You are on page 1of 83

1.

Care sunt principale serii de tabele cuprinse n cadrul SEC :


a) conturile sectoarelor instituionale precum i sistemul intrri-ieiri i
conturile pe ramuri de activitate
b) conturile sectoarelor bifuncionale
c) conturile internaionale
d) conturile aferente fiecrei ri

2. Nominalizai o identitate contabil important din cadrul sistemului


intrari-iesiri:
a) cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse
b) cifra de afaceri este ridicata
c) valoarea adaugata produsa este mai mica decat suma veniturilor generate
d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile

3. SEC 2010 este un regulament care stabile te normele, conven iile,


definiiile i clasificrile care trebuie s fie aplicate la:
a) calculul deficitului bugetului de stat
b) producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a
datelor
c) consolidarea transparentei informatiilor contabile n Romnia
d) diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE

4. Nominalizai una din analizele i evalurile ce pot fi realizate utiliznd


cadrul SEC:
a) performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu
b) situatia bunurilor din domeniul public al statului
c) dezvoltarea unei economii de a lungul timpului
d) nevoile gospodariilor populatiei

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:


a) reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea
institutiilor publice
b) constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre
toate organismele internationale
c) au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari
d) nu se bazeaza pe date statistice

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si


in celelalte sisteme de statistici sociale si economice permite:
a) accesul la informatii economice clasificate
b) estimarea trendului economic la nivel UE
c) elaborarea de masuri consecvente
d) mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o
perioada indelungata, deoarece:
a) fiecare stat membru isi impune caracteristicile economice
b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani
i faptul c n metodologiile internaionale succesive privind conturile
naionale, s-au schimbat foarte puine concepte de baz
c) se schimb foarte des conceptele de baz privind conturile naionale
d) nu permit modificri

8. Care din urmtoarele exemple se inscriu n afara limitelor produciei i


nu se inregistreaza in SEC:
a) serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri
b) productia de bunuri pentru consumul final propriu
c) piscicultura in fermele piscicole
d) productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit


deoarece:
a) nu furnizeaza date suplimentare
b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins prin adugarea de
informaii nemonetare
c) nu modifica conceptele de baza
d) prezinta pe scurt conceptele de referinta

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:


a) nu detin bunuri si active
b) nu subscriu angajamente
c) exercita activitati economice
d) nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:


a) nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux
b) permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux i de conturi de
patrimoniu
c) unitatile institutionale sunt grupate in 7 sectoare institutionale nationale
d) sectoarele institutionale nu se divizeaza in subsectoare

12. La nivelul unitilor locale cu activitate economic (UAE locale):


a) activitatile nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate
b) regrupeaza ansamblul prilor unei uniti instituionale n calitatea sa de
productor
c) nu se nregistreaz pentru fiecare activitate secundar
d) nu aparine numai unei singure uniti institu ionale

13. Una din urmtoarele categorii de informaii de baz care se nregistreaz


n SEC 2010:
a) numrul populaiei
b) previziuni economice
c) consumul pe gospodrii
d) stocurile

14. n SEC operaiunea este definit ca fiind:


a) unitatea economic care are capacitatea de a de ine bunuri i active, de a subscrie
angajamente, a exercita activit i economice i a realiza, n nume propriu, opera iuni
cu alte uniti
b) capacitatea de a stabili politica general sau programul unei unit i institu ionale
c) un flux economic care reprezint o interaciune ntre unit ile institu ionale
care acioneaz de comun acord sau o ac iune n interiorul aceleia i unit i
instituionale pe care aceasta este interesat s o trateze ca o opera iune
deoarece unitatea n discuie prezint dou calit i diferit e
d) descriere sistematic a diferitelor etape ale procesului economic

15. n ce situaie o activitate poate fi considerat o activitate de pia, n


cazul n care bunurile i serviciile sunt n proces de comercializare:
a) comercianii nu caut s-i sporeasc la maximum profitul pe termen lung
b) comercianii nu vnd bunurile i serviciile oricrei persoane care se afl n
posibilitatea de a plti preul solicitat
c) cumprtorii caut un grad ct mai sczut de utilitate
d) n condiiile n care pieele eficace sunt cele la care cumprtorii i
comercianii au acces i despre care acetia dispun de informaii

16. O matrice de contabilitate social (MCS) :


a) permite legtura ntre tabelele resurselor i utilizrilor i conturile sectoriale
b) nu furnizeaz informaii suplimentare referitoare la volumul i structura for ei de
munc
c) nu se aplic pentru utilizarea populaiei ocupate pe ramuri de activitate
d) nu se aplic pentru repartizarea forei de munc pe subgrupe socioeconomice

17. Divizarea operaiunilor const n:


a) descopunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n
dou sau mai multe operaiuni, care sunt apoi nregistrate n mod diferit
b) descompunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n
dou sau mai multe operaiuni, care sunt apoi nregistrate n acelai mod
c) intervenia altor uniti instituionale n afara celor implicate n operaiune
d) descompunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n dou
sau mai multe operaiuni, care nu se mai nregistreaz

18. Prin stocuri se nelege:


a) activele deinute la un anumit moment
b) pasivele deinute la un anumit moment
c) activele i pasivele deinute la un anumit moment
d) fluxul de produse finite

19. Stocurile se nregistreaz n contabilitate:


a) la nceputul fiecrei perioade contabile
b) la sfritul fiecrei perioade contabile
c) la nceputul i sfritul fiecrei perioade contabile
d) nu se nregistreaz

20. Din categoria conturilor curente fac parte:


a) conturile capitale
b) conturile financiare
c) conturile altor modificri de volum
d) conturile care prezint producia generarea i alocarea venitului, distribuirea
i redistribuirea venitului i utilizarea acestuia

21. Conturile de acumulare sunt:


a) conturile care prezint generarea venitului
b) conturile care prezint alocarea venitului
c) conturile capitale i cele financiare i conturile altor modificri de volum
d) conturile care prezint distribuirea i redistribuirea venitului

22. n sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu nregistreaz n partea


stng a contului de operaiuni curente:
a) activele
b) pasivele
c) pasivele i valoarea net
d) diferena dintre active i pasive

23. n contabilitatea naional, operaiunile efectuate de ctre o ntate sau


un sector se nregistreaz:
a) o singura dat
b) de dou ori
c) de trei ori
d) de patru ori

24. nregistrarea operaiunilor n partid dubl nseamn:


a) efectuarea unei nregistrri ca resurs i o dat ca utilizare
b) efectuarea a dou nregistrri ca resurs
c) efectuarea a dou nregistrri ca utilizare
d) nregistrarea ca variaie de pasive

25. Cu excepia anumitor variabile referitoare la populaie i for de munc,


toate fluxurile i stocurile prezentate n sistemul SEC 2010 sunt exprimate n:
a) dividende
b) termeni monetari
c) numr de operaiuni
d) preurile de referin naionale
26. nregistrarea pe baz de angajament se aplic:
a) tuturor fluxurilor
b) doar fluxurilor monetare
c) doar fluxurilor nemonetare
d) nu se aplic o astfel de nregistrare

27. Consolidarea nseamn:


a) eliminarea din utilizri a operaiunilor care au loc ntre unit ile regrupate
b) eliminarea att din utilizri, ct i din resurse, a opera iunilor care au loc ntre
unitile regrupate
c) eliminarea activelor i pasivelor financiare reciproce
d) eliminarea att din utilizri, ct i din resurse, a opera iunilor care au loc ntre
unitile regrupate, precum i eliminarea activelor i pasivelor financiare
reciproce

28. Nu trebuie consolidate:


a) fluxurile i stocurile dintre unitile componente din cadrul subsectoarelor
sau sectoarelor
b) fluxurile dintre unitile componente din cadrul subsectoarelor
c) stocurile dintre unitile componente din cadrul sectoarelor
d) fluxurile dintre unitile componente din cadrul sectoarelor

29. Unitile care constituie economia naional i ale cror fluxuri i stocuri
sunt ntregistrate n SEC 2010 sunt:
a) entitile altor ri
b) unitile rezidente
c) toate unitile din spaiul european
d) toate unitile aferente UE

30. Exporturile i importurile de bunuri i servicii includ:


a) schimburile ntre filiale
b) fluxurile de venituri primare ctre sau dinspre restul lumii
c) vnzarea sau cumprarea transfrontalier de active financiare sau de active
neproduse
d) toate unitile aferente UE

31. Importurile i exporturile de bunuri includ opera iuni ntre reziden i i


nerezideni cu urmtoarele tipuri de bunuri:
a) bunurile care tranziteaz o ar
b) efectivele de animale care trec frontiera
c) echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care prsesc
temporar o ar, fr s aib loc vreun transfer de proprietate
d) echipamente i alte bunuri trimise n strintate pentru prelucrare, ntre inere,
revizie sau reparare
32. Importurile i exporturile de bunuri nu pot fi nregistrate n urmtoarea
situaie:
a) data producerii bunului
b) data contractului
c) data furnizrii bunurilor i serviciilor i a dobndirii unei crean e de plat
d) data stingerii creanei

33. Importurile i exporturile de bunuri se evalueaz franco la bord la


frontiera rii exportatoare (free on board FOB). Aceast valoare este:
a) valoarea bunurilor la preurile de baz plus serviciile de transport i
distribuire aferente pn la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite
minus subveniile pentru bunurile exportate
b) valoarea bunurilor la preurile de baz minus serviciile de transport i distribuire
aferente pn la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subven iile
pentru bunurile exportate
c) valoarea bunurilor la preurile de baz minus serviciile de transport i distribuire
aferente pn la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite plus subven iile
pentru bunurile exportate
d) valoarea bunurilor la preurile de baz plus serviciile de transport i distribuire
aferente pn la punctul respectiv al frontierei minus orice impozite minus subven iile
pentru bunurile exportate

34. Preul cost-asigurare-navlu (CIF) este pre ul unui bun livrat la frontiera
rii importatoare sau preul unui serviciu furnizat unui rezident:
a) dup achitarea oricror taxe de import
b) dup achitarea oricror taxe de import sau a altor impozite pe importuri sau comer
c) dup plata adaosurilor comerciale
d) naintea achitrii costurilor pentru transportul n ar

35. Exporturile de servicii nu includ urmtorul caz:


a) transportul bunurilor importate de ctre un transportator rezident
b) serviciile furnizate de ctre nerezideni rezidenilor
c) transportul bunurilor efectuat de reziden i n beneficiul nereziden ilor care nu
implic importuri sau exporturi de bunuri
d) activitile de prelucrare i reparare n beneficiul nereziden ilor

36. Bunurile existente nu includ:


a) cldirile i alte bunuri de capital fix care au fost vndute de unit ile productoare
altor uniti
b) bunurile de consum de folosin ndelungat care au fost vndute de gospodrii
altor uniti
c) obiectele de valoare care nu se vnd
d) bunurile consumabile care au fost vndute de ctre orice unitate, fie pentru a fi
reutilizate, fie pentru a fi transformate n materii prime pentru fabricarea de bunuri noi
37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluznd urmtorul element:
a) apele de suprafa
b) viile, livezile sau alte plantaii de arbori i culturi pe picior etc.
c) zcmintele
d) resursele biologice necultivate

38. Operaiunile cu resurse naturale sunt nregistrate:


a) nu se nregistreaz
b) la aceeai valoare n conturile cumprtorului i n cele ale vnztorului
c) la o valoare mai mare n conturile cumprtorului i la o valoare mai mic n cele
ale vnztorului
d) la o valoare mai mic n conturile cumprtorului i la o valoare mai mare n cele
ale vnztorului

39. Operaiunile de repartiie sunt operaiuni prin care:


a) valoarea adugat generat n produc ie este repartizat for ei de munc i
capitalului
b) valoarea adugat generat n producie nu se repartizeaz
c) valoarea adugat generat n producie este repartizat doar forei de munc
d) valoarea adugat generat n producie este repartizat for ei de munc,
capitalului i administraiei publice

40. Remunerarea angajailor este compus din:


a) salarii
b) indemnizaii
c) cotizaii sociale n sarcina angajatorului
d) salarii, indemnizaii i cotizaiile sociale aflate n sarcina angajatorului

41. Care din urmtoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare n


salariile i indemnizaiile n bani:
a) hrana
b) serviciile locative
c) plata zilelor de vacan pentru srbtori oficiale sau concediu anual
d) mprumuturile acordate angajailor la dobnzi reduse

42. Salariile i indemnizaiile includ:


a) cotizaiile sociale, impozitele pe venit i alte pl i de pltit de ctre angajat,
incluznd cele reinute de angajator i pltite direct sistemelor de asigurri
sociale, autoritilor fiscale etc., n beneficiul angajatului
b) cheltuielile angajatorilor necesare n procesul de produc ie al angajatorilor
c) totalul salariilor i indemnizaiilor pe care angajatorii le pltesc temporar angaja ilor
n caz de boal, maternitate, accident de munc, invaliditate etc
d) plile ctre lucrtori externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat
43. n cadrul unui sistem de prestaii predefinite, exist o cotiza ie imputat
de ctre angajator, calculat conform urmtoarei metode de calcul:
a) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare plus suma reprezentat
de cotizaia efectiv a angajatorului plus suma reprezentat de orice cotiza ie a
angajatului plus costurile operrii sistemului
b) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare minus suma
reprezentat de cotizaia efectiv a angajatorului plus suma reprezentat de orice
cotizaie a angajatului plus costurile operrii sistemului
c) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare minus suma
reprezentat de cotizaia efectiv a angajatorului minus suma reprezentat de
orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii sistemului
d) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare plus suma reprezentat
de cotizaia efectiv a angajatorului minus suma reprezentat de orice cotizaie a
angajatului plus costurile operrii sistemului

44. Nu intr n categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA i impozitelor


pe importuri:
a) impozitele pe bunuri i servicii care sunt pltite n afara procesului de
producie
b) accizele i impozitele pe consum
c) impozitele de nmatriculare a autovehiculelor
d) impozitele pe primele de asigurare

45. Impozitele nregistrate n conturi provin din:


a) o surs
b) dou surse
c) trei surse
d) patru surse

46. Nu fac parte din categoria subveniilor:


a) subveniile pe produse
b) subveniile pe importuri
c) subveniile pe care productorii rezideni le pot primi ca urmare a
abandonrii unei activiti de producie
d) subveniile pentru societi i cvasisocieti publice acordate pentru a compensa
pierderile persistente pe care le nregistreaz n activitatea lor productiv ca urmare
a practicrii n mod deliberat a unor pre uri mai mici dect costurile medii de
producie din motive de politic economic sau social europene sau ale autorit ilor
publice

47. Subveniile pot include urmtoarele:


a) transferurile realizate de administraiile publice ctre societile i cvasisocietile
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate n cursul mai multor exerci ii
financiare sau a pierderilor excepionale cauzate de factori necontrolabili de ctre
ntreprindere
b) tergerea datoriilor pe care unitile productoare le-au contractat fa de
administraia public
c) plile efectuate de administraiile publice sau de restul lumii pentru pagube sau
pierderi la nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor acte de rzboi, altor
evenimente politice sau dezastre naionale
d) subvenii pentru salarii sau pentru for de munc

48. Subveniile sunt nregistrate :


a) n momentul n care are loc tranzacia sau evenimentul care genereaz
subvenia
b) dup utilizare
c) la sfritul perioadei contabile
d) n exerciiul bugetar urmtor

49. Subveniile sunt nregistrate ca:


a) utilizri pozitive n contul de exploatare al economiei totale
b) resurse pozitive n contul de alocare primar a veniturilor sectorului administra iei
publice
c) resurse pozitive n contul exterior al veniturilor primare i transferurilor curente
d) utilizri negative n contul de exploatare al economiei totale

50. Nu se aplic dobnzi:


a) depozitelor
b) titlurilor de natura datoriei
c) creditelor bugetare prevzute n bugetul de stat
d) creditelor
51. Plile care decurg din orice tip de acord swap sunt nregistrate n contul
financiar :
a) ca operaiuni cu instrumente financiare derivate
b) nu se nregistreaz
c) ca dobnd aferent unui venit din proprietate
d) ca dobnd aferent titlurilor de natura datoriei

52. Dobnda este nregistrat:


a) la cerere
b) dup utilizarea integral a valorii de intrare curente
c) dup 2 ani de neplat
d) n fiecare perioad contabil

53. Preul de achiziie include i una din urmtoarele variante:


a) dobnzile pentru servicii adugate n temeiul condiiilor de creditare
b) impozitele minus subveniile pentru produse
c) taxele pentru servicii adugate n temeiul condi iilor de creditare
d) taxe suplimentare implicate n caz de plat cu ntrziere, ceea ce nseamn
neefectuarea plii n intervalul de timp precizat la data la care se face achizi ia
54. Producia include:
a) curarea, decorarea i ntreinerea locuin ei, n msura n care aceste activit i
revin n egal msur locatarilor
b) curarea, ntreinerea i repararea bunurilor de folosin ndelungat
c) pregtirea i servirea hranei
d) producia tuturor bunurilor i serviciilor individuale sau colective care sunt
livrate unor uniti distincte fa de productorii lor

