ISSN 2065 - 5754

As o ci aţi a
Editorial
pentru bibliotecile publice din Judeţul Galaţi

Fântâna vie din sufletul scriitorului
Anul 13, nr. 1, martie 2017

Problema prozaica salopetă de lucru, numai
motivaţiei intime bună pentru a termina la termen
a scriitorilor, cartea deja contractată, contra unei
aflarea resortului anumite sume, cu un editor sau
interior care-i altul.
determină pe Noi, cei care scriem în
aceştia să ia România, cu puține excepţii mai
condeiul în mână şi să pună pe mult sau mai puţin cunoscute,
hârtie gândurile lor, este una suntem mai toţi „de modă veche”,
foarte complexă şi o lămurire a ei scriem, sau măcar încercăm să ne
ar presupune lungi incursiuni în închipuim că scriem, nici pentru
istorie, teorie literară, sociologie, a câştiga bani şi nici pentru a
psihologie etc. Şi aceasta pentru că e avea ce să înveţe copiii la şcoală,
foarte greu să afli de ce a scris Mihai ci pur şi simplu pentru a pune
Sumar Eminescu, de pildă. Despre Ion preaplinul simţămintelor noastre
Editorial
Creangă ştim măcar că s-a apucat la dispoziţia cititorului pasionat şi
• Fântâna vie din sufletul
scriitorului / 1 să-şi scrie nemuritoarele amintiri el şi care trece aproape zilnic prin
Evenimente şi poveşti la îndemnul confraţilor librării, atâtea câte mai sunt, sau
• 15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii şi mai ales al prietenului său de măcar pe la bibliotecă, pentru a nu
Naţionale / 3 suflet, poetul din Ipoteşti. Dar nici pierde ultima noutate a scriitorului
• Acţiuni dedicate copiilor la început toate aceste sfaturi şi îndemnuri nu preferat sau cele mai proaspete
de an / 4 l-ar fi trimis la masa de scris dacă noutăţi din poezie, proză, eseu,
• „Pe aripi de poveste” - Proiect
n-ar fi existat, ca şi în cazul tuturor memorialistică, teatru etc. Nu că
cultural al Bibliotecii Judeţene
„V.A. Urechia” Galaţi pentru copiii confraţilor, acea flacără lăuntrică care ar fi acesta un motiv de mândrie,
din mediul rural gălăţean / 5 nu-şi găseşte ostoiala decât atunci dar niciun condeier din Galaţi,
Profesional când combustia ei misterioasă se cel puţin dintre aceia care au fost
• Promovarea serviciilor de bibliotecă transformă în rândurile ordonate cuprinşi în Dicţionarul Scriitorilor
prin intermediul reţelelor de şi fermecătoare ale manuscrisului Gălăţeni, apărut la Editura Axis
socializare / 6 pe care îşi lasă numele, „un Libri a Bibliotecii „V.A. Urechia”
• Adunarea Generală a Filialei Galaţi
nume adunat pe-o carte”, cum din Galaţi, în 2016, n-a trăit sau
a ANBPR - noiembrie 2016 / 7
spunea Tudor Arghezi. Şi pentru nu trăieşte din scris, de la Dimitrie
Memorie locală
• Aniversările anului 2017 în județul că, aşa cum ne arată mult mai Cantemir încoace... Toţi, dar
Galați : apr. - iun. 2017 / 8 evident Occidentul, era scriitorilor absolut toţi, au scris pentru liniştea
Din judeţ pasionali, lăuntric şi puternic lor sufletească dar, mai ales, pentru
• Bibliotecile din judeţ în social motivaţi, pare a se afla la sfârşit,
media / 13 trebuie să separăm de la început
• Biblioteca Comunală Vânători / 14 scrisul sufleteşte determinat de cel
• Biblioteca Comunală
„profesionist”, lucrativ, venit din
Independenţa / 16
• Biblioteca Comunală Griviţa / 17 simpla dorinţă de a scoate bani
Semnal editorial din cărţi, la fel cum se scot bani
• Stoica, Ion. Bibliotecile în universul din oricare produs vandabil. Pus
comunicării. Opinii. Ipoteze. în această postură, scriitorul îşi
Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou pierde aureola de excelenţă socială
Transilvan, 2016 / 18
şi de mister pentru a-şi îmbrăca
2
bucuria lecturii pricinuită cititorilor,
oricare ar fi aceştia, de la copilul
îndrăgostit de poveşti la doctorandul în
căutare de noi documente, argumente
şi motivații.
Acolo, undeva, în sufletul
