă „valenţele picturale ale arhitecturii" 21 • Dacă. Editura Univers. de cele mai multe ori. pe care-l poate executa el însuşi sau un pictor angajat în acest scop'· deoarece romantismul dă „posibilitatea de a 20 porni în ilustrare de la un text dat.. iar negustorii de artă îşi extind considerabil piaţa. o dată întorşi acasă. la un preţ relativ modest. sau cel puţin artişti amatori 16 • Secolul al XIX-iea.cimec. unul deosebit de complex. Bucureşti. reprezentările grafice ale oraşelor. ce purtau f" '' Anda-Lucia Spânu. :. de a ilustra un desen printr-un text" . p. Victor H. op.. Peisajul renaşte acum şi o dată cu el şi imaginile urbane. a însumat evenimente şi fenomene politice şi economice care au modificat radical aspectele sociale şi mai ales cele ce ţin de viaţa culturală. Dan Păcuram1. p. 349. printuri). Humanitas. se mulţumeau să copieze reprezentări mai vechi 15 . Ibidem. unele înfăţişând monumente reprezentative din punct de vedere politic. Ibidem. prin stampele vândute în număr din ce în ce mai mare. a ţăranilor şi a proletarilor. 1990. sau invers. ne ajută să ne imaginăm. Artistul nu mai era interesat să reprezinte cât mai fidel şi mai detaliat scenele urbane.ro / www. nu mai este vorba de o operă de artă unică 1 natura raporturilor dintre artist şi public fiind din ce în ce mai personală. iar arta. 335-336. Imaginile redau doar părţi de oraş. artiştii înfăţişau construcţiile în cele mai mărunte amănunte (chiar dacă acestea nu corespundeau întocmai celor reale). cir . de cele mai multe ori. 136. 83-89.. Din secolul al XV-iea oraşele sunt consemnate pictorial în desene. ţinându-se cont. 149 http://tara-barsei. gravuri. atunci „când călătorul nu crede în posibilităţile cuvântului în fixarea peisajului. Acestea sunt surse foarte utile pentru istoria socială şi culturală. picturi şi imprimate (stampe. Dacă autorii imaginilor de oraşe din secolele anterioare erau majoritatea anonimi şi. /oc. el recurge la desen. Apare şi un alt element nou. Bucureşti. în diferitele etape ale istoriei. p. cit. în mai puţinele reprezentări parţiale de oraşe ale secolelor anterioare. Stampele sunt primele produse populare ale artei figurative. Majoritatea reprezentărilor grafice ale oraşelor din secolul al XIX-iea au această caracteristică. Reprezentări grafice ale oraşelor deosebită detaliilor.. 20. descriind fenomene ce puteau fi prea efemere pentru a fi păstrate în alte surse documentare. Andrei Cornea. nici în acest caz nefiind uitate amănuntele legate de arhitectura specifică a locului (Fig 7-10). coordonatori Jean Carpentier şi Fran~ois Lebrun. artiştii nu mai produc exclusiv pentru elite. În acest secol. 1997. a micilor burghezi. altele prezentându-ne locuri anonime ale oraşelor. :. 17 Acum stampa este considerată arta oamenilor modeşti. social sau cultural.ro . . c11.. călătorii epocii romantice. ce prezintă unele particularităţi interesante. să reconstituim viaţa urbană. cei din secolul al XIX-iea sunt mai toţi pictori de profesie. . op. Călcitorii/e epocii romantice. Arhitec/llra în vi=iunea picrori/or. Arta „coboară în stradă" datorită creşterii nivelului de instruire al publicului. Pentru că. Editura Albatros.

1: Wa/achia (în Liber Chronicarum.ro / www. op. " Riounach Ni Neill. înregistrând un anumit punct de vedere. Gheorghe Buluţă. 74. au pentru cei care le studiază o semnificaţie mult mai profundă. Bucureşti. ca în cazul castelelor şi bisericilor din desenele timpurii. op.. 1981. Editura Meridiane. Prints. Scara diferitelor elemente ale unei imagini este adesea incorectă: mărimea relativă a unui subiect poate fi datorată mai mult importanţei acestuia decât mărimii reale. p. în lrish Towns: A Guide to Sources. şi că anumite elemente pot fi omise sau exagerate. Drml'ings and Plratographs. Paintings.ro . Bucureşti. cit.. 23 Imaginile au fost un instrument excelent de informare şi documentare. 21. 26 Ilustraţii Fig. de către artist. cum spunea Henri Focillon. 1493). De aceea trebuie luate precauţii în evaluarea detaliilor tuturor stampelor şi desenelor. Editura Ion Creangă. Adrian. p. 25 Atunci când se utilizează astfel de imagini trebuie să se ţină însă seama de faptul că ilustraţiile sunt subiective. aspectul localităţilor apropiate sau depărtate. 26. care constituie o curiozitate pentru amatori. Ntirnberg. Pagini din istoria cărţii româneşti. după Dan Simonescu. formele de amuzament din diferite perioade. p 41 150 http://tara-barsei. cit. edited by William Noian and Anngret Simms. Anda-Lucia Spânu aceştia la biserică sau la piaţă. Licenţa artistică este. [ 1998). 1995. acest fel de reprezentări. p. "' Riounach Ni Neil!. Ele ilustrau evenimentele politice. în funcţie de impactul dorit. p. Geography Publications. Ele au secondat ştiinţa şi tehnica în cazurile atât de frecvente când desenul spune mai mult decât cuvântul. ediţia a 11-a. I'iaţaforme/or. " Henri Focillon. viaţa vie şi colorată a străzii.cimec. de asemenea. 24 Şi. 41 " Victor H. o realitate. consacrau celebritatea personajelor.

ii. ii. Catalog de Expoziţie. Mircea Petrescu. 1976. Adrian C. ii. 45. Stampe din colecţiile Dd.ro .ro / www. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. Fig. . VI. Bucureşti. Bucureşti. secolul al XVII-iea). 1935. 96. Corbu şi Dr.cimec. după Ţările române văzute de artişti străini. 2: Clavdiopolis (Georg Hoefnagel. 151 http://tara-barsei. secolul al XVI-iea).. după p. după Călători străini despre ţările române. după Călători străini . Editura Enciclopedică. Muzeul Toma Stelian. 4: Temeswar (Gaspar Bouttats. 50. VII. 3: Groswardein (Gaspar Bouttats. secolul al XVII-iea).. Fig.

Vederi - Scene Pitoreşti . 152 http://tara-barsei. planşa I I. 1848). la 11 noiembrie 1789 (Paulus Petrisch)..Tipuri şi Costume -Scene Istorice (secolele XVII.. XIX). Fig. Bucureşti. Bucureştii vechi. cit. 5: Intrarea mareşalului principe de Saxa-Coburg în Bucureşti . după Adrian C. Atelierele Cartea Românească. . 7: Nuntă la Orşova (William Henry Bartlett. XVII/. după Adrian-Silvan Ionescu. Horia Oprescu.cimec. Corbu. Editura Meridiane. Arta documentaristă în România secolului al XIX-iea. după Adrian C. Anda-Lucia Spânu Fig. Horia Oprescu. Bucureşti. op. planşa 2.ro / www. 1990. planşa 27. [ 1936]. Fig.. Corbu. Documente iconogrqfice.ro . 6: Mănăstirea Mihai-Vodă la 1794 (Luigi Mayer). Artă şi document.

după Adrian C. op. Corbu.. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. 10: Zi de târg la Bucureşti (Michel Bouquet. cit. 1926. 9: Vederea Mitropoliei din Iaşi(J. Rey. planşa 51. cit.ro / www. op. 1848) după George Oprescu. 1841 ).cimec. planşa XVIII. 8: Biserica şi hanul Sf Gheorghe-Nou din Bucureşti (Michel Bouquet. 153 http://tara-barsei. planşa XXl/2. Editura Cultura Naţională. Fig. Ţările Române văzute de artişti francezi (sec.. după Adrian-Silvan Ionescu. XVIII şi XIX). Horia Oprescu. 1845). Fig.ro .

omul tainic al inimii în trei ipostaze: omul păcătos care se depărtează de Dumnezeu şi dă prilej păcatelor şi diavolului să sălăşluiască într-însul. p.TEMĂ ICONOGRAFICĂ RARĂ ÎN PICTURA ŢĂRĂNEASCĂ PE STICLĂ Considerând că viaţa religioasă fără icoană „încetează. 3 Pe lângă icoane pe sticlă. Savu Moga etc. Ioan Pop. 154 http://tara-barsei. imposibilitatea existenţelor umane de a-l cunoaşte pe Dumnezeu în fiinţa Sa. 1994. ci şi un mod prin care Dumnezeu se arată oamenilor. Pop a mai pictat catapeteasma bisericii din Mândra la 1854 şi uşa sudică a altarului bisericii Sfânta Treime din Făgăraş. Bucureşti. 25. Registrul inferior este împărţit în trei subregistre. 1975. Trecerea de la registrul superior la cel inferior este realizată de Pop printr-un text care explică tema iconografică: „Această icoană este oglinda omului celui din lăuntru". ţăranii din satele Ţării Făgăraşului (şi nu numai) şi-au împodobit interioarele cu icoane pe sticlă viu colorate. Văzând în icoană nu numai o imagine religioasă menită să trezească emoţii. omul care realizează care este condiţia sa (căzută în păcat) şi prin căinţă acceptă pocăinţa (metanoia) şi omul împăcat cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. Acestea. mâna. Meşteşugul picturii pe sticlă.Împărăţia lui Dumnezeu şi registrul inferior . stare la care ajunge prin asceză. precum atotştiinţa. În aceste subregistre este înfăţişat omul lăuntric. Mesajele scrise în dreptul acestor simboluri au rolul de a întări exprimarea plastică a temei iconografice: „Ochiul vede". Ed. D. a căror succesiune trebuie urmărită de la dreapta la stânga. Meridiane.ochiul. în care sunt integrate 1 L. Ioan Pop zugrăveşte trei elemente antropomorfe . inima este considerată centrul cel mai adânc al omului.Oglinda omului celui din lăuntru. la mijlocul secolului al XIX-iea. p. Uspensky. Dumnezeu cunoaşte toate faptele noastre. Ed. ce înfăţişează lumea spirituală . „Urechea aude" şi „Mâna scrie fărădelegi le lor". Substratul acestor texte are legătură cu judecata eshatologică. 69. J. a cunoscut în 2 zona Făgăraş o dezvoltare deosebită.ro / www. Pictura ţărănească pe sticlă. apărut în Transilvania în secolul al XVIII-lea . chiar şi cele mai ascunse gânduri ale fiinţei umane. 28. pierde din substanţă şi este ameninţată în înseşi adevărurile sale fundamentale" . Icoana este structurată pe două registre: registrul superior . atotprezenţa şi atotputernicia.cimec.omul şi păcatele sale. urechea. Dancu. în plenitudinea Sa.ro .un spaţiu destinat prin excelenţă sacrului -. Ţara Bârsei Elena BĂJENARU OGLINDA CELUI DIN LĂUNTRU . p. cu valoare artistică deosebită. în tradiţia biblică şi în spiritualitatea creştină. creştinii ortodocşi i-au acordat acesteia 1 importanţa cuvenită. Ibidem. cu valoare de simbol. Anastasia. Dancu. În colecţia de icoane pe sticlă a muzeului nostru se păstrează o piesă pictată la 1863 de Ioan Pop cu un subiect iconografic rar . venită din nordul Transilvaniei şi stabilită în Galaţi la începutul secolului al XIX-lea. În registrul superior. iar norul care desparte lumina de fondul icoanei sugerează misterul şi taina dumnezeirii. prin creaţiile unor iconari care vor avea un renume în epocă: Nicolae Caţavei. Teologia icoanei. Bucureşti. Omul lăuntric este reprezentat sub fonna unei inimi deoarece. Razele de lumină care izvorăsc din Ochiul lui Dumnezeu simbolizează lumina cunoştinţei divine. Ioan Pop a pictat la Făgăraş. Se pare că se trage din familia Popp-Moldovan. sugerează trinitatea dumnezeirii şi amintesc de atribute ale divinităţii.

despre existenţa celor opt gânduri de răutăţi care izvorăsc din inimă şi îl duc pe om la păcat. însuşire pe care o împrumută de la animalele sălbatice îndată după cădere.R . Răul nu are substrat ontologic. G. îl fac pe om să cadă din raţionalitate în instinctivitate. Păcatele din lăuntrul omului sunt considerate capitale. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al 8. Evagrie Ponticul (+399) preia această idee şi alcătuieşte lista celor opt duhuri ale răutăţii. Demonii.cimec. nemaifiind percepută de către ochiul inimii. fiinţe spirituale. pe 7 când partea iraţională. irascibilă şi concupiscentă (poftitoare). Potrivit dogmei creştine. Această încălcare poate veni din afara sau din lăuntrul omului. acordând o atenţie deosebită ordinii şi clasificării. Ed. temă iconografică toate facultăţile sufletului omenesc. prin gând. cuvânt sau faptă a voiei lui Dumnezeu. ca o excludere sau mai binezis ca o autoexcludere" 5. 4 În interiorul inimii sunt reprezentate cele şapte păcate capitale şi diavolul. Aldo. 1995. Deisis. p. adică de la gândurile. El vorbeşte despre existenţa a trei puteri ale sufletului: raţională. Bucureşti.. Ed. Inima este astfel înţeleasă ca un spaţiu al confruntării dintre lumină şi întuneric. Sufletul raţional lucrează potrivit firii atunci când partea sa poftitoare doreşte virtutea. tot aşa şi sufletul se foloseşte de simţurile duhovniceşti ale minţii pentru a vedea şi cunoaşte raţiunile dumnezeieşti necreate care stau la baza existenţei tuturor făpturilor. adică irascibilitatea şi concupiscenţa. în lucrarea Trupul morţii şi al slavei. Atunci când omul păcătuieşte.ro . Bunge. Bucureşti. Ochiul reprezentat în partea superioară a inimii simbolizează ochiul minţii. ''7 T1111othy Ware. Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. p.. iar în partea ei superioară ochiul şi steaua. Sibiu. 17. Origene (+252) vorbeşte. a cărui putere de înţelegere este întunecată de vălul patimilor (steaua este pictată în negru).dacă acesta le acceptă .0. 375. p. pentru prima dată. 128.ro / www. Aşa cum trupul nostru se foloseşte de simţuri pentru a percepe în mod sensibil realităţile înconjurătoare. Omul tainic al inimii. p. . ' lnvăţălllră de credinţă creştină ortodoxă. Steaua pictată în vecinătatea ochiului este lumina necreată a harului Duhului Sfânt. 1952. creatorul său. 155 http://tara-barsei. un Ioc al întâlnirii omului cu Dumnezeu şi de aceea nu încetează să aspire către transcendent. pe care omul îl primeşte la botez. în mintea omului. Omul înlocuieşte astfel „haina de lumină" a ' Referitor la acest subiect a se vedea studiul lui Oli1·er Clement. 1996. iar partea raţională se avântă spre contemplarea tăpturilor. care au rolul de a-l apropia pe om de Dumnezeu. partea irascibilă luptă pentru dobândirea ei. a pornirilor care îl conduc pe om spre o atitudine păcătoasă. Christiana. 1996. 31-43 ~i P Evdokimov Ortodoxia. păcatul este definit ca o „călcare cu deplină ştiinţă şi voie liberă. impulsuri şi senzaţii care . au puterea de a induce. Oglinda celui din lăuntru . Partea raţională a sufletului este specifică numai persoanelor umane. este o caracteristică pe care omul o are în comun cu celelalte vieţuitoare. 1'v!ânia şi terapia ei după avva Evagrie Pomicul.denaturează adevărata cunoaştere. sugestiile şi impulsurile care 6 se înfiripă în mintea noastră. 72-74. 1998. Inima este un centru al comuniunii interpersonale. al înţelepciunii şi al raţiunii umane. ca un exil.Î[n]chipuirea din lăuntru a omului care slujeşte păcatului şi lasă vieţii diavolului într-însul".deoarece izvorăsc din firea omenească slăbită de păcatul strămoşesc" • Păcatul porneşte din inima omului. ca sustragere de la realizarea virtuţii. Ed. Întreaga istorie a Bisericii creştine înregistrează o continuă meditaţie creştină asupra păcatului. Textul explică: . iar păcatul. Acţionând cu precădere asupra părţii iraţionale a sufletului. el este perceput ca lipsă a binelui. lsroria Bisericii Ortodoxe. lumina harului îşi pierde din strălucirea originară. păcat şi virtute. p.

