Îngrijirea pacienţilor cu HDS

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
“CAROL DAVILA”, TÂRGOVIŞTE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR: DIRECTOR:
Asistent: Matei Elena PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT:
Stoica Flavia
- 2015 –

1

Îngrijirea pacienţilor cu HDS

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
HEMORAGIE DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ

2

Îngrijirea pacienţilor cu HDS

Motto:

Învinge greutăţile profesiunii tale,
Stăpâneşte supărarea şi nerăbdarea ta.
Gândeşte-te că cel suferind este
dezarmat şi fără putere şi are nevoie
de ajutorul şi îngrijirea ta.
Masei

Argument

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele
clipe), prinin deplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut
voinţa saucunostintele necesare şi să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
acesta să-şi recastige independenta cât mai repede posibil".
(Virginia Henderson).
În această lucrare, doresc să scot în evidenţă rolul deosebit de important ce
le revine cadrelor medii în supravegherea bolnavilor cu hemoragie digestiva
superioara; iar ca asistent medical să aprofundez cunoştinţele privind cauzele şi
mecanismele de producere a hemoragie digestiva superioare si gravitatea acestei
boli cu implicaţii majore asupra celor 3 dimensiuni: fizice, psihice si sociale;
precum şi măsurile de urgenţă care trebuie luate şi tratamentul ce trebuie aplicat
bolnavilor ce prezintă hemoragie digestiva superioara.

3

5 Faringele Pag 9 1. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Cuprins Motto Pag 3 Argment Pag 3 Cuprins Pag 4 Capitolul I Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv Pag 5 1.1.2 Limba Pag 7 1.8 Intestinul subţire Pag 12 1.1.1 Efctuarea injecţiei intramusculare Pag 51 5.1.6 Esofagul Pag 9 1.2.1 Pancresul Pag 13 1.1.7 Stomacul Pag 10 1.1.2 Îngrijiri acordate pacienţilor operaţi Pag 53 5.1 Cavitatea bucală Pag 6 1.4 Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale Pag 58 Bibliografie Pag 60 4 .9 Intestinul gros Pag 12 1.2.2 Ficatul Pag 13 Capitolul II – Noţiuni despre HDS Pag 14 Capitolul III – Rolul asistentei în îngrijirea pacienţilor cu HDS Pag 20 Capitolul IV – Prezentarea cazurilor Pag 24 Caz I Pag 25 Caz II Pag 34 Caz III Pag 44 Capitolul V – Prezentarea tehnicilor în îngrijirea pacienţilor cu HDS Pag 50 5.1.2 Glandele anexe ale tubului digestiv Pag 13 1.1.1 Tubul digestiv Pag 6 1.4 Glandele salivare Pag 8 1.3 Administrarea medicaţiei prin perfuziei endovenoase Pag 55 5.3 Dintii Pag 8 1.1.1.

Îngrijirea pacienţilor cu HDS CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV 5 .

Glande anexe care sunt următoarele: 1.  regiunea superioară a gâtului.1 TUBUL DIGESTIV 1. Pancreasul 1. Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele componente: 1. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Definitie : Sistemul digestiv este alcătuit din : 1. care o separa de fosele nazale. situat inferior.  orificul bucal sau gura. fonaţie. Când gura este închisă. Cavitatea bucală 2. 6 . reprezentat de arcadele alveolo-dentare. Faringele 3. b) Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată astfel:  superior→ bolta palatin.  posterior→ este reprezentat superior.  inferior→ planşeul bucal . Este cuprinsă între:  fosele nazale situate superior. format în principal din muşchi. ea devine reală când gura este deschisă sau când limba este aplicată pe planşeul bucal.1. de istmul faringian prin care continuă cu faringele. Esofagul 4. Este formată din două compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare: a) Vestibulul bucal. Intestinul subţire 6. care are un perete antero-lateral format din buze şi obraji şi un perete postero-medial.1 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tubului digestiv şi posedă următoarele funcţii: digestivă. de valul palatin şi inferior. Ficatul 2. intervine în mimică şi limbaj articulat. prin care comunică cu exteriorul.  faringele cu care comunică prin istmul faringian. Colonul şi rectul 2. Stomacul 5. Localizare : ocupă etajul inferior al craniului visceral. cavitatea bucală este virtuală.  antero-lateral → arcadele alveolo-dentare. la acest nivel se găsesc glandele salivare sublinguale. respiratorie.

1.2 Limba are rol în :  Masticatie  Deglutiţie  Supt (la sugari)  Limbaj Limba are două porţiuni:  verticală = rădăcina limbii. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Cavitatea bucală este ocupată în mare parte de limbă. care este un organ musculo-membranos mobil situat pe planşeul bucal. fixată pe mandibulă şi osul hioid prin muşchi. 7 .  orizontală = corpul limbii care este mobil. Faţa inferioară a corpului limbii se fixează pe planşeul bucal printr-o plică mediană mucoasă = frâul limbii. 1.

Dinţii temporari care erup după 6 luni de la naştere sunt în număr de 20.  baza limbii→ gustul amar. 1. b) Glanda submandibulară ocupă lojă cu acelaşi nume. astefl încât:  Incisivii. al căror canal excretor se deschide la suprafaţa mucoasei bucale. Secreţia acestei glande este de tip seros. câte 10 pe fiecare arcadă. taie alimentele. fixaţi în alveole şi situaţi în arcadele alveolo-dentare. ocupand loja cu acelaşi nume.  marginile limbii→ gustul acid. prin enzima pe care o conţine – amilaza salivară. au rolul de a sfâşia alimentele. situaţi lateral de incisivi.3 Dinţii sunt organe dure. Împreună cu muşchii masticatori şi articulaţia temporomandibulara . Omul are două dentiţii:  Dentiţia temporară: dinţii sunt mai mici. de culoare alb. 8 . situaţi postero-lareral de premolari. Este o glandă cu secreţie de tip sero- mucos(mixt).  Premolarii. iar la nstere sunt ascunşi în aleveoli sub mucoasă. cu rol în recepţionarea senzaţiilor gustative şi tactile:  vârful limbii→ gustul acid şi dulce. se găsesc papilele gustative.  Dentiţia definitivă sau permanentă. au rolul de a strivi alimentele. câte 16 pe fiecare arcadă 1. Dinţii permanenţi care apar succesiv între 6 şi 13 ani sunt în număr de 32. dulce şi sărat. Dinţii au rol mecanic în digestia bucală intervenind în sfaramitarea trituarea alimentelor. Au aspect şi forme diferite în funcţie de rolul pe care îl au în procesul de masticaţie. alcătuiesc aparatul masticator.1. delimitată de muşchi şi de faţa inferioară a mandibulei. Încă de la vârsta de 5 ani. situaţi lateral de canini. Saliva are acţiune mecanică de îmbibare a bolului alimentar şi acţiune chimică . a) Glanda parotidă este o glandă voluminoasă situată retromandibular. au acelaşi rol că şi premolarii.1. dinţii permanenţi apar sub dinţii de lapte şi se apropie de alveole. Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase. situaţi pe central pe arcada dentară.  Caninii.  Molarii .4 Glandele salivare Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale ce intervin în procesul digestiei prin produsul lor de secreţie care este saliva. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Pe faţa dorsală a limbii până la şanţul terminal.

6 Esofagul Este segmentul tubului digestiv cuprins între faringe şi stomac. 1. 9 . Lungimea esofagului este cuprinsă între 25-32 de cm şi are un calibru care variază între 10 şi 22 mm. 1.5 Faringele Este un organ musculo-membranos la nivelul căruia se intersectează calea respiratorie cu cea digestivă. Faringele este situat astfel:  anterior coloanei vertebrale. de o parte şi de altă a frâului limbii. Limita superioară o formează baza craniului .1. limita inferioară se găseşte la nivelul orificiului cardiei prin care comunică cu stomacul.  posterior de: fosele nazale. i se descriu 3 porţiuni: a) esofagul cervical – până la orificiul superior al toracelui. esofagului. cavitatea bucală şi laringe. Limita superioară este reprezentată de planul care trece prin vertebră C6.1. Îngrijirea pacienţilor cu HDS c) Glanda sublinguală se găseşte în planşeul bucal. iar cea inferioară corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continuă. Este o glandă exocrină cu secreţie tot de tip sero-mucos mixt. b) esofagul toracal – până la diafragmă c) esofagul abdominal– până la cardia. În funcţie de regiunile prin care trece.

Tunica submucoasa care conţine vasculo-nervoasă 4. Stomacul are două fete.o porţiune scurtă. Tunica musculară care este formată din fibre musculare 3.o parte din epigastru.inferioară = orificiul piloric Anatomo-funcţional stomacul are două porţiuni: .7 Stomacul Definitie : Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv. . situat între esofag şi duoden.verticală sau digestivă .cea mai mare parte a hipocondrului stâng. În ortostatism. Structura stomacului Cuprinde cele patru tunici întâlnite la tubul digestiv: 1. Marginile stomacului sunt : .orizontală sau de evacuare. Configuraţia externă a stomacului Zona de protecţie a peretelui abdominal ocupă: . Extremităţile stomacului: .superioară = orificiul cardia . Îngrijirea pacienţilor cu HDS 1. stomacul are o formă de cârlig cu: .1. ocupând lojă gastrică. Tunica mucoasă care căptuşeşte faţa internă a organului.o porţiune lungă verticală. colon transvers şi peretele abdominal. . orizontală orientată spre dreapta. la examenul radiologic.stânga sau marea curbură cu concavitatea spre stânga şi inferior. Tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral 2. . două margini şi două extremităţi: Feţele stomacului sunt: una anterioară şi una superioară care sunt orientate în plan frontal.dreapta sau mică curbură cu concavitatea spre dreapta şi superior. ficat. între diafragm. 10 . Este aşezat în etajul superior al cavităţii abdominale.

Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor şi secretor. una pt curbură mare şi alte pt curbură mică. Glande fundice – care secretă pepsinogenul . Vascularizaţia arterială este dată de de ramurile trunchiului celiac din care formează 2 arcade vasculare. factorul Castle şi HCl 2. un aparat glandular. Glande cardiale – care secretă mucus 3. 2. un şi o musculatură a mucoasei. Glandele gastrice se împart în: 1. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Mucoasă formează numeroasă cute sau plici mucoase. Glande pilorice – secretă to mucus Vascularizaţia stomacului 1. Simpatică prin plexul celiac cu rol inhibator 11 . Vascularizaţia venoasă este tributară venei porte Inervaţia stomacului 1. 2. care sunt mai accentuate când stomacul este gol sau se contractă. Mucoasă este formată dintr- un epiteliu de înveliş cilindric simplu.

