Ψ

Psihologie The Psychology
Revistă ştiinţifico - practică The scientifical - practical magazine
CUPRINS CONTENTS

PSIHOLOGIE GENERALĂ GENERAL PSYCHOLOGY

BALODE Neli 3 BALODE Neli
Inteligenţa emoţională ca factor Emotional intelligence as
predictiv al sindromului burnout în predictor of burnout
activitatea didactică. in teaching.

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII AGE SPECIFIC PSYCHOLOGY

OTOMEGA Iulia 11 OTOMEGA Iulia
Efectul fenomenului de anxietate socială The effect of the phenomenon of social
asupra reuşitei şcolare la adolescenţi. anxiety on school achievement in
adolescents.

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI PSYCHOLOGY of EDUCATION

Andriţchi Viorica, 19 Andriţchi Viorica,
Galemba Svetlana Galemba Svetlana
Repere metodologice ale managemen- Methodological guidelines of
tului motivării cadrelor didactice. teachers motivation management.

PSIHOLOGIA Familiei family PSYCHOLOGY

STAMATIN Otilia, 29 STAMATIN Otilia,
BĂLAN – SCÎNTEIE Gabriela BĂLAN – SCÎNTEIE Gabriela
Consecinţele abuzului fizic faţă de Consequences physical abuse on
copiii din ciclul primar. children in primary.

PSIHOLOGIE Socială social PSYCHOLOGY

MURARIU Dănuţ 39 MURARIU Dănuţ
Adaptarea socială la adolescenţi − un The social adaptation of adolescent − a
construct multidimensional complex. construct Multidimensional complex.

ANŢIBOR Ludmila 45 ANŢIBOR Ludmila
Relaţiile interpersonale ca dimensiune Interpersonal relationships the ca
psihologică a calităţii vieţii. psychological dimension quality of life.

Ψ

PSIHOLOGIE CLINICĂ CLINICAL PSYCHOLOGY

ШЕВЧЕНКО Росина Петровна 59 SHEVCHENKO Rosina Petru
Влияние модели самоотношения на The influence of the model
уровень социальной фрустрирован- of the self to the level of social
ности у военнослужащих c невро- frustration at troops with neurotic
тическими и психосоматическими and psychosomatic disorders.
расстройствами.

REMEDIERE ŞI DEZVOLTARE REMEDIAL AND DEVELOPMENT

CUCER Angela 66 CUCER Angela
Mecanisme ale intervenţiei în Mechanism of interoention în the
contextul asistenţei psihologice în caz context of psychological assistanse
de tulburări emoţionale la copiii cu to children with disabilities and with
dizabilităţi.
emotional disorders.
PERCIUN Natalia, 74 PERCIUN Natalia,
ANDRUSENCO Artiom ANDRUSENCO Artiom
Diminuarea agresivităţii la Diminishing aggressiveness to
preadolescenţi. preadolescents.
CERCETĂRI, SONDAJE, STUDIES, RESEARCHES,
RECOMANDĂRI RECOMMENDAtION
КИРИЦА Ольга 81 KIRITSA Olga
Механизмы преодолевающего Coping strategies the soldiers of troops
поведения солдат-карабинеров. of carabineers.

OPINII, DISCUŢII OPINIONS, DISCUTIONS

SAVCA Lucia 89 SAVCA Lucia
Obstacole în calea fericirii. Hindrances in way the happiness.

Psihologie 1-2, 2015 Ψ

PSIHOLOGIE GENERALĂ
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ CA FACTOR PREDICTIV
AL SINDROMULUI BURNOUT ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

EMOTIONAL INTELLIGENCE AS predictor
of burnout in teaching

Neli BALODE

Cuvinte-cheie: Sindromul burnout, dezangajare, epuizare emoţiona-
lă, solicitări în muncă, resurse în muncă, inteligenţă emoţională, compe-
tenţă emoţională.

Rezumat
Acest studiu are drept scop cercetarea relaţiei dintre inteligenţa emoţională
şi sindromul burnout în activitatea didactică. Actualitatea cercetării este deter-
minată de reformele întreprinse în sistemul educaţional al Republicii Moldova.
Studiul este fondat pe modelul teoretic Solicitări-Resurse în muncă, propus de
Demerouti et al., potrivit căruia burnout este consecinţa prevalării îndelungate
a solicitărilor în muncă asupra resurselor în muncă. În cadrul acestui model,
burnout este prezentat drept eroziune a implicării în muncă şi se manifestă prin
sentiment de epuizare emoţională şi eficienţă redusă în muncă. Inteligenţa emo-
ţională, potrivit modelului lui Mayer et al., se referă la abilitatea de a percepe,
înţelege şi gestiona emoţiile proprii şi ale celor cu care relaţionăm. În cercetare
au participat 155 de pedagogi din localităţi rurale şi urbane ale Republicii Mol-
dova, cărora li s-au administrat Scala Oldenburg de măsurare a nivelului burno-
ut şi Scala Inteligenţei Emoţionale a lui Schutte. Rezultatele cercetării denotă o
corelaţie negativă dintre burnout şi inteligenţa emoţională. În baza rezultatelor
obţinute recomandăm elaborarea şi implementarea programelor educaţionale
de dezvoltare a competenţelor emoţionale şi sociale pentru formarea cadrelor
didactice, care pot fi integrate atât la nivel de formare iniţială, cât şi continuă.
O soluţie alternativă ar fi realizarea unor asemenea programe de către serviciul
psihologic şcolar cu condiţia consolidării acestuia prin cadre adiţionale, progra-
me de instruire şi schimb de experienţă cu alte ţări.

Keywords: burnout, disengagement, exhaustion, job demands, job re-
sources, emotional intelligence, emotional competence.

Abstract
The present study aims to investigate the relationship between Emotional Intelli-
gence and Burnout in teaching. The importance of teacher burnout phenomenon is em-
phasised by the current reforms in the educational system of the Republic of Moldova.
The study is built upon the theoretical model of Job Demands-Resources model, propo-
sed by Demerouti et al., where burnout occurs when job demands exceed job resources
for a prolonged period of time. Under this model burnout is viewed as an erosion of

3

printre care onală. Epuizarea emoţională se manifes- rii emoţionale. modelului elaborat de către Cristina care contribuie la dezvoltarea sindro- Maslash în urma cercetărilor realizate mului şi au schiţat un portret al per- printre angajaţii sferei sociale. faţă de muncă şi cei asociaţi ei (clienţi. [8]. autoeficienţa lizate în diferite ţări ale lumii.. Conform definiţiei.). rii capacităţii de muncă şi imposibilita- dromului epuizării emoţionale în fieca. lizarea presupune instaurarea treptată clasându-l ca o problemă cu care se a unei atitudini cinice sau neglijente confruntă aproape toate ţările dezvolta. contact intens cu oamenii (asistenţi Din anii nouăzeci încoace. măsurare a nivelului burnout. Another alternative is the school psychological service providing it is consolidated by additional resources in ter- ms of qualified stuff. Cercetările investească în munca sa aceeaşi canti- cros-culturale ale acestui fenomen au tate de energie ca anterior. refers to the ability to perceive. The survey results indicate a significant negati- ve correlation between Teacher Burnout and Emotional Intelligence. Deşi studiile comparative.Ψ Neli BALODE job involvement and manifests itself as a feeling of emotional depletion and reduction in job performance. care nu este întreţinut. cât şi personal. Realizările persona- al lor. Masla- ut semnifică procesul de secare a ener. Validarea primului instrument de În sens metaforic. ch Burnout Inventory (MBI) a creat un giei sau diminuarea intensităţii arderii cadru oportun pentru cercetarea rigu- unui foc. generalitatea răspândirii lui.). Depersona- pus în evidenţă caracterul lui global. vom remarca Modelul de Conservare a 4 . astfel pentru cercetătorii din comunitatea încât angajatul nu mai este în stare să academică internaţională. sau sindromul burnout. The research sample consists of 155 school teachers from urban and rural localities in the Republic of Moldova. dusă în realizarea sarcinilor de muncă milor treizeci de ani fenomenul epuiză. totuşi savanţii recunosc nivelul anterior. termenul burno. ofiţeri de po. ale sindromului burnout. Cadrul teoretic. depersonalizare şi eficienţă re. Based upon the obtained result we recommend educational programs in Emotional Intelligence to be integrated in pre-service and on-the-job teacher training. indiferent de specificul sociocultural colaboratori etc. activi. understand and manage emotions in itself and others. educational programs and exchange programs abroad. pedagogi. They were administered OLdenburg Burnout Inventory and Schutte Emotional Intelligence Scale. soanei cu predispoziţie pentru aceste tatea profesională a cărora presupune disfuncţii. treprins un şir de încercări în vedere- liţie etc. rea. tă prin senzaţia lipsei energiei emoţi- a constituit un obiect de interes sporit onale şi a resurselor adaptative. atât de fost recunoscut odată cu prezentarea ordin organizaţional. descriu scăzută se referă la percepţia diminuă- mai degrabă specificul manifestării sin. s-au în- sociali. te. medici. le scăzute sau. burnout rea elaborării noilor modele teoretice se caracterizează prin epuizare emoţi. tea executării sarcinilor profesionale la re ţară aparte. În decursul ulti. roasă a fenomenului. Numeroase stu- Conceptul ştiinţific burnout a dii au scos în evidenţă factorii. altfel spus. Emotional Intelligence as per theoretical model of Mayer et al.

1. solicitările în muncă vor corela cu com- 2. O cercetare realizată pe un vitatea de muncă (cum ar fi şomajul) eşantion de 1700 angajaţi din diverse sau returnarea insuficientă a resurselor domenii a confirmat ideea că dezanga- după o investiţie substanţială a acestora jarea corelează cu resursele în muncă. prin urmare. Mai mult ca atât. factori. în sele în muncă sunt aspecte ale muncii număr de 74. cum ar fi burnout. şi solicitărilor în muncă în cadrul mo- lul MCR depăşeşte limitele noţiunii de delului S-RM. Modelul S-RM ia semnificativă a acestora. Stresul muncă. când apare pericolul pierderii re. trăsături de per. Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului burnout. Un alt model. mands and Resources). care în mo- 3. când indivizii nu reuşesc să ob. laşi efect a fost semnalat şi în cerceta- lă este percepută ca stresor. un angajat investeşte mult S-a constatat totodată că componenta timp să-l ajute pe colegul său de serviciu epuizării corelează nu doar cu solicită- fără a obţine vreun beneficiu din partea rile. diminuează solicitările impuse psihologic se produce în una din urmă. de muncă sau contribuie la dezvoltarea toarele condiţii: personală [3]. burnout este consecinţa a două puşi să obţină. dar şi cu resursele în muncă. RM). Astfel. Resur- o listă comprehensivă de resurse. În opinia autorilor este. Modelul S-RM este fondat pe Modelul Teoria MCR este fondată pe principiul Conservării Resurselor şi. vind impactul diferenţiat al resurselor poate genera burnout [8]. delul dat apare sub denumirea de dez- ţină suficiente resurse după o investiţie angajarea în muncă. potrivit au- conform căruia indivizii sunt predis. când resursele individuale sunt ponenta epuizării. efort şi. mode. ponenta depersonalizării. Nachreiner and Schaufeli. burnout. torilor. în calcul efectul cumulativ al solicită- Ameninţarea poate apărea când rilor şi resurselor şi nu se reduce doar ne confruntăm cu solicitările în mun. protejeze şi men. pe când rea performanţei în muncă [4]. este intitulat Mo- selor (MCR) postulează că stresul şi delul Solicitări-Resurse în Muncă (S- burnout apar atunci când în percep. reţină. autorii afirmă că surselor individuale. Resursele pot fi catego. categorii de factori ce vin să caracteri- ţină ceea pe ce pun valoare şi le serveşte zeze activitatea de muncă. cetările de ultimă oră. îndeosebi după o investi. Solicitările în drept resursă. iar resursele cu com- realmente pierdute. pierderea resurselor ce ţin de acti. Bakker. În baza pierderea sau ameninţarea continuă acestor cercetări autorii au reconsiderat a resurselor. 5 . Ace- acestuia). Hobfoll a elaborat psihologice. muncă sunt acele aspecte care necesită risite în obiecte... implică costuri sonalitate şi energie. Ameninţarea în faza iniţia. aplicat pe larg în cer- Modelul de Conservare a Resur. Ψ Resurselor (Conservation of Resources stres şi permite înţelegerea modalităţii Model) şi Modelul Cerinţelor/Solicită. la simpla interacţiune dintre aceşti că. şi desăvârşit presupoziţia iniţială pri- ţie semnificativă a acestora în muncă. în care stresul cronic se transformă în rilor şi Resurselor în Muncă (Job De. (de exemplu. stări. (resursele) este supus ameninţării [7]. fiind propus de autorii Demero- ţia noastră un lucru pe care-l valorăm uti. care sunt valide în multe care facilitează realizarea scopurilor în contexte sociale occidentale [7].

La fel şi de burnout manifestă. motivaţie emoţionale [6]. de nizaţionali şi burnout [5]. a realiza eficient sarcinile sale educaţi- resursele sunt acele mijloace pe care onale. în a-şi stăpâni impulsurile şi de a amâna accepţiunea generală a cercetătorilor. Potrivit studiilor. Actualmente există suficiente cer. există mai multe comparativ cu alţii.50]. Totuşi. surme. de a-şi regla stările de spi- majoritatea cazurilor de burnout sunt rit şi de a împiedica necazurile să-i întu- consecinţă a factorilor de mediu [8]. asertivitatea. capacitatea de recunoaş- Profesia de pedagog este una din tere a emoţiilor proprii şi ale altora. lipsă de exigenţă pentru cu- a face faţă solicitărilor. con. 1995. autoeficienţa. care activează ţa emoţională este prezentată ca funda- într-un cadru organizaţional similar. dezvoltarea competenţelor emoţionale. Un interes concept ştiinţific pe larg popularizat de deosebit în cercetările burnout se acor. Într-un şir de cercetări inteligen- nout al profesioniştilor. lovey. devine o trolul asupra rezultatelor muncii sale. către Goleman odată cu apariţia lucră- dă reliefării factorilor personali. stilul de administrare. apariţia sindromului burnout. modelul semnificative între nivelul burnout şi lui Bar-On şi modelul lui Mayer şi So- neuroticism. De regulă. apatie şi alte stări negative. sională proprie. stări depresive. şi să persevereze în faţa frustrărilor. anxietate. noţiuni. cum ar fi conştientizarea pro- naj. Vorbim feedbackul din partea administraţiei şi aici de inteligenţa emoţională (IE). ment al competenţelor dezirabile şi im- Cu alte cuvinte. aceştia sunt evidenţiaţi climatul psi. Cele mai reprezentative sunt modelul un şir de studii au evidenţiat corelaţii teoretic propus de Goleman. gradul de răspândire şi nivelul epuizării ca trăsături de personalitate. definiţia lui Bar-On înglobează un şir de niri intense de furie. portează un nivel mai înalt de burnout La ora actuală. priilor emoţii. considerându-i drept pacitatea de a fi în stare să se motiveze factori mediatori dintre factorii orga. izbuc.Ψ Neli BALODE puţin probabil ca solicitările şi resursele un declin în capacitatea profesorului de să fie două aspecte separate. un beneficiarilor de servicii etc. şi alte componente. Astfel. de sine. locul controlu. care rii sale ”Inteligenţa Emoţională” în anul pot să explice diferenţele în nivelul bur. pe se clasează pe primele poziţii privind lângă inteligenţă. pedagogii definiţie destul de vastă cuprinde. Goleman defineşte IE drept ”ca- lui. p. că lucrează în aceleaşi condiţii. nece gândirea. portante în aproape toate profesiile [1]. Pedagogii cu nivel înalt şi patternuri comportamentale. Această burnout. iar solicitările noştinţele elevilor şi dezvoltarea profe- sunt integrate în resurse [4]. în pofida faptului abordări teoretice ale conceptului IE. relaţionarea interpersona- 6 . de ce unii angajaţi ra. motivaţie. de cele mai intens studiate din perspectiva a gestiona emoţiile proprii şi ale celor stresului ocupaţional şi a sindromului cu care relaţionează” [1. Reieşind din caracterul stresogen cetări privind factorii burnout. volumul care ar servi drept factor preventiv în de muncă. rigiditate şi inflexibilitate faţă de persoana le utilizează în încercarea de elevii săi. de regulă. empatia. independen- Pe plan profesional. sentiment accentu. Printre şi emoţiogen al activităţii didactice. satisfacţiile. hoemoţional în organizaţie. sarcină de maximă importanţă. autoactualizarea. se poate observa ţa. respectul at de vină.

informaţia cu care operează alităţii. aleatoriu din localităţile rurale. Studiile realizate relatează despre Scopul studiului constă în identi- existenţa unei corelaţii pozitive între IE ficarea gradului de răspândire al sin- şi comportamentul prosocial. Stu- beneficiarii direcţi ai serviciilor sociale diul a fost realizat pe un eşantion de şi contribuie la creşterea satisfacţiei în 155 pedagogi din treapta gimnazială şi muncă [9]. modele mixte graţie spectrului larg de Astfel. profesional. Actualitatea prezentului comunicarea mesajelor motivaţionale. mai rea situaţiilor . servi drept resursă pentru soluţionarea lovey este mai restrâns şi se centrează constructivă a multiplelor solicitări în pe capacitatea aprecierii şi exprimă. fericirea şi op. Asemenea persoane preferă tuaţiilor solicitante la locul de muncă şi ocupaţii ce implică interacţiune socială. flexibilitatea.problemă. Aceste modele. dactică. studiu este determinată de necesitatea probabilitatea angajării în comporta. ţinerea echilibrului emoţional. toleranţa la stres. integra. schimbările generează stări de incerti- ţă verbală şi socială înaltă. precum şi Cercetarea experimentală a sin- pe gestionarea emoţiilor proprii şi ale dromului burnout şi inteligenţei altora [9]. iar ale pozitive. este deschisă şi profesionale a cadrului didactic. Ori- agreabilă. uşor stabileşte contacte soci. descriu aspecte motivaţi. identificării resurselor pe care le posedă mente deviante şi autodistructive este un cadru didactic pentru depăşirea si- redusă. responsabilitatea socială. testarea re. Autorii încearcă să conture. este abilă în tudine şi stres. care ar Modelul IE propus de Mayer şi So. ne- onale şi comportamentale. îndeosebi în profesiile so. profesia aleasă. precum şi relaţionării acestuia cu inte- ciale. dezirabile în cesită abilităţi dezvoltate pentru men- oricare domeniu ocupaţional [9]. capabilă să-şi problema asigurării unui mediu social gestioneze emoţiile proprii şi ale celor şi organizaţional favorabil dezvoltării cu care relaţionează. emoţionale în activitatea didactică ze profilul unei persoane cu inteligenţă În contextul reformelor întreprin- emoţională dezvoltată descriind-o ca se recent în sistemul învăţământului pe o fiinţă empatică. In- Deşi inteligenţa emoţională este stituţiile educaţionale au fost selectate considerată o aptitudine relativ stabilă. Abilităţile emoţionale incluse în ligenţa emoţională. urbane 7 . denumite educaţionale speciale. totuşi cunoaşterea emoţională sau. de însuşit şi transmis prin programe timismul [2]. muncă şi a preveni dezvoltarea sindro- rii emoţiilor referitor la sine şi ceilalţi. Ψ lă. păstrarea angajamentului înalt faţă de cum ar fi consilierea. liceală a sistemului de învăţământ. sensibilă la emo. demonstrează o inteligen. bine spus. din Republica Moldova devine actuală ţiile proprii şi ale altora. modelul IE sunt înalt apreciate de către Descrierea eşantionului. în virtutea specificului său. inteligenţa emoţională este relativ uşor controlul impulsurilor. recunoaşterea. înţelegerea şi raţiona- lizarea stărilor emoţionale. constatăm că activitatea di- componente. succesul din învăţământul gimnazial şi liceal. soluţiona. mului burnout. Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului burnout.. dromului burnout la cadrele didactice rea organizaţională şi socială. educaţia etc. care reformă presupune schimbări..

sitate accentuată de relaxare şi odihnă.023 .015 .003 . pe o scală de la 1 (sunt cu totul de acord) gestionarea emoţiilor proprii şi în re- Tabelul 1. (1-tailed) .232** (Epuizare + corelaţie Coeficientul de corelaţie Dezangajare) Sig. oboseală fizică şi nece- să între 22 şi 72 ani.157* -. Vechimea în învăţământ se înca. Dintre Pentru determinarea inteligenţei participanţi. suprasolicitare. Scala mă- muncă [4].175* -. atitudinea drează în limitele de 0.01 (1-tailed). Shutte et al.045 .221** Dezangajare corelaţie Sig.026 .Ψ Neli BALODE şi din capitala Republicii Moldova. Epuizarea cu predare în limba română. Scala este un instrument de auto- ut Inventory (OLBI) care măsoară două raportare. Corelaţia este semnificativă la nivelul 0.68 ani munca sa per ansamblu. cinic faţă de dia activităţii didactice fiind 23. Pentru identifica. 138 (88 %) sunt de gen fe.59 ani cu devierea standardă de Dezangajarea se referă la distanţarea de 11. Corelaţia este semnificativă la nivelul 0. şi comportamentul negativ.161* -.136* -. 8 . (1-tailed) . elaborată în baza concep- rea gradului de răspândire şi nivelului tualizării IE de către Mayer şi Solovey burnout a fost aplicat Oldenburg Burno. atât la 4 (nu sunt deloc de acord).197** Epuizare corelaţie Sig. cât şi rusă.223** -. (1-tailed) .007 N de subiecţi 155 155 155 **. [10]. media vârstei fi.. Analiza corelaţională dintre burnout şi inteligenţa emoţională Corelaţiile Inteligenţa emoţională Utilizarea Estimarea emoţiilor în Coeficientul de corelaţie Gestionarea şi expresia soluţionarea emoţiilor emoţiilor situaţiilor - problemă Burnout Coeficientul de -.05 (1-tailed). obiectul şi conţinutul muncii.002 N de subiecţi 155 155 155 Spearman (rho) Burnout: Coeficientul de -.001 .318.2 şi 49 ani. se referă la sentimentul de gol lăuntric. Vârsta participanţilor este cuprin.003 N de subiecţi 155 155 155 Burnout: Coeficientul de -. cu devierea standardă de 11. me.254** -. *.316. alcătuit din 33 itemi cotaţi pe dimensiuni ale burnout: epuizarea şi o scală de la 1 (nu sunt deloc de acord) dezangajarea (afectivă şi emoţională) în la 5 (sunt cu totul de acord). tul Scala Inteligenţei Emoţionale a lui Instrumentele. ind 46. OLBI este un instrument de soară trei componente ale IE: estimarea autoraportare alcătuit din 16 itemi cotaţi şi expresia emoţiilor în sine şi ceilalţi. emoţionale a fost aplicat instrumen- minin şi 18 (12 %) de gen masculin.

În condiţiile creşterii exi- au fost corelate cu scorurile de burnout genţelor profesionale devine necesar să prin utilizarea coeficientului lui Spear. participanţi la cercetare. care rea constructivă a emoţiilor proprii şi în pot fi integrate atât la nivel de formare realţionare cu alţii. 1). Republica Moldova. determină dezvoltarea unor mecanis- crarea datelor lor. se constată o incidenţă în. dar şi pentru for- telor de măsurare (tab. Pro. ceea ce denotă că profesorii cumulativă (epuizarea + dezangajarea).problemă. cu nivel înalt de burnout sunt mai puţin Luate separat. Succesul reformelor în educaţie mul burnout şi inteligenţa emoţională. măsurarea nivelului burnout au de. cum ar fi Rezultatele. În urma procesării statistice tru a păstra echilibrul dintre solicitări şi a datelor s-a determinat existenţa unei resurse în muncă. Aceas- detaliate cu privire la modul corect de ta afectează eficienţa profesională şi completare a chestionarelor şi au fost starea de bine a pedagogului. şi în relaţionare cu alţii. Rezultatele obţinu..6% structivă a trăirilor emoţionale proprii din ei un nivel înalt de dezangajare. sociale pentru cadrele didactice. considerăm oportună introduce- burnout şi inteligenţa emoţională. demonstrează Astfel. Ψ laţionare cu alţii. ineficienţă în gestionarea şi utilizarea altă şi un nivel înalt de burnout printre pozitivă a emoţiilor în soluţionarea si- pedagogii sistemului de învăţământ din tuaţiilor . voltare a competenţelor emoţionale şi monstra abilităţi mai reduse în utiliza. Aici pledăm nu doar relaţii semnificative invers proporţio. recu- 9 . didactice din învăţământul gimnazial şi Toţi participanţii au primit instrucţiuni liceal.4% din pedagogi ates. utilizarea emoţiilor prezent la aproape jumătate din cadrele în soluţionarea situaţiilor-problemă. rea programelor educaţionale de dez- fesorii cu grad înalt de burnout vor de. distanţarea de sarcinile profesionale şi te în urma aplicării Scalei OLBI pentru atitudinea negativă faţă de munca sa. În eşantionul cercetat sindromul monstrat că 48. ra este incontestabilă. necesitatea căro- ţională pe toate subscalele instrumen. Următorul pas în cercetare constă Recomandări: în identificarea relaţiei dintre sindro. marea abilităţilor psiho-emoţionale ca Prin urmare rezultatele demon. resurse personale adaptative. identificăm resurse suplimentare pen- man (rho). burnout corelează negativ cu inteligenţa tă un nivel ridicat de burnout pe scala emoţională. cât şi continuă. depinde în mare măsură de gradul de În acest scop scorurile obţinute în urma implicare şi angajamentul în muncă al aplicării Scalei Inteligenţei Emoţionale pedagogului. Asemenea pro- grame educaţionale vor avea drept scop Concluzii dezvoltarea abilităţilor de recunoaşte- În baza rezultatelor acestui studiu re/conştientizare a propriilor emoţii constatăm că sindromul burnout este şi gestionarea lor constructivă. me disfuncţionale de apărare. sistemice în educaţie. ceea ce asiguraţi de confidenţialitate în prelu. 51 % din pedagogi mani. abili în aprecierea şi exprimarea con- festă un nivel înalt de epuizare şi 42. În acest strează o relaţie negativă între nivelul sens. Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului burnout. pentru resursele materiale şi ajustările nale dintre burnout şi inteligenţa emo. iniţială..

Caruso. Schaufeli. nală. R. Development and validation 1. D. Demerouti. 28. Journal od acestei sarcini este fortificarea serviciu. actuală. dings. de parteneriat caring. of a measure of Emotional Intelligence. A. Guay. serviciul 7. 4. assessment. Bucureşti. Fin- a serviciului psihologic şcolar cu cadre.. Bakker. conf.. Mayer. Lucia SAVCA. condiţionate de dotarea suplimentară Emotional Intelligence: Theory. Haggerty. and application at home. 6. Vol. nout schools. psihologic şcolar. Burnout. P. Astfel. malouff. emoţiile negative pro. Applied Psychology. p. emoţionale ar putea contribui la însă. Emotional and social intelligence: Insights from the Emotional Recenzenţi: Quotient Inventory. I. 44. D.. development. tarea sensibilităţii empatice. 2001. Austin. NJ: Prentice cu părinţii. tional intelligence: Theory. lui psihologic şcolar în vederea realiză. 9. 15. Curtea veche publishing. schimb de expe- Inquiry. Russo”. 2. S. Goleman. American Psychologist. 514-525. Predicting intraindividual dactic cu toate problemele sale. J.. însă. Journal of oc- a mediului şcolar.. Bar-On. Englewood Cliffs. C.. 1998. K.. C. Mostert. p. ner. W. The job demands- O alternativă pentru realizarea resources model of burnout. F. Journal of educational re- vocate de apatia şi lipsa de interes a ele. A. 2001. N 84. Parker (Eds. 363-388.. Solovey. Psychological programe de formare. E.. p. Maslach. 2012. 2004. Bar-On & J. Din păcate.. 2000. 513-524. High and Low-Bur- traţia şi părinţii. S. perceived school environment and mo- toda interviului. 1989. Valentina PRIŢCAN. Vol. Dor- Bibliografie nheim. Într-un changes in teacher burnout: The role of studiu separat. Schutte. Burnout and work engagement: A rii unor astfel de programe cu pedagogii thorough investigation of the indepen- care ar contribui la structurarea stenică dency of both constructs.Ψ Neli BALODE noaşterea emoţiilor în ceilalţi. realizat recent prin me. rămân Hall. Nachrei- propriilor emoţii etc. 86. 25. 197-215. dezvol. E. p. Vol. 10 . lăsând în afara atenţiei cadrul di.. Fernet. C. p.. F. N. 15. univ. and Implications. search. Teaching and Teacher din factorii majori de stres în munca Education. univ. p. p.. Personality and individual differences. the cost of unor relaţii constructive. este în exclusivitate centrat pe 5. în manieră asertivă. elev. 167-177. ULIM. Bakker.. J. and in the workplace. Inteligenţa emoţio. Hobfoll. 424. UPS „A. D. 1991. C. Cooper. Hall. In R. Bălţi. Toate acestea. nătoşirea mediului şcolar şi construirea 8. J. p. în concepţiunea sa 209-222. dr. Golden. serviciul cupational health psychology. 2010. Conservation of re- psihologic şcolar prin realizarea pro.. 325-333. L. D. Friedman. Senecal. sources: A new approach at conceptua- gramelor de formare a competenţelor lizing stress. Demerouti E. am constatat că unul tivational factors. p. rienţă cu alte ţări. însuşirea school. dr. B. 10.. San Fran- tehnicilor de soluţionare a conflictelor cisco: Jossey-Bass. N3. L.). N. (1982). 499-512. vilor faţă de cunoştinţe. conf. de raţionalizare a 3. pedagogului sunt relaţiile cu adminis. The handbook of emo.

Am examinat frecvenţa prin care anxi- etatea socială este unul din factorii primordiali ai eşecului şcolar. se poată înscrie în sistemul de aşteptări 11 . Keywords: Social Anxiety. după Monteil. 5. Thus. reieşit din mediile obţinute la examenul de bacalaureat. strategii pentru a putea ridicate ale elevului în ceea ce priveşte realiza acest principal obiectiv al ei. Psihologie 1-2. 2015 Ψ PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII EFECTUL FENOMENULUI DE ANXIETATE SOCIALĂ ASUPRA REUŞITEI ŞCOLARE LA ADOLESCENŢI THE EFFECT OF THE PHENOMENON OF SOCIAL ANXIETY ON SCHOOL ACHIEVEMENT IN ADOLESCENTS Iulia OTOMEGA Termeni-cheie: Anxietate socială. urmare. Acest fenomen. are un impact negativ de a diminua interesul pentru activităţile şcolare. correlated with youth tend to dimi- nish interest in school activities. Thus. în mediul şcolar. este un fenomen destul de precar studiat în literatura de specialitate autohtonă. school succes. adolescenţi. fenomenul anxietăţii sociale este des întâlnit la adolescenţi şi to- tuşi. Conceptul de Instituţia şcoală este responsabilă reuşită şcolară face referire la obţine. Prin procesul instructiv-educativ. cât şi practic impactul anxie- tăţii sociale asupra reuşitei şcolare la elevi. Rezumat Actualmente. 38]. Reusita scolară. and yet is a phenomenon quite precarious local studied literature. cu iniţierea în educaţia culturală a co- rea unor rezultate înalte la activităţile piilor. reuşită şcolară. În acest studiu ne-am propus să studiem. and to highlight the spread of the phenomenon of social anxiety on the population of school adolescents. reuşita ca modalitate prin care elevii să re [3. ce se ra. atât la nivel teoretic. we proposed in this paper to study at both the theoretical and practical social anxiety influence on the school success of pupils in secondary education. resulted from the grades obtained at the baccalaure- ate exam in the past years. in this research we want to study the frequency by which social anxiety is one of the primary factors of school failure on the one hand. in- creasingly observing this phenomenon in schools. şcoala utilizează portează la exigenţele programei şcola. teenagers Abstract Currently. social anxiety phenomenon is progressively more common in young teens. p. şi am evidenţiat impactul negativ al anxietăţii sociale asupra adolescenţilor. dar ca orice altă instituţie are ne- de învăţare definite prin performanţe voie de planuri.

şi discrepanţa gândurilor referitoare la utilizând scala Leibowitz Social Anxiety autoaprecierea subevaluată. în funcţie tă şi sancţiuni atribuite.şi de anxietate socială este frica de a fi ju. teracţiunilor şi tendinţa de izolare sau Obiectivele studiului retragere. încrederea în două variabile: anxietatea socială şi re- sine. 1. cât şi reuşita şcolară. An. mâncatul în restaurant sau Studiul de faţă îşi propune să deli- simpla întâlnire de noi persoane. mediul şcolar preuniversitar. 12 . apreciază că persoa. Presupunem că în rândul ado- asimilate. p. de anxietate socială. supraaprecierea capacităţilor reale ale decat de către alţii. ca factori ai reuşitei şcolare. nele cu anxietate socială simt frică de 496. Scopul studiului întâlniri. Factorii ce pot influenţa negativ elevul uni [13]. apud. dividuale în cadrul clasei de elevi [2. elevului anxietate şcolară. dezacordul asupra motivaţii- ţii sociale. noi sau generale. şi conduce către eşec şcolar sunt. petreceri. pg 7-8] În prezentul studiu ne-am propus În timp ce anxietatea socială pre. şcolare prin metoda catalogului. sub. situaţii sociale exprimate variabil prin CORELAŢII PRACTICE ruşine. ilor sociale. aplicând (Lupu. pot cauza tă – va reuşi. 108)) apreciază că notele şco. Blanck et al. Tulburarea cum apreciază Tiberiu Rudică. rece a obiectivelor for- deoarece credinţele sunt în raport cu mativ-educaţionale sau metodele de eficienţa personală şi autoeficienţa . privire la nivelul de reuşită al unei acţi. ba dorinţa de exprimare a cunoştinţelor 2. te socială în rândul adolescenţilor din siune extremă. pg. cum şi măsurarea corelaţiei dintre cele vorabil atât stima de sine. tendinţa de evitare a situaţi- ginii de sine. cu alte cuvinte.Ψ Iulia OTOMEGA generate de şcoală. Marks and Gerder (1966) şi lor conduitei elevului şi conflictele in- Marks (1970) ş. adică ex. elevului. relaţia dintre reuşi. pre- perienţele negative pot influenţa nefa. predare-evaluare severe pot determina care reprezintă credinţele indivizilor cu apariţia anxietăţii sociale la unii elevi. de modalitatea de aplicare a acestora. după Anxietatea socială. În acelaşi timp.a. poate inhi. 113-115]. sistemul şcolar lescenţilor care înregistrează indicatori prin exigenţele programelor. 4. frica de prezentări. uşita şcolară. negativă. (2003. ca obiective să evaluăm gradul anxietă- supune teama de performanţe scăzute ţii sociale prezente la tinerii adolescenţi. [8. elevului căruia îi este atribuită o reuşi. miteze relaţia reuşită şcolară – anxieta- xietatea socială se manifestă prin ten. va da greş mentarea dură. De asemenea. în special în situa. calitatea scăzuţi în ceea ce priveşte reuşita şcola- profesionalismului cadrelor didactice ră se regăseşte fenomenul de anxietate sau modalitatea de realizare a obiecti. Presupunem că în mediul adoles- nifestate în timpul unei sensibilităţi centin se atestă prezenţa fenomenului afective sau vulnerabilităţi. griji obsesive asupra in. Social Anxiety Scale. şi în sens invers. socială. anxietatea socială Ipotezele cercetării dezvoltată în şcoală. şi nivelul anxietăţii de evaluare rândul lor implică nivelul scăzut al ima. prin judecăţi ma. în sensul că imple- căruia i se va atribui un eşec. evaluarea reuşitei lare pot afecta stima de sine. ceea ce la Scale. velor formativ-educaţionale. p.

electrician–electronist auto. cu cea pentru autoevaluare a fost folosită turi pentru construcţii şi lucrător finisor şi în cercetare farmacologică. validarea unui clinician (LSAS-CL). Scala Anxietăţii Sociale pentru Instrumentele utilizate în ca. provenind atât din mediul Self Reported) şi scala pentru clinicieni urban. Heimburg şi R. cât şi din mediul rural. Journal of Abnormal Child Psychology (Liebowitz. cenţi (SAS-A) a fost adaptată şi valida- Michael R. adică scala pen- 480 de elevi.Clinicians Adminestred). ternă foarte bună (Alpha Cronbach-0. ne- desenator tehnic pentru construcţii şi putând fi utilizată pentru autoevaluare.Children and Adolescents). În literatura de specialitate există Leary face diferenţa dintre experienţele trei versiuni ale scalei pentru măsurarea subiective de anxietate şi consecinţele 13 . moderat şi sever. Social Anxiety Scalei pentru Copii-Re- toare de anxietate socială prin cei 24 de văzută (SASC-R). Liebowitz şi publicată în Mo. specifică pentru vârsta adolescen- Autorii R. cercetările lui Watson and Friend [17]. La Greca şi Nadja Lopez.9). tă o scală pentru copii şi adolescenţi pul şi designul cercetării. Din acest eşantion 265 naştere unei noi variante a scalei de eva- elevi sunt de gen masculin şi 215 sunt de luare a anxietăţii sociale. proiectant CAD.E. Elaborată de Scala anxietăţii sociale a lui Lie. Fiecare item al scalei este cotat cu sta subiecţilor 182 elevi au 16 ani. lucrător în struc. 205 au un scor de la 0 la 3 pentru pentru vari- vârsta de 17 ani şi 93 subiecţi au 18 ani. designer mobilă şi Varianta originală a scalei presupunea amenajări interioare. sau eşantion iniţial de cercetare format din de scopul cercetării. cu vârste cuprinse între tru autoevaluarea subiectului (LSAS - 16 şi 18 ani. re statistică şi psihologică a scalei [7]: ale lui Leary [11] şi are ca bază două as- 55-65 = fobie socială moderată. pecte ale anxietăţii sociale: frica de eva- 65-80 = fobie socială marcantă. instalaţii. bowitz (LSAS) a fost elaborată în 1987 Scala Anxietăţii Sociale pentru Adoles- de către psihiatrul şi cercetătorul Dr. Adolescenţi (Social Anxiety Scale for drul cercetării Adolescents (SAS-A)). Asachi”. ţei [9]. luarea negativă (FNE) şi evitarea socia- 80-95 = fobie socială severă. dând astfel în construcţii. în funcţie de sco. antele deloc. studiind (LSAS . am stabilit un (LSAS . Efectul fenomenului de anxietate socială asupra reuşitei şcolare la adolescenţi Ψ Metodologia cercetării anxietăţii sociale elaborate de Liebowitz: Lotul investigat în funcţie de populaţia investigată. elaborată de La Greca itemi din care este compusă scala. [10]. la profil tehnic: scale pentru adulţi au o consistenţă in- hidrometeorologie şi ecologie şi protec. În ceea ce priveşte evitarea şi distresul. uşor.G. tă în 1998 şi publicată în acelaşi an în dern Problems in Pharmacopsychiatry. Scala SAS-A este o adaptare a scalei anxietatea în 24 situaţii sociale genera. Scala măsoară frica/ [9]. pg. dar fiindcă formularea sa este similară mecanic de motoare. 26-27] precizează că ambele Tehnic ”Gh. Annette M. peste 95 = fobie socială foarte severă. exis- În studiul nostru. 1987). ţia calităţii mediului. iar în ceea ce priveşte vâr. lă şi distresul în prezenţa altora (SAD). Vrasti în clasele X-XII din cadrul Colegiului Radu [6. gen feminin. Conceptul fundamental al aces- Becker (2002) dau următoarele scoruri tei scale de evaluare este provenit din ce sugerează modalitatea de interpreta.