Înşişi demonii sunt 8 percepuţi. Ea este păcatul prin care cad în special cei desăvârşiţi. invidia.remarcabilă operă a Evului Mediu . apă. simbol al instinctivităţii animalice. iar până în 1932 a cunoscut 17 ediţii 156 http://tara-barsei. 10 Nu numai lumea ecleziastică a fost preocupată de păcat. ea prezentându-se astfel: scumpetea mândria (avariţia) irascibilitatea zavistia desfrânarea (invidia) concupiscenţa lăcomia lenea Mândria a fost aşezată în partea dreaptă.care este în întregime fondată pe păcat. Bunge. care se opun virtuţilor şi celor şapte daruri ale Duhului Sfânt. ' Panayotis Ne li as. Ordinea în care păcatele au fost aşezate în inima omului nu este întâmplătoare.ro . Ed. p. lăcomia şi desfrâul. iraţională şi concupiscentă (poftitoare). p. prin prisma acestui fapt. sunt tot în număr de şapte. pe acelaşi nivel cu mândria. Pâcatttl şi frica. a căror mânie nestăpânită tulbură armonia fiinţei umane. Sibiu. deoarece ea este privită ca început al păcatului. iar trei e cifra sufletului. ''1 Jean Delumeau. Papa Grigore defineşte păcatele ca fiind „capitale" pentru că fiecare din aceste şapte păcate este rădăcina şi capul de serie al altora. Cele şapte păcate sunt. studiu introductiv la cartea lui G. avariţia. tristeţea (în care este inclusă şi lenea spirituală).0·m). deoarece şi viciile. patru este cifra trupului în componenţa căruia intră cele patru elemente primordiale ale universului: pământ. dar şi al primilor oameni. următoarele: slava deşartă. preacurvia. 11 Mârturisirea de credinţă ortodoxă a fost tradusă pentru prima oară în româneşte de Radu Greceam1 în 1691. Papa Grigore cel Mare (+404) este autorul celebrei liste a celor şapte păcate capitale. scopul combaterii lor fiind mai degrabă unul social decât cel spiritual. mânia. JJ. De aceea. !111rod11cere la o câlâwrie pe marginea mfem11/111 singurâtâţii noastre. Ed. simbolizând cele trei puteri ale acestuia: raţională. al desăvârşirii. slava deşartă şi trufia. ci şi lumea laică. acedia (lenea. avariţia. sus. Avariţia este a doua în registrul celor şapte păcate. mânia. Numărul şapte este şi simbol al plenitudinii. lcă JL. Acolo. Însuşi Mântuitorul a fost ispitit spre acest păcat de diavol la începutul lucrării Sale în lume.cimec. în vederea rugăciunii şi a contemplaţiei. Sibiu. plictisul). În reprezentarea păcatelor capitale. cu a sa Divina Comedia . Gândurile pe care aceştia încearcă să ni le insufle sunt lăcomia. aer. li. înlănţuind puterea raţională a sufletului. Cttlpabilitalea în occidenl (secolele X!ff-.ro / www. Amintim aici numai pe Dante. Elena Băjenaru harului dumnezeiesc cu „hainele de piele". foc. Deisis. " Ioan l. de dobândire a liniştii interioare. 9 Diferenţa majoră pe care Grigore cel Mare o introduce constă în faptul că gândurile sunt înlocuite cu viciile. Prin intermediul Sfântului Ioan Cassian învăţătura despre cele opt gânduri ale răutăţii a fost transpusă şi în mediul religios occidental. pricină a căderii îngerilor răi. Akedia. 229. 5-9. 1998. 011111/ ·-animal înd11nme=ei1. după Papa Grigore cel Mare. fiind socotită o rădăcină a tuturor relelor. asemenea unor animale. literatura medievală. 88 si urm. 1999. Deisis. voi. Numărul păcatelor nu este întâmplător. tristeţea. iconarul Ioan Pop a folosit lista elaborată de Mitropolitul Petru Movilă(+ 1646) în „Mărturisirea Ortodoxă" 11 . Plictisea/a şi lerapia ei după avva Evagrie Pomicttl. cifra şapte fiind un simbol al omului.

În partea stângă sunt aşezate mânia şi invidia.cimec. care îşi au originea în partea irascibilă a sufletului. care. curvia. Darurile sale sunt ca roua şi picăturile de ploaie care sunt absorbite de pământul însetat. are rolul de a sădi în inima omului gândurile bune. În secolul al XII-iea. este pictat diavolul. care. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său" (I Cor. Enciclopedică. mai degrabă balaurul. trupul său este creat pentru a fi templul Duhului Stănt. scumpetea . deoarece ea afectează întreaga fiinţă umană. cu circulaţie în mediul românesc. pe cei începători în viaţa duhovnicească. 283-284. într-un loc care nici pe departe nu i se cuvine.porcul. precum „Fiziologul" sau „Floarea darurilor". episcop de Chartres. Elementele pictate în exteriorul spaţiului destinat inimii sunt prezentate în antiteză cu cele legate de păcat. fiind păcate care ţin de partea poftitoare a sufletului. cât şi a celor sufleteşti. fiecare păcat are un corespondent în lumea animală: mândria - păunul. p. gravitând spre centrul ei. 157 http://tara-barsei. înţeleasă ca trup şi suflet: „Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care îl va săvârşi omul este în afară de trup. adică de sufletul doritor de Dumnezeu. deoarece ea produce slăbirea tuturor puterilor omului (atât a celor trupeşti. 18). 6. îngâmfarea de a fi contribuit la căderea şi rătăcirea unui nou suflet. deosebit de sugestivă. Mânia şi invidia sunt socotite păcate ale bătrâneţii sau sufleteşti. 236 şi urm. 12 Nicolae Cartojan.ro . constând în a asocia animalele păcatelor.. respectiv. concupiscenţa şi irascibilitatea). ca păcate ale tinereţii sau păcate trupeşti. a fost răspândit în Apus începând cu secolul al XIV-iea. Sfântul Grigore din Nyssa (+ 354) le 1 considera sângele ce curge din rănile sufletului. Omul este o fiinţă vizitată. Porumbelul reprezintă Duhul Sfânt. în unele clasificări. Lenea este la baza inimii. deoarece determină căderea celor care deja au dobândit o anumită experienţă duhovnicească. sunt tratate pe larg obiceiuri ale animalelor care sunt folosite ca simboluri ale păcatelor. lenea - broasca. " Ibidem. p. Desfrânarea este pictată prima. în special.leul. zavistia. Bucureşti. Prezenţa sa trădează bucuria mârşavă. cil. 1974. trufia. mândria. are coada veninoasă şi scuipă foc). depăşind chiar şi limitele grotescului. 12 Acest sistem iconografic. pe jumătate animal. mânia. Pierre de Celle.ro / www. Oglinda celui din lăuntru . Delumeau. ca trimis al lui Dumnezeu. " J. trădează sentimentele de dispreţ pe care acestea le manifestă faţă de fiinţa umană (de exemplu. în special în mediul rural religios. lăcomia. În însuşi adâncul inimii. considera că lacrimile sunt pâinea sufletului aflat în pocăinţă. Biserica vede în lacrimi una din manifestările „pozitive şi dătătoare de viaţă" ~ ale pocăinţei. Aici apare Îngerul bun. Animalele care simbolizează păcatele ce parazitează fiinţa umană sunt reprezentate în spaţiul din interiorul inimii.şarpele. 13 Trebuie remarcată atenţia deosebită pe care autorul o acordă detaliilor. nu poate fi perceput de omul păcătos. temă iconografică Desfrânarea şi lăcomia sunt reprezentate în partea dreaptă a inimii. acest lucru fiind sugerat de lacrimile de culoare roşie. Exprimarea plastică. op. În cărţile populare. de dansul pe care pare să-l interpreteze. Ed.cârtiţa. Omul nu-şi deschide sufletul pentru a primi în inima sa binecuvântarea dumnezeirii. învăluit de nor. Cărţile populare în literatura româneascâ. şarpele. „ele sting focul pasiunilor. afectând. Raţiunea acestei aşezări a ultimelor patru păcate amintite poate consta şi în faptul că desfrânarea şi lăcomia apar. Această atitudine este sugerată de ţopăiala. În icoana pictată de Pop. constituind un instrument important al pedagogiei morale.ţapul.

cimec. înmoaie inima. Îngerul bun care insuflă. Păcatele sunt înlăturate din inima omului prin aducerea-aminte a patimilor şi a morţii lui Hristos. când omul. şterg păcatele. Învierea lui Hristos nu este altceva decât arvuna învierii noastre. dar şi al schimbării. palma. Ea ne aduce aminte de scara lui Iacov. iar omul nu o poate dobândi decât prin participarea la sfinţenia divină. Ea aminteşte de sabia de foc pe care o purta Îngerul care păzea intrarea în Eden. Începutul pocăinţei îl reprezintă conştientizarea greşelii. iar în cea dreaptă luna. Sabia este un simbol al judecăţii. catalizând puterile sufletului până atunci amorţite de păcat (culoarea albă a lacrimilor-simbol al curăţirii. Luna este simbolul morţii. în care era propovăduită legea mozaică a Vechiului Testament. care sunt trezite din amorţeala păcatului de către harul lui Dumnezeu.. în mintea omului. animalele şi diavolul părăsesc inima omului. Pictarea acestor elemente în afara inimii are rolul de a scoate în evidenţă libertatea omului. Acceptarea lui Hristos în fiinţa noastră.ro . presupune acceptarea patimilor şi a morţii Sale. Scara din partea stângă reprezintă asceza omului care tinde către Dumnezeu. Sugestiv. al dreptăţii lui Dumnezeu. liberul arbitru. ca o „schimbare a minţii". adică o schimbare a modului şi a atitudinii noastre de a percepe lucrurile şi persoanele din jurul nostru. Scopul ascezei este dumnezeirea. al purificării). Cocoşul reprezintă trezvia. în icoana celor şapte păcate le corespund elemente ce amintesc de patimile lui Hristos: cămaşa. lipsa oricărei constrângeri din partea lui Dumnezeu. îşi uneşte mintea cu inima. lanţurile. care simbolizează ridicarea firii umane la Dumnezeu. atrag îndurarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu". În cel de-al doilea subregistru este reprezentată . 158 http://tara-barsei. Acest subregistru poate fi socotit o icoană a Cincizecimii Duhului Sfânt în inima omului.Î[n]chipuirea cea din lăuntru a ascezii omului care prin a[ .Î[n]chipuirea cea din lăuntru a păcătosului care se căieşte şi începe a se depărta de păcate". iar acest lucm se întâmplă când este dobândită smerenia. după chipul Căruia am fost creaţi. care este sintetizată şi cuprinsă în cele IO porunci. moartea în perspectiva Învierii. Omul răspunde chemării tainice a lui Dumnezeu şi îşi deschide inima sa. ea reprezintă moartea omului vechi şi schimbarea firii umane care. se înnoieşte. prin pocăinţă. o revigorare a puterilor sale de cunoaştere. implicit. În cel de-al treilea subregistru este pictată . prin acceptarea lui Dumnezeu în inima sa. poartă în mâna stângă o sabie. starea de veghe pe care trebuie să o dobândească cel care practică asceza. în inima noastră. adică dobândirea sfinţeniei şi a asemănării noastre cu Dumnezeu. lacrimile Duhului Sfânt invadează inima omului. Pocăinţa este văzută ca o „metanoia". De aceea. Sfinţenia este o calitate prin excelenţă a lui Dumnezeu. încât ochiul raţiunii şi al conştiinţei să vadă răul care există înlăuntrul său.. coborât în adâncurile fiinţei sale. Asemeni limbilor de foc care s-au pogorât peste apostoli la Cincizecime.ro / www.. Stâlpul din partea dreaptă poate fi considerat un simbol al Templului din Ierusalim. roua. Pop a pictat sugestiv acest lucru. Dar omul suferă patimile şi. după ce primii oameni au fost alungaţi din paradis. ]s ascultare de Dumnezeu sau împăcat în inimi ca altă numire fără numai pre Iisus cel Răstignit". Ea reprezintă o înnoire a omului. gândurile bune. Elena Băjenaru sufocă viciile. precum şi îndemnul de a ne cerceta gândurile noastre pentru a nu da nici un prilej păcatului să sălăşluiască în inima noastră. Mesajul Îngerului de pe rotulus-ul ce-l poartă în mână este: „Cel ce va răbda până la capăt se va mântui".. care primeşte suflarea de viaţă a Duhului Sfânt. însoţesc vorbele bune.