12 .1. Cecul sau apendicele cecal ce comunică cu ileonul. Intestinul gros are o lungime de 1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Se întinde de la nivelul valvulei ileo-cecale până la orificiul anal. Este cuprins între flexură ileocecala şi are lungimea de 6-8 m. Rectul se termină la nivelul orificiului anal. 1. . Localizare : Se întinde de la sfincterul piloric până la valvulă ileocecala unde se continuă cu intestinul gros. 2. Intestinului gros i se descriu mai mule segmente: 1. Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stâng până la nivelul crestei iliace stângi de unde se continuă cu sigmoidul. 5. secretorie şi de absortie. 3. 6. din care cauza este cudat.8 Intestinul subţire Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi organul cel mai important în procesul digestiei prin funcţia motorie. Colonul transvers este situat între unghiul colic drept şi unghiul colic stâng de unde se continuă cu colonul descendent. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil şi ocupă fosa iliacă stânga şi o parte din bazin. .configuraţia externă. în jurul anselor intestinale. . 4. Colonul ascendent se întinde până sub faţa inferioară a ficatului de unde se cudeaza formând unghiul colic drept sau hepaic pt a se continuă cu colonul transvers.9 Intestinul gros Este ultimul segment al tubului digesiv. Are o lungime de 25- 30 cm şi are formă unei potcoave. Jejuno-ileonul reprezintă porţiunea mobilă a intestinului subţire.60 cm. Se deosebeşte de intestinul subţire prin: .1. Este cuprins între sfincterul piloric şi unghiul duodeno-jejunal.dimensiuni lungime şi calibru. Îngrijirea pacienţilor cu HDS 1. 2.fixaţie parţială la nivelul trunchiului. Intestinul subţire prezintă două porţiuni: 1.dispoziţia în cadru. formând ansele intestinale. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros şi al tubului digestiv.

nutritivă – asigurată de arteră hepatică.posterior stomacului . . dispus astfel: .1 Pancreasul este un organ retroperitoneal. Este o glandă cu secreţie mixtă exocrină şi endocrină. Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans înconjurate de o reţea capilară sinusoidală în care se vărsa produşii de secreţie. anterior .funcţională. Este aşezat în etajul abdominal superior. 13 .-posterioară în raport cu diafragmul Prezintă patru lobi: .superioară Are două margini: . 1.2. Pancreasul exocrin este o glandă acinoasă . insulină şi glaucagonul care au rol în reglarea metabolismului glucidic.inferior de colonul drept şi stomac. chimotripsină etc).dată de venă portă. ai cărui produs de secreţie sunt enzimele digestive (tripsină.anterior coloanei lombare . hormonii. stâng . drept Vascularizaţia ficatului: .2. ocupand loja hepatică.superior de diafragm. cu axul mare orizontal. Este delimitat astfel: .2 GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV 1. .între duoden şi splină Pancreasul are formă alungită.2 Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv. Configuraţia ficatului Ficatul are două fete: . posterior . Îngrijirea pacienţilor cu HDS 1.inferioară .-anterioară ascuţită în raport cu marginea costală .

Îngrijirea pacienţilor cu HDS CAPITOLUL II Noţiuni despre hemoragia digestivă superioară Definiţie : Hemoragia digestivă superioară este sângerarea care are loc în esofag. anxietate. Etiologie : .boli sanguine (leucemia acuta. Sângele eliminat din stomac este roşu . tumori esofagiene hemoragice sau sindromul Mallory- Weiss . stomac . ulcere de stres. nelinişte . Clasificare: . transpiraţii reci. Sângele eliminat din intestin ( melena ) este negru şi lucios ca pacura .esofag. ulcer gastroduodenal. ulceraţii esofagiene. boli ale trombocitelor) Tabloul clinic cuprinde elemente caracteristice: .traumatisme ale cailor biliare . slabiciune . sete persistentă . în special prin vărsături ( hematemeza ) şi/sau melena. fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive.HDS mică dacă se pierd 250 ml sange. exteriorizându-se . Şocul şi moartea consecutive unei HDS abundente şi rapide pot surveni înainte de exteriorizarea sângerarii. sindrom de hipertensiune portală. .stomac. ameţeli . Hematemeza apare brusc .HDS moderată dacă se pierd 250 – 1000 ml. eventual amestecat cu resturi alimentare. ruptura varicelor esofagiene. fiind adesea precedată de greutate epigastrica . cu şoc şi hemoglobină 8 g%. paloare . ulcer pepticgastrite acute hemoragicesau neoplasm gastric . Melena apare cand în intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml de sange. anxietate . transpiratii .HDS mare dacă pierderea depaşeşte 1000 ml sânge. duoden şi jejunul proximal . extremităţi reci 14 . greaţă . cu cheaguri sau brun închis asemănător zatului de cafea ( melanemeza ). .

creste frecventa pulsului cu peste 30 de batai / minut in hemoragi grave (la 1000 ml de sange pierdut). sete persistentă se va efectua tuşeul rectal. Diagnosticul hemoragiei digestive superioare comportă în primul rând corelarea datelor obţinute prin anamneză cu examenul clinic.  HDS mare –soc hipovolemic.ascită. slabiciue.tahicardie. sete intensa. puls rapid si filiform. ameteli. hipotensiune arteriala.  HDS moderata . 15 . Diagnostic: Diagnosticul pozitiv. scade tensiunea arteriala. purpură. Tuşeul rectal poate evidentia scaune melenice. tahicardie. ascita la palparea abdominala şi se poate evidenţia existenta circulatiei colaterale abdomina-le. La examinarea clinică a abdomenului găsim: durere la palpare profunda în epigastru.hemoragi masive. exteriorizate prin hematemeza si melena Examenul clinic al unui pacient cu hemoragie digestiva superioare (HDS) relava tegumente palide. tahicardie. care pot fi: . nu sunt evidentiate prin melena si hematemeza) . La acestea se adaugă exteriorizarea sângelui prin hematemeză. lipotemie. tumori abdominale palpabile. transpiraţii reci. adinamie. Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei.hipotensiune arterială . Semne de gravitate în hemoragiile cirotice: . Cantitatea mare de sange revarsat in intestin produce accelerarea tranzitului si sangele nu ajunge sa fie digerat. modificari hepatice la cei cu ciroza. (mici si repetate.hemoragi insidioase cronice.şoc hipovolemic. în toate cazurile de stări sincopale cu paloare. reci transpirate.  HDS mica -tahicardie. urmat la nevoie de clisma evacuatorie sau spălătura gastrică pe sondă. lipotemie. febra. in cazul hemoragiilor masive poate evidentia sange proaspat nedigerat. greturi. pierderea conştiinţei. splenomegalie. fllaping tremor .icter. tulburări de conştienţa . Sincopa poate fi revelatoare pentru o hemoragie neexteriorizata înca. relatate de bolnav sau aparţinători. puls filiform. Îngrijirea pacienţilor cu HDS . hipotensiune arterială. transpiraţii reci. melenă sau ambele.

Fibroendoscopia eso-gastro-duodenala este primul examen efectuat care determina cauza HDS in peste 90% din cazuri. Evidentiaza leziunile acute superficiale care nu pot fi vizualizate radiologic si precizeaza. daca nu se pune indicatia chirurgicala de urgenta. Acest examen se poate face in al doilea timp la rece. timp Howell . Studii imagistice . . Computer tomograful si echografia pot fi utile pentru a exclude bolile hepatice cu ciroza. realizarea imediata a unui tranzit baritat este inutila in conditiile existentei indicatiei chirurgicale. Daca endoscopia este negativa se va recurge la examenul radiologic cu index opac hidrosolubil sau/ si arteriografie selectiva. efuziunile si perforatia esofagiana. teste de coagulare: timp de protrombina si tromboplastina . consumul unor medicamente. -hemoglobina. colecistita cu hemoragie.scad prin hemodiluţie dupa abia doua ore. Rh. EKG este important pentru a exclude aritmiile si un posibil infarct miocardic cu hipotensiune. Radiografia toracica este importanta pentru a exclude aspiratia pulmonara. timp Qick. glicemie. nivelul de gastrina in gastrinim si ulcere . nivelul de Ca poate sugera hiperparatiroidism . adevarata cauza a hemoragiilor. in cazul leziunilor asociate. cea abdominala pentru a exclude ileusul si perforatia intestinala. Daca cauza este evidenta. lichidul cu aspect de zac de cafea indica o hemoragie mai mica. pancreatita cu pseudochist si hemoragie. . Ca terapie de salvare se poate emboliza artera sediu. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. cersterea ureei sanguine. . scor hematic. care apare la 48 de ore dupa melena . 16 . sangerari la nivelul cavitati bucale. faringiene. fistula aortoenterica. grup de singe. Se va aprecia aspectul lichidului esteriorizat prin sonda de aspiratie nazogastrica. uree. creatinina. Poate aprecia daca hemoragia este continua sau este oprita in momentul explorarii. . Angiografia poate fi folositoare în singerarile persistente şi dacă endoscopia nu determina locul sângerarii. functia hepatica: poate sugera boli de baza hepatice . Se exclude existenta unor epistaxisuri. Studii de laborator . hematocrit. .

