A

Ziua-ntreagă ea munceşte
Şi pe flori se tot opreşte
Ca s-adune-n stupul mare
Mierea dulce de mâncare.
(albina)
B
De cu zori şi până seara
Vara, când stai lângă lac
Te cuprinde plictiseale
Dacă n-auzi şi ,,Oac! Oac!’’
(broscuţa)
C
El de strajă stă afară
Şi-ţi păzeşte fără teamă
Casa,curtea şi grădina,
Ca să nu-i găseşti tu vina.
(câinele)
D
Peşte mare, mlădios,
Printre valuri el colindă
Dând o mână de-ajutor
Celor ce sunt în derivă.
(delfinul)

E
Mare, greu cu trompa lungă
El prin Africa se plimbă
Şi-uneori, la circ, oferă
Un program în premieră
(elefantul)

F
Neagră, suplă, mlădioasă
Printre gheţuri ea trăieşte
Şi la peşte mult râvneşte
Când nu e la ea acasă
(foca)
G
În ţinută de serbare:
Blană albă, pete brune,
Gâtul lung tip tobogan,
Ea se plimbă fără teamă
În ţinutul african.
(girafa)
H
Neam de şoricel de câmp,
Auriu, cu pungi la gură,
Toată vara el adună
Boabe coapte, şi le pune
În pământ.
(hârciogul)
I
Curajos nevoie mare
El, vestit alergător,
Tremură fără-ncetare
Când aude-un vânător.
(iepurele)

J
Animal cu blană scumpă,
De culoare brună-nchis,
Prin copaci sălăsluieşte
Şi cu carne se hrăneşte.
(jderul)
L
Auu! Auu! Se aude,
Iarna, târziu, prin pădure
De la haita-nfometată
Care hrană îşi tot cată.
(lupul)
M
Chip de om aproape are,
Prin copaci mai mult ea sare,
Şi cu fructe se hrăneşte,
Pe copii i-nveseleşte.
(maimuţa)
N
Omul mult o preţuieşte
Pentru carne, pentru blană.
Deşi pare şobolan de apă,
E frumoasă, e curată.
(nurca)
O
Ea pe lângă om trăieşte
Şi-i aduce bucurii:
Lână, lapte, carne, brânză
Şi-unu, doi mieluţi zglobii.
(oaia)

P
Şade pe cuptor, în tihnă,
n-are timp pentru odihnă.
Toarce toată ziulica
Dar seara nu vezi nimica.
(pisica)
R
Deşi are nume vesel,
Ce te face să gândeşti
La o glumă savuroasă,
Când îl vezi înţepeneşti.
(rechinul)
S
Peşte e, de apă dulce,
Iar, când numele i-l spui,
Te apucă dintr-odată
Un căscat cât corpul lui.
(somnul)
Ş
Lung şi veninos el este,
Printre ierburi se ascunde,
Sâsâie când stai în cale-i
Şi-uneori chiar te şi prinde.
(şarpele)
T
El trăieşte în savană
Şi-are corpul mult dungat.
Îl putem vedea-n arenă
Doar când e la circ, dresat.
(tigrul)

Ţ
Rudă mai îndepărtată
Cu oaia domestică,
El, cu barba lui ţepoasă,
Pe mulţi îi ameninţă.
(ţapul)
U
Umblă-adesea prin pădure
Căutând miere şi mure,
Şi tot zice că el moare
Dar nici capul nu îl doare.
(ursul)
V
Roşcovană şi şireată,
Ea apare prin poiată
Ca ,,să ducă la plimbare’’
Pe găina cea mai mare.
(vulpea)
Z
E mai mică decât calul
Şi nu-i place a fi privită,
Fiindcă umblă cât e drumul
Tot în pijama cernită.
(zebra)