Se ştie că. pentru a înfrumuseţa aleea publică a acestui oraş. Textul scrisorii este unnătorul: Messieurs2 Pour embellir I 'alee publique de celte viile. pentru ca publicul să se poată refugia aici pe timp de ploaie sau de căldură extremă: vă rog deci domnilor să binevoiţi a accepta această sumă din mâinile domnului Czervonvodali. dane I 'ambre pendant man sejur ici plusieurs Jais m 'a rejouis. Colecţia de acte cumulate. şi pentru a da locuitorilor acestui oraş o dovadă a măsurii stimei mele. Mai observăm menţionarea unei fântâni şi a publicului care frecventează această alee.„ 159 http://tara-barsei. pentru ridicarea cu această sumă a două pavilioane sau chioşcuri în stil oriental de o parte şi de alta a fântânii.cimec. În primul rând. Conseiller & Chevalier de I 'Ordre du S. Manuk bey m. 2 „Domnilor. pentru că donaţia sa a contribuit la preocupările pe care le aveau braşovenii pentru înfrumuseţarea oraşului la începutul secolului al XIX-iea. şi de a fi siguri că nu voi înceta niciodată să fiu. 15 august [I ]815. pentru că documentul reflectă întâlnirea a două tipuri de mentalitate: cea orientală şi cea occidentală. que jene cesseraijamais avec tout I 'estime Votre Serviteur tres obeissant Manuk bey m.N. singura fântână din Braşov amplasată pe un loc de plimbare era fântâna arteziană de pe Promenada de D. din mai multe motive. Este vorba de o ofertă în bani. OOO. qu 'an erige avec celte some azcc dezcc cotcs de la fontaine deux pavillons ou kiosk dans le style orientale.ro . la acea dată. În al doilea rând. p„ Consilier şi Cavaler al Ordinului Sfântului Vladimir. mapa 92/nr.172a. Documentul. Braşov. Vladimir Cronstadt de le /Seme d'Aout 815 Dupăcum rezultă din acest înscris. cu filigranul „Cronstadt 1815". avem de a face cu o alee publică. cu toata stima. 2409 213/81 S fila 49. El este însoţit de o traducere în limba germană. je vous prie dane Messieurs de vouloir accepter celte some des ma ins de Monsieur le Juge de la Compagnie greque Czervonvodali et d 'etre assurer. servitorul dumneavoastră prea supus. în vânzare. Braşov. pe care Manuc bey o 1 face „Magistratului oraşului Liber şi Regal Cronstadt".florins en pap ier. Nu în ultimul rând. en vendrant. ofer IOOO de florini în hârtie. combienje Ies estime j 'offre 1. et pour doner aux habitants de celte viile une marque. Fond Primăria oraşului Braşov. este datat 15 august 1815 şi este scris în limba franceză. Ţara Bârsei Anca-Maria ZAMFIR O DONAŢIE A LUI MANUC BEY PENTRU LOISIRUL BRAŞOVEAN Documentul pe care îl aducem în discuţie a fost descoperit de noi în cursul unor cercetări la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Braşov.A. pe hârtie verge. a cărei umbră m-a bucurat de mai multe ori în timpul sejurului meu aici. care atestă prezenţa beiului Manuc la Braşov şi existenţa relaţiilor sale cu negustorii braşoveni. afin que le public dans le tems de pluye ou d 'une extreme chaleur s y puisse refug ier. p.J. jude al Companiei greceşti. pentru că este un document inedit. olograf. a cărei umbră binefăcătoare ne îndreptăţeşte să considerăm că pe ea fuseseră plantaţi pomi. Considerăm că nu este lipsit de interes să prezentăm această scrisoare.ro / www.

zona din exteriorul zidurilor. Aceasta a fost amenajată de-a lungul zidului de nord-est al Cetăţii Braşovului. astfel că suma care fusese dăruită de Manuc nu a fost suficientă. chioşcul a fost mutat lângă fântâna arteziană. Buchdruckerei von Adolf Albrecht. a solicitat amplasarea a două santinele permanente. săraci şi bogaţi. înspre glacis.4„ . Rezultă de aici că Manuc se referă la această alee publică în oferta sa. încât. a devenit loc de plimbare pentru locuitorii oraşului. astfel că. 160 http://tara-barsei. 26-27. Această nouă alee. fiind aşezat pe 1 · Eduard Gusbeth. Propunerea pentru amenajarea aici a Promenadei datează din anul 1804 şi a venit din partea lui Jakob Resnovan.• Pe alee. în anul 1806. În anul 1838. În anul 1815.cimec. toţi se plimbau pe acolo unii pe lângă alţii în cea mai frumoasă înţelegere . a primit un aspect interior şi exterior nou. lângă Poarta Mănăstirii (Klosterthor). Apariţia aleilor publice ca locuri de plimbare în cadrul urbanismului european a fost stimulată. saşi şi români. în anul 1816. ' Ibidem. De-a lungul aleii. cu stâlpi de stejar. amenajată în anul 1812. Din calculul prezentat de Wenzel. care a oferit pentru aceasta şi primii tei. Das Sanitătswessen in Kronstadt im Jahre 1890. mărginită înspre glacis cu un gard de scânduri. maghiari şi evrei „„ localnici şi străini.cu bazin rotund de piatră. care nu erau apărate de forme de reliefadecvate. existenţa unui şanţ cu apă şi a unui val de pământ. p. inspectorul silvic Wenzel a venit cu propunerea lărgirii ei prin plantarea unui al treilea rând de pomi. Promenada avea în 3 mijloc o fântână arteziană . s-a dovedit curând prea îngustă. pentru prevenirea stricăciunilor în interiorul acestei amenajări. aflată la capătul de nord al Străzii Porţii (astăzi Strada Republicii) şi Poarta Străzii Mănăstirii. de o nouă modalitate de petrecere a timpului în lumea burgheză de la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi începutul secolului al XIX-iea. favorizat de creşterea timpului liber. pentru lucrările de pământ fiind folosiţi deţinuţi. când Manuc se bucura de binefacerile ei. lângă Holzgraben. prin amenajarea mai multor promenade în afara zidurilor oraşului. în anul 1818. aproximativ pe traseul actualului Bulevard al Eroilor. Deoarece latura de nord-est a Cetăţii era însorită pe durata întregii zile. Aici domnea o forfotă internaţională: civili şi militari.) de-a lungul zidului oraşului. care se va accentua pe parcursul celui din urmă: ritualul plimbării. din banii donaţi de Manuc s-a ridicat.ro . dintre care ne interesează acum Promenada de Jos. o dată cu înălţarea cafenelei promenadei. aflată la capătul de nord al Străzii Mănăstirii (astăzi Strada Mureşenilor). La început. numită adesea numai „Aleea" sau „Marea Promenadă". p. de dorinţa de a participa la parada vestimentară şi de plăcerea de a privi şi de a fi privit. Totodată.ro / www. de sus şi de jos. „ Încă de la înfiinţare. au fost amplasate bănci simple de lemn. Loisirul braşovean va plăti şi el acest tribut. un chioşc rotund din lemn. conducerea oraşului a avut atât de puţină încredere în comportarea populaţiei. diferenţa de bani fiind acoperită prin colectă voluntară şi din „Fondul Promenadei". între Poarta Străzii Porţii. a reieşit că acest chioşc a costat 2496 florini şi 36 creiţari. de-a lungul şi în exteriorul zidurilor de pe laturile de sud-vest şi de nord-est. Kronstadt. care era alimentată cu apă din pârâiaşul Promenadei de Sus (de sub Tâmpa). promenada a fost locul cel mai iubit şi mai căutat de plimbare al braşovenilor. 26. Sistemul defensiv al vechii cetăţi a Braşovului implica odinioară. care se afla în exteriorul zidurilor de pe latura nordică a Cetăţii Braşovului. foarte probabil pe valul de pământ. de data aceasta acacii. la propunerea lui Wenzel -. 1891. În anul 1805 s-au plantat primele două rânduri de tei (299 buc. pe lângă motivaţii de ordin estetic. Anca-Maria Zamfir Jos.

Ea va implica o modelare artificială a naturii prin trasarea de alei. Acestea închideau în incintele lor toate speciile de animale . Humanitas. spre sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în secolul următor. de dulciuri şi de răcoritoare. Sfârşitul Evului Mediu va promova ideea grădinii izolate a iubirii. al etalării de sine. Jean Delumeau. canale şi fântâni arteziene. tradiţia «paradisurilor persane». Peter Bartesch. Originea parcului şi a promenadei din urbanismul european se află într-un concept venit din Orient. p. dând naştere grădinii închise („hortus conclusus") ca imagine a paradisului terestru. concretizându-se.ro . încărcată de flori şi pomi. „crângul tinereţii". Pe de altă parte. care va deveni o temă clasică a iconografiei şi a literaturii. 161 http://tara-barsei. în virtutea visului suprem al locuitori/or deşertului. În anul 1859. în acelaşi timp. declanşând. 75. care implică spaţiul verde remodelat de arhitect şi exploatarea efectelor acvatice prin cascade. grădina devine astfel un spaţiu teatral şi cadrul unor fastuoase ceremonii. care au implicat mari eforturi financiare. O istorie a Paradisului.. au imaginat tărâmul de dincolo ca pe o livadă . a raportat că acesta a fost demolat. care implic. 1997. De altfel. Ed. în anul 1838. bănci. s-a luat decizia de a fi lichidat.. după mutarea sa. Cu toate căi s-a acordat toată grija. probabil deoarece primul chioşc a necesitat de-a lungul existenţei sale cheltuieli destul de mari. la 18 martie 1878. având în mijloc o fântână care. 5 Grădinile şi palatele Islamului au recuperat. chioşcuri de muzică. deoarece paradisul a fost imaginat mai întâi în ţările unde apa era o raritate şi peisajul aproape deşertic. promovând ideea de grădină a desfătărilor („hortus deliciarum"). cuprinzând fântâni şi pomi încărcaţi defructe şi unde se aude muzica instrumente/or şi cântecul melodios al fetelor pe care le adăposteşte. simboliza puritatea credinţei. O dona\ie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean şaisprezece stâlpi. Asociată în continuare paradisului terestru. plantarea de flori şi pomi. acest chioşc a putrezit în final şi. care a fost vopsit cu vopsea de ulei. p. traducere Horaţiu Pepine. 112.ro / www. şi anume: grădina ca imagine a paradisului terestru. se pare că nici nu s-a simţit nevoia unui al doilea chioşc de refugiu. "6 Prin intermediul musulmanilor şi al cruciaţilor. în tradiţia Coranului. prin intermediul civilizaţiei greco-latine. Ibidem. Renaşterea va asocia grădina cu delectarea.ă existenţa vegetaţiei şi a fântânii.. Bucureşti. ample lucrări de remodelare urbană. grădina 7 deschisă va cuceri urbanismul european al secolelor următoare.cimec. chioşcului i s-a făcut un acoperiş cu şindrilă. inovând în acelaşi timp şi aspectul acesteia prin crearea de grădini deschise. amplasarea de fântâni arteziene. i s-a schimbat şi destinaţia. la 17 mai 1876. iar comunitatea braşoveană a continuat pe tot parcursul secolului al XIX-iea amenajarea promenadei.. gustul pentru grădini s-a răspândit în Europa medievală. S-a dovedit că nici primul nu era neapărat necesar în acest scop deoarece. musulmanii. 10 Tbidem. Al doilea dintre chioşcurile de refugiu pe care le dorise Manuc nu a fost făcut niciodată. grupaţi câte patru la fiecare colţ. Grădina desfătărilor. prin apa sa curată. el devenind pavilion de muzică menit să adăpostească orchestra oraşului. în parcuri publice şi promenade destinate ceremoniei şi deliciului plimbării. inginerul oraşului. „ Orientul apropiat a fost acela care a aşezat primul grădina în centrul însuşi al visărilor paradisiace şi abia apoi occidentul.

grădina implică o orientare spre interior. Chioşcul nu este perceput ca loc de refugiu şi încântări interioare. care a adaptat influenţele orientale la propria mentalitate. Promenada este un loc public în care lumea vine nu să se ascundă. chioşcul este un element esenţial. Anca-Maria Zamfir Promenada braşoveană va fi amenajată după un tipar occidental. poezie. chioşcurile destinate refugiului pe care Manuc le doreşte cu foarte bune intenţii - elemente specifice mentalităţii orientale . în care loisirul constă mai mult decât în plăcerea plimbării în contactul cu ceilalţi. etalării propriei persoane. el este o sursă a deliciilor exterioare.ro / www. mai practică. centrul Paradisului. Promenada. indispensabil loc de refugiu pentru reverie. 162 http://tara-barsei. Ea îl va folosi nu pentru desfătarea reveriei.ro . În lumea orientală. Grădina occidentală. ci să se arate. îi dă o utilitate concretă. Din acest motiv se şi schimbă destinaţia chioşcului. este un cadru frumos. care va cânta aici duminica. iubire. revendicată din ce în ce mai mult de urbanismul european al secolelor al XVIII-iea şi al XIX-iea ca serviciu public destinat folosinţei întregii comunităţi. În ea. În acest context. este însuşi nucleul ei.nu îşi găsesc utilitatea în mentalitatea occidentală a braşovenilor. mişcării. ci pentru aceea de a fi admiraţi. Mentalitatea germană. dar şi simbolică. Ea este închisă între zidurile locuinţei şi este destinată deliciului în intimitate. concretizat în dorinţa de a vedea şi de a fi văzut. destinat trecerii. Fântâna. variantă a acesteia. mai puţin aplecată spre contemplare. construcţie utilitară. în sunetul muzicii orchestrei oraşului. Loisirul contemplativ al Orientului este înlocuit în Occident de loisirul activ.cimec. implică orientarea spre exterior.

fapt care a constituit una din dovezile de întărire economică atinsă de aşezările săcelene în acea etapă. decorat cu protile şi motive florale. În interior. în „Magazin Istoric·'. 4 din anul 1940. Biserica veche a fost atestată documentar într-o cerere din 1793 a preotului Constantin Star. am descoperit corespondenţa între părintele Protopop Virgil Pop al parohiei greco-catolice Hunedoara şi părintele paroh Danii I Purcăroi de la Oficiul Parohial Ortodox din Turcheş referitoare la restaurarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului". 77. p. păstrează o suită de medalioane frumos pictate şi cele patru icoane împărăteşti. Turcheşul şi Baciu ocupau primele locuri între cele 24 de localităţi transilvănene înscrise în registru ca participante la comerţul braşovean din acel an. 3 Lăcaşul de cult a fost pictat în interior şi exterior în a doua jumătate a secolului al XVIII-iea.ro / www. turn de intrare şi clădirea vechii şcoli româneşti. dominat de zvelte turnuri ale bisericilor româneşti situate în cartierele Cematu. Filiala Deva. În 1542. Pridvorul este acoperit cu calote plate pe pandantivi. 75-93. 1 În Turcheş. în locul bisericii de lemn din 1650. continuată până la absida altarului. păstrarea ortodoxiei lărgind cadrul luptei naţionale şi întărind unul din firele care uneau poporul român din cele trei ţări. ample compoziţii cu multe personaje de o deosebită expresivitate. Săcelenii au menţionat în permanenţă legăturile cu românii de peste munţi. Bisericile româneşti din Săcele. format din biserică. hirotonit în 1755 în Ţara Românească. a înlocuit. unită cu cea a locuitorilor din Săcele şi alte sate din Ţara Bârsei. facem o scurtă prezentare a bisericii din Turcheş. 1969. Traveea încadrată de absidele laterale este subliniată prin două perechi de arce-dublouri. Iconostasul. în Fondul Parohiei Greco-Catolice Hunedoara. deasupra flancat de două timpane uşor decroşate. după Şchei. lll. iar în centru se ridică o turlă. un plan treflat. Turtheş şi Satulung. biserica de lemn. dată înscrisă pe frumosul pristol sculptat în piatră. Ibidem. Se presupune că pictura murală aparţine aceluiaşi ' Ioana Cristache-Panait. în dosarul nr. Lupta braşovenilor. legături care s-au reflectat cu pregnanţă în cultura lor materială şi spirituală. zid de împrejmuire. Într-un piesaj pitoresc subcarpatin se situează oraşul Săcele.cimec. p. 75-76. Complexul de construcţii din Turcheş. în care declară că slujeşte la biserica din Turcheş de 50 de ani. a făcut din această zonă singurul ţinut în care unirea cu Roma nu a putut pătrunde. 1 Ibidem. în 1783. având pe faţada de vest un pridvor cu arcade cu turn-clopotniţă. ansamblul rural se remarcă prin scene de proporţii mari. sculptat în lemn şi ulterior aurit. vechea biserică din lemn de la 1650 a fost înlocuită în 1783 cu o construcţie din zidărie de cărămidă. Ţara Bârsei Doina IONESCU DESPRE REST AURAREA BISERICII-MONUMENT ISTORIC „ADORMIREA MAICII DOMNULUI" DIN TURCHEŞ (JUD. p. în stil baroc. executate în anul 1786 de zugravul Constantin Boghină. 163 http://tara-barsei. Nava are o boltă semicilindrică cu penetraţii. În ultimul sfert al veacului al XVIII-iea şi în primul sfert al celui următor vechile biserici de lemn din Săcele au fost înlocuite cu clădiri din cărămidă. lucru menţionat în textul de pe cruce. din punctul de vedere arhitectural. din Braşov. 2 Biserica ce poartă hramul „Adom1irea Maicii Domnului" prezintă.ro . Înainte de a prezenta cele două scrisori ale celor doi preoţi. Baciu. BRAŞOV) În urma unui studiu efectuat în Arhivele Naţionale. Pe latura de sud a bisericii se înalţă o cruce ridicată în 1799 de acest preot.