55. Activitatea principal a unei UAE locale este:


a) activitatea secundar este o activitate efectuat n cadrul unei singure UAE locale
n plus fa de activitatea principal
b) activitatea a crei valoare adugat este superioar valorii oricrei alte
activiti efectuate de unitatea respectiv
c) o activitate auxiliar este o activitate al crei rezultat este destinat a fi utilizat n
cadrul unei ntreprinderi
d) o activitate de sprijin desfurat n cadrul unei ntreprinderi cu scopul de a facilita
desfurarea activitii principale sau a celor secundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezint o activitate auxiliar:


a) cumprarea
b) vnzarea
c) formarea de capital pentru uz propriu
d) transportul

57. Preurile semnificative sunt:


a) preurile cele mai mari practicate pentru un produs
b) media preurilor exitente pe piaa pentru un produs
c) preuri care au un efect substanial asupra cantit ilor de produse pe care
productorii sunt dispui s le ofere i asupra cantit ilor de produse pe care
cumprtorii doresc s le cumpere
d) preurile stabilite de cel mai important productor

58. Producia non-pia este:


a) producia care este furnizat altor uniti gratuit sau la pre uri
nesemnificative din punct de vedere economic
b) UAE locale sau uniti instituionale a cror produc ie este n cea mai mare parte
producie de pia
c) UAE locale sau uniti instituionale a cror produc ie este n cea mai mare parte
destinat consumului final propriu n cadrul aceleia i unit i institu ionale
d) producia nevndut

59. Pentru evaluarea producie nu exist convenii specifice pentru:


a) evaluarea produciei non-pia
b) evaluarea produciei la preul de baz
c) evaluarea produciei totale a unei unit i institu ionale a crei UAE local este un
productor non-pia
d) evaluarea produciei totale a unui productor non-pia (UAE local)
60. Producia unui vnztor cu ridicata sau cu amnuntul este dat de urmtoarea
formul:
a) valoarea vnzrilor minus valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare i
utilizate drept consum intermediar, remunerare a angaja ilor n natur sau venit mixt
n natur minus valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare plus valoarea
adiionrilor la stocurile de bunuri pentru revnzare
b) valoarea vnzrilor minus valoarea adiionrilor la stocurile de bunuri pentru
revnzare plus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revnzare
c) valoarea vnzrilor plus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale
de rebutare, furt sau pagube accidentale
d) valoarea vnzrilor plus valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare i
utilizate drept consum intermediar, remunerare a angaja ilor n natur sau venit
mixt n natur minus valoarea bunurilor cumprate pentru
revnzare plus valoarea adiionrilor la stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de
rebutare, furt sau pagube accidentale

61. Creterile preurilor bunurilor aflate n stocuri sunt considerate:


a) producie neterminat
b) producie
c) ctiguri din deinere
d) producie excedentar

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate i pltite n urmtorul mod:


a) serviciile financiare realizate cu plat indirect
b) servicii financiare pltite prin perceperea de dobnzi
c) servicii financiare de achiziionare i nstrinare a unor active i pasive financiare
pe pieele financiare
d) serviciile financiare realizate n cadrul sistemelor de asigurri i de pensii, n cazul
n care activitatea este finanat prin perceperea de cotiza ii de asigurare i din
venitul realizat din economii

63. Producia aferent asigurrilor generale se calculeaz astfel:


a) ncasrile totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu c tigul din
veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despgubirile produse
ajustate
b) ncasrile totale din prime plus prime suplimentare implicite (egale cu
ctigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor
tehnice) minus despgubirile produse ajustate
c) Prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din veniturile din proprietate aferent
provizioanelor tehnice) minus despgubirile produse ajustate
d) ncasrile totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din
veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) plus despgubirile produse
ajustate

64. Producia aferent asigurrilor de via se calculeaz ca:


a) prime ncasate plus prime suplimentare
b) prime ncasate minus prime suplimentare plus beneficiile
datorate minus creterile (plus scderile) provizioanelor tehnice ale asigurrilor de
via
c) prime ncasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus
creterile (plus scderile) provizioanelor tehnice ale asigurrilor de
via
d) prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creterile (plus scderile)
provizioanelor tehnice ale asigurrilor de via

65. Dac o schem de garantare standard a mprumuturilor opereaz ca


productor de pia, valoarea produciei este:
a) egal cu ncasrile totale din prime
b) egal cu ctigul din venituri din proprietate aferent provizioanelor tehnice
c) valoarea despgubirilor produse ajustate
d) calculat n acelai mod ca i n cazul asigurrilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-pia:


a) serviciile de administraie public
b) serviciile de aprare
c) serviciile obligatorii de securitate social
d) serviciile de nvmnt

67. Consumul intermediar exclude:


a) bunurile i serviciile care sunt primite de la o alt UAE local apar innd aceleia i
uniti instituionale
b) obiectele de valoare
c) nchirierea de active fixe, de exemplu leasingul opera ional de utilaje, automobile,
software i lucrri originale din sfera divertismentului
d) onorariile pentru contracte, contracte de leasing i licen e pe termen scurt
nregistrate ca active neproduse; acestea exclud cumprarea nerestric ionat de
astfel de active neproduse

68. Consumul intermediar include:


a) mbuntirile majore care sunt aduse n plus fa de cele necesare pentru a
menine activele fixe n bune condiii de utilizare
b) software-ul cumprat fr restricii sau produs pe cont propriu
c) bunurile i serviciile utilizate ca resurse n activit i auxiliare
d) armele de uz militar i echipamentul necesar pentru livrarea lor
69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:
a) serviciile de locuin prestate de proprietarii-ocupan i
b) bunurile i serviciile care sunt tratate drept consum intermediar
c) serviciile financiare pltite direct i partea de SIFIM utilizat pentru consumul final
al gospodriilor
d) serviciile de finanare a pensiilor n valoare echivalent cu cea a pl ii pentru
serviciu implicite

70. Consumul intermediar exclude:


a) plile pentru servicii de asigurare general efectuate de UAE locale
b) SIFIM cumprate de productorii rezideni
c) pli pentru licene i onorarii ale administraiei publice care sunt tratate ca
alte impozite pe producie
d) producia non-pia din producia bncii centrale se aloc n ntregime consumului
intermediar al altor intermediari financiari

71. Bunurile i serviciile pentru consumul individual sunt:


a) bunurile sau serviciile achiziionate de ctre unit ile institu ionale rezidente pentru
satisfacerea direct a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective
b) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor
comunitii sau tuturor membrilor unei anumite pr i a comunit ii
c) bunuri i servicii achiziionate de o gospodrie a popula iei i utilizate pentru
satisfacerea nevoilor i a dorinelor membrilor gospodriei respective
d) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodriilor sunt:


a) nule
b) colective
c) individuale
d) mari

73. Pentru bunurile i serviciile furnizate de unitile administra iei publice,


limita dintre bunurile i serviciile individuale i colective este trasat pe baza:
a) clasificrii funciilor administraiilor publice (COFOG)
b) importanei bunurilor i serviciilor furnizate
c) preurilor bunurilor i serviciilor
d) importanei bunurilor i serviciilor n raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaii nu


cuprinde urmtoarea grup:
a) locuine
b) sntate
c) nvmnt
d) afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile i serviciile sunt achiziionate de unit ile
instituionale n momentul n care:
a) au prevedere bugetar
b) constat necesitatea achiziiei
c) unitile instituionale devin noii proprietari ai bunurilor i prestarea
serviciilor n beneficiul lor este complet
d) doresc s aiba bunuri i servicii n exces
76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final fa de
agregatul consumul final efectiv este:
a) mai mare
b) identic
c) mai mic
d) mai mare sau egal

77. Dividendele nu includ:


a) venitul pltit administraiilor publice de ctre ntreprinderile publice care sunt
recunoscute ca entiti juridice independente neconstituite n societ i
b) veniturile generate de activitile necuprinse n statistici i transferate proprietarilor
de societi care particip la astfel de activit i pentru uzul lor privat
c) acunile emise pentru acionari reprezentnd plat a dividendelor pentru exerci iul
financiar
d) superdividendele

78. Retragerile din veniturile cvasisocietilor includ:


a) excedentul net din exploatare primit de reziden i n calitate de proprietari de
terenuri i cldiri situate n restul lumii
b) sumele pe care proprietarii le primesc din vnzarea bunurilor de capital fix
existente
c) sumele pe care proprietarii le primesc din vnzarea terenurilor i a altor active
neproduse
d) sumele pe care proprietarii le primesc din retragerile din participa ii

79. Beneficiile reinvestite din investiii strine directe sunt egale cu:
a) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investiiile strine
directe plusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit plus orice
venituri din proprietate sau transferuri curente de pltit
b) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine
directe plus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de
primit minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de pltit,
incluznd transferurile efective din strintate ctre investitorii care efectueaz
investiiile strine directe i orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de
pltit de ctre ntreprinderea care efectueaz investi iile strine directe
c) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine
directe minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de
primit minus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de pltit, incluznd
transferurile efective din strintate ctre investitorii care efectueaz investi iile
strine directe i orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de pltit de ctre
ntreprinderea care efectueaz investiiile strine directe
d) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine
directe minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit

80. Momentul nregistrrii beneficiilor reinvestite din investi ii strine directe


este:
a) semestrial
b) anual
c) n momentul n care sunt realizate
d) nu se nregistreaz

81. Venitul din investiii de pltit pentru drepturile aferente cotizaiilor


predefinite este egal cu:
a) venitul din investiii aferent fondurilor plus orice venit c tigat din
nchirierea de terenuri sau cldiri deinute de fond
b) venitul din investiii aferent fondurilor
c) orice venit ctigat din nchirierea de terenuri sau cldiri de inute de fond
d) venitul din investiii aferent fondurilor minus orice venit ctigat din nchirierea de
terenuri sau cldiri deinute de fond

82. Renta din terenuri reprezint :


a) un venit din proprietate
b) un impozit
c) un impozit
d) un ajutor de stat

83. Rentele sunt nregistrate:


a) trimestrial
b) semestrial
c) anual
d) n perioada n care sunt pltite

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse exist?


a) unul
b) dou
c) trei
d) apte

85. Impozitele pe venit nu constau n:


a) impozite pe venituri
b) profituri
c) ctiguri din capital
d) pensii

86. Impozitele pe venit nu includ:


a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodriilor, exemple fiind venituri
din munc, din proprietate, activiti antreprenoriale, pensii etc
b) impozitele pe venitul sau profitul societilor
c) impozitele pe ctigurile din deinere
d) impozitele pe succesiune sau impozite pe dona ii ntre persoane n via , care
sunt considerate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital

87. Valoarea total a impozitului include:


a) dobnzi aplicate arieratelor de impozite cuvenite
b) impozitele pe succesiune sau impozite pe dona ii ntre persoane n via , care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentate la rubrica
impozite pe capital
c) prelevrile ocazionale sau excepionale pe capital sau patrimoniu, care sunt
nregistrate ca impozite pe capital (D.91)
d) impozitele pe terenuri, cldiri sau alte active de inute sau nchiriate de ntreprinderi,
care le utilizeaz pentru producie, astfel de impozite fiind tratate ca alte impozite pe
producie

88. Impozitele nregistrate n conturi nu provine din:


a) sume evideniate prin evaluari
b) declaraii
c) ncasri
d) amortizare

89. Prestaiile sociale exclud:


a) transferurile curente i forfetare de la sisteme care primesc cotiza ii, vizeaz
ntreaga colectivitate sau pri mari ale acesteia i sunt impuse i controlate de ctre
unitile administraiei publice (sisteme de securitate social)
b) transferurile curente i forfetare de la sistemele organizate de angajatori n
beneficiul angajailor, fotilor angaja i sau persoanelor aflate n ntre inerea acestora
(alte sisteme de asigurri sociale aferente ncadrrii n munc). Cotiza iile pot fi
pltite de angajai i/sau de angajatori; ele pot fi pltite i de lucrtori independen i
c) indemnizaiile de asigurare vrsate n cadrul polielor contractate cu unicul
scop de a obine o reducere, chiar dac aceste poli e decurg dintr-o conven ie
colectiv
d) transferuri curente de la uniti ale administra iei publice i IFSLSGP care nu sunt
condiionate de pli anterioare ale cotiza iilor i care sunt cuplate n general de o
evaluare a venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt cunoscute ca asisten
social

90. Cotizaiile sociale nete constau n:


a) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor minus cotizaiile sociale imputate
n sarcina angajatorilor
b) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor plus cotizaiile sociale
imputate n sarcina angajatorilor plus cotizaii sociale efective n sarcina
gospodriilor pluscotizaii sociale suplimentare n sarcina
gospodriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de asigurri
sociale
c) cotizaii sociale suplimentare n sarcina gospodriilor minus tarife pentru serviciile
prestate de sistemul de asigurri sociale
d) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor minus cotizaiile sociale imputate n
sarcina angajatorilor minus cotizaii sociale efective n sarcina gospodriilor

91. Impozitele pe capital nu sunt nregistrate ca:


a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al sectoarelor n care
sunt clasificai contribuabilii
b) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) n contul de capital al administra iilor publice
c) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de capital al restului lumii
d) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al administra iilor
publice

92. Ajutoarele pentru investiii nu se nregistreaz ca:


a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al sectoarelor care
beneficiaz de ajutoare
b) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al administra iilor publice
c) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) contul de capital al sectoarelor care
beneficiaz de ajutoare
d) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de capital al restului lumii

93. Alte transferuri de capital nu include urmtoarele opera iuni:


a) plile efectuate de ctre administraiile publice sau de ctre restul lumii ctre
proprietarii de bunuri de capital distruse sau avariate de rzboaie, alte evenimente
politice sau catastrofe naturale (inundaii etc.)
b) transferurile de la administraiile publice ctre societ ile sau cvasisociet ile
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate n cursul mai multor exerci ii
financiare sau a pierderilor excepionale cauzate de factori neinfluen abili de ctre
ntreprindere (chiar n cazul unei infuzii de capital)
c) transferurile ntre subsectoarele administra iilor publice destinate acoperirii
cheltuielilor neprevzute sau deficitelor acumulate
d) plile reprezentnd ajutor de stat repetitiv pentru economii, acordate de
administraiile publice gospodriilor

94. Activele contingente i pasivele contingente includ:


a) garaniile unice cu risc incert pentru plile unor pr i ter e, deoarece pl ile sunt
necesare doar dac debitorul nu i ndepline te obliga iile de plat
b) angajamentele de mprumut care ofer o garan ie c anumite fonduri vor fi puse la
dispoziie, dar nu exist niciun activ financiar pn cnd fondurile nu sunt avansate
efectiv
c) scrisorile de garanie care reprezint promisiuni de a efectua o plat cu condi ia
prezentrii anumitor documente specificate ntr-un contract
d) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii i ale schemelor de garan ii
standardizate

95. Care dintre urmtoarele categorii nu reprezint o garanie:


a) garaniile oferite prin intermediul unui instrument financiar derivat
b) garaniile standard
c) garaniile unice cu risc incert
d) garaniile derivate

96. Care din urmtoarea categorie nu reprezint o operaiune financiar:


a) cu numerar i depozite
b) cu credite
c) cu componenta fizic a aurului monetar

d) cu titluri de natura datoriei

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:


a) identic cu cel al contului de capital
b) mai mare dect soldul contului de capital
c) mai mic dect soldul contului de capital
d) zero

98. Consolidarea nu poate fi realizat la nivelul:


a) economiei totale
b) sectoarelor instituionale
c) subsectoarelor instituionale
d) ONG urilor

99. O operaiune financiar are ntotdeauna:


a) profit
b) o operaiune n contraparte
c) sold final creditor
d) sold final debitor

100. Operaiunea n contraparte corespunztoare unei opera iuni financiare


poate fi un :
a) impozit
b) venit din dobnzi
c) venit din proprietate
d) venit din prestri servicii
101. Operaiunile financiare i operaiunile n contraparte ale acestora se
nregistreaz:
a) n acelai moment
b) la sfritul anului
c) triemstrial
d) anual

102. Drepturile de pensie nu cuprind creanele financiare pe care angaja ii


actuali i fotii angajai le dein n raport cu:
a) angajatorii lor
b) un sistem desemnat de ctre angajator pentru pensiilor, ca parte a unui acord de
compensare ntre angajator i angajat
c) un asigurator
d) un coleg

103. Primele nencasate sunt:


a) creane financiare pe care titularii de poli e de asigurri generale le au asupra
societilor de asigurri generale n ceea ce prive te primele nencasate i
indemnizaiile de pltit
b) riscuri cum ar fi accidente, boal sau incendiu
c) indemnizaii datorate, dar nc nepltite, incluznd cazurile n care suma este n
litigiu sau n care evenimentul care a generat dauna a survenit, dar nu a fost nc
raportat
d) primele pltite, dar nc nencasate

104. Sistemele de asigurri, de pensii i schemele de garan ii standardizate nu


cuprind una din subcategorii:
a) provizioane tehnice de asigurri generale
b) drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor
c) drepturi de pensie
d) dreptul de concediu de odihna