0 20. faţă de testare ce generează frica de evalu- sabilitatea scalei.6. majorita- în unele contexte sociale. noi (SAD-New) şi 4 itemi pentru facto. abundentă. Anxietatea 18 itemi relevanţi pentru scopul şi adre.8.01 .01 . inhi- cepând de la 1 – pentru varianta deloc bare sau evitare în compania altora.0 5. adolescenţi în cadrul învăţământului tantă. Studiul a relevat o cială de nivel ridicat ([10]. în adevărat.00 56 11.0 100.76 pentru factorul SAD-G.3 52.00 77 16. dureri ale stomacului. Wendy K. Prezentarea rezultatelor şi analiza statistică şi psihologică a ipotezelor rezultatele elevilor în privinţa mediei şcolare Tabelul 1.00 251 52. distres. Conform lui Stone şi eşantion format din 250 de subiecţi La Greca. noi sau generale). Silverman şi Tre- (SAD-G).83 pentru SAD-N şi dren-Revised (SASC-R). consistenţă internă măsurată prin coe- În procesul adaptării şi validării ficientul Alpha Cronbach de 0.7 84. mică de nivel mediu. Itemii Scalei Anxietăţii Soci.Ψ Iulia OTOMEGA ei comportamentale. În ceea ce priveşte evitarea situaţi- rul Evitării Sociale şi Distress în general ilor sociale. transpiraţie interes preferinţele copiilor pentru di. Studiul întreprins de noi a avut un cială şi inhibarea. de concentrare a atenţiei şi randamentul lui Frică de Evaluări Negative (FNE). manifestă prin disconfort.0 7. 6 privind capacitatea mnezică. Strickland [15].0 16. având în vedere faptul că unele preuniversitar. cu aţi copii”) [ 9 p. senzaţii ferite activităţi (exemplu de item: ”îmi de vertij. care aveau drept ilor inimii.91 pen- acestei scale derivate din SAS for Chil. 22 itemi au fost eliminaţi 4 itemi con.10 96 20. uscăciunea gurii.3 6. din totalul de 0.00 .0 100.7 11. ffers Philip [14] precizează că acestea se ale pot fi cotaţi pe o scală nominală în. Simptomele fizice ale fricii de eva- sideraţi a fi ”de umplutură”. tea făcând parte din scara socio-econo- tele suferă de o nelinişte şi evitarea so. din care 101 băieţi şi 149 persoane cu anxietate socială subiectivă fete.01 .0 Total 480 100.0 14 . după cum luare negativă includ ”accelerarea bătă- apreciază La Greca. place să citesc” sau ”îmi place să mă joc conform Enciclopediei de Psihologie Gale. 0. 86] Rămânând astfel editată de B. tru factorul FNE.0 20. senzaţii frecvente de urinare”. adică evitarea so. până la 5 – pentru varianta funcţie de tipul de evitare (a situaţiilor mereu adevărat.3 72. aceştia au fost grupaţi are negativă afectează negativ capacitatea în 3 factori – 8 itemi aferenţi factoru.7. în timp ce al. Frecvenţa mediei şcolare a elevilor din lotul nostru măsurată prin metoda catalogului Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid 8. cu varii apartenenţe etnice şi vâr- pot acţiona în mod satisfăcător/pozitiv ste cuprinse între 15 şi 18 ani. această distincţie este impor. de orice natură ar fi el. făcând difi- itemi aferenţi factorului Evitării Sociale cilă sau chiar imposibilă reamintirea dis- şi Distress faţă de persoane sau situaţii cursului public.

În cazul analizei răspun- din lotul studiat. Tabelul 2. în care ar putea fi nifică faptul că aceştia arată o teamă judecaţi sau în care este necesară men- puternică de a fi în apropierea per.0 severă Total 480 100. fiind urmată de vârsta de lescenţii de vârstă şcolară ce fac parte 16 – 18 ani. constatăm că rezultatele celor trei factori. în ceea ce priveşte frecvenţele cială foarte severă cu anxietatea soci- scorurilor pe gradele de intensitate ale ală moderată.3 anxietate socială marcantă 261 54.3 17. îngrijorare exagerată cu privire la din punct de vedere statistic. vârsta predominantă în care cială foarte severă şi mai mulţi băieţi s-a manifestat anxietatea socială (sub decât fete manifestă anxietate socială aspectul fricii de evaluarea negativă.3 anxietate socială foarte 90 18. cu alte cuvinte mai multe fete scăzut s-au înregistrat cele mai puţine decât băieţi manifestă anxietate so- scoruri. al acesteia.8 18. Anxiety Scale. 15 . obiectiv ce l-am rea.7 anxietate socială severă 46 9.6 9.0 100. apoi de nivel ridicat şi la nivel feminin. conform căreia soanelor străine. fi în centrul atenţiei.6 81. Comparând anxietatea so- culin. ceea ce sem. moderată. tin se atestă prezenţa fenomenului teama intensă de a fi analizat şi criti- de anxietate socială.8 100. am constat că cei mai subiecţilor de gen masculin sunt invers mulţi elevi au obţinut scoruri de nivel proporţionale faţă de cele ale genului mediu. Frecvenţa anxietăţii sociale în rândul adolescenţilor măsurată cu Liebowitz Social Anxiety Scale Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid anxietate socială moderată 83 17. cea de 17 ani. surilor subiecţilor la scala Liebowitz lizat prin analiza statistică a răspunsu. mai înalte.4 71. în unele cazuri chiar Presupunem că în mediul adolescen. s-a confirmat cat. ce evaluează anxietatea rilor adolescenţilor la cele două scale socială utilizând mai multe grade de ce măsoară anxietatea socială. am concluzionat că la am- statat următoarele: cei mai mulţi su. Social delimitare a nivelului de manifestare Anxiety Scale în cazul căreia am con. în sensul diverse situaţii sau evenimente sociale că o mare parte din adolescenţii din şi ”tratează” aceste simptome prin evi- eşantionul nostru manifestă anxietate tarea situaţiilor sociale în care ar putea socială de diferite grade.4 54. şi în preajma persoanelor cunoscute. bele genuri de subiecţi anxietatea soci- biecţi ce manifestă anxietate socială ală marcantă a înregistrat valorile cele (prin cei trei factori) sunt de gen mas. Efectul fenomenului de anxietate socială asupra reuşitei şcolare la adolescenţi Ψ Unul dintre obiectivele stabilite în evitarea situaţiilor sociale generale această cercetare a fost Investigarea şi evitarea situaţiilor sociale noi) este nivelului de anxietate socială la ado.3 17. ţinerea contactului vizual.0 Prima ipoteză.

realizată prin calcularea Corelaţiei ţie puternică între anxietatea socială şi Pearson şi a interpretării psihologice reuşita şcolară a elevilor. reuşita şcolară se regăseşte fenomenul a dezvoltării multilaterale cu scopul re- de anxietate socială. Gradul şi frecvenţa anxietăţii sociale la elevii din eşantionul măsurat cu Social Anxiety Scale for Adolescents Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid scăzut 51 10.0 81.0 Conform analizei statistice (tabelele sensul că putem afirma că există o rela- 4. prin judecăţi cialitate consultată. Tabelul 4.6 10.6 mediu 341 71.0 100. măsurată prin scala afective sau vulnerabilităţi.Ψ Iulia OTOMEGA Tabelul 3. în inhibarea dorinţei ză indicatori scăzuţi în ceea ce priveşte de exprimare a cunoştinţelor asimilate. putem aprecia că manifestate în timpul unei sensibilităţi ipoteza a doua.6 10.3 100.0 Total 480 100. înuşitei şcolare. cială dezvoltată în şcoală.5). conform coeficientului de rândul adolescenţilor care înregistrea-corelaţie ridicat.0 71.7 ridicat 88 18.3 18. s-a confirmat. anxietatea so- în conformitate cu literatura de spe. având un LSAS conform căreia Presupunem că în mare aport. Încrucişarea frecvenţelor între media şcolară obţinută de elevi şi anxietatea socială măsurată prin scala LSAS 16 .

pre. orale (prezentări) sau activităţi de grup. vinte presupune relaţii cu profesorii. activităţi în grup în pauză sau în sociale asupra acestui interval de vârstă timpul orelor de curs. Efectul fenomenului de anxietate socială asupra reuşitei şcolare la adolescenţi Ψ Astfel. Încrucişarea frecvenţelor între media şcolară obţinută de elevi şi Anxietatea socială măsurată prin scala SAS for Adolescents Reuşita şcolară este influenţată ne. şi activităţile aferente se poate înregis. Viaţa la cămin este în mediul şcolar prin dificultăţile de a un alt aspect amintit de autori deoarece expune cunoştinţele asimilate. tulburare fie că este cazat la cămin sau lui – anturajul format în cadrul şcolar nu. tra chiulul cauzat de preferinţa pentru autoprezentarea sau discuţiile bana- disciplinele care nu presupun activităţi le. 85]. vizual. fenomen demonstrat statistic prin rimentul constatativ al prezentei cerce. cu alte cu- Scholljegered şi Ira David Welch con. Kathlene experienţe interpersonale. am concluzionat din expe. deoarece şcoala sub diferitele sale precum colegi de clasă. între anxietatea socială cialitate analizată şi expusă în partea a elevilor şi reuşita şcolară a acesto. gativ de anxietatea socială a elevilor. manenţă – colegi de cameră şi. primul contact cu o 17 . anxios social este afectată de această cât şi în mediul conex învăţământu. Corelaţia Pearson. teama presupune viaţă socială aproape în per- de evaluări dată de frica de a fi judecat. sideră că între consecinţele anxietăţii colegii. teoretică a ei. cât şi aspecte fizice ale anxietăţii soci. Christopher Vye. lipsa intimităţii. Viaţa socială a adolescentului simptomele fizice resimţite de elevi. de cameră la obiective presupune o multitudine de cămin etc. invers confirmă încă o dată literatura de spe- proporţională. p. uneori. Tabelul 5. tendinţa către izolare socială. de asemenea discuţiile cu profesorul aceasta din urma creând bariere atât pot crea dificultăţi. După cum am precizat anterior. iar ale ce intervin în demersul şcolar. ceea ce subliniază şi tări că există o relaţie puternică. cu alte cuvinte. invitaţii acestora -. în această situaţie apare dificultatea de cum dificultatea de a menţine contactul a susţine o discuţie sau de a fi asertiv[16. ra.

. Uni- 9. ceea ce The Social Anxiety Scale for Children-Re- conduce implicit către dificultatea în vised: Factorstructure and concurrent dezvoltarea unei relaţii. (2003). 4. [5]. K.. (2010). Retrieved from and Overwhelmed: Coping with Anxi- http://www. and Cosmovici A. M. W. 105. Anxiety Disorders in Children and portamentale şi combaterea lor. & Lopez. Assessment. Devierile com. Grenoble ţiei şi dezvoltării. ety in College. C. I. asupra diadei stimă de sine-reuşită şco. (2001). I. Develop- mental and Social Perspectives. (2011). (2007). Măsurarea să.. Determinanţi Encyclopedia of Psychology. Social Anxiety: Clinical. Rudică. poate prezenta 10. Facul- (1998). (2008). Scholljegered. A. Iaşi. S. N. 83-94. 371-375. tion. univ.vrasti. Tratat de peda. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Nicola. versitatea ”Petre Andrei” din Iaşi. Iaşi 15. 22. A brief ver- Bibliografie sion of the Fear of Negative Evaluation 1. & 6. M. conf.. vol. Journal of Clinical Child Psy- natura acesteia. Praeger Publishers.. Vye. neticut. Vrasti. Social lară. Strickland. former. 33 . R.20. Hofmann. univ. cents: Linkages with peers relations and Lavinia PRUTEANU. La Greca. Pre- 3.. R. (1983). D. Con- 7. (2010). indiferent de validity. The Gale 5. P. Watson. Liebowitz. 17-27.Farmington Hills Presa Universitară Clujeană. (1983). M. Gale Group. Cluj-Napoca 16. În I. D. sse Universitaire de Grenoble. (2002).. perspective psycho-sociales. chology. La Greca.org/publicatii. Universitatea ”Petre Andrei” din Psychology. dificultăţi pentru elevii anxioşi.htm. Therapy for Social Phobia. Editura Polirom. Psihologie şcolară (pp. Editura Universităţii Transilvania phobia. (1993). (1989). & DiBartolo. Elsevier Recenzenţi: Inc. Cambridge University Press. J. G. Eduquer et gogie şcolară. nr. (1969). L. R. 448-457. Second Edi- psihopedagogici ai reuşitei academice. Personality and Social Psychology tivităţilor de consiliere psihopedagogică Bulletin. (2001). Measurement of social-evaluative anxi- ss. P. 141-173. K. M. (1987). Journal of Abnormal Child dr. 22 . W. B. R.. 13. New York. I. Implicaţiile ac.. Interventions. tatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. friendships. & Treffers. T. 2.. Tulbure. Lupu. D. 12..2 . Scale. E. Braşov copsychiatry. 9 . R. Leary. Heimburg.Ψ Iulia OTOMEGA persoană necunoscută. Viorel ROBU. & Becker. Psychology.. Under Pressure nătăţii mentale (e-book). & Stone.. Modern Problems in Pharma- din Braşov. Radu. Dan Diego. & Friend. A. 18 . Psihologia educa. Adolescents: Research. A. 11. ety. dr. C. Editura Aramis. (1998). Bucureşti. Cognitive-Behavioral Group 17. Bucureşti 14. Welch. Journal of Consulting and Clinical 8. 121). Guilford Pre. Social Anxiety Among Adoles. lect. Silverman. Monteil.

sugestii. ceea ce cere şi de dezvoltare a capitalului uman solicită angajarea în cadrul sistemului/ şi are un rol primordial în crearea pre. In this regard. Strategia Sectorială de Dezvoltare a pe cunoaştere [9. good condition. va- lues. rabilă şi edificarea unei societăţi bazate competitive. instituţiei de învăţământ a cadrelor miselor pentru dezvoltarea umană du. stare de bine. de reprodu. Psihologie 1-2. requirements for human resources motivation. a number of relevant recommendations for teacher motivation is deduced. Excelenţa în în transmiterea şi crearea de noi valori educaţie este determinată esenţialmen- culturale şi general-umane. 2015 Ψ PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI Repere metodologice ale managementului motivării cadrelor didactice methodological guidelines of teachers motivation management Viorica Andriţchi. valori. constituie factorul de bază tarea unui şir de condiţii. se argumentează importanţa dezvoltării sistemului de valori al cadrelor didactice. outlining the ti- meliness of strategic and operational actions in this field. cu prestaţie pedagogică şi 19 . te de calitatea capitalului uman. performanţă. voltarea capitalului uman al societăţii lează că educaţia reprezintă o prioritate sistemul de învăţământ solicită respec- naţională. In the context of the motivation process effectiveness. motivation level. motivation management. Însă pentru dez- Educaţiei pentru anii 2012-2020 stipu. Rezumat Articolul abordează problema managementului motivării cadrelor didactice. În contextul eficacităţii procesului de motivare. suggestions. It reviews some methods. ac- centuând oportunitatea aplicării unor acţiuni strategice şi operaţionale în acest dome- niu. Abstract The article addresses the issue of teacher motivation management. Se menţionează necesitatea este oportun de a identifica mecanismele care să poată motiva cadrul didactic la un efort persistent de a realiza un proces educaţional de calita- te. It shows that it is appropriate to identify mechanisms that could motivate the teacher to make a persistent effort in order to achieve a quality educational process. Se trec în revistă unele metode.2]. didactice şi manageriale competente. grad de motiva- ţie. p. Keywords: motivation. cerinţe pentru motivarea cadrelor didactice. monitorizării stării de bine în instituţia şcolară şi se deduc recomandări relevante în acest context. the development of the teachers values are identified as an opportunity. Stela Galemba Termeni-cheie: motivare. performance. managementul motivării.

tegiile absolut necesare ale schimbării. rii. foarte variate: acceptare şi motivaţie de zarea capitalului uman creează premise a le traduce în fapt. general. Analizând literatura de specialitate. nal de calitate. pentru for. îmbătrâni. pentru activitate de calitate. depinde de gradul de mo- 20 . Credem că este oportun de În acest sens. diminuarea rolului cadre. zării deciziei de implicare în procesul de mentului motivării cadrelor didactice. a sistemului social-economic al ţă. melor de motivare şi protecţie socială deducem că motivaţia cadrului didactic şi profesională a cadrelor didactice. Astfel. învăţământ. În acest sens Păun E. nută de motivaţia şi competenţele nece- gaţiilor. Strategia identifică ca proble. motivate intrinsec a schimbărilor devine tot mai evident. ca urmare. nalul se simte responsabil şi se implică În special. patibilităţi profesionale sau din neade- rea corpului didactic din învăţământul rarea la ideologia reformei [5]. fle. schimbare. lui cadrelor didactice. [9. cu atitudine proactivă didactic. respec. Strategia prevede un şir a identifica mecanismele care să poată de acţiuni de amploare privind crearea motiva cadrul didactic la un efort per- condiţiilor optime de activitate profesi. Svetlana Galemba managerială înaltă. te este în strânsă legătură cu motivarea tului cadrelor didactice în societate şi elevului pentru învăţare [15]. schimbare este mediată însă de cadrul xibile. schimbări. tenţele necesare unei astfel de acţiuni. rea serviciilor educaţionale de calitate. în epoca schimbărilor în mod real în îndeplinirea obiectivelor rapide ce au loc în învăţământ. ce determină performanţa instituţiei de tiv.Ψ Viorica Andriţchi. pentru furniza. sare. măr impunător de cadre didactice. nivelul de motivare al cadrelor didacti- rea sistemului de învăţământ şi. care poate proveni din incom- de pregătire profesională. loiale. acceptare şi dorinţa de a produce mă majoră motivaţia scăzută a cadre. instituţionalizarea mecanismelor de Orientarea spre performanţă este implicare mai efectivă a cadrelor didac. motivarea reprezintă una dintre stra- nale şi plecarea peste hotare a unui nu. talentate. Implicarea. neutralitate lor didactice în luarea de decizii în edu. însoţită de compe- pentru competitivitate. instituţiei de învăţământ. de măsura în care perso- etc. dar nesusţi- Având ca temei rezultatele investi. în urma conştientizării necesităţii unui tatea aplicării unor acţiuni strategice astfel de demers. extinderea rolului acestora în dezvolta. la drelor didactice în punerea în aplicare rândul său. dată de management. cu efect de stagnare. dar depin- toate nivelele sistemului de învăţământ de. elaborarea şi aprobarea statutu. p. ca rezultat. a pentru un proces educaţional de calita- mecanismelor de îmbunătăţire a statu. Mai mult. nivelul scăzut deschis. sistent de a realiza un proces educaţio- onală. afirmă că orice mare şi dezvoltare continuă. susţinută de re- tice în procesele luării de deciziilor la surse necesare. abandonul activităţii profesio. capacităţilor profesionale. iar răspunsurile sale pot fi faţă de schimbare. Toţi schimbarea nu se poate realiza decât aceşti factori demonstrează oportuni.20]. care uneori poate caţie. stânjenite însă de absenţa lor didactice. acceptare în plan raţional. statutul social redus al cadrelor fi un refuz mascat. asumării şi interiori- şi operaţionale în domeniul manage. crearea mecanis. respingere sau refuz didactice şi. parteneriate. Este cert că valori. rolul ca.

factorii motivării conjugă elemente in- buinţe. ajun- portamentul. rea lor.particularizarea motivaţiilor ca pii. ment să fie în armonie cu trebuinţele . ce le “sfidează” posibilităţi- spre acele aspecte ce se află în legătură le. face ca acest comporta. Expunem în continuare unele Motivarea. sugestii selectate din aceste surse: voile concrete ale omului. princi. persoana formându. generând . salariaţii compense. . prestigiu etc. În procesul de motivare se reco- performanţelor dorite atât la nivel de mandă: individ. personalitate sau valorile după dividuale şi elemente colective. Deci. nu este posibil să se nivelul de dezvoltare al competenţelor aplice o metodă de motivare unică. nu există reţete sau metode formanţelor obţinute de fiecare angajat universale de motivare. Motiva. dar şi de care se conduc. . mai ales a omului. gura perspective motivaţionale şi pro- dalităţi de motivare a angajaţilor. credinţe. de a-i crea contextul favorabil perfor- nizaţionale. tivator pentru prestarea în continuare a cerinţe pentru motivarea resurselor unei activităţi de calitate. sibile. Astfel. performanţa di.minimizarea sancţionării [4]. etc. dar oamenii şi le doresc (aşteaptă) şi oferi- şi sentimentul de utilitate. dă naştere 1. la nivel individual cât şi organizaţional. satisfacţie pro. ca rezultat aceleaşi metode şi de aceea faptul de a al implicării conştiente a cadrelor di. Managerii nu îi pot determina pe manageriale oportune pentru obţinerea toţi angajaţii să fie performanţi folosind performanţelor individuale. de la individ la individ în funcţie de tre. Pentru că motivaţiile variază 2. În literatura de specialitate se dactică în sine reprezintă un factor mo. treptat. fesională. obiectivi. ţie de caracteristicile salariaţilor. motivaţi fac instituţia mai performan. Repere metodologice ale managementului motivării cadrelor didactice Ψ tivaţie al cadrelor didactice. motivaţia orientează atenţia omului interesante. şi un anumit sistem de opinii.acordarea motivaţiilor. în măsura posibilităţilor. va- profesionale. nivelului realizărilor şi per- complicat. parte esenţială a managementului re. se solicită crearea labilă pentru motivarea tuturor angaja- cadrului optim. bazate pe aşteptări rezonabile şi acce- surselor umane. Conform teoriilor motivării. valori. pentru a asi- Identificarea celor mai eficace mo. re permanentă a managerilor. cât şi de organizaţie. astfel 21 .comunicarea foarte explicită a rea personalului reprezintă un proces sarcinilor. ca re- fesională. umane. identificarea acţiunilor ţilor. enţabil de un şir de factori subiectivi şi . incitând la autodepăşire. . temporar şi mult influ. în conformitate cu ne. valoare pro. prevăzute. creându-se premise pentru manţei profesionale aduce beneficii atât autorealizare. trata diferit fiecare persoană cu scopul dactice în realizarea obiectivelor orga. reprezintă o provoca. astfel se furnizează fel. creativitate cu scopul propus. în func- energia necesară şi se orientează com. împlinire. sugestii.determinarea elementelor pe care bunăstarea omului şi a organizaţiei. acesta fiind un şi informarea lor despre recompensele proces flexibil. celor economice. ca fesionale salariaţilor pe termen lung. Mai mult. promovează diverse metode. mărime şi mod de acordare. gând până la personalizarea lor.asigurarea angajaţilor cu sarcini tă.

şi prin conţinutul motivant al muncii. utilitatea sarcinii tească. anumite metode şi tehnici manageriale. de ase. identificarea sarcinii (posibilitatea 7. onal [1]. mai ales al celor moral-spirituale. angajatul „oferind” angajaţilor şi motivele care îi determi. valorile instituţiei. Pentru ca procesul de motivare tiv. dentelor motivaţiei: socializarea părin- cinilor (importanţa. satisfacţiei muncii: autonomia (gradul 8.Ψ Viorica Andriţchi. specifice atingerii performanţelor în ac. care se bazează pe 3. acesta va constitui suportul pentru să fie eficace este necesar ca în cadrul satisfacerea nevoilor de autorealizare. ci se află acolo doar 4. Un alt aspect important este de libertate în muncă. influenţa privind capacitatea managementului de a con- deciziile care vizează fiecare angajat) şi strui instrumente care să genereze loia- 22 . natură formală. care are la menea există o legătură semnificativă bază calcularea schimburilor între an- între cauzele performanţelor slabe ale gajat şi organizaţie. climat organizaţional pozitiv. Luând drept rii subiectelor de motivare. apare când angajatul nu se identifică cu tură extrinsecă [7]. implicare la nivelul subiectiv pe care el nă să obţină rezultate mai bune. im- procesului de motivare a angajaţilor plicarea „alienantă”. Dacă în organizaţie va exista un datorită unei situaţii temporare [13]. caracteristicile te) şi două aspecte ce acţionează asupra individuale demografice [12]. stimula. la baza o percepe că este corect să-o ofere. prin politica şi strategia de motivare a gajaţilor în procesul decizional şi valo. valorile şcolii şi implicarea angajatului. socializarea religioasă. instituţiei şi pentru care se face uz de rificarea modelului efortului colectiv. orientării criteriu legătura dintre identificarea cu acestora către comportamente pozitive. lui. aşa personalului este utilă analiza antece- cum a facut-o fiecare). ficarea profesională. identi- efectuate pentru cel care o îndeplineş. pe obligaţiunile stipulate în fişa postu- nificaţie muncii: varietatea aptitudini. pozitivă orientarea pozitivă a angajatului spre între nivelul studiilor şi preferinţa an. reprezintă în fapt pentru obţinerea unor performanţe ri. cât pe îndatoririle asumate profesi- lor şi capacităţilor solicitate de sarcini. Svetlana Galemba că managerii trebuie să identifice acei informaţia/feedbackul pe care fiecare factori specifici pentru instituţia dată angajat o obţine într-un mod clar pe re- şi să-i valorifice în direcţia canaliză. Pentru un proces de motivare a pentru fiecare de a identifica munca. zultatele eforturilor lor [4]. implicarea calculată. Este oportună implicarea an. instituţie pe baza acceptării şi interiori- gajaţilor pentru anumite strategii de zării valorilor şi normelor organizaţio- îmbunătăţire a performanţelor. cele care sunt stabilite 5. valoarea sar. în general. Există o relaţie directă. se pot distinge trei tipuri de implicare: tivitate. nale. motive de na. Susţinem ideea că specificul activităţii Implicarea presupune cinci dimensiuni didactice solicită a pune accent nu atât fundamentale: trei aspecte ce dau sem. responsabilitatea fiecărui conducător nu trebuie subestimat însă şi potenţia- constând în a crea condiţiile implicării lul motivaţional al motivaţiilor infor- prin responsabilizarea colaboratorilor male. implicarea morală. 6. instituţiei să se apeleze la motivaţiile de automotivare [2]. o lipsă de implicare şi este acea care dicate se află.

poate demotiva şi lipsa considera- instrumentalitatea / mijloacele (gradul ţiei. ce creează colaboratori- se simtă parte a procesului decizional. Deci. de bârfă. timpului. timp. Excluderea factorilor demotiva. nerespectarea cesul de luare a deciziei şi de rezolva. fără o informare pre- tat) şi valenţa (gradul în care rezultatul alabilă. inte- volte un sens al identităţii sale ca parte lectual etc. este văzut ca dorit sau indezirabil) [11]. punerea la dispoziţie a mijloace- fice asupra nivelului de motivare al ca. tul subiectului cercetat. mana. de lup- rului. [1]. angajatul urmând să dez. care au dezvoltat ataşamente afective. lor. lor nu servesc la nimic. Oamenii preferă să lucreze îm- 11. Dezvoltarea mândriei de a fi că. ale frică). că eforturile gerul trebuie să implice echipa în pro. supra- a unei echipe unite şi puternice [1]. lor sentimentul că nimic nu se întâmplă. instituţiei în ansamblu etc. anonimatul deciziilor. că lucrurile nu avansează. 12. materială şi informaţională insuficientă zaţia din care face parte. multor părinţi de a investi (afectiv. informaţiilor. Printre factorii Deci.) în viitorul copilului. schimbări arbi- ment / mijloc pentru a atinge un rezul. – reprezintă o modalitate ce asigu- dintr-un factor sau dintr-un ansamblu ră excluderea demotivării (o atmosferă de factori. În acelaşi de efort aşteptat pentru a fi eficient). necesitatea permanentă de 9. vire la evoluţia instituţiei este o mo. disponibilitatea redusă a se identifică. Pentru aceasta a unităţilor/procesului de învăţământ. pentru a corespunde standardelor [1]. viitorul profesional/viitorul instituţi- aceştia fiind factori motivatori. absenţa feedbackului privind re a problemelor pentru a intensifica rezultatele activităţii. preună cu acei pe care îi apreciază şi cu tori reprezintă o altă condiţie în contex. Repere metodologice ale managementului motivării cadrelor didactice Ψ litatea cadrului didactic faţă de organi. dotarea gului colectiv. dreptăţii. lucru. nelegitime. sprijinului necesar drelor didactice şi constituie o pârghie pentru a realiza o activitate de calitate puternică de motivare ce poate rezulta etc. solicitarea. Îmbunăţăţirea condiţiilor de mun- 10. respectului persoanelor. instabilitatea către angajat şi cu care acesta din urmă legislativă. prin analiza detaliată a 23 . Printre aceşti factori se consideră dalitate practică de a face angajaţii să şi: nondecizia. cum sunt: prestigiul directo. încărcată de certuri. nesiguranţa în sentimentele de implicare şi echitate. este oportun ca instituţia să dezvolte un disponibilitatea redusă a multor elevi set de valori care vor fi împărtăşite de pentru propria formare. de elevi în descreştere care sunt pe cale onale: expectativa/aşteptarea (gradul de a fi reorganizate/închise). succesele elevilor. îmbunătăţirea relaţiilor interper- demotivatori se numără: pierderea din sonale în cadrul catedrelor şi al între- prestigiul profesiunii didactice. crearea unei ambianţe favorabile de membru al instituţiei are efecte bene. reputaţia şi competenţa acestuia. de performanţă perceput ca un instru. atunci când este posibil. de insecuritate este componenţa şi performanţele colecti. insecuritatea etc. trare. tă pentru putere. Introducerea unor modalităţi formare continuă a cadrelor didactice prin care angajaţii fac sugestii cu pri. Modelul ei de învăţământ (acesta poate fi cazul efortului colectiv arată influenţa a trei instituţiilor de învăţământ cu număr stări psihologice asupra forţei motivaţi. sursă de demotivare şi generatoare de vului profesoral.

. tăţi de creştere a experienţei. cu sarcini interesante. rea debutanţilor care să ofere întâlniri 13. gram de întâlniri cu grupuri de anga- fesionale şi al performanţelor obţinute jaţi. şi împărtăşi experienţa. în evaluare. instituirea la dezvoltării stimei de sine. obţinute de fiecare angajat şi informa- dactice devine o altă oportunitate: rea lor despre recompensele prevăzu- . Respectarea caracteristicilor nivelului realizărilor şi performanţelor etapei carierei în care se află cadrele di.Ψ Viorica Andriţchi. munca mai puţin calitativ.). a oportunităţilor de dezvoltare drelor didactice. Una de pensionare: roluri de mentor. echilibru. competenţei pro. asigurarea angajaţilor care însoţesc orice profesie sunt pre. creativitate etc. proiectarea şi desfăşurarea dit”. activităţi de o acţiune managerială propice. stresul. manageriale. de a-şi demonstra depreciere a calităţii actului instructiv. municarea foarte explicită a sarcinilor. de recompense pentru a oferi perspecti- cialist în domeniu. periodice pentru împărtăşirea experi- judiciază viaţa personală poate fi văzu. ce le pun la în- zente şi în profesia didactică. în procesul de activitate. a imaginii de nivelul direcţiilor de învăţământ/şcolii sine a angajaţilor apare ca o activitate a unor centre de sprijin pentru integra- relevantă sub aspectul motivării [1]. în vederea dezvoltă. O viaţa profesională care pre.pentru angajaţii aflaţi la debu. nu doar a realizărilor de anvergu- mului de recompensare şi respectarea ră) [1]. în 17. „Cel mai empatic” etc. incitând la auto- cuvinte.pentru angajaţii aflaţi în prag cit şi stresat de propria condiţie. – toate acestea devin actuale şi tul carierei: oferirea posibilităţilor de oportune din perspectiva motivării ca- acţiune. confi. denţialitatea datelor/informaţiilor cu traininguri în vederea creşterii rezisten- caracter personal. cu invitarea unui spe. Uneori rutina. te etc. . rezonabile şi accesibile. Deci. a princi. cute (recunoaşterea şi a succeselor mai 15. proiectarea unui pro- piului transparenţei. coa- dintre modalităţile pe care putem să le ch pentru a avea posibilităţi de a oferi utilizăm pentru a combate o astfel de sfaturi. rezultatelor muncii bine fă- concepţiei motivaţionale iniţiale [6]. mici. timp liber. 24 . . ţei la stres. posibili- la viaţă personală. Svetlana Galemba naturii relaţiilor interpersonale devine ca specialişti. 16. posibilitatea de a fi mai mult 14. Îmbunătăţirea comunicării acordarea recompenselor etc. recunoaşterea educativ este aceea de reactualizare a meritelor. este cul carierei: stagieri. ve motivaţionale şi profesionale salaria- rii coeziunii grupurilor şi a abilităţilor ţilor pe termen lung. competiţie (concursurile „Cel mai eru- laşi context. Cu alte cercare posibilităţile. cursuri tematice bine de a respecta dreptul angajatului de perfecţionare.pentru angajaţii aflaţi la mijlo- tatea faţă de instituţie [6]. autonomie. co- etc. profesorul va începe să îşi facă depăşire. [1]. bazate pe aşteptări angajaţilor de soluţionare a conflictelor. motivaţia pentru activitate şi loiali. oboseală timp cu familia. În ace. crearea Condicii de sugestii. fiind neferi. acordarea unor traininguri. încurajare. Precizarea criteriilor şi a siste. consultaţii. enţelor şi sprijin managerial şi psiholo- tă de către angajat şi de către familia gic activ constituie o modalitate eficien- acestuia ca neplăcută ceea ce va scădea tă de motivare a specialiştilor tineri.

tea pot deveni valori comune ta reprezintă caracteristica cea pentru o parte din membrii unu- mai pregnantă a valorilor. din nou. ci sunt inte. este important să reţinem principalele dezvoltând propriile valori. astfel. către indivizi şi • se constituie în concepţii despre manifestându-se prin comporta- dezirabil. la care se raportea- temului de valori al cadrelor didactice ză cognitiv. învăţământ este mare numărul cadrelor nativelor posibile). care este unul singur şi nu poate fi contestat. indivizii sunt identici. şi comportamentele grupului. Multiplicitatea valori centrale ce devin prioritare. evaluativ şi afectiv. lui. fie atitudini. Calitatea de mem- tenţa unei armonii între valorile pe care bru în grup este consacrată prin le are fiecare om. cadrelor didactice. evaluativă didactice ce au fost formate încă în peri- (aprecierea acestor alternative oada sovietică. Autorul susţine că există arhiilor orientărilor de valoare o organizare ierarhică a valorilor. 25 . fie com- dezvoltării sistemului de valori al portamente. Repere metodologice ale managementului motivării cadrelor didactice Ψ În contextul eficacităţii procesului • cunoaşterea valorilor poate fi de motivare. rezultatele experimentului realizată prin analiza manifes- realizat de noi conturează oportunitatea tărilor lor. Se ştie că în sistemul de (presupun identificarea alter. Mai mult. prin schimbarea puri. transferându-se acestora). [14] presupune exis. valorile implică omului este promovată în teoriile post- componente de natură cognitivă modernităţii. Dezvoltarea sistemului de valori al Prin urmare. perioadă în care era ac- în raport cu preferinţele valorice ceptată orientarea către un model uni- preexistente) şi afectivă (relaţio. au întotdeauna dreptate. Valorile devin astfel va- ordonarea priorităţilor în sca. şefii greu de demonstrat empiric. societăţile tre alternative). zează norme specifice mai mul- Pentru analiza şi dezvoltarea sis. versal al omului. • determinarea socială a valorilor Rokeach M. lori sociale. Este important să menţio- grate în sisteme de valori. cu ale indivizilor. Aceasta presupune mente. individuale. tor grupuri. Este caracteristici ale valorilor [3. adevărul este • stabilitatea valorilor. individul interiori- priorităţilor valorilor. alcătuind un mod latent de orientare în timp. ulterior. sunt organizate ierarhic. nevoi. valorile nu conformarea la normele grupu- există niciodată disparat. însă referinţă determină recursul la el se poate schimba prin modificarea norme ale tuturor acestor gru- ierarhiilor valorice. dar ia sau mai multor din grupurile şi principalul obstacol în studiul de apartenenţă. 10]: semnificativ că o parte din aces- • nu pot fi direct observate (aceas. 8. în care toţi au aceleaşi narea emoţională cu fiecare din. şi că grupurilor de apartenenţă şi de sistemul valoric este relativ stabil. acestea sunt interiori- a oamenilor în toate acţiunile pe care zate şi duc la schimbări ale ier- le întreprind. le consistente ale preferinţelor. Aici relaţiile năm că îmbrăţişând atitudinile dintre ele sunt organizate consistent.

