Republica (Platon

)

„Republica” (în greaca veche: Πολιτεία) este o lucra- spune că omul drept nu ar face rău nimănui. Thra-
re (dialog socratic) scrisă de Platon aproximativ în anul symachus crede că Socrate a expus o teză incorectă,
360 î.Hr. Este o lucrare influentă de filozofie și de teorie murdărindu-i personalitatea și reputația în fața oamenilor
politică, probabil și cea mai cunoscută lucrare a lui. prezenți, deoarece, afirmă Thrasymachus, nici Socrate nu
ar crede că a face rău dușmanilor este nedrept. Thrasy-
machus înțelege prin justiție ceea „ce este cel mai bine
1 Rezumat pentru cei puternici”, referindu-se la cei aflați la putere.
Socrate găsește această definiție neclară și începe în a-i
pune întrebări lui Thrasymachus. În opinia lui Thrasy-
1.1 Poziție și personaje machus, conducătorii sunt sursa justiției din fiecare oraș,
legile lor sunt drepte, dar probabil că ele sunt adoptate
Scena dialogurilor este casa lui Cephalus în Piraeus, un doar pentru binele lor. Socrate îl întreabă apoi dacă un
oraș-port conectat de Atena de Zidurile Lungi. Despre conducător ar face o greșeală, adoptând o lege care îi mi-
Socrate se știa că nu se aventura de obicei prea mult în cșorează binele său propriu, rămâne un conducător, co-
afara Atenei. Întregul dialog este, cel mai probabil, re- respunzător acelei definiții. Thrasymachus este de acord
latat de Socrate cu o zi după ce a avut loc – posibil lui că un adevărat conducător ar putea face asemenea gre-
Timaeus, Hermocrates, Critias și unui necunoscut, dar șeală. Acest acord îi permite lui Socrate să submineze
interpretarea aceasta nu este sigură. definiția strictă a lui Trasymachus, comparând conducă-
Personaje minore torii cu oamenii de diferite profesii. Thrasymachus este
de acord cu afirmația lui Socrate, că un artist este cineva
care își face bine meseria, și a fi conducător este o mese-
• Cephalus, un bătrân care apare doar în introducere,
rie anume, care constă în ceea îi permite să-și ducă la bun
de meserie fabricant de arme
sfârșit meseria. Astfel, Thrasymachus este obligat să ad-
• Thrasymachus, sofist mită că un conducător ce adoptă o lege împotriva binelui
propriu nu este un conducător în sine. Thrasymachus se
• Glaucon dă bătut, și nu mai vorbește de acum încolo. În orice caz,
este departe a fi o definiție a justiției care să ne satisfacă.
• Adeimantus
La începutul celei de a II-a cărți, cei doi frați ai lui Platon
• Polemarchus, fiul lui Cephalus îl provoacă pe Socrate să definească viața dreaptă a unui
om și chiar dacă definițiile oferite în Cartea I sunt scurte
• Cleitophon, prieten cu Thrasymachus, care întreru- și simple, concepția lor despre dreptate este prezentă în
pe discuția două discursuri diferite. Discursul lui Glaucon reia ideea
despre dreptate a lui Tharsymachus; începe cu Mitul lui
• Charmantides, celălalt fiu al lui Cephalos Gyges, care a descoperit un inel ce i-a dat puterea să de-
vină invizibil. Glaucon se folosește de legendă pentru a
argumenta că nici un om nu ar fi drept dacă ar avea oca-
1.2 Definiția justiției zia să facă nedreptăți dar ar fi scutit de consecințe. Cu
puterea de a fi invizibil, Gyges intră în palat neobservat,
În prima carte, sunt propuse două definiții date justiției, o seduce pe regină, îl ucide pe rege și astfel preia rega-
dar ele sunt socotite drept necorespunzătoare: (i) rambu- tul. Glaucon explică astfel că orice om, drept sau nedrept,
rsarea datoriilor și (ii) ajutorarea prietenilor însoțită de a ar face același lucru dacă ar avea puterea să fie scutit de
face rău dușmanilor. Acestea sunt definiții de bun simț, pedeapsă. Singurul motiv pentru care un om este drept
dar sunt inadecvate în situații excepționale și astfel este este de frica de pedeapsă, sau de consecințe. Legea este
nevoie de o definiție satisfăcătoare. Dar el nu le respinge produsul unui compromis între indivizi. Glaucon se folo-
complet, pentru că fiecare exprimă o noțiune de bun simț sește de acest argument pentru a-l provoca pe Socrate să
a justiției, sens pe care Socrate îl tratează în discuțiile lui spună că este mai bună o viată injustă decât una justă.
despre regimul drept de la cartea a II-a până la cartea a
V-a. Discursul lui Glaucon îl ademenește pe Socrate să se con-
trazică pe sine. Glaucon pledează pentru superioritatea
La sfârșitul primei cărți, Socrate este de acord cu Pole- vieții nedrepte; Socrate este de acord că este cel mai bun
marchus că justiția ar include ajutarea prietenilor, dar