105. Activele contingente i pasivele contingente nu includ:


a) angajamentele de mprumut care ofer o garan ie c anumite fonduri vor fi puse la
dispoziie, dar nu exist niciun activ financiar pn cnd fondurile nu sunt avansate
efectiv
b) scrisorile de garanie care reprezint promisiuni de a efectua o plat cu condi ia
prezentrii anumitor documente specificate ntr-un contract
c) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii i ale schemelor de garan ii
standardizate
d) liniile de credit, care sunt angajamente de acordare de mprumuturi unui client pn
la o limit stabilit

106. Depozitele sunt:


a) moned autohton a statelor membre din zona euro
b) contracte standardizate, nenegociabile cu publicul general, oferite de
societile care accept depozite i, n unele cazuri, de administra ia central n
calitate de debitori, care permit plasarea i retragerea ulterioar de ctre
creditor a sumei reprezentnd principalul
c) depozitele care se pot schimba n numerar, la cerere, la paritate i care sunt direct
utilizabile pentru efectuarea de pl i prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare
direct sau printr-o alt form de plat direct, fr penalit i sau restric ii
d) pasive ale societilor rezidente care accept depozite, n unele cazuri ale
administraiei centrale, i ale unitilor instituionale nerezidente

107. Obligaiunile garantate sunt:


a) titluri de natura datoriei emise de o societate financiar sau garantate n
ntregime de o societate financiar
b) titluri de natura datoriei ale crui principal i/sau dobnd sunt pltibile doar din
fluxul de numerar produs de ctre un grup specificat de active financiare sau
nefinanciare
c) transferuri temporare de titluri de valoare de la mprumuttor la mprumutat
d) acorduri care implic oferirea de titluri de valoare n schimbul numerarului sau al
altor mijloace de plat

108. n situaia n care nu sunt pstrate ca active de rezerv, conturile de aur


alocate reprezint:
a) o crean asupra operatorului contului de a livra aur

b) un activ financiar
c) dreptul de proprietate asupra unei mrfi, mai exact aur nemonetar
d) un depozit

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a) nu genereaz nregistrri n contul financiar


b) genereaza un minus n contul financiar
c) genereaza un plus n contul financiar
d) genereaza concomitant un minus si un plus in contul financiar

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor i stingerea acestora prin anulare
reprezint:
a) transferuri
b) tranzacii
c) depozite
d) dobanzi

111. Numerarul include una din urmtoarele:


a) stocul de bancnote proprii al unei bnci centrale
b) stocul de bancnote de urgen
c) bancnotele i monedele emise de autorit ile monetare rezidente ca moned
naional n circulaie deinut de ctre rezideni i nerezideni
d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate n mod obi nuit ca mijloc de plat

112. Depozitele transferabile nu includ:


a) poziii interbancare ntre instituii financiare monetare
b) depozite pstrate la banca central de societ i care accept depozite n plus fa
de valoarea rezervelor pe care acestea sunt obligate s le pstreze i pe care le pot
utiliza fr notificri prealabile sau restricii
c) depozite n lei
d) depozite n moned strin n cadrul unor acorduri swap

113. Alte depozite nu includ:


a) cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare derivate, care sunt pasive
ale instituiilor financiare monetare
b) acorduri de rscumprare pe termen scurt (repouri) care sunt pasive ale institu iilor
financiare monetare
c) depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenegociabile
sau certificate de depozit nenegociabile
d) certificate de depozite negociabile i certificate de economii negociabile

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate n:


a) moned naional
b) moned strin
c) euro
d) lingouri de aur

115. Titlurile de natura datoriei cu rat a dobnzii fix nu cuprind:


a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise i rscumprate la valoarea
nominal
b) titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau cu o prim fa de valoarea lor
nominal.Exemple sunt bonuri de trezorerie, efecte de comer , cambii, acceptri de
ordine, andosri de ordine i certificate de depozit
c) obligaiuni cu discount mare, cu pli mici ale dobnzilor i emise la o valoare mult
redus fa de valoarea nominala
d) obligaiuni neconvertibile

116. Operaiunile cu credite pot fi mprite n dou tipuri n func ie de scaden a


iniial:
a) credite pe termen scurt si credite pe termen lung
b) credite pe termen mediu si credite pe termen lung
c) credite pe termen scurt si credite pe termen mediu
d) credite pe termen foarte scurt si credite pe termen mediu

117. Creditele standardizate sunt oferite, n majoritatea cazurilor de ctre:


a) angajatori
b) societati financiare
c) angajati
d) instituii publice

118. Creditul comercial este:


a) un transfer temporar de titluri de valoare de la mprumuttor la mprumutat
b) un acord care implic oferirea de titluri de valoare, de exemplu titluri de natura
datoriei sau aciuni, n schimbul numerarului sau al altor mijloace de plat, existnd
un angajament de a rscumpra acelea i titluri de valoare sau unele similare la un
pre fixat
c) creditul acordat direct de ctre furnizorii de bunuri i servicii n beneficiul
clienilor lor
d) este un contract prin care locatorul, n calitate de proprietar legal al unui activ,
transmite locatarului riscurile i beneficiile propriet ii asupra activului

119. Categoria creditelor nu include:


a) creditele ipotecare
b) creditele de consum
c) creditele revolving
d) alte conturi de primit/de pltit incluznd creditele comerciale i avansurile

120. Participaiile nu cuprind:


a) aciuni cotate
b) prime nete de asigurare generala
c) aciuni necotate
d) alte participaii

121. Titlurile de valoare de tip participaie nu includ:


a) investiiile administraiilor publice n societile publice al cror capital nu este
mprit n aciuni, care, n virtutea unei legisla ii speciale, sunt recunoscute ca entit i
juridice independente
b) investiiile administraiilor publice n capitalul bncii centrale
c) participaiile administraiei publice la capitalul organiza iilor interna ionale i
supranaionale, cu excepia FMI, chiar dac ele sunt juridic constituite ca societ i pe
aciuni (de exemplu, Banca European de Investi ii)
d) aciunile oferite la vnzare, dar care nu sunt cumprate n momentul emiterii

122. Operaiunile cu drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor sunt


reprezentate de:
a) acumulri
b) acumulri minus reduceri
c) reduceri
d) acumulari plus reduceri

123. Caracteristic unui sistem de garanii standardizate este faptul c:


a) exist mai multe garanii de acelai tip, dei nu toate se emit pentru exact
aceeai perioad de timp i nu toate ncep i se ncheie la acelea i date
b) toate garantiile ncep i se ncheie la aceleai date
c) exista o singura garantie
d) toate garantiile se emit pentru exact aceeai perioad de timp

124. Instrumentele financiare derivate nu permit pr ilor s fac tranzac ii cu


instrumente financiare specifice precum:
a) riscul ratei dobnzii
b) riscul valutar
c) riscul aferent participaiilor i preurilor mrfurilor
d) riscul de credit, cu alte entiti care nu sunt dispuse s- i asume aceste
riscuri, la tranzacionarea activului principal

125. Swapurile pe rata dobnzii sunt:


a) tranzacii cu monede strine la un curs de schimb stabilit n contract
b) un schimb de fluxuri de numerar aferente pl ilor de dobnd i de principal la un
curs de schimb convenit la sfritul contractului
c) un schimb de pli ale unor dobnzi de natur diferit aferente unei valori
fictive a principalului care nu este niciodat tranzac ionat
d) acorduri contractuale prin care dou pr i, pentru a se proteja de varia iile ratelor
dobnzilor, convin asupra unei dobnzi de pltit, la o dat de definitivare a tranzac iei
specificat, aferent unei valori fictive a principalului care nu este niciodat
tranzacionat
126. n cazul n care contractele nu implic schimbul de principal:
a) se nregistreaz o operaiune la intrarea n vigoare a contractului
b) nu se inregistreaza nicio operaiune la intrarea n vigoare a contractului
c) se nregistreaz o operaiune la incheierea contractului
d) se nregistreaz o operaiune la mijlocul perioadei de derulare a contractului

127. Variaiile n timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt


nregistrate n:
a) contul de reevaluare
b) contul financiar
c) contul de capital
d) contul de patrimoniu

128. Alte conturi de primit/de pltit includ:


a) remuneraii i salarii
b) dividende
c) chirie
d) toate variantele prevzute la literele a, b si c

129. Operaiunile financiare nu pot fi clasificate n func ie de:


a) posibilitatea de a fi negociate
b) tip de venit
c) scaden, valut
d) valoare contract

130. Nu sunt creane financiare negociabile:


a) titlurile de valoare
b) instrumentele financiare derivate
c) numerarul i depozitele
d) opiunile pe aciuni ale angajailor

131. Sunt creane financiare negociabile:


a) aurul monetar
b) creditele
c) alte participaii
d) titlurile de valoare

132. Apariia economic a activelor corespunde creterii n volum a activelor


produse i a celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de produc ie.
Aceast categorie cuprinde:
a) monumente istorice atunci cnd valoarea lor este prima dat recunoscut n
contul de patrimoniu
b) diminuarea valorii fondurilor comerciale i a activelor comerciale achizi ionate
c) expirarea avantajelor conferite prin contracte, leasinguri, licen e i autoriza ii
transferabile
d) epuizarea resurselor naturale

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe n cazul


n care:
a) deteriorarea calitii terenurilor se datoreaz inunda iilor sau furtunilor de o
amploare neobinuit
b) din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug activele cultivate
c) ca urmare a incendiilor de pdure sau cutremurelor de pmnt se distrug cldiri
echipamente sau obiecte de valoare
d) ca urmare a unei utilizri defectuoase echipamentele din dotare se
defecteaz

134. Exist confiscri fr compensaie atunci cnd:


a) creditorii deposedeaz de active
b) administraiile publice sau alte uniti instituionale iau n posesie, fr
compensaie deplin, activele aparinnd altor unit i institu ionale, inclusiv
nerezidente, din alte motive dect achitarea impozitelor, a taxelor sau a
prelevrilor similare
c) executarea silit a activelor
d) se confisc o proprietate n urma unei activiti infracionale

135. Modificrile de volum neclasificate n alt parte ale activelor nefinanciare


includ:
a) pierderile de numerar sau de titluri la purttor din motive (cum ar fi daunele
provocate de incendii sau furturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe
b) retragerile din circulaie de numerar care nu mai este convertibil, cu excep ia
sumelor care au fost reclasificate n obiecte de valoare
c) degradarea unor active fixe neluate n calcul n consumul de capital fix
d) provizioanele pentru executarea unor scheme de garan ii standardizate atunci cnd
executrile prevzute depesc ncasrile i recuperrile prevzute

136. Alte modificri de volum neclasificate n alt parte exclud:


a) refuzul plii datoriei: nu se recunoate anularea unilateral a pasivului de
ctre debitor
b) pierderi excepionale din stocuri (cum ar fi daunele provocate de incendii, furturi
sau infestarea cu duntori a silozurilor) care nu sunt considerate distrugeri de active
cauzate de catastrofe
c) diferena constatat ntre sumele contabilizate n consumul de capital fix drept
pagube normale i pierderile efectiv suferite
d) abandonarea echipamentelor de producie nainte de a fi terminate sau puse n
funciune

137. Modificrile de clasificare nu includ:


a) modificrile de clasificare sectorial
b) modificrile de structur ale unitilor instituionale
c) modificrile de clasificare a activelor i pasivelor
d) transformarea titlurilor de natura datoriei n aciuni

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numete:


a) valoare brut
b) valoare net
c) valoare iniial
d) valoare final

139. Un cont de patrimoniu se ntocmete:


a) doar pentru sectoarele instituionale rezidente
b) doar pentru economia naional total
c) doar pentru restul lumii
d) pentru sectoarele i subsectoarele instituionale rezidente, pentru economia
naional total i pentru restul lumii

140. Fondurile proprii sunt definite ca:


a) sum a valorii nete minus valoarea participa iilor
b) sum a valorii nete minus valoarea participa iilor i ac iunilor fondurilor de investi ii
care figureaz ca active n contul de patrimoniu
c) sum a valorii nete plus valoarea participa iilor i ac iunilor fondurilor de
investiii care figureaz ca pasive n contul de patrimoniu
d) valoarea participaiilor i aciunilor fondurilor de investi ii care figureaz ca active n
contul de patrimoniu

141. Activele nregistrate n contul de patrimoniu sunt:


a) active economice
b) capital fix
c) cheltuieli
d) pierderi nominale

142. Activele nefinanciare neproduse se refer la:


a) activele economice care includ toate crean ele financiare, participa iile i
componenta fizic a aurului monetar reprezentat de lingouri
b) perioada de la data emiterii pn la data pl ii finale programate a activelor sau
pasivelor financiare
c) creanele financiare care rezult din decalajul temporal dintre opera iunile de
distribuire sau operaiunile financiare pe pia a secundar i pl ile aferente
d) activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de produc ie

143. Fiecare activ financiar are un pasiv n contraparte?


a) da
b) nu
c) da, cu excepia componentei fizice a aurului monetar reprezentate de
lingouri, care este clasificat n categoria Aur monetar i drepturi speciale de
tragere
d) poate

144. Valoarea de pia este egal cu:


a) valoarea nominal plus reevalurile care decurg din variaii ale pre urilor de
pia
b) reevalurile care decurg din variaii ale pre urilor de pia
c) valoarea nominal
d) valoarea nominal minus reevalurile care decurg din variaii ale pre urilor de pia

145. Valoarea nominal reflect:


a) suma fondurilor avansate iniial, la care se adaug orice fonduri avansate ulterior
b) rambursri plus dobnda acumulat
c) suma fondurilor avansate iniial, la care se adaug orice fonduri avansate
ulterior minus eventuale rambursri plus dobnda acumulat
d) suma fondurilor avansate iniial minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale
rambursri minus dobnda acumulat

146. Stocurile trebuie evaluate la:


a) preurile n vigoare la momentul de referin al contului de patrimoniu
b) la preurile la care produsele au fost evaluate n momentul intrrii lor n stoc
c) la preul scontat pentru vnzare
d) la preul la care a fost achiziionat

147. Valoarea DST este:


a) preul stabilit pe pieele organizate ale aurului
b) fixat zilnic de FMI, iar paritatea n raport cu monedele na ionale se ob ine pe
pieele de schimb valutar
c) valorea nominal
d) valoarea de pia

148. Raportul dintre preul aciunilor i fondurile proprii poate varia n


funcie de:
a) profitul societilor
b) pierderea nregistrat de societate
c) preul scontat pentru vnzare
d) ramura de activitate

149. Sumele nregistrate pentru drepturile de pensie depind de:


a) tipul de sistem de pensie
b) entitatea angajatoare
c) profesionalismul angajatului n perioada activ
d) eficiena angajatului pe parcursul carierei

150. Valoarea nregistrat pentru provizioane pentru executarea garan iilor


standardizate este:
a) nivelul preconizat de indemnizaii minus valoarea eventualelor recuperri
preconizate
b) nivelul preconizat de indemnizaii
c) valoarea eventualelor recuperri preconizate
d) nivelul preconizat de indemnizaii plus valoarea eventualelor recuperri preconizate
151. Creditele comerciale i avansurile i alte conturi de primit/de pltit,
exclusiv credite comerciale i avansuri , care sunt generate de diferen ele de
timp ntre operaiunile de repartiie, precum impozite, contribu ii sociale,
dividende, rente, salarii i operaiuni financiare, sunt evaluate, att pentru
creditori, ct i pentru debitori la:
a) valoarea de pia
b) valoarea brut
c) valoarea nominal
d) valoarea net

152. Creditele se nregistreaz n contul de patrimoniu la:


a) valoarea de pia
b) valoarea nominal
c) valoarea brut
d) valoarea net

153. Un credit este neperformant atunci cnd:


a) crete rata dobnzii
b) dobnda fix devine variabil
c) crete valoarea creditului de rambursat
d) plile aferente dobnzii sau principalului sunt ntrziate cu 90 de zile sau mai
mult peste data scadenei

154. Activele financiare neproduse nu cuprind:


a) active fixe
b) locuine
c) maini i echipamente
d) resursele naturale

155. Activele financiare produse cuprind:


a) resurse buologice necultivate
b) stocuri
c) producia neterminat
d) produsele finite

156. Titlurile de natura datoriei cuprind:


a) terenuri
b) obiecte de valoare
c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt
d) depozitele transferabile
157. Creditele cuprind:
a) numerarul
b) aurul monetar
c) alte depozite
d) creditele pe termen lung

158. Participaii i aciuni/uniti ale fondurilor de investiii cuprind:


a) rezervele de ap
b) aciunile cotate
c) pietrele i metalele preioase
d) locuinele

159. Sistemele de asigurri, de pensii i scheme de garanii standardizate


cuprind:
a) drepturile de pensie
b) aciuni cotate
c) aciuni necotate
d) participaii

160. Activele fixe nu cuprind:


a) locuinele
b) alte cldiri i construcii civile
c) mbuntiri funciare
d) drepturile de pensie

161. Resursele naturale nu cuprind:


a) terenuri
b) rezerve de minereuri i resurse energetice
c) produsele finite
d) resursele de ap

162. Contractele, contractele de leasing i licenele nu cuprind:


a) contracte de leasing operaional comercializabile
b) permise de utilizare a resurselor naturale
c) permise de exercitare a unor activiti specifice
d) titlurile de natura datoriei