Pentru că actualmente cadrele mină modul de structurare a re- didactice din Republica Moldova tră. sunt altceva decât o transpunere cupate de satisfacerea nevoilor de nivel în practică a valorilor dominante inferior. autorea. care susţine tăţii respective. [12].Ψ Viorica Andriţchi. Acelaşi autor [12] argumen. lăsând locul unei orientări explicite cu desăvârşire noi. sunt mai puţin consistente de valori. presupune modifi. valorice. ci lasă gresul tehnologic. condiţiilor economice şi de pro- lalţi. Ele deter- primare. Sintetizând cele expuse mai sus. de schimbarea loc unei multitudini de căi diferite care generaţiilor. Este actuală şi teoria schimbării • Valorile sunt realităţi latente. relativ stabile conform căruia preferinţele indivizilor în timp. fiind membri ai drul instituţiei de învăţământ nu acestei societăţi. stituţiilor. ţionalizare. comportamentele şi opi- aceştia trăiesc. ele sunt adesea preo. La nivelul indivizilor. supune arareori crearea de valori tea. la nivelul societăţii sau comuni- tează ipoteza socializării. Ele se constituie în sisteme societăţi ale abundenţei. de acceptarea diferenţelor. propusă de Inglehart R. o şi pentru a construi identitatea şi chestiune socială. fiind direcţionaţi mai nând alegerile pe care oamenii le degrabă către autorealizare şi autoex. care direcţionează atitu- reflectă mediul socio-economic în care dinile. Svetlana Galemba Modernitatea însă presupune ra. însă experimentează în perioada copilăriei continuu. schimbarea valorică. Astfel că valorile joacă un de interacţiunea cu ceilalţi. valorice diferite. ierarhiile • Dezvoltarea este graduală şi pre- îşi pierd aproape complet însemnăta. însă de- Autorul avansează ipoteza rarităţii. Transfor. funcţionarea in- iesc într-o societate mai degrabă a lip. plani. deschidere la schimbare deducem: şi la nou. adevărul nu mai este unic. rol-cheie pentru a da sens muncii marea valorilor este. prezintă un factor important în lizare şi preţuirea cunoaşterii. În dezvoltarea acestor • Interacţiunea între grupuri cu caracteristici. către egalitate. normativismul este înlocuit de unea dintre grupuri cu orientări toleranţă. • Dezvoltarea valorică este deter- ficarea acţiunilor pe termen mediu şi minată şi stimulată de interacţi- lung. de ameliorarea de cunoaşterea şi înţelegerea celor. mici comunităţi vor dezvolta va- valorile fiind formate prin socializare. susţinân- preocupaţi de satisfacerea trebuinţelor du-se una pe cealaltă şi determi- de nivel inferior. cei care trăiesc în niile. şi adolescenţei. asumarea a riscului. Astfel. fac în orice moment. repre- de condiţiile de viaţă pe care indivizii le zintă un proces de durată. lori noi care se vor adăugă celor schimbarea valorilor este condiţionată vechi. În orice colectivitate. orientările postmoderne orientări valorice diferite re- pun accent pe autoexprimare. astfel regulile din ca- sei decât a abundenţei. lăuntrice ale indivizilor. 26 . sunt acceptate drept legitime. prin urmare. laţiilor în grup. didactic. terminate social. relaţiile profesionale ale cadrului cări ale valorilor întregii societăţi. că orientările privind valorile depind şi • Schimbarea valorilor.

• a preciza aşteptările din partea tă: valoarea motivează acţiunea angajaţilor în raport cu imple- umană. de muncă. 27 . adevărat. în final. pentru ca- concomitent. În Profesoral şi a-l distribui ulteri- acelaşi timp. învăţămân- cu calitatea acestora de a fi sau nu tul din ţara noastră a parcurs un şir de dezirabile. • a-l aproba în cadrul Consiliului atoare de cultură intelectuală. condiţiilor de lucru. fapt consecinţe negative pentru motivaţia din care rezultă că valoarea este. în dactice.. în care apar regiuni de coincidenţă. Ignorarea acestor aspecte poate avea care au aderat şi l-au însuşit. • a defini comportamentele con. abilităţilor cadrelor didactice de gestiu- bil în instituţie. atmosferei ce domneşte în re. de a elabora şi monitoriza respectarea mentale. sociale ale salariatului la locul Codului deontologic al instituţiei şcola. ideile. modul de comunicare şi cluse în strategia de dezvoltare a atitudinile managerului faţă de salari- instituţiei. orientează com. În ultimii ani. a ţine seama de starea de bine a lor. Individul sau comuni. Pentru aceasta se recomandă: instituţie. just. la general. ceea ce a relevat importanţa de particular. stării de bine din instituţia şco- cată pentru a putea preţui lucru. În instituţiile şcolare se manifestă o crete ale cadrelor didactice care vastă reţea de sfere personale încrucişa- valorifică aceste valori. te. în tatea optează în câmpul acţional special în ceea ce priveşte gestionarea pentru o anumită variantă din stărilor emoţionale şi a sănătăţii menta- perspectiva unui set de valori la le. procesul de formare continuă a • a discuta Codul în cadrul şedinţe- personalităţii umane şi susţine lor de catedră. ne a stresului. latent de acţiune [1]. valorile fundamentează mentarea Codului. ce au impus cadre- ce este frumos. Pentru monitorizarea stării de Pentru dezvoltarea sistemului de bine din instituţie se va acorda aten- valori al cadrelor didactice este oportun ţie maximă experienţelor emoţionale. se • a identifica valorile existente ce vor organiza traininguri de dezvoltare a susţin cultura şi climatul favora. sentimentele în raport motivare. tinuu [1]. portamentul uman individual În cadrul experimentului a fost sau colectiv. exigenţă şi model litatea educaţiei tinerei generaţii. at. cadrelor didactice şi. lor didactice necesitatea învăţării de demn etc. a-l afişa la avizier. a com- • a defini clar valorile prioritare in. Repere metodologice ale managementului motivării cadrelor didactice Ψ • Valorile au funcţie motivan. portamentului. ele se referă numai la către a unor noi practici educaţionale. devenirea ei ca personalitate cre. normativă: valorile comportă a-l actualiza şi îmbunătăţi con- rolul de reguli. de a reprezenta ceea schimbări radicale. şi tăţii şi a stresului în rândul cadrelor di- pentru procesul educaţional. lară pentru eficacitatea procesului de rile. ceea ce este semnificativ pentru Aceasta a condus la o creştere a anxie- sensul vieţii omului. valorile sunt criterii dedusă şi importanţa monitorizării evaluative şi standarde de jude. relaţiile interpersonale existente. valorile au şi funcţia or pe catedre.

Pânişoară I-O. 2005. Râmbu N. 2. ologică. 28 . vol. dings of 18 th International Conferences. Cultural 1. Columbia University. Pânişoară G. în Teacher 237 p. Păun E.Ψ Viorica Andriţchi. Heller R. ney D. New York: Free Press. Voicu M. metric Perspectives Across the First Se- pedagogică. Andriţchi V.. Sibiu. 2012. Bu- oameni este chiar limitarea sferelor axi- cureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.11. dimpotrivă.148 p. 21. Tirania valorilor: stu- dii de filosofia culturii şi axiologie. Es- ţiei. 307 p.351-360. M. sociologie. Universitatea Lucian Blaga.. bridge: Cambridge University Press.. Abordare socio. Sinclair C. McIner- 2001.1132-1154.. perspectives-an overview. Mo- dicţie. 1999. Funda. 2003. de măsura în care personalul mânilor: 1993-2006. I. art Nr :1014.. ISI Procee- 3. 13. 15. Voicu B. Managementul mo. Raţiu P. căci lirom. Bucureşti: Editura Tribuna Economică. reşti: Editura Universităţii din Bucureşti. disonanţă. Brie-Popa R. values. ologice personale [1]. ving employees performance.. Managementul de suc- ne pot face receptivi pentru un număr ces. Motivaţie şi comportament. 2006. Acestea din tivarea pentru cariera didactică. Nr. 420 pag. 2004. atitudini şi compor. dezacord. Different 2012. Svetlana Galemba unire. Iluţ P. Şcoala. ştient în realizarea obiectivelor institu. velul motivării. nr. 345-351. Using 360 degree feedback for impro- tivării în organizaţia şcolară. 108. 14. p. Dowson M. Oradea. 4. New York and Cam- învăţământ. p. 2007. Prodan A. Orice instituţie de învăţământ poa- 9. eforturi care ţia-2020”. Monitorul Oficial. 1999. 54 p. Valori. The nature of human mentele managementului organizaţiei. care 7. sunt dependente direct/indirect de ni. 2006. 234 p. Valori ale ro- acestora. 2010.2014.. Mortan M. Inglehart R. Nicolescu O. Lazăr I. Managing People. Iaşi: Po- cât mai mare şi mai variat de valori. Iaşi: Editura Polirom. 6. Bucu- urmă pot fi reduse prin trezirea/dezvol. Welzel Ch.6. se ştie că o cauză a neînţelegerii între 8. contra. Motivation to Teach: Psycho- 5. Iaşi: Polirom. 2011. London:Dorling Kin- dersley. Chişinău: PRINT-Caro SRL. armonie sau. fiind motivat intern sau extern. O perspectivă soci- se simte responsabil şi se implică con. sentian Managers. 11. tarea dorinţei de a lărgi sfera personală. 288 p. Rokeach M. College Record. 1999. Verboncu I. dar şi al automotivării 10. prin diverse achiziţii ale culturii. mester of Teacher Education. Teoria şi metodologia Change and Democracy: The Human De- managementului resurselor umane în velopment Sequence. Iaşi: Institutul European. tamente sociale: teme actuale de psiho. Strategia de dezvoltare a edu- te deveni performantă doar prin efortul caţiei pentru anii 2014-2020 „Educa- comun al membrilor săi. Bibliografie: 12.

Abstract In this work we analyse the vision of experts in psychology regarding thr family physical abuse in relation with children. cu regret. 3. consequences of physical abuse in relation with pri- mary school pupils. anual. cauze. abuz fizic familial. În Republica Moldova. 25% din copii 29 . că acestei probleme i se acordă mare hologi etc. we reveal the causes and reasons of violent acts committed by parents and their consequences over the development of pupils in the primary school cicle. caţionale destructive. Cu toate a copiilor (medici. rire. că la nivel global. numărul cazuri- către persoanele ce au această îndato. conform studiului Ministerului Edu- ţa. Psihologie 1-2. În studiul ONU privind central în aprecierea calităţii vieţii copi. causes and reasons of physical abuse of parents in relation with their children. constituie principalul criteriu de apre. primary school pupil. anume ei recurg la metode edu.) şi. 2. 4]. OMS. lor de abuz fizic faţă de copii. utilizând violen. physiscal abuse. Sănătatea fizică este un standard nu diminuează. elev mic. Însă. Keywords: abuse. physical family abuse. devin victime cazuri. pentru părinţi atenţie din partea celor mai prestigi- nivelul de sănătate fizică al copilului oase organizaţii internaţionale (ONU. Rezumat În lucrare se analizează viziunile specialiştilor în domeniul psihologiei cu refe- rire la abuzul fizic familial faţă de copii. asistenţi sociali. inclusiv cea fizică. în multe copii sub 15 ani. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE Cuvinte-cheie: abuz. 2015 Ψ PSIHOLOGIA FAMILIEI CONSECINŢELE ABUZULUI FIZIC FAŢĂ DE COPIII DIN CICLUL PRIMAR THE CONSEQUENCES OF PHYSICAL ABUSE ON CHILDREN OF THE PRIMARY SCHOOL Otilia STAMATIN. psi. violenţa faţă de copii (2006) se arată lului. peste 40 milioane de nitoriu şi pentru părinţi. mai ales. Acest criteriu trebuie să fie defi. Pentru profesioniştii implicaţi în Abuzul fizic asupra copiilor consti- acordarea diverselor forme de asistenţă tuie o gravă problemă socială. caţiei şi UNICEF 2007). CE etc. ale violenţei. din partea organizaţii- ciere a îngrijirii acordate copilului de lor statale [1. consecinţele abuzului fizic faţă de elevul mic. se elucidează cauzele şi motivele actelor violente ale părinţilor şi consecinţele lor asupra dezvoltării elevilor din ciclul primar. abuz fizic. mo- tivele abuzului fizic al părinţilor faţă de copii.).

de învăţământ care se înscriu în aria ternaţional. Şcolarii mici sunt faţă de copii au depăşit cu 961 numărul oarecum „excluşi” din acest registru. Steele dova şi Bacău . 40% dintre părinţii cu copii abuzului fizic atestate la elevii de vâr- sub 7 ani aplică bătaia ca metodă de „ stă şcolară mică. având datelor prezentate de către Ministerul în vedere că adolescenţa şi puberta- Educaţiei al Republicii Moldova. cadrele didactice. F. s-au preocupat de Statistică pentru anul 2010 mărtu. El a publicat rezultatele unor de elevi din ciclul primar (care îşi fac studii realizate împreună cu Dr. în pe. cinţe grave asupra elevilor mici. ţilor recunosc faptul că şcolarii mici un model medical şi psihiatric al cauza. Considerăm devin victime ale infracţiunilor. tele obţinute în urma anchetării a 200 în 1962. Însă – că sunt supuşi pedepsei fizice de către ele mai puţin se referă la consecinţele profesori. vizi. din clasa şi şcoala în care învaţă pro- lităţii abuzului. Majoritatea speci- educaţie”. marcaţi serios de abuzul la care sunt nomen a atras şi atenţia savanţilor din supuşi. Practica pedagogi- Manciaux. aliştilor. 13% ării acestui fenomen [5. inclusiv acei din Republica Datele oferite de Biroul Naţional Moldova şi România. intitulat „Sindro. cazurile semnalate de abuz şi cu alte persoane. în conflicte fizice.România). de problema violenţei la vârsta preado- risesc că un număr alarmant de copii lescenţei şi adolescenţei. marcate de învăţământ din ţară au înregistrat 1448 transformări atât pe plan fiziologic cât cazuri de violenţă fizică faţă de copii. pentru a fi capabili de acte vi- domeniul psihopedagogiei. ţa abuzului fizic şi la vârsta şcolară un articol publicat în Revista Societăţii mică. că aduce tot mai multe exemple ale Actualmente. F. ale copiilor bătuţi. Da- tre pediatrul american Henry Kempe. 7. considerându-se prea mici pentru a fi cedent. abuzului fizic i se copiilor aflaţi la acest nivel de proces acordă o atenţie sporită. a părinţilor referitoare la fracturile multiple. înregistrat în semestrul II al anului pre. priul lor copil sunt implicaţi frecvent dii au fost realizate de P. şi se stabileşte. N. Într. ce subliniază dificultatea desfăşurării cetări consacrate prevenirii şi diminu. Copiii supuşi abuzului fizic în Medicale Americane. familie întâmpină serioase dificultăţi mul copilului bătut (The Battered Child atât la însuşirea materiei de studiu. În realitate abuzul Termenul de „abuz faţă de copil” fizic este amplu prezent şi are conse- a fost folosit pentru prima oară de că. studiile în Chişinău – Republica Mol- Sylverman şi pedopsihiatrul B.Ψ Otilia STAMATIN. primele stu. 8]. şi în relaţiile cu părinţii. Potrivit îndreptăţite aceste orientări. şi psihic. Majoritatea părin- tome clinice. totodată. cu colegii şi în care se concretizează anumite simp. procesului instructiv-educativ cauzată 30 . Strauss şi M. el descrie un tipar de abuz. Răspândirea largă a acestui fe. în 1972 şi 1975. tea reprezintă perioade de răscruce în rioada martie-mai 2013. În Franţa. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE recunosc că sunt bătuţi de părinţi. Pe plan in. 6. Cadrele didacti- pedagogică s-au realizat multiple cer. instituţiile de dezvoltarea unui individ. olente şi agresive. şi pedagogilor acestora indică prezen- bile cu raze X. în literatura psihologică şi agresivităţii şcolare. inclusiv de relaţionare cu sine 2014-2015. care provoacă multiple pro- În prima jumătate a anului de studii bleme. cât Syndrome)”.

pe care tul mâinii ridicate asupra unui copil). sau fantasmatice. rănire sau doar ameninţare) [Y. violenţă se referă la utilizarea ilegitimă prezintă o urmare a abuzului. La violence. ideea abuz fizic între elevi. fără excep. tiple definiţii ale abuzului. Acest document stipulează la o singură aplicare. combaterea violenţei în familie [4]. că urmările lui asupra exercitată într-o manieră directă sau dezvoltării copilului din ciclul primar indirectă şi comportă grade diferite sunt studiate în plan ştiinţific. În lite. intenţionăm să precizăm modul nirea altuia. ne-a determinat să iniţiem şi acele forme de violenţă. În acelaşi timp. prin După cum am mernţionat mai sus. ar putea foarte uşor să-l rănească). mulţi savanţi. probabilitatea crescută a vătă- abuzul fizic comis împotriva copilului mărilor (de exemplu cazul în care părin- are loc şi la nivel social. În fizică) sunt considerate atingerile sau pofida multitudinii abordărilor acestui contactele fizice dureroase neacciden- fenomen. distrugerea. inclusiv a drept abuz fizic (denumit şi violenţă abuzului fizic familial faţă de copii. dezvoltarea 31 . ca „tendinţă sau ansamblu de tendinţe Înainte de a analiza consecinţele care se actualizează în conduite reale abuzului fizic faţă de elevii claselor pri. Faptul că abuzul fizic a Preda. dar şi între elevi unei puteri naturale. O abordare mai amplă a abuzului o se intenţionat. dar care includ. (omor. care nu au acest studiu. sau umilirea lui” (1994). repetare. fie instituţional îndeosebi prin folosirea forţei fizice [V.Napoca 1998]. care comportă un risc găsim în legea nr. consideră drept abuz fizic pedep. Pecora et. pe bună dreptate. care este exercita- şi învăţători. prin Aşa sau altfel. constrângerea în care percepem acest concept. încredere tămarea produsă neaccidental. se confruntă cu dificultăţi grave în pre. sau de autoritate faţă de acesta. Noţiunea de ale copiilor. toţi cercetătorii. Definirea conceptului. provocat vătămări. sau familial). Consecinţele abuzului fizic faţă de copiii din ciclul primar Ψ de sporirea numărului situaţiilor de abuz fizic se găseşte ideea forţei. con- (atât în Republica Moldova cât şi în sideră că drept abuz pot fi considerate România). în vi- venirea şi diminuarea acestui fenomen ziunea noastră. instituţional şi tele aruncă spre copil diverse obiecte şi familial – ultimul fiind cel mai frecvent. torii implicaţi în procesul educaţional Michuad. Aceste tulburări psihice tă asupra altei persoane. exercitat şi ilegală a forţei şi poate fi definită ca asupra lor anterior sau actualmente o conduită agresivă acută. 272/2004 privind substanţial pentru sănătatea şi inte. Cluj. al 1992 drept abuz faţă de copil „orice acţiune defineşte acest concept drept un act voluntară a unei persoane care se afla comportamental care conduce spre vă. le definesc ca acţiuni comise sau omi. tale. protecţia şi promovarea drepturilor gritatea corporală a minorului. Paris 1988]. Ea poate fi luat amploare. chiar copilului. În Legea privind prevenirea şi ratura de specialitate întâlnim mul. într-o relaţie de răspundere. acestea urmărind ră- mare. tată asupra copilului (de exemplu ges- sele din categoria celor grave. La- Anume acestuia îi vom acorda o mai planche şi Pontalis definesc abuzul fizic mare atenţie. la baza noţiunii de care este periclitată viaţa. iar ac. inclusiv intimidarea fizică îndrep- ţie. caracterizată (fie a abuzului societal. împreună cu multe altele.

carenţele afective. Cu regret. de viaţă şi de majoritatea legilor existente în ţară. actualmente judecarea angoasele infantile nevrotice. trauma-specifice – legătura angoaselor rii fizice. se viitor – pierderea încrederii în oameni face. care influen- ferinţă produsă copilului. într-o secvenţă. tisfăcător. ci şi ca urmare a ameninţării cu situaţia traumatică originară fiind un cu violenţa şi a trăirii iminenţei aces. 30-32] sunt: un tip este vorba de o pedeapsă administrată de ataşament atipic – ataşament dez- copilului. putem C. Profesioniştii încă au nevoie organizat. J. mai ales în cazul când piii abuzaţi [8. preponde- dere că abuzul începe atunci când sănă. toare fiind cele mai importante urmări sură. integritatea corporală. în mai mare mă. Generalizând cele expuse. considerăm că studiul profunde şi semnificative. şi aşteptările negative faţă de viaţa vii- tenţiilor oamenilor şi. lumii. în conformitate cu alterată faţă de oameni. ve. spirituală. atitudine comportamentelor. ţează dezvoltarea copilului. Fischer de sine redus şi percep o diminuare a şi Riedesser [7. ce se poate exprima prin de criterii de diferenţiere între diver. tenţa mai multor simptome ce apar te din situaţia traumatică. xietate şi depresie. prezintă o alterare a categorii de simptome ale copiilor abu. morală sau în care copiii repetă trăirea traumatică socială. mentală. fizic exprimă mai multe afecte negati- nitive ale părinţilor. imaginea În literatura de specialitate o aten. retrăirea vizuală (cea mai frecventă). Ionescu consideră că principa- conchide că e greu de decis unde înce. imaginii corporale. aptitudinea fenomenului de abuz şi neglijare poate de a-şi stăpâni impulsurile în favoarea porni de la relevarea prevalenţei unor unor obiective pe termen lung. de sine nu este elaborată în mod sa- ţie deosebită se acordă studiului conse. Ei dau dovadă de hipervigilenţă şi Consecinţele abuzului fizic au reacţii rapide la stimuli. olfactive sau acustice specialitate. Copiii abuzaţi au un respect cinţelor grave ale abuzului fizic. angoase nu se produce doar ca rezultat al dure. în mai mică măsură. sentimente de vi- zaţi: amintiri recurente. rent în ceea ce priveşte capacitatea de tatea fizică sau psihică a copilului este a lega şi întreţine relaţii interpersonale pusă în pericol. pe baza in. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE fizică. pe baza actelor comise efectiv şi a ale zdruncinării înţelegerii infantile a consecinţelor acestora. perienţei traumatice în patternurile de gumentată de faptul că trauma psihică comportament automatizate. reînscenare a aspectelor parţiale ale ex- Ideea extinderii definiţiei este ar. 245] notează patru competenţelor. sănăta. copil. comportamente bizare. Copiii abuzaţi din repertoriul comportamentelor pu. adesea nesfârşită. stres posttraumatic 32 . Briere [5] remarcă exis- corespunzând experienţei predominan. expri- acţiuni potenţial cauzatoare de abuzuri marea libiră a emoţiilor. lele simptome afective întâlnite la co- pe abuzul grav. criteriu de diagnostic diferenţial faţă de teia. p. modalităţi frecvent în cazul copiilor abuzaţi: an- comportamentale – „jocul traumatic”.Ψ Otilia STAMATIN. Având în ve. Rezumând o serie de cercetări de amintiri tactile. care apar în sele tipuri de abuzuri. p. compulsive – novăţie sau ruşine. criterii pe care le relaţiile cu persoanele ce se ocupă de construiesc pornind de la nivelul de su. şi o tea fizică sau psihică a copilului” [3].

Tulburările de tic. Antonov Iu. Kempe (1978) a sprijinul existent. autorul. dificultăţi dificultatea la adaptarea şcolară [8. hipersensibilitate faţă de străini. probleme legate de procesarea in. Ei se simt vino- nicarea propriilor nevoi. nu pare să le tăţi de relaţionare. probleme la ni. trerup şcoala. tulburări bilă faţă de mediu. un gest de apărare. somatizare. dificultăţi 34-35]. Consecinţele nefavorabile asu- de învăţare. agresivi. tulburări de imagine cor. la contactul fizic. de vigilenţă îngheţată. Această lipsă de teamă donare şi echilibru. dificultăţi în comu. La ar scruta anxios mediul pentru a pre- rândul lor. tulburări de somn. determinând o veritabilă sta- agresiv sau de opoziţie. rezultat izolarea socială sau relaţii doar formaţiilor. par înlemniţi. frecvent sentimentul că. îi bat pentru că au făcut prostii sau şi a stării interne. Consecinţele abuzului fizic faţă de copiii din ciclul primar Ψ şi disociere. sexul copilului. al. laţiei cu părinţii. particularităţile sis- remarcat că unii copii prezintă starea temului familial. [6] sintetizea. pilul abuzat: probleme de ataşament La polul opus se află cei care do- − probleme de limite. stimă de sine scăzută. dificultăţi în descrierea emoţiilor bat. ruşine şi rea temelor şi nici de o motivaţie exter- vinovăţie. Sentimentul de culpabilitate poate fi sului. B et al (1988). Aceşti copii nu beneficia- tate a sinelui. probleme de coor. eşecul şcolar. prea regresivă. pândind dezvoltării copilului de 6-11 ani depind aprobarea adultului înainte de a face de o serie de variabile [8. impulsivitate) au drept te. Cook et. vedesc o uimitoare lipsă de rezervă: se lipsă de încredere în ceilalţi. probleme în dezvoltarea pra performanţelor şcolare: copiii sunt limbajului. reconstituirea trecutului trauma. ca şi cum copilul de învăţare şi de comportament. tulburări de vaţi pentru loviturile pe care le primesc. lipsa de curiozita. afla şi anticipa dorinţa celuilalt. dificultăţi de concentrare cu copii agitaţi. comportament autodistructiv. familiaritate excesivă. de planificare şi anticipare. nerespectarea tive. de asemenea. p. intens. ce se caracteri. pii (agresivitate. de concentrare. pe termen lung ale abuzului fizic asupra nerală proastă. 29]: tipul cel mai mic gest. izolare socială. Este vorba de şi de îndeplinire a sarcinilor. regulilor. nă pentru reuşita şcolară. dacă părinţii îi nal. diverse revelează distorsiunea profundă a re- probleme medicale. tulburări afecti. pp. stabilesc vel biologic − probleme de dezvoltare cu adulţii o relaţie prea imediată sau senzorio-motorie. ză de susţinere familială pentru realiza- porală. Berstein D et al 33 . frec- excesivă. probleme privind imaginea deseori plasaţi în clase speciale sau în- de sine − lipsa de sens şi de continui. agitaţie. M. vedea un pericol iminent sau pentru a ză simptomele întâlnite frecvent la co. furie şi violenţă. fie frică la plecarea părinţilor. tulburări vente şi dificultăţile şcolare: dificultăţi alimentare. et al (1998). abuz de substanţe psihoac. Copiii abuzaţi fizic au ve – probleme cu controlul emoţio. Cel de maltratare. sunt fricoşi. Moro- zează printr-o atenţie anxioasă şi imo. tulburări cognitive – dificultăţi în comportament în relaţia cu ceilalţi co- menţinerea atenţiei. comportament – slab control al impul. Sunt. zova N. dificul. duc prea uşor spre străini. pentru că sunt copii răi. Consecinţele Copiii de 6-11 ani au o stare ge. conformare re depresivă. gravitatea şi frecvenţa mai mic gest al adultului le provoacă episoadelor.

depinde şi de vârstă. Pe planul doi. Vancini C reacţiilor emoţionale pozitive. 10. Ea a stabilit că gradul care unii erau mai puternici. vârstei elevilor cercetaţi. însoţită et al (1995). alergice. s-au plasat tulburările afective în formă rări psihice creşte pe măsura înaintării de erupţii disforice însoţite de răutate. fiind apţi să judece matur doar în pro- ce. 11]. afective pe fond distemic general. mul an de viaţă. de manifestare al tulburărilor psihice La copiii abuzaţi pe prim plan. subponderare şi creşterea redusă a bleme cotidiene. şi satisfacţie.Ψ Otilia STAMATIN. încordare. trăsături de per. în com- 100% copii studiaţi au fost constatate pania copiilor necunoscuţi. tulburări nifestă prin tratamente crude faţă de astenice şi somato-vegetative). tulburări de somn. care apăreau în anumite si- şi predominarea simpaticotoniei. şi funcţiilor atracţiilor se înregistrează trei tipuri de dereglări facultative (re. Ea se ma- tard în dezvoltarea psihică. Influenţează mai atenţia specialiştilor retardul în dez- ales negativ abuzul fizic de durată. copii mai slabi decât ei. printre anumite abateri. activism cognitiv insuficient. s-a cu elemente de îngustare a conştiinţei constatat o reţinere totală în dezvolta. ambiant. Nivelul de tulbu. au ajuns la accelerare a tempoului formării reacţi- concluzia că tratamentul crud faţă de ilor negative. Atrăgea sonalitate anomale. La vârsta lui şi ai înălţimii). La vârsta şcolară mică ea s-a se între 7 luni şi 14 ani. bătrânii slăbiţi şi în jocurile cu glările obligatorii se manifestă din peri. antisocial. în de păstrarea. Windle M. disfuncţii viscero-vegetative anxietate. rea psihică. care a cercetat un noştinţe şi reprezentări despre mediul număr mare de copii cu vârste cuprin. care s-a ei completamente se supun persoanelor manifestat prin reţinerea dezvoltării antisociale. Sporirea dis- disfuncţii în formarea personalităţi). indiferent de vârstă. tulburări atât în stările zuri − prin capacitatea limitată de con- somato-vegetative. Însă la toţi iritare musculară. supuşi cronic manifestat în pregătirea insuficientă a abuzului fizic în familie. Dere. S-au constatat şi reţi- corpului (indici scăzuţi ai masei corpu. et al (1995). care voltarea vorbirii. Fiind duri faţă de cei slabi. Reţinerea în dezvoltarea copii conduce spre diferite forme de cognitivă a fost semnalată deja în pri- comportament delincvent. Ea s-a manifestat prin spre dereglări afective. cât şi în stările psi. La vârsta preşcolară are loc în familie [9. instigaţie la bătaie copiii studiaţi. A. şcolară mică tulburările afective s-au ale poftei de mâncare. neri în formarea motricităţii. copiii posedau o rezervă limitată de cu- Margolina I. centrare a atenţiei. Tulburările somato-vegetative se însuşi independent noţiuni abstracte. animale. manifestau în formă de slăbiciuni fizi. La tuaţii – convorbiri cu medicul. Copiii în cauză înregistrea- 34 . dul în dezvoltarea emoţională. a constatat. dezinhibarea atracţiilor şi şi deformarea atracţiilor.. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE (1998). La toţi copiii au fost depis. Luntz P et al (1994). În copilăria sunt însoţite de manifestări de bucurie timpurie. la copiii supuşi tate trei tipuri de dereglări obligatorii violenţei fizice a apărut dezinhibarea (afective. pe prim plan s-a plasat retar. incapacitatea de a hice. anume la vârsta şcolară mică. Actele agresive oada precoce a dezvoltării. la copiilor pentru şcoală şi în unele ca- 92 % dintre ei. manifestări manifestat prin nelinişte. sau chiar de o anumită urma mai multor cercetări.

putem copil-părinte. lor. Pentru a găsi modalităţi de preve- Consecinţele comportamentale ale nire şi diminuare a abuzului fizic fami- abuzului fizic s-au manifestat prin fri. comunicative şi trăsăturilor asociale. incompetenţa în grităţii corporale a copilului. carenţele relaţionale elevii claselor mici. negând intenţia distructivă. deoarece mentul necorespunzător al altor copii. lui. autoin. Copiii studiu (Neamţu G [2003]) se face dis- mici se izolau. le îndeplineau în. însă nici domeniul psihologiei copilului ce nu le ele nu sunt total lipsite de pericol pen. funcţiilor tamentul copilului. Într-un fic de comunicare cu cei din jur. conştientizată sau nu. din dorinţa. convingerea că pedeapsa fizică este Pedepsele minore. transmit copilului mesajul violenţei fi- iar în multe cazuri recurg la calomnie. minciuni. de sărcinările. şi motivele acestui fenomen. în cazurile când. stările emoţionale (se descarcă pe co- nice şi somato-vegetative. Consecinţele abuzului fizic faţă de copiii din ciclul primar Ψ ză înclinaţie spre furt. următoarele cauze: frustrări determi- rările în formarea personalităţii. necunoaşterea conse- obişnuit. Folosite în cabil pentru ei înşişi. şi în continuare. tatea din ei recurg la pedeapsa fizică din ve. În aşa mod. tulbu. tulburările aste. lial mai mulţi autori au studiat cauzele ca faţă de părinţi. se jucau în singurătate. nu dăunează sănătăţi şi inte. dar şi atunci când pedepsele nu co- În al treilea rând. cinţelor abuzului fizic. iar în unele cazuri − de piro. pii). printre abuzivi ne permit să afirmăm că majori- care obligatorii sunt: tulburările afecti. Aceştia adică un comportament care provoacă sunt deseori mai periculoşi. a distruge copilul. se de a disciplina copilul. aplicate în mod necesară şi utilă.Au fost evidenţiate tendinţe faţă de va. conducă spre traume psihice. ele pot să cu plăcere denunţă adulţilor comporta. tincţia între mai multe tipuri de părinţi ulterior deveneau mai comunicativi. Mul- conchide că toţi copiii supuşi abuzului tiplele convorbiri ale noastre cu părinţii fizic suferă de tulburări psihice. părinţi abuzivi linguşeau în faţă lor. permite să-l înţeleagă şi să reacţioneze 35 . sunt aplicate foarte des copii- manie. p. Drept nate de problemele cu care se confrun- facultative au fost evidenţiate reţinerea tă familia şi incapacitatea de a-şi regla în dezvoltarea psihică. mod repetat. Ei cordanţă cu faptele comise. Tendinţele de a forma Ionescu [8. impropriu sau în necon- criminare. Stilul acesta se păstrează îl aplică propriului copil. frecvent ne expli. la toţi copiii respund greşelilor comise de copil sau au fost stabilite disfuncţii în formarea când ele sunt menite să aducă satisfac- personalităţii. Ele pot fi considerate abuzive şi . problemele familiei. părinţi abuzivi care La vârsta preşcolară începe să se afirmă că doresc disciplinarea copilu- formeze un comportament victimizat. fără să fie ieşite din gabondaj. căci nu re- abuz şi se manifestă prin atracţie faţă cunosc tratamentul inacceptabil pe care de abuzator. tulburările în sfera atracţiilor. printr-un stil speci. abuzivi: părinţi abuzivi din dorinţa însă alegeau semeni mai puternici. comun. tru sănătatea lui mentală. nu să corecteze compor- dezvoltarea ataşamentului. 23] observă că mal- grupări asociale şi de comportament tratarea poate avea diverse cauze: pa- delincvent încep deja să se manifeste la tologia părinţilor. zice. cu provocarea pedepsei. care includ deformări în ţie adultului.

manifes. spirituală. înclinaţii spre că a copilului (intelectual. altei persoane. tulburări astenice şi so- tă următoarele concluzii: mato-vegetative). de asemenea. ci şi influenţează negativ provocarea pedepselor. Concomitent. în compania copiilor necu- mentală. minciuni. indife. incapacitatea de a 36 . Însă la toţi puse fondează necesitatea unei atenţii copiii studiaţi au fost depistate trei ti- mai mari acordate pregătirii părinţilor puri de dereglări obligatorii: (afective. prin tratamente crude faţă de anima- 3. anxietate. cât şi în stările somato-vegetative. 8. gabondaj. partea instituţiilor statale cât şi a cadre. subponderare şi nitivă a elevilor mici s-a manifestat în creştere redusă a corpului.Ψ Otilia STAMATIN. Gradul de manifestare al tulbură- soluţioneze problemele ce apar în rela. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE adecvat la comportamentul acestuia. tulburările afective au forme de erup- 2. re. emoţional. Copiii claselor primare mente de îngustare a conştiinţei afecti- sunt. dezvoltarea fizică. cum 9. a funcţiilor comunicati- nic abuzului fizic în familie au fost de. La toţi copiii supuşi în mod cro. care apăreau în rată orice acţiune voluntară. lor didactice. capabili de acte violente şi atracţiilor la elevii mici se manifestă agresive. iritare tuie un fenomen larg răspândit în soci. au fost evidenţiate şi trei Concluzii dereglări facultative: (retard în dezvol- Din realizarea acestui studiu rezul. laţiile lui cu alte persoane. înregistrează calomnii. fiind. ţii disforice. Reţinerea în dezvoltarea cog- ar fi: slăbiciuni fizice. şcoală. prin capacitatea tări alergice etc. sănătatea fizică puternici decât ei. prin care anumite situaţii – în convorbirile cu este periclitată viaţa. tulburările afec- găseşte ideea forţei exercitate asupra tive s-au manifestat prin nelinişte. la 7. portamentului denicvent. com- pistate tulburări atât în stările psihice. afectează toa. mai slabi decât ei. El creşte ţiile cu copilul prin colaborare. tarea psihică. medicul. La elevii mici. furt. apariţia trăsăturilor asociale. Actele agresive sunt rent de formele acestuia. aduce nu numai ei înşuşi. autoincriminare cu daune fizice. 1. interpersonal). musculară. ataşamentului. bătrâni slăbiţi şi în jocurile cu copiii copilului. frecvent neexplicabil e şi pentru volitiv. limitată a atenţiei. să 5. morală sau socială. printre care unii erau mai integritatea corporală. La această vârstă sau psihică a copilului. tendinţe de va- dezvoltarea copilului în ansamblu. performan. noscuţi. serios marcaţi de ve pe plan destoric general. instigaţie la bătaie cu ele- etatea noastră. abuzul la care sunt supuşi. uneori de piromanie. în unele cazuri. ve. Se te domeniile de funcţionare psihologi. La baza noţiunii de abuz fizic se 6. Cele ex. încordare. Dezinhibarea şi deformarea rândul lor. Abuzul fizic faţă de copil consti. rilor psihice depinde de vârstă. tulburări de pregătirea insuficientă a copiilor pentru somn şi ale poftei de mâncare. pe măsura înaintării vârstei. însoţite de manifestări de bucurie. nalităţii includ deformări în dezvoltarea 4. abuzul fizic faţă de el. însoţite de răutate. disfuncţii în formarea personalităţii). Disfuncţiile în formarea perso- ţa şcolară etc. în domeniul psihopedagogiei atât din dezinhibarea şi deformarea atracţiilor. Drept abuz este conside. Orice atentat asupra sănătăţii le.