scriitorului, există cu siguranţă un
fluid misterios, de nimeni ştiut, de
nimeni definit, care tinde să iasă la
lumină, precum apa limpede din
fântână. Metafora izvorului interior l-a
încântat până şi pe Ernest Hemingway,
un scriitor de acţiune şi de dinamism,
să spună: „Am învăţat să nu golesc
niciodată fântâna care-mi alimentează
scrisul, că trebuie să mă opresc de fiecare dată când domeniile scrisului mondial şi adunând pe coperte
mai rămâne ceva, undeva, în adâncul ei; să las numele tuturor scriitorilor importanţi ai lumii.
izvoarele să se umple din nou pe timpul nopţii”. Tocmai prin aceasta este atât de interesantă, de
Câtă mirare şi câtă necuprinsă curiozitate ar trebui nobilă şi de frumoasă munca bibliotecarului, care
să ne inunde inima numai la gândul oceanelor este „condamnat” să trăiască o viaţă întreagă
întregi de simţăminte, idei, dorinţe şi idealuri care alături de filosofii antici, de marii prozatori şi poeţi
au stat în creuzetele interioare ale tuturor scriitorilor ai lumii, de cei mai mari savanţi ai ei, de marii
din lume! Mai ales că, după câte ştim, arta scrisului sculptori şi pictori, de povestitori şi dramaturgi, de
nu este una a perfecţiunii, şi, ca atare, ea nu poate eseişti şi făuritori de literatură pentru copii. Până şi
reda decât o mică parte din acele bogăţii interioare paznicii care veghează noaptea la siguranţa cărţilor
inestimabile care au determinat aşternerea pe hârtie se cheamă că participă într-un fel, şi ei, la veneraţia
a marilor opere ale lumii. şi liniştea făuritorilor de eternitate, pentru că una
Câte ştia şi mai ales ce simţea cu adevărat este să păzeşti un depozit cu perisabile produse
Shakespeare dincolo de ceea ce ne-a arătat nouă alimentare şi alta e să-i păzeşti pe Shakespeare, pe
prin nemuritoarele sale piese de teatru sau sonete? Eminescu, pe Cervantes, pe Tolstoi, pe Voltaire sau
Ce era, cu adevărat, în sufletul lui Eminescu? Şi pe Nichita Stănescu...
cât din tot ceea ce gândea şi simţea a reuşit să pună Aici, în catedrala scrisului, poţi înţelege cu
în operă? „Arta de a scrie e arta de a descoperi adevărat importanţa literaturii privită ca un fel de
ceea ce crezi. Nu mă încântă ce scriu. Sunt ca un oglindă fermecată în care cel mai bine se reflectă
violonist cu ureche muzicală bună, dar care nu sufletul omului, aşa cum a apărut el pe pământ şi
poate reproduce întocmai sunetele pe care le aude cum s-a zbuciumat de-a lungul mileniilor pentru
în suflet.”, scria Gustave Flaubert. Aşadar, scriitorii progres şi mai bună trăire. Martor sau clarvăzător,
înşişi, şi ne referim aici la cei mai mari, şi din lume participant sau vizionar la această lungă şi
şi din toate timpurile, au avut acest sentiment al întortocheată evoluţie a spiritualităţii umane
imperfecţiunii, au crezut întotdeauna că ar fi putut scriitorul devine el însuşi obiect al istoriei, de vreme
da şi mai mult lumii, dacă ar fi reuşit să reproducă ce el este acela care a lăsat mărturie despre timpul
mai fidel, cum spunea prozatorul francez „sunetele său, despre idealurile, speranţele şi dezamăgirile
sufletului”. Cu atât mai mare şi mai preţios mi se generaţiei sale, căutând în adâncurile sufletului său
pare, în aceste condiţii, tezaurul de cărţi al lumii, expresiile cele mai relevante ale adevărului şi ale
totalitatea operelor literare şi a autorilor lor care se frumosului.
adună, de pildă, într-o bibliotecă de mare anvergură,
cum este aceasta din Galaţi, care poartă numele Zanfir Ilie
fondatorului său, Vasile Alexandrescu Urechia. Director/Manager
Conduc de câţiva ani buni această adevărată al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
metropolă a cărţii şi am avut adesea sentimentul
copleşitor al prezenţei zilnice în rafturi şi în
depozite a peste 880.000 de cărţi, acoperind toate