163. Numerarul i depozitele nu cuprind:


a) numerarul
b) depozite transferabile
c) participaiile
d) poziiile interbancare

164. Participaiile nu cuprind:


a) aciunile cotate
b) aciunile necotate
c) alte participaii
d) creditele neperformante
165. Variaiile totale ale valorii nete cuprind:
a) aurul monetar
b) numerar i depozite
c) rezerva de ap
d) variaii ale valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital

166. Variaiile totale ale valorii nete nu cuprind:


a) Variaii ale valorii nete datorate altor modificri ale volumului activelor
b) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor nominale din de inere
c) Formarea brut de capital fix
d) Variaii ale valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital

167. Variaiile valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor nominale din de inere


includ:
a) Titluri de natura datoriei
b) Achiziii de active fixe noi
c) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor reale din de inere
d) Variaia stocurilor

168. n categoria operaiunilor cu active i pasive financiare nu regsim:


a) Creditele
b) Titlurile de natura datoriei
c) Numerar i depozite
d) Formarea brut de capital fix

169. Conturile de distribuire i de utilizare a venitului nu cuprind urmtoarea


categorie:
a) Contul de redistribuire a venitului n natur
b) Contul financiar
c) Conturile de distribuire primar a venitului
d) Contul de distribuire secundar a venitului

170. Conturile de distribuire primar a venitului cuprind:


a) Contul de exploatare
b) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
c) Contul variaiilor valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital
d) Contul achiziiilor de active nefinanciare

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:


a) Economia brut
b) Venitul ntreprinderii, brut
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Capacitatea/necesarul net de finanare

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:


a) Soldul veniturilor primare, brut
b) Venitul disponibil ajustat brut
c) Capacitatea/necesarul net de finanare
d) Economia brut
173. Conturi ale operaiunilor de acumulare nu cuprind:
a) Contul de capital
b) Contul financiar
c) Contul altor modificri de active
d) Contul de producie

174. Contul de capital include:


a) Contul variaiilor valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital
b) Contul de exploatare
c) Contul de alocare a veniturilor primare
d) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat

175. Contul achiziiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:


a) Economia brut
b) Capacitatea/necesarul net de finanare
c) Venitul disponibil brut
d) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor neutre din de inere
176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:
a) Contul de patrimoniu de deschidere
b) Contul de variaie a patrimoniului
c) Contul financiar
d) Contul de patrimoniu de nchidere

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflect:


a) Valoarea net
b) Capacitatea/necesarul net de finanare
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Venitul ntreprinderii, brut

178. Soldul contabil al contului de variaie a patrimoniului reflect:


a) Variaiile totale ale valorii nete
b) Valoarea net
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Venitul disponibil brut

179. Contul de patrimoniu de nchidere are ca principal agregat:


a) PIB-ul
b) Valoarea patrimoniului naional
c) Economia naional brut
d) Variaia valorii patrimoniului naional

180. Contul de producie are ca principal agregat:


a) Valoarea adugat brut
b) Produsul intern brut
c) Economia naional brut
d) Variaia valorii patrimoniului naional
181. Contul restului lumii nu cuprinde:
a) Contul exterior al operaiunilor cu bunuri i servicii
b) Contul exterior al veniturilor primare i transferurilor curente
c) Conturile exterioare ale operaiunilor de acumulare
d) Conturi de reevaluare

182. Distribuirea i utilizarea venitului nu sunt analizate n etapa:


a) distribuirea primar
b) distribuirea secundar
c) redistribuirea n natur
d) utilizarea cheltuielilor

183. Etapa distribuirea primar permite determinarea :


a) valorii adugate brute
b) subveniilor
c) excedentului de exploatare i a venitului primar
d) venitului mixt net

184. Etapa distribuirea secundar permite obinerea:


a) drepturilor asupra impozitelor
b) venitului disponibil ca sold contabil
c) venitului din producie
d) rentelor

185. Soldul contului de redistribuire a venitului n natur n cadrul etapei


redistribuirea n natur este denumit:
a) venitul disponibil ajustat
b) capacitatea/necesarul net de finanare
c) valoarea net
d) valoarea adugat brut

186. n etapa utilizarea venitului venitul disponibil este transferat n :


a) contul de redistribuire al venitului n natur
b) contul de utilizare a venitului disponibil
c) contul de distribuire secundar a venitului
d) conturile de distribuire primar a venitului

187.Contul de alocare a veniturilor primare se mparte n:


a) contul de producie i valoarea adugat brut
b) contul de utilizare a venitului disponibil i contul de utilizare a venitului disponibil
ajustat
c) contul de producie i contul de alocare a altor venituri primare
d) contul de venit al ntreprinderii i contul de alocare a altor venituri primare

188. Conturile de reevaluare cuprind:


a) contul ctigurilor / pierderilor neutre din de inere i contul c tigurilor/
pierderilor reale din deinere
b) contul achiziiilor de active nefinanciare i contul ctigurilor/ pierderilor reale din
deinere
c) contul achiziiilor de active nefinanciare i contul de patrimoniu de deschidere
d) contul de venit al ntreprinderii i contul de alocare a altor venituri primare

189. Venitul ntreprinderii corespunde:


a) excedentului de exploatare sau venitului mixt
b) veniturilor din proprietate
c) dobnzilor
d) veniturilor primare

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:


a) veniturile din proprietate
b) trecerea de la conceptul de venit al ntreprinderii la conceptul de venit primar
c) dobnzile
d) valoarea adugat brut

191. Produsul intern brut nu poate fi definit n urmtorul mod:


a) metoda produciei
b) metoda cheltuielilor
c) metoda veniturilor
d) metoda impozitelor

192. Prin metoda produciei, PIB este egal cu:


a) suma valorilor adugate brute ale diferitelor sectoare institu ionale sau ale
diferitelor ramuri de activitate, la care se adaug impozitele i din care se scad
subveniile pe produse (care nu sunt repartizate pe sectoare i ramuri de
activitate)
b) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unit ilor institu ionale rezidente
(consum final i formarea brut de capital), plus exporturile minus importurile de
bunuri i servicii
c) suma utilizrilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea
angajailor, impozitele pe producie i importuri minus subven iile, excedentul brut de
exploatare i venitul mixt al economiei totale)
d) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unit ilor institu ionale rezidente plus
importurile de bunuri i servicii

193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:


a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare institu ionale
b) suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare
c) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unit ilor institu ionale
rezidente (consum final i formarea brut de capital), plus exporturile minus
importurile de bunuri i servicii
d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor institu ionale

194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:


a) suma utilizrilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea
angajailor, impozitele pe producie i importuri minus subven iile, excedentul
brut de exploatare i venitul mixt al economiei totale)
b) suma valorilor adugate brute ale diferitelor sectoare institu ionale sau ale
diferitelor ramuri de activitate, la care se adaug impozitele i din care se scad
subveniile pe produse (care nu sunt repartizate pe sectoare i ramuri de activitate)
c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor institu ionale
d) suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare

195. PIB minus consumul de capital fix reprezint:


a) venitul naional
b) produsul intern net la preul pieei
c) venitul naional brut
d) venitul naional disponibil brut

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal
cu:
a) suma impozitelor
b) suma salariilor
c) suma dividendelor
d) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare instituionale

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:


a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare
b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor institu ionale
c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodriilor popula iei
d) un concept referitor la producie

198. Cheltuielile administraiilor publice nu cuprind:


a) consumul intermediar
b) ajustare pentru variaia drepturilor de pensie
c) veniturile din proprietate, de primit
d) remunerarea angajailor

199. Veniturile administraiilor publice cuprind:


a) impozite pe producie i importuri, de primit
b) alte impozite pe producie, de pltit
c) venituri din proprietate, de pltit
d) transferuri de capital de pltit

200. Economia naional brut (sau net) este egal cu:


a) suma valorilor nete ale sectoarelor instituionale
b) suma economiei brute (sau nete) a diferitelor sectoare institu ionale
c) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare institu ionale
d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodriilor popula iei
201. Valoarea net a economiei totale reprezint :
a) valoarea pasivelor economiei totale
b) soldul dintre activele i pasivele financiare
c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale la care se adun soldul
activelor financiare
d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale, din care se scade soldul
dintre activele i pasivele financiare ale restului lumii

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii


principale:
a) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual
b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
c) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului
individual si colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a
avutiei nationale
d) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consum final
propriu

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si


pescuit?
a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau sacrificarii animalelor
b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu in intreaga perioada de
productie
c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau sacrificarii animalelor
d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau fermelor

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se
desfasoara in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare
perioada este tratata ca fiind:
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, adica inregistrata ca formare
de capital fix de catre cumparator si nu ca productie neterminata in industria
constructiilor
b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata ca productie
terminate
c) productia nu este tratata ca fiind vanduta cumparatorului in mod esalonat
d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si inregistrata ca productie
neterminata in industria constructiilor

205. Servicii de Intermediere Financiar Indirect Msurate se aplic:


a) creditelor furnizate de instituii financiare
b) numai depozitelor depuse la instituii financiare
c) numai creditelor i depozitelor furnizate de sau depuse la instituii financiare
d) tuturor operaiunilor desfaurate de instituiile financiare

206. Avnd n vedere impactul alocrii SIFIM asupra PIB-ului i a venitului


naional, n cazul n care creditele sunt oferite i depozitele acceptate de IF
rezideni pentru non-IF nerezideni, care din urmtoarele afirmaii este corect:
a) exportul de SIFIM scade venitul naional
b) importul de SIFIM crete venitul naional
c) nu exist impact asupra PIB i asupra venitului naional
d) exportul de SIFIM crete PIB-ul

207. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz leasingul


operaional:
a) proprietarul economic al unui activ este locatarul
b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara sau de a ntreine activul
c) proprietarul legal este i proprietarul economic al activului
d) plile impuse pentru utilizarea activului sunt denumite chirii

208 .Contractul de achiziionare cu plata n rate este:


a) un tip de leasing operaional
b) un tip de leasing financiar
c) o combinaie a celor dou tipuri de leasing, operaional i financiar
d) nu prezint caracteristicile unui contract de leasing

209. n cadrul parteneriatelor public-privat, n perioada contractual:


a) administraiile publice dein proprietatea legal
b) administraiile publice dein att proprietatea economic, ct i cea legal
c) contractantul PPP deine proprietatea legal
d) contractantul nu deine proprietatea legal

210. n leasingul operaional proprietarul legal :


a) este i proprietar economic
b) nu accept riscurile operaionale
c) nu primete beneficiile economice aferente activului
d) nu are responsabilitatea reparrii i ntreinerii activului

211. n leasingul financiar :


a) locatorul este nu proprietarul legal al activului
b) locatarul este nu economic al activului
c) locatarul nu suport riscurile de exploatare
d) locatorul este proprietarul legal al activului

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma
pensiilor:
a) ca modificari ale patrimoniului inregistrate in contul financiar
b) ca venit in contul de distribuire secundara a venitului
c) ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la initiativa titularului politei
d) ca o obligatie a titularului politei sa constituie rezerve pentru venitul dupa
pensionare

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este :


a) o persoana clasificata in sectorul gospodariei populatiei
b) un salariat angajat al unei societati
c) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei nerezidente
d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei rezidente
214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :
a) in contul de productie al asigurarilor
b) in contul de disponibil
c) in contul serviciului de asigurari
d) in contul politelor de viata

215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta:


a) politele caracterizate de plata unei sume pausale
b) drepturile conditionale ale titularilor de polite
c) sume de primit la scadenta de plata a unei sume pausale
d) sume de primit dupa scadenta de plata a unei sume pausale

216. Conturile reasiguratorilor sunt :


a) in mare masura identice cu cele ale asiguratorilor directi
b) diferite de cele ale asiguratorilor directi
c) aproape identice cu cele ale asiguratorilor
d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:


a) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata intregii valori a
indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate
b) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata unei parti a indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate
c) asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate pentru plata intregii valori a
indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate
d) asiguratorul direct ramane responsabil proportional cu reasiguratorul pentru plata
valorii indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe:


a) incluzand in calcul reasigurarea
b) fara a lua in calcul reasigurarea
c) tinand cont de primele primite de titularii politelor directe
d) tinand cont de indemnizatiile brute primite de titularii politelor directe

219. In cadrul fluxului, intre titularii politelor, asiguratorii directi si


reasiguratorii, veniturile din proprietare sunt transferate:
a) de la reasigurator la asiguratorul direct
b) de la reasigurator la titlularul politei
c) de la titlularul politei la reasigurator
d) de la titularul politei la asiguratorul direct

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ:


a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul politei, asiguratorul direct si
reasiguratorul
b) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si titularul politei
c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre reasigurator si titularul politei
d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si reasigurator

221. Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie


intre asiguratorii rezidenti din cadrul unor economii diferite:
a) exporturile reasiguratorilor
b) importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare
c) importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare si exporturile
reasiguratorului
d) importurile reasiguratorilor

222. Cte tipuri de sisteme de asigurare direct exist?


a) Trei
b) Patru
c) Sase
d) Dou
223. Cnd se produce un anumit eveniment, asigurtorul efectueaz o
plat ctre titularul poliei numit:
a) Prim
b) Despgubire
c) Indemnizaie
d) Reparaie
224. O poli de asigurare de via care acord o presta ie n cazul unui deces
survenit ntr-un anumit termen, dar nu i n alte circumstan e, numit de obicei
asigurare la termen, este tratat n conturile na ionale ca asigurare:
a) Individual
b) Particular
c) General
d) Unic

225. Orice costuri legate de indemnizaii suportate de asigurtor, fie externe, fie
interne, nu sunt incluse n indemnizaiile de pltit. Astfel de costuri pot fi:
a) costuri de achiziionare
b) variabile
c) de producie
d) operaionale

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurtorii le constituie,


nconformitate cu:
a) cerinele de sistem
b) cerinele juridice
c) cerinele de operare
d) cerine sociale

227. Cte tipuri de provizioane tehnice se disting n conformitate cu Directiva


nr. 91/674/CEE a Consiliului ?
a) trei
b) cinci
c) nou
d) apte
228. Atunci cnd se deriv variaiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 i
F.62) utilizate n calculul produciei, ctigurile i pierderile din de inere,
realizate sau nerealizate:
a) sunt incluse
b) nu sunt incluse
c) sunt incluse parial
d) sunt incluse dup o formul de calcul
229. Valoarea produciei asigurtorilor este nregistrat ca utilizare dup cum
urmeaz:
a) consum final al ntreprinderilor
b) exporturi ctre titularii de polie rezideni
c) cheltuial pentru consum intermediar al gospodriilor populaiei ca persoane
d) exporturi ctre titularii de polie nerezideni

230. Producia asigurrilor de via directe se calculeaz separat ca:


a) prime ncasate minus primele suplimentare plus prestaiile datorat plus
creterile( plus descreterile) provizioa o lun de munc nelor tehnice i ale
participrii la beneficii
b) prime ncasate plus primele suplimentare minus prestaiile datorate plus primele
suplimentare indemnizaiile ajustate de pltit i participarea la profit
c) prime ncasate plus primele suplimentare minus prestaiile
datorate minus creterile ( plus descreterile) provizioanelor tehnice i
ale participrii la beneficii
d) prime ncasate minus comisioane de pltit plus primele suplimentare minus
prestaiile datorate
231. Dac se utilizeaz metoda probabilit ilor, formula de calcul al produc iei
este urmtoarea:
a) primele ncasate plus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit
ajustate
b) primele ncasate plus primele suplimentare plus indemnizaiile de pltit ajustate
c) primele ncasate minus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit ajustate
d) primele ncasate minus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit ajustate

232. Valoarea subveniilor pe produse este msurat n termeni de :


a) volum
b) valoarea importurilor
c) calitatea produselor
d) utilizarea produsului

233. Unitatea cantitativ a remunerrii salariailor poate fi considerat ca fiind


echivalent cu :
a) o zi de munc
b) o lun de munc
c) o or de munc pentru un tip i un nivel de calificare date
d) preul asociat fiecrui tip de munc
234. Variaia cotei de TVA intervenit n cursul anului curent se va reflecta
n:
a) indicele de pre
b) indicele de volum al TVA-ului deductibil
c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil
d) indicele de pre i indicele de volum al TVA- ului nedeductibil

235. Produsul intern brut n preurile anului precedent msoar:


a) ansamblul produciei din economia total n termeni de volum
b) soldul curent al exporturilor
c) volumul importurilor
d) bunurile i serviciile dirijate spre consum sau formare de capital

236. Prin persoan stabilit definitiv se inelege:


a) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic
al unei ri pentru o perioad de cel putin o lun
b) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic
al unei ri pentru o perioad de cel putin 6 luni
c) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul
economic al unei ri pentru o perioad de cel putin un an
d) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic
al unei ri pentru o perioad de cel putin doi ani

237. Populaia activ din punct de vedere economic cuprinde :


a) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare n cmpul muncii
b) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare n cmpul muncii sau n
rndul omerilor
c) persoanele ncadrate n cmpul muncii
d) persoanele care sunt angajate n activiti de producie