În cazul in care Ht <25% se transfuzeaza sânge izogrup. Se pot lua biopsii pentru a exclude carcinomul gastric. venostat. Masurarea presiunii venoase centrale-PVC. Examenul histologic arata necroza fibrinoida in cazul ulcerelor. 17 . sonda urinară şi cateter de masurare a PVC. Ca . izoRh. Se realizeaza prin administrarea de hemostatice: .hemostaza prin compresiune cu balon. ofera un mijloc suficient de bun pentru aprecierea gravitatii initiale a HDS. Se pot observa leziuni caracteristice infectiei cu H. sângerarea activă (singe roşu în aspiraţie) sau sânge acumulat în stomac.intreruperea alimentatiei orale .Lavajul naso-gastric este o procedură care poate confirma sângerarea recenta (sânge în zaţ de cafea). Hemostaza este cea de-a doua masura a terapiei medicale. Se pot utiliza izotopi radioactivi diluati in masa plasmatica (albumina marcata cu Iod 131 sau hematii marcate cu Cr 54) . pseudoane-vrisme ale vaselor la sediul perforatiilor. Îngrijirea pacienţilor cu HDS .antifibrinolitice. singele exteriorizat nefiind decit o parte din cel pierdut de bolnav. Valorile tensiunii arteriale se vor interpreta in functie de valorile obisnuite ale pacientului. maro). Caracteristicile fluidului de aspiraţie şi a scaunului (roşu. negru. Tratament : Terapia medicala este de reechilibrare hemodinamica şi hemostază.-vitamina K. Se administrează perfuzii şi transfuzii pentru echilibrare hidroelectrolitica. poate indica severitatea hemoragiei. se instaleaza oxigenoterapia. Sângele roşu şi scaunul roşu sunt asociate cu o rata crescuta a mortalitaţii comparate cu aspirat negativ şi scaun maro. Aprecierea importantei pierderii de singe este dificila. Pylori in gastrita cronica activa. Hematemeza franca probeaza o pierdere de 25% din masa globulara circulanta. Pacientul este internat în terapie intensiva. administrare de lichide reci intragastrice . etamsilat. sonda de aspiraţie gastrica. Masurarea masei sanguine reprezinta mijlocul ideal de apreciere a pierderilor hemoragice.

Interventiile chirurgicale mari ce realizeaza sunturi porto- sistemice sunt rar indicate in urgenta. Se poate incerca si hemostaza endoscopica prin aplicare de clip sau coagulare prin laser. La intervale de citeva ore se vor dezumfla alternativ pentrua evita aparitia escarelor pe esofag sau stomac. Terapia HDS cirotice include masuri de reanimare. Rata de mortalitate este de 10%. care poate fi eficace in 80-90% din cazuri. aspiratie gastrica permanenta. La pacientii care prezinta ulcere care au singerat sau singereaza activ. vasopresina.gastrita hemoragica este bine sa se evite interventia chirurgicala. frecvent la cei mai invirsta de 60 de ani. Şuntul porto-sistemic intrahepatic transjugular –TIPSS este introdus recent in practica. Indicatia operatorie se impune pentru cazuri bine selectionate: singerare prin ruptura de varice in antecedente. Rezultate favorabile se inregistreaza in 50% din cazuri. 18 . dar daca se impune se face vagotomie cu piloroplastie sau rezectie gastrica 2/3 . pacientii care au supravietuit unei hemoragii foarte grave.sutura hemostatica in fire in X. Hemoragia prin ruptura varicelor esofagiene poate fi controlata eficient prin instalarea unei sonde Blackemore si umflarea progresiva a balonului intragastric si a celui esofagian. comorbiditatile sunt cauza decesului si nu hemoragia. in cazurile fara encefalopatie sau ascita.tumori rezectie gastrica . Îngrijirea pacienţilor cu HDS Terapia interventionala chirurgicala in HDS non-cirotice va fi dictata de localizarea si anatomia cauzala: .-ulcerul duodenal –se practica in ulcerele mici excizie si sutura piloroplastica cu vagotomie . administrarea de blocanti ai H2. hemostaza spontana intervine in 80% din cazuri. terlipresina. La pacientii cu HDS si boli asociate.ulcerul voluminos.ulcerul posterior duodenal. Urmatorii factori de risc sunt asociati cu cresterea mortalitatii: singerarile repetate. cu plioroplstaie si vagotomie tronculara . penetrant in pancreas. care erodeaza artera gastroduodenala-rezectie gastrica si anastomoza Roux . somatostatina. O alta varianta terapeutica este sclerozarea endoscopica a vaselor singerinde. se folosesc alcool. necesitatea hemostazei endoscopice sau chirurgicale.hernia hiatala cura herniei cu hemostaza in fire in X prin gastrotomie. singerare care nu se opreste la nici o terapie.ulcerul gastric-rezectie 2/3 gastrice . adrenalina.

singerari active.Stadiul de evolutie al varicelor si al bolii hepatice de fond. Complicaţii: .Localizarea si numarul varicelor.aproximativ 70% din pacienti au un episod hemoragic recurent (majoritatea chiar in primul an de la sangerarea initala). .cea mai importantă complicaţie a varicelor este reprezentată de hemoragie. . cardiomiopatie. precum si procentul implicat in hemoragie. aritmii 19 . hipotensiune.Aparitia complicatiilor (sindromul hepatorenal.Colaps vascular. encefalopatia portosistemica). . riscul de aparitie a altor sangerari este foarte ridicat.dupa debutul hemoragiei. chiar daca aceasta este rezolvata corect din punct de vedere medical. Îngrijirea pacienţilor cu HDS persoane peste 50 de ani. transfuzii mai mari de 6 unitati si coagulopatie severa. . comorbiditati severe.Resangerarea .Consumul de alcool (in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica indusa de alcool). . Alte complicaţii sunt asociate hemoragiei în sine sau pot fi determinate de tratament: . Prognostic: Factori care influenteaza prognosticul sunt: .

Medicale consta in acordarea de ingrijiri persoanelor care au nevoie in aceasta privinta. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii .  Etapa de tratament 20 . Ingrijirile de baza isi trag radacinile din cele 14 nevoi fundamentale ale omului .a promova pastrarea sanatatii . Protocolul de investigare si tratament al pacientului cu HDS cuprinde urmatoarele :  Stabilirea diagnosticului de hemoragie digestiva. . “ “ Virginia Handerson” Cele patru responsabilitati ale asistentei medicale sunt: . Îngrijirea pacienţilor cu HDS CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRUJIREA PACIENTILOR CU HDS “Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recistige sanatatea (sau sa fie asistata in ultimile clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur .  Evaluarea intensitatii hemoragiei (aprecierea gravitatii). religia. virsta. Respectul fata de viata si fata de drepturile omului fac parte integranta din ingrijirile medicale si nu este influentat de consideratii privind nationalitatea . astfel in cit bolnavul sa-si recistige independenta cit mai repede posibil .inlaturarea suferintei.  Aprecierea regiunii din care bolnavul sangereaza precum si a cauzei cele mai probabile. opiniile politice sau statutul social . .  Etapa de reanimare (este concomitenta cu a si b). daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare .a preveni imbolnavirile . Responsabilitatea primordiala a As. serxul.restaurarea sanatatii. culoarea. .  Etapa de diagnostic endoscopic eventual folosirea si a altor metode imagistice. Nevoile privind ingrijirile sunt universale .  Aprecierea persistentei sau nu a hemoragiei.

arteriografie etc.chirurgical. Administrarea de sange sau concentrat eritrocitar este etapa imediat urmatoare. Adesea este nevoie de montarea unui catater central. În principiu administarea de solutii coloidale nu este necesara de la inceput decat in situatia cand analizele de laborator indica prezenta unei hipoalbuminemii. se decide serviciul medical care va trata pacientul.Breath. În cazul unei HD cu potential sever. . cu diametru gros care sa permita administrarea rapida de cantitati convenabile de lichide. În mod obisnuit. se interneaza in unitatea de terapie intensiva urmand ca apoi. exista etapa de reanimare: .  Urmarirea evolutiei post terapeutice si eventual tratamentul resangerarii. lavajul gastric cu solutii saline reci are si o utilitate terapeutica contribuind uneori la oprirea sangerarii (dar studiile recente il considera doar la capitolul de istoria medicinii) . urmareste evolutia si permite lavajul gastric inaintea explorarii).se are in vedere protocolul clasic de resuscitare A/B/C (Airways.Circulation) . sincopale. .asigurarea permeabilitatii cailor aerifere. Locul unde pacientul este internat depinde de gradul performantei medicale a unitatii spitalicesti. in functie de reusita reechilibrarii. stopurile cardiace sau respiratorii). Haemacel. Îngrijirea pacienţilor cu HDS .endoscopic .medical . Daca sunt tulburari de coagulare cum ar fi de exemplu in ciroze se administreaza plasma proaspata. concomitent practic cu diagnosticul si aprecierea gravitatii hemoragiei.se monteaza 1-2 catetere / branule. .montarea unei sonde nasogastrice (care are scopuri diagnostice. Daca starea nu este grava primul sector dupa camera de garda este cel imagistic (endoscopie. la inceput se instaleaza perfuzii cu solutii osmotic active . . a respiratiei si a circulatiei.solutie de ser fiziologic. Daca pacientul este intr-o stare grava sau potential grava. 21 .) de unde la fel.se urmareste diureza. sa fie vazut la endoscopie care pune diagnosticul in baza caruia se decide sectorul medical in care va fi tratat. La pacienti cu boli C-V severe poate exista indicatie de montare de catater Swan -Ganz. Ringer.pacientul este deplasat in clinostatism (pentru a se preintampina starile lipotimice. Daca sunt semne de soc se monteaza o sonda urinara. Indicatia de trasfuzie acuta este scaderea hematocritului sub 30% la batrani sau tarati si la sub 20 % la tineri.se monteaza o sursa de oxigen.

