You are on page 1of 33

NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr.

Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

CUPRINS

I. Ce este sociologia?

A. Contextul aparitieie sociologieie


B. Locul sociologieie in clasificarile stiintei
C. Conditii de validare stiintifica a sociologiei
D. Functiile sociologieie
E. Stiluri de a face sociologie
F. Relatiie sociologieie cu celelate stiinte

II. Gandirea sociologica in etapa presociologiei

A. Platon
B. Aristotel

III. Fundamente crestine ale gandirii sociologice

A. Aureliu Augustin
B. Toma D'Aquino

IV. Protosociologia

- Niccolo Macheavellii
- Thomas Hobbes

V. Gandirea proto-sociologica socialist-utopica

A. Robert Owen
B. Saint-Simon

VI. Fondatorii sociologiei


A. August Comte
B.

I. Ce este sociologia?
A. Contextul apariiei sociologiei
1. Precizri fundamentale
Termenul de Sociologie a fost folosit pentru prima dat n anul 1839, de catre A.
Comte, n Curs de sociologie pozitiv, lecia 47 al celui de al III-lea volum. Anterior el
folosise denumirea de fizic social pentru a indica teoriile despre societate. Recurge la
conceptul de sociologie pentru a nu se mai confunda cu noiunile de statistic pe care
acesta le utilizase pn atunci.
Pagina 1 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Termenul de sociologie, a fost primit cu mult ostilitate. n locul lui, al cuvantului,


au fost propui ali termeni, cum ar fi: ulturologie, caracteriologie, cenecosofie.
tiina despre societate s-a impus catre mijlocul sec. al XIX-lea n mprejurri
speciale.

a) Desfurarea revoluiei industriale i tiinifice.


Secolul al XIX-lea este caracterizat printr-un important progres tiinific i
industrial, proces care a generat att efecte pozitive dar i negative.

Pozitive:
- descoperiri n tiin i tehnic;
- aplicarea descoperirilor n producia industrial de serie;
- creterea productivitii muncii;
- atragerea forei de munc din rural n urban;
- antrenarea femeilor n activitatea productiv ;
- extinderea relaiilor comerciale;
- creterea dimensiunilor infrastucturii urbane, etc.
-
Negative:
- creterea omajului;
- scderea veniturilor pe cap de locuitor;
- creterea numeric a sracilor din mediu urban;
- declanarea crizei familiale odat cu emanciparea femeii;
- creterea delincventei juvenile, etc.
Acestor aspect negative trebuiau s li se gseasc - soluii tiinifice. Aceste soluii
erau ateptate din direcia sociologiei.

b) Situaia Franei n preajma anului 1789.


Sociologia a aprut, nu ntmpltor, n Frana. Evenimentele care s-au scuccedat,
care au dus la emanciparea spiritului cetenesc, au fost premisele dezvoltrii acestei noi
tiine.

Evenimente :
- cderea Bastiliei (144\6--. Iul. 1789)
- Revoluia Francez (1789, avea ca ,,slogan Libertate , Egalitate, Fraternitate);
- Rzboaiele napolioniene, care au condus Frana de la extaz la agonie (de la extinderea
cuceririlor napolioniene pn la acceptarea trupelor de ocupaie pe teritoriul
francez);
- micrile revoluionare din Frana de dup razboaiele napolioniene;
- creterea corupiei (domnia sacului cu bani), etc.
Toate aceste situaii trebuiau s primeasc rezovri din partea sociologiei.

c) Existena unui climat intelectual favorabil.


Intelectualii vremii promovau idei privind:
- Contractul social;
- egalitate;
- ordine social; etc.

Concluzie

Pagina 2 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

A.Comte propune jaloanele mari ale tiinei de specialitate. Teorii care mai tziu
au fost confirmate sau infirmate cu ajutorul elementelor de metodologie specific.

B. Locul sociologiei n clasificrile tiinei


1. Precizri fundamentale
Matematica este cea mai simpl iar sociologia cea mai complex.
Numerele ramn mereu aceleai n timp ce oamenii sunt schimbtori n opinii i
manifestri
Fiecare tiin din aceast clasificare depinde de tiinele care o preced i le
influeneaz pe cele care o succed (sociologul este nevoit s se rapoteze la cunotine din
foarte multe alte tiine)
J. Piget (1896 1980) n Epistemologia tiinelor sociale. Difereniaz tiinele
astfel:
- tiine ale naturii (Biologia, Fizica i Chimia);
- tiine socio-logice;
- tiine ale gndirii (Matematica, Logica, Semiotica);
ntre tiinele naturii i cele socio-logice se situeaz Antropologia. ntre tiinele
gndirii i cele despre societate se situeaz o tiin de grani numit Psihologie.
tiinele socio-logice sunt de doua categorii:
- preponderent teoretice: Etica, Antropologia, Etnologia;
- preponderent practice: Praxiologia (tiina parcticii), Deciziologia, Ergonomia,
Conflictologia.

Observaii
Sociologia este tiina socio-logic cu veleiti deopotriv teoretice (Sociologia
General, Istoria Sociologiei) dar i veleiti practice (Metodologia).
Sociologiile sunt acele variante ale sociologiei att teoretice ct i practice.
Orice sociologie de ramur nseamn un demers specializat i aprofundat de
interpretare i cercetare a unei pri sau domenii din realitatea social.
Sociologiile de ramur cunoscute n prezent sunt de aproximativ 300
Sociologiile de ramur se mpart n cel puin dou categorii:
- Sociologii de ramur ce au un obiect ce poate fi clar delimitat (Sociologia urban, a
satului, etc.);
- Sociologii de ramur care au obiect de sintez (Sociologia culturii, Sociologia
educaiei)

Concluzie
Sociologia a fost primit cu relativ dificultate n sistemul tiinelor. n prezent
este una dintre tiinele cele mai invocate.

C. Condiii de validare tiinific a sociologiei


O tiin trebuie s aib obiect, metode proprii i concluzii cu valuare de lege.
Sociologia nu poate fi definit simplu, ca tiin despre societate (dei aceast
definire este cea mai vehiculat). Sociologii depesc acest inconvenient atunci cnd
delimiteaz obiectul sociologiei.

Dimitrie Gusti. (1880 1955)


Sociologia trebuie s studieze patru cadre i patru manifestri;
- cadrul cosmologic (mediu geografic n care se afl localitatea);

Pagina 3 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

- cadrul biologic (calitile fizice ale oamenilor);


- cadrul psihic (trsturile temperamentale);
- cadru istoric (evenimentele care au influenat/influenteaz).
Cadrele sunt numai poteialiti, nu devin realiti. La aceste cadre se adauga
patru manifestri:
- manifestarea economic;
- manifestarea spiritual; (Aceste dou manifestri sunt constitutive oricrei societi)
- manifestarea politic;
- manifestarea juridic. (Aceste dou manifestri sunt ordonatoare sau regulative
pentru societate)

Concluzia lui D.Gusti: C+V = Natura manifestrilor.

Alex Inkeles (1964) (n lucrarea Ce este sociologia?)


Delimiteaz sociologia pornind de la marii sociologi i de la temele abordate n
revistele i congresele de sociologie, face o grupare n funcie de ceea ce studiaz
aceasta:
- probleme sintetice (aspecte epistemologice: obiect, metod, legi);
- uniti sociale primare (grupuri, instituii, conflicte, educaii);
- fenomene i procese (dezvoltare i procese sociale: deviana, conformismul);
Pe masur ce se dezvolt societatea n aceeai masur se modific i obiectul
sociologiei.

1. Condiia de metoda
Un matematician francez spunea despre sociologie, c este tiina cu cele mai
multe metode i cele mai puine rezultate. Motivele:
- cercettorul este subiectiv n alegerea metodei;
- cercetatorul este nevoit s ii reconstruiasc instrumentul cercetrii oridecteori
realizeaz invetigaii specifice;
- sociologia mprumut din patrimoniul altor tiine;
- orice cercetare sociologic este caracterizat printr-o anumit marj de eroare.

Obiectul sociologiei poate fi studiat cu diverse metode care pot fi clasificate astfel:
a) Criteriul temporalitii:
- metode longitudinale (studiu de caz, istoria vietii, etc).
- metode transversale (observaia, experimentul, chestionarul).
b) Dupa modul de analiza a informatiilor:
- Calitativiste
- Cantitativiste
c) Dupa criteriul credibilitatii:
- Metode principale (observatie, experiment)
- Metode secundare (informatiile au valuare de opinie, nu au valuare certa, chestionar,
interviu, metoda scalelor)
d) Dupa momentul in care intervenim in cadrul cercetarii deosebim:
- Metode si tehnici de pregatire (esantionbarea, operationalizarea conceptelor)
- Metode care intervin in faza de desfasurare a anchetei
- Metode ce intervin in etapa finala a anchetei (tabularea, prelucrarea statistica)

Pagina 4 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

De regul o cercetarea sociologic desfaurat prin respectarea metodologiei


cuprinde urmatoarele etape:
- alegerea temei;
- studiu bibliografic;
- delimitarea conceptelor;
- operationalizarea conceptelor;
- stabilirea populaie;
- eantionarea;
- delimitarea ipotezelor;
- stabilirea metodelor de cercetare i construirea instrumetului cercetrii;
- stabilirea echipei;
- acheta de teren;
- analiza;
- interpretarea;
- ntocmirea raportului;
- propuneri i sugestii.

Concluzie
Sociologul este ntodeauna un cercettor al socialului. Concluziile, propunerile,
sugestiile sunt fie valorizate sau nu de categoriile factorilor de decizie.

2. Condiia de lege
n societate se produc fenomene sociale. De regul acestea sunt efecte ale
anumitor cauze. Relaia cauz-efect este numit relaie de cauzalitate.
Sociologii caut s descopere relaiile de cauzalitate din mediile sociale care au
grade foarte mari de stabilitate. Fenomenul social se produce n realitate i are un
caracter obiectiv. Surprinderea n enun al legturii cauzale obiective, nu este alceva
dect coninutul unei legi sociologice.
Trebuie aadar s facem distincie ntre legea social ca lege a realitaii obiective
i legea sociologic ca reflectare a realitii sociale.

D. Funciile Sociologiei
Sociologia folosete multor categorii umane: economiti, lucrtori n mass-media,
sociologilor, etc.
n general sociologia are urmtoarele roluri sau funcii:
1. funcia expozitiv;
2. funcia practic:
-sub-funcia practic de diagnosticare;
-sub-funcia practic de prognosticare;
-sub-funcia practic de prospectiv;
3. funcia critic;
4. funcia axiologic.

E. Stiluri de a face sociologie


Sociologia se difereniaz n funcie de temele predilecte selectate n cercetarea
colilor sociologice, orientrile sociologice pe care le agreeaz etc. ntruct sociologii
raspund la probleme similare n moduri diferite nseamn c ei pot fi difereniai pe
diverse stiluri.
Criteriile de difereniere conduc la delimitatea stilurilor n sociologie.

Pagina 5 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

1. Dup modul n care i selecteaz obiectul de cercetare:


- sociologia de catedr (sociologie teoretic, sociologie academic. A. Comte spunea:
pentru a face sociologie mi sunt sufieciente; experiena proprie de via, biblioteca i
capacitatea proprie de raionalizare);
- sociologia de teren.

Teoria sociologic e scris abia dup desfurarea cercetrii de teren.

2. Dup poziia adoptat fa de deintorii puterii politice:


- sociologia apologetic (reuit);
- sociologia critic (vizeaz nereuitele guvernailor);
- sociologia neutr (din punct de vedere politic).