04. dar şi in. 297 În: abuzului faţă de copil. carenţele relaţionale copil. evaluarea.introducerea facul- 10. neglijare. pe competenţa părinţilor de a stabili cu parcursul întregii perioade de studii a copiii relaţii de colaborare ). nr. neglijării.md/index. fiind apţi să ju. problemele familiei. S-au constatat şi reţineri în stării civile. de violenţă mai puţin grave. • Este indicat a se reveni la practi- părinte. bazân- nizare instituţională şi de intervenţie a du-se pe simptomatologia consecinţelor lucrătorilor instituţiilor de învăţământ abuzului. exploata- re. înregistrarea oficială a căsătoriei.08. 2014 Publicat : 02. în cadrul institu. 167-172 art. • Se va acorda o atenţie sporită De ajutor psihologic au nevoie copiii dezvoltării grupurilor de elevi în licee. Consecinţele abuzului fizic faţă de copiii din ciclul primar Ψ însuşi noţiuni abstracte. formarea motricităţii fine.justice. rii şi traficului. copiilor lor în şcoală. Ar fi dece matur doar în cadrul problemelor oportună organizarea. Nr. care au fost supuşi unor forme grave de promovării relaţiilor de prietenie. ca de pregătire continuă a părinţilor. Legea Republicii Mol. referirea. tenţelor comunicative şi de soluţionare ţiei de învăţământ. ganiza trainiguri de formare a compe- precum şi copiii care.05. 534 Data intrării în • Având în vedere că trauma psihi. exploată- ţelor lor. de violenţă şi primesc asistenţă specializa. inclu. au participat la acte a conflictelor. fiecare copil care a organizării Universităţilor Pedagogice trecut printr-o situaţie de violenţă are în cadrul instituţiilor preuniversitare nevoie de asistenţă specializată.06. victime ale violenţei.2014 cu privire la aprobarea In- cu violenţă şi trăirii iminenţei acesteia. pe lângă oficiul cotidiene.justice.2015) 37 . O astfel de • Cadrele didactice. care ar conduce spre acorda- rea. din 08. Se vor or- tă din partea autorităţilor competente. este necesar de http://lex.04. LEGE Nr.2014 În: http://lex. ar putea depista copiii abuzaţi.22.01. 270 de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. părinţilor. 270 din 08. dar şi ca urmare a ameninţărilor 2.2013 pri- dova Nr.2014. 140 din 14. 77 Bibliografie: din 02. asistenţii sociali dispoziţie prevede Procedura de orga. Publicată: 18. Hotărârea vind protecţia special aflaţi în situaţie Guvernului Republicii Moldova Nr. trafic al copilului (Ordin ME Nr.04.2015) fizice. a şcolii tinerilor căsătoriţi. exigenţă şi ajutor reciproc.2013 în Monitorul Oficial Propuneri şi recomandări Nr.php?action=v optimizat pregătirea viitorilor părinţi iew&view=doc&lang=1&id=352587 (vizi- încă de pe băncile şcolii şi începând cu tat 05. prin intermediul În consecinţă. în cazurile de abuz. siv în cadrul instituţiei de învăţământ.05. 1. de învăţământ.01. În clasele liceene . vigoare: 01. 92-98 art. Maltratarea copiilor în familie tativă a cursului de Psihopedagogie a poate avea cauze multiple (patologia familiei. strucţiunilor privind mecanismul inter- ar fi oportune unele amendamente în sectorial de cooperare pentru identifica- legislaţie. HOTĂRÎREA Nr. 140 din 01.2014 în • În scopul prevenirii şi diminuării Monitorul Oficial nr. prezentată în acest articol. că se produce nu doar din cauza durerii md/md/348972/ (vizitat 05.2013). asistenţa şi mo- rea unei atenţii sporite intenţiilor şi nu nitorizarea copiilor victime şi potenţiale doar faptelor comise efectiv şi consecin.

Republicată în temeiul dispoziţiilor art. Copilul maltratat. dându-se textelor o nouă 2013.2015) cureşti: Fundaţia Internaţională pentru 4. А. 10. În: http://solwodi.Ψ Otilia STAMATIN. 7. Trauma Symptom физического насилия (особенности Checklist for Children. nr. Briere J. А. Bu- 05. Tratat tecţia şi promovarea drepturilor copi. А. Психиатрия.. San Diego.. 217 din 22 mai 2003. Иванов М. Кремнева Л. 67 p ва. С. IV din Legea nr.-N 6.-N 9. логии и психиатрии им. Professional Ma. legis_pck.-С. In: http://www. USA: Psychological Assess. В.. 25/2012 privind modifi. lului. 6.-С. лия в раннем детстве на психическое 2006. Е. 389 p. Журнал невро- nual. Корсако- ment Resources Inc. Ак- pentru prevenirea şi combaterea vio. Влияние ment pathway model.-С. 2007. 38 . Odessa. Riedesser P. В. 2001. здоровье детей в возрастной динами- ке. Проселкова М. 11. content/uploads/2015/04/L217-2003-R. В. 2000. 9. Legea nr. Bucureşti: Trei. обследования детей). Cook A.ro/wp. Copil şi Familie. Ф.cdep. Марголина И. Марголина И. Ionescu Ş.2015) витие детей из условий хронического 5. USA: внутрисемейного физического наси- Chadwick Center for Children & Families. С. туальные вопросы профилактики lenţei în familie. Gabriela BĂLAN-SCÂNTEIE 3.. 331 p.ro/pls/legis/ 2001.51-54.4-9. Крылатова Т.47-50.htp_act?ida=50172 (vizitat 8.. 13 martie 2012.. Publicată în Monitorul жестокого обращения с детьми Пси- Oficial al României. 2005. LEGEA nr. Козловская Г. Partea I. et al A trauma assess..05. Психическое раз- pdf (vizitat 05. carea şi completarea Legii nr.. Марголина И.. de psihotraumatologie. Fischer G.05. 272/2004 privind pro. Козловская Г. 79 p. В.-N 5. А. 165 din хиатрия и психофармакотерапия. numerotare. 217/2003 Платонова Н.

socio-emoţional. exis- în răspunsuri ale omului la evenimente tă adaptare atunci când organismul favorabile. se transformă în funcţie de mediu. cât şi a raportării la cadrul individul uman şi mediul înconjurător. we intend to make our con- tribution in clarifying this psychological phenomenon social. proces complex. Complexitatea acestui fenomen. nentă şi adaptare la situaţii şi cerinţe favorabil conservării sale [16]. fie de res. caz în care putem vorbi de ina. această un mediu social presupune un proces etapă dinamică a transformărilor. Abstract Because social adaptation in adolescents is a phenomenon studied more tan- gential and the complexity of this phenomenon. este un proces activ. multidi- mensional construct. Reflectat ca necesită adaptare la schimbarea propri- un produs al relaţiei neîncetate dintre ei persoane. se re- rezultatul adaptării se poate materializa flectă în oscilaţii permanente între in- fie în atitudinea de acceptare. pe plan fizic. Existenţa unei fiinţe umane într. Rezumat Adaptarea socială la adolescenţi este un fenomen studiat mai mult tangenţial. descoperire şi confuzie [11]. iar Adolescenţa reprezintă o perioadă această variaţie are ca efect un echili- de tranziţie. care permanent de adaptare. Adaptarea se poate concretiza În concepţia lui Jean Piaget. adolescenţi. familial sau la grupul de prieteni. complex process. cog. 2015 Ψ PSIHOLOGIE SOCIALĂ ADAPTAREA SOCIALĂ LA ADOLESCENŢI − UN CONSTRUCT MULTIDIMENSIONAL COMPLEX THE SOCIAL ADAPTATION OF ADOLESCENT − A CONSTRUCT MULTIDIMENSIONAL COMPLEX Dănuţ MURARIU Cuvinte-cheie: adaptare socială. Keywords: social adaptation. nitiv [20]. în baza unor analize con- ceptuale din literatura de specialitate. exuberanţă. marcată de învăţare perma. Psihologie 1-2. dinamic şi crea- 39 . neutre sau nefavorabile. but also a lack of consensus in the scientific world on the social adaptation in adolescents. dependenţă şi conformism. Gorgos consideră că adaptarea re. dar şi lipsa unui consens general în lumea ştiin- ţifică referitor la adaptarea socială la adolescenţi. anxietate şi pingere. din ce în ce mai provocatoa. con- struct multidimensional. Pentru adolescent. adolescents. ne-a determinat să ne aducem contribuţia în clarificarea acestui fenomen psiho-social. C. daptare. based on conceptual analysis of the literature. sociale noi. bru al schimbărilor între mediu şi el.

controlul anxietăţii. Autorul distinge trei tipuri de (2006). adaptarea [21]. ce include şi deprinderile nece- menul de adaptare ca ansamblul de sare producerii răspunsurilor adecvate procese şi activităţi prin care se trece contextului social şi performanţa sau de la un echilibru mai puţin stabil. tarea socială. tului supraordonat de competenţă so- P. există tice ambianţei. încre. Autorul derea în sine. rii în timp a interacţiunii interpersonale Din perspectiva autorilor: Mihai (perceptive. adec- imaginea de sine. la un echilibru tă abordare o găsim şi la D. o multitudine de definiţii referitoare la larea şi acomodarea socială [17]. cum sunt atenţia. simpatetice). ind un produs al acumulării şi condensă- buie la construcţia omului [12]. nală şi modelele de conduită caracteris. În concepţia sa. cială ca măsura în care persoana este toreglare a diferitelor instanţe. diferite. Daniel Goleman. psihologică şi so. greu de cuprins într-o de- constă din stăpânirea ambianţei. care solicitarea încetează [6]. În Dicţionarul de psihologie socială În viziunea lui I. calitatea acestor răspunsuri [2]. privitor la faptul că adaptarea socială Klein afirmă că adaptarea socială este un construct multidimensio- este o formă de activitate socială care nal complex. proce. orientarea subsumează adaptarea socială concep- spre un scop. obiectivele realizat prin procesele de integrare şi şi dorinţele individului cu cerinţele şi reglare. de personalitate şi conduitelor indivizi- zultatul unui sistem raţional/ştiinţific lor participanţi la interacţiune. solicitările ambianţei sociale şi a mij- timă a rezervelor funcţionale. mări şi ajustări mutuale ale trăsăturilor tăţilor de reacţie şi adaptare. Reuven Bar –On) sunt de părere că pla. Irina Holdevici. care consideră competenţele adaptare: senzorială. care contri. a modali. combativitatea [4]. D Caruso. acordul dintre conduita perso. emoţionale şi sociale ca fiind foarte im- cială. Epuran. fiecare au- Anumiţi autori (John Mayer. Mânzat. care fac posibilă utilizarea op. se sau funcţii psihice. ultima dimensiune. în. lor şi starea de bine emoţională. noi am ajuns la un acord rea socială. capabilă să atingă scopuri personale.Ψ Dănuţ MURARIU tor. Ea finiţie. adaptarea socială portante pentru adolescenţi deoarece îi semnifică potrivirea unei persoane cu ajută să se integreze şi să se adapteze mediul. Popescu-Neveanu. adaptare şi adaptare socială. de pregătire-învăţare. echilibrul dintre asimi. care necesită un permanent efort tre capacităţile. vat nivelului său de dezvoltare. Cavell defineşte adaptarea so- formarea deprinderilor psihice de au. autosugestia. adaptarea socială este definită ca fi- este un proces al învăţării. Florentina caracterizat printr-o serie de transfor- Toniţa. este re. incluzând acceptarea din partea egali- gândirea pozitivă. Peter tor având de cele mai multe ori abordări Salovey. Goleman mai stabil. Diversitatea de opinii şi incapaci- urmăreşte realizarea unui echilibru în. cială. Aceas- tre organism şi mediu. tatea de a găsi un consens par a fi mai 40 . Studiind teoriile referitoare la adap- nul emoţional este implicat în adapta. relaxarea. aspiraţiile. mai uşor mediului. comunicative. defineşte ter. precum loacelor oferite de ea pentru satisface- şi refacerea acestora în perioada în rea acestor aspiraţii [10]. În literatura de specialitate. care conduce la T.

auto- multe similarităţi care se suprapun une. Thorn- alta nouă”. inteligenţă.) 41 . dike E. ce implică în de măsurarea adaptării sociale.. formare. proces continuu de asi. 2. Adaptarea socială la adolescenţi − un construct Multidimensional complex Ψ Fig. învăţare. Adaptarea socială – un proces multidimensional complex (Murariu D. 2). 1. echilibru. reglare. proces multidimensional complex. transformare (fig. performanţă. dezvoltare. cluzia că: adaptarea socială este un integrare. Adaptarea socială – un construct multidimensional complex (Murariu D. reajustare. adaptării sociale. În baza unei sinteze a definiţiilor deprindere. L. abilitate. ori pe anumite constructe (fig. fiind te faţete. Există permanenţă: efort. stres.) degrabă la originea problemelor legate milare şi acomodare. noi am ajuns la con. Adaptarea socială are mai mul- ce stă la baza evoluţiei omului. conflict.). reglare. 1): presiune. printre care şi constructul de o „trecere” de la o „stare veche la inteligenţă socială (Goleman D. competenţă socială (DuBois Fig.

Ψ Dănuţ MURARIU

D. L.; Felner R. D.), deprinderi sociale De asemenea, studiile arată că mo-
(Argyle M.; Riggio R. E.), inteligenţă in- dul în care este resimţită adaptarea la
terpersonală (Gardner H.) sau compe- mediul social, rolurile şi relaţiile care se
tenţă interpersonală (Buhrmester D.), stabilesc în timpul primilor ani ai ado-
inteligenţă emoţională (John Mayer şi lescenţei prezic adaptarea pe aceste pla-
Peter Salovey, Goleman D., Reuven Bar nuri la vârsta adultă [1].
–On), interacţiune socială (Hansen), in- O serie de autori importanţi enu-
teligenţă multiplă (Gardner H.), perfor- meră, atunci când vorbesc despre
manţă socială (Argyle M.; Riggio R. E.; adaptarea socială, trei mari categorii
Caluschi M.), conştiinţă socială (M. Ca- de aspecte, de regulă incluzând compe-
luschi; M. Bulgaru), variind în funcţie de tenţele sociale sau factorii care prezic o
accentul pus pe aspectele motivaţionale, funcţionare socială, la care se adaugă
evaluative sau abilităţi. conduitele proactive sau orientarea că-
La adolescenţi, o multitudine tre ceilalţi, precum şi cele reactive, dez-
de factori tind să determine aceas- adaptative [18].
tă dimensiune, printre care: succesul Prima categorie se referă la com-
academic (Akay N.; Nowicki E. A.), genul petenţa socială percepută, ce se defi-
(Akay N; Pulkkinen L., Tremblay R. E.), neşte prin măsura în care indivizii se
relaţia cu părinţii (Chen X.), conflictele consideră competenţi în interacţiunile
între părinţi (Turner H. A., Kopiec K.), lor sociale şi sunt satisfăcuţi de efectele
existenţa sprijinului familial (Shakhma- comportamentelor lor.
nova A.), acceptarea din partea egalilor A doua categorie acoperă compor-
şi relaţiile de prietenie (Jensen-Campbell tamentele prosociale sau măsura în care
L. A.; Graziano W. G.), judecata morală persoana este orientată spre oferirea de
(Schonert-Reichl K. A.), personalitatea ajutor, cooperare, includerea şi integra-
mamei (Kochanska G., Clark A. L., Gold- rea în grup a noilor membri, precum şi
man S. M.), condiţiile economice (Aon- atenţia la aplanarea conflictelor.
ghas St-H.), problemele comportamen- A treia dimensiune vizează măsura
tale (Van Nieuwenhuijzen M.), iniţierea în care persoana afişează comportamen-
de relaţii sociale cu egalii (Rubin K. H.), te agresive, este reactivă, iritabilă şi se
relaţia cu prietenii (McElhaney K. B.), in- înfurie uşor. Această viziune propune
truzivitatea părinţilor în viaţa persona- o reflectare indirectă a conceptului de
lă a adolescenţilor (Soenens B.). adaptare, prin surprinderea factorilor
Studii longitudinale au relevat fap- ce contribuie la dezvoltarea, menţinerea
tul că expunerea la un mediu funcţional, sau disoluţia relaţiilor sociale.
dezvoltarea de relaţii constructive şi sa- Hartup şi Lieshout vorbesc de trei
tisfăcătoare din timpul copilăriei şi ado- aspecte ale competenţei interpersonale
lescenţei, perioada în care se construiesc sau sociale: comportamentul proso-
seturile de convingeri şi aşteptări referi- cial, comportamentele antisociale
toare la relaţii, şi strategii de autoreglare şi sociabilitatea în grupul de egali
constituie terenul unor relaţii viitoare ba- [8]. Studiile longitudinale sugerează că
zate pe încredere, intimitate şi reciproci- acestea au o oarecare stabilitate tem-
tate, înăuntrul şi în afara cadrului familiei porală, în special a doua componentă
de origine [9]. care reuneşte comportamentele delin-

42

Adaptarea socială la adolescenţi − un construct Multidimensional complex Ψ

cvente, problemele de externatizare relaţii sociale. Componenta sociabilită-
şi agresivitatea [13], dar şi orientarea ţii este, la fel ca şi dimensiunea expusă
prosocială [3], şi sociabilitatea sau in- anterior, aparent legată de statusul în
teresul pentru iniţierea şi menţinerea cadrul grupului, numărul şi calitatea
relaţiilor sociale [15]. prieteniilor [19].
Competenţele sociale, în special În acord cu viziunea abordată de
prin latura comportamentelor pro- noi, alte modele preferă să integreze se-
sociale, sunt strâns legate de modul de turi largi de competenţe sociale:
interacţiune cu egalii, cunoaşterea stra- - Buhrmeister şi colab. (1988) pro-
tegiilor de stabilire de relaţii de priete- pun o conceptualizare a inteligen-
nie [22], calitatea relaţiilor cu prietenii ţei sociale ca un set de competenţe
[7], acceptarea din partea egalilor [14], interpersonale ce includ: interesul
înţelegerea situaţiilor sociale [5]. pentru iniţierea de interacţiuni şi re-
Comportamentele antisociale laţii, afirmarea asertivă a intereselor
pot fi considerate nu doar o consecinţă personale, autodezvăluirea de informa-
a unor deprinderi de autoreglare defec- ţii despre propria persoană, oferirea de
tuoase, de multe ori ele fiind rezultatul suport emoţional celorlalţi şi gestiona-
unor presiuni sociale. Cillesen şi Maye- rea conflictelor interpersonale.
ux (2004) arată, de pildă, că acest tip de - Riggio (1986) propune un model
comportament este acceptat şi promo- conceptual al competenţelor socio-
vat, fiind asociat în adolescenţa medie emoţionale bazat pe şase tipuri de
cu statutul şi puterea în cadrul grupului. deprinderi: expresivitate emoţiona-
Juvonen şi colaboratorii (2003) săi ara- lă, sensibilitate emoţională, controlul
tă, de asemenea, că angajarea în acte de afectiv, expresivitate socială, sensibili-
ostracizare sau ridiculizare a colegilor tate socială şi control social.
este asociată cu popularitatea percepută Concluzii
a agresorului. Aceste conduite pot deve- • Adolescenţa este laboratorul în
ni normă în cadrul unor subgrupuri în care se modelează personalitatea uma-
care adolescenţii împărtăşesc nevoia de nă. Rolul pe care-l joacă factorii sociali,
stimulare prin comportamente riscan- de personalitate, familiali sunt hotărâ-
te, fiind asumate şi perpetuate în me- tori pentru ca adolescenţii să se dezvol-
diul şcolar. Mai mult, această perioadă te normal, fără probleme de comporta-
este marcată de asemenea de o scădere ment şi o dezvoltare patologică.
a valorizării comportamentelor prosoci- • Adaptarea socială este un con-
ale. Comportamentelor antisociale sau struct multidimensional, complex, axat
agresive indică relaţii mai complicate cu pe: competenţe interpersonale, compe-
indicii adaptării sociale, deoarece în mul- tenţe sociale, deprinderi sociale, condu-
te cazuri, adolescenţii populari deţin şi ite proactive, comportament prosocial
trăsături antisociale, ceea ce conduce la versus comportament agresiv şi antiso-
efecte negative, dar şi o serie de beneficii. cial, sociabilitate, inteligenţă interper-
Sociabilitatea scăzută în cadrul sonală, inteligenţă socială, etc..
grupului de egali, reflectă tendinţa de • Studiile arată că modul în care
izolare [8], determinată de lipsa moti- este resimţită adaptarea la mediu soci-
vaţiei şi a interesului pentru iniţierea de al, rolurile şi relaţiile care se stabilesc

43

Ψ Dănuţ MURARIU

în timpul primilor ani ai adolescenţei, logie. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclope-
prezice adaptarea pe aceste planuri la dică, 1983.
vârsta adultă. 12. Mânzat I. Psihologia Sinergetică
– în căutarea umanului pierdut. Bucu-
Bibliografie reşti: Univers Enciclopedic Gold, 2010.
1. Arnett J. J. Emerging adulthood: 13. Moffitt T. Adolescence-limited
A theory of development from the late te- and life-course persistent antisocial be-
ens through the twenties. American Psy- havior: A developmental taxonomy. Psy-
chologist, 55, 2000. chological Review, 100, 6, 1993.
2. Cavell T. A. Social adjustment, social 14. Newcomb A. F., Bukowski W. M.,
performance, and social skills: A tri-com- Pattee L. Children’s peer relations: A meta-
ponent model of social competence. Journal analytic review of popular, rejected, neglec-
of Clinical Child Psychology, 19, 1990. ted, controversial, and average sociometric
3. Eisenber N. şi al. Consistency and status. Psychological Bulletin, 113, 1993.
development of prosocial dispositions: A 15. Oh W. şi al. Trajectories of soci-
longitudinal study. Child Development, al withdrawal from middle childhood to
70, 1999. early adolescence. Journal of Abnormal
4. Epuran M., Holdevici I., Toniţa F. Child Psychology, 36, 2008.
Psihologia Sportului de performanţă: te- 16. Piaget J. The moral judgment of
orie şi practică. Editura Fest, 2008. the child. New York: Free Press, 1965.
5. Findlay L. C., Girardi A., Coplan 17. Popescu Neveanu P. Dicţionar de
R. J., Links between empathy, social be- psihologie. Bucureşti: Albatros, 1978.
havior, and social understanding in ear- 18. Poulin F., Nadeau K., Scaramella L.
ly childhood. Early Childhood Research V. The role of parents in young adolescents’
Quarterly, 21, 347-359, 2006. competence with peers: An observational
6. Gorgos C. Dicţionar enciclopedic study of advice giving and intrusiveness.
de psihiatrie. Bucureşti: Editura medica- Merrill-Palmer Quarterly, 58, 4, 2012.
lă, vol I-IV, 1987-1992. vol I, p.69. 19. Schneider B. H. A multimethod
7. Hartup W. W., Stevens N. Friend- exploration of the friendships of children
ships and adaptation in the life course. considered socially withdrawn by their
Psychological Bulletin, 121, 1997. school peers. Journal of Abnormal Child
8. Hartup W. W., Van Lieshout C. Psychology, 27, 1999.
F. M. Personality development in social 20. Steinberg L., Morris A. S. Adoles-
context. Annual Review of Psychology, cent development. Journal of Cognitive
46, 1995. Education and Psychology, 2, 2001.
9. Hyson D. M., Hennighausen K. 21. Tucicov B. A. şi al. Dicţionar de
H., Egeland B. Competence in emerging psihologie socială. 1981.
adulthood: Developmental antecedents. 22. Wentzel K. R., Erdley C. A. Stra-
In A. Masten (Chair), Developmental tegies for making friends: Relations to
tasks in emerging adulthood. Symposium social behavior and peer acceptance in
at the biennial conference of the Society early adolescence. Developmental Psy-
for Research on Adolescence, New Or- chology, 29, 819 – 826. 1993.
leans, LA. in the neocortex of adult pri-
mates, Science, 2002. Recenzenţi:
10. Klein, R. M. Dicţionary of Sport Mariana Caluschi, dr., conf. univ.,
Science. Schorndorf: Edit. E. Beyer, Karl Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi.
Hofmann verlag, 1987. Victoria Gonţa, dr., conf. univ.,
11. Mahler F. Introducere în juvento- ULIM

44

înţelegere reciprocă. confessional communication). Relaţiile personalităţii cu realitatea înconjurătoare sunt determinate de orientările valorice şi înţelegerea reciprocă. în general. simţul apartenenţei şi sentimentul de mulţumire. dezvoltare morală şi spirituală. psychological and social health. Ca- racteristicile personalităţii se formează şi se autocreează prin intermediul unui me- canism constituit din societate şi unui instrument special – relaţiile interpersonale. physical. logică. The reality of human entity. 2015 Ψ RELAŢIILE INTERPERSONALE CA DIMENSIUNE PSIHOLOGICĂ A CALITĂŢII VIEŢII Interpersonal relations as a psychological dimension of quality of life Ludmila ANŢIBOR Cuvinte-cheie: stil de viaţă sănătos. relaţii interpersonale mature. fiind o caracteristică centrală ce formează esenţa conţinutală a personalităţii umane.interpersonal relationships. este legată de modalităţile ei de interacţiune cu alte persoane şi cu lumea. Personal characteristics of a human are forming and self-creating. mature in- terpersonal relationships. Problema direcţionării. Relationship between the personality and the surrounding reality are defined by values and orientations. that is. awe and gratitude. Abstract This article describes the topic basing on conception of quality of human life as a formation of mature interpersonal relationships. understanding (intimate. and a special “tool” . implică atât perii integrale a noţiunii de sănătate componenta materială cât şi cea psiho- este una din cele mai sensibile şi flexi. Rezumat În articolul de faţă este analizat subiectul cu privire la calitatea vieţii omului din punctul de vedere al formării unor relaţii interpersonale mature şi al problemei înţelegerii reciproce în procesul de comunicare. which is the society. psihologică şi socială a noţiunii de sănătate. construct multiaspectual. the central semantic characteristics of a human being as of a personality. is tied with its way of relating to another person. Keywords: healthy lifestyle. Calitatea vieţii. componentă bio- logică. to the whole world. Psihologie 1-2. the ability to be tolerant to the differences between people. understanding. spirituality. şi mai cu bile componente fiind influenţată de seamă. Realitatea existenţei umane. ca un omului. belonging. quality of life. de capacitatea de a tolera deosebirile dintre persoa- ne. creării unor condiţii favorabile 45 . Componenta psihologică a perce. and need some special “mechanism”. scopul principal al dezvoltării contextul social. calitatea vieţii. and the problem of mutual un- derstanding in the communication process. moral development.

vieţii (realizări în plan profesional. de bază − cea care determină existenţa tinuă a vieţii lor materiale şi spirituale. care nu pot fi percepute doar un echilibru adecvat între aspec- decât în raport cu ceilalţi. de a-şi coordona conduita izvo- lui de a stabili nişte relaţii de prietenie. Dupa Fromm. Indiscutabil. dorinţa de a stabili nişte relaţii. abordarea dată ne-am condus de ideea • convieţuirea în grup stă la baza expusă de G. cât şi de capacitatea munica. lui. în raport cu „partea uma- cu conceptul de personalitate şi cel de nă a bunăstării” [5]. relaţii intim-personale. cea mai importantă modalitate a fiinţei După Adler. şi de a direcţiona toate forţele disponi- municare cu alţi oameni. te fundamentale. există determinată atât de capacitatea sa de a o nevoie deosebită a oamenilor de a co- iubi şi de a munci. frământările spirituale. Calitatea Saint-Exupery că „comunicărea uma- vieţii omului în societate depinde şi de nă este un lux pentru om”. una din necesităţile tru binele comun spre ameliorarea con. Ea se determi. praevaluarea rolului economicului în • fiinţa umană are tendinţa de a se 46 . via. Din mediul uman conform căreia utilizarea indicatorilor asimilăm cultura: limbajul. condiţii sau sfere ale vieţii la necesităţi. cu altă persoană. râtă din dorinţa de informare. ţin necesară decât activitatea. În soană. individualitate. Există diferite motive pentru ca te influenţează mult comportamentul. activitatea de măsurare a bunăstării impune necesitatea corelării acesteia populaţiei. comportamentul zilnic. de decizionare şi comportare. valorile. nu mai pu- De măsura în care aceştia se acceptă. contact.) doar prin co. ci şi o nevoie. lectu- psihosociali a căpătat amploare ştiinţi. putem constata că relaţi. • necesitatea de informare şi activis- ile interpersonale şi integrarea socială mul. omul să tindă să se asocieze şi să acţio- stilul de viaţa şi relaţiile interumane. printre celelalte aspec- de insatisfacţia crescândă faţă de su. Dar ea nu e modul de convieţuire al membrilor ei. viaţa socială acceptarea oportunităţilor de a alege activitatea civică. dar şi instrumentală. constituie unul din indicatorii subiec. omului − este necesitatea de a comuni- Pe parcursul vieţii individul atinge ca. printr-un stil bile în favoarea propriei realizări este de viaţă distinctiv în raport cu ceilalţi. învaţă şi o nouă înţelegere a lumii şi a omu- unii de la alţii. • fiinţa umană este sociabilă din fire. munca se respectă şi se susţin reciproc. tivi ai calităţii vieţii. bunăstarea omului este umane de a exista. Deseori îl cităm pe Antoine de le. etc. M. tivitate. acţiune şi Transformările radicale în societa. scrisul. tele materiale şi dimensiunile psiholo- nă prin raportarea diferitelor activităţi gice poate asigura un tablou complex care compun viaţa umană şi a diferitor al calităţii vieţii. Rădulescu oricărei învăţări.Ψ Ludmila ANŢIBOR pentru un model şi stil de viaţă sănătos. doar un lux. neze împreună cu alţii: Prin urmare. de a apogeul dezvoltării sale în toate sferele fi împreună cu cineva. care au o pondere Cineva care ar fi total izolat nu ar majoră în tot ansamblul de elemente putea ajunge să se realizeze ca per- constitutive ale acestei structuri. aspiraţiile umane. determinată obiceiurile. Comunicarea umană şi libertatea de ac- ţa de familie. ra. În opinia noastră. fică. îşi unesc eforturile pen. Lucuţ şi S.

de transfer mutual al unor dar şi de necesităţile translatorului. vizează personalitatea la beneficiile afective ale relaţiilor şi general – omul ajuns la gradul maxim axiologice de valoare ale existenţei de acomodare productivă. pre. sine. idei. viu. în procesul individual sau la nivel de grup [după relaţionării lor reciproce. bunuri după cum şi cel de “relaţii interperso- de consum). din reciprocă a actorilor sociali implicaţi esenţa societăţii. Un actor social oarecare se de a descifra permanent sensul contac. interacţiunii sociale. între Comunicarea umană. neficii materiale (servicii. În mod practic. ceea ce ar fi imposibil lorificarea potenţialului uman în toate de obţinut de unul singur. Modul/gradul de influenţare umane decurge. nice recunoscute ca atare. fuziune. unul dintre puncte. de nivelul abi- • toţi avem nevoie de schimburi re. trăinicia interacţiunilor soci- varietate de beneficii sub toate ale. în primul rând. actorii 1]. asigură o calitate înaltă a vieţii. umane. aspiraţiile. lităţilor comunicative – cunoştinţe şi ciproce. Deci. toate factorul-cheie în mamagementul moti- calităţile şi capacităţile se compară vaţional. Relaţiile interpersonale desemnea. în vederea obţinerii stabilităţii ori • stratificarea – ca urmare a unei a unor modificări de comportament interacţiuni de durată. credinţe. Un proces de minat de sensul şi valoarea mesajului. Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ asocia pentru a se compara cu alţii. • acomodarea cu partenerul – ajus- ferinţele omului concret. de calitatea ei. mecanismul bazal al structurii evaluării acestuia şi formulării prefe. le de referinţă cele mai utile pentru Înţeleasă şi evaluată ca o condiţie evaluarea proprie este comparaţia sine qua-non a existenţei umane. conform lui actorii sociali. idealurile. grupurilor sociale şi a societăţii în an- rinţei sau respingerii. Dar comunicarea nu este un scop în sociali dobândesc anumite statu- 47 . înţelege. succesul sau eşecul profesional. tarea mutuală. funcţionare a indivizilor şi grupurilor rii structurii şi comportamentului său. Viaţa în comuniune oferă abilităţi – depinde şi ”calitatea vieţii” posibilitatea de a obţine o largă fiecăruia. îndepărtează. ca expresie a unor relaţii dizarmo- burilor şi al semnificaţiilor social gene. dar se extinde şi la nale mature”. Acest sferele activităţii sale. ci are drept finalitate trecerea la În consecinţă. mentalităţi etc. va- aspectele. schimb reciproc se referă la be. comunicarea eficientă concură cu ale altora. Esenţa relaţiilor samblu. este esenţa legăturilor • alienare – este procesul opus asi- interumane exprimată prin capacitatea milării. fapt care-i individuale. tul conţinut al comunicării îl constituie • asimilarea – reprezintă finalitatea subtextul intenţionat. care este deter. rale. Laurentiu Şoitu. în scopul de a putea la împlinirea noastră ca personalităţi [1]. dar se întemeiază şi într-o actiune este determinat de: pe dorinţele. Adevăra. se separă de celălalt. determina valoarea lor relativă. Conceptul “comunicare eficientă”. acţiune. Interacţiunea socială reprezin- ză toate aceste legături între persoane tă modul fundamental de existenţă şi sub forma percepţiei celuilalt. telor sociale realizate cu ajutorul schim. drept cu ceilalţi. Aceasta este raţiunea ei de a fi.