În lipsa posibilitatii diagnostic endoscopic aprecierea persistentei sau a resangerarii se evalueaza pe baza urmatoarelor criterii: . oprirea sau reluarea hemoragiei. radionuclizi etc.clinice : . in DII etc ). lichida. Îngrijirea pacienţilor cu HDS În absenta unei imagistici diagnostice si terapeutice eficace (in spitale unde tehnologia medicalaa este precara) pacientul se interneaza intr-un serviciu chirurgical.TA scazuta .stare de constienta / anxietate / dispnee / transpiratii / paloare .puls accelerat . evaluarea de precizie se face prin imagistica .endoscopie. este binecunoscut faptul ca in jur de 10% din ulcerele duodenale care sangereaza activ au AG negativ din cauza edemului sau spasmului piloric precum si a 22 .repetarea hematemezei . arteriografie. prezenta melenei in sine nu este un indicator de persistenta a sangerarii . aceasta etapa are importanta ei intrucat de ea depinde prima explorare care va fi realizata. Este foarte importanta atat pentru decizia terapeutica dar si pentru prognostic. Aprecierea regiunii din care bolnavul sangereaza precum si a cauzei cele mai probabile.acest procent avand valoare de specificitate. Evaluarea initiala este clinica (aspectele clinice au fost detaliate la capitolul 2). Endoscopia este explorarea care apreciaza cel mai bine persistenta . Diferenta pana la 100 este data de situatiile in care sangerarea are o localizare post pilorica si nu se soldeaza cu refluxul sangelui in stomac ( de ex. (explorarile imagistice au fost detaliate la capitolul 3).necesar mare de transfuzie . precum si instrumentarul necesar. Prezenta hemoragiei active in momentul examinaarii sau resangerarea sunt indicatori pentru un prognostic sever al bolnavului.scaun cu sange rosu si cheaguri sau melena abundenta. frecventa. zona care poate oferi posibilitatea unei terapii eficiente in majoritatea situatiilor. Aprecierea persistentei sau nu a hemoragiei. sangerarile bulbare. privitor la sensibilitate AG are o cifra de 79%. O hemoragie care a fost oprita prin diverse mijloace dar care se reia dupa un anumit timp se numeste resangerare. cu dezavantajul ca are valoare doar pe durata explorarii.prezenta aspiratului gastric(AG) cu sange rosu În ceea ce priveste AG se considera ca doar 53% din cei cu aspirat considerat pozitiv sangereaza de fapt activ .

daca este “zat de cafea” procentul este 10-15.5 ml / min pentru ca leziunea sa fie localizata. Endoscopia moderna a creat de asemenea posibilitatea unei terapii eficace atat in domeniul HD variceale cat si nonvariceale.infarctul acut de miocard. sunt in sectorul cardiopulmonar (aspiratia. Endoscopia in aceste situatii este sigura si sensibila. este necesara o sangerare de cel putin 0.Lawrence Fridmann 1993). si in multe situatii da indicatii prognostice asupra riscului de resangerare. daca sangerarea este asa de masiva incat endoscopia nu poate pune diagnosticul din cauza vizibilitatii este indicata arteriografia de urgenta. sediul sangerarii poate fi decelat in 90-95%. actualmente se considera ca endoscopia trebuie efectuata precoce. Desi cu ani in urma se considera ca endoscopia nu este necesara sa fie efectuata ca investigatie precoce. stopurile respiratorii si cardiace). medicala si chirurgicala va fi discutata pentru fiecare afectiune in parte. Urmarirea postterapeutica are particularitati in functie de boala si terapia initiala. Etapa de diagnostic endoscopic. daca pe sonda vine sange rosu cifra urca la 18%.care pot opri convenabil o hemoragie. Terapia endoscpica. in primele 24 de ore de la internare. aritmiile ventriculare. Examenul EDS creeaza posibilitatea orientarii bolnavului catre sectorul terapeutic cel mai eficient: clinica medicala. abdomenul acut. Arteriografia este o metoda de mare valoare utilizata atat cu viza diagnostica cat si terapeutica. Îngrijirea pacienţilor cu HDS colmatarii pilorului de catre un cheag sanguin. peste 50%. La ora actuala endoscopia pune cu certitudine diagnosticul de hemoragie. utilitatea ei este majora in HDS fie cand din cauza abundentei sangelui explorarea nu poate fi executata fie cand sediul leziunii este greu de evidentiat endoscopic arteriografia poate da solutii terapeutice eficiente . În principiu endoscopia se efectueaza la pacientii stabilizati hemodinamic (starea de soc este considerata o contraindicatie. arata ca timpul mediu din momentul internarii pana in momemntul efectuarii examenului endoscopic a fost 17 ore. 23 . dar da mai mici detalii in ce priveste diagnosticul de leziune. cele mai importante complicatii. persistenta. alte contraindicatii . in Cleveland. arteriografia evidentiaza fidel sediul sangerarii. AG are si o semnificatie prognostica astfel: daca aspiratul este limpede mortalitatea este sub 6%. daca pe sonda se aspira sange rosu si in scaun este tot sange rosu mortalitatea urca la 30%.embolizaari . chirurgie. ATI. Un studiu recent multicentric.. apreciaza sediul.

Îngrijirea pacienţilor cu HDS CAPITOLUL IV PREZENTAREA CAZURILOR 24 .

MOTIVELE INTERNĂRII: . 4.70C ). Îngrijirea pacienţilor cu HDS SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Chirurgie Generala DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1 DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: M PRENUME: C VÂRSTĂ: 45 ani SEX: F DOMICILIU: Targoviste LOCALITATEA: Targoviste STRADA: Avram Iancu JUDEŢUL: Dambovita DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:03 ORA:10:34 2. febra moderata (38. ADRESA: Targoviste TELEFON: ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:.M.greata.neaga boli importante. varsaturi.bolile copilariei -PATOLOGICE:. COPII: 2 SITUAŢIA SOCIALĂ: Buna PROFESIA: Agent vanzari CONDIŢII DE LOCUIT: Bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:M. astenie.FIZIOLOGICE: . PERSONALE:. ADRESA: Targoviste TELEFON: NUME:R.L.DATA IEŞIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:06 ORA:15:45 3. durerea. scaun melenic.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ: Casatorita NR.tatal cu ulcer duodenal FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ: Conditii bune de viata 25 .

la 72 de ore de la internare apar semne de soc hemoragic sever. iar diagnosticul intraoperator este de HDI severa prin ulcer de diverticul Meckel cu fistula vasculara activa si soc hemoragic. -Zantac f1 i.ganglion nepalpabili SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR. TGO bilirubina albumina.. Se executa o enterectomie segmentara cu entero-enteroanastomoza.normal APARATUL CARDIO-VASCULAR. probe hepatice (TGP. -PEV Ser fiziolofic-1500ml.v. uree. creatinina. glicemie.v.normale PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: -PEV Glucoza 10%-2000ml. cu antecedente personale patologice semnificative de ulcer duodenal. Examenul endoscopic efectuat releva un mic ulcer bulbar fara semne de sangerare recenta si stomac fara continut hematic.C. grup de sange Rh. iar evolutia postoperatorie este favorabila.. astenie fizica) TA = 110/75. diagnosticul la internare fiind de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic.normal SISTEM LIMFOGANGLIONAR.. Îngrijirea pacienţilor cu HDS EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta. Cu toate acestea.organe genitale externe cu aspect normal S.. -Gentamicina f2 i. creatinina=6.v.in limite normale APARATUL DIGESTIV.normal.m EXAMINĂRI (examene de laborator) -recoltare: hemoleucograma.bine reprezentat APARATUL RESPIRATOR. -Fenobarbital f1 i.. scaun melenic APARATUL UROGENITAL.varsaturi. LDH=715 MG % REGIM: hiposodat 26 . articulatii nedureroase la miscare SISTEMUL MUSCULAR. Se decide interventia chirurgicala de urgenta.v. -Algocalmin f3 i. -uree= 240 mg %. şi organe de simţ. CPK=981 MG%.palide ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT.1 mg %. se interneaza pe sectia noastra cu semne clinice de hemoragie digestiva (scaune melenice. AV = 100/min.N. probe de coagulare pentru evaluarea gradului insuficientei hepatice). TEGUMENTE ŞI MUCOASE. -Metroclopramid f3 i.

min VĂZ: bun AUZ: bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.COMPORTAMENT: normal 3.A SE ÎMBRĂCA.A MÂNCA: Dependent: varsatura.7˚C RESPIRAŢIE: 24 resp. 10.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Dependent: Febra 38.56 m GREUTATE: 76 kg T.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: Nu ASPECTE PSIHOLOGICE 1.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.A FI CURAT.A DORMI.A FI UTIL: Independent 14. A SE DEZBRĂCA: Independent 7. Îngrijirea pacienţilor cu HDS OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 1. inapetenta 3.: 110/75 mm/Hg PULS: 100 puls/min TEMPERATURĂ: 38. o cafea zilnic 27 .7˚C 8.A EVITA PERICOLELE: Dependent: durere la nivelul etajului abdominal superior.A SE RECREEA: Dependent: nu isi poate desfasura activitatile zilnice din cauza disconfortului abdominal 13.A SE MIŞCA: Independent 5.PARTICULARITĂŢI: fumeaza ( 10-15 tigari/zi ).A. A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9. A SE ODIHNI: Dependent: insomnie 6.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: pastrata 2.A RESPIRA: Independent 2.A ELIMINA: Dependent: scaun melenic 4.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A COMUNICA: Independent 11.

LOISIRURI: agent vanzari PARTICULARITĂŢI: fumeaza ( 10-15 tigari/zi ). a se recreea POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1. OBIECTIVE SPECIFICE: . a elimina.Calmarea durerilor pentru ca pacienta sa poata comunica si sa fie echilibrata psihic.Administrarea medicatiei prescrisa de medic .VINDECARE: 2. Îngrijirea pacienţilor cu HDS ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAŢII. a dormi. MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII Interventia chirurgicala 28 .DECES: OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE: Pacientei sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi fundamentale. .STABILIZARE. .Bolnava sa nu mai prezinte varsaturi.Echilibrarea hidroelectrolitica a pacientei.AGRAVARE: 4. ÎN CE INTERVAL Pe toata perioadda internarii pacineta a colaborat cu personalul medical neexistand probleme.Monitorizare functiilor vitale . a-şi menţine temperatura în limite normale. o cafea zilnic PROBLEME SOCIALE: nu are INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: a mânca. a evita pericolele. . a se odihni. AMELIORARE: X 3.Recoltarea de analize biologice pentru examenul de laborator COMPORTAMENT AŞTEPTAT.

cu indicatia de a respecta regimul alimentar si de a reveni la control peste 30de zile.2015 . Bolnava se externeaza cu stare generala buna .01. avind diagnosticul de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic. este supusa interventiei chirurgicale in data de 4. MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE 29 .01.avind o evolutie favorabila . pentru tratament si investigatii . RECOMANDĂRI EXTERNARE Bolnava internata pe data de 3. Îngrijirea pacienţilor cu HDS EPICRIZĂ.2005 in sectia de chirurgie .

perfuziei mai prezinte acelasi timp ii pentu a vedea dac mai Pacienta respecta endo-venoasa. Vit salonului 20°C. satisfaca nevoile ameliora. repausul digestiv 3. Diminuarea prezenta -risc de poata comunica curat. Metoclopramid f 1. durerii si anxietatii ca pacienta sa spitalizare (salon glucoza 5% 1000 ml. Pozitie datorita sondei pacienta prin La indicatia medicului ii confortabila in nazo-gastrica si Bolnava sa nu comunciare si in fac pacientei o clisma pat.01. Etamsilat 2f. hidroelectrolitica fizic si digestiv). Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Vulnerabilitate fata Calmarea Asigur conditii La indicatia medicului Diminuarea de pericole datorita durerilor pentru optime de administrez: PEV: anxietatii. si sa fie luminat. Linistesc K 2 f . sonda nazo-gastrica Durerile s-au Ziua fiziologice la pat Imobilizez pentru colectarea diminuat. functiile vitale. varsaturi. P= 100 b/min a pacientei. SF 1000ml. 30 .2015 pentru a le La indicatia medicului si este echilibrat Bolnava sa-si evalua si ulterior montez bolnavei o hidroelectrolitic. Disconfort psihic. ascult suferintele persista melena. soc. Temperatura echilibrata patului curata). aerisit. lenjeria Algocalmin f 1 . internarii bolnava la pat continutului gastric TA= 120/60 Echilibrarea (repaus total Masor si notez in FO mmHg. complicatii. Explic bolnavei Insotesc pacienta la necesitatea examenul endoscopic repausului digestiv si importanta pastrarii sondei nazo- gastrice. durerilor.