238. Prin persoane care au un loc de munc se neleg :


a) persoanele incadrate n cmpul muncii
b) persoanele angajate n activiti de producie care se nscriu n limitele produciei
din conturile naionale
c) persoanele care ndeplinesc cerinele de ncadrare n cmpul muncii
d) salariaii sau lucrtorii care desfoar o activitate independent

239. Studiul dezvoltrii economice pe termen lung trebuie s in cont de :


a) observarea variaiilor de pre
b) evoluia preurilor relative ale diferitelor categorii
c) msurarea volumului cererii i ofertei
d) compararea fluxurilor i stocurilor n timp

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, n


construirea unui sistem de indici de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a unitilor fizice pentru diferite
produse i fluxuri ale sistemului economic
b) impune msurarea complet a variaiilor de pre i de volum
c) impune constrangeri contabile care trebuie respectate att n preuri curente ct i
n termeni de volum
d) permite msurarea evoluiei preurilor i a volumului pentru anumite solduri
contabile

241. Avantajul utilizrii conturilor economice, pe plan statistic, n construirea


unui sistem de indici de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a unitilor fizice pentru diferite
produse i fluxuri ale sistemului economic
b) impune constrngeri contabile care trebuie respectate att n preuri curente ct i
n termeni de volum
c) permite msurarea evoluiei preurilor i a volumului pentru anumite solduri
contabile
d) impune msurarea complet a variaiilor de pre i de volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct n componente de


pre i volum:
a) fluxuri de bunuri si servicii
b) fluxuri de venituri
c) fluxuri care reprezint solduri contabile
d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul individual

243. Evaluarea conturilor de bunuri i servicii i a conturilor de producie n


termeni de volum permite obinerea unui ansamblu integrat de indici de pre i
volum dac:
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru fiecare perioad de doi ani
consecutivi, este realizat att la preuri curente ct i n termeni de volum
b) suma fluxurilor corespunztoare pentru diferitele ramuri nu este egal cu fiecare
flux referitor la economia total
c) fiecare variaie de valoare a operaiunilor nu are atribuit o variaie de pre sau
variaie de volum
d) fluxurile care reprezint solduri contabile sunt transformate n componente de pre
i volum

244. Noiunile de pre i cantitate sunt strns legate de:


a) stocuri contabile
b) noiunea de produs omogen
c) fluxurile economice
d) fluxurile de venituri

245. Produsul omogen este:


a) un produs alctuit din uniti de aceeai calitate sau un produs ale crui
uniti pot fi vndute toate la acelai pre n condiii de concuren perfect
b) un produs alctuit din uniti care pot fi vndute la preuri diferite n condiii de
concuren perfect
c) un produs care este alctuit din uniti care nu sunt considerate echivalente
d) un produs care este alctuit din uniti care sunt considerate echivalente i care nu
pot fi schimbate pentru aceeai valoare monetar

246. Discriminarea prin pre nseamn c:


a) pentru uniti identice vndute n condiii diferite vnztorii solicit preuri diferite
b) unui cumprtor aparinnd unei anumite categorii i se ofer libertatea de alegere
ntre produse identice vndute n aceleai condiii
c) vnztorii se gsesc n situaia care le permite s solicite preuri diferite unor
categorii diferite de cumprtori , pentru bunuri i servicii identice vndute n
aceleai condiii
d) vnztorii se gsesc n situaia care le permite s solicite preuri diferite acelorai
cumprtori pentru bunuri i servicii identice, vndute condiii diferite

247. Demersurile specifice ntreprinse de o persoan ntr-o perioad recent


determinat pentru a cuta un loc de munc remunerat sau pentru a desfura
o activitate independent pot include :
a) demersuri pentru obinerea permiselor, a licenelor sau a resurselor
financiare
b) locurile de munc existente pe teritoriul economic
c) activiti ascunse i subterane
d) activiti descrise ca informale

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :


a) concediile anuale pltite
b) pauzele de mas
c) concediile parentale
d) timpul remunerat petrecut n scopul formrii

249. Ocuparea forei de munc n echivalent norm ntreag se definete ca:


a) numrul mediu de ore lucrate n alte activiti dect cele care utilizeaz fora de
munc cu norm ntreag
b) numrul total de ore lucrate mprite la media anual a orelor lucrate n
locuri de munc cu norm ntreag pe teritoriul economic
c) numrul de ore convenit contractual
d) raport ntre producie i orele lucrate

250. Sfera de cuprindere a conturilor naionale trimestriale se refer la:


a) un aspect sezonier
b) msurarea resurselor i utilizrilor bunurilor i serviciilor i generarea
veniturilor
c) surse limitate de date
d) tehnici statistice i econometrice

251. Conturile naionale trimestriale se concentreaz asupra:


a) structurii economiei
b) nivelurilor economiei
c) evoluiilor pe termen scurt ale economiei
d) ratelor de cretere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:


a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forei de munc i populaia
b) producia n curs de execuie
c) activitile din perioade specifice ale unui an
d) plile cu frecven redus
253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se refer la:
a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale
b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale
c) aplicarea bazei de referin
d) reconcilierea valorilor rezultate din diferite metode de calculare a PIB

254. Seriile nlnuite ale volumului din conturile naionale trimestriale sunt:
a) puncte de inflexiune n ciclul activitii economice
b) variaii trimestriale ale volumului obinute prin utilizarea mediilor anuale ale
preurilor din anul precedent
c) agregate anuale ale msurrilor trimestriale ale volumului
d) rate de variaie de la trimestru la trimestru din acelai an calendaristic

255. Una din metodele utilizate pentru nlnuirea anual a indicilor trimestriali
de volum este:
a) metoda modificrii tendinelor
b) metoda anilor biseci
c) metoda suprapunerii pe un trimestru
d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezint impactul asupra seriilor de timp al


urmtoarelor:
a) prezena efectelor sezoniere n seriile de timp ale conturilor naionale
b) calculul msurrilor nlnuite de volum
c) numrul i compoziia zilelor lucrtoare i comerciale
d) ajustrile calendaristice

257. Factorii care reflect diferenele de calitate, n cazul n care calitatea este
definit prin toate caracteristicile comune tuturor unitilor unui produs
omogen:
a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite, diferenele privind condiiile de
vnzare, circumstanele sau cadrul n care bunurile sau serviciile sunt furnizate
b) diferenele privind condiiile de vnzare, circumstanele sau cadrul n care bunurile
sau serviciile sunt furnizate
c) locuri de livrare diferite, circumstanele sau cadrul n care bunurile sau serviciile
sunt furnizate, caracteristici fizice
d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite momente de livrare diferite,
diferenele privind condiiile de vnzare, circumstanele sau cadrul n care
bunurile sau serviciile sunt furnizate
258. Metoda hedonic de abordare pentru estimarea preului din anul
precedent a unui produs care exist n doi ani succesivi const n:
a) utilizarea unui indice de pre calculat pe baza unui eantion de produse omogene
existente n cei doi ani consecutivi
b) determinarea preului unui produs pe baza caracteristicilor sale principale
c) utilizarea costului unui produs pentru a calcula preul acestuia
d) determinarea preului unui produs n funcie de caracteristicile unui eantion de
produse omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ?


a) sunt instrumentul cu ajutorul cruia se ine evidena operaiilor economice
regionale
b) o cumulare a conturilor naionale
c) noiuni de produs omogen
d) conturile regionale reprezint o detaliere la nivel regional a conturilor

260. Tabelele referitoare la activitile regionale de produc ie pe ramuri de


activitate evideniaz:
a) dimensiunile i dinamica produciei i a ocuprii forei de munc pe regiuni
b) contribuia regiunilor la agregatele naionale
c) specializarea fiecrei regiuni,
rolul diverselor regiuni pentru fiecare ramur de activitate
d) toate cele enumerate mai sus

261.
Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante,pr
ecum:
a) alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea adugat ctre administra iile
regionale
b) alocarea veniturilor provenite dintr-o anumit tax na ional ctre
administraiile regionale i alocarea de fonduri n cadrul politicii europene de
coeziune
c) alocarea veniturilor provenite din acciza ctre administra iile regionale
d) alocarea de fonduri ctre primrii

262. Teritoriul regional cuprinde:


a) teritoriul geografic
b) teritoriul economic
c) parte de teritoriu economic al unei ri care este atribuit direct unei
regiuni, inclusiv zonele libere, antrepozitele vamale i fabricile
d) spaiul aerian naional, apele teritoriale i platforma continental

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei ri pot fi atribuite unei


singure regiuni si formeaza ca atare teritoriul extra regional:
a) spaiul aerian naional, apele teritoriale i platforma continental situat n apele
internaionale asupra crora ara dispune de drepturi exclusive
b) exclavele teritoriale, i anume teritoriile geografice situate n restul lumii i utilizate,
n virtutea unor tratate internaionale sau acorduri ntre state, de ctre administra iile
publice ale rii (ambasade, consulate, baze militare, baze de cercetare tiin ific
etc.)
c) zcmintele de petrol, gaze naturale etc. situate n apele interna ionale, n afara
platformei continentale a rii, care sunt exploatate de ctre unit i rezidente
d) toate menionate la a,b,c

264. Cte uniti instituionale sunt aferente conturilor regionale:


a) patru
b) trei
c) dou
d) cinci

265. Cnd se definete o UAE local, trebuie avute n vedere urmtoarele trei
situaiidiferite:
a) o activitate de producie care necesit un volum semnificativ de mn de lucru,r
ealizat ntr-un loc bine stabilit
b) o activitate de producie care nu necesit un volum semnificativ de mn de lucru
i care este exercitat ntr- un loc bine stabilit
c) pentru o activitate de producie care nu se deruleaz ntr-un loc fix
d) toate situaiile de mai sus

266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor urmtoare:


a) metode ascendente (de jos n sus)
b) toa te me to de le m e niona te
c) metode descendente (de sus in jos)
d) o combinaie ntre metodele ascendente i cele descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza treiabordri:


a) toate metodele elaborate mai jos
b) abordarea bazat pe producie
c) abordarea bazat pe venit
d) abordarea pe cheltuieli

268. Alocaiile pecuniare pentru locuin, pltite angaja ilor de ctre


angajatori, reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani
b) salarii si indemnizaii n natur
c) transferuri curente ntre gospodrii
d) cheltuieli cu bunuri i servicii

269. Salariile i indemnizaiile n natur includ:


a) plile n beneficiul angajailor efectuate de angajatori ctre comitetele de
intreprindere sau organisme similare
b) pli excepionale ctre angajaii care prsesc intreprinderea, n cazul n care
respectivele pli nu sunt legate de un contract colectiv
c) pli efectuate de angajatori angajailor n cadrul sistemelor de economisire
d) prime sau alte pli excepionale legate de rezultatele globale ale ntreprinderii
pltite n cadrul unor sisteme de stimulare
270. Potrivit SEC 2010, bunurile i serviciile acordate angaja ilor ca salarii i
indemnizaii n natur sunt evaluate n cazul n care sunt produse de ctre
angajator:
a) la preuri de achiziie ale bunurilor i serviciilor n cauz
b) la preuri de baz ale bunurilor i serviciilor n cauz
c) la costuri de producie ale bunurilor i serviciilor n cauz
d) nu se evalueaz bunurile i serviciile n cauz

271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angaja ii le poart frecvent la
locul de munc sau n afara acestuia, reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani
b) transferuri curente ntre gospodrii
c) salarii si indemnizaii n natur
d) cheltuieli cu bunuri i servicii

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii i indemniza ii n natur:


a) hrana i buturile, incluznd cele consumate n deplasri de serviciu, dar
excluznd hrana i buturile necesare n condi ii de munc excep ionale
b) alocaiile sau rambursrile ctre angajai pentru cheltuieli de cltorie, de
izolare, de mutare i de divertisment efectuate n cursul ndeplinirii
atribuiunilor de serviciu
c) punerea la dispoziia angajailor i familiilor lor a unor facilit i pentru sport,
recreere sau vacan
d) ngrijirea copiilor angajailor

273. Remunerarea angajailor reprezint:


a) operaiune de repartiie
b) operaiune financiar
c) operaiune cu produse i active neproduse
d) consum intermediar al angajatorilor

274. Bunurile i serviciile pe care angajatorii sunt obliga i s le ofere


angajailor lor pentru ca acetia s poat s- i desfoare activitatea
reprezint:
a) consum intermediar al angajatorilor
b) salarii i indemnizaii n bani
c) salarii si indemnizaii natur
d) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorului

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:


a) amenzile i penalitile impuse unitilor instituionale de ctre instan ele
judectoreti sau alte organisme cvasijudiciare
b) amenzile i penalitile impuse de autoritile fiscale pentru evaziune fiscal sau
plata cu ntrziere a impozitelor, care nu pot fi distinse de impozitele nse i
c) plile reprezentnd prime nerepetitive pentru economii, acordate de administra iile
publice gospodriilor, cu scopul de a le recompensa pentru economiile efectuate de-
a lungul unei perioade de civa ani
d) plile efectuate de ctre administraiile publice sau de ctre restul lumii, ctre
proprietarii de bunuri de capital distruse sau avariate de rzboaie, alte evenimente
politice sau catastrofe naturale (inundaii etc.)

276. Instrumentele financiare derivate cuprind:


a) Contracte la termen
b) Cotizaii speciale legate de sistemele de pensii
c) Drepturi de pensie
d) Motociclete

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :


a) drepturi de proprietate ale terilor referitoare la active nefinanciare, altele dect
resursele naturale
b) contracte pe termen lung ntre dou uniti, prin care o unitate dobnde te
sau produce un activ sau o serie de active, l exploateaz pentru o perioad i
ulterior transfer activul unei alte uniti
c) activiti n care uniti instituionale sau grupuri de unit i se protejeaz mpotriva
consecinelor financiare negative ale unor evenimente incerte specifice
d) activiti strns legate de asigurare, dar care nu i asum ele nsele riscuri

278 . Contractele PPP se ncheie de obicei ntre:


a) un angajat al sistemului public i administraia public
b) o regie autonom i administraia public
c) o ntreprindere privat i administraiile publice, ns sunt posibile i alte
combinaii, n care o societate public reprezint una dintre cele dou pr i sau
n care o IFSL privat reprezint a doua parte
d) dou ntreprinderi private

279. Sectorul public este format din:


a) administraiile publice i din societile publice
b) gospodriile populaiei
c) IFSLSGP
d) societile financiare din mediul privat

280.Administraiile publice nu cuprind:


a) administraia central
b) administraiile locale
c) societi nefinanciare publice
d) Banca central

281. Contabilitatea naional i contabilitatea ntreprinderilor nu au n comun


urmtoarea caracteristic:
a) nregistrarea operaiunilor n conturi, cum ar fi n tabele cu dou coloane
b) evaluare monetar
c) utilizarea soldurilor contabile
d) nregistrarea operaiunilor la sfritul perioadei contabile
282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numr :
a) acestea se bazeaz pe un set de definiii clare
b) aplicarea unei metodologii contabile sistematice
c) legtura cu conceptele de baz din contabilitatea na ional
d) nu exist nicio legtur cu statisticile conturilor na ionale

283. nregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, n cazul n care


se permite utilizarea pna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:
a) rent
b) rent i crearea unui nou activ pentru dreptul de utilizare a resursei naturale
c) vnzarea resursei naturale
d) dividende

284. Un permis de exercitare a unei activiti specifice eliberat de o unitate ,


alta dect administraiile publice, este tratat ca activ numai atunci cnd sunt
ndeplinite anumite condiii. Care din cele de mai jos nu este obligatorie?
a) activitatea n cauz nu utilizeaz un activ care aparine emitentului
permisului
b) numrul de permise este limitat i astfel permite titularului s obin profituri de
monopol atunci cnd exercit activitatea n cauz
c) titularul permisului trebuie s fie, din punct de vedere juridic i practic, n msur
s vnd permisul unui ter
d) permisul nu este eliberat sub rezerva unui criteriu de eligibilitate

285. Cte tipuri de leasing de active nefinanciare se regsesc n SEC?


a) 1
b) 2
c) 3
d) 4

286.Plata pentru "disponibilitate" se face de ctre:


a) administraia public
b) public
c) partener
d) partener i concedent

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la


stabilirea proprietarului economic al activelor unui PPP?
a) riscul de construcie
b) riscul de disponibilitate
c) riscul de perimare
d) riscul de ar

288.n cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :


a) gospodriile populaiei rezidente
b) salariaii administraiilor publice
c) gospodriile populaiei nerezidente
d) persoanele ncadrate n cmpul muncii
289. Sistemele de pensii sunt clasificate n funcie de managerul fondului de
pensii i anume :
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraiilor publice
b) manageri ai fondului de pensii din afara administraiilor publice
c) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraiilor publice sau din
afara administraiilor publice
d) manageri ai fondului de pensii de securitate social

290. n conturile naionale de baz, cotizaiile imputate trebuie estimate pe


baza :
a) calculelor actuariale
b) cotizaiilor sociale legate de alte riscuri sociale
c) prestaiilor predefinite
d) evoluiei n timp a ratei de actualizare