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
3
15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii Naţionale
Biblioteca V.A.Urechia a organizat o serie
de manifestări pentru a-l onora pe poetul naţional,
cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la nașterea sa,
dar și a Zilei Culturii Naționale.
Evenimentele au debutat încă de pe data
de 13 ianuarie 2017, când la Teatrul Muzical „Nae
Leonard” a avut loc un spectacol omagial, cu
sprijinul special ori în colaborare cu instituţia gazdă,
Primăria, Consiliul Local şi Inspectoratul Şcolar
Judeţean. Spectacolul a cuprins muzică, recitaluri
de poezie din Eminescu, evocări. Încheierea a fost
marcată, în primă audiţie, de o piesă muzicală
compusă de Eugen-Dan Drăgoi, cunoscut dirijor
şi compozitor gălăţean: „Povestea codrului”, pe
versuri eminesciene, într-o graţioasă şi modernă
interpretare a corului Camerata Juventus.
Spectacolul, care s-a intitulat „Eminescu
- Fiinţarea şi Rostirea Românească”, a cuprins,
printre altele, poezii eminesciene cunoscute, fiind
interpretate de actori precum Mihaela Lecca, Lică
Dănilă şi Stelian Preda. Scriitoarea şi jurnalista
Angela Ribinciuc a citit scrisori ale lui Creangă către
Eminescu, Victor Cilincă a vorbit despre Eminescu
bibliotecarul: doar a fost de patru ori bibliotecar,
chiar și director al Bibliotecii Centrale din Iaşi!
Bianca Miron, elevă a clasei de canto muzică uşoară Naţionale, vorbind despre multiplele faţete ale lui
a Şcolii de Arte a Centrului Cultural „Dunărea de Mihai Eminescu, cel care muncea enorm, ziua la
Jos”, a mai detensionat un pic tonul solemn. Lieduri ziar, iar noaptea scria, geniul plin de modestie,
pe versurile poetului, acompaniate la pian, au fost care-i scria lui Negruzzi, fără pic de orgoliu creator,
interpretate de către artiştii Teatrului Muzical. să taie tot ce i se pare nepotrivit sau nereuşit în
Duminică, 15 ianuarie, în chiar ziua poezia sa, despre neobositul bibliotecar, dar şi
sărbătorită ca naştere a Poetului nepereche, la prima despre inspectorul şcolar de la Vaslui şi Iaşi, care
statuie ridicată lui Eminescu, situată în parcul cu recomanda învăţătorilor metoda prietenoasă de
același nume, cu flori în mână, gălăţenii au ascultat predare a lui Creangă, un Eminescu foarte uman.
un program al fanfarei Centrului Cultural, versuri Cu umorul său inconfundabil, Victor Cilincă a
recitate de actorii Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, recomandat „să nu-l mai împăiem” pe Eminescu,
Mihaela Lecca şi Lică Dănilă, dar şi de către acelaşi ci să-l citim cu atenţie, pentru că el există acum
Stelian Preda, care a recitat câte un fragment din „O, peste tot, în mediul online, dar şi în nenumăratele
mamă...” şi „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. ediţii scoase în ultimii ani.
Deosebit de aplaudată a fost şi intervenţia unui Ceremonia s-a încheiat cu tradiționala
dascăl de limbă şi literatură română, care ne-a depunere de flori la statuia poetului, situată în parcul
îndemnat „să ne îmbolnăvim de Eminescu”, pentru central care are acelaşi nume, de către publicul
că domnia sa asta a încercat în decursul celor 38 participant, dar și de către reprezentanţi ai Primăriei,
de ani de catedră, să-şi îmbolnăvească la modul ai Consiliului Judeţean, ai Centrului Cultural
frumos elevii cu versurile Poetului, ca să nu mai „Dunărea de Jos”, ai Bibliotecii „V. A. Urechia”, ai
spunem de naturaleţea şi prospeţimea elevilor de Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan
la Şcoala Nr. 28, adică Şcoala „Mihai Eminescu”, Angheluţă” şi ai cotidianului „Viața liberă”.
îndrumaţi cu pasiune de către doamna Victoriţa La mulţi ani, Cultură Română, la mulţi ani,
Tănase. Victor Cilincă, cel care s-a născut tot pe 15 Mare Eminescu!
ianuarie, a încheiat momentul dedicat Zilei Culturii A. G. Secară