Menţionămun fragment din scrisoare: „Pictorul Ton Mihail a fost trimis oficial de Comisiunea Monumentelor Istorice. cerându-i unele lămuriri asupra demersurilor ce trebuie făcute pentru restaurarea picturii. printre alţii: dl. În ziua de 26 decembrie 1939 s-a făcut sfinţirea bisericii. În 1939. După slujba făcută de părintele Protopop Nicolae Stinghie.Uni\'ersuJ··.judeţttl Braşov.". originari din comuna Turcheş. În urma acestui articol părintele scrie. în special în Transilvania.. Această pictură a fost descoperită întâmplător de pictorul Paul Popescu Molda. ori doară D-voastră l'aţi angajat cu aprobarea ulterioară a Comisiunii? Câtă vreme a lucrat şi pe cât onorar? Care este adresa pictorului Mihail? Sunteţi mulţumiţi deplin de fel iul cum a executat lucrarea? Fiind şi noi în căutarea unui pictor expert cu deosebire că la noi pictura nu a fost văruită ca Ia Dvs. O dată cu restaurarea picturii s-au făcut şi alte reparaţii. respectiv. Au participat. Bârsan şi Purcăroi. şi Moise Popa. din lipsă de fonduri. După alte şase decenii. Nicolae Bunescu. judeţul Braşov". la 8 februarie 1940. Doina Ionescu talentat pictor braşovean. În articol se consemnează că biserica din Turcheş a fost zidită şi pictată între anii 1781 şi 1783. va scrie în numărul I din I ianuarie 1940 un articol intitulat „Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turcheş. la 1786. ' Ibidem. deputat. Cu timpul însă. punându-i totodată o serie de întrebări ce-l interesau în legătură cu suprafaţa de pictură restaurată. Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turc/1eş. au contribuit prin mijloace proprii Ia strângerea sumei necesare pentru restaurarea picturii. Un document de la sfârşitul secolului al XVIII-iea menţionează că. fumul de la lumânări şi candele acoperind această frumoasă frescă.s. 164 http://tara-barsei. pictura din interior a fost acoperită cu un strat de var. asistat de preoţii Tancu Bărbat. Ştefan Comănescu. însă nu au reuşit să adune suma. au luat cuvântul domnii Voicu Niţescu. nr. paroh al Epitropiei greco-catolice din Hunedoara. iar prin valoarea picturii. au fost nevoiţi a o vopsi în alb. face parte dintre monumentele istorice. ziarul „Universul". părintele Purcăroi şi Nicolae Bunescu despre „săvârşirea acestei frumoase fapte" 6 . la care au contribuit financiar şi Rezidenţa Regală. care a făcut o reparaţie a tâmplei. în 1939. primăria şi o parte din credincioşii parohiei.ro . care a realizat restaurarea picturii „astfel că vechea pictură în toată frumuseţea ei istorică a văzut iarăşi lumina zilei'. 4 Despre restaurarea acestei picturi.ro / www. în 1877. Comitetul parohial şi preotul Pascu au adunat fondurile necesare pentru a scoate la lumină vechea pictură. Acest articol a fost citit Ia acea vreme de părintele Protopop Virgil Pop. I/ I ianuarie 1940. S-a apelat la talentul pictorului Ton Mihail de la Comisia Monumentelor Istorice. stratul de var a fost înlăturat şi pictura restaurată prin grija Comisiei Monumentelor Tstorice. vechii înaintaşi. cunoscut cu activitate bogată. care era în căutarea unui bun restaurator pentru restaurarea picturii bisericii Sf. subprefect. biserica era zugrăvită „şi înăuntru şi în afară". mărimea bisericii şi o serie de date despre pictor. Voicu Niţescu. presa vremii. După nouă decenii. Nicolae din Hunedoara. Ibidem. fraţii Bucur şi Nicolae Bunescu. remarcându-se cu precădere ca pictor de icoane şi iconostase. Victor Marin. părintelui Danii! Purcăroi de Ia Oficiul Parohial Ortodox Român din Turcheş. fost ministru. 78. dr.cimec. p. în . la care au luat parte oficialităţile locale şi parohienii. comercianţi.

./'...._._----..f-.:.l? 4'.. .·.... . • l ----.V.....L -~/6jJ'~.-..._..... În baza acestor informaţii primite. .... . Despre restaurarea bisericii-monument istoric Scrisoarea se încheie cu rugămintea c.....( „.ro ....--. ..... :• lămuririle cerute... întreaga boltă şi turla..z._._. . prezintă toate intervenţiile făcute de vrednicul părinte Protopop încă din anul 1934 pentru obţinerea de fonduri. ... ./.?: .-'.. iar restaurarea picturii va fi mai uşor de realizat având în vedere faptul că „pictura este numai afumată".. părintele Danii! Purcăroi răspunde scrisorii şi întrebărilor puse de părintele Protopop Virgil Pop._' ..::..f r. părintele Protopop Virgil Pop va face toate demersurile în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru începerea lucrărilor de restaurare a picturii păstrate în biserica Sf...1. • .L..... --'"=h-.• .....__. •.... ...r--..f.._z"'-..·-<Z~··. fiind foarte migăloasă. ~-.. ca.-. _____-:...._.... Documentele. . "'""'1.. -:J-.._. _ .r./(.... pe 13 martie 1940..l.__. --i-·'-~.. . Noi înainte cu doi ani am cerut Comisiunii Monumentelor Istorice din Bucureşti să ne trimită un expert pentru întocmirea devizului de restaurare a lucrărilor.ţ ......-·... Nicolae din Hunedoara.../.-... -.ro / www. _ţ.. Lucrarea a durat şase luni..... . fiind în întregime pictată..~-~-...... .. ~ .. Preotul paroh încheie scrisoarea menţionând că pictorul Mihail va veni cu siguranţă la faţa locului..„ -~ ..:A::r. ....·~""~ .../.. ..) 'f. iar noi l'am rugat să ne execute d-sa lucrarea.L~i.._ <..__...·~. La scurtă vreme.. mulţumind anticipat....t~ ~.t.. ·. cc. Biserica Sfinţiei Voastre fiind atât de veche trebuie să fie declarată monument istoric şi'n acest caz trebuie să Vă adresaţi Comisiunii Monumentelor Istorice care singură are dreptul a executa astfel de lucrări şi a designa pictorul".i._....4 .....:--!. În ceeace priveşte execuţia suntem foarte mulţumiţi.('c„""'..c. existente la Arhivele Naţionale Filiala Deva... ~ :1: r·-t-.._~„~ ..._-s._-r·... ..•. c:r. L .. _. ..-~ „:-. . paroh protopop "T"'o·....-. ~...--l-'........ ..1:.. ·...-. ·. ._....„ . .....·t..t...<.....-~._A~ ţ..6-.-.:........(......._ . ...---~---.__..:__. ..cimec.... . „· -~.. .--·:..000. ___ . Comisiunea l'a trimis oficial numai să ne întocmească devizul pentru a nu fi speculaţi de alţi pictori... f".....4--...f-. ...r:::. Bucureşti.„--.......·...:-~.•• "":>_. ..._ ...~... Hunedoara la 8 februarie 1940. _ ...... dar în decursul timpului a fost spoită cu var „peste întreaga pictură de la strane de jos...•. Adresa pictorului Mihail este: Ion Mihail pictor.. pereţi laterali.. ~.<-) J..• ~ Y---1.... ...'......l.• . menţionând că biserica are în interior cam 700 m 2 ...f_.. aprobări şi 165 http://tara-barsei..-~....("~:.. ~ c._ roman-unit.:.d._„r··.~:-... Comisiunea a trimis pe pictorul Mihail specialist în astfel de lucrări şi am avut norocul de a angaja personal pe pictor să scoată la iveală pictura şi s'o cureţe pentru suma de 250... păstrând „discreţia cuvenită"..... ·_z:..... ~-f·. ._ ....c. Comisiunea Monumentelor Istorice Bucureşti (Ministerul Cultelor şi Artelor) sau la locuinţă: Strada Ştirbei Vodă 65..._.:-.__)'-.. ~ 4....-...... „~-~..:(._ ..... să i se dea S---.._... Semnează: Virgil Pop.....":/!.--·'--'----~·.---. : .... -~·-::·c....1_„-~....-..-„..l.

Doina Ionescu devize. realizate de talentaţi şi valoroşi pictori români. conştient fiind de calitatea excepţională a ansamblului mural şi a icoanelor adăpostite aici. cât şi în interior. pentru a putea repara biserica atât la exterior.ro . 166 http://tara-barsei. peregrini prin ţinuturile hunedorene începând cu ultimul sfert de secol XV şi continuate în secolul al XVII-iea şi prima jumătate a veacului al XVIII-iea.ro / www.cimec.

al IX-iea. Numărul mare de meseriaşi şi concurenţa pe care şi-o tăceau a determinat organizarea lor în bresle. Dacă meşterii îl vor găsi o lipsă.nu poate fi ignorată. Meşteşugul zidăriei şi al pietrăritului are vechi tradiţii pe întreg teritoriul ţării şi mai ales în Transilvania. instanţa supremă a urbei. mai întâi să. a cărui utilitate socială . să recunoaştem. atunci. în anul 1999. dar despre care nu se cunoaşte vreo ştire.cimec.în perspectiva istoriei . în ziua de 15 martie a anului 1570. iar cel de faţă. aproape sigur.„Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt'' . bine cunoscută în lumea specialiştilor . senatorii bătrâni şi toţi ceilalţi senatori ai Braşovului. cum ar fi Conradus. Articolul 3 din Statutul breslei zidarilor braşoveni are următorul text: „ Dacă o calfă care a învăţat aici sau în Ţara Bârsei vrea să se căsătorească.ro . O înflorire a acestei meserii se cunoaşte începând din secolul al XV-iea. formau Magistratul Oraşului. fonnat dintr-un jude. La Braşov. când oraşele se înconjoară cu ziduri de cetate. Acest ultim volum -ediţia este bilingvă-. „Documente privind istoria oraşului Braşov". * * * Statutul breslei zidarilor pe care l-am amintit a fost recent publicat într-o foarte prestigioasă colecţie de documente istorice. între care amintim capodopera secolului. sub îngrijirea eruditului arhivist dl. Mulţi din meşterii zidari-pietrari s-au tăcut cunoscuţi prin operele ridicate. Această uriaşă campanie de construcţii presupune existenţa unui puternic şi bine calificat corp de zidari. de către consiliul orăşenesc. el (calfa) trebuie să plătească drept amendă ?florini.Castelul de la Hunedoara.facă drept lucrare de meşter o boltă cilindrică în cadrul unei lucrări de zidărie.. care. reamintim că breasla zidarilor îşi primeşte statutul în anul 1570. ei trebuie să fi avut o organizare mai veche. despre care se presupune că a construit. textul citat îndeamnă la reflecţii din cele serioase cu privire la poziţia socială a zidarilor braşoveni din secolul al XVI-iea şi la viaţa cotidiană din aceeaşi epocă. pietrarul din Braşov. " Dincolo de gluma pe care ne-am permis-o prin titlul dat acestor rânduri. se pot citi uneori cele mai năstruşnice cereri în căsătorie. Tara Bârsei Oliver VELESCU „EXECUT BOLTĂ CILINDRICĂ ÎN VEDEREA CĂSĂTORIEI" Titlul de mai sus nu este cuprinsul vreunui anunţ matrimonial din ziarele noastre. Gernot Nussbăcher şi a doamnei Elisabeta Marin.al cărei prim volum a apărut în anul 1885.ro / www. Ideea cuprinsă în propoziţiunea din titlu aparţine secolului al XVI-iea şi se regăseşte în textul Statutului breslei zidarilor din Braşov. primele statute cunoscute fiind cele din Cluj ( 1525) şi Mediaş ( 1539). îndeosebi în marile ei oraşe. când se construiesc marile catedrale în stil gotic.. şi castelul de la Hunedoara. Mai amintim că zidarii ardeleni erau solicitaţi şi lucrau la ridicarea de biserici şi mănăstiri dincolo de munţi. în Ţara Românească şi Moldova. toţi laolaltă. pârcălabul cetăţii Bran. între altele. unde. aşa cum a fost el aprobat. iar vechile biserici se fortifică şi ele şi se construiesc cetăţi şi castele. deşi. cuprinde documente de 167 http://tara-barsei. La intrarea în breaslă să dea breslei 4_florini şi 4funţi de ceară cât şi un ospăţ pentru meşteri şi prin aceasta să obţină şi să aibă toate drepturile de breaslă şi privilegiile ei .

dezvăluie o fascinantă lumină asupra vieţii cotidiene în Braşovul medieval. ci să se căsătorească sau să lucre=e pentru 1111 meşter al meşteş11g11/11i ". a cărui cunoaştere face posibilă înţelegerea multor fapte şi evenimente din istoria oraşului şi a Transilvaniei. iar depăşirea statutului de calfă depindea de însuşirea meseriei după un număr de ani de lucru. dar şi studierea acestor documente. Dar „o comunitate bazată pe interese comune şi de frăţietate . Băutura presupune de la sine buna dispoziţie. Breslele formau în fapt o comunitate a valorilor şi a modelelor de comportament. breslele fixează programul de lucru. din epoca în care breslele şi-au încheiat ciclul lor istoric. să nu-l practice şi să nu-I.„Mittelstandpolitik" -. La acestea se adăugau manifestările colective prilejuite de calendarul religios. Această interferenţă între formarea unui cuplu şi recunoaşterea deprinderii unei meserii a avut în oraşele medievale consecinţe din cele mai diverse. reguli privitoare la vânzarea produselor şi măsuri pentru îndepărtarea concurenţei. Oricare ar. * * * De multă vreme.ro . ele fiind condiţionate social. Documentele dovedesc existenţa unor relaţii strânse între regulile de comportament social.scria. Simpla lectură. Pentru cele ce interesează aici. eliberată de falsele rigori impuse de prioritatea „forţelor de producţie". Oliver Velescu breaslă din anii 1420-1580 (cartea a apărut la editura „Aldus" din Braşov. Breslele. Faptul este dovedit prin „ Regulamentul pentru ca(fele necăsătorite".fi meşteşugu/.cimec. bărbatul era obligat să aibă o poziţie în societate. demnă de reţinut este atitudinea faţă de căsătorie. a „relaţiilor de producţie'· şi a „luptei de clasă . şi pe care istoria nu le înregistrează. cu concursul „Societăţii de studii transilvane" din Heidelberg. să fi străbătut o ierarhie precisă de la ucenicie la calfă. şi.motor al istoriei" (volumul fusese pregătit pentru tipar încă din 1981 ). Conţinutul statutelor de breaslă nu confirmă însă acest tablou al vieţii severe împărţite între ore de muncă. stabilesc adevărate standarde pentru produsele confecţionate. Banchetele desfăşurate cu asemenea ocazii erau adevărate pretexte de etalare socială. care fusese ridicată la rangul de instituţie socială prin condiţiile care au fost impuse în vederea realizării ei. Se poate citi în acest document că: „pentru o mai bună susţinere a breslelor de acum înainte nici o ca(fă necăsătorită să nu practice meşteşugul pentru ea însăşi. încă de la începutul secolului al XIX-iea. semnalăm şi copertele reuşite semnate de Kristina Szigethy). persistă imaginea unui cadru auster al vieţii cotidiene într-un oraş medieval impus de disciplina de breaslă. spaţiu în care intuim nu de puţine ori că se desfăşurau „dramele amoroase" nefinalizate. cele ale diferitelor confrerii etc.nu trebuia să fie o societate în care oamenii să se comporte ca îngerii". iar pentru a se căsători era obligatorie obţinerea calificării de meşter. iar pretextele „oficiale'· pentru libaţiuni sunt numeroase în statutele fiecărei bresle. Dacă o fată era „bună de măritat" la 15 ani. au impus un anumit standard de viaţă . Este adevărat. Dar în aceleaşi statute sunt fixate şi reguli privitoare la mesele care se organizau. familie şi biserică.folosească. confecţionarea produselor de către meşteşugari şi desfacerea mărfurilor. în ansamblul lor. la cantităţile de vin ce trebuiau aduse şi sancţiuni pentru beţie sau băutura vărsată pe masă. 168 http://tara-barsei. aprobat de Magistratul Braşovului şi Seniorii Ţării Bârsei în luna octombrie a anului 1545. Mai trebuie amintit că nucleul social îl constituia atelierul şi casa meşterului. fiii şi fiicele lui. mai grav. Alexis de Tocqueville . Ucenicia începea la vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani.ro / www. unde trăiau în aceeaşi gospodărie soţia. în veacul al XIX-iea. şi vomismentele erau amendate.