291. Angajatorii realizeaz din ce n ce mai multe reforme ale sistemelor de


pensii pe care le administreaz pentru a rspunde :
a) factorilor sociali
b) factorilor economici
c) factorilor demografici i altor factori
d) evoluiei n timp a forei de munc

292. Variaiile drepturilor acumulate pn la o anumit dat rezultnd din


serviciul anterior sunt nregistrate ca :
a) modificri ale volumului activelor
b) transfer al drepturilor de pensie
c) cotizaii sociale imputate n sarcina angajatorului
d) transferuri de capital

293. Atunci cnd ipotezele demografice utilizate n calculele actuariale se


modific, ele sunt nregistrate ca :
a) modificri ale volumului pasivelor
b) transferuri de capital
c) modificri ale volumului activelor
d) variaii ale dreptului de pensii

294.Achiziiile i revnzrile internaionale au loc:


a) n cazul comerului cu ridicata
b) att n cazul comerului cu ridicata, ct i al comer ului cu amnuntul
c) n cazul comerului cu amnuntul
d) n cazul comerului electronic

295. n cazul n care forma fizic a bunurilor este modificat pe parcursul


perioadei de deinere a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate
de alte entiti, atunci tranzaciile cu bunuri se nregistreaz n cadrul rubricii:
a) achiziiilor
b) revnzrilor internaionale
c) corespunztoare achiziiilor i revnzrilor internaionale
d) bunuri generale
296. n cazurile n care forma bunurilor nu sufer modificri, bunurile sunt
incluse n cadrul achiziiilor i revnzrilor internaionale, iar preul lor de
vnzare reflect:
a) costuri minore de prelucrare, precum i marja de comer la vnzarea cu
ridicata
b) numai marja de comer la vnzarea cu ridicata
c) costuri minore de prelucrare
d) costuri minore de prelucrare i marja de comer la vnzarea cu amnuntul

297. n cazurile n care comerciantul este organizatorul unui proces global de


prelucrare, preul de vnzare poate include elemente cum ar fi:
a) planificare i management
b) planificare, management, brevete i alte elemente de know-how, marketing i
finanare
c) management i marketing
d) brevete i alte elemente de know-how

298. n cazurile n care bunurile nu trec prin economia proprietarului, ns


forma fizic a bunurilor se modific ntruct sunt prelucrate ntr-o alt
economie, operaiunile internaionale se nregistreaz:
a) la rubrica achiziii i revnzri internaionale
b) la rubrica achiziii
c) la rubrica bunuri generale
d) revnzri internaionale

299. Instituiile de credit opereaz prin oferirea de rate de dobnd:


a) mai sczute depuntorilor lor dect ratele pe care le percep de la debitorii lor
b) egale depuntorilor cu cele pe care le percep de la debitorii lor
c) mai mari depuntorilor lor dect ratele pe care le percep de la debitorii lor
d) mai mari depuntorilor dect ratele pe care pe care le ofer debitorilor lor

300. Orice plat a impozitelor pe producie care trebuie efectuat de un rezident


ctre alte administraii publice, precum i orice subvenie pe care o primete
un rezident din partea altor administraii publice sunt nregistrate n:
a) contul de exploatare
b) n contul de alocare primar a veniturilor
c) contul de venituri secundare
d) contul de venituri primare al balanei de pli

301. Dac unitile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenilor, atunci


venitul realizat de aceste uniti este clasificat drept venit din:
a) chirie
b) investiii directe
c) investiii indirecte
d) investiii directe i chirie
302. Rolul investiiilor directe se reflect n:
a) fluxurile i poziiile din conturile internaionale
b) poziiile din conturile internaionale
c) fluxurile i poziiile din conturile naionale
d) fluxurile din conturile internaionale

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al


ntreprinderii:
a) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus toate veniturile din
proprietate de pltit (nainte de calcularea profitului reinvestit) plus
transferurile curente de primit minus transferurile curente de pltit i fr
poziia de ajustare pentru variaia drepturilor de pensie
b) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus toate veniturile din proprietate
de pltit (nainte de calcularea profitului reinvestit)
c) plus toate veniturile din proprietate ncasate plus toate veniturile din proprietate de
pltit
d) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus transferurile curente de pltit i
fr poziia de ajustare pentru variaia drepturilor de pensie

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dac:


a) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite
din ctiguri din deinere sau ntr-un trimestru n cursul cruia se pltesc
dividendele anuale
b) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite ntr-un
trimestru n cursul cruia se pltesc dividendele anuale
c) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite din
ctiguri din deinere
d) dividendele sunt distribuite din ctiguri din deinere

305. Operaiunile internaionale ale lucrtorilor transfrontalieri i sezonieri


includ:
a) remuneraia salariailor, impozitele i cheltuielile cu transportul
b) impozitele i cheltuielile cu transportul
c) remuneraia salariailor, impozitele
d) remuneraia salariailor i cheltuielile cu transportul

306. nregistrrile din contul de capital care fac obiectul tranzaciilor


internaionale includ:
a) numai achiziiile i cedrile de active nefinanciare neproduse, i transferurile
de capital
b) numai achiziiile i transferurile de capital
c) numai achiziiile i cedrile de active nefinanciare neproduse
d) numai cedrile de active nefinanciare neproduse, i transferurile de capital

307. Urmtoarea afirmaie este corect:


a) Capacitatea sau necesarul net de finanare este soldul contabil
corespunztor sumei conturilor operaiunilor curente i contului de capital,
fiind corespunztor i contului financiar
b) Capacitatea de finanare este soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente
c) Capacitatea sau necesarul brut de finanare este soldul contabil corespunztor
sumei conturilor operaiunilor curente i contului de capital, fiind corespunztor i
contului financiar
d) Capacitatea sau necesarul net de finanare este soldul contabil corespunztor
sumei conturilor operaiunilor curente i contului de capital, nefiind corespunztor i
contului financiar

308. n cazul n care, ntr-o ar, o unitate nerezident deine n mod direct un
bun imobiliar, se consider c proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a) o unitate rezident fictiv, care nu se afl, n proprietatea unitii nerezidente
b) o unitate rezident fictiv, care se afl, rezidente
c) o unitate rezident fictiv, care se afl, n schimb, n proprietatea unitii
nerezidente, sub forma unui activ nefinanciar
d) o unitate rezident fictiv, care se afl, n schimb, n proprietatea unitii
nerezidente, sub forma unui activ financiar

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene const n:


a) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene
b) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene precum
iteritoriile economice ale instituiilor europene
c) teritoriile economice ale instituiilor europene
d) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, teritoriile
economice ale instituiilor europene i teritoriile economice ale statelor membre ale
zonei euro

310. Atunci cnd conturile naionale ale rilor A i B sunt agregate, conturile
agregate ale restului lumii nregistreaz:
a) numai fluxurile interne dintre rile A i B
b) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile cu alte ri
c) fluxurile interne dintre rile A i B, precum fluxurile cu alte ri i instituii
europene
d) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile cu instituii europene

311.Conturile europene se pot calcula prin:


a) convertirea datelor nregistrate n monede naionale diferite n putere standard de
cumprare (PSC)
b) prin convertirea monedelor naionale diferite n moneda unic euro
c) prin metodele de la a si b
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul ntregii perioade

312. n conturile europene, fluxurile economice i stocurile de active i pasive


sunt exprimate n moneda unic euro, prin convertirea datelor nregistrate n
monede naionale diferite, prin urmtoarele metode :
a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe pia (sau o medie a acestora) n vigoare
n perioada n care sunt elaborate conturile
b) prin calcularea unui indice ntre perioade
consecutive ca medie ponderat a indicilor de cretere ai datelor
corespunztoare fiecrui stat
membru, exprimate n monednaional. Coeficienii de ponderare corespund
prii fiecrui stat membru convertit pebaza cursului de schimb din timpul
primei perioade de comparaie. Dup ce se alege o
perioad de referin, acesteia i se aplic indicele nlnuit pentru a genera niveluri p
entru alte perioade de observaie
c) prin toate metodele enumerate
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul ntregii perioade. Cursul fix poate
fi cel n vigoare la sfritul perioadei, la nceputul acesteia sau poate fi o medie a
cursurilor de schimb de-a lungul ntregii perioade. Cursul de schimb folosit afecteaz
coeficientul de ponderare (fix) al unui anumit stat membru n agregatele europene

313.Care sunt instituiile europene nefinanciare:


a) Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia European,
Curtea de Justiie a Uniunii Europene i Curtea de Conturi European
b) Fondul european de investiii
c) Comitetul Economic i Social European, Comitetul Regiunilor, agen iile europene
d) Fondul european de dezvoltare

314. n conturile europene, conturile restului lumii nregistreaz fluxurile


economice i stocurile financiare de active i pasive dintre:
a) unitile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro
b) unitile nerezidente
c) unitile instituionale ale Uniunii Europene
d) unitile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro i unit ile nerezidente

315. Importurile i exporturile de bunuri includ comer ul de cvasitranzit, i


anume:
a) bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei
euro de ctre o entitate care nu este considerat unitate institu ional i
ulterior expediat ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene/zonei euro precum
i bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care
sunt ulterior exportate ctre ri tere de o entitate care nu este considerat
unitate instituional
b) bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro
de ctre o entitate care nu este considerat unitate institu ional i ulterior expediat
ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene/zonei euro
c) bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care sunt
ulterior exportate ctre ri tere de o entitate care nu este considerat unitate
instituional
d) bunuri exportate catre state membre ale Uniunii Europene/zonei euro care sunt
ulterior exportate ctre ri tere de o entitate care nu este considerat unitate
instituional

316. n conturile europene, operaiunile de merchanting includ :


a) cumprarea de bunuri de la un nerezident, urmat de vnzarea ctre alt
nerezident, fr ca bunurile s treac fizic grania Uniunii Europene
b) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona euro
de la un nerezident pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca bunurile s fie
fizic prezente n Uniunea European/zona euro, cand vanzarea i cumprarea au loc
n aceeai perioad
c) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona
euro de la un nerezident pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca
bunurile s fie fizic prezente n Uniunea European/zona non-euro
d) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona euro
de la un nerezident pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca bunurile s fie
fizic prezente n Uniunea European/zona euro

317. O ntreprindere de investiii strine directe este o unitate rezident a


Uniunii Europene/zonei euro n care:
a) un investitor care nu este rezident deine cel pu in 25 % din aciunile curente sau
din aciunile cu drept de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o
participare echivalent (pentru o ntreprindere neconstituit n societate)
b) un investitor care nu este rezident deine cel puin10 % din aciunile curente
sau din aciunile cu drept de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate)
sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere neconstituit n societate)
c) un investitor care nu este rezident deine cel pu in 51 % din aciunile curente sau
din aciunile cu drept de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o
participare echivalent (pentru o ntreprindere neconstituit n societate)
d) un investitor care nu este rezident deine cel pu in 100 % din aciunile curente sau
din aciunile cu drept de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o
participare echivalent (pentru o ntreprindere neconstituit n societate)

318. Msurarea preurilor i a volumelor se realizeaz prin:


a) agregarea conturile statelor membre i ale instituiilor europene/Bncii
Centrale Europene, elaborate la preurile din anul precedent
b) toate cele trei metode
c) eliminarea din conturile restului lumii a opera iunilor transfrontaliere dintre statele
membre, evaluate la preurile din anul precedent
d) eliminarea discrepanelor care rezult ntre resurse i utilizri prin folosirea metodei
alese s echilibreze operaiunile europene la pre uri curente

319. Ce metod se folosete la elaborarea conturilor de patrimoniu :


a) stocurile de active financiare ale unui rezident n Uniunea European/zona euro
deinute de alt rezident (stocuri interne) sunt retrase din conturile na ionale ale
restului lumii
b) dezechilibrele create de neconcordana ntre stocurile interne ale activelor
financiare i pasivele corespunztoare sunt repartizate ntre diferite sectoare
prin echilibrare
c) conturile de patrimoniu ale statelor membre sunt completate de stocuri de active
deinute i de pasive subscrise de instituiile europene care sunt rezidente n
Uniunea European/zona euro
d) toate metodele enumerate

320. Matricele de la cine cui prezint :


a) operaiunile economice (respectiv activele financiare de inute) dintre
sectoarele instituionale
b) operaiunile economice, instituiile i organismele nefinanciare europene
c) operatiuni financiare dintre sectoarele instituionale
d) operaiunile economice (respectiv activele financiare de inute) dintre subsectoarele
instituionale.

321. Principala resurs a instituiilor i organismelor nefinanciare europene


este:
a) taxe vamale i taxe agricole
b) taxe la producie pentru productorii de zahr, izoglucoz i sirop de inulin
c) resurse fondate pe taxa pe valoare adugat si resurse fondate pe venitul
naional brut(VNB)
d) toate resursele enumerate

322. Prestaiile sociale se acord n anumite condiii care pot afecta bunstarea
gospodriilor:
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodriilor
b) ca urmare a reducerii veniturilor gospodriilor
c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodriilor,
fie prin reducerea veniturilor lor
d) ca urmare a unor calamiti naturale

323. Prestaiile sociale se acord:


a) numai n bani
b) numai n natur
c) sub form de alocaii pltite periodic
d) n bani sau n natur

324. Sistemele de asigurri sociale sunt sisteme n care participanii sunt


obligai sau ncurajai s se asigure :
a) mpotriva calamitilor naturale
b) mpotriva anumitor riscuri sociale sau circumstane care pot afecta bunstarea lor
c) mpotriva anumitor riscuri sociale sau circumstane care pot afecta
bunstarea lor sau a persoanelor pe care le au n ntreinere
d) mpotriva anumitor riscuri sociale care pot afecta bunstarea persoanelor pe care
le au n ntreinere

325. Cotizaiile la sistemul de asigurri sociale pot fi pltite :


a) numai de ctre persoanele care desfoar activiti independente
b) numai de ctre sau n numele persoanelor care desfoar activiti independente
sau al persoanelor fr loc de munc
c) fie de salariai sau de alte categorii, fie de angajatori n numele salariailor
d) numai de ctre angajatori n numele salariailor
326. Prestaiile de asisten social sunt pltite :
a) n mod independent de participarea la un sistem de asigurri sociale
b) numai n absena plii cotizaiilor necesare pentru participarea la un sistem de
asigurri sociale
c) ca parte din asigurrile sociale
d) pe baz de poli de asigurare individual

327. Administraiile publice furnizeaz prestaii sociale ca :


a) pli de securitate social i de asisten social
b) pli de securitate social, asisten social sau ca transferuri sociale n
natur
c) transferuri sociale n natur
d) pli de asisten social

328. Prestaiile de asigurri sociale sunt :


a) pensii
b) pensii i prestaii de asigurri de sntate
c) pensii, prestaii de asigurri de sntate, prestaii de asigurri de somaj i
prestaii de asigurri pentru ngrijirea pe termen lung
d) pensii i prestaii de asigurri de omaj

329. Prestaiile de pensii a sistemelor de asigurri sociale sunt :


a) venitul dup pensionare
b) venitul dup pensionare, pensii de pltit vduvelor sau vduvilor i pensii de
pltit persoanelor care sufer un accident de munc i care nu mai pot lucra
c) pensii de pltit vduvelor sau vduvilor
d) venitul dup pensionare i pensii de pltit persoanelor care sufer un accident de
munc i care nu mai pot lucra

330. Drepturile de pensie rezultnd din sistemele de securitate social:


a) sunt incluse n conturile naionale de baz
b) sunt incluse n tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la zi n
asigurri sociale
c) sunt incluse n conturile naionale de baz i n tabelul suplimentar pentru
drepturile de pensie acumulate la zi n asigurri sociale
d) nu sunt incluse n conturile naionale de baz i nici n tabelul suplimentar
pentru drepturile de pensie acumulate la zi n asigurri sociale

331. Prestaiile sociale exclud :


a) transferuri curente de la sisteme care primesc cotizaii, vizeaz ntreaga
colectivitate sau pri ale acesteia i sunt impuse i controlate de ctre unitile
administraiei publice
b) transferuri curente de la sistemele organizate de angajatori n beneficiul angajailor
c) transferuri curente de la uniti ale administraiei publice care nu sunt condiionate
de pli anterioare ale cotizaiilor
d) indemnizaiile de asigurare pltite n cadrul polielor contractate pe o baz
pur individual de ctre asigurai, independent de angajatorii lor sau de
administraiile publice

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:


a) deine bunuri i active
b) de a subscrie angajamente
c) a exercita activiti economicei
d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c

333. n sistemul SEC 2010 care uniti instituionale nu sunt regrupate n cinci
sectoare instituionale naionale:
a) societi nefinanciare si societi financiare
b) administraiile publice si gospodriile popula iei
c) banci comerciale
d) instituii fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor popula iei

334. Fluxurile reflect:


a) crearea, transformarea
b) schimbarea
c) transferul sau dispariia unei valori economice
d) toate operatiile prevazute la literele a,b,c

335. Fluxurile determin o variaie a:


a) valorii activelor sau pasivelor unei uniti instituionale
b) valorii activelor unei uniti instituionale
c) valorii pasivelor unei uniti instituionale
d) nici o variaie