Asigurarea unui pacienta cu faringiene. Ziua respiratorie Pacienta sa pozitie de valorile functiilor Pacienta respira interventiei cauzata de secretiile respire eficient si decubit dorsal cu vitale. chirurgicala. calmantelor..v. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Vulnerabilitate fata Pregatirea fizica Explic pacientei Pregatesc tegumentele Rezultatul de pericole datorita si psihica a necesitatea in zona in care se va analizelor: durerii si anxietatii pacientei pentru interventiei face interventia Ht = 41. -PEV SF-lOOOml. -Lansoprazol 30mg/zi imobilizarii la pat.v.v. datorita mictiuni chirurgicale. soc.2015 aparitiei pozitia pacientei 4-6 l/h. Hb=8. Glicemie=186 Risc potential de climat favorabil manevrele ce vor La indicatia medicului Amilaze=317uw alterare a integritatii postoperator. Masor si notez in FO R = 18 r/min. chirurgicala.6%. nazo-gastrica si hidroelectrolitic.1500 ml. -Mialgin 30 mg divizat Calmarea i. Familiarizez Aspir secretiile buco. Ineficienta complicatiilor. un somn deficitare. aspiratiei echilibrata -Algocalmin f i. administrez oxigen TA=120/60 pielii. spontan dupa capul intr-o Administrez medicatia Se diminueaza terminarea parte. Pacienta prezinta fiziologice Pacienta sa fie -Metroclopramid f i. 4. P = 88 b/min.01. Evitarea Supreveghez endo-nazal intermitent mmHg. fi efectuate. Combaterea iv greturilor. chirurgicale buco-faringiene. prescrisa de medic durerilr in urma Disconfort major interventiei -PEV G5%. 31 . L= 12000 mmc. eficient.. durerilor.. decomplicatii.4%. in pat. eficient. prezenta risc interventia chirurgicale.

soc. nevoile favorabila a Algocalmin f i. ameliorat. Prima zi Risc de soc.. . Pacienta si-a datorata interventiei organismului. crizelor de pat. uree. R= 18 r/min. Restabilirea Creez un climat de prescrisa de medic termoreglare: functiilor incredere -PEv'sG10%-2000ml. musculara fiziologice la operatiei. de pericole datorita Combaterea tuburilor de dren si eventualele valori Pansamentul durerii si anxietatii socului refacerea perturbate pentru plagii operatorii prezenta risc hemoragic. 32 . interventiei isi satisfaca evolutia -Metroclopramid f i. incredere fata Vulnerabilitate fata anxietatii necesitatea Comunic medicului de personal... semne de atrofie chirurgicale. incurajand -PEVSF-1500ml. importanta La indicatia medicului P=88 b/min.v. Prevenirea zilnic. plagii operatorii si a afiseaza durere si a Explic pacientei tuburilor de dren. pacienta nu complicatii Calmarea pacienta si -Zantac f i. incarcare urma Pacienta sa Explic pacientei -Rocephine gl i.v. T= 36°C Posibilitata aparitiei respiratorii. mmhg.. decomplicatii.m. dezechilibru TA= 120/60 5. favorizand odihna.. spontan la pat. postoperator hemoragie prin Hidratarea si repausului recoltez: Ht.v. reluarea tranzitului Administrez medicatia reluat functia de chirurgicale..v. L.2015 complicatiilor Explic pacientei hidroelectrolitic. pansamentului functii vitale.v. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Comunicare Ameliorarea Asiguram Masor si notez functiile Durerea s-a deficitara disconfortului pacientei repaus vitale. -Fenobarbital f i. pulmonara. pulmonare. -Gentamicina f i. nu este imbibat. Pacienta pat Facilitez vizita supraveghez PEV.01. Hb. datorita anxietate si prin reducerea fizic si psihic la Efectuez toaleta Pacienta agitatie. pierdere de sange mineralizarea digestiv pana la bilirubina. mictioneaza familiei. prezinta pulmonare in durerilor.

respecta regimul tranzitului la vicii (fumat. compot) importanta -PEV SG 10% .1000 Pacienta 6.01.. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Mobilizare Pacienta sa fie Explic pacientei Efectuez toaleta plagii Plaga operatorie deficitara cauzata echilibrata importanta operatorii zilnic. (supa. este curata fara de prezenta hidroelectroliti regimului Masor functiile vitale si supuratie. -Algocalmin f i. le notez in FO.v. postoperatorie realimentarea scurte in salon -PEV SF . Functiile vitale durerii. Pacienta elimina Pacienta sa-si -Zantac f pentru 4 zile. singur igiena pentru 4 zile. alimentar.1000 ml -P= 80 b/min. pentru 4 zile.2015 si reluarea renuntarii ml pentru 2 zile. alcool). singura. -D= 1500 ml/zi. -R=18 r/min. tuburilor de dren si a c prin regim cu alimentar. spontan si efectueze -Gentamicina f i. Pacienta sa fie -Rocephine gl pentru 4 -S= 1 n/zi. Pacienta se psihic si sa mobilizeaza comunice cu singura echipa de Pacienta ingrijire comunica cu echipa de ingrijiri 33 .v. ceai. pentru gaze. cafea. echilibrata zile i. lichide Ajut pacienta sa se Administez medicatia sunt normale: Repaus digestiv Pacienta sa ridice din pat si sa prescrisa de -TA= 120/60 cauzat de conduita inceapa faca plimbari medic mmHg.v. Explic pacientei pentru 2 zile.

Îngrijirea pacienţilor cu HDS SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Chirurgie Generala DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2 DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: S PRENUME: A VÂRSTĂ: 63 ani SEX: M DOMICILIU: Targoviste LOCALITATEA: Targoviste STRADA: Calea Domneasca JUDEŢUL: Dambovita DATE DESPRE SPITALIZARE 1. COPII: 1 SITUAŢIA SOCIALĂ: Buna PROFESIA: Pensionar CONDIŢII DE LOCUIT: Bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:S. eventratie giganta postoperatorie. scaune melenice multiple.N ADRESA: Targoviste TELEFON: NUME:S.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HDS cu melena masiva si suspiciune de varice esofagiene rupte SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ: Buna NR. PERSONALE:.U ADRESA: Targoviste TELEFON: ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:. 4.DATA INTERNĂRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:04 ORA:11:48 2. durerea.FIZIOLOGICE: bolile copilariei -PATOLOGICE: pacient cu antecedente personale patologice semnificative (rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic.MOTIVELE INTERNĂRII: .anemie acuta severa.DATA IEŞIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:08 ORA:12:23 3. astenie.neaga boli importante. ciroza hepatica decompensata parenchimatos si vascular) FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ: Conditii bune de viata 34 .

Examenul endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr.N.normal PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: -PEV Glucoza 5 %. Ag HBs prezent: ECG: tulburari de repolarizare primare difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica. şi organe de simţ.Recoltarea probelor biologice . -Vt K 2f. Hg= 7g% la 24 de ore. -Etamsilat 2f. -Losec 3fl/24h.in limite normale APARATUL DIGESTIV.C.Endoscopie . se patrunde in ansa jejunala eferenta si la cca 8 . Este internat de urgenta cu diagnosticul de HDS cu melena masiva si suspiciune de varice esofagiene rupte.1500 ml -PEV Ser Fiziologic -l000ml.normal SISTEM LIMFOGANGLIONAR. -Hemacel 500ml. stomacul cu continut hematic proaspat dar si digerat.A de 63 de ani cu antecedente personale patologice semnificative (rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic.normal S.I-II fara semne de sangerare.Interventia chirurgicala 35 . se injecteaza adrenalina 1/10000 4ml. si cu o valoare a TA =100/60mmHg si AV=130/min dupa scaune melenice repetate. TEGUMENTE ŞI MUCOASE.normal APARATUL RESPIRATOR.varsatura. scaune melenice APARATUL UROGENITAL. cu oprirea hemoragiei. ciroza hepatica decompensata parenchimatos si vascular) se prezinta la camera de garda cu semne de anemie acuta severa si de hipertensiune portala.normal SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR.integru SISTEMUL MUSCULAR.intergre ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT. cu rezectie ½ si anastomoza G-J. EXAMINĂRI (examene de laborator) . -Algocalmin 2f.10 cm se descopera un ulcer hemoragic activ de 1-2 cm.murmur vezicular prezent APARATUL CARDIO-VASCULAR. Îngrijirea pacienţilor cu HDS EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul S.

o cafea zilnic. A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A DORMI.A FI CURAT.A ELIMINA: Dependent: scaune cu melena 4.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A RESPIRA: Independent 2.A MÂNCA: Dependent: varsaturi 3.A SE RECREEA: Independent 13.COMPORTAMENT: normal 3.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: normal 2. alcool relativ frecvent 36 . Îngrijirea pacienţilor cu HDS OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 1. 10.A COMUNICA: Independent 11.5˚C RESPIRAŢIE: 24 resp/min VĂZ: bun AUZ: bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A FI UTIL: Independent 14.: 80/50 mm/Hg PULS: 130 puls/min TEMPERATURĂ: 37.A SE MIŞCA: Independent 5.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII: 4.A SE ÎMBRĂCA.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent 8.PARTICULARITĂŢI: fumeaza ( un pachet /zi ).A.70 m GREUTATE: 63 kg T. A SE ODIHNI: Dependent: insomnie 6. A SE DEZBRĂCA: Independent 7.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: Nu ASPECTE PSIHOLOGICE 1.A EVITA PERICOLELE: Dependent: durere la nivelul etajului abdominal superior.