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
4
Acţiuni dedicate copiilor la început de an
la sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”
În fiecare an de ziua Unirii, pe 24 „V.A.Urechia”, Galaţi. Elevii coordonați de
Ianuarie, colectivul Secţiei Copii al Bibliotecii înv. Drăguța Hogaș au pregătit activitatea
„V.A. Urechia” organizează acţiuni specifice „Pe urmele Luceafărului”, iar ceilalți elevi
pentru copii şi le pregăteşte un altfel de climat, coordonați de înv. Elena-Dorela Gavrilă au
diferit de şcoală. prezentat sceneta „Al. I. Cuza și Unirea”.
Astfel, pe data de 20 ianuarie 2017, Învățătoarea Drăguța Hogaș a compus,
bibliotecarele i-au întâmpinat pe şcolarii de cu mult talent, o poezie denumită: „Lecție
toate vârstele cu microexpoziţii despre Eminescu” care începe astfel:
de cărţi pe tema Unirii. În sala „Când a plecat poetul din sat, era
„Piticot”, copiii au răsfoit vioi ca voi/Poate mai trist și-n
cu încântare multe cărţi, suflet cu freamăt de pădure”
printre cele care au răspuns și pe care a recitat-o cu

curiozităţii lor numărându-se
titluri precum: Dumitru Almaş
- Povestiri istorice : Antologie;
Ocaua lui Cuza şi alte povestiri
istorice; Ion Creangă – Moş Ion Roată
şi Unirea; Crina Decusară-Bocşan – Povestiri
despre Cuza Vodă; Din legendele românilor
– carte ce conţine multe poveşti interesante
despre domnitorul Al. I. Cuza şi Unire;
Legende populare istorice româneşti; Petru însuflețire, iar copiii și-au exprimat uimirea și
Demetru Popescu – Povestiri istorice; Istoria încântarea prin aplauze.
pentru copii: Lecturi pentru clasele primare şi Elevii îndrumați de înv. Elena-Dorela
gimnaziale şi alte cărţi tematice expuse special Gavrilă au prezentat sceneta „Al.I. Cuza și
pentru a întâmpina ziua Unirii. Unirea”, iar la sfărșitul prezentării scenetei,
Cu acest prilej, au vizitat biblioteca un copiii au cântat și dansat „Hora Unirii” în sala
număr de 50 de copii însoţiţi de cadrele lor Eminescu a bibliotecii.
didactice care fac parte din proiectul educațional Acțiunea s-a încheiat în curtea
„Dimineți de lectură”, pregătiți pentru două bibliotecii, în fața statuii lui V.A. Urechia, unde
activități: „Pe urmele Luceafărului” și „Al. I. copiii au cântat și au dansat din nou „Hora
Cuza și Unirea”. Elevii participanți aparțin Unirii” spre încântarea tuturor cititorilor.
Școlii Gimnaziale Nr. 28, coordonați de înv.
Drăguța Hogaș și înv. Elena-Dorela Gavrilă. Florica Şerban, bibliotecar
Activitățile s-au desfășurat în Sala Compartimentul
„Mihai Eminescu” a Bibliotecii Județene Împrumut la Domiciliu pentru Copii

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
5
„Pe aripi de poveste”
Proiect cultural al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
pentru copiii din mediul rural gălăţean

Prezentarea proiectului: Ateliere de lectură şi de animaţie
informaţii generale culturală
În anul 2016, Biblioteca Județeană „V.A. Proiectul „Pe aripi de poveste”, proiect
Urechia” a aplicat și câștigat la Administrația cultural co-finanţat de Administrația Fondului
Fondului Cultural Național (AFCN), aria Cultural Național” va avea în vedere derularea,
educație prin cultură, proiectul cultural Pe într-un cadru non-formal, a unui atelier de lectură și
aripi de poveste. Valoarea totală a proiectului construit povești, desfășurat de scriitorii gălățeni și
este de 56.736 lei, dintre care 48.756 lei a unui atelier de reprezentație și animație culturală
reprezintă finanțarea nerambursabilă primită care va cuprinde un colaj de 3 povești.
de la AFCN. Atelierul de lectură și construit povești –
Proiectul se desfășoară în perioada se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 și
16.01.2017 – 15.11.2017 și își propune să 14 ani, din cele 10 localități gălățene. La această
faciliteze accesul la cultură al copiilor din activitate vor participa scriitori gălățeni, autori de
mediul rural gălățean, să promoveze literatura literatură pentru copii. Atelierul va avea 2 secțiuni.
pentru copii și să încurajeze lectura de Prima secțiune va cuprinde un dialog interactiv
plăcere, prin organizarea de activități cultural- între scriitori și copii, scriitorii devenind biblioteca
educative. vie. Prin mijlocirea acestor întâlniri, se urmărește
Activitățile se vor desfășura în zece lărgirea orizontului de cunoaștere al copiilor, care pe
comune din județul Galați, unele defavorizate lângă scriitorii clasici studiați în școală vor întâlni și
prin nivelul dotărilor în domeniul educațional- scriitori contemporani care îi vor ajuta să se descopere
formativ și prin comunicarea deficitară pe ei înșiși și să vadă lumea cu alți ochi.
cu marele centre culturale ale județului: În cea de-a doua secțiune, copiii vor fi
Măstăcani, Drăgănești, Țepu, Scânteiești, provocați de către scriitori să construiască povești
Independența, Tecuci, Gohor, Barcea, Tg. pornind de la diverse situații care să-i învețe să fie
Bujor, Vânători. toleranți și să accepte diversitatea (ex. ariciul roz fără
Grupul țintă este reprezentat de circa 400 un ochi merge la o școală de arici galbeni). În cadrul
de copii din mediul rural, cu vârsta cuprinsă între acestor sesiuni copiii își vor dezvolta imaginația
7-14 ani, indiferent de etnie, religie sau situație creatoare, capacitatea de exprimare, vocabularul
materială și socială, activitățile prevăzute fiind și vor învăța să folosească în mod corect structuri
menite să sprijine implicarea comunității, literare și gramaticale ale limbii române.
să dezvolte relațiile sociale dintre copii și să Atelierul de reprezentație și animație
valorifice potențialul creativ al acestora. culturală – se adresează copiilor cu vârste cuprinse
Estimăm că impactul acestui proiect între 7 și 14 ani din mai sus menționatele localități
asupra comunității gălățene va fi unul pozitiv și urmărește familiarizarea cu valorile morale,
și cu un rol important în procesul de regenerare dezvoltarea orizontului de cunoaștere și insuflarea
și revitalizare a activităților extrașcolare din dragostei pentru carte și lectură. În cadrul acestui
mediul rural. atelier, se va susține o reprezentație artistică,
Gabriela Istrate desfășurată pe parcursul a 2 ore, care va cuprinde
membru în un colaj de 3 povești prezentate non-formal.
Echipa de proiect Liana Niculeț
Asistent proiect