1

Totul este pus în comun. « Societatea bună » ar tre. le cre- de găunoase. soldații să le apere. OLIGARHIA Aceste tentații creează o confuzie între sta- Forma guvernării pe care Socrate o scoate în evidență es. rice este ierarhia. Ca rezultat al acestei concepții. de genul viața în comunități. După tema demonstrată în Cartea I. plăcerea filosofică este singura plăcere. au datoria să separă oamenii în trei categorii: în soldați. el este singurul po- Societatea propusă de Socrate este atacată de Adeiman. să nu fie sclavul societății » (altfel spus fi. Socrate nu include și adevărul. singurul care poate atinge absolutul. El crede că ducător este cel mai bun. În Cartea a VIII a Socrate descrie astfel drumul de la timocrație. și anume acela de rege. Platon își definirea justiției. Socrate Când oamenii peșterii au văzut acele umbre nu au reali- construiește o serie de mituri. creând oportunități pentru infractori. Săra- marginală. însă el dorește un oraș fără sclavi și fără dis. nu un tratat. Platon afirmă că justiția ca o virtute în societate. TIRANIA Libertățile excesive acordate cetățenilor de către democrație duc la tiranie. Onoarea. de. reprezentată de Soarele dinafara « disciplinat ». Republica își propune losofului în societate. Socrate construiește un oraș (societate) fără pro. Al doilea argument spune TIMOCRAȚIA Socrate definește timocrația ca o socie- că numai filosoful este în stare să judece ce fel de con. care nu conduc pentru binele propriu ci pentru binele so- DEMOCRAȚIA Atât timp cât împărțirea socioeconomi- cietății. ții. bertăți cetățenilor. imaginează un grup de oameni care locuiesc într-o peș- Socrate în Cartea a II-a îi conduce pe interlocutori într-o teră. la fel cresc și tensiunile dintre clasele sociale.2 1 REZUMAT subiect de dezbătut.trivit să conducă o societate. Umbrele i-au făcut pe oamenii ca la care el este cel mai potrivit » și « fiecare să își facă peșterii să vadă ceea ce ei consideră că ar fi realitatea. că crește. lăsa urme psihice și mentale. Socrate definește justiția ca « mun.4 Cele patru injustiții și regresia siste- prietate privată. fără femei sau copii privați și fără poeți. dar pe foc care luminează diferite statui care sunt mutate de al- o scară mai mare.Alegoric.cii înfrâng pe oligarhi. lumina acelora din întuneric. iar filosoful este singura persoană capabilă spunând că justiția susține și perfecționează trei virtuți: să deslușească Forma Binelui și deci bunătatea absolută temperanța. oameni dezinteresați complotează împotriva celor săraci și vice-versa. iar aceste condiții modelează și încep să atribuie acelor umbre diferite forme. iar Glaucon nu găsește loc în ea pentru onoare și glorie. bogați. și care produc umbre ce se mișcă pe pereții peșterii. automat peșterii. iar clasele sociale au o permeabilitate democrația înlocuiește la un moment dat oligarhia. pentru că doar filosoful poate această formă de guvernare rezultă din urmașii părinți- vedea Forma Binelui. sugerează că avuția nu o să ajute un pilot să-și navigheze mocrație și tiranie. conchizând că posturile de conducere propria navă. democrația și tirania (despo- tura tiranului este să producă « violență » și că tirania ar tism). minciuni nobile. ca să facă zat cât de lipsite de importanță sunt ele pentru viața lor să pară un oraș că este just. ci este un rezultat al sufletului au văzut lumea ideală. cea mai violentă formă . producători educe oamenii din lumea materială. Republica este un dialog dramatic. La sfârșitul acestei alegorii. tate condusă de oameni care iubesc onoarea. oligarhia. dar simte că ar fi ireverențios să lase justi. De vreme ce filosoful este eze legi bune. Dacă un conducător este capabil să cre. Platon.1. Aceia care există în sufletul omului. În ultimă in- stanță. înțelepciunea și curajul. Aceasta injustiție împarte lumea în săraci și ar trebui să fie ale filosofilor. La întrebarea de ce este mai bine pentru individ să fie Platon acordă o importanță majoră statului ideal în cartea drept decât nedrept Platon răspunde în Cartea a IV-a prin sa. În al treilea argument este indi. Platon vorbește despre patru forme greșite de guver- trei mari argumente. iar producătorii să se singurul capabil să recunoască ce este cu adevărat bun și supună autorităților. ca urmare democrația acordă li- criminări între bărbați și femei. înlănțuiți pe un perete în subteran.Datorită conflictelor care izvorăsc din asemenea tensiuni. Cei bogați bui să fie guvernată de filosofi-regi. baza cat faptul că « plăcerile care sunt acceptate de iubitorul acestei forme de guvernare strălucită duce la dorințe de de înțelepciune sunt cele adevărate ». mului de guvernare oraș împărțit în caste. Deci.nări: timocrația. care Socrate consideră vadă lumina zilei. după spusele lui Platon. Astfel. În primul rând Platon spune că na. astfel încât să nu discuție despre justiția unui oraș. la oligarhie. 1. lor care au alte mentalități caracteristice. Platon afirmă că omul eliberat din aceste lanțuri ecare este liber să își aleagă ce vrea în viață) și continuă este filosoful. În spatele oamenilor arde constant un că îi va ajuta să înțeleagă viața dreaptă a unui om. tus care nu găsește loc pentru fericire în ea. în opinia lui posesiuni și bunăstare. care luminează lumea dinafara ei. propriul negoț. sau să răspândească și conducători. Alegoria peșterii este o încercare de a justifica locul fi- ția mult prea vag definită. tutul economic și onoare. Modelul social care stă în spatele fiecărei societăți isto. proces care este responsabil te tendința omului spre corupere prin abuz de putere și pentru căderea în oligarhie.3 Mitul peșterii pre injustiție prezentate de Glaucon și Ademantus. sugerând că dreptatea nu este datoria filosofului de a reintra în peșteră. atunci societatea este justă. Răspunsul la cele două concepții des. « câine » și « pisică ».