Asigurarea repaosului fizic. .STABILIZARE. . a dormi POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.Reducerea anxietatii. . COMPORTAMENT AŞTEPTAT.Calmarea durerilor si restabilirea functiilor vitale. ÎN CE INTERVAL Pe toata durata spitalizarii pacientul a prezentat un comportament normal 37 . psihic si intelectual.Calmarea durerilor pentru ca bolnavul sa poata comunica si sa fie echilibrat psihic.Pacientul sa fie imobilizat imediat la pat(Hg=7g%). . o cafea zilnic.DECES: OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE: Pacientului sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE: . .VINDECARE: 2. LOISIRURI: pensionar PARTICULARITĂŢI: fumeaza ( un pachet /zi ).Bolnavul sa fie echilibrat hidroelectrolitic. Îngrijirea pacienţilor cu HDS ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAŢII. a elimina. .AGRAVARE: 4. alcool relativ frecvent PROBLEME SOCIALE: nu are INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: a manca. AMELIORARE: X 3.Diminuarea scaunelor melenice.

gastro-jejunotomie exploratorie si excizia ulcerului. Se efectueaza interventia chirurgicala iar diagnosticul intraoperator este de ulcer jejunal proximal hemoragic cu ciroza hepatica decompensata parenchimatos si vascular.10 cm se descopera un ulcer hemoragic activ de 1-2 cm. Examenul endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr.I-II fara semne de sangerare. ciroza hepatica decompensata parenchimatos si vascular) se prezinta la camera de garda cu semne de anemie acuta severa si de hipertensiune portala.A de 63 de ani cu antecedente personale patologice semnificative (rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic. se patrunde in ansa jejunala eferenta si la cca 8 . cu rezectie ½ si anastomoza G-J. Ag HBs prezent: ECG: tulburari de repolarizare primare difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica. RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacientul S. Pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari: 1. Îngrijirea pacienţilor cu HDS MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII ECG: tulburari de repolarizare primare difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica. se injecteaza adrenalina 1/10000 4ml. MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE: X 38 .I-II fara semne de sangerare. regim alimentar si evitarea eforturilor fizice mari 2. Se mentine risc de resangerare. Operatia a constat in visceroliza. si cu o valoare a TA =100/60mmHg si AV=130/min dupa scaune melenice repetate. stomacul cu continut hematic proaspat dar si digera EPICRIZĂ. control peste 3 saptamani. stomacul cu continut hematic proaspat dar si digerat. cu oprirea hemoragiei. Examenul endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr. Hg= 7g% la 24 de ore. Este internat de urgenta cu diagnosticul de HDS cu melena masiva si suspiciune de varice esofagiene rupte.

Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
HDS cu scaune Bolnavul sa fie Explic bolnavului Prelevarea de sange Diminuarea
melenice echilibrat necesitatea pentru explorare anxietatii;
successive; hidroelectrolitic; internarii si hematologica si umoral Pacientul respecta
Reducerea eficacitatea biochimica (HLG, uree, repausul digestiv si
Alterarea starii anxietatii; tratamentului; electroliti, teste este echilibrat
de sanatate; Diminuarea Pregatesc bolnavul functionale hidroelectrolitic;
scaunelor fizic si psihic; hepatice,grup sanguin, Colaboreaza cu
Anxietatea cu melenice; Repaus strict la pat Rh, timp de personalul medical si
privire la Calmarea in pozitie culcata cu protrombina); accepta interventia
iminenta unei durerilor pentru punga de gheata pe La indicatia medicului chirurgicala ;
4.01.2015 interventii ca bolnavul sa abdomen. montez pacientului o Prezinta semne de
Prima zi a chirurgicale; poata comunica Efortul fizic va fi sonda nazo-gastrica; anemie acuta severa si
internarii si sa fie interzis (poate Explic pacientului de hipertensiune
Risc de soc echilibrat accentua hemoragia necesitatea repausului portala, cu o valoare a
hemoragic psihic; sau agrava digestiv si importanta TA = 80/50mmHg si
Calmarea tabloul clinic); sondei nazo-gastrice; AV=130/min dupa
durerilor si Explic bolnavului Administrez medicatia scaune melenice
restabilirea tratamentul prescrisa de medic repetate
functiilor vitale; intravenos si -PEV SG 5 %- 1500
Asigurarea eficacitatea lui; ml, PEV SF-l000ml;
repaosului fizic, -Hemacel 500ml;
psihic si -Vt K 2f; Etamsilat 2f;
intelectual; - Algocalmin 2f;
- Losec 3fl/24h.

39

Îngrijirea pacienţilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
Alterarea starii Calmarea durerilor Explic pacientului Masor functiile vitale si Pacientul accepta
de sanatate; si restabilirea necesitatea le notez in F.O., interventia
Anxietate functiilor vitale; interventiei Aplic o compresa chirurgicala si are
preoperarorie ; Pacientul sa fie chirurgicale si umeda pe buzele uscate increder in echipa
-disconfortul echilibrat eficacitatea ei; ale bolnavului si medicala;
datorat hidroelectrolitic; Facilitez vizita efectuez aspiratie nazo- Postoperator bolnavul
multiplelor Pacientul sa familiei; gastrica, prezinta urmatoarele
scaune respire normal Captez increderea in La indicatia medicului valori ale functiilor
melenice; si eficient; echipa de ingrijire administrez pentru vitale:
5.01.2015 -comunicare Pregatirea fizica (medic si asistent); 24 h: -TA= 120/60 mmHg
Ziua deficitara si psihica a Explic familiei faptul -PEV SG 10%- 1500 -P= 88 b/min;
interventiei datorita pacientului ca se va intervenii ml; -R= 14 r/min;
chirurgicale anxietatii, pentru chirurgical; -PEV SF-1000 ml; Pacinetul prezinta
agitatiei si interventia Asigur un -Losec 3fl/24h; facies normal colorat
durerii; chirurgicala. microclimat favorabil -Algocalmin3f/24h si pansamentul plagii
-vulnerabilitate Pacientul sa fie in salon (aerisesc -Metroclopramid 1 f; este curat;
fata de echilibrata psihic salonul, schimb -Mialgin 30 mg x 3/zi Durerile au fost
pericole ; si sa comunice cu lenjeria, incalzesc i.v.; diminuate;
echipa de salonul); -Axetin 750mgx3/zi; Pacientul se odihneste
ingrijire; - Concentrat eritocitar eficient.
350 ml/ 0 I/ +(s-a Pacientul nu
administrat prezinta semne de
intraoperator), alterare a integritatii
Se administreaza tegumentelor si
plasma proaspata. mucoaselor.

40

Îngrijirea pacienţilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
autonome
Risc potential Asigurarea unui Explic pacientului Administrez medicatia Pacientul nu prezinta
de climat favorabil evolutia favorabila prescrisa de medic semne de alterare
alterare a postoperator; operatiei; respectand dozele a integritatii
integritatii Evitarea Educ pacientului prescrise, modul si tegumentelor si
pielii prin aparitiei pentru respectarea orarul de administare: mucoaselor;
tegumente complicatiilor; pozitiei de repaus si -PEV SG5%- 1500 ml; Plaga este curata
umede si reci; Pacientul sa odihna, -PEV SF-lOOOml; ca si pansamentul;
Vulnerabilitate respire eficient si Ajut pacientul sa se -Losec 3fl/24h; Durerile au fost
fata de pericole spontan. aseze in decubitul -Algocalmin3f/24h diminuate;
6.01.2015 datorita durerii Pacientul sa fie lateral drept; -Metroclopramid 1 f; Pacientul se
Prima zi si anxietatii echilibrat Comunicam -Mialgin 30 mg x 3/zi odihneste eficient.
postoperatorie prezenta, -risc hidroelectrolitic; medicului -Axetin 750mgx3/zi; Pacientul respecta
de complicatii, Combaterea eventualele valori La indicatia medicului repausul digestiv;
soc ; greturilor si a perturbate pentru recoltez: Ht, Hb L, Pacientul respira
Ineficienta durerii; functii vitale, bilirubina, uree; eficient pe nas;
respiratorie Pacientul sa dezechilibru -TA=130/60
cauzata de prezinte un somn hidroelectrolitic mmHg;
secretiile cantitativ si -P=88 b/min;
buco- calitativ; -R= 17 r/min;
faringiene. Prevenirea Durerile au scazut
Deficit de complicatiilor in intensitate;
alimentatie. pulmonare; Pacientul comunica
Deficit in mersul eficient
la toaleta cu echipa de
ingrijire;

41

2015 Comunicare hidroelectrolitic. 42 . normale: A II-a zi deficitara Pacientul sa se -explic bolnavului -TA= 120/60 mmHg. agitatiei si pat.re. efort. tegumente si mucoase curate. anxietate. de pui fiarta sau la Ajut medicul la Plaga operatorie este durerilor de Pacientul sa fie gratar. Pacientul sa Pacientulrespecta prezinte regimul alimentar. -R=18 r/min. echilibrat zarzavat). supa de scoaterea tuburilor de curata fara supuratie. -aerisesc salonul. postoperatorie datorita poata mobiliza in evolutia favorabila a -P= 80 b/min. carne si le notez in FO. operatiei. echilibrat psihic si misca datorita eficient cu externare (branza de Masor functiile vitale are incredere in tuburilor de echipa de vaci. echipa de ingriji dren si ingrijire. ou moale. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Incapacitate Pacientul sa Reluarea alimentatiei Efectuez toaleta plagii Pacientul este de a se comunice complete pan la operatorii zilnic. Functiile vitale sunt 7.01.