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele
proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
6
Promovarea serviciilor de bibliotecă prin intermediul
reţelelor de socializare şi a buletinului de noutăţi
În contextul societăţii actuale, biblioteca Prin această pagină sunt promovate și
deserveşte un număr cât mai mare de membri ai unei expozițiile organizate de Sălile de Lectură în
comunităţi, prin stocarea şi difuzarea informaţiilor fiecare săptămână, prin care sunt aniversate sau
culturale. În faţa noilor schimbări tehnologice ce comemorate personalități ale culturii naționale și
au apărut în secolul XXI, bibliotecile s-au adaptat
cerinţelor actuale oferite de canalele de distribuţie
ce sunt tot mai variate şi mai rapide prin care
informaţiile sunt prezentate cititorilor. Pentru a
atrage cât mai mulţi utilizatori, bibliotecarii au
conştientizat nevoia schimbării mijloacelor de
transmitere a informaţiei prin extinderea diverselor
servicii inovaţionale, dedicate unor categorii de
utilizatori care formează o comunitate.
Biblioteca este o parte componentă a
serviciilor publice, astfel că aceasta s-a adaptat
mediile sociale și continuă să se plieze noilor
schimbări şi să dezvolte noi facilităţi în beneficiul universale, dar și evenimente majore sărbătorite
său şi al comunității pe plan național sau mondial. Aici sunt promovate
În acest context, promovarea serviciilor prin distribuire și activitățile desfășurate în cadrul
oferite cititorilor Bibliotecii Judeţene „V.A Urechia” Bibliotecii „V.A. Urechia”, dar și cele ale colegilor
se orientează spre utilizarea celui mai popular din celelalte secții și filiale ale bibliotecii.
instrument de informare, Facebook. Aceasta permite
creșterea vizibilității bibliotecii în comunitate și
atragerea către lectură și a non-utilizatorilor de
bibliotecă.
În anul 2015, Serviciul Săli de Lectură
și-a creat o pagină de facebook care poate fi
accesată la adresa https://www.facebook.com/
S%C4%83li-de-lectur%C4%83-Biblioteca-
J u d e % C 8 % 9 B e a n % C 4 % 8 3 - VA - U r e c h i a -
Gala%C8%9Bi-452050111608627/ și care și-a
propus să-și informeze prietenii virtuali despre
activitățile desfășurate, recomandări de lectură, dar
și ultimele achiziții de carte, care pot fi consultate
în sălile de lectură ale bibliotecii.

(continuare în pagina 7)

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
7
Adunarea Generală a Filialei Galaţi
a ANBPR - 11 noiembrie 2016
În perioada 7 - 13 noiembrie 2016, în
cadrul programului de manifestări reunite
sub genericul „Zilele Bibliotecii Județene Conform voturilor exprimate,
V.A. Urechia”, cu prilejul împlinirii a 126 conducerea Filialei Galați a ANBPR pentru
ani de la inaugurarea prestigioasei instituții perioada 2016-2020 are următoarea structură:
de cultură (11 noiembrie 1890), fondată prin • Președinte – prof. dr. Zanfir Ilie;
donația generosului om de cultură, politician, • Vice-președinte – Geta Eftimie (Galaţi);
profesor universitar, istoric și bibliofil – • Responsabil activitate editorială –
academicianul Vasile Alexandrescu Urechia, Camelia Toporaș (Galaţi);
a avut loc şi adunarea generală a membrilor • Secretar – Titina Dediu (Galaţi);
Filialei Galați a ANBPR. Organizată în data de • Casier –Manuela Cepraga (Tecuci);
11 noiembrie 2016, adunarea a oferit prilejul • Cenzor – Mihaela Gudană (Ghidigeni);
organizării alegerii conducerii filialei, respectiv • Membru – Mihaela Buțurcă (Măstăcani).
a preşedintelui şi a Biroului executiv pentru Pentru acest mandat au fost votați și
mandatul 2016 -2020. următorii membri supleanți: Cătălina Șoltuz
Membrii filialei gălăţene, atât din cadrul (Galaţi), Aneta Apostu (Bereşti), Georgeta
bibliotecii judeţene, cât şi colegii bibliotecari Marus (Griviţa).
din județ au asigurat cvorumul necesar pentru Mulțumim tuturor colegilor pentru
desfăşurarea alegerilor. sprijin și susținere!