3. Dup poziia adoptat fa de schimbare:


- sociologia static (preferina pentru studierea elementelor care se reproduc de la o
etap la alta n viaa societii familie, diviziunea muncii, autoritatea);
- sociologia dinamic (mobilitatea intergeneraional, revoluii, rscoale, etc.)

4. Dup mrimea grupurilor studiate:


- micro-sociologie;
- mezo-sociologie;
- macro-sociologie.

5. Dup calitate:
- sociologie descriptiv;
- sociologie explicativ;
- sociologie comprehensiv (demers empatic n raport cu subiecii).

6. Dup explicare, convergen i comprehensiuni deosebim:


- tot attea stiluri dup cte curente sociologice exist (pozitivismul, sociologismul,
relaionismul, formalismul, etnometodologia, interacionismul simbolic,
acionalismul, etc.)

II. Gndirea sociologic in etapa presociologiei

A. Platon (427 348)


1. Generaliti
2. Idei despre societate
3. Observatii
4. Concluzie

1. Generalitati
Nscut la Atena ntr-o familie de aristocrai, a beneficiat de o educaie aleas
cunoscnd teoriile filosofice i tiinifice ale marilor nume ale vremii. A trit n perioada
secolului de aur a lui Pericle (atunci Atena a deinut ntietatea n cateva domenii:
filosofie, tiin i art), a cunoscut efectele negative a le luptelor ntre polisurile greceti
pentru hegemonie. n 328 infiineaz Academia i atrage pe toi care puteau s

Pagina 6 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

contribuie la cultur. De importan major pentru istoria sociologiei sunt dialogurile:


Republica si Legile

2. Idei despre societate


Viziunea antropomorfic asupra statului.
Statul, avea o alcatuire i funcionare precum un imens corp uman, iar corpul
uman se remarca n primul rand prin trebuinele crora trebuie s le fac fa:
- trebuina de consum;
- trebuina de securitate sau de aprare;
- trebuina de conducere.

Statul a creat structurile (sociale) prin care s fie rezolvate trebuinele:


- trebuina de consum este rezolvat de aciunea clasei productorilor (rani,
meteugari i sclavi);
- trebuina de securitate este rezovat de clasa militarilor;
- trebuina de conducere este realizat de ctre clasa filosofilor.
Fiecare dintre aceste stucturi se remarc prin deinerea unor virtui specifice:
- clasa productoare supunere, obedien i rezisten la efort ndelungat;
- clasa militar curaj i vitejie, spirit de sacrificiu pentru binele statului;
- clasa conductorilor nelepciune i spiritul dreptii.
Per ansamblu neleptul, trebuia s rezolve rapid situaiile conflictuale. S nu fie
rob plcerilor trupeti. S nu fie tributar dorinei de mbogire. S acioneze n
permanen pentru binele colectiv.

a) Practicarea dreptii
Premisa de la care pleac Platon este aceea c practicarea dreptaii i face pe
oameni s se simt liberi iar societatea devine solidar i stabil. Practicarea dreptii se
realizeaz prin respectarea urmatoarelor etape:
- Nu poi fi drept dac nu ii plteti datoriile (Platon);
- datoriile se pltesc att fa de prieteni ct i fa de dumani (fa de prieteni prin
practicarea binelui i fa de dumani prin practicarea rului);
- pentru a practica binele i rul, individul trebuie s dispun de forele necesare. n
acest sens dreptatea, poate fi practicat doar de cei care sunt puternici;
- pentru a nu se institui dreptul celui mai tare, cei puternici trebuie s fie controlai, iar
controlul se realizeaz prin diverse categorii de norme;
- conveniile sau regulile sunt forme generale prin care dreptatea se aplic n moduri
similare, ntr-un spaiu dat.

b) Sistemul educaional
Trebuinele societii sunt rezolvate de structurile sociale, iar indivizii sunt
pregtii s se nscrie ntr-una dintre cele trei structuri sociale. Sistemul educaional
plaseaz indivizii pe aceste structuri forndu-i s participe la una sau ma multe etape
educaionale:
- 0-15 ani individul realizeaz creterea fizic i pune bazele sntii trupeti
pentru toat viaa. Copilul trebuie s cunosc un numr mare de insuficiene mai ales de
ordin material i fizic pentru a se fortifica n planul sntii corporale. Copilul nva
verticala social (s se supun celor mari) i sunt asumate roluri n care individul s
poat participa oricnd la activitatea productiv, la deciziile cetaii. La sfritul acestei
perioade avea loc un examen la care indivizii trebuiau s raspund la ntrebri de genul:

Pagina 7 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

cum funcioneaz societatea? Cum trebuie aprat societatea? Ct de mari trebuie sa fie
sacrificiile pentru aprarea societii? Cei care nu raspundeau satisfctor la aceste
ntrebri, trebuiau s ramn n clasa productorilor.
- 16- 30 ani n acest interval se perfecionau n manuirea armelor, practicau
gimnastica, luptele i arta echitaiei, primeau cunotine despre magistraturile din stat
despre corpurile cereti i despre arta militar. La finele perioadei urma un examen
foarte exigent i puini cursani reueau s il depeasc. Cei care nu reaueau,
ramneau n clasa militarillor ceilali ptrundeau n etapa a III-a, a educaiei de la 31
35 ani.
- 31- 35 ani individul primea noiuni de astronomie, noiuni despre regimurile
politice din spaiul lor dar i din alte pri ale lumii. Precum i arta dialecticii (arta de a
convinge i de a indentifica cele mai bune soluii). n urma acestei etape, cursantul intra
n categoria inelepilor i dobndea posibilitatea de a ocupa o funcie de conducere n
stat. De regul, spune Platon, funciile importante trebuiau asumate n jurul vrstei de 50
de ani. Pn atunci aspirantul trebuia s ramn n preajma celor care conduceau efectiv.

3. Observaii
Acest sistem educativ, era unul ideal, dar pentru o cetate ideal (era imaginat de
Platon, nu a fost impus niciodat). Platon spunea c o societate se nscrie n mod normal
ntr-una dintre urmatoarele variante de
regim politic:
- regimul monarhist aristocratic (Conducatorul cetaii este ajutat de aristiocraie
mpreun deinnd toate puterile statului. Este cel mai stabil tip de stat. Fiind bogai,
conducatorii vor lucra pentru binele claselor inferioare);
- regimul hipocratic (Puterile statului sunt deinute de clasa militarilor. Platon a
supra-apreciat rolurile calselor militarilor sugernd atribuirea unor avantaje ctre
aceastea. Proprietaile s fie deinute n comun. De exemplu, femeile s fie detinute n
comun. Copii s nu i cunoasc parinii. Toate acestea contribuind la sporirea capacitii
miliatare. Societatea subordoneaz total resursele pentru a putea desfaura rzboaie);
- regimul oligarhic (Societatea are doua structuri fundamentale desparite de
marimea bogiilor individului. Clasa bogat deine toate poziiile de conducere din stat.
Tot ea primete aceste poziii n raport cu veniturile celor care o conduc);
- regimul democratic (Puterea aparine ntregului popor. Perioada democraiei este
una a decderii ntruct demosul, poporul, poate lua decizii fr s aib cunotine
exacte despre ceea ce decide. n perioada democraiei se dezvolt demagogia i
impostura, ceau st alturi de cine, calul alturi de mgar. Profesorul se teme de elevii
si. Demosul nsui ajunge s fie nemultumit de consecinele puterii lui);
- regimul tiranic (Poporul desemneaz pe individul cel mai merituuos ca s exercite
puterea. Iniial conductorul produce o situaie de bunstare i stimuleaz progresul,
ulterior el se transforam n tiran: folosete puterea doar n folos personal. Pe masur ce
se prelungete perioada de conducere tiranic, micrile sociale se nmultesc iar caderea
tiranului este iminent. n mod normal tiranul o s fie inlocuit de un monarh ajutat de o
aristocraie care i controleaz puterea).

4. Concluzie
Ideile lui Platon au fost preluate de muli ali gnditori culminnd cu Toma de
Aquino(1225 1274) i Niccolo Machiavelli (1469 1527).

B. Aristotel (384 322)

Pagina 8 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

1. Generalitati
2. Idei despre societate
3. Observatii

1. Generaliti
Stageritul (nscut n Stagira Macedonia) a fost profesorul lui Alexandru
Macedon, a frecventat Academia lui Platon dar a parasit-o din cauza rivalitii dintre
Atena i Macedonia. A cunsocut perioada de cretere a importanei regatului
Macedoniei. Ca replic a Academiei lui Platon, Aristotel nfiineaz Liceul. n sociologie
ramn importante lucrarile: Etica nicomahic i Politica.

2. Idei despre societate


Societatea poate fi cunoscut plecnd de la etelehiile ei (reprezint acea structur
a corpului social inevitabil pentru existena acestuia i care funcioneaz dincolo de de
coninuturile voinei idividuale). Dup Aristotel, n cadrul societii intr urmataorele
entelehii:
- philos (cantitatea de afectivitate existent n societate fr de care societea nu ar
putea exista);
- coinonia (familia, grup de munc, grup rezidenial);
- politeea (cel mai mare grup uman cu caracteristici unitare n care relaiile dintre
oameni, sunt de ordin politic i acest grup se numete stat);
- nomos (regulile i conveniile respectate de indivizi n cadrul statului).

Observaie
Aceste entelehii sunt prezente n toate formele de organanizare statal. n timp
ce naitm de la Philia catre Nomos se diminueaz ponderea factorului afectiv i crete
raionalitatea social.

a) Premoniii aristotelice:
- efectele dezastruoase ale societaii colectiviste. Efectele negative se proiecteaz n
mai multe planuri:
familial (o diminuare a importanei relaiilor de familie, persoanele care nu sunt
consangvine ajung sa fie mai importante pentru individ dect consangvinii acestuia)
relaiile sexuale (o exagerare a raporturilor sexuale dintre indivizi i, mai ales,
dispariia precauiei legat de evitarea incestului)
economic (dispariia responsabilitii legate de proprietate, un element al
proprietii poate fi revendicat n acelai timp de orice persoan din comunitate. Atunci
cnd muncile devin dificile, fiecare individ va avea tendina de a lsa pe seama altora
desfaurarea lor. Atunci cnd consecinele activ economice sunt egale, fiecare individ
consider c i se cuvine o rasplat mai mare. Atunci cnd productivitile individuale
sunt inegale, individul care are productivitate mai mic va solicita pentru sine o rasplat
egal cu a individului care are productivitate superioar.
Aceste elemente criticate de Aristotel au devenit evidente n cadrul societilor
care au avut experiena societailor comuniste.

b) Separarea puterilor n cadrul statului


Aristotel considera c n cadrul statului exist trei puteri:
- sacerdotal (religioas);

Pagina 9 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

- militar;
- judectoreasc.
Orice conductor, orict de inelept ar fi, va fi treptat corupt de mrimea puterilor
pe care le deine i se va transforma n fiar. Pentru a nu se ajunge la aceast consecin,
aceste puteri trebuie sa fie exercitate de trei persoane, nu de una singur.

c) Principiul stabilitii statului


n societate se construiete treptat un segment de indivizi foarte bogai iar acetia
sunt puini la numar (Aristotel, numete acest segment cu termenul oligarhie). De
asemenea, se constituie un segment de indivizi foarte sraci (pauperi). ntre aceste dou
limite se constituie treptat o clas mijlocie avnd ca surse de formare;
srcirea unor categorii de oligarhi i
mbogatirea unor categorii de pauperi.
Societatea este cu att mai stabil cu ct n cadrul ei, clasa de mijloc are o pondere
mai mare.

d) Principiul reprezentrii proporionale


Structurile sociale din interiorul statului s fie reprezentate proporional cu
numrul lor atunci cand se iau decizii politice. n cazul unei nereprezentri
corespunztoare, indivizii vor avea tendine de genul:
- prsirea teritoriului statului;
- slbirea capacitii de aprare a statului;
- declanarea unor forme de revolt fa de conductori.

e) Definirea individului ca specie zoonpolitikon.