cel puţin de zece ani şi care generează interesante fenomene demografice. Însuşi numele de „boltă".cimec. o sapă. Nicolae Voiculescu).: arh. toate acestea presupunând o maturitate în gândire şi în comportament. mai trebuie să confecţioneze şi o tăblie pentru jocuri".ro / www. Dinu Moraru. explică modalitatea curentă de construire a locurilor de desfacere. zidarii. din 13 septembrie 1550 . Decalajul între vârsta fetelor şi etatea la care se obţine calificarea de meşter - definită în unele tratate ca „vârsta socială" . lucrarea de meşter a calfei de tâmplar. 169 http://tara-barsei.ro . reamintim. În centrul oraşului casele sunt prevăzute cu portice boltite sprijinite pe pilaştri. Revenind. Oraşul se reconstruieşte. * * * Secolul al XVI-iea . Calfa de olar care se va logodi sau se va căsători . înţelegem că exigenţele pretinse în statutul de breaslă au fost pe deplin justificate. având capacitatea de patru găleţi. „Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei'' deşi se pot lesne intui.a fost o perioadă de înflorire a meşteşugului construcţiilor. o boltă cilindrică presupune o bună stăpânire şi aplicare a geometriei. Capodopera zidarilor braşoveni ai epocii rămâne însă „Hala de comerţ'' (Kaufhaus). în fine. cum ar fi numărul mare de văduve. şef de şantier arh. În perspectiva secolelor care au trecut şi admirând operele zidarilor anonimi ai Braşovului. o strictă respectare a disciplinei în execuţie. aşadar. sinonim cu prăvălie. între mortar şi cărămizi se află înzidită şi o poveste de dragoste. istoric Oliver Velescu.ca să devină meşter urma să execute un vas cu capac. aşa. Dezvoltarea artileriei a făcut necesară transfom1area radicală a fortificaţiilor.se spune în statutul breslei respective.arhitectura oraşului vechi o confinnă . nu de puţine ori. de pildă. Aşadar. proprietare de ateliere meşteşugăreşti.explică diferenţele de vârstă între soţ şi soţie existente în branşele medievale. departe de a fi numai realizări materiale.aflăm din st<)tutul respectiv. Această costisitoare operaţie s-a tăcut numai în condiţiile unui oraş cu o economie puternică. Eugenia Greceanu. similare cu cele din Europa. datat 17 mai 1549 . o perfectă stăpânire a tehnicii.potrivit statutului Uniunii breslei pictorilor şi tâmplarilor din Transilvania. În afară de acestea. restaurată între anii 1957 şi 1961 (proiect de restaurare D. o tânără calfă trebuie să-şi dovedească îndemânarea înainte de a se căsători.trebuie să aibă un foarfece nou şi brice duble noi şi trei instrumente din fier pentru a face o venesecţie". exprimă spiritualitatea epocii şi. din 1 mai 1564 . ing. Era dator să ştie să-şi ascută aceste instrumente. o boltă cilindrică („Kuffen Gewelb").M. iar comanditarii cer să li se facă case „moderne". astfel ca prin galeriile create să se poată circula în voie şi admira mărfurile expuse spre vânzare. Astfel. cunoscută şi sub numele de „Casa Hirscher" (azi localul restaurantului „Cerbul Carpatin").consta din „o tăblie de masă cu un chenar şi care masă să aibă 6 sau 12 sertare. terminată în anul 1545. în medie.I. o secure şi o tigaie „24 aprilie 1569" şi. „Bărbierul care va lua o soţie . Exemplele s-ar putea înmulţi. care şi-a pennis a reface cetatea în paralel cu alte zidiri care se executau în vechea urbe medievală. iar „bolţile cilindrice" ale epocii. dar şi văduvi cu copii. realizate prin retragerea încăperilor de la frontul străzii. mama murind la vreo naştere. fierarii din Rupea pretindeau calfei ce voia să se căsătorească şi să devină meşter să facă o coasă.

sunt două adevărate biserici şi. La Chopin sunt totdeauna flori proaspete şi lumânări aprinse. cu o latură la sud şi alta la nord. drogurilor şi sexului. nu mai puţin de 3000 de tineri au invadat cimitirul.OOO de dispăruţi. cântăreţul dragostei. adică al răsculaţilor de la Revoluţia din 1871. lângă el. în canicula din vară. rămaşi în istorie pentru faptele sau descoperirile lor. au fost aliniaţi la zid şi împuşcaţi. Intrând pe poarta :d1mumcnl :lll ). Cele mai vizitate morminte sunt cel a lui Frederic Chopin şi cel al lui Jim Morisson. la est. mai jos. este spaţiul rezervat Holocaustului. La Paris. pentru mine cimitirele au reprezentat totdeauna o atracţie deosebită. cam la mijloc. prinşi de annată. Este dotat cu multă verdeaţă şi arbori mari. de câte ori am avut timp liber. chiar în mijloc. având un apartament lângă vestitul cimitir Pere-Lachaise. de multe ori. cu monumente de zeci de metri. chiar la cripta părinţilor mei.000 de urne. cel mai mare din oraş (peste 43 ha). cenuşa i-a fost răspândită pe Marea Egee. căci. unde am găsit numai locul unde a fost urna vestitei cântăreţe Maria Callas. pe locul fostei „case de la ţară" (dăruite chiar de monarh) a iezuitului Pere Lachaise. ca Jacques Duclos. Aşezat pe o culme. Dar aici majoritatea vizitatorilor sunt polonezi şi ei îşi menţin tradiţia. E şi la suprafaţă şi la subsol. În extrema stângă. este un sector mic al evreilor. al alcoolului.OOO. 170 http://tara-barsei. de a fost necesară intervenţia poliţiei. e foarte plăcut să te odihneşti aici la răcoare şi să meditezi asupra vieţii viitoare. care adăposteşte peste 50. confesorul lui Ludovic al XIV-iea. Tot aici este şi zidul federaţilor. aici fiind şi cavoul familiei Rothschild. este străbătut de alei de la est la vest şi de la sud la nord. lucru rar aici. multe sunt adevărate opere de artă. Aici repauzează pentru vecie nu capete încoronate sau marea nobilime. la dorinţa ei. am fost cu moartea alături. în dreapta. unii depăşind I 00 de ani. Crearea lui a fost necesară din lipsă de spaţiu. Jos. cât nişte capele. adulat de tineri. căci la francezi nu se aprind lumânări la morţi. !I lort s principală. nu am pregetat să-l vizitez. Criptele sunt numeroase. se aduc numai flori.ro / www. în faţă se află un monument închinat f S culplur~ B arthol1Jmc) tuturor morţilor. ci oameni de vază.ro . Unele sunt foarte mari. e crematoriul şi. un rondou în mijlocul căruia se află statuia lui Casimir Perier (fiu al unuia dintre fondatorii Băncii Franţei şi bunicul unui preşedinte din timpul celei de-a III-a Republici). Ţara Bârsei Marcel-Valeriu BENE ROMÂNI DIN DIASPORĂ ŞI MONUMENTELE LOR FUNERARE UIT ATE Nu ştiu de ce. la 20 de ani de la moartea lui. Maurice Thorez şi alţii. dar placa comemorativă s-a păstrat. În partea de nord. aici fiind înmormântaţi şi comunişti importanţi. La I mai e plin de flori aici. Pe aleea centrală. Colombarium. Paul Eluard.cimec. La Jim Morisson. el adăposteşte azi peste I . căci cei ce rămăseseră în viaţă s-au refugiat aici şi. dintre care 200 de mari personalităţi. Peste tot flori şi bănci şi. sau poate pentru că. Poate pentru faptul că în frumosul cimitir din Cluj mi-am pregătit multe din examenele de medicină. prin profesia mea de medic. Înfiinţat în 1803/ 1804 de Napoleon.

9). 5). zis) Moliere. mă întreb: oare şi eu mă voi odihni întru veci aici?!! 171 http://tara-barsei. exilat ca regicid. Marcel Proust. ca să închei. mi s-a spus că va fi dus în ţară. fostul secretar al Partidului Naţional Ţărănesc. Eu nu am avut norocul ăsta. decedat în 1860. 2). Jean-Frarn. dar şi dintre cei de altă naţie. Louis David (pictorul oficial al lui Bonaparte.ro . lângă el. din neamul Brâncovenilor) şi Martha Bibescu. mort la Bruxelles şi adus în ţară târziu. mormintele alăturate ale lui Moliere şi La Fontaine). în sud. Sidonie Gabrielle Colette. (Jean-Baptiste Poquelin. un splendid cavou în marmură albă adăposteşte pentru vecie pe marea actriţă Elvira Popescu (no.ro / www. Max Ernst. Alphonse Daudet. 4) şi. de pildă. În porţiunea din extrema estică zace Nicolae Penescu. Şi. însă decedaţi la Paris.faţă de ieşirea de aici. unde totdeauna e lume. când se întunecă. Theodore Gericault. De ziua morţilor îi aprind o lumânare ce rezistă la vânt şi atunci. d'Omano). şi pentru creatorul spiritismului. 8. cu Anna de Noailles (de origine română. În extrema dreaptă am găsit pe generalul Pietraru (no. În porţiunea de nord-est este cavoul Bibescu (no. l-am găsit plin de muşchi. Am reuşit să-l curăţ împreună cu un amic (doctorul Cavaliotti din Bucureşti) şi m-am îngrijit să fie curat şi să aibă flori. cavoul familiei Lionel Manolescu ( 1916-1944). lângă el. pe Dumitru Milcoveanu. Adresându-mă administraţiei. din păcate. Alfred Cortot. apărătorul monumentelor istorice române (no. Gioacchino Rossini. Georges Bizet. Pe aleea de jos este cavoul familiei Feţeanu (no. Se spune că dacă pui mâna pe statuia lui şi îţi doreşti ceva. Frarn. pe o alee lăturalnică. către seară. Maria Callas. 119). decedat în unna unei scrisori explozive trimise de Securitate (no. I) . el nu mai figurează. pe ultimul plan al cimitirului. Edith Piaf. muzician român (no.cimec. Alfred de Musset. Jean Dubuffet (pictor. Maria Walewska (doar inima contesei se află în cavoul familiei celui de-al doilea soţ al ei. este înmormântat recent sculptorul şi pictorul George Apostu (no. O menţiune aparte aş face pentru Samuel Hahnemann. Xavier Bichat (anatomist şi fiziolog).:ois-Joseph Talma (actorul preferat al lui Napoleon). La poziţia 68 este cavoul lui George Enescu. se împlineşte. Simone Signoret şi Yves Montant. Jos. Oscar Wilde. q). am găsit pe senatorul Mărgăritescu. Am fost revoltat că. aşa că numele celor decedaţi nu se mai vedeau. 7) şi. Honore de Balzac. Probabil că l-au confundat cu Nicolae Titulescu (no. Vincenzo Bellini. Români din diasporă şi monumentele lor funerare uitate În peregrinările mele prin vestitul cimitir. Dintre francezi. dar încă nu i-am găsit. Făcut din mannură albă. În Colombarium am găsit pe arhitectul Ştefan Gane. belgianul Allan Kardec. „Mort pour la France". mort în 1985).:ois Champollion (epigrafistul ce a decriptat hieroglifele egiptene). care a făcut o mare avere la Paris. Antoine-Augustin Parmentier. nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit o serie de români. Poate că şi alţi românaşi îşi donn aici somnul de veci. din cauza fostelor sale convingeri politice). aş menţiona pe: Guillaume Apollinaire.medic veterinar. dar au fost persoane ce mi-au confinnat acest lucru. Aceia care au murit înainte de înfiinţarea cimitirului au fost transferaţi aici spre a fi alături de fraţii lor întru ale geniului (vezi. având în vedere că familia ginerelui meu are aici un cavou. la no. Puţini ştiu de el. francezii vin la lumină (căci am precizat că ei nu pun lumânări) şi întreabă curioşi: „Cine este?". mormântul fiind acoperit de flori. Jean de La Fontaine. părintele homeopatiei. Camille Pissarro. iar pe aleea din nord . chiar la ieşire. 3). Edouard Laio. Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais.

E. Având în vedere istoria bogată a oraşului şi a zonei. care serveşte ca înveliş protector în exterior. coroborată cu preocuparea edililor oraşului pentru păstrarea vestigiilor acestuia de-a lungul timpului. Pielea reprezintă învelişul exterior al animalelor. în atmosfera umedă sau în contact cu apa. fiind asemănătoare cu pielea proaspăt jupuită. care vine în contact cu musculatura. numită piele crudă. tocuri de ochelari. epiderma şi hipoderma fiind înlăturate. care a rămas acelaşi de-a lungul timpului. muzeul expune un bogat patrimoniu atât din punctul de vedere al tipologiilor de piese.5 buc.cimec. tocuri de am1e. porthărţi. Obiectele din piele ocupă azi în muzee locuri mai mult sau mai puţin importante. de pipă. .epiderma. Sistemul tegumentar este format din trei straturi: . Obiecte de uz personal . Prezentarea 'patrimoniului etalat în expoziţiile din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor Înseşi clădirile Casei Sfatului şi Bastionului Ţesătorilor în care sunt etalate bunurile culturale sunt obiective de patrimoniu. 2. Îmbrăcăminte .hipoderma. Pentru a căpăta o mai bună rezistenţă faţă de agenţii biodeterioratori. cutii. Importanţa şi caracteristicile pielii Din cele mai vechi timpuri pielea a fost folosită de către om în diferite scopuri şi sub diverse forme.6 buc. I. are caracteristici mecanice reduse şi prezintă tendinţe de degradare. intrând într-o descompunere imediată sub influenţa bacteriilor proteolitice. deoarece.I buc. piatră acră sau formol. Documente . diplome. harnaşamente.3 buc. Rezistenţa pielii astfel preparate este foarte redusă.5 buc. D. pielea este supusă mai multor procese chimice însoţite de o serie de prelucrări mecanice . cu piciu. În pielea tăbăcită rămâne numai derma.ro / www.ro . mai ales atunci când ele au aparţinut unor mari personalităţi istorice sau când reprezintă mărturii ale dezvoltării civilizaţiei umane în diferite momente ale evoluţiei societăţii. 8. de cravaşă. întâlnim următoarele obiecte: A. C. pielea revine la forma iniţială. cât şi din punctul de vedere al materialelor din care sunt alcătuite piesele. . formată dintr-un ţesut conjunctiv din fibre de colagen elastice şi reticulare. coperte de carte.derma. unele dintre ele fiind susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional (exemple: obiecte de îmbrăcăminte. Ţara Bârsei Cătălina DUMITRESCU PREZENTAREA OBIECTELOR DIN PIELE ETALATE ÎN EXPOZITIILE DE LA CASA SFATULUI ŞI BASTIONUL ŢESĂTORILOR . După categoriile funcţionale. După jupuire. Pentru a se păstra. încălţăminte. pielea se usucă sau se tratează cu sare de bucătărie. pielea obţinută. Ea este un proces complex. suferind modificări doar la substanţele chimice folosite în procesul tehnologic (în urma descoperirii a noi substanţe).tăbăcirea. aceste săruri se dizolvă. Arme şi anexe arme . Mobilier .). hărţi etc. 172 http://tara-barsei. Tăbăcirea constituie mijlocul principal de preparare a pielii.