Promovarea serviciilor de bibliotecă... interes. Accesul la catalogul online al bibliotecii
(continuare din pagina 6) se face prin pagina de Internet www.bvau.ro cu
De asemenea sunt lansate și recomandări ale opţiunea catalog on-line, deci consultarea bazei de
unor filme care pot fi vizionate în sala Multimedia date se poate face din orice colț al lumii, atâta timp
a Bibliotecii „V.A. Urechia”, sală care dispune cât există o conexiune la Internet.
de aparatură performantă ce permite vizionarea
filmelor blu-ray şi 3D, astfel încât toți cei care
doresc să-și petreacă timpul liber în bibliotecă
găsesc în bibliotecă un cadru plăcut și relaxant.

Progresele făcute în tehnologia informaţiei
şi comunicaţiilor au creat noi modalități de
comunicare şi interconectare a cetăţenilor,
conducând astfel la o schimbare radicală a
comportamentului uman şi a modului de accesare
Odată cu trecerea la noul program de al informațiilor. În centrul acestor nevoi, biblioteca
bibliotecă TINREAD, am beneficiat de noi a fost şi va rămâne principalul loc de informare,
oportunități de promovare a cărților intrate în întrucât aceasta va dispune atât de fondul de carte,
bibliotecă, astfel încât, periodic, bibliotecarii cât şi de mijloacele moderne de promovare.
serviciului Săli de Lectură creează buletine de Mădălina Pană, bibliotecar
noutăți, pe domenii, colecții sau alte criterii de Serviciul Săli de Lectură

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
8
Aniversările anului 2017 în județul Galați : aprilie - iunie 2017
BEREȘTI 30 mai - 70 de ani de la naşterea, în satul Vizureşti,
13 mai - 85 de ani de la naşterea, în Bereşti, com. Buciumeni, jud. Galaţi, a profesorului de istorie
jud. Galaţi, a profesoarei universitare Angelica Ghiţă NAZARE, care de-a lungul
STOICA, doctor în economie, cadru didactic al carierei a fost cadru didactic al
Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative Liceului de Artă şi al Grupului
din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, Şcolar Industrial Alimentar
membru al Asociaţiei Generale a Economiştilor din „Elena Doamna” din Galaţi,
România, autoare de lucrări şi studii de specialitate. director timp de 20 de ani al Casei
17 mai - 65 de ani de la moartea, în Bucureşti, a Corpului Didactic din Galaţi,
biologului, scriitorului şi profesorului universitar timp în care şi-a legat numele de
Paul BUJOR, unul dintre cei înfiinţarea publicaţiei de opinie pedagogică „Şcoala
mai importanţi biologi români, gălăţeană” şi a editurii cu acelaşi nume, precum şi
doctor în ştiinţe naturale la de activitatea Salonului Literar „Anton Holban”,
Universitatea din Geneva director al buletinului informativ „Educaţie pentru
(1891), profesor la Universităţile fiecare” şi al revistei corpului didactic „Didactica
din Bucureşti şi Iași, fondator Nova XXI”, autor a numeroase lucrări şi articole
şi conducător al mai multor dedicate culturii şi istoriei Galaţiului.
publicaţii literare şi ştiinţifice,
membru de onoare al Academiei Române (n. 20 iul. CORNI
1862, loc. Bereşti, jud. Galaţi). 7 aprilie - 95 de ani de la nașterea, în com. Corni,
jud. Galați, a preotului Gheorghe BURUIANĂ,
BUCIUMENI absolvent al Facultăţii de Teologie
17 aprilie - 85 de ani de la naşterea, în sat de la Bucureşti, preot în Parohia
Vizureşti, com. Buciumeni, jud. „Sf. Împăraţi” din Galaţi (1958-
Galaţi, a profesorului de istorie 1994) și la Biserica „Sf. Mc.
Ştefan RUGINĂ, director al Dimitrie şi Sf. Efrem cel Nou“ din
Muzeului Mixt din Tecuci (1958- Galaţi (1994 - 2014), care a scris
1960), director, timp de 15 ani, pentru ziarul local „Viaţa liberă”
al Liceului Teoretic „Calistrat o serie de meditaţii duhovniceşti,
Hogaş” din Tecuci, a cărui sub genericul „Tabletă pentru
monografie o publică în anul suflet” (1991-1994) (d. 12 mart. 2016).
2003, Cetăţean de Onoare al Tecuciului (d. 5 oct.
2012, Tecuci, jud. Galaţi). COROD
21 mai - 120 de ani de la naşterea, în satul Hănţeşti, 19 iunie - 70 de ani de la naşterea, în com. Corod, jud.
com. Buciumeni, jud. Galaţi, a parașutistei și Galaţi, a poetului şi ziaristului Vasile SEVASTRE
aviatoarei Smaranda GHICAN, membru al Cenaclului
BRĂESCU, prima „Calistrat Hogaş” din Tecuci, al
parașutistă cu brevet Societăţii Scriitorilor „Costache
internațional în Negri” din Galaţi şi al Uniunii
România și prima Scriitorilor din România,
campioană mondială deţinător a numeroase premii
a României la pentru activitatea literară.
parașutism, care în
timpul războiului a CUDALBI
fost activă ca pilot 18 aprilie - 5 ani de la
în celebra „Escadrilă moartea preotului Alexandru
Albă” de avioane CAPOTĂ, absolvent al
sanitare (d. 2 febr. Facultății de Teologie din
1948, Cluj). Cernăuți, deţinut politic