Orice individ poate fi ineles plecnd de la dou dimensiuni:
- fizic (zoon). ndividul este membrul unei specii biologice. El are avantaje i
dezavantaje de ordin fizic. Are capacitate de adaptare mai ales n forme reactive la
problemele cu care se confrunt;
- politikon. Omul compenseaz insuficienele personale prin spiritualitate, tiin i,
mai ales, prin asociere. n cadrul asocierilor, relaiile dintre indivizi ajung sa devin
relaii de tip politic (ierarhia este asumat prin alegeri i vot) iar fiecare individ depinde
ntr-un fel sau altul de restul indivizilor. Prin urmare, componenta politikon a umanitii
compenseaz fragilitatea calitilor fizice ale oamenilor i de aceea orice individ normal
nu poate fi dect o fiin social (individul izolat este ori fiar, ori zeu).

f) Existena ordonat a indivizilor cu ajutorul constituiilor


n cadrul statului:
- un individ poate acumula prea mult putere i o poate utiliza n folos propriu;
- un grup poate prelua puterea facnd abstracie de voina politic a asocierii umane.
Pentru a evita asemenea excese, statul, trebuie s funcioneze pe baza unor
principii. Totalitatea acestora reprezentnd constituia (Aristotel, a analizat 164 de
constituii din spatiul grec i a ajuns la concluzia c unele constituii au o valabilitate
indelungat pentru c cetenii se subscriu n numar mare principiilor existente n ele.
Alte constituii au valabilitate redus, fiind favorabile (partinice) unui numr redus de
ceteni.
Constituiile partinice trebuie nlturate iar n perioada n care de la constituia
veche se face trecerea la noua constituie, societatea trebuie s functioneze n baza
legilor naturale:

Pagina 10 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

- subordonarea copilului fa de parinte;


- subordonarea tnrului fa de btrn;
- subordonarea sclavului fa de stpn;
- subordonarea femeii fa de barbat; etc.

3. Observaii
Acolo unde acioneaz o lege natural, este inutil ca reformatorul s incerce s
schimbe ceva. Legile naturale sunt prezente tot timpul n viaa societii, numai c ele
devin mai evidente tocmai n perioadele n care societile realizeaz schimbri de mare
profunzime.

III. Fundamente cretine ale cercetrii sociale

Dup moartea lui Alexandru Macedon a urmat o perioad de decdere a lumii


greceti i o cretere politic i militar a lumii romane. ntre sec. I . Ch. i sec. al IV-a d.
Ch., lumea roman a deinut ntietatea n urmatoarele domenii: tiin, justiie,
construcii, filosofie i n domeniul militar.
Marea Mediteran devine o mare intern a Imperiului Roman (Imperiul Roman
se intindea de la Oceanul Atlantic la insulele britanice. Din Cmpia Panoniei, nordul
Dunrii, Tibru i Eufrat, nordul Africii i Peninsula Hispanic.
n provincia roman Iudeea, se nate pruncul Iisus. Naterea, viaa, faptele,
rstignirea, patimile, invierea Mntuitorului, precum i faptele apostolilor au constituit
surse de fundamentare a unei noi religii, cea Crestin. Noua religie s-a extins cu
rapiditate din mai multe motive:
- egalitatea n faa divinitii;
- ritual accesibil tuturor categoriilor de indivizi;
- ofrandele nu presupuneau sacrificii omeneti.
Noua religie a funcionat mai nti n clandestinitate. Chiar i aa s-au produs
elemente fundamentale de organizare:
- a fost stabilit procedura de ocupare a Scaunului Sf. Petru;
- au fost stabilite srbtorile fundamentale (cea mai importanta fiind Patele);
- a fost fixat ritualul religios;
- au fost definite formele de peniten;
- au fost delimitate patriarhatele (pe poziia nti situandu-se Ierusalimul. Pe poziia a
II-a fiind Roma.
pe poziiile urmtoare situndu-se Alexandria, Antiohia i Constantinopolul);
- au fost formulate dogmele eseniale ale cretinismului:
iubete-i aproapele ca pe tine insui;
nu fi razbuntor i nu rspunde la ru cu ru;
ferice de cei care nu au cunoscut dar au crezut;
nu-i f bogii pe Pmnt ci n ceruri.
La aceste aspecte trebuie s mai adaugm cteva evenimente excepionale care
au schimbat radical viaa societilor, n special, n lumea european.
n 286 mpratul Diocleian (244 311) mparte Imperiul n patru pri:
- dou tetrarhii n Rsrit, conduse de Galerius i Maximian
Galerius (Galerius Maximianus n. cca. 250 d. 5 mai 311. Gaius Galerius Valerius
Maximianus, a fost
mprat roman n perioada 305-311. n cadrul primei tetrarhii este desemnat la 1
martie 293 de ctre Diocleian, caesar, rspunzator de guvernarea provinciilor

Pagina 11 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

dunrene. Galerius respinge atacurile sarmailor, carpilor, bastarnilor la frontiera


danubian, lund de ase ori titlul de Carpicus Maximius i particip, alturi
de Diocleian, la rzboiul victorios mpotriva Persiei Sasanide n 297-298. A divorat de
prima soie i s-a cstorit cu Valeria, fiica lui Diocleian).
Maximian (Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius a trait n cca. 250 -
iulie 310. A fost mprat roman , mpreun cu Diocleian. Din 1 martie 286 pn n 305.
Nscut n apropiere de Sirmium, Pannonia, ntr-o familie de rani sraci, Maximian, care
i ncepe cariera ca simplu soldat, urc n cadrul ierarhiei militare n timpul domniilor
mprailor Aurelian i Probus. La 1 aprilie 285 este desemnat de Diocleian caesar, iar
la 1 martie 286 augustus i comprat, ncredinndu-i-se administarea i aprarea
provinciilor Occidentale. Cognomenul Herculis ce i se acord marcheaz subordonarea
sa fa de Diocleian, care i-l atribuie pe acela de Iovius. Maximian respinge, la
grania Rinului, atacurile alamanilor, burgunzilor, francilor i herulilor, reprim
micarea bguzilor din Gallia (285-288), consolideaz limesul african ameninat de
triburile nomade. n cadrul sistemului tetrarhiei, instituit la 1 martie 293 de Diocleian,
Maximian administreaz din Mediolanum Italia i Africa, avnd n subordine
pe caesarul Constaniu I care, din Trier, rspunde de securitatea Galliei, Hispaniei i
Britanniei. La 1 mai 305, sub presiunea lui Diocleian, Maximian abdic mpreun cu
acesta la Mediolanum, redevenind persoane particulare. Dup urcarea pe tron, la Roma,
a fiului su Maxentius (306), Maximian reintr n 307 n viaa politic proclamndu-
se augustus. La conferina de la Carnuntum, din 11 noiembrie 308, renun la titlul su,
dar n 310 se proclam mprat la Arelate (Arles), n Gallia. Intrat n conflict
cu Constantin cel Mare, este nfrnt de acesta i constrns s se sinucid.
- dou tetrarhii n Apus, conduse de Constantin i Maxentiu.
Constatin (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus n. 27 februarie 272
d. 22 mai 337, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost mprat
roman ntre 306 i 337)
Maxentiu (Marcus Aurelius Valerius Maxentius c. 278-28 octombrie 312, a
fost mprat roman din 306 pn n 312. A fost fiul mpratului Maximian i ginerele
lui Galerius, de asemenea mprat.
Maxentius s-a necat n Tibru n btlia de la Podul Milvian)

n 310 Tetrarhul Galerius emite un decret cu ase zile nainte de a muri prin care
se permintea cretinilor s se manifeste din punct de vedere religios n legalitate.
n 311 Tetrarhul Maxentiu aplic acelai decret n teritoriul pe care il conduce.
n 312 are loc btlia pentru putere ntre Maxentiu i Constantin, ncheiat cu
victoria celui din urm (din acel moment mparatul Constantin proclama ca blazon
semnul crucii).
n 313 are loc Conciliul de la Milano ncheiat cu Edictul de la Milano prin care se
recunotea egalitatea religiei crestine cu celelalte religii existente n imperiu.
n 391 mpratul Teodosie cel Mare emite o lege prin care desfiina templele altor
religii dect cea crestin. Oblig patricienii s se boteze n religia cretin. Oblig toi
indivizii din imperiu s treac la cretinism.
Toate aceste aspecte au determinat instituirea stilului cretin de via,
construirea unei filosofii sau gndiri sociale n care elementele cretine s fie dominante.
Aceste aspecte se vor regsi n doctrinele sociale cele mai importante aparinnd lui
Aurelius Augustin i Toma DAquino

!!! Aici intr notale de curs, ale domnului profesor, ce contin:

Pagina 12 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

A. Aureliu Augustin
B. Toma D'Aquino

IV. Protosociologia

A. Niccolo Macheavellii
B. Thomas Hobbes

V. Gndirea protosociologic, socialist-utopic

Teorii utopice au aprut nc din Antichitate. Cuvntul utopia provine din limba
Greac. Etimologic, nseamn locul care nu se gasete nicieri (Thomas Morus a i scris o
lucrare intitulat Utopia). Tot n limba greac exist i termenul uchronie, care nseamn
fapte imposibil de realizat. Teoriile socialist-utopice sunt n ultim instant descrieri i
explicaii ale unor fapte imposibil de transpus n practic, cel puin pentru vremea n
care au aparut ele. Termenul de utopie s-a impus n dauna celui de uchronie.

Teoriile socialist-utopice
Teoriile socialist-utopice s-au impus mai nti n statele care s-au remarcat n
privina dezvoltrii de tip capitalist, Anglia i Frana. n prima jumtate a secolului al
XIX-lea.
Capitalismul din aceste ri era de tip salbatic:
- ziua de munc avea n medie o durat de 16 ore;
- nu exista concedii de odihn i nici pauz de mas. Acestea, pauzele de mas, puteau
s survin doar la iniiativa patronilor;
- condiiile existente la locul de munc erau deficitare i chiar periculoase. Nu se
efectuau investiii pentru nbuntirea lor;
- salarii nesatisfctoare;
- utilizarea pe scar larg a muncii copiilor. Fora de munc a acestora fiind mai
ieftin.
n ceste mprejurri au fost formulate teoriile socialist-utopice. n directia aceasta
amintim pe: Robert Owen, Saint Simon, Charles Fourier.