2015 confortului reluarea la vicii (fumat. anxietatii si gaze. Pacientul este Alterarea compot) si importanta renuntarii -Mialgin 30 mg x 3/zi cooperant. Explic pacientululi Pacientul comunica diaforezei Pacientul sa necesitatea igienei eficient cu echipa de (transpiratie elimine singur si zilnice si cum se ingrijiri abundenta) spontan. Pacientul se tranzitului realimentarea salonului -Algocalmin3f/24h mobilizeaza singur. 43 . La indicatia medicului Pacientul este curat si realimentare si Pacientul sa Ajut pacientul sa se administrez medicatia ingrijit. efectueaza. ceai. alimentar cu prin regim cu in salon in primele operatie -S= 1 n/zi. pentru gaze. acumulat cunostinte Externarea datorita tranzitului pentru alcool). bolnavul. Explic pacientului -Metroclopramid 1 f. efectueze singur Discut zilnic cu igiena. cafea. Pacientul sa fie Explic pacientului curat. lichide apoi de lichide doua zile. noi. a inteles si a 8.01. (supa. de regimul hidroelectrolitic faca plimbari scurte scot firele de la -D= 1500 ml/zi. Pacientul sa se Anunt familia pentru miste singur in externare si efectuez urmatoarele zile. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Disconfort Pacientul sa fie Ajut pacinetul sa se Masor functiile vitale Pacientul elimina digestiv cauzat echilibrat ridice din pat si sa La indicatia medicului spontan si singur. respectarea regimului Pacientul sa-si alimentar. manevrele necesare pentru externare. reluarea inceapa plimbe si in afara prescrisa.

DATA IEŞIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:11 ORA:16:44 3. ADRESA:Targoviste TELEFON: NUME:O.MOTIVELE INTERNĂRII: : dureri in etajul superior abdominal.. greturi. pacienta cunoscuta cu citomegalovirus.FIZIOLOGICE: fosta operatie de hernie de disc. scadere ponderala semnificativa. 4. COPII: 2 SITUAŢIA SOCIALĂ: Buna PROFESIA: pensionara CONDIŢII DE LOCUIT: Salubre PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:O.nu se cunosc PERSONALE:. inapetenta. transpiratii.I. astenie fizica progresiva.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Ulcere gastrice multiple cu citomegalovirus complicate cu hemoragie digestiva superioara cu soc hemoragic secundar . abdomen meteorizat.varsaturi . -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Conditii salubre de viata 44 .E ADRESA:Targoviste TELEFON: ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:.DATA INTERNĂRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:10 ORA:03:22 2. SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ: Vaduva NR. Îngrijirea pacienţilor cu HDS SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Chirurgie Generala DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3 DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: O PRENUME: A VÂRSTĂ: 78 ani SEX: F DOMICILIU:Suta Olteni LOCALITATEA: Suta Olteni STRADA: Principala JUDEŢUL: Dambovita DATE DESPRE SPITALIZARE 1.

.A. scaune melenice. şi organe de simţ. febra 38. absenta PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: .PEV SG 10%. stomacul prezentand numeroase ulcere profunde cu diametre de 5. -Algocalmin 3 f i. TEGUMENTE ŞI MUCOASE. infiltrare gastrica limfamatoasa .ganglion nepalpabili SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR.C.normal APARATUL RESPIRATOR.Losec 3fl/zi. portiunii orizontale si verticale a micii curburi. Examenul histopatologic al fragmentelor bioptice a pus in evidenta infectie cu CMV cu frecvente celule glandulare si stromale cu aspect de citomegalie si incluzii nucleare caracteristice.necomunicativa. .integru SISTEMUL MUSCULAR.v.20 mm la nivelul unghiului gastric.administrare de urmgenta O2 APARATUL CARDIO-VASCULAR. eroziuni si congestie marcata a mucoasei din vecinatate .T. confluente la nivelul esofagului inferior . Îngrijirea pacienţilor cu HDS EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta se interneaza pentru dureri abdominale intense in etajul superior abdominal. precum si esofagita candidozica .palide si reci ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT. cu stare generala alterata.normal S.. EXAMINĂRI (examene de laborator) Endoscopia digestiva superioara a decelat multiple depozite aderente albicioase.slab reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR.abdomen marit APARATUL UROGENITAL.1500 ml -PEV SF-l000ml.-85/50 mm’Hg APARATUL DIGESTIV. REGIM: - 45 .50 C. paloare accentuata Se interneaza de urgenta.Amoxicilina 3g/zi .N.

A RESPIRA: Dependent 2.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: - ASPECTE PSIHOLOGICE 1.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE ÎMBRĂCA.A COMUNICA: Dependent 11.A FI CURAT.COMPORTAMENT: agitatie 3.76vm GREUTATE: 46 kg T.A FI UTIL: Independent 14.: 85/50 mm/Hg PULS: 120 puls/min TEMPERATURĂ: 38. A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent 9. Îngrijirea pacienţilor cu HDS OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 1.5˚C RESPIRAŢIE: 12 resp/min VĂZ: bun AUZ: bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A. LOISIRURI: Pensionar PARTICULARITĂŢI: - PROBLEME SOCIALE: - 46 . A SE DEZBRĂCA: Dependent 7.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII: 4.A EVITA PERICOLELE: Dependent 10.A MÂNCA: Dependent 3.A SE MIŞCA:Independent 5. A SE ODIHNI: Dependent 6.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Dependent 8.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: absenta 2.A ELIMINA: Dependent 4.A SE RECREEA: Independent 13.A DORMI.PARTICULARITĂŢI: fumeaza 2 pachete de tigari ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: X DE FAMILIE: ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: X URBAN: OCUPAŢII.

50 C. scaune melenice.AGRAVARE: 4.DECES: X OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE: Pacienta sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi OBIECTIVE SPECIFICE: . In urma interventiilor cadrelor medicale si a medicatiei administrate. ÎN CE INTERVAL - MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII Starea pacientei nu a permis explorarea completa a tractului digestiv.Calmarea durerilor pentru ca bolnava sa poata comunica si sa fie echilibrata psihic. a evita pericolele. RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacienta se interneaza pentru dureri abdominale intense in etajul superior abdominal. AMELIORARE: 3. MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE 47 .a se îmbrăca. iar evolutia a fost rapid progresiva spre exitus prin extinderea limfomului fara a se putea initia un tratament antiviral specific EPICRIZĂ. a se dezbrăca. Îngrijirea pacienţilor cu HDS INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: a comunica. pacienta a decedat. paloare accentuata Se interneaza de urgenta. a fi curat. a dormi a elimina.VINDECARE: 2. a mânca. febra 38. .Calmarea durerilor si restabilirea functiilor vitale COMPORTAMENT AŞTEPTAT. cu stare generala alterata. a-şi menţine temperatura în limite normale.STABILIZARE. a respira POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.

pat si satisfacerea urmareste evolutia si Starea agitatiei si durerii. Datorita socului sonda endo-nazala AV=120b/min Anxietatea hemoragic masiv se Administrez Hg=7g/dl. psihic.01.. 48 . gastric inaintea degradeaza 10. anxietatii. decide intubarea medicatia prescrisa instalindu-se pacientei . La indicatia primele 24 ore sanatate. cauzata de bradipnee functiilor vitale. Administrez O2 pe mm/Hg deplasa. poata comunica Explic bolnavei medicului montez o de la debutul Comunicare si sa fie necesitatea sonda NG (care are HD.Losec 3fl/zi. Calmarea nevoilor fiziologice permite lavajul pacientei se Ineficienta durerilor si la pat. pacienta de medic socul fiind sedata si -PEV SG 10%. -Algocalmin 3 f i.v. efectuarea efectuez o clisma TA=85/50 Incapacitate de a se endoscopiei . intubata. sustinute . cu salonul de ATI. -PEV SF-l000ml.1500 hemoragic - monitorizata ml pacinta este continiu . durerilor pentru toracele mai sus. deficitara datorita echilibrata imobilizarii la scopuri diagnostice. Se fac eforturi -Amoxicilina 3g/zi .-masor si notez in hemoragiei si FO functiile vitale istituiurea tratamentului adecvat. Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome HDS cu scaune Calmarea Ridic bolnava cu Transport bolnava in Transfuzia a 2 melenice successive. unitati CER in Alterarea starii de ca bolnava sa perna sub umeri. pentru oprirea .2015 respiratorie restabilirea Asist si ajut la explorarii ) si progresiv.

Intervine stopul cardio- respirator – exitus. se -Algocalmin 3 f i. dozele prescrise. 49 . Îngrijirea pacienţilor cu HDS Data Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare autonome Ventilatia. branule. a tahicardiei respiratiei la Sa se monteaze modul si orarul de este intreruperea 1-2 catetere / Bolnava este administare pe 24h: echivalenta cu ventilatorului . -PEV SG 10%. de soc administrarea apare o cianoza -Hemacel – 1000ml.v. care sa permita AV= 65/minut. dar -PEV SF-l000ml. cu resuscitata.inabilitatea Calmarea .Dopamina pe severitate Prevenirea nefavorabila injectomat Starea complicatiilor pacientei este pulmonare.se urmareste medicatia prescrisa hipotensiunii spontane restabilirea diureza de medic respectand persistente si Tulburari ale functiilor vitale. dar cu evoluþie . ml HDS insotita 11.Amoxicilina 3g/zi . foarte proasta functiile vitale fiind sustinute doar de aparate . hipovolemic rapida de generalizata.Losec 3fl/zi. . Administrez Prezenta unei respiratii durerilor si .1500 termenul de Alterarea starii de diametru gros TA= 50/30 mmHg. si este cantitati realizeaza conduita .01. semn de lichide..2015 sanatate . considerata convenabile de de terapie intensiva.

CAPITOLUL V PREZENTAREA TEHNICILOR IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU HDS 50 .

deasupra marelui trohanter. •Pentru poziţia şezând.la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă anterosuperioară cu extremitatea superioară a şanţului interfesier.în stratul muscular.faţa externă a coapsei în treimea mijlocie. Efectuarea injecţiei -Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. -Pentru injecţia în regiunea fesieră se reperează următoarele : •Punctul smirnof.poziţie şezând sau în picioare.faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.1 Efectuarea injecţiei intramusculare Injecţia intramusculară:constituie introducerea unor soluţii izotonice uleioase sau a unei substanţe coloidale. Locurile de elecţie:regiunea supero-externă a fesei. -Se aşează bolnavul în decubit ventral. •Punctul Barthelemz. 51 .lateral. -Dezinfectarea mâinilor cu alcool. •Zona care uneşte spina iliacă posterioară cu marele trohanter. Scop:introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.seringi sterile. Pregătirea materialelor şi instrumentelor -Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii. Îngrijirea pacienţilor cu HDS 5.la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi înapoia lui.injecţia se efectuează în toată regiunea fesieră deasupra punctului de sprijin. Materiale necesare: tava medicală.alcool de 90°.tăviţe renale.