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
9
(1941-1944; 1957-1962), fost duhovnic la GRIVIȚA
Mănăstirea Saon din Tulcea, secretar și profesor la 7 aprilie - 95 de ani de la naşterea în com. Griviţa,
Şcoala medie bisericească din Galaţi, ulterior preot jud. Galaţi, a medicului şi profesorului Gheorghe
în Parohia „Sf. Nicolae” din Galaţi (din anul 1987), LUPAŞCU, cu activitate în cadrul Clinicii de
după 1989 membru activ al Asociației Foștilor Obstretică şi Ginecologie a Spitalului „C. I. Parhon”
Deținuți Politici din România, Filiala Galați şi şi la Maternitatea „Cuza Vodă” din Bucureşti, cu
preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi o activitate ştiinţifică materializată în peste 200
Politici Luptători Anticomunişti (2001-2004) (n. de lucrări originale, care a introdus exanguino-
27 ian. 1919, com. Cudalbi, jud. Galaţi). transfuzia ca metodă curentă de tratament a bolii
hemolitice a nou-născutului (d. 18 dec. 1999, Iaşi).
DRĂGUȘENI
8 aprilie - 65 de ani de la nașterea, în com. INDEPENDENȚA
Drăguşeni, jud. Galaţi, a scriitorului, editorului și 10 mai - 5 ani de la moartea profesorului universitar
publicistului Firiţă CARP, absolvent al Liceului Nicolae POSTOLACHE, profesor de educaţie fizică
„Vasile Alecsandri” din Galaţi, şi sport, doctor în istorie, care a amenajat primul
Şcolii de Ofiţeri din Sibiu și Muzeu al Sportului din România (1971), Muzeul
al Facultății de Jurnalism din Sporturilor de Iarnă din Miercurea Ciuc (1973),
Bucureşti, redactor în presa Muzeul Sportului din Bistrița (1974), profesor de
militară, redactor principal istorie la Colegiul Național „Sf. Sava” și la facultățile
la Editura Militară, director de Istorie, Educaţie Fizică și Sport ale Universității
al Editurii „Detectiv” și al „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universităţii Ecologice
publicațiilor „Securitatea și Universităţii „Spiru Haret”, membru fondator și
Privată”, „Detectiv Magazin” şi „Lumea membru în conducerea Academiei Olimpice Române,
Detectivilor”. Societății Române de Educație Fizică și Sport,
28 aprilie - 135 de ani de la naşterea, în membru al Asociației Presei Sportive din România
satul Adam, com. Drăguşeni, jud. Galaţi, a şi membru titular al Comitetului român de istoria și
matematicianului Theodor ANGHELUŢĂ, filosofia ştiinței și tehnicii al Academiei Române (n.
conferenţiar la Universitatea din 24 sept. 1939, com. Independenţa, jud. Galaţi).
Bucureşti, decan al Facultăţii
de Ştiinţe din Cluj, profesor la IVEȘTI
Universitatea „Victor Babeş” şi 11 aprilie - 15 ani de la moartea
la Institutul Politehnic din Cluj, preotului Visarion COMAN
distins în anul 1963 cu titlul de (nume de mirean Vasile Coman),
„Om de ştiinţă emerit” pentru părinte duhovnic la Mănăstirea
merite deosebite în dezvoltarea Bogdana, Schitul „Înălţarea
învăţământului superior şi contribuţia adusă la Domnului”, Mănăstirea Măgura,
dezvoltarea ştiinţelor matematice din România (d. Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea
30 mai 1964, Cluj). Clocociov, care a îndeplinit mai multe misiuni oficiale
în străinătate (n. 28 oct. 1921, com. Iveşti, jud. Galaţi).
GHIDIGENI 21 mai - 85 de ani de la naşterea, în com. Iveşti, jud.
20 iunie - 30 de ani de la moartea, în Baia Mare, a Galaţi, a medicului chirurg Costel PLEŞA, doctor
profesorului Vasile T. DONIGA, în medicină, profesor universitar la Universitatea de
folclorist inclus în „Dicționarul Medicină şi Farmacie „Grigore
etnologilor români” realizat T. Popa” din Iaşi, şef al Clinicii
de Iordan Datcu, autor al unei I Chirurgie din cadrul Spitalului
culegeri cu titlul „Poezii populare „Sf. Spiridon” din Iași în
din Oaş, Maramureş şi Năsăud” perioada 1996 – 2002, autor de
(n. 7 nov. 1908, sat Tălpigi, lucrări şi studii în domeniu (d.
comuna Ghidigeni, jud. Galați). 15 aug. 2015, Iaşi).