A. Robert Owen (1771 1858)

Ideile acestuia sunt dezvoltate n dou lucrri:


Noua lume moral (1842-1844) ;
Proiectul satelor de cooperare.
Dup o perioad ct a activat ca manager n industria textila, i construiete
propria afacere n acelai domeniu, n localitatea Lenark. Colonia productiv pe care a
nfiinat-o a denumit-o New Lenark. Msurile introduse de Robert Owen erau
surprinztoare:
- fiecare familie din colonie, trebuia s dein o locuin tip, format din doua camere;
- fiecare membru al coloniei trebuia s presteze o munc util, potrivit calitilor i
vrstelor acetora;
brbaii s lucreze n industrie,
femeile treuiau s lucreze n agricultur pe terenurile din apropierea fabricilor,

Pagina 13 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

copii s fie utilizati la ativiti productive nu mai devreme de vrsta de 11 ani, i


nu mai mult de 10 ore pe zi;
- fiecare familie trebuia s obin venituri i produse suficient de mari pentru a se
putea ntreine onorabil;
- fiecare lucrtor era apreciat de Manager, n funcie de calitatea muncii, prin semne
exterioare vizibile pentru toi membrii comunitii. La locul de munc al fiecrui individ
erau expuse nite bucti de lemn vopsite n divese culori. Culoare indicnd
performanele productibile a individului
alba - foarte bine,
galben bine,
albastru satisfctor,
negru nesatisfctor,
- fiecare individ va dori s i inbunteasc nivelul calificativ pentru ai spori
prestigiuln cadrul comunitii;
- n cazul n care apreau situaii conflictuale, atunci persoanele erau excluse din
comunitate.
Alte tipuri de pedepse nu se aplicau n colonii.
Guvernanii englezi au aflat de aceste msuri i i-au solicitat lui Owen, propuneri
pentru nbuntirea situaiei muncitorilor pe ntregul teritoriu al Anglei. Raspunsul lui
Owen a fost documentul intitulat Proiectul satelor de cooperare care prevedea:
- nfiinarea de colonii productive care s cuprind ntre 800 1200 de lucrtori;
- fiecare lucrtor s locuiasc cu familia ntr-o locuin tip, dar pe care s o utilizeze o
perioad de maxim un an, rotaia locuinelor;
- la un numr de locuine trebuiau s existe spaii de utilitate comun: biblioteci,
parcuri, buctrii, spaii de joac;
- densitatea relaiior fiind mare, ea ar fi condus la dezvoltarea spiritului comunitar i
implicit a spiritului de intrajutorare;
- pentru dezvoltarea normal a unui copil acesta trebuie s aib propria camer,
ncepnd de la vrsta de trei ani. Iar de la vrsta de ase ani s primeasc educaie
scolar;
- productorii din interiorul coloniei s realizeze schimburi de produse i servicii, prin
urmare spune R. Owen, moneda nu mai este necesar.
Guvernanii nu au inut cont de sugestiile lui R. Owen, iar acest fapt l-a determinat
s vnd capacitatea de producie i s plece n America i s ncerce s infiinteze acolo o
colonie similar celei de la care a plecat.
n 1828 revine n Anglia dup ce experiena american a fost falimentar. Aici
organizeaz Marele Sindicat Naional, al zugravilor, olarilor i textilitilor. Care
cuprindea aproximativ 600.000 de membri. Iniiativele sindicale vizau:
- reducerea zilei de munc;
- creteri salariale;
- nbuntirea condiiilor la locurile de munc.
Micare sindical era greu de controlat din cel puin dou motive:
- comunicare dificil pe un teritoriu mare ntre membrii sindicalitilor;
- izbucnirea micrilor spontane.
R. Owen a continuat munca sindical pan la sfritul vieii.

B. Saint-Simon, Claude Henri (17601825)

Este considerat:

Pagina 14 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

- personajul fundamental din viaa lui A. Comte


- aveturier:
participant la razboiul de idependen al coloniilor engleze din America de Nord,
participant la Revoluia francez,
- un excentric:
i-a cheltuit ntreaga avere pentru a stimula cerecetarea tiintific a vremii, chiar
i pe A. Comte i pentru a aduna n jurul lui celebritile culturale a vremii.
Concepia lui S. Simon este fundamentat pe urmatoarele premise:

a) Omenirea a trit o foarte lung perioad de criz, ieirea din criz este posibil
numai prin tiin. De-a lungul veacului omnirea a fost marcat de dou mari rele:
- razboiul, la acesta oamenii renun de fric;
- politica deficitar, politica era desfurat de persoane nepregtite: prelai, istorici,
literai.
n general oameni care au cptat prestigiu n domenii nepolitice.

b)tiina trebuie s se afirme doar dac:


- este constructiv;
- este moral;
- genereaz binele colectiv;
- produce efecte majore asupra tuturor straturilor sociale, nu doar asupra claselor
bogate.
S. Simon este considerat utopic prin aspecte de genul
reasezarea conducerii:
Societatea este precum o fabric, puini iau decizii care se reflect n activitatea
celor muli. n realitate situaia ar trebui s fie invers, cei muli ar trebui s ia decizii
pentru ca binele celor muli s poat deveni treptat i binele celor puini.
revizurea aparatului birocratic:
ntr-o societate exist trei categorii umane:
- savanii, creierele societii, acetia produc modele culturale i trebuie s se bucure
de toate onorurile;
- grupul productorilor, acetia produc substana consumat de toi membrii
societii;
- grupul intreinuilor clasa parazitar, indivizi care bineficiaz de elemente de
consum mai insemnate dect a celor care produc acel element.

Concluzia lui S. Simion


Cu ct clasa parazitar are dimensiuni mai mari cu att societate triete mai
profund starea de criz. ntre anumite limite, cantitative productorii sunt necesari dac
alctuiesc grupul funcionarilor publici.
Modificarea sistemului de repartiie, sau de rspltire a muncii.
Societatea trebuie reformat deoarece, Marx o s spun mai trziu i el asta:
- cei mai muli oameni particip la producie
- rezultatele produciei aparin n cea mai mare parte unui numar redus de indivizi.
Sociatate trebuie, spune el, schimbat ct mai rapid posibil n sensul: producia
trebuie s aparin n primul rnd celor care muncesc direct. Ceilali indivizi pot
beneficia de un sistem de redistribuire .

Concluzia

Pagina 15 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

n special pentru acest ultim aspect S. Simon a fost considerat utopic.

VI. Fondatorii sociologiei

A. August Comte (1798-1857)

1. Generalitati
2. Teoria gradelor existentei umane
3. Statica sociala si dinamica sociala
1. Generalitati

Este considerat aproape in unanimitate drept fondator al sociologiei. A introdus


prima paradigma in gandirea sociologica : statica sociala si dinamica sociala. Importante
sunt pentrut istoria sociologiei lucrarile : Curs de fiolosofie pozitiva , Discurs asupra
spiritului pozitiv , Sistem de politica pozitiva.

2. Teoria gradelor existentei umane

Definita in maniera simpla sociologia este stiinta despre societate. Cand folosim
cuvantul societate desenam un numar imens de oameni foarte diferiti: ca
preocupari,venituri,varste,capitaluri culturale.Prin urmare definitia de mai inainte este
foarte imprecisa; de aceea trebuie sa identificam in cadrul societatii, trei grade sau
niveluri ale existentei umane:
- existenta individuala;
- existenta domestica (familiala);
- existenta societala
Fiecare dintre aceste niveluri sau grade ale existentei umane are caracteristici
specifice
Viata individuala : este dominata de instincte iar scopurile sunt totul conservarea
personala, asigurarea confortabilitatii in spatiul in care traieste individul.
Tipurile de instincte indicate de August Comte:
- instinctul comoditatii (urmareste obtinerea unui maxim de castig cu minim de efort);
- instinctul rusinii (individul nu savarseste anumite fapte temandu-se de reactia de
respingere a celor din jur);
- instinctul dominatiei (fiecare individ doreste sa se impuna in relatia cu ceilalti);
- instinctul egoismului (fiecare individ exteriorizeaza ceea ce il caracterizeaza cel mai
mult si exprima energii pe care le controleaza abia la varsta maturitatii);
- instinctul sociabilitatii (fiecare om tinde sa se integreze unui grup).
Auguste Comte recunoaste importanta inteligentei si rationalitatii in viata individului
si ramane la parerea ca instinctele sunt reprezentative si dominante pentru el:
- atunci cand individul este preocupat exclusiv de sine el exprima instinctele in forma
pura;
- atunci cand individul este preocupat de ameliorarea si se deschide catre ceilalti el
exprima ceea ce August Comte numeste instincte sociale;
In esenta existenta individuala este indusa de ceea ce i se intampla individului in
meidul familial in care trebuie sa exprime instincte simpatetice (afectivitate
neconditionata).

a) Existenta familiala

Pagina 16 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

August Comte definiteste familia :


- atom social;
- entitatea in care individul invata sa traiasca prin celalalt.
In cadrul familiei individul utilizeaza instincte personale, instincte simpatetice,
inteligenta si rationalitate difuza. Familia reprezinta partea prin raportare la societate
dar care isi pastreaza specificul iar specificitatea familiei deriva din tipurile de relatii pe
care le practica.

Relatii conjugale
Demareaza pe baze afective si evolueaza spre subordonarea sotiei de catre sot.
Afectivitatea se
preschimba in respect si in relatiile de putere.

Relatii filiale
Intre parinti si copii; parintii ofera protectie iar copiii se subordoneaza parintilor.

Relatii fraternale
Sunt pe pozitia a doua ca profunzime dupa relatia dintre parinti si copii. se
realizeaza trebuinta de solidaritate. In cadrul familiei se manifesta doua forte:
- forta temporala (instituita de-a lungul timpului) apartine persoanelor care au
dreptul la decizie in
mediul familial (de regula aceasta forta a revenit barbatului);
- forta spirituala (in sens de disponibiltiate pentru sacrificiu in favoarea familiei, de
obicei aceasta
forta a revenit femeii).

Observatie!
In cadrul familiei se aplica legea integrarii sociale! Individul se integreaza
grupului familial, iar familia se integreaza mediului social in care isi afla rezidenta.
Perspectiva existentei familiale se diversifica atunci cand August Comte analizeaza cel de
al treilea grad al exitentei umane.

b) Existenta societala
In cadrul societatii exista trei forte fundamentale:

Forta materiala
Este detinuta de acele persoane care realizeaza cea mai mare parte a bunurilor de
consum. Aceasta forta a revenit de`a lungul timpului barbatilor;

Forta intelectuala
Este detinuta de persoanele care stiu cum anume trebuie actionat eficient si
confortabil in cadrul societatii;

Forta morala
Toate acele elemente vehiculate in cadrul relatiilor sociale de orice fel care asigura
continuitate , stabilitate societatii. Aceasta forta a revenit de regula femeii.
Daca identificam aceasta forta la nivelul familiei vom identifica urmatoarea
distributie:
- forta materiala revine barbatului;

Pagina 17 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

- forta intelectuala revine batranilor;


- forta morala a revenit femeilor.
Cele trei forte sunt analizate de August Comte din perspectiva legii
preponderentei sociale.
Intensitatea fortelor societatii este in functie de alternativele antrenate de acesta:
Forta materiala impune alternativele: cantitatea si calitatea.
Forta intelectuala : eruditia si creativitatea.
Forta morala: glasul inimiii (solidaritate reactiva) si caracterul (solidaritate
rationala).
Alternativele au tendinte legice de manifestare dupa cum urmeaza:
- Cantitatea prevaleaza in raport cu calitatea;
- Eruditia prevaleaza in raport cu creativitatea;
- Glasul inimii prevaleaza in raport cu caracterul.
Societatile se definesc prin moduri specifice de antrenare a alternativelor fortelor
societatiii.
Alternativele se grupeaza in doua seturi: calitate - creativitate caracter/cantitate -
eruditie - glasul inimii.
Combinarii alternativelor se subordoneaza legii coeziunii sociale:
- O societate are o natura descinsa din coeziunea alternativelor combinate in mod
obiectiv de ea.

Exemplu
Doua elemente din setul interior si un element din setul inferior = ar reprezenta
societatea traditionalista. Doua elemente din setul superior si un element din setul
inferior = ar reprezenta societatea moderna .

Observatie
Nu exista societate a carei coeziune sa fie definita doar prin alternativele setului
superior sau prin alternativele setului inferior.