îndepărtându-l pe cel cu care a fost aspirate substanţa şi se adaptează un ac potrivit pentru efectuarea injecţiei. Reorganizarea locului de muncă -Se aruncă la coş deşeurile de la injecţie. -Se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit. -Se întinde pielea între policele şi indexul sau în mediul mâinii stângi. -Se schimbă acul. 52 . -Se injectează lent lichidul. -Se masează locul cu u tampon cu alcool pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse. -Embolie. -Se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfectează cu un alt tampon cu alcool. -Supuraţie septică-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde în masa musculară. -Se aşează bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus 5-10 min.acoperind locul cu un tampon cu alcool. -Ruperea acului-extragerea manuală sau chirurgicală.accidente şi intervenţii -Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale- retragerea acului efectuarea injecţiei în alte zone.se elimină bulele de aer. -Se verifică poziţia acului prin aspirare. -Hematom prin lezarea unui vas.prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase-se provine prin verificarea poziţiei acului. Incidente. -Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. -După injectare se scoate dintr-o dată acul cu seringa. -Paralizia prin lezarea nervului sciatic-se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei. -Se înţeapă perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate şi siguranţă cu acul montat la seringă.activând circulaţia pentru a favoriza absorbţia. Îngrijirea pacienţilor cu HDS -Se încarcă seringa cu substanţa de injectat după verificarea fiolei.

c.alternate cu perioade de repaus. poziţia Trendelenburg (circulaţie cerebrală deficitară). pentru cele de amploare în funcţie de starea generală a bolnavului.antrenând şi articulaţia şoldului. -ridicarea din pat precoce reprezintă metoda cea mai eficace pentru 53 .sau profunde.mişcări de pedalare în pat.2 ÎNGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR OPERAŢI Primele zile post-operatorii sunt cele mai dificile pentru bolnav şi datorită faptului că îngrijirile sunt foarte numeroase. -lupta împotriva stazei venoase.de origine parietală. -lupta împotriva durerii:-asupra organelor interne. pentru ca apoi să diminueze progresiv. Poziţia bolnavului în pat – este de regulă în decubit dorsal. Calmarea durerii postoperatorii – intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbă ascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operaţia. b.de origine viscerală. bronhopneumonii. Mobilizarea bolnavului – trebuie iniţiată cât mai precoce.flexia şi extensia degetelor de la picioare.durerile pot fi superficiale. poziţia Flower (drenaje pleurale. decubit lateral (intervenţii pe rinichi – favorizează drenajul). la 48 ore postoperatoriu.-se va efectua prin mişcări active şi contracţii musculare statice ale membrelor inferioare. accentuează pareza postoperatorie şi maschează eventualele complicaţii peritoneale.flexia şi extensia genunchilor. Îngrijirea pacienţilor cu HDS 5.Aceste îngrijiri sunt de ordin general şi de ordin local: a. pentru operaţiile mici şi mijlocii chiar în ziua operaţiei. După anumite intervenţii poziţia trebuie să fie insă modificată : decubit ventral (intervenţie pe coloana vertebrală). Analgeticele pe bază de opiacee se folosesc cu prudenţă pentru că deprimă respiraţia. escare. insuficienţă respiratorie). Se previn astfel complicaţiile ca: tromboflebite.

ulei de ricin sau parafină administrat per os sau pe sondă nazogastrică . medicaţie de stimulare a micţiunii (alfa şi betablocante). Reluarea tranzitului intestinal – este un alt parametru al unei evoluţii postoperatorii favorabile. -ridicarea se face treptat:-mai întâi la marginea patului.alimentaţia normală se reia după o perioadă relativ lungă. lapte.complicaţiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar supravegheată anticoagulantă.se va face cât mai precoce. apoi din ce în ce mai mari. la început cantităţi mici. carne fiartă sau friptă în funcţie de reluarea tranzitului. .decât sprijinit de asistenta medicală.îşi balansează gambele. Îngrijirea pacienţilor cu HDS prevenirea stazei venoase. apoi are primul scaun. masaj toracic.complicaţiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical. supozitoare emoliente. -rehidratarea:După intervenţii chirurgicale . antibiotice. Se permite bolnavului să bea lichide (apă. clisme uşoare.dar acesta nu trebuie făcut decât în prezenţa asistentei medicale şi după ce a fost verificat că nu prezintă edeme ale membrelor inferioare şi se măsoară TA culcat şi apoi în ortostatism.acolo unde este posibil. d.face un pic de gimnastică respiratorie. în funcţie de timpul intervenţiei . Ulterior se prescriu : supă de zarzavat strecurată şi sărată normal. f. Pentru combaterea parezei se folosesc amestec alfa-blocant + colinagonist (Blegomazin + Minstin).cu braţele ridicate în inspiraţie şi coborâte în expiraţie. Reapariţia parezei intestinale sau menţinerea ei cu toate măsurile de combatere alături de alte semne indică de regulă o complicaţie inflamatorie peritoneală . Prevenirea şi combaterea complicaţiilor inflamatorii: .şi să nu exagereze de prima dată. -nu trebuie să meargă singur.complicaţii pulmonare se previn prin aspirarea secreţiilor. În mod normal la 48-72 ore de la operaţie pareza postoperatorie dispare şi bolnavul emite gaze. Reluarea alimentaţiei . 54 . ceai puţin îndulcit). tuse asistată. . gimnastică respiratorie. mucolitice. -existenţa complicaţiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea. e. iaurt.în mod special pe tubul digestiv.

stativ 55 .3 Administrarea medicamentelor prin perfuzie(PEV) ) Definiţie: prin perfuzie se înţelege introducerea pe cale parenterală. Îngrijirea pacienţilor cu HDS 5.soluţii hidratante în sticle sau pungi riguros sterilizate şi încălzite la temperatura corpului. Materiale necesare:tava medicală acoperită cu un câmp steril.tăviţă renală.trusa pentru perfuzat. Scopul:hidratarea şi mineralizarea organismului.garou.administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit. alimentaţia pe cale parenterală.completarea proteinelor sau a altor componente sanguine.depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici. picătură cu picătură a soluţiilor pentru reechilibrare hidroelectrolitică.soluţii ambalate steril. hidroionică şi volemică a organismului.

Pregătirea fizică şi psihică a pacientului -Se anunţă pacientul.se desprinde parafina de pe suprafaţa dopului. -Se verifică poziţia acului în venă.fără să se atingă trocarul. -Asistenta îmbracă mănuşi pentru evitarea contaminării cu sânge.fiind eliminate complet bulele de aer. -De preferinţă se începe cât mai periferic. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului.lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie. -Se coboară progresiv portacul.1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecţii intramusculare şi intravenoase. -Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul.o pensă hemostatică.tubul de aer. Efectuarea perfuziei -Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.tampon cu alcool. Îngrijirea pacienţilor cu HDS pentru fixarea flacoanelor. -Se scoate celofanul steril de pe flacon.muşama.se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon prin dopul de cauciuc. -Se examinează calitatea şi starea venelor.o pernă tare. -Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast. -Se aplică garoul la nivelul braţului.cu antebraţul în extensie.imediat sub ac.se îndepărtează garoul şi se adapteaază 56 .instrumentelor şi aparatului de perfuzie -Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare.până când tubul se umple cu lichid. -Sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu muşama.aparatul rămânând atârnat de stativ. -Se dezinfectează plica cotului cu alcool. -Se suspendă flaconul de suport.se ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul.în decubit dorsal.fără ca picurătorul să se umple cu lichid.convingându-l de importanţa tehnicii. -Se aşează pacientul în pat.având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase. Pregătirea materialelor. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu ei prin dop în flacon. -Se închide cu pensa hemostatică.care se dezinfectează cu alcool. -Se cere pacientului să strângă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese.romplast.cât mai comod.

polipnee. -Embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulant./min sau în funcţie de necesităţi.la cardiaci.poate determina edem pulmonar acut.A. -Se notează în foaia de temperatură data şi cantitatea de lichid perfuzat. Reorganizarea locului de muncă -Se aruncă la coş deşeurile materialelor folosite. Îngrijirea pacienţilor cu HDS amboul aparatului de perfuzie la ac.pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere cu ajutorul prestubului la 60 pic.de pielea pacientului.expectoraţie. -După terminarea perfuziei se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon cu alcool şi printr-o mişcare.creşterea T. 57 . -Înainte ca flaconul să se golească complet.manifestat prin:tuse.se extrage acul din venă.dacă este necesar. -Se fixează cu benzi de romplast amboul acului şi porţiunea tubului în vecinătate cu acesta.bruscă în direcţia axului vasului. Accidente -Hiperhidratarea prin perfuzie în exces.se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon. -Se deschide imediat prestubul.

Îngrijirea pacienţilor cu HDS 5.determinata de 4 factori: 1)debitul cardiac 2)forta de contractie a inimii 3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange 4)vascozitatea sangelui ELEMENTE DE APRECIAT: -tensiunea arterială sistolică(maxima) -tensiunea arterială diastolică(minima) MATERIALELE NECESARE: -aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru -stetoscop biauricular -tampon de vată -tavita renala -alcool -creion roşu sau pix cu mină roşie -foaia de temperatura/carnetel individual INTERVENŢIILE ASISTENTEI: -pregătirea psihică a bolnavului.4 Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA) SCOP-evaluarea funcţiei cardio-vasculare(forţa de contracţie a inimii determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor). -se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. 58 . -asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute.sprijinit şi în extensie. -spălarea pe mâini. Tensiunea arteriala=presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.

VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE: 1-3 ani 75-90/50-60 mmHg 4-11 ani 90-110/60-65 mmHg 12-15 ani 100-120/60-75 mmHg Adult 120-140/75-90 mmHg Varstnic >150/>90 mmHg 59 .socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. -se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată. -se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar. -se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei.până când se percepe primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii maxime). -se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese.cu ajutorul pompei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. -se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă. Îngrijirea pacienţilor cu HDS -se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool(inclusiv membrana stetoscopului) -se pompează aer în manşeta pneumatică. -se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie.

Urgenţele medico-chirurgicale. Îngrijirea pacienţilor cu HDS Bibliografie 1. Sinteze. Borundel Corneliu . Bucureşti 1998 4 Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului. Ed. Bucureşti 1995 2 Titircă Lucreţia . ALL.Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali.Viata Medicala Romaneasca. Medicală.Breviar Ed. Ed.Bucuresti 2008 60 . Bucureşti 2003 3 Titircă Lucreţia .Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed. Viaţa Medicală Românească.

Îngrijirea pacienţilor cu HDS 61 .