Cărţi .ro / www. Deşi.cimec. se observă îmbătrânirea lor. scaun jude etc.piele tăbăcită vopsită (majoritatea exponatelor) .23 buc.o parte dintre obiecte. Aşadar. se caută. lumina. Murdărie ancrasată . acesta nemaiputând fi recuperat. Uscăciunea duce la fragilizarea obiectelor. obiectele sunt desprăfuite şi curăţate de către conservator.obiectele expuse nu prezintă deformări. o parte dintre cărţi. mai ales în perioada în care instalaţia de încălzire centrală este pornită (toamnă - iarnă). acestea prezentând o serie de degradări mecanice şi biologice (stopate). 173 http://tara-barsei. pungile de bani.piele cu decoraţii din fir textil (exemplu: şerpar. ele aflându-se într-o stare bună din acest punct de vedere. deci nu prezintă acest tip de degradare. o bună stare de conservare. pentru a conferi obiectelor microclimatul optim şi a nu le fi afectată elasticitatea. 3. detaliată) Tehnicile de lucru folosite la confecţionarea acestor obiecte din piele sunt foarte diferite. Pierderea de material . pe care le vom prezenta în funcţie de tipurile de degradări întâlnite: I. obiectele au fost lăsate aşa. dacă nu se intervine la moment pentru stoparea efectelor negative ale acestor factori. în general.) 3.piele cu decoraţii din mărgele. atacul biologic. foalele. se ajunge chiar la distrugerea obiectului.piele întoarsă cu decor din fir textil (exemplu: pungi de bani) -piele cu alte materiale (exemplu: cufăr călătorie. cureaua simbolică etc. atât în urma acţiunilor mecanice exercitate asupra obiectelor. Alte obiecte . prezintă o stare mai avansată de uscăciune a pielii în comparaţie cu celelalte obiecte. cărţi.6 buc. obiectele expuse au în general o stare bună de conservare.obiectele au fost curăţate când au fost scoase din depozite şi pregătite din punctul de vedere al conservării pentru expunere. paiete. 2. Deformarea. iar în timp. pe tipuri de degradări. stopându-se doar cauza pierderii de material (exemplu: carii la cărţi). de la caz la caz. I.piele cu decor presat (exemplu: sabia judelui.ro .piele tăbăcită cu păr (exemplu: căciulă) . cărţi) . În perioada expunerii. cum ar fi cureaua simbolică. aşa cum am menţionat. Când apare acest fenomen. obiectele devin mai fragile. totuşi. 4. Starea de conservare. cum ar fi: temperatura. ploscă. În unele cazuri pierderea de material a fost înlocuită (exemplu: scaun jude). prin mijloacele existente (de exemplu. umiditatea. carte) . periodic. cu ajutorul umidificatoarelor). cât şi în urma atacului biologic (exemplu: carii la carte). geantă poştalion) . (vezi anexa nr. iar în alte cazuri. în funcţie de utilitatea fiecărui obiect în parte şi de perioada în care a fost făcut. cufărul de călătorie şi unele cărţi. a obiectelor de piele din expoziţie şi propuneri pentru restaurare Obiectele din piele expuse au. întâlnim: . pene (exemplu: căciulă) . Uscăciune. chipiu. Dintre obiectele expuse care prezintă acest tip de degradare amintim: sabia judelui. corectarea umidităţii din încăperi. Prezentarea obiectelor din piele F. foale.o parte din obiectele expuse prezintă pierderi de material. fragilizare . G. dar în urma acţiunii diverşilor factori externi.piele tăbăcită policromă (exemplu: manta.

Degradări biologice apar doar la cărţi. în poziţie cât mai relaxată. netensionate. puţin înclinat. în poziţie relaxată. celălalt capăt fiind sprijinit pe poliţa din sticlă. Unele dintre acestea prezintă perforaţii ale copertelor din piele în unna atacului de cari. crăpături. în poziţie „închis'· sau „deschis". 4. obiectele vor fi restaurate. netensionate.se întâlnesc la o mare parte dintre obiecte. Biblia. Cătălina Dumitrescu 5. 174 http://tara-barsei. în unna folosirii acestora şi a acţiunilor mecanice exercitate în timp asupra lor. netensionată. astfel încât să nu li se imprime nici un fel de tensionare şi să aibă o bună stabilitate. 6. evitându-se orice fel de tensionare. 1562 şi Biblia. pe poliţe din sticlă şi în expunere liberă protejată prin pereţi din sticlă (reconstituire fierărie). Cărti . după cum orice intervenţie de conservare preventivă încetineşte rata proceselor de deteriorare care fac necesară intervenţia restauratorului. Fisuri.în expunere liberă. În vitrine din sticlă. intrând în contact direct numai cu materiale neutre din punctul de vedere chimic. unnând ca. iar dintre cărţi: Ceaslov. curea simbolică. Obiecte de uz personal . pe poliţe din sticlă sau pe suporturi din sticlă sau inox.vezi anexa 2. 2. În cadrul expoziţiei obiectele sunt etalate în ambele sisteme. direct pe poliţa de sticlă. Ele sunt complementare. în urma unei analize atente a obiectelor din piele expuse. Documente pergament . Propuneri pentru restaurare: Conservarea şi restaurarea sunt activităţi de ocrotire a patrimoniului.în vitrine. fixat şi protejat cu ajutorul unei lamele din sticlă . direct pe poliţa din sticlă sau pe plăci din sticlă susţinute de suporturi metalice. În funcţie de priorităţi. de echilibru. sau pe suporturi metalice protejate din punctul de vedere chimic (chipiu). pe manechine sau pe umeraşe îmbrăcate pentru a evita tensionările şi pentru a difuza masa obiectului pe o unitate de suprafaţă cât mai mare (manta) .cimec. 3. deoarece restaurarea unui bun cultural înseamnă în acelaşi timp şi conservarea lui. pe postamente îmbrăcate în material textil şi în vitrine. Aşadar. am considerat că următoarele obiecte ar trebui restaurate. deoarece se află într-o stare mai avansată de deteriorare: scaun jude. în poziţie relaxată.vezi anexa 2. b) protejare printr-un perete de sticlă (unde s-au încercat reconstituiri).ro / www. fig. foale. Bassel. fig. 1827. 2. Sibiu. 1564.în expunere liberă. la unul din capete rulat pe un sul de carton îmbrăcat în hârtie neutră din punctul de vedere chimic. Mobilier . fig. pe postamente îmbrăcate în material textil (stofă de lână de culoare vişinie). În expunere liberă: a) pe postamente îmbrăcate în material textil. Îmbrăcăminte . unele înclinate la 20-30°. Modul de etalare a obiectelor din piele Sistemele de etalare folosite sunt: I. pungi de bani. în poziţie stabilă. după cum urmează: Arme si anexe arme . în poziţie cât mai relaxată.expuse în vitrine. rupturi . să fie trimise la restaurare.în vitrine. în funcţie de gradul de degradare pe care îl prezintă.în vitrine. netensionată. Cărţile au fost tratate împotriva carilor şi evoluţia stopată.ro . La etalare s-au ales cele mai bune poziţii pentru fiecare obiect în parte. I.vezi anexa 2.

protejată printr-un perete din stică (exemplu: foale). Clădirea Casei Sfatului. În general. 4. menţinerea constantă a parametrilor microclimatici la valori cât mai apropiate de cele optime este foarte impqrtantă. în clădire apar variaţii ale temperaturii mai semnificative faţă de restul perioadelor. Temperatura aerului este cuprinsă între 20° şi 25°C vara şi între 16° şi 20°C iarna. fig. în vitrină. situat la poalele muntelui Tâmpa. nesemnificative. 175 http://tara-barsei. este amplasată în centrul Pieţei Sfatului. Temperatura aerului este cuprinsă. dar în ceea ce priveşte cotorul cărţii. Lumina . pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: geantă poştalion) . este cuprinsă între 65% şi 75%. această situare în ambient asigurându-i expunerea tuturor pereţilor exteriori la factorii de mediu. când. între 16° şi 20°C. cât şi anorganice. între ferestre au fost aplicate folii de polistiren expandat. la propunerea subsemnatei. iar gradul de iluminare naturală fiind mai mare pe latura sudică în comparaţie cu latura nordică. 5. şi U. adăposteşte în două săli expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei". dispunem de termohigrografe (care înregistrează valorile T. Ţinând seama de aceste particularităţi.).R. până la stabilizarea microclimatului în incinta sălilor. Pentru supravegherea temperaturii şi a umidităţii. care de cele mai multe ori este ireversibilă. când se porneşte şi se opreşte sistemul de încălzire centrală. Bastionul Ţesătorilor.ro / www. încăperile din latura nordică fiind mai răcoroase. sălile cu exponate dominant din materiale organice sunt situate pe laturile de vest şi nord. Pentru a evita pătrunderea luminii naturale în exces. în cazul în care nu sunt controlaţi.cimec. În expoziţie sunt etalate obiecte confecţionate atât din materiale organice. iar iama. care asigură simultan şi o bună izolare termică.vezi anexa 2. cu variaţii diurne foarte mici.R. cât şi pentru corectarea valorilor acestora la parametrii optimi. Astfel.R. acesta este oarecum tensionat. În perioadele de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară (lunile octombrie şi aprilie). Prezentarea obiectelor din piele Cărţile etalate deschise au blocul protejat. dar numai până la stabilizarea microclimatului. Toate sunt etalate în poziţie relaxată. în care se află expuse majoritatea obiectelor. între 18° şi 23°C. în expunere liberă. duce la modificarea stării de conservare a bunurilor culturale. Încălzirea pe timpul iernii este asigurată cu ajutorul convectoarelor. Sălile sunt orientate în partea nordică a clădirii.R. sunt lente. vara. iar iarna între 52% şi 65%. Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 52% şi 75% în funcţie de condiţiile climatice. porthart etc. Condiţii de microclimat Factorii de microclimat au o importanţă majoră în conservarea bunurilor de patrimoniu. fluctuaţiile sunt mai mari. cu variaţii diurne foarte mici. când aceasta este foarte scăzută).ro . De aceea. iar filele unde carţile sunt deschise sunt protejate cu folie poliesterică transparentă pentru a preveni tensionarea şi înfoierea lor. fluctuaţiile U. cu excepţia perioadei de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară. vara U.iluminatul este natural (prin ferestre care reprezintă circa 35% din suprafaţa pereţilor) şi artificial (iluminare incandescentă).în expunere liberă. netensionată. Alte obiecte. de anotimp şi de perioada în care în clădire funcţionează instalaţia de încălzire centrală. pe perioada unei săptămâni) şi umidificatoare (pentru corectarea valorilor U. Între încăperile situate în diversele puncte cardinale există o diferenţă de circa 2-3°C temperatură. Acţiunea lor. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: tolbă) şi direct pe poliţele din sticlă (exemplu: curea.

cauzele acestui fenomen fiind expunerea la lumină şi schimbarea de mediu. lumină). deoarece ferestrele dau în curtea interioară.R. nu prezintă nici un fel de probleme din punctul de vedere al tensionării. când porneşte sistemul de încălzire centrală.iluminatul este natural (prin ferestre) şi artificial (iluminat incandescent şi fluorescent).. folosim umidificatoarele pentru a aduce umiditatea în încăperi la valorile optime prevăzute. 176 http://tara-barsei. variaţiile întâlnite fiind nesemnificative. toată greutatea ei fiind susţinută de această parte a obiectului. pielea fiind mai tensionată atâta timp cât cartea este etalată în poziţie deschisă. Pentru o mai bună conservare a acesteia ar trebui procurat un manechin pe care să fie expusă. Majoritatea acestora prezintă o îmbătrânire a pielii. obiectele menţinându-se într-o bună stare de conservare. Aproape toate obiectele din piele din expoziţie prezintă uscăciune.ro . În general. de-a lungul timpului. Pentru evitarea îmbătrânirii pielii se încearcă expunerea limitată la lumină şi menţinerea unui microclimat cât mai stabil. Ar trebui căutat un sistem de etalare care să solicite cât mai puţin cotorul cărţilor. toate obiectele din piele expuse se află într-o stare bună de conservare. Gradul de iluminare naturală este mai scăzut. în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice. o serie de transformări. Pentru o mai bună conservare a obiectelor expuse. în timp. şi renunţarea la iluminatul fluorescent. oricât de mult am căuta evitarea tensionării acestora. Obiectele din piele care sunt expuse au suferit şi ele. le asigurăm o protecţie cât mai îndelungată. U. duce la degradarea lor. În concluzie. acesta asigurând totodată şi o mai bună izolare termică.. aceasta devenind uşor casantă. Mantaua din piele care este etalată pe umeraş îmbrăcat prezintă pe suprafaţa de contact o tensionare mai accentuată. iar umiditatea este mai scăzută. Concluzii Pielea. Obiectele care sunt aşezate direct pe poliţa de sticlă sunt relaxate. microclimatul din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor este în parametri optimi. ceea ce duce la rigidizarea pielii. iar dacă se acţionează la timp asupra cauzelor ce pot duce la degradarea acestora. Lumina . este mai sensibilă şi se degradează mult mai uşor în urma acţiunii asupra ei a factorilor de microclimat (T. la un interval de timp.ro / www. în general. Temeinica cunoaştere a cauzelor este esenţială în îndepărtarea efectelor. am propus şi aici aplicarea de plăci de polistiren expandat între ferestre. Din punctul de vedere al conservării. Pentru supravegherea temperaturii şi umidităţii relative dispunem de un termohigrograf care înregistrează valorile acestora pe timpul unei săptămâni. iar. material organic. cărţile expuse să fie înlocuite cu alte cărţi.iarnă. Cătălina Dumitrescu Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 50% şi 75%. încercăm să înlăturăm uscăciunea pielii prin tratamente cu emulsii care să o hidrateze şi să-i confere elasticitate. Vara.cimec. umiditatea este mai ridicată decât iarna. Am observat acest lucru mai ales la cotorul cărţilor. Modul de expunere a obiectelor. În perioada de toamnă . 6.