August Comte a fost fondatorul primului curent din sociologie numit pozitivism,
iar o definire a sociologiei din punct de vedere pozitivista propusa de ganditor este
urmatoarea:
- Sociologia este stiinta legilor pozitive care guverneaza societatea.

3. Statica sociala si dinamica sociala

Mai este denumita aceasta drept teoria progresului si ordinii sociale, societatea
cuprinde 3 forte.elementele acestor forte se pot afla in doua stari:
- Compunere, sunt functionale, tind sa se reproduca in aceasi forma, prin urmare
acestea vor alcatui
statica sociala;
- Descompunere, sunt non-functionale, oamenii au tendinta sa genereze schimbari sa
destabilizeze
mediul social si prin urmare sa provoce dinamica sociala.
a) Statica sociala
Nu trebuie confundata cu stagnarea sociala. Statica sociala indicata de August Comte
intr-o prima faza a fost reprezentata de:

Pagina 18 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Familie
Orice om normal se naste in familie si tinde sa exerseze elementele invatate in acest
mediu.Natura relatiilor intra`familiale se reproduce pe perioade foarte mari de timp.
Femeia se subordoneaza barbatului.

Diviziunea muncii si cooperarea familiilor.


Familia trebuie sa consume si deci produce, daca se specializeaza in productie atunci
productia va fi mai mare decat necesarul propriu de consum. Surplusul de produse va fi
destinat schimbului comercial. Ca atare, a doua instanta statica propusa de August
Comte presupune concentrarea energiilor familiei pentru a produce mai mult dar si
cooperarea familiilor pentru a fi satisfacut necesarul de consum.

Autoritatea sau guvernamantul.


Familiile fiind foarte diferite trebuie conduse si coordonate intr-un spatiu dat. De
aceea societatea creaza un corp de functionare care sa guverneze, sa administreze
problemele tuturor familiilor.Despre acest corp August Comte spune ca este specializat
in generalitati.
Ulterior, Comte revine asupra teorieie Staticii sociale si propune urmatoarele
instante:
Familia
In cadrul familiei indivizii adopta elementele normalitatii, raspunsul afectiv
primit avand valoare
maxima.
Statul
Cetatea (statul) asigura indivizilor elemente caracteristice fortei materiale, forta
materiala se exprima
diferit de la un stat la altul de aceea calitatea vietii difera.
Biserica
Garanteaza indivizilor o mare parte din forta intelectuala si forta morala (in
partea finala a vietii lui a
reorientat biserica spre continuturi mistice). Fiind fondatorul pozitivismului A. Comte, a
apelat la notiuni de biologie pentru a identifica structura societatii, care poate evolua in
sensul staticii sociale.
- Celulele societatii sunt reprezentate de familii;
- Tesuturile societatii, clase si categorii sociale;
- Organele sociale, sate orase, staul in ansamblul lui.
- Aparatele sociale, imperiile uniunile statale sau transnationale.

Concluzie.
A.Comte a insistat pe analiza staticii sociale, din acest motiv a fost numit
sociologul ordinii sociale.

b) Dinamica sociala

A fost dezvaluita de A. Comte mai ales cand a elaborat legea celor trei stari. Omenirea
a evoluat pe parcusul a trei mari etape;
Stadiul teologic echivaleaza cu etapa copilariei,( perioda infantila). In acest stadiu,
spiritul a fost

Pagina 19 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

contemplativ si a produs mitologii si conceptii animiste. Forta materiala apartinea


razboinicilor. Forta intelectuala, preotilor. Acesta etapa a aevoluat prin fetisism, care se
caracterizeaza prin acterito-magice, vraji. Preotii fixau spiritele in fel de fel de obiecte
aflate in mediul in care traiau (un primitiv putea fi ocrotit de zeci de mii de fetisuri). In
perioada in are a predominat fetisismul s-au petrecut cateva transformari in privinta
functionarii socialului. Pracurgerea stadiului de culegator-adoptarea ocupatieie de
vanatoare diversificarea municii prin cresterea animalelor trecrea la comunitatea
semistabila (renuntarea partiala la nomadism, a insemnat si trecerea la cultivarea
agriculturii)
Stadiul metafizic echivaleaza cu perioada adolescentei. Este speculativ, apeleaza la
presupuneri. Critica si producea in ultima instanta filosofii. Forta materiala apartinea
marilor proprietari (nobilimea). Forta intelectuala filosofilor;
Stadiul pozitiv (sau stiintific) corespunzator maturitatii si rationalitatii stiintifice.
In acest stadiu se face apel la observatii, masuratori, experimente si calcule precise.
Forta materiala apartine industriasilor, bancherilor, comerciantilor etc. Forta
intelectuala savantilor.
Concluzie
In perioada arhaica a predominat spiriul teologic, in cea medievala spiritul
metafizic ca apoi in cea moderna sa predomine cel pozitiv.
Mai devreme sau mai tarziu toate societatile vor atinge stadiul pozitiv.
Trecerea de la un stadiu la altul inseamna nu numai schimbarea calitatii spiritului dar si
modificarea distributiei fortei societatii. Acasta trecere, presupune modificari
conceptuale si sociale in cadrul fiacarui stadiu.
Etapa politeismului este etapa in care fortele sacre localizate in fetisuri sunt
abstracte si atribuite unor fiinte abstracte: zei. Fiecare comunitate avea zeii proprii
numarul lor fiind mai mic decat cel al fetisurilor. Gandirea omuui primitiv tinde spre
abstractizare si spre generalizare. In planul vietii sociale se produc doua transformari
- Sedentarizarea
- Institutionalizarea definitiva a razboiului si recunoastrea superioritatii razboinicilor .
Etapa monoteismului sau etapa in care spiritul teologic define definitiv. Fortele
sacre sunt extrase din
zeitati si atribuite unui singur Dumnezeu. Puterea divina unica e considerata a tot
puternica, prin urmare reprezinta o impietate, renuntarea la divinitate. Inclusiv
nesocotirea fortei divine.
Omenii in mod normal nu pot fi decat credinciosi si patrunsi de spiritul teologic in
aceeasi masura in care sunt convinsi ca trebuie sa isi procure cele necesare.
In plan social etapa monoteismului inseamna conturarea clara a calselor sociale,
stabilirea normelor functionale pentru societatea respectiva si definitivarea retelei
institutionale ( aproape toate aceste institutii se regasesc in societatea franceza a
secolului al XIX-lea.
Per ansamblu statica sociala reprezinta scopul ultim al dinamicii sociale. A.Comte
propune in acest sens urmatoare argumente:
- Statica si dinamica sociala sunt doua principii ale existentei umane.
- Dinamica sociala inseamna depasirea unui stadiu al ordinii sociale si intrarea intr-o
etapa in care sunt
cautate noile elemente ale staticii sociale.
- Intreaga evolutie a omenirii nu e alceva decat o trecere de la un nivel de ordine pe
calea progresului spre o
lata ordine

Pagina 20 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

B. Herbert Spencer (1820 1903)

1. Generalitati
2. Teoria organicista
3. Legea evolutiei
4. Tipologia societatilor

1. Generalitati

A trait intr-o perioada in care Anglia a avut cel mai mare imperiu colonial. Anglia
avea de raspuns
luptelor care veneau din partea coloniilor, care doreau sa dobandeasca independenta.
Conceptia lui Spencer s-a vrut a fi o forma de aparare a colonialismului englez.
Pentru sociologie raman de referinta lucrarile: Principii de sociologie, Primele
principii, Principii de moravuri. A fost ethichetat de care exegeti ca fiind mecanicist, de
altii ca evolutionist sau chiar organicist.

Concluzie
Cei mai multi dintre cunoscatorii operei lui au adoptat ultima ethichetare. Acesta
a preferat sa explice functionarea societatii prin analogia cu modul de functionare a
organismelor animale (unul dintre urmasii lui, sustinea ca societatea este cel mai mare
tip de organism soacial sau animal).

2. Teoria organicista

In lucrarea Principii de sociologie, Spencer, stabileste o serie de asemanari si


deosebiri; intre organisme sociale si cele animale:
Asemanari:
- Unitatea morfo-functionala de baza pentru organismul animal este celula, pentru
organismul social este
Individul;
- Organismele animale au o talie redusa in stadiile incipiente, la fel si organismele
sociale (cum este ginta in
comparatie cu embrionul). Pe masura ce trece timpul ambele isi modifica talia;
- Diviziunea muncii e prezenta in ambele tipuri de organisme. In organismul animal ea
se face simtita prin
tipuri de organe, in organismul social, diviziunea e realizata la nivelul claselor si
categoriilor sociale, cu cat organismele animale si cele sociale sunt mai evoluate cu atata
structura lor este mai comlexa;
- Cu cat structurile sunt mai complexe cu atat in ambele tipiru de organizare se
amplifica, se complica
functiile;
- In ambele organisme, in evolutia lor, anumite parti dispar fara a fi puse in pericol
existenta celor dintai.
Deosebiri:
- In cadrul organismelor animale partile au importanta doar daca sunt prinse
functional in cadrul intregului, in

Pagina 21 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

situatia organismelor sociale fiecare parte se bucura de relativa independenta (individul


se poate izola in anumite situatii de grup);
- In cadrul organismelor sociale fiecare individ este un tot discret. Are caracteristicile
intregului, a grupului
din care face parte; in organismele animale partile au intotdeauna caracteristici diferite
(organele);
- Daca in cadrul organismelor animale partile exista pentru tot, in cadrul organismelor
sociale acel tot exista
pentru parti (individul va deveni ceea ce ii ofera in diferite etape de formare intregul).

Per ansamblu asemanarile dintre cele doua tipuri sunt mult mai numeroase iar
Spencer a oferit foarte multe exemple celor care au vrut sa probeze acest aspect.
Exemple:
- Circulatia substantei nutritive este asigurata de globula rosie la organismele animale,
in cadrul organismelor
sociale aceasta substanta este reprezentata de catre moneda;
- In cadrul organismelor animale exista cai de comunicatie reprezentate de vase de
sange principale (vene
artere) si vase secundare (capilare), in organisme sociale acestea sunt reprezentate de
cai ferate, sosele sau de drumuri nemodernizate si poteci;
- Evolutia vietii de la stadiul unicelular la vertebrate s-a realizat in diferite stadii
comparabile cu structurile
sociale aparute in societate. Astfel in etapa endodermului v-om avea o structura analog
(clasa producatoare). In etapa mezodermului ar fi existat un nivel de dezvoltare similar
stratificarii sociale a comerciantilor, etapa octodermului ar fi existat situatii similare
procesului aparitiei calsei intelectuale.

Concluzie
Asemenea rgumente i-au determinat pe specialisti sa il numeasca pe Spencer
drept ganditor organicist.

3. Legea evolutiei

Evolutia din punct de vedere social. In lucrarile Principii de biologie si Primele


Religii, H.Spencer vorbeste mai intai de evolutie ca principiu metafizic ulterior in
lucrarea principia de sociologie, el explica evolutia in domeniu social, sprijinidu-se in
acest scop de explicatiile filosofice asupra acestui fenomen.
Din punct de vedere filosofic, evolutia devine explicita daca analizam raportul
dintre MATERIE SI MISCARE. Aceste doua componente, ale fenomenului, se afla in
raport de inversiune. Concentrarea materiei inseamna defapt scaderea cantitatii de
miscare si diminuarea sanselor de evolutie a agregatului. Cresterea cantitatii de miscare
inseamna defapt deconcentarerea materiei si implicit sporirea sanselor de evolutie a
agregatului.

Exemplu
Societatea care sporeste barierile comerciale ajunge la involutie, invers isi
optimizeaza sansele.