Acest mod oarecare [8]. este ignorată. sii comportamentale. caracteristicile dis- 48 . poa- tul au atât efecte pozitive cât şi ne. Între aceste trei forme ale chis tot ce cunoaşte vizavi de un subiect. mare. negativă a acţiunilor întreprinse. deseori. te apărea în conştiinţa de masă în comu- gative etc. Re- • cooperarea. tregii comunităţi umane. lucru. prin identificare. în tea omului. competiţia nă recunoaşte că nu poate exprimă des- şi comflictul. aintenţia. ce necesită maximă concentrare le. acto. executorul ordinelor şi. Atitudi- realizează sub diferite aspecte. deja cunoscute „soldat”. la o generalizare a calităţilor psihologice nerilor nu se modifică în mod esenţial. dat firesc al relaţiilor dintre oameni. deter. reavoinţa să devină un nale pot intra chiar în contradicţie. prin ur- de secole: la exterior subiectul transmi. intenţi- ierarhizare a partenerilor într-un ile propriu-zise nefiind percepute. Adesea o funcţie specifică. ele presupun punerea în le „semiadevărul” se poate manifesta funcţiune a unor mecanisme şi sub forma rezervării. un mecanism de apărare neurotic. care permit. Dacă o persoa- Avem în vedere cooperarea. grave. unicita- situaţii paradoxale. ca trăsătură de comportamente identice − atracţia caracter. cât şi personale în care caracteristicile parte. competiţia şi comflic. cu toate că nevalorificată. reprezintă simple posibilităţi. evaluarea acţiunilor partenerului se a eforturilor tuturor oamenilor. rolul de se folosesc modalităţi. În istoria unei culturi sau a în- • în circumstanţe bine determinate. măsura în care o persoană poate efectua ţionat. [8]. cu încăpăţânarea. care unul dintre parteneri. după cum urmează: simplu spune adevărul incomplet. • exprimând forme ale acţiunii re.Ψ Ludmila ANŢIBOR te şi roluri. când reaintenţia. nităţile care se confruntă cu probleme În cadrul relaţiilor interpersona. în acest caz. ca mecanism de apărare. umileşte. nea răuvoitorului devine legală. deoare- minate de comportamentul sincer sau ce omul devine mijloc de atingere a unui simulat (fals). ale subiectului respectiv. În cadrul relaţiilor interpersona- ciproce. se protejează • pot succeda în mod natural una al. răuvoitor la tot ce „nu are nici o te cu exactitate întreaga suită de expre.14]. pot fi momente cele trei tipuri de relaţii interperso. competiţia şi conflictul avoinţă sau reaintenţie. relaţiilor interpersonale există o strânsă atunci persoana dată nu minte. duce atât la o apreciere Pe de altă parte. Fiind în unison cu persoana care-l percepute ale situaţiei sociale. răuvoitor. în funcţie de a-l insulta. la prima vedere. cu toate acestea Reavoinţa este în strânsă legătură adevăratele circumstanţe ale comporta. astfel. umili sau atenta la demnita- interesele sale şi de caracteristicile tea sa. de experienţele traumatizante şi devine teia. o mentului sunt deliberat ascunse. Viaţa noastră abundă în obiectiv comun. Reaintenţia poate fi considerată ca rul social având libertatea de a ale. Personalitatea. care ge una dintre alternativele compor. În unele situaţii problematice sau respingerea reciprocă. de exemplu. Pe primul plan este pusă nu minte. apare la om ca răspuns la încercarea de tamentale disponibile. ci pur şi interacţiune. totuşi spune neadevărul. există relaţii inter. această rezervare poate lua forma de re- • cooperarea. legătură cu cazul dat” [13. nu denaturează faptele inten.

precum şi în terpersonale este acel care subordonea- capacitatea de a găsi un compromis. orga- lying) un rol decisiv îl joacă atât dimen. zenţi doar victima şi agresorul [11]. să fie dependente de următorii factori În acest mod. Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ tincte ale căreia sunt frica faţă de schim. abilităţi). de factori care se referă la organizarea fice diverse roluri participative. conceptului „calitatea vieţii” este grupul Mai multe studii încearcă să identi. litatea şi durata relaţiei interpersonale. şi echitate şi are ca obiectiv dezvoltarea • pasiv sau succesor agresiv (com. În această contagiune socială (bul. mită măsură. terpersonale ce defavorizează viaţa psi. unui ansamblu de reguli şi convenţii. Viaţa profesională. • modificări cognitive graduale în După cum au arătat studiile. mediul social prin instituţio- persoana în comunicarea cu cei din jur. tătii. proceduri) şi şi diverse mecanisme de grup. ză cooperarea. care mai cu seamă sunt evidenţiate ur. rabile la un moment dat şi într-un anu- cum ar fi manipularea. dobândirii de satisfacţii în muncă. reglementări. le de muncă şi de recreere a profesiona- • distribuţia de resposabilităţi. nu are loc într-un vacuum unde sunt pre- te de către om ca violenţă asupra propri. se bazează pe principii de egalitate • agresiv-active (agresorul). percepu. asaltul fizic gratificându-le pe cele acceptate şi dezi- sau altor metode subtile de coercitive. efortul depus (energie. Toate acestea oferă condiţii norma- împotriva tendinţelor agresive. siguran- • reducerea controlului sau inhibiţia ţă). vieţii tuturor membrilor acestei societăţi ferinţa produsă. 1982) [după 11. nizarea procesului de muncă (structuri siunile personale ale participanţilor cât de relaţii. timp în care agresorul poate fi schimbată şi modificată esenţial. Acest compor. 1975). nalizarea diverselor forme de relaţii in- reduce din flexibilitatea ei. competiţia şi conflictul Un alt fenomen prezent în relaţii in. stabi- percepţia agresorului şi a victimei. într-o anu- hosocială o omului este bullyingul. Încăpăţânarea limitează Deci. satisfacţie. bullyingul este abordat (după Aurora Perju. etc. printre raţională a procesului de muncă. precum: finalităţi (eficienţă. reglementează relaţiile ciclopedia Wikipedia descrie bullyingul interpersonale. de muncă are loc în corespundere cu • retras (outsider). • un comportament de ignorare a garanţie a succesului profesional şi a celor care nu sunt implicaţi în bul. este susţinut de alţi membri ai grupului Nu mai puţin important pentru analiza (Bjorkgvist. En. Organizarea raţională a procesului • prosocial (apărător al victimei). 49 . ca şi viaţa soci- mătoarele modalităţi de comportament: al. Prin această încurajare tament este social prin natura sa şi are sau sancţionare a comportamentului loc în aproape fiecare grup social în care actorilor sociali calitatea psihosocială a victima are şanse reduse de a evita su. lui de orice treaptă. ei personalităţi. ca un femomen de grup bazat pe relaţii bările radicale în stilul de viaţă şi frica sociale şi roluri în grup care nicidecum faţă de autoritate sau de putere. Mediul social este acel care. 12]. mit grup social. ţinându-le sub control ca fenomen ce implică suferinţa altora sau sancţionându-le pe cele nedorite şi datorată hărţuirii verbale. par lying. echilibrată a tuturor membrilor socie- plicii). caracteristicile individuale ale omului.

Potrivire Comportament interpersonal acceptabil temperamentală 7 ca manifestare temperamentală. reciprocă interpersonală 3 Compromis în aspectele neesenţiale. Competenţă Nevoie de perfecţionare. pectele care-i oferă omului sensul vinte. rea unor locuri de muncă este mai uşor 50 . Compatibilitate Percepţii similare. Responsabilitate Comunicare sinceră.Ψ Ludmila ANŢIBOR Tabelul 1. Similaritate de Formaţie profesională similară metodă şi de stil de 6 abordare a problemelor. Contribuţii profesionale egale 6. Acceptanţă 9. care să ne social şi. Echitate în relaţia Conştiinciozitate în muncă. posibilitatea de a găsi un serviciu vieţii. Scheme cognitive care permit comunicarea. 4 de etică generală Atenţie socială 7. Comunicare. Cu alte cu. etc. cât şi în mai în vărstă sau are un nivel educaţi- viitor. Grijă faţă de 1 sarcina comună mersul muncii 2. Una din valorile de bază în comuni. interpersonală 2 Schimb de idei echitabil. Sistem valoric comun 3. Încredere reciprocă. Moduri de gândire intelectuală 2 compatibile. mai „realizaţi” este un lucru pe care îl adultul tinde să-şi menţină nivelul ocu- preţuiesc aproape toţi oamenii. cu atât creşte riscul şi • capacitatea şi ocazia de a avea în efectele negative în cazul pierderii lo- proprietate o casă şi dorinţa de a cului de muncă. Cu cât o societate este vizita locuri noi. Respectarea normelor Cinste exemplară. Lipsa actelor comportamentale excentrice 5. Formaţie 5 profesională egală ca nivel 4. de aceea este unul din as- aducă mai multe satisfacţii. Similaritate cognitivă Scheme cognitive compatibile. încredere reciprocă. mai dezvoltată din punct de vedere so- • de a cunoaşte oameni şi de a găsi cial-politic şi economic. Profesia paţional cât mai mult timp şi respectiv oferă omului tot felul de satisfacţii: ei vor împlinirea scopurilor legate de • dorinţa de a se bucura de siguranţă carieră. onal mai scăzut. mai bun. Totodată. Factorii stabilizării relaţiilor interpersonale Rang de Factori Dimensiuni definitorii importanţă 1. Motivaţie faţă de Constanţă a interesului. Progres în profesională 6 cunoaştere 8. lente din punc de vedere cultural şi care este o slujbă mai bună. cu cât o persoană este financiară atât în prezent. cu atât obţine- elemente care să constituie stimu. care să ne facă să ne simţim Pentru atingerea unei stări de bine.

în acelaşi timp a le oferi condiţii pentru Majoritatea consecinţelor workaholis. etc. sub aspect dinamic. aşa lui în grupul profesional. mulţumire şi insatisfacţie faţă de pramotivaţi. sine şi de rezultatele obţinute) [6]. nizaţională. orice ma- mului sunt în sfera relaţiilor interper. în vederea creşterii eficienţiei per- lucru. sunt tot timpul la birou. cu e mai mică. mare măsură. de a contribui la sporirea potenţialului • tensionarea muncii în echipa de uman. profesionale este sindromul de epui. nivelul de compatibilitate psihologică şi soane. a-i trata pe cei din jur mai mult ca ceea ce deloc nu-l înspăimântă pe omul „instrumente” decât ca persoane. scopurile organizaţionale se utilizează un • probleme în familie. climatul psihologic al • epuizarea emoţională (reducerea grupului de lucru sunt influenţate. 51 . Privit licului (solicitarea) care tinde să-şi con. coachngul. a căpăta o putere de decizie. [8. de workaholic este bază ştiinţifică a proceselor de muncă afectat nu numai vârstnicul ci şi tinere. transformă nu numai într-un stil de Problema solicitării în activitatea activitate ci şi într-un mod de viaţă. • sentimentul de nerealizare (ne- le se întâlnesc şi oameni care sunt su. de relaţiile neformale. cel puţin pentru o perioadă. În practică. te. lă în raport cu evenimente şi per. de a-i determina să progreseze tatea vieţii” omului în cadrul solicitării pe cei cu care se lucrează [13]. burnoutul este un sacre întotdeauna timpul şi energia sa proces care implică o evoluţie negativă îndatoririlor profesionale. 4]. Pentru ei munca înseam. pentru a se maximiza performanţa orga- tul. procesele de interacţi- zare (burnout). nager performant îşi propune utilizarea sonale. profesională necesită o organizare pe În afară de aceasta. Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ de realizat şi temerea de a pierde slujba • depersonalizare (în acest caz. Menţionăm că obţinerea referire la tendinţa de a-i vedea şi unor responsabilităţi în acest caz creşte. un mijloc efi- Un alt fenomem ce urmează a fi cace de ameliorare a performanţelor pro- analizat în contextul conceptului „cali. matur din punct de vedere psihosocial. Anume pentru • absenţa vieţii sociale şi pierderea ca angajatul să-şi canalizeze energia spre prietenilor. Principalele elemente une determină comportamentul omu- constitutive ale „ stării de burnout”. A specific numai persoanelor competen- munci devine scopul ultim al workaho. 9]. sonale şi organizaţionale. fesionale. stilul de management. program de dezvoltare organizaţională – • dificultăţi de comunicare. mai cu seama acei care sunt impli. ei lucrează multe ore în afara Sindromul arderii profesionale este programului. ca Actualmente această problemă se răspuns la solicitările muncii [3. nă totul. în capacităţii de rezonanţă emoţiona. Interacţiunea cum au fost definite de Maslach. Coachngul este o modalilate • probleme de relaţionare cu colegii de intervenţie organizaţională menită de muncă. sunt: socială formală. şi Dar în cadrul activităţii profesiona. Pentru crearea unor condiţii caţi într-o astfel de formă interactivă de satisfacere a trebuinţelor personale şi cum este competiţia interpersonală. a comportamentului şi atitudinilor. şi anume: conducerii participative. indiferenţă. cinism.

şi a perso. efort.norocul către fiecare membru prin participarea şi destinul). pe când viitorul îndepărtat îi vieţii” îl constituie prosperitatea econo. narea problemei sărăcirii şi a reducerii nalului în particular. faţă de această problemă se evidenţia- când fiecare membru al grupului înde. decât atunci când se pro. Prosperitatea econo. sărăcia: tivul general. dezechilibrului. cercetarea particularităţilor de persona- gerii scopului stabilit. • factorul structural (responsabilita- pede decât atunci când activează după tea pentru sărăcie îi revine societăţii modelul activităţii individuale realizate extremiste şi factorilor economici). Vizavi de problema calităţii vieţii şi lă) în cadrul activităţii grupului decurge a bunăstării materiale a omului se află mai uşor atunci când activitatea are loc problema sărăciei. fapt posibil de litate anume a unui om sărac. tat că cei săraci sunt orientaţi într-o mă- rea sarcinii [10]. când obiectivul ge. • individualismul (responsabilitatea duce în formă de activitate consecutivă pentru sărăcie se bazează pe com- realizată în comun. abilitate). în parte şi a societăţii în genere constă în tunităţile şi potenţialul în vederea atin. sură mai mare spre cotidian. psihologiei contemporane în soluţio- ţiei organizaţiei. Din cauza unor deficienţe Calitatea vieţii omului în societate în anumite secţiuni ale acestor struc. fiecare membru.Gnumbkow. este important ca consecinţelor negative pentru fiecare om managerul să fie capabil a utiliza opor. În analiza atitudinii într-o formă de interacţiune reciprocă. 1989) spre succes etc. (1991). portamentul şi trăsăturile de per- neral se realizează consecutuv de către sonalitate ale celor săraci). dar nu a realizat prin schimbarea modului stere. Pe când trăsăturile de caracter mică este un rezultat al interacţiunii care contribuie la adaptarea psihologică dintre cele trei componente ale bunăs. depinde şi de modul de convieţuire al turi (datoriile statului pe salarii) sau membrilor ei. deci. recţională” (unitatea de valori. nemijlocită şi activitatea comună a tu. scopuri de a face o alegere nu este realizată [15]. cum ar fi contribuţia - relaţie directă între „modele ale activi. flexibilitatea şi orientarea lui (T. şi chiar mult mai re. restituirea. şi a motivelor de activitate profesiona.Ψ Ludmila ANŢIBOR Studiile experimentale arată o co. De măsura în care aceş- 52 . Conform opiniei lui D. munca depusă .veniturile tăţii comune” şi nivelul de dezvoltare al (salariul nu depinde de calificare. Rezultatele cercetării au ară- otipizat şi efortul planificat spre realiza. când sarcina se realizeaza de • fatalismul (cauza sărăciei . una din sarcinile principale ale În concluzie. ceea ce constituie li. grupului ca un colectiv. libertatea în luarea deciziilor. [după 15].Harper turor membrilor unui grup [17]. adresându-se evolu. „bogaţii”) sunt: capacitatea de învăţare bertatea economică şi financiară a omu. celui bogat. la situaţia economică dificilă în societa- tării: satisfacţia pentru muncă.Poiesz & J. în comun. consum tea contemporană (la persoanele numite şi drepturile civice. durată. ză trei grupuri de factori ce determină plineşte independent o parte din obiec. „Coeziunea di. [16]. ”trăiesc cu Totuşi factorul decisiv al “calităţii ziua de azi”. mică a societăţii în genere şi a fiecărui perspectiva vieţii la ei este cea de scurtă cetăţean în parte. şi autoreglare. preocupă într-o măsură mai mică. în general.

spre democraţie. alul. Divergenţele dintre opiniile adoles- Misiunea de a forma oameni ca. având situaţia de subrealizare printr-o calitate la bază succesul individual al omului. mereu sunt cei mai buni educatori deoarece ei cerut şi apreciat de alţii precum şi al în. centului despre sine şi atitudinea faţă de pabili să se adapteze la diverse situaţii sine. întrajutorare etc. aceeaşi vârstă. Nu numai realitatea nale în şcoala contemporană sunt cele obiectivă. finalităţile şi scopurile educative. măsură cât mai mare într-un anumit Începutul integrării sociale a tână- domeniu. economice ale acestei societăţi. cât şi de dezvoltare mintală. aşază un funda- reciproc. dar şi de comunicarea cu copiii de în formarea unui stil de viaţă sănătos. Dar lipsa de perspectivă unor relaţii de neacceptare. afectivă şi morală a caracteristicile individuale psihologi. după cum se ştie. Printr-un astfel de slogan de informaţie adecvată vârstei. în spiritul lor morale. participare ameliorarea continuă a vieţii lor mate. Impactul factorilor fecţionarea mijloacelor şi medodelor sociali asupra formării personalităţii reale de formare a personalităţii. la rândul lor depind de sensul su. sunt „nemiloşi. care. duri. Acestea pot fi de învăţământ. Dar tot şcoala poate contribui şi la Societatea contemporană. cau prin stabilirea bunului simţ. lorilor general-umane. obiectivele calităţii vieţii omului. pe care tinerele biectiv sigur al personalităţii şi tot ele generaţii le asimilează sub influenţa caracterizează esenţa obiectului sau a educaţiei” (B. prea mult exigenţi”. ea este determinat atât de diferenţele de poate contribui la ridicarea nivelului de conţinut ale realităţii sociale. Obiectivele educaţio- ce ale persoanei. fenomenului dat pentru persoană. socială. constituie o expresie esenţializată “a va- uni. Aceste obligaţi. insuccesul în relaţii îl pot determi- de viaţă prin identificarea modalităţilor na pe el să caute grupul unde poate să optime de instruire şi învăţare îi aparţi. tinerei generaţii.Bloom). ci şi selectivitatea de obligaţi. influenţează pozitiv sau negativ asupra Din perspectivă axiologică. potrivit devine clar rolul instruirii în formarea particularităţilor individuale şi cultu- unor abilităţi generale necesare omului rale. se afirme sau el se poate pomeni integrat ne în primul rând şcolii şi altor instituţii în anumite circumstanţe. având uneori chiar şi te mai mult şi cu cât mai exact şi într-o un caracter de asociaţie asocială. Grupurile de semeni sunt o şcoală Şcoala. o formă de influenţă socială 53 . discriminare morală distruge cele mai bune planuri şi nerespectare a drepturilor de orice tip. care răspund exigenţei de a traduce ide- uni individuale faţă de această realitate. îsi unesc ment teoretic cu privire la noţiuni de eforturile pentru binele comun. se respectă şi se susţin libertăţii şi toleranţei. crederii în sine şi în alţii. prin aspi- fără să-şi dea seama încurajează acele raţii scăzute şau prin stil de învăţare a calităţi morale ale individului care în. slabă a procesului instructiv. copilului incompatibil cu modul de pre- cep să domine normele morale sau ale dare al profesorului. “Cu cât cineva cunoaş. prin diferite discipline ce destul de eficientă de formare a calităţi- au ca scop educaţia civică. învaţă unii de la alţii. comunitate.. cu atât el devine mai curios” rului este legat de lichidarea deficitului (Skowronek). iar prin per- riale şi spirituale. grupuri neformale. stil de comunicare cooperatat. Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ tia se acceptă.

. a nu este o artă uşor de stăpânit. veţe să se cunoască. esenţial în menţine.în- Totuşi şcoala nu este unica instanţă tre un emiţător vorbind despre eul său care contribuie în desăvârşirea perso. sentimente) ajutând la per- sfântă cu rol unic. Însă viaţa în familie nu este deloc strează că dezacordurile conjugale sunt uşoară. de viaţă în doi cu mai puţin stres urmă- tenerului. Credinciosul. tenţe. con- rea şi afirmarea spiritului în lume. sănătos de viaţă. Este vorba de o sau deformată) constituie prima con.Ψ Ludmila ANŢIBOR şi o sferă a manifestărilor emoţionale. în tradiţiile şi stilul dominant din cul- tată asupra copilului. şi cu adevărat fericită. plă. Familia este prima instanţă viaţa zi de zi omul învaţă arta traiului de socializare. sfera afectivă) şi un re- nalităţii individului. sentimente) sau. constitui cea mai sigură formă de a ob- nale în viaţa de familie (ca şi în toate ţine o dezvoltare personală echilibrată celelalte forme de relaţii interpersona. (calităţi. le) este determinată de desfăşurarea în Specialiştii în domeniu [după 7] re- condiţii corespunzătoare a celorlalte comandă pentru constituirea unui stil două faze. să descifreze nu numai calită- sfaturi. Majoritatea sondajelor demon- [2]. însă este o necesitate prealabilă tre parteneri vine în întâmpinarea ce. Fromm defineşte Iubirea ca o armonizare a acestor potenţe. experienţă greu de suportat pentru diţie a cooperării lor adecvate. reglează amorul propriu al fiinţei umane. tradictorii sau opuse. ceperea obiectivelor convergente. aşteptări. ci din contră îşi menţi. de- În epoca aceasta de instabilitate fa. ci şi cum s-ar trece prin momente grele în orice etapă comporta el în relaţii cu altul. cunoaşterea şi alegerea par. pentru o bună desfăşurare a ferici- luilalt nu numai cu dorinţele. Totuşi oamenii pot şi trebuie să în- rabilă constituie una dintre marile pro. care constituie cea mai împreună. purtător şi acesta al unui eu. ca un schimb ea nu-şi pierde. relaţiile în doi pot Funcţionarea relaţiilor interperso. idei. Fiecare din. Mariana Caluschi tura comunităţii (schimburi de cuvinte. despre modul de goste. rii conjugale. printre primele cauze ale stresului. cu condiţia că tranzacţie interpersonală. Punerea relaţie a omului cu cineva sau ceva ce se de acord a doi parteneri ne apare ca o găseşte în afara acestuia. ci şi cu o imagine despre ceea ce în primul rând a sentimentului de dra. mai exact. toarele: Imaginea pe care şi-o face fiecare • să păstrăm o atidudine tolerantă dintre parteneri despre celălalt (reală necondiţionată. utilizabile pentru madă şi ferment al creşterii şi maturi. O familie poate oferi conlucra. simţire şi înţegere cuiva care ţile eventualului partener. ceptor. care a 54 . reuşi să formezi o pereche fericită şi du. ar putea oferi celălalt. În ne familiei. E. abilităţi care sunt imprimate importantă sursă de influenţă exerci. status. rolul major îi revi. calificat între două persoane (compe- ne propria sa integritate [18]. Printr-o a vieţii sale. să se evalueze co- vocări şi caracteristici pentru un mod rect reciproc pentru a putea convieţui. conduitele interpersonale. consideră familia drept acea “uniune gesturi. atitudine corectă. obţinerea unei comunităţi de vederi şi zării psihofizice şi spirituale a copilului” acţiuni. şi le sale. monstrând în felul acesta că viaţa în doi milială şi de divorţuri în care trăim.

depinde şi de aceşti oameni. prezintă alizată nu numai în activitatea pro. să sărbătoriţi o aniversare arătăm dragostea şi recunostinţa a nunţii într-un mod deosebit. dreţe din partea partenerului este piii. în mod deosebit atunci relaţiile. tenerului. pozi. ci şi în viaţa de familie. fesională. nu neapă- rece în cadrul fiecărei sfere gene. plină de este exprimată în rugăciuni. etc. rat de lungă durată. divine. acesta este momentul pentru ologice şi psihologice au arătat că a stabili compromisuri. sau la care se depistează o discor- citatea creatoare a omului va fi re. ca de exemplu: şi de anturajul social. a sta de vor- rale se determină purtarea sau ati. Mai puţin să ne gân. Ca să se ajungă iarăşi tăţile celuilalt. un înalt nivel de conflict conjugal. problemele sexuale. ce priveşte soluţionarea proble. Fiecare om posedă la etapa romantică este nevoie nu trăsături bune şi imperfecţiuni. vităţi ce par la prima vedere atât de nii. Diferite studii soci- mei. Cu bilă pentru a face acest pas atât de vârsta. care din aceste laturi. ci la iubire sau făcându-vă unul altuia faptul că partenerul are multe cali. mici cadouri surpriză. când e momentul să vorbiţi despre • finalitate – cel mai important este problemele delicate sau încărcate să ajungem la un consens în ceea de emoţii. bă cu partenerul într-o ambianţă tudinea concretă care subminează liniştită. apare nevoia de echilibru şi umane ce uşurează enorm rezol. tive sau negative. familiile în care unul dintre mem- • creativitate şi spontaneitate – pen. trebuie ţă comună sau un sistem de valori să cultivăm o trăire romantică. sentimentele nu mai au tu- important. în schimb ea are diferite nuanţe. lucrul. odihna – deoa.. danţă în sistemul valoric. dar sunt mai pro- principiile de bază ale moralităţii funde. familiile în care cei doi au o credin- tări relaţiile dintre cei doi. • spiritualitate. tăţi admirabile. • comunicare intimă – pentru ca să • diagnosticul – de a identifica care atingem în cuplu o nouă perioadă este adevărata cauză a dificultăţi. bri este credincios. se află într-o poziţie favora. rudele. Dragostea cunoaşte o varea conflictelor dintre persoane nouă perioadă romantică. puţin importante. plină de atenţie şi tan- lor: banii. Deci dacă să iesiţi din când în cand să cinaţi dorim să fim acceptaţi. iar celălalt nu. tru un mod de viaţă sănătos capa. fă- partenerului. numai de a cunoaşte şi a modifica Faptul. romantică. modul de raportare a individului. în timp ce cele mai înalte grade de Pentru a evita ca o căsnicie să se satisfacţie conjugală se întâlnesc în transforme în chin şi pentru a în. co. siguranţă. O aderare hotărâtă la multul tinereţii. când atunci declaraţii delicate de dim la lucruri care ne supără. se vor manifesta dar şi de a realiza unele mici acti- în raporturile reciproce cu oame. trebuie să-i în oraş. important în fiecare zi. 55 . Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ experimentat simţământul iertării spune că „dragostea nu are vârstă”. atenţie şi tandreţe din partea par- • să ne concentrăm atenţia pe cali. Se unic.

Pentru soluţionarea contra- nivelul funcţiilor familiale. tot mai pu. în sistemul inter- familiale. culturale. ciului. dependente de conţinutul intereselor şi • educarea adolescenţilor de către năzuinţelor proprii.de soţ/soţie. tradicţiei se caracterizează prin dispari- dualitatea partenerului (“nimeni ţia treptată a contradicţiei şi a conflic- 56 . Totodată cuplul. sau un comporta- familie privind riscul relaţiilor se. secvente a maturilor. tiv ca reacţie la condiţiile stresante ale • petrecerea timpului liber în sânul mediului exterior. porane în contextul unui mod/stil sănă. fa. dar şi o artă. realizarea acestei dorinţe. Mai cu seamă. ment după un „scenariu”. lorlalte funcţii şi roluri. ceea ce justifică în faţa de iniţiativă [11]. formarea unei personalităţi (uniunile consensuale). timpul alocat altor activităţi. adolescentului neacceptarea de către el Referindu-ne la problemele cu care a cerinţelor. promovarea tradiţii. contrar concepţiilor lor. xuale timpurii şi al avorturilor. pe care societatea le atribuie instituţiei După cum se ştie. A doua variantă se caracterizează tos de viaţă. ritatea şi el poate fi tratat ca un vestigiu ceptate social. libere între copii şi părinţi pentru sfacerea propriilor interese. acţiunilor adolescentului cu maturul (în rul ei de instituţie socială.Ψ Ludmila ANŢIBOR Prin urmare. timpul alocat servi- în ce mai mult un loc de refugiu afec. apărute ca urmare a obţinerii unui care necesită o muncă zi de zi pentru nou statut . putem evidenţia unele din prin aceea că contradicţia se manifestă ele. Perturbările dicţiei după varianta “negativismului” manifestate la nivelul uneia dintre ele este caracteristic un comportament de au avut un impact direct şi asupra ce. independenţa şi spiritul al trecutului. să te facă să te simţi în siguranţă în faţa • formarea unor responsabilităţi ameninţărilor din afară. care necesită soluţionare: episodic în virtutea comportării incon- • în scopul evitării crizei demografi. Maturul pierde auto- familiei normele de comportament ac. a evita discrepanţele şi a asigura o ţin este orientată la realizarea sarcinilor comunicare asertivă. familiei şi promovarea discuţiilor milia. etc. neînduplecare globală a adolescentului. Această nouă primul rând cu părinţii) pot apărea con- perspectivă a indus schimbări majore la tradicţii. A treia variantă a dezvoltării con- • acceptarea şi adaptarea la indivi. concepţiilor se confruntă instituţia familiei contem. lui – apariţia tendinţelor agresiv-des- patriotismul şi de a asigura membrilor potice de răspuns. • managementul timpului – timpul Actualmente. fiind mai mult interesată de sati. aprecierilor. familia devine din ce alocat celuilalt. Ca rezultat formele alternative de convieţuire – falsităţi. ceea ce generează un şir de consecinţe aceasta se referă la funcţia ei educativă negative asupra formării personalităţii de a învăţa valorile morale. voiţi. ea îşi pierde mult din caracte. să cede- lor şi educarea tinerelor generaţii ze adolescentului şi să permită ceea ce în vederea evitării de a practica nu permiteau mai înainte. o relaţie mai bună cu nu eate obligat să corespundă aş- familia este şi o dorinţă de a avea o viaţă teptărilor noastre” – parafrazând familială armonioasă şi împlinită. părinte. maturilor. care «rugăciuneа» gestaltistului). când ei sunt ne- ce profunde.

plexă. tul are nevoie de înţelegere din partea Concluzii: maturului. umană şi a diferitor condiţii sau sfere re deplină şi cu drepturi depline al ei. apărută mai înainte. vizibilă. condiţia care a stat la baza dez- şirea cerinţelor sociale înaintate faţă de voltării societăţii. . Târg. diferitelor activităţi care compun viaţa ţă în societate ca un membru cu valoa. valorile. totodată. 57 . ci şi a reprezentat dintotdeauna tendinţa subiective. mună pentru cunoaşterea lumii şi pen- procă. şi se formează identitatea unei persona. etice. Ea se determină prin raportarea rea disponibilităţii omului pentru o via. cu o dinamică haotică şi impre- relaţiile dintre ei se organizează con. iar el însuşi să de. 224 p. dar şi psihologice prin aceea că Colaborarea constructivă cu cei mai în angajează într-un mod direct percepţia. comportamente relaţionale efective de cipanţi sociali . terpersonale. du-se undeva la nivelul interferenţei te tipuri de activitate. estetice. vârstă creează condiţii pentru forma gândirea. Creşterea calităţii vieţii numai a disponibilităţii obiective. de consum) şi cele care alcătuiesc etajul lui să-l pună pe adolescent în situaţia ideologic al conştiinţei sociale (politice. sferei largi a relaţiilor sociale. ale vieţii la necesităţile. aspi- Acest proces presupune dezvoltarea nu raţiile umane. ajutorului său şi camaradului în diferite juridice. personale nu poate constitui un proces turului şi adolescentului pot lipsi dacă aleator.prie. firească. etc. fiind nu numai vină pentru adolescent pildă şi prieten. deci oamenilor şi solicită obiectivarea lor în sporeşte şi calitatea vieţii ambilor parti. atitudinii faţă de con- duita în primul rând a maturilor. Ele sunt ocupaţii şi activităţi. 2. Stabilirea relaţiilor inter- Greutăţile specifice în relaţiile ma. activitatea dată. Arădăvoaice G. necesită un nivel ridicat de dezvoltare tenie. Relaţiile interpersonale aparţin te fi creată printr-un conţinut diferit. colaborare constructivă cu norme morală determinată de străduinţa co- caracteristice pentru ei de stimă reci. constituie o noţiune evaluativă com- tarea maturităţii sociale este statornici. sociale. Comunicarea in- cerinţe se dezvoltă maturitatea socială terumană (Principii şi reguli practice). constatăm că dezvol. Adolescen. încredere. 1999. relaţii de tipul om-om. tru a te cunoaşte mai bine pe tine însuţi. sentimentele şi atitudinile pozitivă a manifestării identităţii.Editura ANTET XX PRESS. deoa. Prahova. şi una. de schimb.). care e necesară pentru însu. Referinţe: rece anume în procesul însuşirii acestor 1. situân- iar colaborarea se desfăşoară în diferi. Filipestii de lilăţi tinere. ajutor. Aceasta se întâmplă în cazurile Personalitatea se formează şi se când maturul înţelege că adolescentul autodetermină printr-un anumit „me- se maturizează. dintre relaţiile care compun existenţa şi alta sunt necesare în egală măsură. Comunitatea vieţii lor poa. Relaţiile interpersonale mature form unui tip de relaţii mature . şi a maturului. Noţiunea de “calitate a vieţii” Prin urmare. Anume colaborarea îi permite maturu. 1. îşi schimbă atitudinea canism” − societatea. un „instrument” special − relaţiile in- derea reciprocă. Relaţiile interpersonale ca dimensiune psihologică a calităţii vieţii Ψ telor. socială (relaţii de producţie. care solicită şi faţă de el şi nu lasă să se spulbere încre.atât a adolescentului cât care depinde calitatea vieţii omului.

В. 5. циально-психологических феноменов. Burn-out. Caluschi M. // Studia Univer- S.: «ПРО- cercetării şi dezvoltarea capacităţii de СПЕКТ». 17. ”Creşterea impactului редакцией А. Coaching. 2012/ coordonator Lucia Savca [et. 69. 14. 1980.p. 15. Дейнека О. 3. Воспитание на- metodă-cercetare.. Экономическая havior. Editura Viaţă şi Sănătate. . 58 . p. 2010. p.: şi roluri participative. Rîjicova S. психология: Учеб. 2008. В.2. Hills. cu 16. Психология: Учебник / Под particip. 21-22 sept. 18 -24. nr. ческий проект.: ИФ РАН. CA: Sage. Изд. comunicărilor. Е. родоубийц. inovare” dedicată aniversării 65 de la fon. – 310 p. ва: АСТ. – 499 с. Anţibor L. 2. //Revista de psihologie organizaţională.n. Popa M. 2008. 4. // Conf. lor practicieni cu participare intern. АСТ. 2012 (tipogr. – p. – М. a 8-a a psihologi. Human Be. er Academic Press. // Методология и методы социальной 10. Job Stress and Burnout. mai. – М. Chermiss C. – p. 6.]. 475): Elsevi. // Сектор эти- muncii. Beverly Psihologie. Социальная Bucureşti. Фромм Э. 1999. 2000. v. Cali. – Iaşi: Polirom. 62. ческая мысль. organizaţională. ун-та. 1.16-22. С. Эти- 9. – Editori. 183 – 186. Turchină T.. психологии / Под ред. 2011. Revistă Ştiinţifică a US Moldova.n. – Вып. lui: Materialele Conf... lying” în grupul de adolescenţi: proces 2012/ Coordonator: Lucia Savca– Ch. Бассиюни К. Coaching-ul – un tip În C. internaţ. себя. //Aspecte psihologice ale familiei con. P.). 18 raţională – implicaţii în educaţia famili. 13. 5.: S. V.. И. Staff Burnout: Job Seria: Ştiinţe ale educaţiei.. 18. M. 1977. S. – Москва.Ψ Ludmila ANŢIBOR 2. 2000. Didactica ştiinţei . 55 – de viaţă / trad.Nr. Spielberger (ed. Reclama”). вой. – c. Introducere în psihologia цепции и перспективы. 1976. Уманский Л. Maslach C. с англ. ки Института философии РАН. 50-55. v. Structura. a 8-a a psihologilor 11.: Академи- 2000. Universitatea din Bucureşţi. al. (2004). – с. Прокофьев А. 1999. A. – 190 p. – Ch. ală//Aspecte psihologice ale familiei con. Rădulescu S. 2. Învăţare transgene.. 18 mai. Negară.559 . справедливость: философские кон- 8. – с. Melgosa J. Encyclopedia of eficient de intervenţie organizaţională Applied Psyhology (vol. naţion. ul – metodă strategică de dezvoltare 2001. al Safeliz. Fără stres! Un nou stil Изд-во С-Петерб. Meтоды экс- darea Universităţii de Stat din Moldova: периментального исследования со- Rez. 109-111. Reclama”). 2012 (tipogr. Крылова.А. Pedagogie.. temporane şi problemele educaţiei copilu. Lucuţ G. Спировой. Potâng. – 2011.9 (19). Bucureşti: Luminales. tatea vieţii şi indicatori sociali. Chişinău. Centrul de psihologie aplicată. Stress in the Human Services. Э. – 2009. Шорохо- rea rolurilor în diferite tipuri de familii. sitas. Dewe.. – Моск- lului: Materialele Conf. şt. – Москва.L. 2 : Ştiinţe sociale. Пер. Zlate M. – СПб: 7. Teorie. Fenomenul ‘’bul- practicieni cu participare intern.562.. пособие. Fereşteanu V. pp.. 12. Человек для самого temporane şi problemele educaţiei copi.

чения условий формирования пси. Актуальность исследования. Psihologie 1-2. руженных сил − один из важных по. материально-технические средства. neurotic disorders. но и методы изу. не- вротические расстройства. В работах. В необходимости оп. ческой устойчивости. Изучена зависимость указанных характеристик от модели самоотношения у больных выделенного клинического круга. social frustration.4]. нию причин снижения психологи- ких вопросов современного украинс. Авторы особо подчеркнули тот факт. psycho-emotional disorder. военнослужащих. посвященных изуче- литических. Abstract The article presents a study of specific features of the social frustration at troops with neurotic and psychosomatic disorders. psychosomatic disorders. пси- хоэмоциональное расстройство. социальная фрустрация. Keywords: Self-attitude. Резюме В статье представлено исследование особенностей состояния социальной фрустрированности у военнослужащих с невротическими и психосоматичес- кими расстройствами. напряженному стилю работы. психосоматические расстройства. The dependence of these characteristics on the model of the self-selected patients with clinical circle. службы − необходимость постоян- альной психологической подготовки ного беспрекословного подчинения 59 . психосоциальная дезадаптация. учитывая специфику военной хологической устойчивости. социальной фрустрированности сов- имеющиеся в арсенале украинских ременного военнослужащего [3. о необходимости поиска психологи- тимизации нуждаются не только все ческих причин слабой адаптации. специ. современного военнослужащего к Обновление и реформирование воо. авторы говорят кого общества. psychosocial maladjustment. социально-экономичес. 2015 Ψ PSIHOLOGIE CLINICĂ ВЛИЯНИЕ МОДЕЛИ САМООТНОШЕНИЯ НА УРОВЕНЬ СОЦИАЛЬНОЙ ФРУСТРИРОВАННОСТИ У ВОЕННОСЛУЖАЩИХ С НЕВРОТИЧЕСКИМИ И ПСИХОСОМАТИЧЕСКИМИ РАССТРОЙСТВАМИ THE INFLUENCE OF THE MODEL OF THE SELF TO THE LEVEL OF SOCIAL FRUSTRATION AT TROOPS WITH NEUROTIC AND PSYCHOSOMATIC DISORDERS Росина Петровна ШЕВЧЕНКО Ключевые слова: самоотношение. что.