336. Operaiunile se divizeaz n:


a) operaiuni pe produse
b) operaiuni de repartiie
c) operaiuni financiare precum i achizi ii minus cedrile de active nefinanciare
neproduse
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

337. Operaiunile n care sunt implicate mai multe unit i pot fi :


a) "ceva contra altceva", i anume operaiuni cu contraparte, precum i "ceva
contra nimic", i anume operaiuni fr contraparte
b) Transferuri
c) Subventii
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

338. Fluxurile nu se nregistreaz:


a) cnd o valoare economic se creeaz, se transform sau se stinge o valoare
economic
b) cnd o valoare economic apare, se transform ori se anuleaz crean e sau
obligaii
c) pe baz de angajament
d) cand nu se creeaz o valoare economic, i nu se stinge sau anuleaz o
crean

339. Consolidarea nseamn eliminarea a opera iunilor care au loc ntre


unitile regrupate:
a) din utilizri
b) din resurse
c) att din utilizri, ct i din resurse
d) eliminarea activelor financiare reciproce

340. Orice operaiune realizat de o unitate individual sau de un sector poate


fi contabilizat:
a) n utilizri
b) n resurse
c) n operaiuni financiare
d) att n utilizri, ct i n resurse

341. n cadrul economiei, unitile instituionale care interac ioneaz sunt


entiti economice care sunt capabile:
a) s dein active
b) s subscrie angajamente
c) s ntreprind activiti economice i operaiuni cu alte entit i
d) pot efectua toate opertiunile de la punctele a, b si c

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:


a) dividendele acumulate pe o perioada contabila
b) valoarea adaugata generata in productie
c) activele si pasivele financiare
d) pot efectua operatiunile de la punctele a si c

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:


a) operatiune financiara cu active
b) operatiune de repartitie
c) operatiune cu bunuri si servicii
d) operaiune nefinanciar cu active

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si


indemnizatiilor:
a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie, izolare, mutare si
divertisment efectuate in cursul indeplinirii atributiilor de serviciu
b) plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare din cauza conditiilor de munca
exceptionale
c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale si pentru expatriere
d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:


a) cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat prin fondul de pensii
b) cotizatii sociale efective imputate angajatorului
c) cotizatii sociale in regim facultativ, pensii private s.a.
d) in categoriile de la lit. a si c

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si


care in cele din urma este suportat integral de cumparatorul final:
a) taxa pe valoare adaugata
b) acciza pe consum
c) taxa de timbru
d) tariful de concesiune

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:


a) taxa de tip TVA
b) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv TVA
c) impozite pe utilizarea de active fixe
d) impozite si drepturi asupra importurilor, inclusiv TVA

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de
platit sau de incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate
astfel:
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda
nationala
b) prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale care creeaza pasive sub
forma obligatiilor de plata
c) nu se impoziteaza
d) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda euro

349. Se incadreaza in categoria altor subvenii pentru producie


urmatoarele:
a) ajutoarele pentru investitii
b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de administratia publica
c) supracompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d) ajutoare pentru salariai

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:


a) prin aplicarea de subventii producatorilor
b) prin reducerea contributiilor sociale imputate angajatorului producator
c) prin subcompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d) nu se poate realiza
351. Subventiile sunt inregistrate ca:
a) utilizari negative in contul de exploatare al economiei totale
b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a veniturilor administratiei
publice
c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare si transferurile curente
d) rent

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:


a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia altor unitati institutionale
b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia altor unitati institutionale
c) proprietarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor
d) concesionarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor

353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare


prin dispunerea lor se numeste:
a) dobanda
b) renta
c) dividend
d) venituri din concesiuni

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se


numeste:
a) dobanda
b) renta
c) dividend
d) prim sau stimulent

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face


parte din:
a) cheltuielile pentru productie si consum
b) operatiunile de repartizare a veniturilor
c) operatiuni financiare cu pasive contingente
d) cheltuieli pentru active financiare

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:


a) o forma de venit in natura a angajatului
b) o forma de venit din investitii
c) o forma de venit neimpozabil
d) o form de cheltuial a angajatului

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o


limita stabilita, se considera:
a) acumulari de active financiare
b) o creanta financiara
c) active financiare contingente
d) rambursare de credit

358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata,


prejudiciul imprumutatorului este reparat de:
a) institutiile financiare ale statului
b) garant, in urma unui acord tip garantie
c) instantele judecatoresti abilitate
d) administraia public

359. Terminologia instrument financiar este utilizat:


a) pentru a se face referire atat la spectrul activului cat si la cel al pasivului
operatiunilor financiare
b) pentru a se face referire la activele financiare contingente
c) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda nationala
d) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda european

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de


unitati institutionale in contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a) consolidarea conturilor financiare
b) simetria creantelor si pasivelor financiare
c) operatiune financiara in contraparte
d)

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit


retragerea ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc:
a) Depozite
b) titluri de natura datoriei
c) plasamente private
d)

362.
Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponuluisa
u principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri
viitoare devenituri constituie:
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii variabile
b) securitizarea titlurilor de natura datoriei
c) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii fixe
d)

363. DST se definesc ca:


a) active de rezerva internationale create de Fondul Monetar International
pentru a suplimenta activele de rezerva existente
b) un set de norme financiare contabile
c) achizitii nete de titluri de natura datoriei
d)

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura


datoriei:
a) o data de rascumparare sau scadenta, la care trebuie efectuata plata finala
programata contractual a principalului
b) pretul de emitere, cel de rascumparare si rata cuponului nu pot fi exprimate decat
in moneda nationala
c) nu fac obiectul atribuirii de rating de catre agentiile consacrate
365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni
financiare:
a) operatiunile cu credite
b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor
c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu titluri)
d)

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii
asupra unor active imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se
clasifica:
a) titluri de natura datoriei
b) active financiare de tip credit
c) alte participatii
d)

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt
definite ca:
a) certificate de depozit
b) participatii
c) active financiare de tip credit
d)

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre


asociatii comanditati se incadreaza in categoria:
a) actiuni cotate
b) actiuni necotate
c) alte participatii
d)

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau


cu un indice prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona
in contul lor riscuri financiare specifice, se numesc:
a) instrumente financiare derivate
b) instrumente financiare de tip provizion
c) instrumente financiare de tip garantie
d) instrumentele financiare de la lit. b) i c)

370. Acordurile contractuale ntre dou pri care convin s schimbe, n cursul
unei perioade de timp i conform unor reguli prestabilite, fluxuri de pl i
aferente unor valori fictive convenite ale principalului se numesc:
a) contracte la termen de tip forward
b) acorduri contractuale de tip <swap>
c) instrumente derivate de credit
d) toate cele variantele de la a)-c)

371. Perioada de la data emiterii pn la data pl ii finale programate a activelor


sau pasivelor financiare este:
a) scadenta restanta
b) scadenta cu termen lung
c) scadenta initiala
d) scadenta cu termen mediu

372. Sectorul societilor nefinanciare este subdivizat n


urmtoarele subsectoare:
a) societi nefinanciare publice
b) societi nefinanciare private naionale
c) societi nefinanciare sub control strin
d) toate variantele de la a), b) si c)

373. Cu excepia subsectorului banca central, fiecare subsector este


divizat n:
a) societi financiare publice
b) societi financiare private naionale
c) societi financiare sub control strin
d) toate variantele de la a), b) si c)

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca


centrala, nu cuprinde:
a) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza alte unitati ale unui grup
constituit in mod predominant din societati care accepta depozite, exclusive banca
centrala, dar care nu sunt societati care accepta depozite
b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc
societati care accepta depozite, dar care nu exercita nicio activitate de intermediere
financiara
c) toate variantele de la a), b) si d)
d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala
intermedierea financiara

375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraiei
publice:
a) administratia centrala (exclusiv fondurile de securitate nationala)
b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile de securitate nationala)
c) fondurile de pensii
d) administratiile de securitate sociala

376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :


a) beneficiari de pensii
b) societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala
c) banca centrala
d) societati de asigurare si fonduri de pensii

377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:


a) variantele de la lit b) si d)
b) beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari de pensii i beneficiari de alte
venituri din transferuri
c) institutii de plata
d) angajatori si lucratori proprii precum i angajati

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul


S.121:
a) societatile de emisiuni de titluri
b) variantele de la lit c) si d)
c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand aceasta participa la Sistemul
European al Bancilor Centrale
d) organismele monetare centrale, in special cele publice, care tin o contabilitate
completa si se bucura de o autonomie de decizie in raport cu administratia centrala

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:


a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:


a) operational
b) de resurse
c) financiar
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:


a) sisteme de pensii de asigurari sociale
b) asistenta sociala
c) polite de asigurare individuala de viata
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt


urmatoarele:
a) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori de piata si a caror
functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
b) societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in
furnizarea de servicii de intermediere financiara si/sau in exercitarea de
activitati financiare auxiliare
c) societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu personalitate juridica si care sunt
producatori de piata, a caror functie principala consta in producerea de de bunuri si
servicii nefinanciare
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)
383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:
a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de catre administratiile statelor
federale
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori
de piata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii
financiare
c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare controlate de unitatile institutionale
nerezidente
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:


a) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara,
beneficiari de pensii, auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc.
b) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, fonduri
de pensii, auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc.
c) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara,
beneficiari de alte venituri din transferuri , auxiliari intermediari, societati de
asigurare, etc.
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

385. Leasingul de resurse este:


a) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia
locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept renta
b) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia
locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept chirie
c) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia
locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept dobanda
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

386. In cadrul unui leasing operational:


a) Activul nu ramane in bilantul locatorului
b) Activul ramane in bilantul locatorului
c) Pasivul ramane ramane in bilantul locatarului
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

387. Parteneriatele public privat PPP sunt:


a) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste
sau produce un activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si
ulterior transfera activul unei alte unitati
b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau
produce un activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior
transfera activul unei alte unitati
c) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau
produce un activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si nu
va transfera activul unei alte unitati
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
388. Contractele de concesionare de servicii:
a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza
nicio valoare din transferul lor
b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile sau nu se poate realiza
nicio valoare din transferul lor
c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se
poate realiza nicio valoare din transferul lor
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

389. Leasingurile operationale comercializabile:


a) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
b) nu pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
c) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere, de leasing operational si
leasing financiar
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:


a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente
negarantate
b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente
viagere
c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies a pensie, de obicei in
temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub
forma unei rente garantate
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:


a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la
un sistem de asigurari sociale, nu sunt obligati de administratiile publice sa se
asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete
b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de
participanti la un sistem de asigurari sociale, sunt obligati de administratiile
publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete
c) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la
un sistem de asigurari sociale, sunt obligati de societatile financiare sa se asigure
impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
392. Un sistem de prestatii predefinite este:
a) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma
minima negarantata de platit
b) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare
se calculeaza prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o
suma minima garantata de platit
c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit de catre salariat dupa pensionare
se calculeaza prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma
minima garantata de platit
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea


unui venit adecvat la pensie este suportat de:
a) angajator sau o unitate care actioneaza in numele
b) angajator sau o institutie de credit
c) angajat sau o unitate care actioneaza in numele
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt


clasificate ca:
a) Sisteme de prestatii predefinite
b) Sisteme de cotizatii predefinite
c) Sisteme de cotizatii facultative
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:


a) sunt prezentate in conturile nefinanciare
b) sunt prezentate in conturile nationale de baza
c) nu sunt prezentate in conturile nationale de baza
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:


a) salarii
b) indemnizatii
c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului
d) toate variantele prevzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de


remunerare:
a) Salarii si indemnizatii de baza
b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale sau concediu anual
c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse
d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite angajatilor de catre angajator

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:


a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala
sau alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a
asigura prestatii sociale pentru angajatii lor
b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre sisteme de securitate sociala sau
alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura
prestatii sociale pentru angajatorii lor
c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala
facultative sau alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a
asigura prestatii sociale pentru angajatii lor
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

399. O taxa de tip TVA este:


a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din
urma este suportat partial de cumparatorul final
b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in
cele din urma este suportat integral de cumparatorul final
c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat integral de intreprinderi si care in cele din
urma este suportat integral de cumparatorul final
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

400. Subventiile sunt:


a) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile
Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti
b) Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti
c) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii nerezidenti
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c
401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii
straine, alte venituri din investitii
b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii
straine, alte venituri din investitii
c) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine,
subventii
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

402. Dobanzile sunt:


a) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor nefinanciare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale
b) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare
pentru punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale
c) Veniturile din proprietate de platit de catre proprietarii activelor financiare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

403. Impozitele pe venit includ:


a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul
societatilor, impozitele pe terenuri, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de
noroc
b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul
societatilor, impozitele pe castigurile din detinere, taxele judiciare
c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul
societatilor impozitele pe castigurile din detinere, taxele asupra castigurilor din
loterii sau jocuri de noroc
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt


compuse din:
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de
asistenta sociala in bani
b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii
de asistenta sociala in bani
c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de
asistenta sociala in bani, prime nete de asigurare generala
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:


a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari
generale, adica sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le primeasca
pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de
asigurari generale, adica sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate
sa le plateasca pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de
persoane sau de bunuri
c) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari
generale, adica sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca
persoanelor neasigurate pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de
persoane sau de bunuri
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

406. Transferurile de capital includ :


a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, ajutoarele pentru investitii si alte
transferuri de capital
b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de capital
c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni internationale, ajutoarele pentru
investitii si alte transferuri de capital
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

407. Operatiunile financiare sunt :


a) Operatiuni cu active si pasive financiare si nefinanciare care se desfasoara intre
unitati institutionale rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale
nerezidente
b) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati
institutionale nerezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale rezidente
c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati
institutionale rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale
nerezidente
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

408. Din categoria activelor financiare fac parte :


a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite,
participatii si actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii
si scheme de garantii standardizate, instrumente financiare derivate, alte
conturi de primit/de platit
b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si
actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de
garantii standardizate, instrumente financiare derivate, subventii
c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si
actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de
garantii standardizate, accize si impozite pe consum, alte conturi de primit/de platit
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :


a) Mai mare decat soldul contului de capital
b) Identic cu cel al contului de capital
c) Mai mic decat soldul contului de capital
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

410. Compensarea este :


a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport
cu cealalta
b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati institutionale prin care
inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi
operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta
c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune nu sunt compensate una in
raport cu cealalta
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :


a) Se inregistreaza in acelasi moment
b) Se inregistreaza anual
c) Se inregistreaza semestrial
d) Nu se inregistreaz

412. Numerarul nu include :


a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare rezidente ca moneda
nationala in circulatie detinuta de catre rezinenti si nerezidenti
b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare nerezidente ca moneda
straina in circulatie detinuta de catre rezinenti
c) Bancnotele si monedele care nu sunt in circulatie
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

413. In categoria alte depozite nu se includ:


a) Depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenengociabile
b) Depozite la termen, care sunt depozite nedisponibile imediat, dar de care se poate
dispune la o scadenta convenita
c) Depozite in moneda straina in cadrul unor acorduri swap
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de


scadenta initiala in:
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen mediu
b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen lung
c) titluri de natura datoriei pe termen mediu si titluri de natura datoriei pe termen lung
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

415. Categoria creditelor nu include:


a) Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din participarea acestora la profitul
societatii
b) Imprumuturile platite ca garantie pentru indeplinirea unor obligatii
c) Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra
unor active imobile
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

416. Participatia este:


a) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei
societati, dupa ce toate celelalte creante au fost platite
b) Un pasiv financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati,
dupa ce toate celelalte creante au fost platite
c) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati,
dupa ce toate celelalte creante nu au fost platite
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:


a) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra
societatilor de asigurari in ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile de platit
b) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au
asupra societatilor de asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si
indemnizatiile de platit
c) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra
societatilor de asigurari in ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile platite
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
418. Instrumentele financiare derivate nu includ:
a) Swapurile pe aur
b) Swapurile pe valuta
c) Instrumentele suport pe care se bazeaza instrumentul financiar derivat
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite


in:
a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri
b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri
c) Pe termen scurt, pe termen mediu si avansuri
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:


a) contul de productie
b) contul de distribuire primara venitului
c) contul de distribuire secundara venitului
d) contul de redistribuire a venitului in natura

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute
b) dobanzi
c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor
d) excedentul brut de exploatare

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de
alocare primara a venituilor?
a) alte impozite pe productie
b) venituri din proprietate
c) excedentul net de exploatare
d) excedentul brut de exploatare

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:


a) contul de exploatare
b) contul de productie
c) contul de redistribuire a venitului in natura
d) contul de distribuire secundara a venitului

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :


a) contul de redistribuire a venitului in natura
b) contul de utilizare a venitului disponibil
c) contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :


a) contul de capital
b) contul de exploatare
c) contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d) contul financiar
426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a
venitului, contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a
venitului, formeaza:
a) contul de productie
b) contul de redistribuire a venitului in natura
c) conturi ale operatiunilor de capital
d) conturile de distribuire si de utilizare a venitului