Pagina 22 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Evolutia se desfasoara intre doua limite absolute. Omogenitate absoluta (indivizii


se aseamana pana la identificare) eterogenitate absoluta, indivizii sunt diferiti in
totalitatea lor.

Oservatii
Aceste limite absolute nu exista , asa deci putem vormi de eterogenitate relativa
si omogenitate relativa.
Daca privim societatile longitudinal constatam cu usurinta;1 socienttile arhaice
cuprindeau indivizi care erau obligati sa fie la fel (Omogenitate absoluta), indivizii aveau
o serie de caracteristi similare, apartenenta religioasa, etc., si se diferentiaua prin alte
caracteristici: capacitate intelectuala acces la conducere (omogenitatea era realtiva)

In societatile actuale eterogenitatea a devenit dominanta in asa fel incat indivizii


cu cta se vor evidentia mai mult cu ata vor deveni mai necesari. Prin urmare
eterogenitatea nu numai ca e relativa, desi diferiti ei trebuie sa traiasca la loc dar ea
devine si coerenta (indivizii au nevoi unii de ceilati. Princiiul evolutiei privit in acest
contex este frmult de H. Spencer astfel: De la omo
genitatea coerenta(materie puternic cncentrata pe calea omogengenizarii coerente la..
Agregatele ajung la o stare de echilibru pe care tind sa o conserve perioade mari
de timp (In periada in care se conserva agregatul acesta capata caracteristicile
omogenitatiii incoerente, aceasta omogenitate va fi perturbata si se va agunge la o noua
evolutie. In plan scial legea re volutiei se manifesta prin parcurgerea urmatoarelor
etape:
Etapa integrarii, indivizi diferiti din punct de vedre fizic intelectual ca aspiratii ca
apartenete spirituale se integreaza se unesc pentru:
- Asi spori capacittaea de aparare asi intari autoritatea supra unui teritoriu, a
raspunde mai usor
pericolelor care vin din afar lor, seajunge la o omogenitate incoerenta, se vrea a ajuunge
la eterogenitatea une oamenii in od necesar trebuie sa ramana impreuna, ca atare
trebuie sa apara norme care sa reglemeteze viata in interiorul agregatelor;
- Deciziile luate au caracer si valabilitate momentana, acelasi grup poate lua decizii
opuse la un interval
relativ mic fara ca aceste decizii sa ameninte stabilitatea grupului;
- Etapa coerentei, indivizii diferiti elaboareaza norme iar normele capa valuare de lege
ramanan
valabile, dincolo de durat a celor care le-au elaborat. In acest mod indivizii devin egali in
fata legii iar cinsencintele similare dau natura coerenta a societatii.
- Etapa definitatii. Cand societatea isi delimiteaza legile prin istitutiie pe care le
construieste,
diferentele dintre societatii devin diferente dintre structurile institutionale dintre
acestea. Odata ce societatie au inrat in etapa definitatii ele vor dobandi mia usor starea
de echilibru, de la aceasta satare se vor produce perturbari minore in legatura cu
numarul populatiei activitatile economice desfasurate acumularea averilor distribuire
acestoara, T. Parsons, afirma ca Dumnezeul lui Spencer este evolutia.

4. Tipologia societatilor

a) Functional
Functioanal:

Pagina 23 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Societati simple, comupse, duble compuse triplu compuse.

Societati simple
Puterea politica dispare sau are prezente slabe. Sunt societati nomade si
seminomade. Elementele de identificare individualizare sunt similare pentru toti cei
care construiesc societatea.

Societatea compusa
Puterea politica devine permanenta (conducerea) este ereditara sau este
rezulatul unor alegerei cu prilejul unor evenimente speciale. Societatile tind sa se
sedentarizeze.

Dublu compusa
Instututia sefiei pedeoparte si istitutiile pe dealta parte.
Societatile sunt stabile puterea politica este permanenta si conducatorii se seprijina pe
institutii ale puterii, legi, tribunale, adunari ale reprezentantilor puscarii etc.

Triplu compuse
Sef + Institutii + Separarea puterilor in stat. Societatile au o cumpunere de genul,
sefia sau conducerea, institutiile sociale (economice juridice etc.) si separatia puterilor
statului. Putere executiva, legislativa si judecataoreasca. Aceste societati sunt deregula
ari civilizatii si devin surse de imitare cuturala pentru alte popoare. In felul acesta a
anticipat sistemul britatin sustinand ca teritoriile colonii vaeau un beneficiu imens de pe
urma relatieie cu monarhia engleza.

b) Structural.

Dupa acest criteriu indetifica doua tipuri:Militara si Industriala.

Militara
Activitatea principala in prima este razbiul, pentru a putea purta razboaie
indivizii trebuiau sa fie mereu pregatiti fizic si strategic. Toate resursele materiale ale
societatii sunt mobilizate pentru razboi. Adoptarea unei conduceri autoritate care sa
controleze punerea deciziilor imediat in aplicare. Indivizii sunt nevoiti sa se solidarizeze
si sa respecte cu sfintenie principiul supunerii minoritatii fata de majoritate.
Colaborarea intre indivizi este silita.

Industriala.
Este de tip voluntar, sunt stimulate manifestarile si valorizarile personale.
Prolifereaza meseriile. Sporeste silidaritatea inter individuala intrucat fiecare individ
devine util sau indispensabil mediului in care traieste. Se dezvolta sectorul industrial. Iar
surplusul de produse este ciomercializat. Dezvoltarea relatiilor economice intre societati
si implicit ,,mondializare istoriei sau ,,standardizarea culturala.
Cu cat societatea de tim industrial de dezvolta mai mult cu atat omenirea v-a descoperi
mai usor tipul indeal de societate.

C. Vilfredo Federico Damaso Pareto (1848 - 1923)

Pagina 24 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

1. Generalitati
2. Teoria actiunii
3. Legea circulatiei elitelor echilibru social in istorie

1. Generalitati

Formaie intelectual pozitivist, pentru c este absolvent de matematic i


absolvent de politehnic. S-a nscut la Paris a profesat n Lausanne (Elvetia). A fost
profesor de economie politica.
Importat n istoria sociologiei rmne cu lucrrile: Tratat de sociologie general
(1916), Despre sistemele socialiste, Teoria faptelor sialiale, Manual de economie politica.
ncadrarea sociologic a lui Pareto este relativ, unii exegeni consider c este
pozitivist iar alii il conider funcionarist, per ansamblu el se nscrie n categoria celor
care au institutionalizat sociologia, E. Durkheim i M. Weber.
Pareto a plecat de la urmtoarele premise. Reprezentativ pentru om este
aciunea, prin urmare obiectul de studiu este aciunea uman. Definirea general a
aciunii este orice manifestare uman voiionar, atitudinal i care cuprinde cel puin o
raionalitate intrinsec aciunile umane se caracterizeaz prin:
- Aciunea se prezint ntr-o imens varietate de forme. Prin urmare trebuie s facem
o tipologizare a
aciunilor reprezint o necesitate. Motorul aciunii este interesul. Identificarea
intereselor simplific adesea procedeele de analiz a aciunilor. Structura generic a
aciunii este actorul, cel care desfoar aciunea, aceasta acioneaz ca mijloace
(mijloacele aciuniii). El folosete aceste mijloace pentru atingerea unui scop. Pornind de
la aceast ultim remarc putem clasifica aciuniile astfel:
- aciune logic (se realizeaz atunci cnd actorul folosete corect mijloacele i atinge
scopul propus.
- aciune non-logic (este acea aciune n care relaia agent-mijloc-scop, este afectat
sau perturbat de ceva), folosirea unor mijloace neadecvate scopului. Actorul
formuleaz scopuri mult prea nalte sau sczute n raport cu forele lui. Absenta
mijloacelor . Varietate aprea mare a scopurilor i absena criteriilor dup care s se
fac selecia scopurilor.

Concluzie
Aciunile non-logice sunt mult mai numeroase dect cele logice.
Aciunile non-logice trebuie studiate de sociolog n mod special.
Ulterior Vilfredo Pareto, revine asupra clasificrii i propune urmatoarele
diferentieri:
- difereniere ntre non-logic i ilogic. Aciunea non-logic are cel puin o raionalitate
intrinsec prin
urmare, nu este lipsit de raionalitate, n schimb aciunea ilogic este aceea n care
factorii de ordin raional absenteaz.
Distigerea ntre aciunea obiectiv. Aciunea desfsurat dup crieteriul
obiectivitii este aceea care uzeaz de elementele cunoasterii tiinifice. Cea dup
criteriul subiectivitii este cea care exprim preri deci aspecte controversate.
Distingerea dintre mijloc i operaie pe deoparte si scop-rezultat pe de alta parte.
Pornind de la aceste diferenieri Vilfredo Pareto revine asupra diferenei dintre aciune
logic i non-logic. Oridecate ori mijloacele detiunute de actor sunt transpuse corect in

Pagina 25 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

operatii si oridecate ori scopul actorului se regsete n rezultatul obinut tot de attea
ori aciunea este de tip logic.
Oridecate ori aceste relaii sunt perturbate aciunea este de tip non-logic.
Aciunile non-logice n mod necesar sunt analizate prioritar de ctre sociolog iar n
momentul analizei sunt identificate doua componente fundamentale:
- derivaiile logice,
- reziduurile aciunii.

Derivaiile logice
Sunt modaliti relativ incipiente de raionalizare sau logicizare a aciunii non-
logice
derivaiile pot fi de felul:
- apelul la autoritatea unei persoane,
- apelul la argumente supra-naturale,
- uzarea de sloganuri,
- folosirea de cuvinte disparate fr noim, care pot lua forma onomatopeelor.
Dac derivaiile logice sunt corelate i asociate n mod logic ele se pot transforma
n concepii
despre lume, religii, ideologii.
Reziduurile aciunii sunt reflectari ale instintelor i prejudecilor pe care le
posed orice persoan, reziduurile au o pondere mult mai mare dect derivaiile logice.
Prin urmare reclam o analiz suplimentar i mai detaliat din partea sociologului.
Vilfredo Pareto difereniaz doua tipuri de reziduuri:
- reziduurile secundare, reziduul exterioritatii; tendina individului de a-i exterioriza
calitile adic de
a le face cunoscute i de a primi de la cei de afar o form de atestat;
- reziduu sociabilitii, pornirea natural a omului de a se nscris ntr-un grup.
- reziduu integritii i anume pornirea instinctiv a individului de a-i delimita
proprietatea i de a-i cta un spaiu de protecie personal.
- reziduu sexualitii, este exprimare instinctiv de a se reproduce ca specie.
Reziduurile principare sunt doar doua. Reziduu instinctinteleor combinatiilor.
Acestea inseamna pornirea naturala a oricarui om spre inovare spre schimbare a
contextului in care traieste (uneori schimbarile nu sunt favorabile in privinta
continuturilor lor, in schimb sunt generatoare de satisfacii intrucat inseamn
experiente noi)
Reziduu persistentei agregatelor. Tendinta individului de a conserva de arepeta o
situatie care s-a dovedit a fi confertabila la un moment dat.
Concluzie toate societatile se definesc in primul rand prin tipurile de reziduuri pe
care le cutiva, si prin dinamica reziduuriilor in special cee principante.plecand de la
aceste concluzii v.p apreciaza ca in societate exista doua tipuri umane.
Tipul speculant este reprezentat de redizuu instinctului combinatiilor
Timpul rentier, indivizii care sunt dominati de reziduu persistentelor agregatelor.
Ponderea reziduurilor primcipale se reflecta in tipologia socitatilor. Societati rationale
sau moderne in care
Prevaleaza actiunile logice apoi prevaleaza derivatiile logice din cadrul actiunilor.
Societatea salbatica sau excesiv conservatoare, sunt socitatile in care prevaleaza
actiunile non logice, reziduurile actiunii atat principale cat si secundare.