служащих с невротическими и пси- шой социальной группы . ной фрустрированности у военнослу- циальной неудовлетворенности. Задачи исследования: изу- которая в свою очередь накладывает чить особенности состояния социаль- на него перечень нормативов. предъявляемых шения у больных выделенного кли- к военнослужащему. и малой . личность реали. Он ной фрустрированности у военно- одновременно является членом боль.Ψ Росина Петровна ШЕВЧЕНКО − необходимо тщательное изучение тва. зовано и проведено на базе 411 Цен- ется наличием особой социальной трального военного клинического ситуации. дования было набрано 232 больных ве. ной фрустрированности у военнослу- вательных правил. состояния социальной фрустриро- ли. ний с обществом. кими расстройствами представляет- зует усвоенную систему норм. что неизбежно влияет на воз- внутренних устремлений. Материал и методы исследо- торов социально-экономического. ность. без освоения кото.общества хосоматическими расстройствами. нуждающимся в собственную систему взаимоотноше. Для организации иссле- пребыванием в закрытом коллекти. Военнослужащий. дополнительном исследовании. В исследованиях. а также взаимосвязь ука- зации осваивает конкретную систему занных характеристик от модели общественно одобряемых норм пове. оп. строит ся малоизученным. Исследование было органи- личностного характера. невротическими и психосоматичес- се ресоциализации. кими расстройствами. мотивов личности. что личность в процессе социали. нослужащего зависит от ряда фак. потреб. можности рациональной адаптации. высокой вероятностью реальной с невротическими и психосоматичес- угрозы для жизни и пр. Опираясь на вышеизложенное. структуры самоотношения. в процес. социального взаимодействия. Невозможность примирить • исследовать модель самоотно- спектр требований. влияние формирования модели са- твия. фор. Существен. связанной с постоянным госпиталя. занимает особое место в струк. В дальнейшем. посвященных вопрос об изучении особенностей адаптации личности.воинская среда. как к субъекту нического круга. матическими расстройствами. ным отягощающим фактором в опи. Для реализации первой задачи санной ситуации является наличие − изучить особенности состояния у военнослужащего невротического социальной фрустрированности у или психосоматического расстройс. • рассмотреть уровень социаль- мирует предрасположенность к со. авторы отмети. требо. Определя. военнослужащих с невротическими 60 . 9]. жащих с невротическими и психосо- ределенным проблемам в процессе матическими расстройствами как построения образа личностного Я. самоотношения у военнослужащих с дения [7. Цель исследования: изучать как субъект социального взаимодейс. жащих с невротическими и психосо- рых невозможна служебная деятель. производную формирования модели Успешность деятельности воен. в целом. ванности. вания. ностей. моотношения на уровень социаль- туре общественных отношений.

удовлетворенность фессиональной подготовки. шкала ности. шкала 2 . рактеристики согласно 5 основных Полученные данные сигнализи- блоков (по 4 позиции в каждом): руют о том. ального статуса. необходимо отметить наличие у фрустрированности социально-эко- больных невротическими расстройс.И. социальным статусом. не испы- ближайшим социальным окруже. удовлетворены уровнем своей про- кими.И.1 отра. В рис.удовлетворенность сферы профессиональной деятель- своим социальным статусом. рованности (3. жают рассогласовывать структуру невротические больные психосоматические больные средние шкала 1 шкала 2 шкала 3 шкала 4 шкала 5 Рисунок 1 Уровень социальной фрустрированности у больных с невротическими и психосоматическими расстройствами (по данным методики Л. Данные умеренно выраженной ные.5<Q) по твами. шкала 3 . Васерман) 61 . тывают удовлетворения от избранной нием. недовольство собственной деятель- экономическим положением.5<Q<4. фессиональная принадлежность. а так же кими расстройствами получили ха..удовлетворенность здоровьем дисбаланс в общей структуре соци- и работоспособностью. шка. здоровьем и работоспособностью.5) по шкалам Согласно методики. больные выделенного круга шкале удовлетворенности своим были исследованы при помощи ме. Длительно присутствующее 4 . номическим положением. ной фрустрированности (4. умеренно тодики Уровень социальной фруст. ведущей характерис- жены средние величины полученных тикой которого является именно про- показателей по отмеченным шкалам.удовлетворенность социально.удовлетворенность взаи. Влияние модели самоотношения на уровень социальной фрустрированности. Васерман). номическим положением продол- твами уровня отчетливой социаль. выраженной социальной фрустри- рированности (Л.. больные с удовлетворенности социально-эко- невротическими и психосоматичес. кими расстройствами недостаточно моотношениями с родными и близ. ностью формирует определенный ла 5 . Характеризуя полученные дан. что больные невротичес- шкала 1 . Ψ и психосоматическими расстройс.

5<Q<4. необходимо отметить отчетли. ность”. стройствами показатели с качест- моотношения. “шкала III − состоянием здоровья и работоспо. шкала 6 – самоинтерес. Показа- отметили. патия. собностью. шкала II – аутосим- в обществе. рес”. “шкала 3 − самопринятие”. что недовольны своим тели с качественной характеристи- физическим здоровьем. разработанный В. были обнаружены по шкалам: “шка- ности − неудовлетворенность своим ла II − аутосимпатия». выраженности установки на те или ных с психосоматическими расстройс. шкала 4 – саморуководство и само- умеренно выраженную социальную последовательность. с невротическими расстройствами лизируют о выделении больными показатели с качественной характе- данной клинической группы в качес.оп. «Я» испытуемого: шкала 1 – само- вую социальную фрустрированность уверенность. жилищно. шкалам удовлетворенности своим со. “шкала 6 − самоинте- вследствии образа жизни в целом.В. проведением показатели: шкала S – измеряет ин- свободного времени и отдыха фор. шкала III – ожидаемое отноше- кладывает отпечаток на недоволь. 1 − самоуверенность”. ние от других. Результа- циальным статусом. ты исследования отражены в рис. работоспо. ярко выражен” были обнаружены по 62 . ределить модель структуры самоот. Это в свою очередь на. Исследованные больные «шкала I − самоуважение». рес.Ψ Росина Петровна ШЕВЧЕНКО благополучного социального стату. шкал. мическим положением. шкала 3 – самопринятие. психо-эмо. обнаруженных у боль- расстройствами − была использована ных с психосоматическими рас- методика ОСО − тест-опросник са. что формирует более ге. тическими и психосоматическими В данных. кой «признак выражен» по шкалам: циональным состоянием. “шкала 2 − отношение других”. ближайшим Необходимо отметить. “шка- ношения у военнослужащих с невро. 2. Опросник содержит также семь тью. обнаруженных у больных Полученные показатели сигна. “шкала 4 − самопоследователь- В решении второй задачи .5) по обвинение. направленных на измерение Интерпретируя показатели боль. «шкала IV − самоинтерес”. шкала 7 – самопонимание. что в социальным окружением. иные внутренние действия в адрес твами. “шкала собностью. ожидаемое отношение от других».5<Q) по шкале удовлетворенности других. венной характеристикой “признак Столиным. здоровьем и работоспособностью. шкала IV – самоинте- ство собственной работоспособнос. данных. шкала рованности из-за своего положения I – самоуважение. Методика построена в со. тегральное чувство «за» или «против» мируют рост дальнейшей фрустри. “шкала 5 − са- нерализованную фрустрированность мообвинение”. Недовольство собственным мате. самоотношения. шкала 2 – отношение (4. ристикой “признак ярко выражен” тве ведущего фактора фрустрирован. ответствии с разработанной автором са. Включает следующее бытовыми условиями. социально-эконо. иерархической моделью структуры риальным положением. собственного «Я» испытуемого. ла 7 − самопонимание”. состоянием здоровья в целом. шкала 5 – само- фрустрированность (3.

“шкала III − теризуют больных с невротическими ожидаемое отношение от других». реть уровень социальной фрустриро- 63 . высоким уровнем самопринятия. С. ниже уровень до. Столина. мательного. что больные невроти. слабую готовность к тому. В отличии от них больные стройствами чаще более низко оце- психосоматическими расстройствами нивали свои возможности. Больные с невротическими рас- тельствуют о том. Полученные результаты свиде. Пантелеева) шкалам: “шкала 5 − самообвинение”. само. Решая третью задачу − рассмот- кими расстройствами выявили боль. самопоследовательность”. расстройствами как ожидающих вни- Показатели с качественной харак. участия. ожидают со стороны окружающих жение». Больные с психосоматическими рас- одобрения. отмечали показали более низкий уровень одоб. чем больные “шкала 7 − самопонимание”. пра. В. как “шкала IV − самоинтерес”. Ψ невротические больные психосоматические больные средние шк S шк I шк II шк III шк IV шк 1 шк 2 шк 3 шк 4 шк 5 шк 6 шк 7 Рисунок 2. Структура самоотношения у больных с невротическими и психосоматическими расстройствами (по данным методики В. стройствами показали более высокие ческими расстройствами отличаются результаты в уровне самоуважения. шкалам: «шкала II − аутосимпатия». “шкала 4 − следствие − более низкую самооценку. “шкала с психосоматическими расстройства- 6 − самоинтерес”. «шкала 3 − самопринятие». справляться с серьезными жизнен- вильности совершенных жизненных ными проблемами. ми. выборов. Больные психосоматичес. шую готовность к самообвинению. Р.. ти. Они в большей степени. Влияние модели самоотношения на уровень социальной фрустрированности. “шкала I −самоува. заинтересованного отно- теристикой «признак выражен» по шения к себе со стороны окружающих. более низкий уровень энергичнос- рения себя в целом. чтобы верия к собственным поступкам. “шкала Результаты исследования харак- 1 − самоуверенность”. одобрительного отношения..

Характеризуя больных невроти- монстрирует значимые расхождения ческими расстройствами. ос- сом” была диагностирована выра. ми отличались более низким уровнем самоодобрения.Ψ Росина Петровна ШЕВЧЕНКО ванности у военнослужащих с невро. одобрения себя в целом. который выявил ряд харак. участия. безусловно. они чаще отмечали. более низ. влия- моодобрения. Дестабилизированное эмоцио- Согласно данным. ных высокий уровень самопринятия. выделенных клинических групп де. у самоотношения на уровень социаль- больных психосоматического регис. ным статусом. ложняет адаптационные возможнос- женная социальная фрустрирован. поступкам. мо отметить выраженный уровень со- ная характеристика военнослужащих циальной фрустрированности из-за с невротическими расстройствами − неудовлетворенности своим социаль- высокий уровень самопринятия. Вместе с тем. са. чем у больных с невротическими рас. в то время как у больных ных в результате исследования пси- невротического регистра показатели хологических характеристик боль- по данной характеристике сигнали. тересованного отношения к себе со вротического и психосоматического стороны окружающих. служащих с невротическими и пси- рированность по шкале удовлетво. важных для организации психотера- Сравнительный анализ больных певтической помощи особенностей. Выводы. ной фрустрированности у военно- тра отчетливая социальная фруст. был проведен сравни. ческими расстройствами выявил ряд циальной фрустрированности. ренности здоровьем и работоспо. расстройствами как производную Больные с невротическими рас- формирования модели структуры са. чем больные с моотношения. заин- в ходе исследования больных не. Это. Сравнительный анализ получен- собностью. хосоматическими расстройствами. стройствами. является следствием ренность своим социальным стату. правильности совершен- тическими и психосоматическими ных жизненных выборов. в то время как больные ет на обнаруженные у данных боль- с психосоматическими расстройства. Отличитель. ти личности. психосоматическими расстройства- тельный анализ данных полученных ми. стройствами чаще. ных невротическими и психосомати- зируют об умеренно выраженной со. у больных с психосоматичеки. ность. В результате исследо- ми расстройствами по данной шкале вания была достигнута поставленная − умеренно выраженная социальная цель − исследовать влияние модели фрустрированность. ожидали внимательного. терных особенностей. в большей регистров при помощи отмеченных степени ожидали одобрительного методик. у больных с невротическими рас- стройствами по шкале «удовлетво. необходи- в изученных качествах. соматическими расстройствами. отношения. обнаруженное в при помощи методики «Уровень большей степени у больных с психо- социальной фрустрированности». полученных нальное состояние. социальной фрустрированности. что испытывают значительный дис- ким уровнем доверия к собственным комфорт вследствие неоправданных 64 .

с. Психическая и больные психосоматическими рас. 2000. социальной фрустрированности. пра. Константинов В. вип.. 26–29. Психотерапев- тична корекція патології психосома­ ного статуса. Вассерман Л. Социальная пси- кими расстройствами требуют учета хиатрия. Методические рекоменда- правильности совершенных жизнен- ции. Аутоагрессивное фрустрированности. необходим ка психических расстройств у воен- учет в психокоррекции военнослу. кий медичний альманах – 2000. Бехтерева. А. рия к собственным поступкам. 15. (Додаток). НИПНИ им. – 2010... А.2014. 103–106. // Медич- стороны окружающих. ким. ловека. 1 (50). психотерапия и медицинс- наличия у данной категории больных кая психология в Украине // Українсь- низкого уровня одобрения себя. В. еннослужащими с психосоматичес. 6. Марута Н. Иовлев Б. Бе- расстройствами. Однако. ных выборов.. тия. В результате проведенного ис. 5. Медотика для психологи- себя в целом. фрустрированности из-за социаль. Диагностированные у 3.. уровнем одобрения ребин М. ти. 7.. 2005.Ереван. что формирует системное психологическая адаптация личнос- состояние недовольства собой. 1988..267 с. Мельникова Е.. В. мость разработки психокоррекци. твенной работоспособностью. высокого уровня само- тично­го походження внаслідок пору- принятия.№4. Социально- выборов. А. чем больные невротическими 2. социальной и воен- твами выраженной социальной ной психиатрии. Ψ ожиданий внимательного. 3. – Харьков: Арсис. – Т. 5. одобрительного отноше. – С. вильности совершенных жизненных 9. Профилакти- гических характеристик. Психотера. № 2. Библиография: следования было обнаружено. // Тео- ли определенную патологическую рия и практика общественного разви- базу недовольства собственной рабо. Л.. Марута Н. А. – С. более низким уровнем ческой диагностики уровня социальной доверия к собственным поступкам. 2007.М. – Т. Михайлик О. П. неоправданных ожиданий шення процесу адаптації до навчання внимательного отношения к себе со у військових формуваннях. Березин Ф. В. на психологія. – наглядно демонстрируют необходи. общей социальной 4. мы клинической. И.. Началджян А. нослужащих.. № 3 (19). певтические подходы в работе с во. тоспособностью. А. Социальная больных данной категории особен- идентичность военнослужащих и их ностей самоотношения формирова. 8. собс. Влияние модели самоотношения на уровень социальной фрустрированности. что 1... учитывая стройствах. 39-42. дове. 262с. // Актуальные пробле- жащих с невротическими расстройс. поведение у военнослужащих внут- Рекомендации. Обнаруженные ренних войск МВД Украины // Ук- в результате исследования данные раїнський вісник психоневрології. Эмоциональные онных программ для больных выде. 65 .. адаптация к воинской среде. – СПб.2004.1988. Б. ния к себе со стороны окружающих. психофизиологическая адаптация че- стройствами отличались более низ. фрустированности и её практическое применение. общей сованного. Михайлов Б. – Т. заинтере. различия в общей картине психоло. нарушения при невротических рас- ленной клиники.

stau mai multe mecanisme cunoaşterea Pentru a-şi realiza potenţialul său cărora este necesară pentru a acorda o profesional din plin. psihologic corelează cu o anumită struc- tervenţie psihologică. diverse modificări cunoaştere şi personalităţii copilului şi psihice (О. sale personale. tori. tulburări emoţio- nale. based on the rules of normal child’s development. interacţiona. psihologul practi- asistenţă psihologică calificată. şirilor psihice şi de personalitate. bazându. În acest articol sunt descrise unele mecanisme ale intervenţiei psihologice în caz de tulburări emoţionale la copiii cu dizabilităţi. on the mecha- nisms underlying the emergence of emotions and the mechanisms of intervention in the context of psychological assistance. La baza intervenţiei psihologice în anumite condiţii. Însuşi cian trebuie să-şi completeze resursele termenul ”mecanism”. Самылова).Ψ Psihologie 1-2. emotional disor- ders. psychological assistance. acordarea unui tură formată din interdependenţa însu- ajutor psihologic în complex. pe mecanisme ce stau la baza apariţiei emoţiilor şi me- canisme ale intervenţiei psihologice. Mecanismul elaborarea metodelor adecvate de in. copii cu dizabilităţi. 2015 REMEDIERE ŞI DEZVOLTARE MECANISME ALE INTERVENŢIEI ÎN CONTEXTUL ASISTENŢEI PSIHOLOGICE ÎN CAZ DE TULBURĂRI EMOŢIONALE LA COPIII CU DIZABILITĂŢI Mechanism of interoention în the context of psychologi- cal assistanse to children with disabilities and with emotional disorders Angela CUCER Termeni-cheie: mecanisme. sau mai multe procese de manifestare a cularităţilor de formare a proceselor de proprietăţilor psihice. să-şi aprofundeze şi să- 66 . intervenţie psihologică. mijloace psihologice asigurând unul că a copilului. bazată pe legităţile de dezvoltare a copilului în condiţii normale. asistenţă psihologică. intervention. Intervenţia psihologică. Keywords: mechanism. presupune analiza parti. Abstract The solving of problems of children with disabilities requires a qualified psycho- logical assistance. este abordat ca fiind un sistem de fac- se pe legităţile de dezvoltare psihologi. Rezumat Soluţionarea problemelor emoţionale la copiii de vârstă preşcolară cu dizabi- lităţi necesită o asistenţă psihologică calificată. children with disabilities. ce pot. This paper describes the mechanisms of intervention in the context of psychological assistance in case of emotional disorders of children with disabilities. în psihologie.

Mecanisme- structura complicată a defectului. sporirea încrederii dezvoltare socială. tivităţile să fie spaţios. mecanismele acestuia faţă de activităţile psihologice ce stau la baza intervenţiei psihologice. tate etc. confortabil. unde copiii cu dizabilităţi este un sistem bine copilul se va simţi liniştit. particularităţile procesului de ţiei. caracterul emoţionale la copil. a nivelului de autopercepere. secundare cauzate de tulburările emo- În lucrare. cu psihologul. de tulburări emoţionale. în procesul de reabilitare a copilu- tulburări este una din metodele de influ. includerea părinţilor. gice în caz de tulburări emoţionale la Un mecanism important al inter- copii de vârstă preşcolară cu dizabi. includerea părin- interacţiunii factorilor de dezvoltare ţilor în activitatea psihologică indepen- biologici şi sociali. venţiei psihologice în soluţionarea pro- lităţi este important ca psihologul să ia blemelor emoţionale este formarea ati- în considerare mecanismele ce stau la tudinii pozitive a copilului şi părinţilor baza apariţiei emoţiilor. formarea contactului emoţional comunicare în familie şi societate. ganizarea întâlnirilor cu părinţii ai căror rectarea deficienţelor existente în dez. spe. la mecanismele ce stau la baza inter. intervenţia psiholo. Armonizarea procesului de dezvol- drul cărora se pune în funcţiune un şir tare a personalităţii este un alt meca- de mecanisme: nism al intervenţiei psihologice în caz  diminuarea disconfortului emo. emoţionale.. ameliorarea contactului Intervenţia psihologică în cazul tul.  înlăturarea reacţiilor personale venţiei psihologice. particularităţile de dentă cu copilul. gradul de perturbare părinţilor în posibilitatea de a obţine al personalităţii determinat de tulbu.. mai ales a ta- intervenţia psihologică în cadrul acestor ţilor. specifice în acest caz sunt: depăşirea 67 .  formarea stabilităţii şi autore- În procesul intervenţiei psiholo. le specifice sunt: micşorarea tensiunii cificul dezvoltării copilului. organizarea seminarelor părinteşti. Este relaţii interpersonale adecvate. glării emoţionale. a ac. anxie- ansamblu asupra mecanismelor ce in. emoţional interesant cu copiii şi părinţii tivităţii lui sociale. Mecanisme ale intervenţiei în contextul asistenţei psihologice. excitare. enţă psihologică ce vizează armonizarea discuţiile în grup. înzestrat cu uti- gică în caz de tulburări emoţionale la lajul necesar. (Спиваковская. 1988). organizarea unui joc dezvoltării personalităţii copilului. ca agresivitate. adaptării şi creării de la inceputul etapei corecţionale etc. rezultate pozitive în urma psihocorec- rarea sa. lui. copii au frecventat cu succes cursul de voltarea funcţiilor mentale şi trăsăturile psihocorecţie. emoţional al părintelui cu copilul [11]. burărilor emoţionale la copiii de vârstă Pentru realizarea acestui mecanism preşcolară cu dizabilităţi este un sistem pot fi utilizate următoarele metode: or- de influenţe psihologice care vizează co. propunem o privire de ţionale. crearea asociaţiilor părin- de personalitate ale copiilor. organizat de influenţe psihologice în ca. tervin la etapa reabilitării psihologice în  formarea/corecţia autoaprecie- cazul copiilor cu dizabilităţi cu tulburări rii. important ca locul unde se realizează ac- Prin urmare. cu iluminare moale. Totodată teşti. Ψ şi lărgească reprezentările sale referitor  formarea independenţei acestora. Mecanismele ţional la copii.

La îndeplinirea acestor an- lor şi atitudinii părinţilor. 1. Formarea deprinderii de a in. de interacţiune socială a copilului. I. este determinat de cultura. 2000) este o tehnică folosită intervenţiei psihologice fiind dezvoltarea pentru dezvoltarea emoţiilor sociale la conştientizării şi controlului asupra re. 1. se formează în procesul comunicării cu naţiei. a doua şi a treia ei sunt învăţaţi să folo- Printre mecanismele de intervenţie sească mişcările în exprimarea emoţiilor putem evidenţia şi antrenamentele psi. modelarea naturală – copilul în site pentru copii începând de la 10 ani diferite situaţii afective urmăreşte cum 68 . Tehnica de relaxare este deprinderi de autorelaxare [12]. Cisteakova a folosit psiho- odată se normalizează procesele de frâ. oferindui-i posibilitatea mică. individuale şi portamentul copilului. ce contribuie la mărirea condiţiilor pentru autoexprimare. Învăţarea prin intermediul imagi. mărirea sferei clinice ale copilului. psihologică este folosit antrenamentul scoaterea tensiunii.. socium. În 1990 M. şi mai mari.Ψ Angela CUCER crizei familiale. copiii cu dizabilităţi. cu dizabilităţi este folosită şi psihogim- Pentru diminuarea disconfortului nastica. se- conţinutul formelor de autosugestie. a frâna piii învaţă tehnica mişcărilor. rierelor în comunicare. Conştientizarea şi controlul asu. Importanţa dezvol- acţiilor musculare şi fiziologice proprii. particularităţile de vârstă.1999. mecanismul Powers. crearea psihoreglator. fluenţa asupra sa prin diferite formule Aplicarea acestei tehnici pune în verbale. metode: pantomimă. Formarea deprinderii de a-şi conţinutul căruia este format/dictat de menţine atenţia asupra obiectelor ima. alizează prin intermediul următoarelor te. la etapa emoţiile sale negative. dar fără efort pentru a-şi închipui adulţii şi semenii. stresului. schimbarea concepţii. funcţiune următoarele mecanisme: Astfel de antrenamente pot fi folo. Emoţiile sociale 2. for.1988). gimnastica la copii de vârstă preşcolară nare la copil. Acest mecanism al intervenţiei emoţional. înlăturarea trenamente trebuie luate în considerare manifestărilor de dezadaptare în com. La etapa a patra – capătă homusculare. De aceea nivelul de formare al acestora pra relaxării muşchilor corpului şi ai este necesar pentru dezvoltarea psihică feţei (exemplu: tehnica Jakobson [5]). tării emoţiilor sociale la vârsta preşcola- Mecanismele de lucru în acest caz ră constă în faptul că ele sunt unul din sunt: mecanismele de socializare a copilului. menilor sunt pentru copil ca un etalon. care se educă copilul. În practica psihologică pentru înlă- marea la copil a atitudinii adecvate faţă turarea problemelor emoţionale la copiii de sine şi faţă de celelalte persoane. King. Tot. Se re- rezistenţei faţă de situaţiile solicitan. par- ginare. Emoţiile adulţilor. îmbunătăţirea concentrării atenţiei. dans. (Carter F. 3. adecvată a copilului. formarea deprinderilor de psihologice contribiue la depăşirea ba- autoreglare şi autocontrol al compor. ticularităţile relaţiilor interpersonale în 4. gimnastică. şi simţurilor. [9]. diminuarea tensiunii emoţionale. La prima etapă a activităţilor co- de a dirija starea sa emoţională. 1988. folosită în lucrul cu copiii cu anxietate Învăţarea socială (Bandura. la o autocunoaş- tamentului ca mecanism de intervenţie tere mai bună pe sine şi pe cei din jur.

explorarea prin manipulare de integratoare. ca de învăţării-joc-terapie o constituie jocul exemplu. Aceasta ne demonstrează exis- ceză pentru Educaţia prin joc” (fondată tenţa unui mecanism de comutare de la 1970). Manipularea În scopul înlăturării tulburărilor obiectelor determină mecanismul de sta- emoţionale la copiii cu dizabilităţi poate bilire a distincţiei Eu–lume. acordând jo. realitatea mentală. Primele forme ale intime ale jocului ca formă de învăţare. important îl joacă identitatea obiectelor primind ajutor din partea psihologului. Organizarea au acordat jocului un rol central în pro- mentală a persoanei se produce ca un re. Organizaţii speciale sunt b) A doua formă de organizare a preocupate de problematica jocului. Clasicii psihopedagogiei speciale noaştere. jocul rămâne stimulatorii ale obiectelor. diagnosticului. criterii de identitate a obiectelor şi acţi- rea nu a persoanelor reale ci a activităţii unilor de manipulare se instalează ca o modelului/simbolului (păpuşa etc. cesul educaţional-terapeutic al copiilor zultat al antrenamentului pe care copilul cu dizabilităţi cu tulburări emoţionale. nu sunt. îl face organizând stimulii. Ψ alt copil demonstrează un comporta. deşi considerată ca o copil descoperă aceste legi interne care formă amorfă din punctul de vedere al corespund unor concepte sau noţiuni jocului. Mecanismele pentru copilul cu dizabilităţi cu tulbu- de recunoaştere sunt structurări ne. Mecanismul de comutare este în se reia aplicarea principiilor decroliene fond funcţia semiotică şi exprimă gra- privind centrele de interes. Consiliul Internaţional pentru reprezentativ.. acesta fiind obiectelor induce o formulare a identită- o acţiune de cunoaştere. unde. tură unitară între stimul-întărire-răs- 69 . această modalitate constituie o struc- Diferenţierea obiectelor după unele în. Jocul reprezentativ va Jocurile Copiilor (în SUA) (Internaţional apărea de îndată ce obiectele cu care se Concil for Childrens Play) cu numeroase joacă copiii încep să ţină locul a ceea ce filiale. care a descoperit valenţele este jocul cu reguli. ţarea. deosebire. de la formele incipi. modelarea simbolică – urmări. 3. succesiune în spaţiu etc. din care amintim”Asociaţia fran. de organizare ţii biofizice a propriei persoane. c) A treia formă de joc-învăţare Dienes. dul de organizare mentală. recepţia-recunoaşterea dimensiunilor În opinia noastră. Identificarea după 2. Mecanisme ale intervenţiei în contextul asistenţei psihologice. rezultatul fiind învă- Belgia. relaţia obiectuală.). pentru că tere . asam- a) Forma de joc-învăţare explora. prin clasificări. şcoala ”Decroly” din Saint-Mande. 2. ente până la formele consacrate de cu. rări emoţionale forma permanentă a urale pe baza exerciţiului de cunoaş. tip de învăţare-joc. 3. Realitatea se ordonează obiecte stabileşte. modelarea cu participare − copi. începând cu anul 1973-1974. cului un loc fundamental. categoriei ”reguli” sunt constituite de a detaşat trei categorii de forme: legile de asemănare. suşiri se obţine numai în cadrul acestui ment îndrăzneţ. Orice tor-manipulativ. operaţie de cunoştere prin învăţare-joc. procesului de recuperare. blare. Organizarea un simptom discriminativ în precizarea stimulilor trece prin mai multe faze: 1. În mecanismul de recunoaştere un rol lul singur îndeplineşte pe etape acţiunea. serii etc [2]. pe baza relaţiilor obiectuale. a cunoaşterii. în conştiinţa persoanei. Identitatea fi utilizat jocul (ludoterapia)..

jucăriilor. rezultat insaitul poate fi definit ca rea- ză conştientizarea propriului ”Eu” în joc. în procesul exprimă în formă simbolică impulsurile jocului pot interveni următoarele meca. Formarea capacităţii de autore. legere pe sine însuşi şi a relaţiilor sale ţii de a rezolva situaţii problematice. velor sociale este aprobată /discutată în portamentului la sistemul de reguli ale psihoanaliză ca o forma superioară de jocului. Ast. rolurilor. cientă a condiţiilor speciale de joc. Insaitul − presupune prin sine 2. vin în timpul jocului în caz de tulburări 1. oferind oportunitate de dez. În calitate de şi cognitiv şi descentrării. putem deter. mecanismele intervenţiei psiholo. rezolvare a dificultăţilor de dezvoltare a Totodată jocul este un factor im. cu ajutorul copiii cu dizabilităţi. tul are caracter neverbal. jocul oferă două posibi- 1. de cercetare şi aprobare de către copil a blematice. lizarea de către copil a o mai bună înţe- creşterea competenţei sociale şi capacită. portant în formarea contactului emoţi. Catarsisul − formă de reacţio- emoţionale la copiii cu dizabilităţi. ne cu cei din jur. entând copilul în această relaţie. ori. Sublimarea ca formă de trans- 6. La vârsta preşcolară insai- voltare personală pozitivă a acestuia. nisme psihologice: În psihocorecţia tulburărilor emo- 1. de a ranţă şi încredere la activităţi înlătură le conştientiza datorită limbajului. 5. [7. personalităţii în copilărie [10]. nismele enumerate mai sus. 8]. liberă şi b) verbalizarea simţurilor. nuarea sau înlăturarea trăirilor emoţio- gice de bază ale jocului sunt: nale negative. Automatizarea noilor metode de 3. Insaitul nu 3. ce contribuie la dimi- fel. Procesul orientare a copilului în situaţiile pro. fapt ce-i permite psihologului să mele de bază ale jocului. nare emoţională. Cercetarea realităţii. dintr-odată. Crearea unui climat de sigu- de a diferenţia stările emoţionale. ferare a energiei sexuale asupra obiecti- glare la copil în baza conformării com. 2. emoţiilor copilului. să modeleze jocul ţi- mina mecanismele psihologice ce inter. Cunoscând mecanis. care stimulea. activităţilor de joc. Schimbarea poziţiei copilului faţă în acelaşi timp rezultatul şi mecanis- de depăşirea egocentrismului personal mul terapiei prin joc. şi atracţiile inconştiente. de a frica şi anxietatea copiilor faţă de eşec. nând cont de problemele copilului.Ψ Angela CUCER puns-modificare. ci se obţine de către copil semenii săi. Muzica re- 70 . Modelarea sistemului de relaţii lităţi pentru catarsis – a) exprimarea sociale într-o formă demonstrativă efi. cu persoanele semnificative. înţelege sensul situaţiei problematice. care copilul fiind liber de presiunea şi În cazul tulburărilor emoţionale la interdicţiile mediului social. este privit ca activitate simbolică în tru exprimare liberă a copilului [13]. Formarea capacităţii copilului 4. participe la joc. adult. Formarea legăturii analitice ţionale la copiii cu dizabilităţi un rol im- a contactului emoţional între copil şi portant îl are meloterapia. Jocul în practica psihoanalitică onal cu copilul şi serveşte ca mijloc pen. Formarea unui parteneriat egal cere interpretare. interiorizarea şi însuşirea diferitor metode şi forme de interacţiu- acestora. lămurire din partea de colaborare şi cooperare între copil şi terapeutului. 4. 5. în afară de meca.

activizarea şează emoţional pe copii. tele. cântece în cor. vităţii. ci şi întregul psihic al subiecţilor. le creează un verbală în procesul psihoterapiei ver. Ψ prezintă arta de a se exprima sentimente 2. calmarea subiecţilor anxioşi şi a celor hi- ceselor psihovegetative. reducerea agresi- etc.. determină: di- 3. ameliorează munca în ale terapiei muzicale: echipă [4]. psihologică veche. mări. conducând la reducerea stărilor de Poate fi folosită cu succes la activităţile de tensiune şi anxietate. într-o manierră specifică [1]. în 1971. De comunicare – ascultarea în copiiau din generaţie în generaţie.. 4. influenţa reglatorie asupra pro. ţambalele Se evidenţiază 4 direcţii de bază de etc. nală. benefice: determină o serie de stări afec. cial care emite un fel de sunete prelungi rea necesităţii estetice. 3. hice. Mecanisme ale intervenţiei în contextul asistenţei psihologice. de clopoţel deosebit de armonioase. dezvoltarea peractivi se foloseşte un instrument spe- deprinderilor de comunicare. onală. clopotele. permite evadarea şi grup pentru unirea grupului. viziunea lui S. Însuşirea mijloacelor expresiei ţională utilizarea muzicoterapiei. în emoţionale. ameliorează mentele de percuţie. se 1. Gar- comun a lucrărilor muzicale. îi descătu- influenţă a meloterapiei: 1. cum ar Cercetările au demonstrat că instru- fi afectivitatea şi imaginaţia. formându-le sentimentul de încre. facilitează comunicarea. linişte.descărcarea emoţio. cale cu ajutorul instrumentelor muzica- contribuind în acelaşi timp la învingerea le: tobă. peutică. amplifică to. ale psihoterapiei muzicale [3]. fluier. Reactivă − a ajuta la atingerea şi idei cu ajutorul sunetelor complicate catarsisului. Re- Ca mecanisme ale intervenţiei psi. reglarea stării emoţionale. cum ar fi castanie- comportamentul şi socializează individul. Rezultativă − ceea ce duce la strat că muzica exercită o serie de efecte scăderea tensiunii neuropsihice. S-a demon. Terapia prin muzică poate fi a) terapia muzicală receptivă. [3]. oferind dner este cel care pentru prima dată a de- posibilitatea de a intra în contact cu cei. Există trei forme de psiho. confort psihologic. Cunoştinţele despre corecţie receptivă: lume erau transmise din gură în gură. În activitatea cu unor obstacole inerente existenţei. Exemplu: induce o stare de securitate. b) terapia muzicală activă presupu- tive tonice. Dezvoltarea activităţii sociale minuarea tensiunilor. îmbunătăţeşte cooperarea în în- Sunt delimitate mai multe variante tregul grupului.. arfă etc. 3. El a remarcat importanţa dere în sine. De exemplu: pentru bale. zultatele au demonstrat că prin folosirea hologice ale terapiei prin muzică. cum ar copiii cu dizabilităţi cu tulburări emoţio- fi stările de boală sau handicap. scris metoda poveştilor ca metodă tera- lalţi. Ionescu. contribuie nale este bine de a folosi ambele variante la dezvoltarea unor funcţii şi procese psi. 2. executarea operelor muzi- nusul subiectului şi rezistenţa sa la efort. presupune perceperea muzicii în scop Terapia poveştilor este o metodă corecţional. induce subiectului o stare de ne activităţi muzicale corecţionale active. mai şedinţelor de meloterapie de asest tip s-a mulţi autori evidenţiază: influenţat benefic nu numai sfera emoţi- 1. ce organizată atât individual cât şi în grup. tamburinele. caracteristicilor şi istoriilor pentru tera- 71 . Catarsisul . Pentru copiii cu instabilitate emo- 2. inclusiv cele mai complexe. R.