1704 bună vitrină sticlă. Obiectul Nr. poliţă sticlă 44 Geantă ooslalion 760 bună expunere liberă podium 45 Curea simbolică 20m bună vitrină sticlă polită sticlă 46 Tolbă oiele 1120 bună vitrină sticlă oe oostament 47 Foale f. suport sticlă 30 Biblia. 1664 5471 bună vitrină sticlă. Sibiu 19444 bună vitrină sticlă poliţă sticlă 21 Liturahier Bucuresti. 1562 5533 necesită restaurare vitrină sticlă poliţă sticlă 31 Biblia Sacră. cu siQiliu cart. 1796 13607 bună vitrină sticlă oolită sticlă 23 Psaltire David. 1777 14316 buna vitrină sticlă oolită sticlă 39 Gesana-Buch. poliţă sticlă CARTE 20 Molitvelnic. lnv. bună vitrină sticlă.n. Braşov. Blai 19516 bună vitrină sticlă oolită sticlă 27 Psaltirea lui David. suoort sticlă 37 Biblia 1564 Germania 9614 necesită restaurare vitrină sticlă oolită sticlă 36 Gesana-Buch. proteiată 3 Spadă cu mâner piele l. polită sticlă 25 Psaltire boaată Sibiu. Sibiu. 1779 5394 bună vitrină sticlă suoort înclinat sticlă 34 Caiet însemnări. polită sticlă 12 Cufăr călatorie 2353 bună expunere libera. Sibiu. umeraş OBIECTE UZ PERSONAL 11 Etui pince-nez f. 1624 bună vitrină sticlă. Sibiu 1763 15612 bună vitrină sticlă.cimec. Sibiu 1657 19361 bună vilrină sticlă. 1670 5390 bună vitrină sticla. Sibiu. cu siailiu cart. cu siailiu part. oolită sticlă 16 Diplomă perQam. polită sticlă 14 Ploscă 1276 bună vitrina sticlă colita sticlă 15 Punoă bani 1554 bună vitrină sticlă colită sticlă 16 Punaă bani 1555 buna vitrină sticlă. oolită sticlă 24 Ceaslov. suport sticlă 36 Biblia Sacră. polită sticlă 26 Dumnezeiestile liturahii. Bassel. bună vitrină sticlă. suoort înclinat sticlă 41 Historia rerum Hungar. bună expunere liberă Protejată 4 Teacă sabie iude 2033 bună vitrină sticlă. 1627 19176 necesită restaurare vitrină sticlă. 1715 14176 bună vitrină sticlă. bună vitrina sticlă.n. et Trans.n. oolită sticlă MOBILIER 5 Scaun iude 1214 necesită restaurare expunere liberă. crt. manechin 6 ISeroar 6239ff bună vitrină sticlă. Wittenbera. polită sticlă DOCUMENTE 17 Diplomă peraam. Poliţă sticlă 35 Historia de rebus Transylvanicis. bună vitrină sticla.ro . 1633 bună vitrină sticlă. suoort înclinat sticlă ALTE OBIECTE 42 Porthart 423m bună vilrină sticlă. oolită sticlă 32 Biblia Stut\aart. Brasov 1751 15617 bună vitrină sticla suport sticlă 40 Kalender. oolită sticlă 19 Diplomil oeraam. 1741 12159 bună vitrină sticlă. bună vitrină sticlă. suport sticlă 26 Biblia Wiena 1734 15615 bună vilrină sticlă. 1756 9613 bună vitrină sticlă.n. Stere de conservare Mod de etalare ARME ŞI ANEXE ARME 1 Corn praf puşcă 1265 bună vitrină sticla. Sibiu. oolită sticlă 33 Choral Buch. oolită sticlă 29 Biblia Germană. bună exounere liberă protejată 177 http://tara-barsei. manechin 9 Chipiu lcozorocl 336m bună vitrină sticlă. oe oodium 13 Ploscă 1272 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 2 Spada cu mâner piele 1561 bună expunere libera. oolită sticlă 22 Liturahier. poliţă sticlă 43 Suoort areutăti cântar 1262 bună vitrină sticlă. colită sticlă 10 Manta oiele 1112 bună vitrină sticla. 1660 bună vitrină sticlă. 1600 f. oe Podium IMBRACAMINTE 6 Cizme 6502/T bună vitrină sticlă manechin 7 Căciula iune 6235ff bună vitrină sticlă.ro / www. Prezentarea obiectelor din piele Anexa I Nr.

Cătălina Dumitrescu Anexa 2 Fig.ro . 3 Fig.ro / www.cimec. 4 178 http://tara-barsei. 2 Fig. I Fig.

ei prezintă o surprinzătoare masivitate (o culme continuă.începutul cuaternarului. utilă în operaţiunile practice de gestionare a lor. cu o mare diversitate de roci. ziare).parte integrantă din grupa munţilor scunzi de la curbura internă a Carpaţilor Orientali-. cu presiunea turistică tot mai intensă. în sensul ocrotirii monumentelor naturii. categoriile petrografică. Dar accesul turiştilor la monumentele naturii este condiţionat de un comportament corect. Paleontologie. monumentele naturii din perimetrul defileului Oltului din Munţii Perşani. despre care va fi vorba în cele ce urmează. conferinţele pentru publicul larg. evident. Există mai multe modalităţi de realizare a acestei educaţii: instituţiile de învăţământ de toate gradele. operează cu criterii de trei ranguri: domeniul.litosfera (învelişul solid. pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură. pentru a fi cât mai cuprinzătoare. Munţii Perşani . Domeniul se referă la învelişul natural al pământului la care aparţin monumentele naturii . se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. În ciuda înfăţişării lor modeste (altitudinea maximă 1104 m în Vârful Cetăţii). neîntreruptă decât de defileul Oltului) şi o alcătuire geologică foarte complexă. se încadrează în domeniul litosferei. Cu alte cuvinte. sunt susceptibile de a avea calitatea de monumente ale naturii şi. Comportamentul corect presupune. rezultată din interferenţa a două zone structurale din Carpaţii Orientali: zona cristalino-mezozoică (reprezentată prin şisturi epimetamorfice în partea sud-vestică şi prin calcare triasice în sud-vest şi în defileul Oltului) şi flişul cretacic conglomeratic-grezos (pe latura estică).ro / www. Regimul de ocrotire vizează în special impactul cu fluxul turistic. care să nu ducă la degradarea lor. Tara Bârsei Ioan ŞONERIU MONUMENTE ALE NATURII ÎN DEFILEUL OLTULUI DIN MUNŢII PERŞANI Un mare număr de obiective naturale. Geologie (dinamică şi stratigrafică). Deşi sustragerea lor de la presiunea fluxului turistic le-ar putea asigura o mai bună conservare. tipul aflorimente de roci şi tipul monticuli calcaroşi (klippe calcaroase). totuşi renunţarea la ele în circulaţia turistică ar fi dezavantajoasă pentru satisfacerea curiozităţii turiştilor. prin raritatea şi spectaculozitatea lor. O schemă de clasificare concepută în acest mod comportă trei domenii diferenţiate în opt categorii. hidrosfera (învelişul lichid. ca atare 179 http://tara-barsei. biosfera (învelişul organismelor vegetale şi animale). de a beneficia de un regim de ocrotire oficializat prin punerea sub protecţia legii. În această schemă. ca urmare. fundamentate ştiinţific. complicaţii în plus sunt introduse de magmatitele mezozoice (porfire. Geomorfologie. este necesară o clasificare tipologică a monumentelor naturii. de piatră). Categoria se referă la grupul de monumente ale naturii corespunzătoare unei discipline ştiinţifice de studiu: Mineralogie. O posibilă schemă de clasificare. Zoologie. plantarea unor panouri avertizoare la faţa locului etc. prin interesul ştiinţific deosebit.cimec. presa scrisă (reviste. geologică şi geomorfologică. Botanică. Hidrologie. de apă). serpentinite. specificul lui bine individualizat. categoria şi tipul de monumente ale naturii. Marea diversitate a monumentelor naturii reclamă ordonarea lor sistematică după criterii precise. în delimitarea competenţelor în aceste operaţiuni. gabrouri) şi de curgerile noi de lave bazaltice puse în loc la finele neogenului . între înşeuarea de la Vlădeni şi munţii vulcanici ai Harghitei. însumând peste 20 de tipuri de monumente ale naturii. desfăşuraţi pe o distanţă de circa 60 km.ro . Tipul defineşte identitatea unui monument al naturii. o educaţie ecologică. emisiunile de radio şi televiziune. Petrografie. diabaze.

Ioan Şoneriu

fiind considerate ca ultimele manifestări vulcanice din ţara noastră. Complexitatea constituţiei
geologice din Perşani iese cel mai bine în evidenţă în defileul Oltului, situat la limita dintre sectoarele
de nord şi de centru ale acestor munţi.
Defileul Oltului reprezintă o vale transversală, antecedentă, tăiată de râu de la est
la vest, începând din dreptul intersecţiei lui cu calea ferată (Braşov-Sighişoara), la 4 km aval de satul
Augustin, şi până la extremitatea vestică a vetrei localităţii Racoş (Racoşul de Jos), la 0,5 km aval de
confluenţa Pârâului Sărat; între aceste limite defileul are o lungime de 9 km, din care primii 5 km
defileu tipic, foarte îngust, lipsit de terasa de luncă, iar ultimii 4 km cu profil mai evazat prin câteva
nivele de terase.
În perimetrul defileului (considerat pe o lăţime de câte 3 km în dreapta şi stânga
Oltului) este cuprins un mozaic de roci grupate în trei zone, cu caractere stratigrafice, petrografice şi
tectonice distincte şi care se succed dinspre amonte spre aval în modul următor:
I. Zona formaţiunilor sedimentare de fliş cretacic, extinsă pe primii 2 km de o parte şi de alta
a Oltului;
2. Zona klippelor calcaroase triasic-jurasice. extinsă pe următorii 4 km, de asemenea pe
ambele laturi ale defileului;
3. Zona formaţiunilor neogene-sedimentare şi neovulcanice - ocupând ultimii 3 km din
lungimea defileului, atât în dreapta (nordul), cât şi în stânga (sudul lui). Zona flişului cretacic e
reprezentată în principal prin depozite sedimentare din apţianul superior (cretacic inferior),
constituite esenţialmente din conglomerate, gresii şi marne. Zona klippelor calcaroase
triasic-jurasice prezintă constituţia geologică cea mai complicată, în care se întrepătrund trei tipuri
de formaţiuni, cu totul diferite, chiar dacă toate aparţin mezozoicului:
a) klippe calcaroase predominant triasice - cele mai reprezentative formaţiuni pentru
această zonă - reprezentând resturi (martori de eroziune) din cuvertura sedimentară triasic-jurasică
(„pânză de Transilvania") a fundamentului cristalin din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor
Orientali (fundamentul cristalin, alcătuit din şisturi epimetamorfice, nu iese la lumină în perimetrul
defileului, aflorând numai spre capătul sudic al Perşanilor); klippele se profilează proeminent în
liniile reliefului prin înălţimea lor (Dealu Negru 823 m, Tipia Racoşului 820 m ş.a., în dreapta
Oltului, iar Tipia Ormenişului 819 m, în stânga râului) şi prin forma lor originală de „căpăţână de
zahăr" sau clăi;
b) magmatite mezozoice cu caracter bazic (gabrouri, diabaze, serpentine, peridotite) sau
alcalin (porfire), cu extensiune mai mare în stânga Oltului;
c) depozite sedimentare de fliş (berremian - apţian inferior) compuse din argile, divers
colorate (negricioase, cenuşii, verzui, violacee, roşietice) şi parţial şistoase, gresii cuarţitice extrem
de dure. Zona formaţiunilor neogene (sedimentare şi neovulcanice) poartă amprenta geologică a
bordurii Bazinului Transilvaniei, genetic fiind legată de acest bazin. Formaţiunile sedimentare
aparţin în principal tortonianului şi, într-o măsură mai redusă, sam1aţianului care, în unna erodării,
apare doar ca petece pe tortonian. Tortonianului îi revine un complex de roci detritice în care intră
argile, marne, nisipuri, gresii, pietrişuri şi conglomerate; argilele au pe alocuri eflorescenţe saline şi
izvoare sărate, dovedind afinitatea cu un facies lagunar. Între rocile tortoniene se intercalează un tuf
dacitic gros de I 00-150 m, dispus în straturi de I O cm sau mai mult. Depozitele sarmaţiene sunt
alcătuite dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri, uneori cu intercalaţii subţiri de tuf dacitic.
Neovulcanismul de la Racoş reprezintă sectorul cel mai nordic al revărsărilor de lave bazaltice de pe

180
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Monumente ale naturii în defileul Oltului

latura vestică a Perşanilor, desfăşurate pe o distanţă de 20 km, între localităţile Racoş şi Comăna de
Sus; după cum s-a mai arătat, aceste curgeri de lave marchează cele mai tinere manifestări din
Carpaţii Orientali (finele neogenului- începutul cuaternarului). La Racoş bazaltul aflorează în două
cariere mari, în dreapta Oltului şi într-o carieră mai mică, din stânga râului. În deschidere se disting
trei nivele caracteristice: în baza pânzei de lavă. având o grosime de 15 m. se găseşte o separaţie de
coloane prismatice, peste care urmează un strat compact de 2-3 m grosime, iar la partea superioară, o
pătură groasă de 2-3 m, formată dintr-o lavă bazaltică scoriacee (cu textură vacuolară).
Pe fondul geologic schiţat mai sus se înscriu o serie de iviri de roci care, prin
spectaculozitatea lor şi prin interesul ştiinţific special pe care îl suscită, au calitatea de monumente ale
naturii, uneori cu statut oficial, puse deci sub protecţia legii. În prezenta comunicare semnalăm: un
ansamblu de coloane de bazalt. un vulcan de piroclastite, un afloriment de tuf dacitic şi două klippe
calcaroase.
În perimetrul carierei mari de bazalt, situată la câteva sute de metri spre nord de
vatra localităţii Racoş, un front de 25 m de coloane prismatice este declarat oficial monument al
naturii. fiind pus sub regim de ocrotire; o tablă avertizoare cu indicaţii corespunzătoare este plantată
în acest loc. Bazaltul este o rocă magmatică neovulcanică, din familia gabroului (corespondentul
plutonic, de adâncime). având în compoziţie, ca minerale esenţiale, feldspaţi plagioclazi - silicaţi de
sodiu şi calciu, formând o serie izomorfă de 6 specii minerale, în care termenii extremi, albitul Na
(Al Sb0 8) şi anortitul Ca (A'2Si 20 8 ), se află în diferite proporţii - reprezentaţi prin labrador sau
bytownit, termeni cu chimism mai bazic: de asemenea, prin augit, un silicat complex de calciu, fier,
magneziu şi aluminiu, de culoare neagră. Din amestecul intim al cristalelor microscopice de feldspaţi
de culoare albă (leucocrată) şi de augit negru (melanocrat) rezultă coloraţia cenuşie închisă a
bazaltului. În bazaltul de la Racoş apare frecvent, ca mineral secundar, olivina, un silicat de magneziu
şi fier- (MgFe) 2 Si0 4 - de culoare verde-oliv (de unde şi denumirea); acest mineral apare în agregate
granulare, sub fom1ă de cuiburi, în masa bazaltului; când prezintă cristale mari şi transparente
contează ca piatră preţioasă utilizabilă la bijuterii. De regulă, bazaltul are o structură microlitică
(cristale microscopice) holocristalină (întreaga masă a rocii e cristalizată) şi o textură compactă
(masivă); pe alocuri, la partea superioară a curgerilor de lavă, textura e vacuolară (scoriacee).
Bazaltul este o rocă dură, cu mare rezistenţă la şoc, compresiune sau uzură, ceea ce îi conferă bune
aptitudini pentru construcţii care reclamă astfel de proprietăţi (poduri, baraje, ziduri de sprijin,
postamente de clădiri. pavaje etc.). O particularitate care face bazaltul deosebit de original - de fapt,
unic - între roci este aceea de a prezenta separaţii sub formă de coloane prismatice pentagonale sau
hexagonale; în cariera de la Racoş - inclusiv în frontalul ocrotit ca monument al naturii - coloanele
au înălţimi de 12-15 m (vizibile în afloriment). Feţele de separaţie iau naştere în timpul răcirii lavei,
când în jurul nucleilor de cristalizare, la distanţe de circa 2 decimetri, se formează zone de
distensiune, cu slabă coeziune. Proprietatea bazaltului de a prezenta separaţii prismatice, pe lângă
interesul ştiinţific special pe care îl suscită fenomenul în sine, conferă acestei roci înfăţişarea
spectaculară, implicit calitatea de monument al naturii; totodată, existenţa suprafeţelor de separaţie
uşurează mult extracţia rocii în carieră şi fasonarea ei sub formă de stâlpi, borduri. calupuri, pavele
etc. În afară de Racoş. tot în Munţii Perşani, în perimetrul rezervaţiei peisagistice Pădurea Bogăţii, se
întâlnesc câteva aflorimente de coloane bazaltice, deocamdată exploatate în cariere, dar susceptibile
de a fi - măcar parţial - trecute în regim de ocrotire ca monumente ale naturii. De asemenea, este de
menţionat şi faptul că nu departe de Racoş, la Rupea, un edificiu bazaltic ce apare insular în