care este în schimb corupt de puterea ob- ținută și devine un tiran. Lucian Dîncă. Dr. nu un set de ghiduri pentru o guvernare reușită. Ei investesc toată puterea lor în demagogul lor democratic. 3 Bibliografie • Platon. 3 de guvernare. „Republica”. mai precis prin furnizarea unui bogat context euristic. va- loarea pedagogică a « Republicii » este mult mai mare de- cât valoarea ei practică. Unicitatea cărții se dezvăluie prin felul în care ea clarifică în mod autentic implicațiile ideilor politice și efectele lor în viața reală. 7-502. traducere în limba română de Andrei Cornea. În mod ironic. for- țează clasă muncitorească să caute protecție în libertățile democratice. pp. El are un anturaj mic. statul ideal schițat de Socrate seamănă cu tirania. Pr. 1986. 2 Poziția cercetării actuale Toate viziunile din secolul al XXI-lea asupra cărții au ce- va în comun: în ciuda înțelegerii aproape imposibile a semnificației Greciei antice de către cititorii moderni. Ziarul Lumina . capitalistă și muncitoreas- că. V. Editura Științifică și Enciclopedică. 27 no- iembrie 2011. Este o carte a unei lumi posibile. în Opere. Adep- ții lui Platon văd această afirmație ca pe o temă capabilă de a furniza baza necesară pentru o înțelegere corectă a spuselor lui Platon din « Republica ». Tensiunile dintre clasă dominantă și capitalistă. susținători care îi asigură protecție. vol. București. 4 Legături externe • Politică și religie în „Republica“ lui Platon. Aceste libertăți împart oamenii între clase socioeconomice: dominantă.

TXi- KiBoT.wikipedia.jpg Sursă: https://upload. Ark25.1 Text • Republica (Platon) Sursă: https://ro. Mjbmrbot. Vladimir-Adrian. Pixi. RedBot.0 . ChuispastonBot.3 Content license • Creative Commons Attribution-Share Alike 3.org/wikipedia/commons/4/4a/Plato-raphael. RadufanBot. Antonie C. PixelBot. RibotBOT. DorganBot. WikitanvirBot. Tgeorgescu.4 5 TEXT AND IMAGE SOURCES. Ad- dbot. Pafsanias. Alexander Tendler. Luckas-bot. KasparBot și Anonim: 6 5. XXN-bot. Escarbot.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo. TuvicBot.2 Images • Fișier:Plato-raphael. Ionutzmovie. SieBot. Xqbot. AND LICENSES 5 Text and image sources. and licenses 5. ArthurBot. Thijs!bot. EmausBot. Robo- tQuistnix.jpg Licență: Public domain Con- tribuitori: Necunoscut Artist original: Rafael • Fișier:Wikidata-logo. JAnDbot. Ptbotgourou. Morarmanuela.. AdiJapan.svg Sursă: https://upload. CONTRIBUTORS. VolkovBot. Muro Bot.wikimedia.org/wiki/Republica_(Platon)?oldid=10659518 Contribuitori: Laurap. Strainubot.wikimedia. contributors.svg Licență: Public domain Con- tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad 5. KamikazeBot. Victor Blacus. Rei-bot.