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind:


a) contul altor modificari de active
b) cele prevzute la lit. a), c) i d
c) contul financiar
d) contul de capital

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si


transferurilor de capital, economia neta face parte din categoria:
a) variatii ale pasivelor si valorii nete
b) resurselor
c) variatii ale activelor
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente


sunt variatii ale activelor:
a) variatii ale valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital
b) ajustarea pentru variatia dreptului de pensie
c) consumul de capital fix
d) venitul disponibil ajustat net

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta


atat variatii ale activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete:
a) numerar si depozite
b) titluri de natura datoriei
c) credite
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :


a) contului altor modificari de active
b) conturilor de patrimoniu
c) conturi financiare
d) conturi de capital

432. Secvena conturilor de patrimoniu se descompune n:


a) contul de deschidere
b) contul de variatie a patrimoniului
c) contul de inchidere
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezerv internaionale


create de:
a) statele membre ale zonei Euro
b) Banca Mondial
c) Fondul Monetar Internaional
d) statele membre ale Fondului Monetar Internaional

434. Aurul monetar reprezint:


a) lingourile de aur deinute de rezideni
b) monedele de aur emise de banca central
c) lingourile de aur deinute de rezideni i de nerezideni
d) un activ financiar

435. Comisioanele asociate mprumuturilor de aur monetar reprezint:


a) dobnzi
b) rente
c) dividende
d) chirii

436. Creditele sunt instrumente financiare:


a) negociabile
b) derivate
c) nenegociabile
d) nestandardizate

437. Nu fac parte din categoria creditelor:


a) creanele financiare ale angajailor, rezultate din participarea acestora la profitul
societii
b) activele i pasivele financiare care rezult din deinerea proprietii asupra unor
active imobile, cum ar fi terenuri sau construcii, de ctre nerezideni
c) creditele revolving
d) garaniile la depozite pe post de creane financiare ale societilor de
reasigurare asupra societilor cedente

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice
asupra activului:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractele de cesionare a serviciilor

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active


nefinanciare:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractele de cesionare a serviciilor

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara


activului revine proprietarului economic in cazul:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractelor de cesionare a serviciilor

441. Plile datorate n cadrul unui leasing de resurse sunt nregistrate drept:
a) impozite
b) taxe
c) rente
d) chirii

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de


resurse:
a) activul resursa ramane in bilantul locatorului, fiind utilizat de acesta
b) activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar daca este utilizat de
locatar
c) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de acesta
d) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de locator

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:


a) consum de capital fix
b) disparitie economica a activelor neproduse
c) pierdere
d) amortizare

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a) vehiculul
b) macaraua
c) terenul
d) sonda de foraj

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:


a) resursele minerale
b) sondele de foraj
c) spectrul de frecvente radio
d) terenuri

446. In cazul leasingului financiar cel care suport riscurile de exploatare i


primete beneficiile economice care rezult din utilizarea activului ntr-o
activitate de producie, este:
a) proprietarul economic
b) locatorul
c) proprietarul legal
d) nici unul dintre acestia

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care


apartine sectorului administratii publice sunt :
a) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consumul
propriu
b) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului
individual si colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a
avutiei nationale
c) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
d) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:


a) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
b) consum; productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum
individual
c) intermediere financiare, inclusiv asigurare; activitati financiare auxiliare
d) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:


a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori
de piata si a caror activitate principala consta in producerea de bunuri si
servicii nefinanciare; acopera si cvasisocietatile nefinanciare
b) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori nonpiata, a caror functie
principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror
functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate juridica, a caror functie principala
consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare

450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin


Sectorului de societati nefinanciare:
a) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, sunt
producatori de piata si a caror functie principala consta in producerea de
bunuri si servicii nefinanciare
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica, care exercita activitati
de intermediere financiara
c) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati de
intermediere financiara
d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror
functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare

451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:


a) toate filiale societatilor nerezidente
b) toate societatile controlate de o unitate institutionala nerezidenta care nu este ea
insasi o societate
c) toate stabilimentale sau alte agentii, neconstituite in societati, de societati
nerezidente sau producatori neconstituiti in societati care sunt unitati rezidente fictive
d) toate variantele

452. Societatile financiare cuprind:


a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori
nonpiata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii financiare
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori
piata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, si a caror
functie principala consta in producerea de bunuri si servicii financiare
d) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati auxiliare

453. Intermedierea financiara este:


a) activitatea prin care o unitate transforma activele si pasive financiare
b) activitatea prin care activele si pasivele intermediarilor financiari sunt regrupate
c) activitatea prin care se furnizeaza servicii financiare
d) activitatea prin care o unitate institutionala achizitioneaza active financiare si
contacteaza pasivele pe cont propriu, angajandu-se in operatiuni financiare de
piata

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin


Sectorului de societati financiare:
a) societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in furnizarea
de servicii de intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare
auxiliare
b) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie
principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c) producatorii publici dotati cu personalitate juridica si a caror functie principala
consta in furnizarea de servicii de intermediere financiar si/sau in exercitarea de
activitati financiare auxiliare
d) societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup
de societati filiale

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:


a) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare
b) activitatile auxiliare de transformare a activelor si pasivelor
c) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare
si de transformare sau regrupare de fonduri
d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si pasivelor financiare

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor
unui grup de societati filiale apartin:
a) sectorului societati nefinanciare
b) sectorului societati financiare
c) sectorului de auxiliari financiari
d) sectorului de societati de asigurare

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare


publice, private nationale si sub control strain nu se aplica la:
a) fonduri de piata monetara
b) auxiliari financiari
c) banca centrala
d) societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:


a) toate societatile si cvasisociatile financiare a caror functie principala consta
in emiterea de moneda, in mentinerea valorii sale interne si externe si in
administrarea unei parti sau a totalitatii rezervelor de schimb valutare ale tarii
b) toate organismele monetare centrale, care tin o contabilitate completa si se bucura
de o autonomie de decizie in raport cu administratia centrala
c) toate organismele si agentiile care au sarcina de a reglementa sau controla
societatile financiare sau pietele financiare
d) toate organismele monetare centrale care au ca activitate principala intermedierea
financiara

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:


a) cooperativele de credite bancar, casele de ajutor reciproc
b) bancile specializate
c) institutiile care gestioneaza bani electronici si care au activitate principala
intermedierea financiara
d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala
intermedierea financiara

460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:


a) fonduri de piata monetara
b) alti intermediari financiari
c) societati de asigurare
d) institutii financiare captive

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:


a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune de plasament
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica si care
deservesc fonduri de piata monetara, dar care nu exercita nici o activitate de
intermediere financiara
c) organismele de plasament
d) fondurile de investitii ale caror actiuni sau unitati sunt substitut pentru depozite

462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara


consta in :
a) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care nu sunt
substitut pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu, de investitii in
principal in active financiare, altele decat active financiare pe termen scurt, si
in active nefinanciare
b) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care reprezinta un
substitut pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in
active financiare, altele decat active financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare
c) furnizarea de servicii de intermediere financiara prin subscriere de angajamente
sub forma de bani, depozite sau titluri de participare
d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat
active financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare

463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata


monetara nu cuprinde:
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor de pensii
b) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza un grup constituit in mod
predominant din fonduri de investitii, altele decat fondurile de piata monetara, dar
care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii
c) fondurile cu scop special ale administratiilor publice, denumite fonduri suverane de
investitii
d) toate variantele

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie


subdiviziune a:
a) subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv societatile de asigurare si
fondurile de pensii
b) fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara
c) subsectorului fonduri de piata monetara
d) subsectorului societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala

465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:


a) toate societatile si cvasisocietatile financiare care nu sunt implicate nici in
activitati de intermediere financiara, nici in furnizarea de servicii auxiliare si ale
caror active sau pasive nu sunt, in marea lor majoritate, tranzactionate pe
pietele libere
b) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in
exercitarea de activitati strans legate de intermediere financiara, fara a fi, ele insele,
intermediari financiari
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in
furnizarea de servicii de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor
d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in
emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:


a) toate societatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si
necesitatilor persoanelor asigurate
b) toate cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si
necesitatilor persoanelor asigurate
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in
furnizarea de servicii de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor
sociale si necesitatilor persoanelor asigurate
d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc
fondurile de pensii, dar care nu exercita nici o activitate de intermediere
financiara

467. Cea mai important prestaie de pensii a sistemelor de asigurri sociale


este:
a) pensia pentru vduve i vduvi
b) venitul dup pensionare
c) pensia pentru persoanele care sufer un accident de munc
d) pensia pentru persoanele care sufer un accident de munc i nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate social sunt furnizate beneficiarilor de ctre:


a) angajator
b) administraiile publice
c) o unitate care acioneaz n numele administraiei publice
d) angajator i administraiile publice

469. ntr-un sistem de cotizaii predefinite, prestaiile sunt definite de:


a) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite de salariat i de creterile de
valoare rezultate din investirea fondului
b) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite de salariat
c) o sum minim garantat de pltit
d) creterile de valoare rezultate din investirea fondului

470. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, prestaiile de pltit salariailor


dup pensionare se calculeaz prin:
a) utilizarea unei formule
b) garantarea unei sume minime
c) utilizarea unei formule, fie separat, fie n combinaie cu o sum minim
garantat de pltit
d) utilizarea unei formule, n combinaie cu o sum minim garantat de pltit

471. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, riscul n ceea ce privete


furnizarea unui venit adecvat la pensie, este suportat de:
a) angajator sau de o unitate care acioneaz n numele su
b) angajator
c) o unitate care acioneaz n numele angajatorului
d) societatea de asigurare

472. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se


refer la:
a) creterile de valoare rezultate din investirea fondului de pensii
b) prestaiile de securitate social
c) cotizaiile pltite de angajator i la prestaiile de securitate social
d) cotizaiile pltite de angajator i de salariai i la prestaiile de securitate
social

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmtoarele forme:


a) sisteme de pensii de asigurri sociale
b) asisten social
c) polie de asigurare individual legate de pensii
d) sisteme de pensii de asigurri sociale, asisten social i polie de asigurare
individual legate de pensii

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate:


a) de angajatori sau administraii publice
b) de societi de asigurri n numele salariatilor
c) n uniti instituionale separate care s dein i s gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi i a distribui pensiile
d) angajatori sau de administraiile publice, de societi de asigurri n numele
salariailor sau pot fi instituite uniti instituionale separate care s dein i
s gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi i distribui pensiile

475. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se


refer la:
a) cotizaiile pltite de angajator
b) cotizaii pltite de salariai
c) prestaiile de securitate social
d) cotizaiile pltite de anagajator i de salariai i la prestaiile de secutitate
social
476. Alte sisteme de pensii legate de fora de munc sunt:
a) sistemele de asigurare contractual obligatorii prin lege
b) sistemele de asigurare contractual ncurajate de administraiile publice
c) sistemele de asigurare contractual n care angajatorii impun o condiie obligatorie
pentru angajare, participarea salariailor la un sistem de asigurri sociale specificat
de angajator pentru a se asigura mpotriva batrneii i a altor riscuri
d) sistemele de asigurare contractual, fie obligatorii prin lege, fie ncurajate de
administraiile publice, fie n cazurile n care angajatorii impun o condiie
obligatorie pentru angajare, participarea salariailor la un sistem de asigurri
sociale specificat de angajator pentru a se asigura mpotriva btrneii i a
altor riscuri legate de vrst

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor


sociale efective in sarcina gospodariilor:
a) cotizatii efective la fondul de pensii in sarcina gospodariilor
b) cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor altele dacat pensiile
c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii in sarcina gospodariilor
d) alte cotizatii sociale imputate in sarcina angajatorilor

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :


a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, transferuri curente de platit catre
gospodarii
b) Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in contextul altor sisteme de asigurari
sociale
c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in bani catre gospodarii de catre
administratiile de securitate nationala
d) Sunt transferuri sociale in natura care constau in bunuri si servicii individuale

479 .Transferurile sociale in natura sunt :


a) prestatii sociale in bani
b) plati efectuate de gospodarii
c) resurse in contul de redistribuire a veniturilor in natura
d) bunuri si servicii individuale furnizate direct

480. Primele nete de asigurare general daune sunt:


a) prime platite aferente unor polite
b) prime de platit aferente unor polite achizitionate de unitati institutionale
c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale administratiilor publice
d) transferuri curente pe care administratiile publice le primesc

481. Cooperarea internationala curenta include:


a) transferuri curente
b) transferuri in bani
c) toate transferurile in bani sau in natura intre administratiile publice si
administratii publice sau organizatii internationale din restul lumii
d) transferuri in natura

482. Transferurile curente catre IFSLSGP includ:


a) toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele)
b) cotizatiile regulate neplatite
c) toate cotizatiile voluntare
d) donatiile de orice natura

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :


a) transferuri in natura
b) toate transferurile curente
c) transferuri in bani
d) transferurile curente in bami sau in natura

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca:


a) plati voluntare convenite extrajudiciar
b) transfer curent rezidual
c) alte transferuri curente directe
d) transferuri in natura

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca:


a) resurse in contul de utilizare a veniturilor sectorului gospodariilor
b) resurse in contul exterior al chletuielilor primare
c) drepturi obligatorii
d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor

486. Impozitele pe capital includ :


a) impozite pe vanzarea activelor
b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe donatii intre persoane
c) anumite impozite pe succesiune
d) impozite pe donatii intre societi
487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:
a) cheltuieli curente
b) variatii ale pasivelor in contul curent al administratiilor publice
c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in contul de capital al
administratiilor publice
d) variatii ale activelor

488. Ce sunt creanele financiare :


a) active nefinanciare
b) active curente circulante
c) active financiare care au n contraparte angajamente
d) active fixe

489. Ce reprezint activele contigente i pasivele contigente :


a) acorduri prin care o parte efectueaz o plat sau o serie de pli ctre o alt
unitate
b) active si pasive financiare
c) situatia bunurilor din domeniul public al statului
d) activele deinute la un anumit moment

490. Ce sunt operaiunile financiare :


a) operaiuni cu active i pasive financiare numai ntre uniti instituionale rezidente
b) operaiuni cu active nefinanciare
c) operaiuni cu active i pasive financiare ntre uniti instituionale rezidente
precum i uniti instituionale nerezidente
d) operaiuni cu active financiare

491. n cazul n care o operaiune financiar este o operaiune n moneda


strin, iar operaiunea n contraparte nu este o operaiune n moneda
naional, valoarea tranzaciei este egal cu :
a) valoarea n moneda naional la cursul de pia la un anumit moment
b) valoarea n moneda naional la cursul de pia stabilit de beneficiar
c) valoarea n moneda naional la o medie a cursului de pia
d) valoarea n moneda naional la cursul de pia din data plii

492. n cazul acordrii unei garanii unice cu risc incert, caz n care riscul
asociat nu poate fi calculat cu precizie, ea poate fi considerat:
a) un activ i un pasiv financiar
b) un activ contingent sau un pasiv contingent
c) un activ nefinanciar
d) un activ financiar

493. Cum se nregistreaz operaiunea n cazul n care o administraie publica


terge sau preia datorii ale unei societi publice care dispare ca unitate
instituional din sistem:
a) se nregistreaz n contul de capital
b) se nregistreaz n contul financiar
c) se nregistreaz n contul de capital i n cel financiar
d) se nregistreaz un flux n contul de alte modificri ale volumului activelor

494. Dividentele se nregistreaz ca:


a) venituri din investiii
b) venituri curente
c) venituri fiscale
d) venituri nefiscale

495. n cazul n care o operaiune n contraparte corespunztoare unei


operaiuni finaciare este o operaiune nefinanciar, ambele se inregistreaz n
momentul n care :
a) are loc operaiunea financiar
b) are loc operaiunea nefinanciar
c) are loc operaiunea n contraparte
d) are loc operaiunea financiar i operaiunea n contraparte

496. Drepturile de pensie sunt generate de:


a) unul din cele dou tipuri de sisteme de pensii
b) dividende atribuite acionarilor fondurilor colective
c) beneficii nedistribuite atribuite acionarilor fondurilor colective
d) veniturile din investiii atribuite titularilor de polie de asigurri

497. Renta este definit ca:


a) chiria pentru cldirile i locuinele situate pe ele
b) venitul din proprietate sau transferuri curente de primit
c) venitul de primit de ctre proprietarul unei resurse naturale pentru punerea
acestia la dispoziia altei uniti instituionale
d) pli pentru un serviciu de pia furnizat

498. n categoria impozitelor pe venit se cuprind:


a) taxele asupra ctigurilor din loterii sau jocuri de noroc
b) impozitele pe cheltuieli
c) impozitele de capitaie
d) impozitele pe operaiuni internaionale

499. Alte impozite curente includ:


a) impozitele pe venitul sau profitul societilor
b) impozitele curente pe capital
c) impozitele pe ctigurile din deinere
d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodriilor

500. Prestaiile sociale sunt definite ca:


a) cotizaii sociale nete
b) cotizaii efective la fondul de pensii
c) cotizaii sociale imputate n sarcina angajatorilor
d) transferuri ctre gospodrii, n bani sau n natur