Convorbirea cu sine. terioare. tehnici ce contribuie la diminuarea tulbu. Copiii sunt puşi în situaţia de a imita A. P. foloseşte strategiile învăţate [6]. Mecanismul tulburărilor emoţionale la copiii cu diza- intervenţiei psihologice în acest caz este bilităţi de vârstă preşcolară este imita- identificarea şi exprimarea emoţiilor. ”De ce nu-mi este frică?” etc. [10]. fective.. a pune la îndoială anxi- să captiveze atenţia involuntară. instruire şi dezvoltare. tie şi autosugestie.[6]. Kendall. 2. Se folosesc două tipuri ale con- intervenţiei psihologice terapia poveş.E.Ψ Angela CUCER pia copiilor. vorbirii cu sine: 1. foloseşte capacitatea copiilor de suges- teracţiune cu mediul înconjurător. creează puntea invizibilă între psiholog şi caută alternative. terapia poveştilor contribuie la lui copingului cognitiv”. metoda grafică. În jocurile de dezvoltarea personalităţii adultului. de analiză a stării sale emoţionale. Mecanismul psiho- contribuind astfel la dezvoltarea închi. care permit ameninţări. Me- făcând-o atrăgătoare. [6]. modelarea pericolului. ţia. discuţia pozitivă – dezvoltând treptat imaginea internă. creând situaţii de joc în care copilul a) schimbarea stereotipurilor nee. 72 . b) Reactualizarea emoţiilor an- ştientizează şi exsprimă verbal sentimen. nologul în situiaţii de anxietate. stadiile povestirii. discuţia – sarcina tilor este folosită în paralel cu teatrul este de a analiza neliniştea sa. ontogenezei. întărind stima de sine . fi folosită ca ”test” după înlăturarea fri- venţiei psihologice în acest caz sunt: cii. când copiii sunt învăţaţi să folosească Convorbirea. încurajaţi să-şi exprime emoţiile. Mecanismele inter. părinte şi copil. Mecanismele copii foloseşte metoda convorbirii. este o e) exprimarea şi controlul emoţiilor. Povestea Tehnica Modelarea pericolului este accesibilă pentru percepţia copilului. (R. Ingram. I. Această metodă poate copil. canismul de intervenţie psihologică al recţie. îndreptată spre co. ceea ce permite depistarea tal de frică şi. logic de lucru: formarea capacităţii puirilor interne. mo- d) formarea abilităţilor de coping. dar rol copiii repetă modelele de compor- şi a copilului cu tulburări emoţionale. astfel etattea sa etc. cauzei primare a anxietăţii şi nivelarea soluţionează problema. În tehnica Convorbirii cu sine se b) perfecţionarea modului de in. stări emoţionale în stări patologice. În afară de acestei metode este crearea “şablonu- aceasta. tare a copilului în domeniile problema- Este important ca psihologul să manifeste tice. 1991). a crea de păpuşi. Zaharov pentru înlăturarea fricii la diferite stări emoţionale. În procesul acestor convorbiri ei con. Copiii intervenţiei psihologice în acest caz sunt: discută unul cu altul la temele ”De ce îmi a) Preîntâmpinarea trecerii unor este frică?”. ţii stresante. împreună cu ceilalţi copii. de c) analiza şi profilaxia conflictelor utilizare a unui limbaj pozitiv în situa- între copii şi părinţi. cele mai importante la etapa dată a interes faţă de emoţiile copilului. C. tament în situaţiile cele mai straşnice. Astfel copiii sunt fricii copilului. un limbaj pozitiv în situaţii emoţionale. O metodă importantă în corectarea rărilor emoţionale la copii. parte importantă în corecţia anxietăţii Pentru o eficacitate mai bună a la copii. ”convorbirea cu sine” sunt de asemenea Exemplu: ”eu sunt viteaz!” etc. ei află c) Formarea capacităţii de orien- că sentimentele lor le încearcă şi alţi copii.

Изд. Oсипова A. oferă posibilitatea de a se convinge подростков. 4. Возрастно-психологичес- acumularea cunoştinţelor despre emo. М. Mardaga P. mişcări. L. Ψ d) Formarea capacităţii de a înţe. В. школьного возраста. Intervention en defi- sului muscular. Фопель К. la formarea unui sistem de Просвещение. 1986.1984. P. Н.. copiii evidenţiază nu ca. Bucureşti. 10. E. 1999. кий подход в консультировании детей и ţii. Aceste cunoştinţe le permit preşcolari. Deoarece vârsta preşcolară este o 6. ale copilului. pedagogie specială. a me. comportamen. Psihopedagogia dezvol- lităţii.. Iaşi. dezvoltarea proce. Учебное пособие. 1995... Москва. a activiza vocabularul adecvate de soluţionare a problemelor emoţional al preşcolarilor. Развитие lor cu dizabilităţi cu tulburări emoţio. рушения общения со свертсниками. И. cunoaş- 13. Мясищев В.: Изд-во Ленинградского Университета. Никифорова Е. Как научить детей terea de către psiholog a mecanismelor сотрудничать? Психологические ce stau la baza apariţiei emoţiilor. A. Ленинград. имеющих на- le proprii şi ale celor din jur. Личность poze concrete. Bibliografie 1. tul său. Выгодская И. И. O intervenţie psihologică calificată Дефектология. dezvoltarea independenţei. că diferite dispoziţii. А. 12. POLIROM.. Пеллингер Е.57-62. 1990. Neamţu C. Буянова. игры и упражнения. dizabilităţi va permite alegerea metodei lege. И. Бурменская Г. tării şcolarilor cu handicap mintal. 7. Terapia educa- această emoţie a apărut. Liege-Bruxelles. 2000. с нем. stabi. e) Dezvoltarea concentrării. ci situaţia în care 2. С. mimică. f) Crearea imaginii altei persoane. Как преодо- леть страхи у детей. perioadă senzitivă pentru dezvoltarea Просвещение. Спиваковская А. formând la copil o închipuire proprie Л. 11. Общая психокор- рекция. atenţiei distributive. и неврозы. Editeur CAMBIER.. ţională integrată. trăiri se exprimă în 8. formând la copii regla. ce contri. cience mentale. D. imitarea de către co. Академия. Psiho- racteristicile reale în baza cărora se for. Г.. CASPAR. Л. № 3. Москва. buie la schimbarea involuntară a tonu. 9. 1961. [10]. – М. contribuind astfel la dezvol. 73 . 1. valori şi orientări. Gerguţ A. Taflan A. va avea ca efect crearea condiţiilor adec. diferenţia. Устранение заика- despre sine... Успенская Л. М. В. Кабанова О. deoarece în emoţionale la acest contigent de copii. posibilităţile psihice/mentale şi fizice – 2-е изд. М. 2000. Т. 1988. trăirile emoţionale. Москва: tarea social-emoţională a copilului. 2002. În opinia noastră. Mecanisme ale intervenţiei în contextul asistenţei psihologice. Muşu I. Захаров E. procesul însuşirii cuvintelor ce semni- fică emoţiile. C. Ed:PROUMANITATE. Изд.: Просвещение: ВЛАДОС. Чистякова М. rea involuntară a comportamentului.P. стр.: Генезис. Editeur. sferei emoţionale.: в 4-х томах. gesturi.. И. 1999. Просвещение. Психо- serlor intelectuale luând în considerare гимнастика / Под ред. практическое по- canismelor intervenţiei psihologice în собие: Пер. 1997. Профи- întărirea poziţiei sociale a copilului cu лактика детских неврозов. dizabilităţi. 5. pii a stărilor emoţionale contribuie la Захарова Е.: СФЕРА. 3. П. – caz de tulburare emoţională la copiii cu М. tăţii sociale. Radu Gh. ния у дошкольников в игре. mează generalizările.. социальных эмоций у детей до- nale să se orienteze în stările emoţiona. vate ce vor contribui la mărirea activi- 2002.

cu comportament agresiv. training. de noi s-a extins pe o perioadă de 3 ani put să simtă pericol din partea forţelor (2010-2013) şi vitează preadolescenţii externe. Puberul în special. şi 19.6% dintre minorilor prezentau siv. brutal. Scopul cercetării studierea efici- Actualitatea temei. Sunt propuse mijloace de influenţă în diminuarea agresivităţii în grupul de training. persoana se consideră comportament agresiv. agresivitate sporită. când omul rămâne singur faţă în adolescent o influenţă mare are anume faţă cu problemele. tinde să acţioneze contrar dorinţelor şi rilor. conflictelor şi distruge. lor şi maşinilor. care duce rului copiilor cu tulburări de conduită. indicaţiilor adulţilor. că 42. 64. pierderile şi eşecurile mediul şi grupul de referinţă [6].Ψ Psihologie 1-2. care frecvent tic şi Reabilitare “Armonie”. Ne-am pro. Dintre ei. Omul a înce. minuarea agresivităţii la preadolescenţi. pentru a se confirma şi a se impune că oriunde şi devine irascibil. cea mai vulnerabilă perioadă. 2015 DIMINUAREA AGRESIVITĂŢII LA PREADOLESCENŢI DIMINISHING AGGRESSIVENESS TO PREADOLESCENTS Natalia PERCIUN. aggressive behavior. De ace- sale. Keywords: preadolescents. ea. ce serveşte drept model pentru mi. un comportament demonstrativ. training. denumită în psiho- ultimii ani asistăm la o creştere a numă. 74 . agresiune fizică faţă de colegi. vrea să reuşeas. El a relevat se manifestă prin comportament agre. nervos. Artiom ANDRUSENCO Termeni-cheie: preadolescenţi. comportament agresiv. deseori încearcă să se manifeste printr- Secolul XXI este secolul computere. în ultimul timp problema manifestă agresiune verbală. În lucrare se abordează problema tivul că preadolescenţa este considerată agresiunii la elevii din clasele medii. Abstract The article includes statistical data about the level of hostility in students. Studiul realizat mică şi neîndemânatică. În ca personalitate el recurge adesea la un lumea noastră. Means of influence are proposed to reduce the aggressiveness in group of training. portante din psihologia mondială. De aceea. Omul se grăbeşte. la apariţia diverselor probleme. Rezumat Articolul include date statistice despre gradul de ostilitate la elevi. Este vârsta când sur- prezintă informaţie despre faptul că în vine o etapă dificilă.35% agresivităţii devine una din cele mai im.65 % nori. din care cauză s-a mărit slăbi. care creea- Datele statistice a multor cercetători ne ză multe dificultăţi. Asupra unui pre- tenţă. concurenţei şi luptei pentru exis. care s-au adresat la Centrul de Diagnos- ciunea şi neîncrederea lui. logie criza preadolescentină. enţei şedinţelor de training (T-grup) la di- pus să examinăm această temă din mo.

Iniţial T-grupul este un labora. miditatea. care nu întotdeauna sunt tă numeroase cazuri în care prin lucrul rezolvabile în viaţa reală. individual nu se constată nici o amelio- ror T-grupurilor este creşterea perso. atât mai mult cu cât comportarea mino- care dau conexiunea inversă. Un astfel de laborator nii. cu aceleaşi sarcini acumulate întrucât s-a constatat că unii şi conflicte. care se întâlnesc pe parcur. formată o neglijentă” – sună ca o înjosire. Acest lucru se impune cu ţiile sale cu ceilalţi membri ai grupului. partenerului şi o dorinţă mai mare de gă aceasta. Abilităţile rului în grup sau reacţia grupului faţă comunicative dezvoltate în T-grupuri. Tocmai de şi ajută la atingerea scopului propus de aceea psihologul va acorda importan. îmbunătăţeşte colaborarea sură rezultatele acestuia. Pe lân. tru grupul de training. există persoane profund introver- comunicarea emoţiilor şi sentimente. spre pentru satisfacerea cerinţelor tuturor deosebire de: „Lena. tite sau depresive care în grup se deschid lor. legătura inversă şi comunică în mod surprinzător. cât şi pro. în timp ce prin T-grup evoluţia fa- nalităţii prin extinderea sferei autocu. în termenul laborator accentul inversă bazată pe observaţii provoacă se pune pe experimentarea şi probarea o mai mică autoapărare psihologică a noilor forme de comportament. Membrii grupului fi respins de la primirea în grup decât pot cerceta stilurile sale interpersonale după o examinare şi apreciere detaliată şi să experimenteze cu ele. personale. vorabilă a participanţilor este evidentă. tu eşti porar amplasată în acelaşi loc. Grupul este selecţiei a crescut pe măsură experienţei o lume în miniatură. noaşterii şi cunoaşterea celorlalţi. se presupune că membrii a înţelege şi schimba comportamentul. cu bări. lui înseamnă comunicarea despre ob- cesului terapeutic ce se desfăşoară în servarea activităţilor specifice ale altor grup. de el. fixând rela. Scopul tutu. şi competentă. legătura context. psihologul panţi care pot experimenta schimbările va lua în considerare nu numai cadrul comportamentului şi observatori. La general. persoane fără a le alătura motivul acţiu- tor de studiere. Descrierea comportamentu- ţă atât organizării grupului. în fixarea scopurilor colective. includ descrierea comportamentului. exis- problemelor. Astfel. de O bună selecţie va porni de la premi- asemenea a proceselor care au loc în sa conform căreia nici un copil nu poate interiorul grupului. dimpotrivă. nu este întotdeauna predictibilă. copii care în grup au înregistrat rezultate sul vieţii. tu ai vărsat ca- membrilor” (Bradford. care şi scopul T-grupului. De exemplu: ”Elena. ascultarea activă. Diferenţa constă în aceea că slabe s-au schimbat spre bine prin psi- T-grupul asigură posibilitatea rezolvării hocorecţia individuală. Importanţa ţiunilor şi analiza datelor. spre 75 . observa. persoane care vor fi incluşi în grup. În organizarea grupului. rare. notarea obiectivelor sau a calităţilor poate fi considerat ca o „asociere tem. acestor deprinderi reduce la minim ti- De această etapă depinde în mare mă. Diminuarea agresivităţii la preadolescenţi Ψ Un rol important se acordă etapei faţă de confruntare [11]. Selecţia participanţilor pen- rea comportamentului. planificarea ac. către grup. 1964). grupului sunt concomitent şi partici. Participanţii sunt implicaţi direct caracteristicile lor personale. În acest feaua şi eu şterg”. Dezvoltarea de organizare a grupului de training. ci şi categoriile de pot controla rezultatul acestor schim.

prezintă o slabă ce. În acest sens. Într-un grupului tind a-şi păstra locurile. grupului. lui. desfăşoară şedinţele de training. într-un grup extins punctualitatea cu care începe şi se în- psihologul va menţine cu greu controlul cheie şedinţa. ca. va fi atent la frecventarea grupului. Supunerea 76 . traindicaţie pentru participarea la grup toare cu preocupările proprii. Artiom ANDRUSENCO deosebire de conduita lor anterioară. selecţia va ţine de o lungime de braţ. obiectiv al eficacităţii corecţiei în grupul mai important decât numărul în sine de training. de exemplu. Regulile tipice ale unui grup sunt auto- cundare. aceste limite oferă primele impresii asupra personali- fiind determinate de gradul extraversiei tăţii lor. situaţiei singular – minoritate din grup Locul şi ambianţa în care se constituie un alt criteriu de selecţionare. discret mobilată. în plus ale unor minori care nu acceptă comu. ranja pe ceilalţi. Acestea sunt regulile de com- constantă a acestui număr.. evită întrucât acestea.Ψ Natalia PERCIUN. partici. Este dezirabil tablouri care ar putea distrage atenţia ca din orice mediu să includem mai mult participanţilor la training. se recomandă ca nici un preado. cul mai aproape sau mai departe de psi- Numărul optim al persoanelor în holog (care face parte din cerc). aceasta marcând seama de posibile conduite de snobism bariera perceptivă de intimitate. singura centuată. precum şi de membrii ai grupului vor fi mai grijulii feţele mascate care în situaţia de grup ar asupra mişcării coatelor. În şedinţele următoare membrii sau expansivităţii membrilor. Evitarea a minorului respectiv. Acest fapt fiind acreditat cu efecte se. Psihologul va urmări grup. sub 6 membri. Totodată. diferenţele socio-cultu- ie incluse mai multe persoane depresive rale măresc activismul grupului. se constată că la o distanţă mai mică unii nicarea sau ajutorul altora. tolerează alunecările în discuţii sterile şi autenti- greu situaţia de grup. portament. fără acustică ac- membru izolat. de conştientizare” al membrilor grupu- Pe de altă parte. Participanţii de un membru. primă transformări dinamice în relaţiile ritatea tensiunii afective şi a vieţii de interpersonale. sancţionarea referitor la încălcarea lor. perturbând astfel pro. după care se conduc partici- Nivelul socio-cultural şi intelectual panţii în acţiunile lor şi care determină al membrilor grupului poate fi diferit. Se precizează reciproc. fapt ce grup este de 12 persoane. Participanţii îşi aleg lo- cesul terapeutic. Considerăm însă că nivelul cultural participare la discuţii sau intervin numai sau intelectual redus constituie o con- atunci când se discută o temă asemănă. existând tendinţa de creare a regulată a şedinţelor de către membrii unor subgrupuri care vor submina au. spre a nu de- putea fi relevate. fapt apreciat ca un criteriu toritatea liderului şi a grupului. reali- grup restrâns. tolerându-şi mai uşor poziţia că distanţa dintre fotolii sau scaune să fie minoritară. eventual fără fată într-un grup de băieţi. favorizând creşterea “gradului dezvăluirea şi onestitatea. în general. Dimpotrivă. întrucât doi membri cu sunt aşezaţi în jurul unei mese sau pe statut similar se sprijină şi se identifică scaune / în fotolii în cerc. De obicei este vorba de o sală 14x16 m lescent selecţionat să nu fie un virtual p. În fiecare grup există nişte al membrilor grupului este menţinerea norme. Totuşi. Astfel. într-un grup nu trebu. zând o schemă fixă a cărei schimbare ex- panţii se vor simţi dominaţi de auto. moderat luminată.

neex. înalt şi mediu de agresivitate. înaintând o explicaţie 5. za) – implică o analiză a datelor privind am aplicat din nou metodele care să ne dezvoltarea psihică a copilului şi modul permită verificarea ipotezei. Testul proiectiv ”Animalul in- participantului şi de coeziunea grupului. În mod obişnuit. tal s-au depistat tendinţe agresive. IV-a. teamă) sau externe (tensiune afectivă ţiate. sau toriei dezvoltării” fiecărui individ ajută dorinţa de a se apăra prin agresivitate. participantului (în cazul grupurilor des. Test la ostilitate – reprezintă un răsirea grupului. Ea are loc prin plecarea elevului şi a agresivităţii. timp de training (posttestarea). 4. încheierea şe. de terapie. care urma să fie biecţii selectaţi au fost incluşi în grupul inclus în programul şedinţelor T-grup” de training. de training nu trebuie confundată cu pă. troversiunea (introversiunea) şi neuro- lizată de psiholog şi evitată. În scopul determinării efi. Se consideră însă că şi cel care te. La determinată de forţe interne (insatisfac. fel pot fi urmărite subscorurile eviden- ţie. şi anume psihocorecţionale. Problema tismul. În scopul selec. După efectuarea şedinţelor de tării subiecţilor am aplicat cinci metode: training (modelul-proiect al şedinţei a 1. chestionar din 66 de întrebări ce deter- Ieşirea accidentală din grup poate fi mină nivelul de ostilitate generală. „Metoda biografică” (anamne. justifică ieşirea. vizavi de diminuarea agresivităţii la pre. divergenţă de opinii. o lună. Cunoaşterea „is. nie”. atitudinea mentul. ostilitatea verbală. existent” – preadolescentul a primit Încheierea şedinţelor de trai. deci nivelul gene- 77 . Testul cuprinde 60 de întrebări ce a părăsit prematur grupul a beneficiat. Şedinţele au fost organizate (pretestarea) şi la finalul şedinţelor de ciclic de trei ori pe săptămână. aplicat pentru studierea personalităţii purilor acesteia. în baza ei. 3. Uneori minorul iritabilitatea şi ostilitatea indirectă. Testul proiectiv ”Familia mea” – chise) sau prin autodizolvarea grupului pentru studierea climatului familial şi a (grupuri închise). suspiciunea. sondează două caracteristici delimitate într-o anumită măsură. cum ar fi: negativismul. Conform analizei testelor aplicate. la care s-a depistat un nivel foarte ţiuni: am aplicat metodele psihologice înalt. Orice ale personalităţii preadolescenţilor: ex- ieşire accidentală din grup trebuie ana. binecunoscutelor teste de personalita- plicată. resenti- în grup. fantastic. familiei sau rudelor…). Diminuarea agresivităţii la preadolescenţi Ψ normelor de grup este legată de statutul 2. la stabilirea profilului personalităţii. de existenţă a lui de la naştere până la La subiecţii din grupul experimen- momentul examinării. dar de cele mai (Matalina) – a fost elaborat în baza multe ori ieşirea este neanunţată. Încheierea şedinţelor relaţiilor dintre membrii familiei. Su- la grupul experimental. vezi anexa) cu interval de 2 zile. care este accidentală. cienţei şedinţelor de training „T – grup” am selectat 12 preadolescenţi din cl. însărcinarea de a desena un animal ning. agresivitatea. Coraportarea acestora permite vizată de către noi ţine de studierea unui o eventuală tipizare a caracterului şi fenomen social complex care este opusul elaborarea. inexistent. Chestionarul caracterologic sau o scuză plauzibilă. agresivitate verbală. a recomandărilor comportamentului prosocial. VII−VIII ce frecventează CDR ”Armo- adolescenţi am efectuat următoarele ac. Testul dat a fost dinţelor este sinonimă cu atingerea sco.

. 2001. cativă în ceea ce priveşte manifestarea ni. Compararea 4. Москва. În perioada realizării şedinţelor pă. Artiom ANDRUSENCO ral de ostilitate era ridicat. Fig. Vulnerabilitatea vârstei ipoteza înaintată de noi s-a confirmat. Sanct Petersburg. 2. Căci anume ei sunt acei care creează condiţiile benefice în familie pentru efi- cientizarea terapiei comportamentului agresiv al copilului. Datele obţinute терапии. Agresia. Polirom. Практикум по арт- cesul şedinţelor T-grup. univ. 1978. 1). 25% (3 elevi) la nivel înalt şi 25% nivel mediu (3 elevi) (vezi fig. 2003. Iaşi. 2003. Psihoterapie. Как?. Ionescu G. 2. reşti. Rezultatele obţinute la testul de ostilitate după nivele (retest) frecventat la rândul lor consultaţii te- matice.7 % au 2003. Psihologia şi psihopato- nifestă în condiţii stresante. desfăşurate o dată pe săptămâ- nă. Общаться с formarea controlului gândurilor şi idei. Baron R. Psihologia şedinţelor T-grup care au contribuit evi. 1990. 1990. Coord. 25 umane. Гиппенрейтер Ю. Bucu- rezultatelor de la test şi retestul de ostili. putem afirma că 7.Ψ Natalia PERCIUN. Chişinău. Richiardson D. conf. univ. 6. velului de agresivitate: 58. Aspecte ale psihocorecţiei. În acest caz este vorba despre 9. Rezultatele obţinute la testul de Bibliografie: ostilitate după nivele (test) 1. conf. 2).. Bucureşti.. Analiza da- telor ne permite să concluzionăm ur- mătoarele: până la organizarea şedinţe- lor T-grupului 50 % (6 elevi) dinte elevi au manifestat ostilitate la nivel foarte înalt. 1. în caz de logia comportamentului. grup. 1996. lor negative care pot fi schimbate în pro. 10. Teora. Mitrofan I.34% dintre elevi 3. de noi servesc ca argument că metodele 11. preadolescenţei. Cursa cu obstacole a dezvoltării au demonstrat ostilitate de nivel mediu. tate ne permite să demonstrăm eficienţa 5. Копытин А. rămas cu nivel înalt (fig. Chişinău. Рудестам С. Fig. Москва. Savca L.. Savca L. Групповая психоте- folosite pentru diminuarea agresivităţii рапия. copilului. pentru lucrul cu preadolescenţii agresivi. % de nivel submediu şi numai 16. Москва. putem constata o diferenţă semnifi. ребёнком. Astfel. 2005. preadolescentină. Coor- După desfăşurarea şedinţelor de donator: Savca L. Maria VÎRLAN dr. Chişinău. Psihologia personalităţii dent la diminuarea agresivităţii la vârsta în dezvoltare. 2001. în şedinţele T-grup pot fi recomandate Recenzenţi: Lucia SAVCA. Morand de Jouffrey P. Agresivitatea verbală şi fizică se ma- 8. frustrare. dr. ULIM. 2004. UPS " Ion Creangă" rinţii elevilor din grupul corecţional au 78 . Tiberiu V.

O7 Dezvoltarea şi educarea capaci- O2 Realizarea încălzirii emoţionale. altul trebuie să-l desfa. de cineva. Câştigăto- rul se consideră cel care nu a fo- losit puterea şi agresiunea pen- tru a desface pumnul. formarea abilităţi- preadolescenţi. Exerciţiul “Desface pum. cu o netezire uşoară). creioane. dividuale ale agresivităţii sale. grup. Discuţii metode aplica- perechi: unul strânge mâna în te au fost mai pumn. zirea şi pregătirea grupului pentru şedinţă. tăţirea stării emoţionale. Apoi se de ce schimbă cu rolurile şi situaţia se repetă. sivitatea” Participanţilor li se comentarea prezintă con- repartizează foi de desen şi carioci desenului. Materiale necesare: Foi. lor de redare a simpatiei şi admiraţiei faţă Tipul activităţii: de psihocorecţie. Exerciţiul “Eu desenez agre. Momentele activităţii Obiective Tehnologia Conexiunea Tim- d/o propuse rezolvării inversă pul I. Disciplina: Psihologie corecţională. scăderea tensiunii şi agresivităţii. eficiente şi că timp de 1-2 minute. stilouri. Obiectiv general: Conştientizarea O5 Conştientizarea furiei sale. tă. comportamental la fiecare situaţie în parte. rugăminţii. cluzii privind şi li se propune să împartă foaia în Formularea sentimentele două părţi: în stânga foii ei vor de. concluziilor şi emoţiile sena agresivitatea aşa cum au vă. II. (individuale).O3 Observarea şi Formulează şi 20 min. Diminuarea agresivităţii la preadolescenţi Ψ Anexă materialului pentru lucrul ulterior. O3 Depistarea particularităţilor in. colectarea Metoda de lucru: Training comu- nicativ. III. 79 . pre- apariţiei agresivităţii şi posibilităţii alegerii zentarea particularităţilor ei.O2 Lucrul în Explică care 15 min nul” Participanţii se împart în grup. iar în dreapta Lucrul în pul desenării – aşa cum ar dori să o vadă şi sim. Desfăşurarea şedinţei Nr. După îndeplinirea exerciţiului participanţii îşi exprima părerile şi sentimentele trăite. activizarea deprinderii de a gândi pozitiv Tema: Atenuarea agresivităţii la despre alte persoane. cum a reuşit şi prin ce metode (cu ajutorul puterii. Ritualul începerii şedinţelor O1 Lucrul în grup 2 min. tăţii de a-şi exprima impresiile şi trăirile conştientizarea posibilităţii alegerii stilului proprii. trăite în tim- zut-o şi au simţit-o. Discuţii agresivităţii. în parte. Proiect didactic al şedinţei a IV-a O4 Realizarea susţinerii emoţionale. O6 Diminuarea tensiunii şi îmbună- Obiectivele operaţionale: O1 Încăl. Urmează discuţia cine. învăţarea de stilului comportamental la fiecare situaţie a o gestiona.

Apoi parti- cipantul care a stat pe tron. (individual) Recenzenţi: Lucia SAVCA. concluziilor sale. rece sau fierbin- te? Are miros sau gust? Ce sunet are furia Dvs.. lor Participanţii îşi împărtăşesc grup. ci se adresează doar între- bări de tipul: Ce ai simţit tu când ai desenat aceasta? Ce ai dorit să redai prin această culoare. un participant. 80 . Unde şi cum a apărut furia Dvs. dr.Ψ Natalia PERCIUN. univ. exprimă con- pe rând trăirile şi impresiile de Discuţii. de grupă. Formularea festarea furiei vocat furia. soană. conf. Maria VÂRLAN. VII. Restul pe cerc tive colegilor spun ce le place la această per. Ritualul încheierii şedinţe.. cu un efect susţi- nător şi convingător.. ducătorul: “Amintiţi-vă una din grup.? Unde se află ea? De ce culoare este? Are o formă anumită? Din ce materi- al e compusă? E uşoară sau grea. zitive despre oameni. descrie mani- ultimele situaţii care v-au pro. Formularea la impresiile şi concluziilor trăirile lor. formă? IV. UPS „Ion Creangă”. care se aşază pe adresări pozi- „scaunul-tron”. ULIM. Exerciţiul “Tronul” Se alege O6 Lucrul în grup Formulează 10 min. menii care vă înconjurau.O5 Lucrul în Explică şi 20 min.O7 Lucrul în Formulează şi 5 min.? S-a schimbat ea în timp ce o examinaţi? Cum este fu- ria acum?” Fiecare participant îşi exprimă părerile şi trăirile sale. moale sau tare. Ultimul îşi expună argumentele conducătorul. cluzii referitor la şedinţa de training. dăroşilor” Conducătorul pro. grup. VI. V. gândirii po- chipuie ce este bun la el. începând fraza cu cuvin- tele „Mie îmi place la tine . circumstanţele şi oa.”. Exerciţiul “Furia mea” Con. dr. ale- ge următorul rege. Discuţii.. univ. conf. Artiom ANDRUSENCO Nu se permite interpretarea dese- nelor. Exerciţiul “Concursul lău. Discuţii prezintă con- pune participanţilor să se laude cluzii privind reciproc cu vecinul din dreapta: importanţa să-l privească atent şi să-şi în.O4 Lucrul în Formulează şi 10 min.

Rezumat Acest articol conţine descrierea metodelor şi rezultatelor de investigare a parti- cularităţilor. Keywords: carabineer soldiers. стратегии выживания среди призывников войск карабинеров во время военной службы. trupe de carabinieri. Резюме Эта статья содержит описание методов и результатов исследования характеристик. ния к стрессоустойчивости и психо- 81 . Современное общество характери. стресс. resursele de coping. Abstract This article contains the description of methods and results of investigation the particularities. 2015 Ψ CERCETĂRI. RECOMANDĂRI «Люди порой говорят о человеке „Он еще не нашел себя”. Берн МЕХАНИЗМЫ ПРЕОДОЛЕВАЮЩЕГО ПОВЕДЕНИЯ СОЛДАТ-КАРАБИНЕРОВ COPING STRATEGIES THE SOLDIERS OF TROOPS OF CARABINEERS Ольга КИРИЦА Cuvinte-cheie: militar. stres. Psihologie 1-2. stress. Ключевые слова: поведение карабинеров. strategiilor de coping în rândurile militarilor în termen ai trupelor de carabinieri pe perioada îndeplinirii serviciului militar. Все эти го числа стрессогенных факторов: факторы зачастую порождают у лю- постоянно увеличивающийся темп дей психическую напряженность и и ритм нашей жизни. Актуальность исследования. SONDAJE. Но себя не находят. преодолениe стрессa. Э. ческое положение в стране. нестабильное социально-экономи- зуется воздействием определенно. раз. постоянная предъявляют повышенные требова- насыщенность ее информацией. личного рода аварии и катастрофы. about coping strategy among the soldiers of Troops of Carabineers dur- ing military service. coping strategies. strategii de coping. а создают». стратегии выживания. coping re- sources.

Они приводят к затруд- Современная молодежь менее нениям в адаптации или же к полной устойчива к стрессам. само- психической напряженности явля. открытым являет- ее условиям [4. ется стресс. время недостаточно изученным явля- кой военной психологии. 233]. как в ко при условии правильной оценки воинской части. особенно закрытом. что Теоретические основы проблемы большинство происшествий связано преодолевающего поведения толь. которой трудно адаптироваться ника может быть эффективной толь- в социуме. Методы исследования: В ходе ности в условиях службы [7. вчерашних школьников формы меж. психологическая поддержка призыв- 127]. Адаптация вли.карабинеров. фрустрации. шинство приходится на долю военно- Преодолевающее поведение и стресс служащих (срочной службы)б караби- – два нераздельных для человека неров [3]. 48]. Социально- симость формируют личность [5. c. нар. его индивидуально психологических связанных с проблемой адаптации качеств и особенностей совладания призывника срочной службы к усло. Цель исследования: выявить ную деятельность. Алкоголь. В частности. ность вовлечения призывника в воен. неспособности адаптироваться к ус- котики. циально-психологических условиях. ется вопрос о роли социально-психо- Успешность прохождения воин. ся вопрос о проявлении копинга и за- яет на психические состояния. Для изучения восприятия личностных отношений. асоциального и суицидального тному развитию человека [1. с. особенности преодолевающего пове- имодействие с окружающей средой. всю систему социальных связей лич. а также опросник 82 . оптимальное вза. обеспечивающим преодоле. этапе службы. Крайней формой проявления сказываться на самочувствии. c. 12]. вающее поведение и эффективность проблемам во взаимоотношениях и. Cohen&Williamson. про. 167]. ведь решение задач. с наличием социально-психологичес- ко начинают разрабатываться. они ких проблем и подавляющее их боль- тесно связаны с проблемой стресса. деятельности в экстремальных усло. ний. находящихся на начальном процесса. Однако в настоящее из важнейших проблем практичес. Анализ причин правонаруше- ным фактором препятствия личнос. дения солдат . со стрессом: защитных механизмов и виям воинской деятельности – одна копинг-ресурсов.Ψ Ольга КИРИЦА логическим качествам личности [6. кризисным явлениям. тотальная интернет-зави. непривычные для ких и статистических методов. исследовательской работы были ис- Специфические социальные факторы пользованы ряд психодиагностичес- военной службы. в отдельных случаях. эффектив. лективного труда могут приводить к с. мотивации юношей. который считается глав. поведения в армии показывает. воинская стресса был проведен опросник деятельность как особая форма кол. оценке. ловиям военной службы. отрицательно виях. щитных механизмов в различных со- фессиональное обучение. логических факторов в предпочтении ской службы напрямую зависит от тех или иных стратегий копинг-пове- адаптационного процесса личности к дения. с.

Это означает. неров преобладает средний уровень ли участие 60 солдат-карабинеров в восприятия к стрессовым ситуациям. Р.низкий уровень нервно-психи. была использо. т. росник восприятие стресса Так же участники эксперимен- «Cohen&Williamson». можно делать % участников исследования склонны заключение. когда система прибегают к агрессивным усилиям по эмоционального отражения функ. проявляют не- ционирует в критических условиях. Лазаруса.3 решении проблемы. которую враждебность и готовность вызываемых внешними. Исходя из занному механизму совладания. % . данные. ронтационному копингу прибега- ровья индивидуума. уровень восприятия стрессовых ситуа- хической устойчивости в стрессе ций. включающие ана- Далее был проведен оп. возрасте 18 – 20 лет.6 % − средний уровень и у 10 «Прогноз» [2]. можно прийти к выводу войск-карабинеров МВД Республи. то есть тогда. Исходя из получен- Воинской части 1002 Департамента ных данных. ненный способ (20%) воспользоваться вость (НПУ) показывает риск де. ти склонны 15 % участников ис- туемых – высокий уровень нервно. Лазаруса и методика нервно-пси. % − низкий уровень восприятия стрес- Исследование проводилось в совых ситуаций.карабинеров.е. данным механизмом совладания. Выявлено: у 51. нению ситуации. В равной доле как и выше ука- ческой неустойчивости. 15 полученных данных.3 % − высокий Р. Для выявления способов совлада- Результаты исследования. Это задаптации личности в условиях означает что солдаты в большей мере стресса. мы заметили. вана методика «Прогноз». литический подход к проблеме. что к конф- ческого и соматического уровня здо. что этот психической неустойчивости. склонны к признанию своей роли в хической неустойчивости и у 13.1 % испы. Анализируя полученные ся отражением одновременно психи. Согласно полу. К такому механизму совладания ками нервно-психической неустой. ющего поведения солдатами . которая являет. у 46. как принятие ответственнос- чивости. следования. прилагают произвольные проблем- зуются более высокой вероятностью но-фокусированные усилия по изме- нервно-психических срывов. что у более половины солдат-караби- ки Молдова. блемы. они характери. то что указывает на самый распростра- Нервно-психическая устойчи. нерами была использована методика кой неустойчивости. что данный сокий уровень нервно-психической процент участников исследования неустойчивости. изменению ситуации. Это означает. та почти или совсем не прибегают к 83 . у 35 процент участников исследования % − средний уровень нервно-пси. что для большинства к планированию решению про- солдат-карабинеров характерен вы. Были выделены лица с призна. В исследовании приня. у 43.караби- Для исследования нервно-психичес. равно как и к риску при решении проблемы. ют большинство солдат . Механизмы преодолевающего поведения солдат-карабинеров Ψ «Способы совладающего поведения» ченным данным. звавшей стресс. вы- внутренними факторами.

3% низкий Count 6 6 % of Total 10. Только 5 % учас.карабинеров. реже – к положительной делению Chi квадрат.Ψ Ольга КИРИЦА положительной переоценке в В следующем анализе просле- трудной ситуации. ПРОГНОЗ Total высокий низкий средний COHEN высокий Count 26 26 % of Total 43. что стрессовых ситуаций «Прогноз». (2-sided) Pearson Chi-Square 83.3% 3. Таблица 1. дили за тем. статис- стратегии.0% 46. Из всех перечисленных В таблице 1 приведены резуль- копинг-стратегий обнаружено что. Результаты расчёта корреляции между методиками «Cohen&Williamson» и «Прогноз».0% 10.0% Chi-Square Tests Value df Asymp. критерий проверки гипотез. что указывает на на восприятие стрессовых ситуаций менее распространенный способ сов. «Cohen&Williamson» и восприятием лей можно сделать вывод о том.7% Total Count 31 8 21 60 % of Total 51. Sig. как уровень нервно- тников исследования используют психической неустойчивости влияет данный копинг. солдат .0% 100. что они не Для того.000 N of Valid Cases 60 84 . переоценке. чтобы проверить прилагают усилия по созданию по. как конфронтационный тика которого подчиняется распре- копинг.3% 43.0% средний Count 5 2 21 28 % of Total 8.407 4 .3% 35. кой неустойчивостью по методике Из вышеуказанных показате. большинство солдат-карабинеров был использован Chi square(d) test. чаще прибегают к такой копинг. таты достоверных корреляционных солдаты-карабинеры в большей мере связей между нервно-психической прибегают к менее конструктивным неустойчивостью и восприятием копинг-стратегиям. Это означает.7% 13. стрессовых ситуаций. статистическими методами ис- ложительного значения возникшей следования существование взаи- проблемы и не сфокусированы на мосвязи между нервно-психичес- росте собственной личности. ладания.000 Likelihood Ratio 77.122 4 .3% 35.