Concluzie

Pagina 26 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Cele mai multe societati sunt de tip mediu inseamna ca includ actiuni de toate
felurile reziduuri si derivatii de toate felurile.

Legea circulatiei elitelor.


Premisele de la care porneste V.Pareto.o societate oarecare obtine starea de
echilibru, in functie de elitele care realizeaza dominatia in interiorul ei si de calitatea
reziduurilor principale vehiculate de acestea.
O societate are o structura sociala vacsipiramidala, ( sociateate care nu are
structura piramidala este anormala). Dintre cele trei etaje sociala, elitele clasa mijlocie si
munca, primul se detaseaza ca importanta: istoria societatii este scrisa de elite ,
celelalte etaje sunt folosite sau manipulate de elite in functie de interesele lor.
Reziduurile principale se intalnesc in toate etajele piramidei sociale, insa cu anumite
tendinte: elitele prezinta intr-o cantitate mai mare reziduul instinctului combinatiilor.
In cazul clasei mijlocii, diferentele cantitative intre reziduulu persistentei agregatelor si
reziduul combinatiilor sunt conjuncturale si nesemnificative . in cazul maselor
prevaleaza in mod evident reziduul persisteneti agregatei. Clasa mijlocie tinde sa isi
modifice comportamentul osciland in cadrul unor evenimente sociale fie de partea
elitelor fie de partea maselor. Din punct de vedere numeric elitele sunt mai putin
numeroase de cat clasa mijlocie,iar clasa mijlocie este inferioara numeric maselor
societatii, chiar si asa soarta unei societati, depinde essential de ceea ce fac elitele.
Elitele se impart astfel; dupa pozitia pe care o au fata de putere vor avea elitele
guvernamentale,cele care dj o detin, agreaza reziduul persistentei ., elitele
neguvernamentale,care nu detine puterea dar care aspira la obtinerea puterii,( opteaza
pt reziduul instinctului combinatiilor ). Dupa modul in care obtin puterea, obtinerea
puterii pe calea vicleniei ( elita vulpe ) si obtinerea putereii pe calea fortei ( elita leu) .

Exemplu
Elita vulpe ca elita guvernamentala :
Obtine puterea profitand de neajunsurile guvernarii elitei de tip leu. ( guvernarea leu a
abuzat de elementele controlului social ).
Elita leu sporeste suma libertatilor individuale.
Este stimulate libera initiativa,mobilitatea economica,educational, mobilitatea spatial.
Diluarea controlului social,a condus la cresterea situatiilor de coruptie.
Masele si clasa mijlocie,devin nemultumite si protesteaza fata de conducerea incorecta a
elitei vulpe, mai mult nemultumirile acestora vor fi stimulate de catre elita leu aflata in
situatie neguvernamentala.
Aflata in agonie, elita vulpe reuseste sa isi prelungeasca puterea sau durata de pastrare a
puterii prin atragerea de partea ei,a unor lideri ai maselor si clasei mijlocii. Pierderea
puterii este inevitabila atat timp cat starea etajelor sociale inferioare nu se
imbunatateste si atat timp cat elita leu alimenteaza imaginea defavorabila a elitei vulpe
la guvernare.
Exemplu

Elita leu .Elita guvernamentala.


Reface ordinea sociala, impunand domnia legii.
Ia masuri favorabile tuturora straturilor sociale mai ales in favoarea maselor care au
contribuit decisive la obtinerea puterii de catre elita leu.
Numarul modificarilor asteptate de etajele sociale inferioare este cu mult mai mare
decat schimbarile realizate efectiv de elita conducatoare.

Pagina 27 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

In cadrul elitei leu,aflata la putere se constituie doua aripi; o aripa ultra conserrvatoare
care ajunge sa utilizeze legea de dragul legii ( este prea putin receptive la nevoile
straturilor inferioare ), o a doua aripa este cea permisiva la schimbare, aceasta din urma
doreste imbogatire rapida. Recurege la acte de coruptie in a realize acest scop, mai ales
ca beneficiaza de informatii din interiorul actului de guvernare.
Aceasta aripa se apropie comportamental de elita vulpe aflata acuma in pozitie
neguvernamentala,
Impreuna stimuland si impotrivirea etajelor sociale inferioare vor determina caderea
elitei leu si implicit preluarea puterii de catre elita vulpe.
Echilibrul societatii deriva din jocurile elitei leu si elitei vulpe in obtinerea puterii.
Echilibru social inseamna in ultima instant rezultatul jocului obiectiv dintre tipurile de
reziduri care domina cele doua elite.
Lucrarea trata de sociologie generala a fost scrisa de V.Pareto in anul 1916 inainte de
apritia primului stat socialist din lume. Prinn aceasta lucrare Pareto a avertizat asupra
pericolului disparitiei elitelor societatii; elita vulpe este schimbata de elita leu, aceasta la
randul ei de elitta vulpe intr-un sir imens de alternante la putere, in momentul in care
intr-o societate nu exista alternative la putere, dispare elita de rezerva se ajunge la
comportament totalitar si preluarea puterii de catre un dictator.

D. Gabriel Tarde (1843 1904)


1. Generalitati
2.

Dupa aparitia conceptilor lui A.Comte si H.Spencer sociologii pozitivisti (foarte


numerosi) s-au grupat in cateva orientari;
Prima orientara este numita biologist organicista si geografista.
O a doua orientare este cea Darwinist sociala si rasista.
Orientarea psihologista explicarea societatii pronind de la psihologiei,cel mai important
a fost G.Tarde agrumentul explicat de el este imitatia. Un argument de ordin psihic.
Oriunde exista doi oameni unul imita pe celalalt. Din aproape in aproape un aspect
comportamental caracteristic se extinde epidemic cu ajutorul imitatiilor si poate deveni
o achizitie pt o societate intereaga. ( G.Tarde s-a aflat in disuta cu sociologul Emile
Durkheim si urmarea a fost respingerea sociologismului si a cuvantului sociologie; in loc
de sociologie,G.Tarde a folosit cuvantul de psihologie intermentala ). Oamenii se impart
in doua categorii, eroi ( imita preponderant constienti ) si mase ( imita preponderant
inconstiente ). Eroi sunt creatorii modelelor de imitate ( camp imitational ). Daca intr-o
societate sunt momente de criza aceste s-ar produce pt ca; 1. Campul imitational nu
ofera suficiente modele de imitat. 2. Masele nu au capacitatea de a alege modelul de
imitare. Pe ansamblul oameni de toate categoriile imita din diverse motive.
Comoditate ( este mai usor a prelua solutiile oferite de altii decat de a creea propriile
solutii ).
Disperarea ( inexistenta unei solutii de maxima urgenta).
Din simpatie fata de autorul campuluii imitational si fata de adecvarea solutiei la
contextul aplicarii ei.
Pt respectarea traditiei. In caz contrar individual risca sanctiuni sociale.
Conformismul social. ( se obtine acceptarea sociala ).
Presiunea exercitata de moda. ( a fi in ton cu timpul ).

Pagina 28 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Faptul imitatiei se produce in mod legic, si reprezinta un caz particular al legiei


repetitiei. Aceasta lege numita de G.Tarde universala se manifesta in urmatoarele
domenii.
La nivel geologic. Ia forma ondulatiunii ( aceleasi straturi ale pamantului in toate partile
lui (globului) ).
La nivel vegetal. Ia forma ereditatii. In samanta se afla toate datele.
La nivel animal. Ia forma mimesului ( imitatia lipsita de ratiune inconstienta).
La nivel uman. Ia forma imitatiei.
Imitatia in cadrul comunitatilor umane se produce in forma legica in urmatoarele
variante.
Prima lege. Se imita mai curand faptele inaintasilor decat cele ale contemporanilor
(inaintasi au demonstrate, atingerea unui scop satisfacator pt cel care imita ).
Cea de a doua lege. Se imita mai curand solutiile, modelele oferite de catre superiori
decat solutiile si modelele oferite de inferiorii lor. taranii ii imita pe curteni iar curtenii
ii imita pe regi G.Tarde.
Se imita mai curand elementele referitoare la continut decat aspectele privitoare la
forma. individual care adopta o noua religie va fi impresionat mai intai de elemente de
ordin dogmatic si ulterior de modul in care se desfasoara ritualul religios. G.Tarde.
G.Tarde considera ca functionarea medilor sociale este inteleasa pe deplin daca la
actiunea legica a imitatiei vom adauga actiunea altor legi cu rol mai putin important,
legile opozitiei si cele ale adaptatiei.
Teoria lui G.Tarde a fost mult apreciata in timpul vietii lui, ulterior insa aceasta teorie a
lui a avut putini imitatori.

E. Emile Durkheim (1858-1917)


Generalitati.
Specificitatea obiectului sociologiei.
Problema solidaritatii sociala.
Scrie prima carte de metodologie sociologica ( regulile metodei sociologice). Realizeaza
prima cercetare sociologica etichetata ca fiind cu adevarat stiintifica ( fenomenul
sinuciderii). Analizeaza relatia dintre individ si societate mai bine decat predecesorii
lui,(diviziunea muncii sociale) ( teza de doctorat). Este fondatorul unui curent sociologic,
intitulat sociologist. Sociologismul sustine; individual primeste prin socializare toate
elementele care il defines drept fiinta sociala. Individul este inghitit (topit) de masa
grupurilor de care apartine, pt as-I pastra normalitatea individual produce elemente
convenabile grupului, reproduce reteta primita de la grup. A inflentat un nr imens de
ganditori ( prin aceasta sociologismul este al doilea current ca extensie dupa positivism
).
Premise explicativa delimitate de Durkheim pt a putea stabili obiectul sociologiei a fost
urmatoarea; orice stiinta are consistenta daca porneste de la fapte catre idei, prin
urmare sociologia trebuie sa procedeze precum stiintele naturii. Sa plece de la realitate
catre interpretarea realitatii. Aceasta premise la determinat pe Durkheim sa defineasca
sociologia in mai multe moduri; 1. Sociologia este stiinta faptului social inteles ca lucru.
Fapt social- ceea ce este savarsit in acelasi timp de mai multi indivizi. Ceea ce li se
intampla in moduri similare unor indivizi in moduri diferite. Ceea ce ii reuneste pe
indivizi si ii determina sa ramana impreuna. Valori, simboluri, transformate in obiective
supreme, transmise mai multor generatii. Faptul social devine lucru sau capata natura
unui lucru prin repetabilitate si prin obiectivitatea producerii lui (obiectivitatea nu
trebuie echivalata cu obiectualitatea ). Exemple de fapte sociale; continuturile

Pagina 29 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

socializarii, cuvintele, vocabularul utilizat de un nr mare de indivizi, religia, imnul,


valorile grupale ajungand pana la valori nationale, regulile, normele respectate de
indivizi care isi desfasoara viata sociala intr-un perimetru dat, mentalitatile collective,
institutiile, organizatile,etc. 2. Reprezinta fapt social orice mod de a fi sau de a face,
pozitiv sau negativ care exercita o constrangere exterioara asupra individului si care
tinde sa devina general pt o societate data. Pornind de la aceasta definitie Durkheim a
delimitat urmatoarele caracteristici ale faptului social.
Exterioritatea in raport cu individul cele mai multe institutii, organizatii modele norme,
etc, sunt constituite inainte ca individul sa beneficieze de actiunea lor, ex; familia ca
institutie, scoala ca institutie, rolurile de tata,mama, fiu, etc. sunt dj constituite, iar
individului nu-I ramane decat sa le invete, sa le preia prin procesul de socializare.
Caracterul constrangator; individual nu are de ales in a respecta caracteristicile
comportamentale
presupuse de faptul social, numai prin respectarea acestor caracteristici individual
dobandeste recunoasterea sociala si implicit calitatea de membru al grupului, in lucrarea
diviziunea muncii socialeDurkheim afirma ca institutiile devin constrangatoare fata de
individ ( institutiile ne asupresc) dar indivizii ajung sa le iubeasca, datorita
consecintelor cuprinderii lor in cadrul institutiilor. Emile Durkheim propune cateva
modalitati de identificare a semnelor socialului pornind de la astfel de semne pot fi
delimitate retelele de fapte sociale dintr-o societate; este distinctia dintre judecata de
valoare si judecata de existenta. Prin judecata de valoare se realizeaza compararea
indivizilor si inseamna existenta mai multor persoane care pot fi supuse unui proces de
evaluare. Distinctia dintre sacru si profan. Profanul divide societatea in timp ce scaru ii
reuneste pe indivizi, prin urmare sacrul este semnul prezentei sociale. In esenta emile
Durkheim a sustinut ca ori de cate ori vorbim de fapt social tot de atatea ori trebuie sa
intelegem. 1- dominatia socialului asupra individualului/ 2- superioritatea constiintei
colective in raport cu constiinta individuala.