181

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Ioan Şoneriu

depozitele sedimentare tortoniene suportă ruinele cetăţii medievale ţărăneşti; aici avem de a face,
deci, cu o interesantă asociere între un monument geologic al naturii cu un monument istoric de
arhitectură.
La câteva sute de metri spre nord de cariera de bazalt de la Racoş, care include frontul de
coloane rezervat, se află situat un alt obiectiv cu valenţe de monument al naturii, dar încă nedeclarat
oficial cu acest statut şi, în consecinţă, nebeneficiind de un regim de ocrotire. Este vorba de un vulcan
de piroclastite, produse solide ale erupţiei unei lave mai vâscoase, care eliberează mai greu gazele. Ele
sunt de dimensiuni şi forme diferite: bombe fuziforme sau rotunde, „în coajă de pâine'·, lapili de forma
şi mărimea mingilor, material mărunt agregat etc. Culoarea produselor e predominant brun-roşiatică
datorită fenomenului de oxidare, pe alocuri apărând şi unele nuanţe albăstrui. Conul vulcanic aparent
are diametrul bazal de ordinul sutelor de metri, iar înălţimea, de ordinul zecilor de metri. Conul este
obiectul unei exploatări, în carieră extrăgându-se agregate mărunte denumite scorii, printre care sunt
intercalate bombe şi lapili care, dacă sunt de dimensiuni mai mari, se separă de restul materialului;
uneori bombele fuziforme au lungimi în jur de un metru, reprezentând prin ele însele veritabile
monumente ale naturii. În acest fel, distrugerea conului vulcanic prin exploatare în carieră, în mod
paradoxal, are şi un efect pozitiv prin faptul că scoate la lumina zilei, în schimb, alte monumente ale
naturii, precum şi stratificaţia oblică a vulcanului; desigur, însă, exploatarea nu trebuie să avanseze
până la distrugerea totală a conului vulcanic; de dorit ar fi încetarea imediată a acţiunii de exploatare,
înainte de pierderea completă a acestui rar monument al naturii.
La I km spre est de Racoş, sub nivelul pânzei de bazalt, în perimetrul unei vechi cariere, se
găseşte un afloriment de tuf dacitic, rocă sedimentară piroclastică (vulcanogen-sedimentară), de
vârstă tortoniană (neogen inferior), formată prin depunerea în apa mării a cenuşii rezultate din
pulverizarea lavei dacitice (în timpul ascensiunii prin coşul vulcanic al lavei dacitice, acide şi mai
vâscoase, sub presiunea gazelor care se eliberează mai greu, se produc explozii care pulverizează
lava; pulberile incandescente aruncate în atmosferă se răcesc, transformându-se în cenuşă care,
purtată de curenţii aerieni la o distanţă oarecare de vulcan, se depune, stratificându-se şi
cimentându-se sub formă de tuf dacitic; în mod analog se formează tuf andezitic, bazaltic, porfiric
etc.). Tuful dacitic de la Racoş este de culoare verzuie şi se desface în plăci subţiri. de ordinul
centimetrilor. Este o rocă la modă în arhitectura modernă, însă cu anumite restricţii impuse de relativa
friabilitate a lui (în zidărie. trebuie pus la adăpost de acţiunea erozivă a precipitaţilor, în pavaje are o
rezistenţă redusă la uzură).
La 312 km spre nord-est şi, respectiv, la sud-est de vatra localităţii Racoş, în liniile
reliefului se detaşează proeminent Tipia Racoşului (820 m) şi Tipia Ormenişului (819 m), situate
simetric în raport cu talvegul Oltului, la câte un kilometru de râu. Aceşti monticuli reprezintă klippe
calcaroase (calcar triasic) sau martori de eroziune, resturi din cuvertura sedimentară mezozoică a
fundamentului cristalin (metamorfic) din marea zonă cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali.
Alături de înălţime, silueta originală în formă de „căpăţână de zahăr" sau de „clăi de fân" accentuează
monumentalitatea acestor monticuli. Un interes în plus, din punctul de vedere ştiinţific, îl conferă
haina lor vegetală - pădure de fag pe versanţii mai umbriţi, cu expunere nordică (N, N-E, N-V),
pajişti cu ierburi xerofile sau mezoxerofile pe versanţii mai însoriţi cu expunere sudică (S, S-E, S-V),
aceste diferenţieri geobotanice reflectând pregnante nuanţări topoclimatice condiţionate de
expunere. Pe expuneri bine însorite, bilanţul termic este amplificat de declivitate (unghiul de pantă de
peste 45° favorizează realizarea mai prelungită a incidenţei apropiate de 90° a razelor solare,

182
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

1968. 4. 8. 1. ceea ce creează un microclimat mai călduros şi mai uscat în pătura de aer de deasupra solului). ***Judeţul Braşov. 1971. Pârvu G„ Carierele din România. 3. Bucureşti. Comitetul de Stat al Geologiei. 1981. 1987.defileul de la Racoşul de Jos. Bucureşti. Orghidan N„ Observaţii mo1/ologice în regiunea Braşovului .000. Iancu M. şi colab„ Judeţul Braşov. 1929. Editura Ştiinţifică. Editura Tehnică. o putere mai mare de respingere a radiaţiei solare.ro / www. Bucureşti. 6. voi. Monumente ale naturii în defileul Oltului intensitatea insolaţiei fiind direct proporţională cu valoarea unghiului de incidenţă) şi de substratul litologic calcaros (culoarea albă a calcarului are şi o valoare ridicată a albedoului. cu expunere sudică. în revista „Ţara Bârsei". 1:200. 7.cimec. 5. adică a raportului dintre radiaţia reflectată şi cea incidentă. voi. foile 20 şi 28. 183 http://tara-barsei. Institutul Geologic. Bucureşti. *** Geografia României (tratat). 1983. Sport-Turism. Oncescu N„ Geologia României. 3. I Geografia fizică.ro . 1958. Bibliografie: 1. 2. Editura Tehnică. Editura Academiei. Edit. III Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. 1965. Tipia Ormenişului prezintă şi un interes arheologic prin urmele de habitat uman (dacic) de pe culmea uşor aplatizată (unghi de pantă de circa 15°). Bucureşti. Editura Academiei. Bucureşti. cu alte cuvinte. Băncilă I„ Geologia Carpaţilor Orientali. *** Harta geologică. 1964.

să demonstreze că astăzi. 11 IUNIE 2004 Secţiunea I (Clasele I-VIII) Premiul I . Cu speranţa că festivalul-concurs de poezie îşi va dobândi faima pe care credem că o merită. competiţia a fost organizată de această dată în două secţiuni: gimnaziu şi liceu. doamna Lucia Bunaciu. în lumea internetului şi a diferitelor preocupări. Andrei Mureşanu. candidând 52 de copii de la 14 şcoli generale şi 8 licee din judeţul Braşov. reprezentat de autorul versurilor imnului naţional. Pentru ca şi cei mici să aibă şanse egale cu colegii lor mai mari. elevă a Liceului de Artă. care să se confirme în timp.Sînziana-Maria Stoie .Şc. cât_şi doamna profesoară Mara Eliza Trofin. şi prezentul zilelor noastre. Ţara Bârsei Laura MOLNAR. a Vili-a Premiul II . actorul Silvian Duică a recitat poeziile laureate. Meşotă" . În acest sens. a VII-a 184 http://tara-barsei.ro / www. Librăria „Şt. nr. este de a descoperi cu acest prilej reale talente. Dorinţa noastră. Din juriu au făcut parte domnul profesor Doru Munteanu.ci. s-a bucurat de o largă participare în rândul elevilor. 25 . poetul Eugen Axinte. Editura Foton.Ştefana Văduva .ci. Festivalul se doreşte a fi o punte de legătură între trecutul poporului român. 31 . iar Alma Iuliano. O. concursul încearcă. mai există încă în rândul tinerilor noştri entuziasm şi sensibilitate pentru poezie. Ovidiu SA VU CONCURSUL-FESTIV AL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" Anul acesta Concursul de poezie „Andrei Mureşanu". POEZIILE PREMIATE LA CONCURSUL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" EDIŢIA A II-A. membri ai Uniunii Scriitorilor. Iosif'.Sonia Grigore .Şc. nr.ci. oferim publicului poeziile câştigătorilor. a IV-a Premiul llI . a susţinut un concert la pian. a evocat imaginea poetului naţional. În final. directorul onorific al muzeului şi urmaşa Mureşenilor. Eugen Axinte.ro . iar acest moment să reprezinte un reper în viitoarea lor biografie. Gen. a organizatorilor. Dorim să mulţumim şi pe această cale sponsorilor care au făcut acest eveniment posibil: MedArtCafe. Cu ocazia festivităţii decernării premiilor. I. şi sperăm noi să reuşească.Colegiul Naţional „Dr.cimec. Gen. ediţia a II-a.

ro / www. Şi stă să-şi doarmă somnul veşnic Sub teiul mare parfumat. Copil şi tânăr plin de vise Chiar prea curând maturizat. Sonia GRIGORE Geniul Eminescu El a venit pe-această lume În zi senină de gerar. Acolo e viaţa mea prea fragedă uitată pe-o hârtie fără-nceput. În tristă zi de cireşar. Dar n-au ajuns să-şi stingă dorul Căci sănătatea îl trăda.ro .cimec. 185 http://tara-barsei. Stătea Luceafăr blând de pază Lângă a sa Luna ce o iubea. N-a fost şi n-o să fie. Sonia Grigore Ştefana VĂDUV A Fără noimă Am înşiruit cuvinte fără noimă pe o foaie de hârtie Şi am realizat ceea ce simt .. Şi a plecat şi nu mai vine. m-au inspirat apoi să scriu o poezie ce nu am terminat-o acum zace într-un plic. Aşa apus-a într-o noapte Când cerul s-a întunecat. Ştefana Văduva. Aduce lumii-ntregi aminte De un talent inegalat. fără sfârşit..

a XII-a Premiul li . i-au crescut aripile la loc gândurile i-au năpârlit în prag de vară şi nu mai ştie aproape nimic.ci. am zis.ro .Vlad Turcu .ro / www.Colegiul Naţional „Unirea" .Colegiul Naţional „Andrei Şaguna" . a XII-a Premiul III . a XII-a 186 http://tara-barsei.Daniela Poenaru . Sânziana-Maria Stoie Sânziana-Maria STOIE Metamorfozele viermelui Viermele îşi prelucrează caninii cu pila de ceară neagră furată din păstaie mai toarnă un pahar de ură dar crusta nu-i mai surâde şi nici nu se-nmoaie Viermele îşi prăjeşte aripile îngrozit crede că altele îi pot creşte în loc îi iese otrava pe gură îi alunecă visul în groapă viem1ele îl culege şi-l îngroapă la loc Viermele ştielucruri cumplite şi viziunea i se îngraşă şi-aude soneria Sfârşitului Lumii tace şi urlă şi plânge şi urlă şi fotografiază o insectă decadentă de pe cocoaşa burlanului verde Viermele îşi prelucrează caninii atât de trist atât de simplu nu mai are nici un rost.Andreea Uruc .Colegiul Naţional „Unirea" .ci.cimec.ci. Secţiunea li (Clasele 'IX-XII) Premiul I .

Armonizăm în doi o lume siderală. Vlad Turcu Daniela POENARU Axis Mundi În doliul nopţii. Vlad TURCU * * * automobile cu picioare cerul de cretă umedă acoperă blocurile îmi acoperă mie patul. tardiv în crâmpeie. Daniela Poenaru. din inimă. Fiorii. Miroase a floare de crin. se frîng aştrii. Demonica viaţă cu angelica moarte Şi spaţiul divin Cu-acela lumesc. 187 http://tara-barsei. îmi acoperă farfuria cu vise dacă scot limba afară simt cum îmi explodează papilele gustative pentru că cerul este dulce atât de dulce încât aş putea să iau o linguriţă din el pentru cafea. Îmi varsă scânteie. Suflarea ta mă ajută să trăiesc. În mugure acră. Sărutul tău deschide poarta sacramentală.ro / www. În doliul teluric. Sărutul serafic Uneşte în toate Lutul proaspăt Cu albastrul celest. austeritate sacră. Corpusul lumesc.ro .cimec.

aici e bine. să te întreb despre credinţă sau răni s-au terminat iubirile? Doar caii sunt fericiţi.ro / www. nu ştiu unde merg sau de unde vin.cimec. mi-ai trimis un cui pentru ochii plecaţi. şi mă întreb nebun: cerul este gri. Andreea URUC * * * când merg îmi amintesc de tine. dar nu te-ntreb şi nu râd. 188 http://tara-barsei. e ceva ce n-am ştiut niciodată şi de care îmi aduc aminte doar cînd plouă sau ninge. cum s-a înnegrit pământul.ro . trăiesc încă şi n-am curajul să vin. cerul eşti tu. Andreea Uruc mă oglindesc în cer îmi văd ochii mari şi gri. când subliniez pronumele relativ când singur încercuiesc substantivul colectiv. nu plâng vreau doar să fiu un cal. ochii sunt gri? cerul este asfaltul pe care circulă automobile cu picioare păşesc şi lasă unne de nori. aici demult n-a mai plouat mi-e dor de-o pasăre să se arunce-n gol. numerele din manualul de română.

doctorand.muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva Valer Rus .doctorand. fost Mureşenilor" Braşov profesor de geografie Nicolae Pepene .doctor în istorie.muzeograf la Muzeul Ţării Cristinei-Ioan Roman-Negoi . cercetător Ana-Maria Roman-Negoi doctorand.şef de secţie la Muzeul ani la Muzeul Castelul Bran Memorial „Ştefan Baciu" Daniel Nazare .licenţiat în istorie.ro . urmaş al familiei Mureşenilor. Andrea Dobeş . Făgăraşului profesor de istorie la Liceul „Axente Sever" Mediaş Anca-Maria Zamfir .muzeograf la Muzeul „Casa Ioan Şoneriu .muzeograf în cadrul secţiei istorie din Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Marcel-Valeriu Bene .licenţiat în istorie. rezident la Paris Gherghina Boda .licenţiat în geografie. a activat 4 Laura Molnar .consilier-asistent în cadrul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale Doina Ionescu . Ţara Bârsei Autorii din acest număr: Alexandru Stănescu . muzeograf în Colegiul Naţional „Unirea" Braşov cadrul Muzeului de Etnografie Braşov Lucia Bunaciu .licenţiată în economie.ro / www. a activat în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti Măriuca Radu . şef de secţie în cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor'· Braşov Oliver Velescu .licenţiat în medicină.conservator la Muzeul Deva Judeţean de Istorie Braşov Ovidiu Savu . urmaşă Iosif Marin Balog . muzeograf la muzeograf la secţia de relaţii publice din cadrul Memorialul Sighet Muzeului Judeţean de Istorie Braşov Liviu Baciu .cimec. asistent a familie Mureşenilor şi director onorific al universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Muzeului „Casa Mureşenilor" Braşov Cluj.muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Aurelian Armăşelu . profesor la Ioan-George Andron -doctorand. şef de secţie în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Cătălina Dumitrescu . ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane cercetător în cadrul Universităţii „ I Decembrie Sibiu 1918" Alba-Julia Elena Băjenaru . Facultatea de Istorie şi Filosofie Anda-Lucia Spânu . doctorand.doctorand. şef de departament la Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu" Braşov 189 http://tara-barsei..doctorand.licentiat în istorie.doctorand.doctorand.

ro / www.ro .http://tara-barsei.cimec.