Total «Лазарус» Методика Уровни ние решения Положитель- Дистанциро- ответственн.е. при вы. и восприятием стрессовых ситуаций бильности стрессовые ситуации вос.0% 15. избегание Принятие Самокон- ционный Бегство- вание троль COHEN высокий 6 11 7 26 10.7% 5. енных-карабинеров. можем утверждать.0% 15. Механизмы преодолевающего поведения солдат-карабинеров Ψ Анализируя полученные резуль.3% 1. В результате проведенного корреля- нальной нестабильности солдат . Sig.0% 46.000).0% 1. т. Результаты расчёта корреляции между методиками «Cohen&Williamson» и «Лазарус».7% 100.0% 11. стратегий зависит от особенностей зультаты опросника по восприятию восприятия стрессовых ситуаций во- стресса «Cohen&Williamson» с ме.000).000 Likelihood Ratio 70. (2-sided) Pearson Chi-Square 73.3% 43.7% 3. тодикой «Способы совладающего таты. ционного анализа была обнаружена  рабинеров отражается в восприятии корреляционная взаимосвязь между стрессовых ситуаций.3% низкий 1 3 2 6 1.0% 13.7% Total 7 5 12 9 8 3 9 7 60 11. Получив эти результаты. (0. мы принимаются труднее.0% 3.655 14 . Лазарус». Таблица 2. используемыми копинг-стратегиями сокой психо-эмоциональной неста. Конфронта- Планирова- поддержки ная переоц.3% 20.3% 5.3% 5.3% 11.7% 8. сказать.7% 15. Данные выводы позволяют восприятием стрессовых ситуаций.ка. В таблице 2 твует: прямая связь между психо.3% 10.501 14 . поведения Р.0% средний 7 5 1 9 1 2 3 28 11. Поиск соц. можем сказать. приведены результаты достоверных эмоциональной неустойчивостью и корреляционных связей между ис- восприятием стрессовых ситуаций пользуемыми копинг-стратегиями и (0.0%18. что выбор копинг- Также были сопоставлены ре.7% 8. что сущес. что уровень психо-эмоцио.7% 3.000 N of Valid Cases 60 85 .0% Chi-Square Tests Value df Asymp.

1). ний балл у испытуемых по методике В процессе реализации данного «Прогноз» составлял 27-29 баллов. у данных участников. но ближе к солдатам-карабинерам нервными окончанию второго занятия они ста. предыдущими результатами по дан- ных ориентаций. В данной тренинговой про. снижением бдительности ли более дружелюбными. мы можем уви. до участия в тренинговой программе вана психологическая тренинговая был характерен высокий уровень не- программа ориентированая на ста. До проделанной психологичес- гической защиты и техникам кой коррекционной работы. После пройденной тренинговой торых были негативные результаты программы результаты тестирования после проведенного нами тестирова. самочувствия. которая могла грозить ванно и эмционально. у ко. ла) – это свидетельствует о повы- а именно: в начале первого занятия шении нервнопсихической неус- участники вели себя скромно. лать вывод о значительной разнице с ры и корректировка ценност.4 %. ным шкалам. гии. Анализируя полученные данные • формирование жизненных пла. нии по всем трем методикам. результаты исследования мож- • увидеть свое истинное «Я» и но увидеть в процентном соотноше- сменить угол зрения на при. неконструктивные копинг-страте- грамме участвовало 12 солдат. что так же свидетельствует о лученных данных. для большинства солдат . ватной реакции в условиях стресса. по методике «Прогноз». ного исследования по методике ченных данных до и после тренинга «Cohen&Williamson». ухудшением раскрепостились. Тренинг был нацелен на реше. ско. срывами. планов служебной карье. Исходя из по. Для более подробной иллюстра- ние следующих задач: ции. немного на боевом дежурстве. сред- быстрого расслабления. В результате анализа показате- контрольное тестирование по тем же лей. рвно-психической неустойчивости. что у испытуемых снизился уровень деть значимые различия по каждой восприятия стрессовых ситуаций на методике в отдельности. мы видим. полученных в ходе контроль- методикам. тренинга были замечены некоторые что является ниже нормы (0-13 бал- изменения в поведении участников. высокому уровень восприятия стрес- тивных копинг-стратегий данных совых ситуаций и использовались военных. ния. Сравнивая анализ полу. вычные вещи. билизацию психо-эмоциональных наблюдался средний с тенденцией к состояний и изменение неконструк.карабинеров ния была разработана и использо. что свидетельствует о • развитие эмоциональной ус. ных испытуемых (рис. проявлением неадек- По окончанию тренинговой про. 83. снижении на 83. граммы было проведено повторное. • научиться техникам психоло. можно увидеть. тойчивости.Ψ Ольга КИРИЦА На следующем этапе исследова. были изменены в лучшую сторону.3 % уровня нервно- тойчивости в преодоление психической неустойчивости у дан- сложных жизненных ситуаций. можем де- нов. что благоприятном влиянии тренинга на 86 .

Механизмы преодолевающего поведения солдат-карабинеров Ψ Рисунок 1. Рисунок 2. 2). 87 . снижение уровня к восприимчивос. что 50 % участников склонны Анализируя полученные данные к такому механизму совладания как. ляли. Рисунок 3. Сравнительный анализ полученных данных до и после тренинга по методике «Прогноз». Лазаруса». до и после проведенного тренинга. Лазаруса. Сравнительный анализ полученных данных по методике «Cohen&Williamson» до и после проведенного тренинга. мы выяв- ти на стрессовые ситуации (рис. по методике Р. Сравнительный анализ полученных данных по методике «Р.

Ψ Ольга КИРИЦА

Планирование решения про- поведения негативно отражается в
блемы (рис. 3). Это означает, что межличностных отношениях внут-
половина участников исследования ри военного коллектива, что ведет
прилагают произвольные проблем- за собой нарушение военного устава,
но-фокусированные усилия по из- что также негативно отражается и на
менению ситуации, включающие эмоциональное состояние.
аналитический подход к проблеме. Данные выводы позволяют нам
Конфронтационный копинг и сказать, что использование психо-
до сих пор сохранил свои позиции, логической тренинговой программы
но уже в минимальном выражении – ведет к стабилизации психо-эмоци-
8,3 %. Также, данные результаты по- ональных состояний и изменению
казывают, что после тренинга участ- неконструктивных копинг-стратегий
ники исследования в большей мере солдат-карабинеров.
прибегают к более конструктивным Библиография:
копинг-стратегиям. 1. Calancea A. Trening-ul de dezvol-
Выводы. Стрессы – это доволь- tare a competenţelor afective: Ghid pen-
но обычное явление для солдат - ка- tru formarea practică în consilierea psi-
рабинеров как в период прохожде- hologică. Chişinău: Tipografia Centrală,
ния воинской службы, так и в пов- 2012. 272 р.
седневной жизни. Нарушая внутрен- 2. Calancea V., Melniciuc A. Practi-
нее равновесие, стресс приводит к cum la psihologia clinică. Chişinău: Ce-
дезорганизации природных сил ор- tatea de sus, 2012. 194 р.
ганизма. Любой человек, в том числе 3. Legea Republicii Moldova cu privi-
и военные, должен уметь защитить re la trupele de carabinieri (trupele inter-
себя от вредных воздействий «дис- ne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.
трессоров», укрепляя свое физичес- 806-XII din 12.12.1991.
кое и душевное состояние. Для этого 4. Rusnac S., Gonţa V. Asistenţa psi-
человек использует определенный hologică a cazurilor de violenţă în fami-
набор стратегий преодоления. lie. Program de diagnostic şi reabilitare a
Исследование показало, что у victimei şi abuzatorului. Chişinău: ULIM,
большинства солдат-карабинеров в 2009. 293 c.
структуре совладающего поведения 5. Кон И. С. В поисках себя: лич-
ность и ее самосознание. Москва: По-
преобладают агрессивные усилия
литиздат, 1984. 335 с.
по изменению ситуации, они про-
6. Прохоров А.О. Саморегуляция
являют некоторую враждебность
психических состояний: феномено-
и готовность к риску при решении
логия, механизмы, закономерности.
проблемы вызвавший стресс, выра- Москва: ПЕР СЭ, 2005. 84 с.
жающимся в повышении психо-эмо- 7. Сергиенко Е. А., Крюкова Т. Л.
циональной нестабильности. Психология совладающего поведения.
В зависимости от используемых В: Материалы Международной науч-
копинг-стратегий солдаты таким об- но-практической конференции. Кост-
разом формируют и закрепляют свои рома, 2007. с. 209-211.
личностные характеристики. То есть, Recenzenţi: Lucia SAVCA, dr.
использование менее конструктив- conf. univ., ULIM. Maria VÎRLAN dr.
ных механизмов преодолевающего conf. univ., UPS " Ion Creangă"

88

Psihologie 1-2, 2015 Ψ

OPINII ŞI DISCUŢII
OBSTACOLE ÎN CALEA FERICIRII
Hindrances in way the happiness

Lucia SAVCA

Termeni-cheie: factorii fericirii / nefericirii, calitatea vieţii, satisfacţie
de la viaţă, invidie, frică, opinie socială, sistem social, sistem individual.

Rezumat
Studiile realizate asupra fenomenului de fericire sunt superficiale şi contradic-
torii. Cunoaşterea detaliată a componentelor fericirii contribuie la elaborarea me-
todelor terapeutice de prevenire a depresiei, tentativelor de suicid şi elaborarea de
strategii de a crea o societate fericită. În articol se trec în revistă factorii fericirii/
nefericirii prezentaţi în literatura de specialitate. Articolul conţine recomandări pen-
tru a educa o stare de fericire.
Keywords: factors of happiness / unhappiness, the quality of life, sa-
tisfaction from life, envy, fear, social review the social system, the system
individually.
Abstract
The studies conducted of the phenomenon of happiness are superficial and con-
tradictory. Detaileds knowledge on of the components of happiness / unhappiness
contributes to the development of therapeutic methods for preventing depression, su-
icide attempts and developing strategies to create a happy society. In this article are
analyzed the factors of happiness / unhappiness presented in the the literature. The
article contains generalized Recommendations educated us to the state of happiness.
Actualitatea problemei. Actual- indiferent de schimbările radicale spre
mente în societatea noastră există litera- bine ce au intervenit în viaţa lor, siste-
tură de specialitate, cursuri de dezvoltare matic se plâng că sunt nefericiţi şi mai
personală care propagă formarea abilită- frecvent îşi exprimă gândurile lor erona-
ţilor comunicative, manageriale, moda- te dintre cele mai năstruşnice de tipul:
lităţi de modificare a figurii, dezvoltarea „la serviciu este bine, dar m-am săturat
capacităţilor de a câştiga mai mulţi bani, de…”, „Nimeni nu mă iubeşte …”, "Totul
de a-şi alege partenerii de viaţă, de a fi iu- ce fac este de prisos…”. Unele persoane
bit, însă tot mai puţini inşi au sentimen- pot bine bârfi, dar nu au deprinderea să
tul de satisfacţie de la viaţă, stare de bine, vorbească de bine despre ceva sau cine-
fericire personală. Mulţi dintre contem- va. Unii, considerând că banii sunt iz-
poranii noştri, în pofida transformărilor vorul fericirii, alocă exces de mijloace în
social-economice, politice, pericolului de obţinerea performanţelor profesionale,
şomaj, au o stare de bine, sunt fericiţi şi îşi petrec majoritatea timpului la locul de
se bucură de cele mai mici succese sau muncă, astfel îşi pot înrăutăţi relaţiile în
fenomenele ce îi înconjoară. Alţii, însă, viaţa privată. Copiii care trăiesc în acest

89

Ψ Lucia SAVCA

mediu se deprind să vadă viaţa în culori în cercetările lor au relevat că nivelul de
sumbre, adesea, nu văd sensul ei. Acest fericire şi al stării de bine se exprimă
motiv poate fi o cale spre suicid. Studiul prin gradul de realizare al potenţi-
de faţă nu vizează nefericirea condiţiona- alului uman [1]. În Psihologia pozitivă
tă de diverse calamităţi, traume psihice, este introdus conceptul de «bunăsta-
boli incurabile, pierderea persoanei iubi- re subiectivă» (well-being), care este
te, pauperizarea inopinată a familiei. folosit ca un sinonim al conceptului de
Definirea conceptului. În litera- „fericire” (M. Seligman, Ilona Bonivell).
tura de specialitate fericirea este identi- Factorii fericirii. M. Seligman, în
ficată cu bunăstare, „calitatea vieţii”. cercetările sale, a identificat factorii ce
Calitatea vieţii se consideră mai impor- corelează cu bunăstarea subiectivă: con-
tantă decât indicatorii de prosperitate tactele interpersonale, căsătoria, iubirea
economică; în al doilea rând − fericirea romantică, o relaţie stabilă, timpul liber,
personală devine mai importantă ca ur- relaţiile bune cu prietenii, starea de să-
mare a tendinţei de individualitate. În nătate şi statutul social, dar şi spirituali-
anii 40 ai sec. al XX-lea, celebrul psiho- tatea, şi nu în ultimul rând, calităţile in-
log E. L. Тоrndayk a enumerat pentru dividuale ale persoanei: extroversiunea
prima dată factorii de satisfacţie de la şi optimismul. (tab. 1).
viaţă. Mai târziu, K. Ryff, K. Keyes (1974) Tabelul 1.
Factorii ce corelează/nu corelează cu bunăstarea subiectivă (M. Seligman).
Bunăstarea subiectivă corelează Bunăstarea subiectivă nu corelează
cu aşa factori ca: cu aşa factori ca:
Optimismul, Vârsta
Extroversiunea, Conexiunile sociale Atractivitatea fizică
Căsătoria Banii
Activitatea interesantă/serviciul Genul: f/m
Religia şi spiritualitatea Nivelul de educaţie
Timpul liber Au copii
Somnul/odihna şi nivelul de exerciţiu Securitatea în societate
Statutul social Calitatea locuinţei
Sănătatea subiectivă Sănătatea obiectivă

Cercetările au relevat că fericirea condiţiile sociale ale vieţii şi un set de
nu corelează cu vârsta, genul, nivelul trăsături de personalitate ale unui indi-
de educaţie, securitatea în societate, vid şi care reflectă şapte sfere ale vieţii:
sănătatea obiectivă, asigurarea mate-  frecvenţa şi intensitatea emoţiilor
rială (bani, locuinţă), activitatea fizică pozitive;
[4]. Cercetările recente realizate în do-  plăcerea de la relaţiile interperso-
meniul factorilor de selecţie (Seligman, nale satisfăcătoare în familie, în speci-
1996) ce corelează cu fericirea au arătat al, susţinerea psihologică a individului
că oamenii fericiţi de un singur parame- de către persoanele apropiate, relaţiile
tru, pot fi nefericiţi în celelalte. conjugale şi cele de prietenie cu colegii
Maykl Argayl, expert în domeniul de serviciu şi cunoscuţii;
psihologiei sociale, a generalizat facto-  satisfacţia de la muncă (aspectul
rii fericirii, elaboraţi de mai mulţi au- psihologic al ei);
tori [4], care reprezintă un aliaj dintre  organizarea cu sens a timpului li-

90

de la aceste plăceri ale vieţii. bani spre dispoziţie bună şi se percep în mare − exprimă senzaţia subiectivă a fericirii). facţie reală. poziţia financiară şi organizarea timpului Narcisismul este obişnuinţa indi- liber. extroversiunea. menii se apreciază ca fericiţi /nefericiţi El recunoaşte că e păcat să bei. Astfel. Aprecierea fenomenului de fericire  factorii personali (respectul de sine. Obstacole în calea fericirii Ψ ber (călătorii. ceea ce indică orientarea lor la trăiri po. apoi se te. expoziţii. de sine până la delirul de grandoare. 91 . activităţi desfăşurate de dragul ei înseşi şi normele sociale şi morale acceptate în astfel duce la apatie şi plictiseală. Când orgoliul atinge cote înalte. au relevat că bunăstarea subiecti. Aceas- societatea dată. avem sentimentul de fericire / Vanitatea în exces ucide plăcerea oricărei nefericire. comunicabile mai uşor trec  starea generală a sănătăţii. să înjuri. înţelegerea sensului vieţii). dar în mintea că. relaţiile sociale. sexualitatea este un păcat. merită să fie admirat de alţii şi nici nu este. devine crud. 18]. evidenţiază trei tipuri de nefericiţi: păcă- ţie de la viaţă mai sus de nivelul mediu. Russell [3. afaceri este tot un păcat. Datorită acestora se for. Cei neferi- În cercetările ulterioare ale mai ciţi au o excesivă preocupare pentru sine multor savanţi din diferite ţări. s-a evi. sunt: viaţa conjugală. dispare interesul pentru orice altă persoa- vă a populaţiei din SUA depinde în mare nă şi dragostea nu mai poate oferi o satis- măsură de factorii emoţionali şi cogni. consideră B. El nu se abţine locuinţa. Studiul realizat de Hydy & Verinng sa toate sunt otrăvite de sentimentul ce îl (1992) a relevat că satisfacţia de la relaţii. te. Satisfacţia generală afectează în mare căieşte de această cruzime şi reintră în ci- măsură satisfacţia de la locul de muncă. Dezamăgit de eşecuri în dra- le de familie şi viaţă sunt interdependen. poate merge de la o simplă supraestimare lului creat ne fac nefericiţi. 1976. 1996) [6]. în parte de sistemul materialul cu care persoana are de-a face. viaţă pli. Cercetările efectuate de Andrews & vidului de a se admira şi de a dori să fie McKennell (1980). El denţiat că 70 % din populaţie au satisfac. Alte preocupări se sfârşesc şi tivi. nivelul de trai. criterii. nu el însuşi un produs al sistemului social. Păcătosul este omul covârşit de zitive (McKennell. conştiinţa păcatului. comparând condiţiile de trai. în serviciu etc. distracţii). extrovertite. în ultimă instanţă. Persoanele nă de sens. El are o imagine despre sine importante sfere ale vieţii după care oa. / nefericire depinde şi de însuşirile de autoaprecierea. 1998. Irealizările în obţinerea idea. ce vine în conflict cu ceea ce este de fapt. goste. locul de mun. măsură ca persoane fericite. peste dificultăţile vieţii. versatilitatea în lorile şi normele sociale. Orice succes într-o activitate depinde Cauzele nefericirii ţin în parte de existenţa unui interes genuin pentru de sistemul social. individual care. înşişi. teatru. cele mai Dumnezeu. iar indicii fericirii corelează în mai mai rău: insatisfacţie de la orice activita- mare măsură cu factorii emoţionali [4]. a fi fericiţi. este Omul preocupat doar de sine însuşi. clul deznădăjduit al păcatului. p. Kaminns. personalitate ale individului.. va. starea sănătăţii. tă dispoziţie care corespunde cu ceea ce mează un ideal spre care tindem pentru psihanaliştii denumesc hipertrofia Eului. narcisistul şi megalomanul. degradează. în utilizarea a 23 de admirat. le interpretează ca mustrări din partea lui În opinia lui Hall (1976). are remuşcări pe care Dinner & Blепег. tosul. sunt mai dispuse  asigurarea materială (locuinţă.

În caz contrar atitudinea ce au alţii. cineva. decât la ţin la respectarea convenţiilor devin os- mine…”. Frica de opinia publică este con- nul care se crede cap încoronat (că este diţionată de educaţia morală şi credinţă. că toţi îl ignoră. astfel sentimentului de inferioritate faţă de co. Persoana ei uşoare pot deveni o cauză a nefericirii. invidioasă nu numai că poate pricinui rău Această formă uşoară poate fi întâlnită la celui pe care îl invidiază. a primit cea mai mare satis. tică la adresa lor înşişi. asimilează prejudecăţile poleon. Invidiosul devine insuportabil negativă neîntemeiată a noastră faţă de pentru prietenii săi. Bernard Russell atrage dezvoltă sentimentul de inferioritate. de noi. care a suferit în şcoală din cauza curente şi se adaptează instinctiv. eventual şi una şi alta. Oamenii care ograda vecinului este mai verde. decât ce nu-i aparţine: „Iarba în Trăim în „prefăcătorie”. În loc să se recunoscută de subiect. care nu a existat niciodată. iar acesta. ne face să ne pectul de sine scăzut. Frica de nobililor emigranţi să se întoarcă în ţară. La maturitate va fi atent la toate nedrep. ceea ce-i aparţine este mai puţin şi rămânem prizonieri pentru noi înşine. le va inventa. gusturi de majoritatea persoa- facţie de a-i vedea pe foştii colegi de şcoa. l-a invidiat pe Her- frică de el. cută drept o formă de nebunie. În aşa stare insul devine nefericit te atât invidia cât şi competiţia negativă. competiţia. Invidia este de cele mai multe ori tili şi nefericiţi deoarece văd în ele o cri- o consecinţă a unor traume din copilărie. educată din vârsta fragedă. Invidia putere în exces devine distrugătoare. Ea este strâns legată de competiţie. cu alţii. formează deprinderea de a ne compara vocatori ai nefericirii: invidia. Cezar l-a invidiat pe Alexandru nic şi preferă mai mult ca lumea să aibă Macedon. Iubirea de cule. nuează respectul de sine. Vom da analiză câtorva dintre că primim din partea celorlalţi aceleaşi ele cele mai distrugătoare şi mai frecvent critici pe care ni le aducem singuri. pe Cezar. contemporană inegalitatea socială sporeş- lităţii. La etapa este asociată cu un simţ deficitar al rea. Na. a fi criticat.Ψ Lucia SAVCA Megalomanul se consideră puter. devalorizăm. sunt nevoiţi să-şi ascundă propriile lor legii bogaţi. Pe parcursul vieţii asimilăm di- lă făcându-i plecăciuni. dar odată ce prezenţa ei este devine şi ea însăşi nefericită. dar dacă aces. suferă pentru ceva eliberăm de ea. [3]. prin invidie multă lume. perfect. El are convingerea alţii duce la atitudinea negativă a lor faţă că nimeni nu-l iubeşte. de a spune ceea ce gândim cu adevărat paraţii. de a fi veşnic în competiţie cu sentimentul păcatului. menii. mania persecuţiei. Mania persecuţiei este recunos- tăţile a căror victimă este. aşteptând să aibă Oboseala survine din cauza supra- altceva ce are altul. Afir- întâlnite şi în societatea noastră. decât să-l iubească.a. Formele tea nu se produc. simţindu-se nefericit. Nebu. nelor. dorinţe. dar. sau nebun. res. Napoleon l-a invidiat solicitărilor sau din incapacitatea de a 92 . zeu) poate fi fericit. Totodată. e necesar să ne bucure de ceea ce are. înţelegător este un motiv de fericire. când le-a permis verse frici impuse prin educaţie. marea de sine scăzută ne dezvoltă frica Invidiosul trăieşte doar în com. Oa- soană în depline facultăţi mentale. oboseala. de mici. Autocritica frecventă ne dimi- frica de opinia publică. nefericirea byronia. astfel începem să credem nă ş. dar în acest caz este Pentru aproape toată lumea un anturaj vorba de o fericire de neinvidiat de o per. Ne atenţia şi la prezenţa altor factori pro.

situ- ţia corectă. majoritatea populaţiei cele patru aspecte ale vieţii umane: nu conştientizează faptul. sportul. alta care a Echilibrul în îndeplinirea armoni- avut idealul de se realiza în profesie. rea tradiţiilor. Bazându-se pe studiul realizat cu mulţi copii poate avea aceeaşi compe- la nivel global. Aspectul mental (raţiunea) in. va avea o viaţă liniştită. visurile. convingerile. dezvoltarea lui va fi mai lentă. Dacă totul este obţinute în acest domeniu. somnul. principiile de viaţă. nat. are oasă a activităţilor în toate sferele este senzaţia de oboseală cronică şi nefericire extrem de important pentru majoritatea dacă e nevoită un timp mai îndelungat să oamenilor. odihna. scopul. nu s-ar confrunta în viaţă cu dificultăţi. iar o femeie zitivă [6]. [2]. pot apărea probleme. stres periodic. care a devenit rător de stradă poate avea aceleaşi valori baza pentru metoda de psihoterapie po. colegii de serviciu. spirituale ca şi un călugăr. planurile de vii. iar în condiţiile dificile. Oboseala intervine Aspectul relaţional cuprinde ca- din diverse motive. serviciul. Dacă nu se pentru a fi fericit e nevoie de schimbat acordă atenţie menţinerii sănătăţii. credinţa. hobby-ul. jul şi îngrijeşte de 5-6 copii. Subiecţii examinaţi au dat resant pentru ei. starea sănătăţii generale. cariera. Obstacole în calea fericirii Ψ direcţiona sarcinile. O acestora). valorile. conflicte în sfera la Norman Vincent Peale consideră că care se acordă puţină atenţie. nu activează în domeniul inte- culturi diferite. succesele aprecia fericirea zilnică. sul vieţii. familiei. emisiunilor dedicate sensului vieţii. prietenii – în tivităţi de rutină. nu-şi organizează inte- răspunsuri la următoarele întrebări: “Ce resant timpul liber. tor. excesivă studierii literaturii. fericirea este determinată de echilibrul în Totodată. Acei care acordă atenţie unei atitudini pozitive. dar Nossrat Pezeshkian a călătorit pe 5 nu au relaţii satisfăcătoare cu membrii continente şi a studiat mai mult de 20 de familiei. nu atitudinea mentală. probleme mai complica- spiritualitatea. probleme. mai puţin plăcute. savantul a concluzionat că tenţă profesională ca şi un bun educator. Pentru a avea o via. Un mătu- “Modelul de echilibru”. în aptitudinile Dvs. În 93 . că dacă omul Aspectul spiritual (intuiţie): sen. cu plăcere face mena. astfel ei nu pot învăţătura. Multe persoane concep că fericirea clude tot ce ţine de activitatea de bază: este o viaţă lipsită de griji. de a avea încre. satisfacţia emo- milie numeroasă. În cazul dezechilibrului lor îngrijească de un copil. vor fi pentru el o catastrofă. nu avansează în carieră. igi. apatie. se respectă un mod sănătos de viaţă. te de rezolvat. însă cel mai frecvent litatea relaţiilor cu cei din jur (membrii o sesizăm atunci când se îndeplinesc ac. păstra- persoană care a avut idealul să aibă o fa. îm- ţă dedicată liniştii sufleteşti e nevoie de a bolnăvirea va absorbi energia repartiza- vă schimba modul de gândire în vederea tă din alte sfere. care special susţinerea psihologică din partea nu prezintă interes pentru persoană. vizionării dere în sine. nu şi-ar Aspectul fizic (senzaţii) prevede forma deprinderi pentru rezolvarea de tot ce ţine de sănătatea fizică: alimenta. nu au satisfacţie de la te face fericit? Care este rolul banilor în activitatea preferată. calitatea comunicării. nu-şi ridică nivelul viaţa ta? Cât timp dedici muncii?" În baza profesional. aţiile neplăcute care pot interveni inopi- ena. ţională de la acestea. pot răspunsurilor primite a fost dezvoltat uşor cădea în depresie. bine ei consideră că aşa trebuie să fie.

dar cidale. în pofida / nefericirii. ci e accesibilă pentru pâni pe propria viaţă şi singuri să înlătu- fiecare. Un rol important îl are studierea rată. Dar există mijloace prin care feluri de terapie are ca efect înlăturarea putem face faţă situaţiilor dificile. depinde doar de educa. cuplu. de condiţiile în care se desfăşoară activi- tisfacţie totală. crearea unei noi familii mai cirii în funcţie de cultura şi valorile sociale armonioase ne pot face mult mai fericiţi. în ultimă instanţă.4 ani mai miţi de sine. pot fi de scurtă du. „Eu nu merit să am . să atingem scopul 94 . În viaţa noastră se în.” ne progra- de neînlocuit al longevităţii. de coeziunea de grup. poate fi fericit. decât eram. la lucruri simple şi mărunte. gândurilor sui- frustrare. comparând punc. Gândurile judecăţile negati- unor cercetări care arată că oamenii mai ve se formează când nu suntem mulţu- fericiţi trăiesc în medie cu 9. este prea fericiţi. Crearea unui sistem de valori care Din analiza componentelor fericirii vor ajuta pe unii oameni ca. să se simtă stă- mic de persoane. sentimentului de nefericire şi schimba- tem depăşi şi reveni la starea de bine. tâmplă diverse situaţii care ne provoacă înlăturarea depresiilor. să Numeroasele definiţii ale fericirii şi aibă credinţe pozitive de viaţă. tot răul ce se întâmplă în viaţa noastră 3. 1. Nu rea atitudinii faţă de stilul de viaţă. Bunăstarea persoanei depinde parţi- ricit temporar. Perfecţionarea. Gândurile limitative despre mult decât cei care se percep mai puţin sine de tipul „Nu voi reuşi. ate în evidenţierea factorilor nefericirii cit. Concluzii: Necesitatea studierii 6. Optimismul. 5. fiecare re impedimentele spre fericire. promovate în societatea dată. să ne aducă o stare de fericire şi de sa.Ψ Lucia SAVCA aşa condiţii ei nu se percep că sunt feri. credinţa. le în crearea sentimentului de fericire. adică fericirea este un remediu greu”. starea de fericire / nefericire în societa- ciţi. te de vedere diferite. mează la eşec şi nefericire. Copilul educat să se respecte. Fericirea fiecărei persoane în parte ne face rău şi nu tot binele e spre binele contribuie la formarea unei societăţi feri- nostru. să-şi trăiască abstract şi specific doar pentru un grup sentimentul de fericire. care sunt consideraţi ca factori timpului liber. 2. de formarea deprinderii de a fi feri. indispoziţie. să-şi ana- expunerea diferitor conţinuturi ale ei de lizeze comportamentul. Studierea fenome. Şomajul şi divorţul. acceptarea ne ajută să diri- factorii dominanţi care întruchipează jăm dorinţele noastre. recalificarea în alt diferitor componente ale fericirii/neferi- domeniu. Adesea un eşec care ne face nefe. satisfacţia de la viaţa de ce ne fac nefericiţi. cite. Căutarea şi aşteptarea fericirii îi face tea dată. Calitatea vieţii depinde de gându- nului dat se impune şi din perspectiva rile noastre. Indiferent de situaţie.. Cercetările longitudinale efectu- ţie. poate al de relaţiile interpersonale în colective. încrede- fenomenului fericirii pune în evidenţă rea în sine. descurajare. este cert că ea nu este ceva multor dificultăţi ale vieţii. spre tatea. 4. organizarea exemplu. A fi fericit nu înseamnă că ne aflăm ajută la elaborarea diferitor metode uti- în extaz constant. Evidenţierea eficienţei diferitor şi durere. Rezultatele cercetării ajută la: pe oameni nenorociţi. îşi va forma de- către cercetători confirmă faptul că acest prinderi să depăşească orice dificultăţi şi fenomen rămâne actual şi necesită o va avea senzaţia de fericire personală de analiză suplimentară. le pu.

că 95 . lor: „Mulţumesc celor ce mă iubesc. . voi m-aţi făcut mai bun. Bucureşti. Mobilizaţi-vă gândirea şi găsiţi păşirea stresului. 2008. Nu teligenţa emoţională. II-e изд. lor şi prevenirea unor situaţii neplăcute. liorează dispoziţia. sau prea blând şi nu te superi. Изд-во „Знание”. să-ţi tulbure prezentul şi viitorul. Autocunoaşterea şi dezvoltarea autoperfecţionare. 3. Bucureşti. emisiuni TV preferate. Găsiţi-vă direcţia de încrederii în sine. 7. activitate. dirijezi fericirea. frecvente în viaţa noastră. Autodezvoltare. tavlyayushchie-schastya-balansnaya-mo- del-kristall-n-pezeshkiana#ixzz3Uxfy4f7e. Învăţaţi din propriile greşeli şi din dirii pozitive. care sunt cu mult mai Respectaţi regimul zilei. Salvador Dali ne net/psikhologiya-samorazvitiya/466-sos- învaţă să mulţumim mai mult duşmani. Schimbaţi-vă atitudinea faţă de cu sens pentru a vă reface fizicul. 5. de- tâmple. Питер. Носсрат Пезешкиан. Trăiţi după principiul „Aici şi tiv pentru Dvs. 2003. Aveţi grijă de sănătate. Învăţaţi să iertaţi A ierta nu înseam- nă să fii slab. in- 4. 1. 11. Dacă ne deprindem să ne ţii pozitive de la comunicarea cu priete- bucurăm de lucruri mărunte. autoregla- manent o senzaţie de fericire. Numai gândurile proprii ляющие счастья. tă: de ce s-a întâmplat. „Curtea Veche”. “Humanitas”. iar pe viitor s-o previn.să fiţi în culmea ţii. Csikszentmihaly Mihaly. domeniul care este mai atrac- 2. tă situaţie. 1999. curaţi de micile plăceri ale vieţii. Ce pot face să îndrept aceas. ascult ciripitul păsărilor”. de ori. V-aţi 9. acela care sunt”. vă în acest domeniu. totrening „Eu sunt cel mai fericit când 10. nii. dar mulţumesc riciţii de la tot ce ne înconjoară şi avem. rea emoţională. 2011. tăţi ce vă apropie de atingerea scopului. „Eu sunt cel exerciţiile fizice eliberează de stres. spectacole. Аргайл Майкл. Analizaţi situaţia neplăcu. Puneţi-vă scopuri curente şi de trezit sănătos – deja sunteţi fericit. „Humanitas” Bucureşti. 5. Aţi perspectivă în care se reflectă sensul vie- văzut copilul zâmbind . Trageţi 4. Балансная модель te fac fericit sau nefericit. ei m-au ajutat să fiu Recomandări ca să te simţi fe. Acestea aveţi frică de aceea ce trebuie să se în.. Russell Bernard. Dirijând gân. şelilor prin tehnici „de măturare” a lor. ce clipă pozitivă. Organizaţi-vă timpul 3. ame- mai fericit că am reuşit…” etc. spirituală. Москва. Luptaţi şi înlăturaţi orice frici. rii. Психология счас- concluziile necesare şi depăşiţi neapărat тья. Mişcarea. vom avea per. ce a fost în ea bun. Cât mai multe emo- puţin plăcut. Bibliografie: ci înseamnă să nu doreşti ca trecutul 1. Practicaţi meditaţia. dezvoltaţi-vă intuiţia. Forţa gân- 6. ricit: 8. greşelile altora. autorealizare. emoţionalul. durile. Zilnic străduiţi-vă să îndepliniţi activi- fericirii. În căutarea ferici- ce a fost rău. 2. Леви Владимир. Psihologia fericirii. http://psycabi. Obstacole în calea fericirii Ψ propus şi să sesizăm sentimentul de fe. vă ajută în managementul emoţiilor. Repetaţi frazele cu efect de au. respectului de sine. Состав- tâmplă în viaţă. men- viaţă şi faţă de ceea ce se întâmplă mai talul.качества жизни 2009. rezolvarea probleme- soluţia optimă. 6. Impuneţi-vă un timp să vă bu. Mulţumiţi pentru tot ce vi se în. Sistematic perfecţionaţi- acum”. şi duşmanilor mei. Norman Vincent Peale. Исскусство emoţiile negative acumulate în urma gre- быть собой. 1991.

psiholog sup... master în psihologie. Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială .univ. Galemba Stela. USM. BALODE Neli. cercet.. drd. Chişinău. conf. Facultatea de Psihologie. – drd. Chişinău. Chişinău. dr. doctor în psihologie. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. master în psihologie.univ..Ψ Psihologie 1-2. doctorandă. Chişinău.univ. lector. OTOMEGA Iulia. doctoran- dă la ULIM.. conf. CUCER Angela. ULIM. dr. şt. PERCIUN Natalia. al unităţii militare 1002 a DTC al MAI al RM... psiholog. dr. drd.ULIM. Universitatea ”Pe- tre Andrei” din Iaşi. Odesa. BĂLAN – SCÎNTEIE Gabriela. dr. Şevcenko Rosina. conf. 2015 AUTORII NOŞTRI Andriţchi Viorica. doctorandă. ANŢIBOR Ludmila. Chişinău. conf. cercet. Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi. CPP al DGETS. Ucraina. univ. CHIRIŢA Olga.. hab. UPS „Ion Creangă”. Centrul de Formare Creativă şi Consiliere Vocaţională ”Ion Holban”. UPS „Ion Creangă”. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. univ. şt. Chişinău. asist.. IŞE. asist. dr.. MURARIU Dănuţ. grad didactic superior.. STAMATIN Otilia. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. catedra filosofie OHMU. SAVCA Lucia. Chişinău. lector universitar. 96 . master în psihologie. conf.