Solidaritate sociala
Aceasta problema este abordata de el in teza de doctorat publicata cu titul
Divizunea municii sociale , in esenta aceasta lucrare porneste de la urmatoarea
constatere; intr-un spatiu dat, anume societate spune Durkheim. Exista indivizi
diferentiati pe un registru foarte larg; bogati saraci, cu trebuite si nevoi diferite, aspiratii
diferite, apartinand unor varste diferite etc.
Atunci problema declansata de el in acest context a fot: ce anume ii determina pe
acesti indivizi, atat de diferiti sa formeze o singura societate? Atfel spus: ce ii determina pe
acesti sa fie solidari?
Raspunsul lui a fost unul surprinzator si anume: diviziunea muncii ii fac pe
oameni solidari, si ii forteaza sa isi recunoasca apartenenta la o anumita societate!
Diviziunea muncii
Este diferentiata de E. Durkheim astfel:
Diviziune naturala ( impartirea muncii pe varste si pe sexe);
Diviziunea sociala a municii impartirea muncii pe clase si categorii sociale
(fiecare strat social are nevoie de ceea ce produce el insusi, dar si de ceea ce produc
restul stratuui social);
Diviziunea tehnica a muncii impartirea municii pe etape si sub-etape, din
procesul realizarii unui produs, in asa fel incat, produsul final sa fie rezultatul
solidarizarii unui numar foarte mare de producatori.

Pagina 30 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Concluzie!
Cu cat diviziunea muncii este mai ampla cu atat societatea (indivizii) este mai solidara.
Solidaritatea socila este:
Silidaritate mecanica (automata sau inevitabila),
- se realizeaza in comunitati de dimensiuni mici (ginta, trib, familie,
comunitate sateasca, echipa de munca);
- este o solidaritate bazata pe asemanarea dintre indivizi (Asemanarile sunt
atat de numeroase si de profunde, incat indivizii aproape se identifica unii cu altii: este
suficient , spune Durkheim, sa cunoastem un singur individ sau un numar redus de indivizi
dintr-o astfel de comunitate ca sa putem spune cum sunt toti ceilati din comunitate);

Asemanarile dintre indivizi pot sa evolueze pana la; a consuma acelasi bun, a se
raporta a aceeasi divintate, a avea acceasi imaginatie, a avea aceleasi sentimente.
Solidaritatea organica:
- Se construieste pornind tocmai de la diferentele dintre indivizi (cu cat
indivizii sunt mai diferiti cu atat ei vor deveni mai atractivi pentru mediul social);
- Caracterizeaza grupurile de indivizi foarte mari;
- Este in functie de:
a. Densitatea materiala a societatii (marirea resurselor materiale): Cu cat
resursele sunt mai mici, cu atat interdependentele dintre indivizi sunt mai
mari si cu atat functionare vietii sociale va fi mai formalizata.
b. Densitatea demografica (cu cat numarul indivizilor dintr-o societate data
este mai mare, si cu cat resursele disponibile sunt mai putine, cu atat
formele de control social sunt mai aspre)
Raportul dintre solidaritatea mecanica si cea organica a fost efectuata de E.
Durkheim, pornind de la urmatoare criterii:
Dupa modul de integrare:
- In cadrul societatilor bazate pe silidaritate mecanica, integrarea sociala a
indivizilor este directa sau nemijlocita. L anivelul societatilor bazate e solidaritate
organica, nemijlocita, mai intai individul este integrat familiei, familia este integrata
comunitatii rezidentiale, comunitatea rezidentiala este integrata, unor structuri
administrative zonale, iar aceste din urma sunt integrate a nivel nationl. Atunci individul
este integrat societatii, in mod mijlocit .
- Dupa sansele de dezvoltare a personalitatii: in societaile bazate pe silidaritate
mecanica se dezvolta un model de impersonalitate (individul este obligat sa se idetifice
cu ceilalti), in societile bazate pe solidaritate organica, individul este stimulat sa se
dezvolat ca personaitate diferita. (societatea insasi se dezvolta odata cu dezvoltarea
individuala)
- Libertatea alegerii religioase, in sociatatile bazate pe solidaritate mecanica, nu
se poate opta pt o apartenenta religioasa proprie, in cea de a doua se poate opta insa sa
fie recunoscuta de societate.
- Dupa sursele de formare a constiinteeor colective. In primul tip de
solidaritate, sursele de formare, a aconstiintei colective sunt transcendente (trebuie
pentru ca asa a hotarat divinitatea), in cea de a doua, sursele de formare sunt imanente,
sunt decise de cei care formeaza grupul si pastrate atat cat decide acesta.
- Dupa gradul de recunostere a erahiilor sociale, in Solidaritatea mecanica

Pagina 31 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

erarhiile sunt preconstruite date odata pentru totdeauna si din acet motiv ele se
reproduc. In solidaritatea organica sunt dimanice si scot in evidenta in principal
caracteristicile valorice individuale.

Cele doua forme de solidaritate au fost evidentiate si mai clar de catre


E.Durkheim plecand de la sitemul de drept cultivat de catre scocietati. In solidaritatea
mecanica se aplica dreptul de tip represiv. Asta insemana ca individul este foarte aspru
pedepsit, pentru a fi descurajata recidiva si pentru a inhiba pe eventualii imitatori.
Pedepse aplicate sunt: mutilarea fizica, suprimarea fizica, interdictia de a se casatori,
interdictia de a vana, ostracizarea pe perioda determinata sau nu. In societatile de tip
organic se aplica dreptul restitutiv, adica individul care a comis un delict, idividului i se
plica un tratament educatv. Individul trebuie recuperat prin pedeapsa si reintegrat
mediului social (pentru ca acesta sa nu sufere prin descompletarea registrului diviziunii
muncii)
Concluzie!
Solidaritatea sociala se dezvolta concomitent cu dezvoltarea contractului social si
a statului.
E. Durkheim este fondatorul curentului intitulat sociologism, curent agreeat de
foarte multi alti ganditori, printre care care amintim M. Mosseau, R. Merton, D. Bell, T.
Parsons.

Max Weber

1. Generalitati.
2. Obiectul sociologie.
3. O tema fundametala pentru Weber, ordinea socila.
4. Problema cunosterii socialului.

1. Generalitati
Este considerat cel mai mare sociolog german, dupa unii cel mai mare om de
cultura german.

Importante sunt pentru Istoria sociologieie lucrarile: Sociologia religiilor,


Savantul si politica, Istoria economica a omenirii, Etica protestanta si spiritul
capitalismului, multe dintre lucrarile lui au aparut initial ca studii.
Este creatorul unui sitstem sociologic, atunci cand analizeaza obiectul
sociologieie si a ordinii sociale Weber se plaseaza pe pozitia sociologieie generale.
Atunci cand arata constructia tipirilor ideale si etepele producerii comprehensiunii
Weber se insrie in ramura numita metodologie socilogica. Atunci cand analizeaza in
pronfunzime fem=nomenele politice religioase si economice el se plaseaza pe pozitia
socilogiilor de ramura ( sociologia politia ,a areligieie, a economieie)
Lipseste

2. Acest act rrebuie sa aiba o semnificatie aparte pentru ce care il savarseste si


acctiunea sociala:
- Actiune desfasurata prin coparticiparea unui numar semnificativ de indivizi
- Actiune desfasurata de un idivid dar cu actiuni asupra nuni numart asupra
unui numar de indivizi/legitimate de un numar semnificativ de indivizi

Pagina 32 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)

Sociologia trebuie sa studieze nu actiunile individuale ci actiunile sociale. De pilda


coliziunea dintre doi biciclisti reprezinta o actiune individuala, ea se poate transforma
iontro actiune sociala si studiata din perspectiva sociala daca efectele se pot transfera
asupra unui numar mare de indivizi. Deschiderea unei umbrele, daca acest act ar avea
efect asupra unui numar mare de indivizi el s-ar transforma asupra unui numar mare de
indivizi, actiunile sociale se transforma asupra unui numra mare de idivizi, la Preto
sociologului ii revine imrejurarilele si caracteristicile imrejurarie acctiunii, dupa grad
deosebiM
- Ctiuni sociale dupa un scop. Pot fi i socialmente recunoscute , copurile au
ratinaliatte socilae sunt corect fundamentate , scopil nerecunoscute
socillmente si care tind sa fractureze societatea (cel putin oentru o partedin
ind9ovizi aceste scopuri sunt iratioanle)n
Rationaliatea actiunii in raport cu o valuare actele umane trebuie sa rasxpunda
exigentelor onoareei , iar oanoarea este o valuare fundamentala a aunamnitatii, toate
valorile umane pot fi dobanmdite daca actorii urmaresc rational atingerea acelr avalorri
.Dupa surselesee care diminieaza caltatea deosebim. Contigenta sau intaplarea ricoseaul
unui glonte poate transforma in victima pe o persoana care nu a fost vizata de glonte.
Afectivitatea si impulsurile (forteaza enetrgia actorilor sa se exprime sa se exprime la
intensitati necontolate.
- Forta traditiei , constragerea actirilor sa realizeze actiuni dupa modele
preexistente , inscriere4ea in nmodel il pote determina pe actor sa savarseasca macar
etape ale actiunii ,pe care el isusis sa le considre irationale.
Dupa gradul de socierii cu exigentele stiintei actiuni subiective in care actoru face
abstractie de stiinta sau daca stiinta este prezenta in actiune aceatsa s-ar datora
intaplarii,
Actiuni obioetive sunt toate actiunile care, se desfarsoara prin resp[ecvaterea prin
ostentatie a cunoasterii stiintifice, aceste actiuni nu pot fi decat rationae si eficiente,
Concluzie
Sociologul trebuie sa distinga actiunile ordonate de interesele lui, daca actiunile cele mai
multe dintro socioetate sunt obiective si ratioanale, atunci acea societate este stabila, si
tinde sa reproduca actiunile specifice ei,
Religia- actorii care genereaza ordinea magician, preotul, profet
Institutiile sociazle de orice fel d
Aparatul birocraticcare sa siguire , un trai decent
Factori economici
Factori non economici dar cu profunde efecte economice
Vointa politica sistemul educational
Fcatori non econimici care genereaza stiluri cuturale si care se reintorc in spatiul socia
sub forma spatiului economic

Pagina 33 din 33