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
10
JORĂȘTI Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujor,
26 mai - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a autoare de lucrări şi studii de specialitate în
preotului, folcloristului şi dramaturgului Petru domeniul vinificaţiei, recompensată cu Medalia
Gh. SAVIN, preşedinte al societăţii şi diploma de excelenţă în cercetare – Ştiinţa
clerului „Solidaritatea” din Galaţi, Inventicii Româneşti şi cu Diploma de excelenţă în
slujitor la biserici din Galaţi, Tulcea cercetare la Târgul Internaţional Bucureşti.
şi Bucureşti, care a condus revista
eparhială „Căminul”, a iniţiat şi NICOREŞTI
editat revista „Tudor Pamfile” (n. 2 aprilie - 50 de ani de la nașterea, în com. Nicorești,
24 aug. 1891, com. Jorăşti, jud. jud. Galați a preotului Ion
Galaţi). ARITON, absolvent al Facultății
30 iunie - 55 de ani de la moartea, în Bucureşti, a de Teologie „Andrei Şaguna”
învățătorului și scriitorului B. JORDAN, pseudonim din Sibiu (1993), preot paroh
al lui Iordache Bucă, membru al la parohia Corod IV (din aug.
Societăţii Scriitorilor Români, 1999), membru în Consistoriul
vicepreşedinte al Grupării protopopesc al Protopopiatului
Învăţătorilor Scriitori, căruia i-a Tecuci și membru în comisia de
fost decernat Premiul pentru cel lectură şi în corul Protoieriei Tecuci.
mai bun roman social al anului
1934 pentru volumul „Pământul OANCEA
ispitelor (Delta)” la concursul 24 iunie - 140 de ani de la naşterea, în com. Oancea,
organizat de ziarul „Dimineaţa”, reprezentant al jud. Galaţi, a preotului Ștefan ARŞIC, profesor de
romanului social românesc al secolului XX (n. 22 religie la Seminarul „Sfântul Andrei” din Galaţi,
febr. 1903, com. Jorăști, jud. Galați). profesor şi director la Liceul „Vasile Alecsandri”
din Galaţi, preot la Biserica „Sf. Haralambie” din
LIEȘTI Galaţi (1939-1946) (d. 13 sept. 1946, Galaţi).
17 mai - 25 de ani de la moartea, în Iaşi, a medicului
şi prof. univ. dr. doc. Ion IANCU, chirurg oncolog, PRIPONEȘTI
profesor titular la Catedra de Anatomie Topografică 28 aprilie - 85 de ani de la naşterea, în com.
din cadrul Institutului de Medicină din Iaşi, care Priponeşti, jud. Galaţi, a publicistului şi istoricului
a refăcut, sub îndrumarea prof. dr. Ioan Nubert, literar Ion N. OPREA, redactor
Muzeul Institutului de Anatomie şi Embriologie, şi şef al secţiei cultural-literare
a organizat o sală de chirurgie experimentală şi a la ziarul „Steagul roşu” din
format un colectiv de lucru cu care a realizat o serie Bârlad, redactor şef al ziarului
de intervenţii chirurgicale în premieră naţională „Rulmentul” din Bârlad şi la
(pe cord deschis sub hipotermie, pe rinichi etc.), ziarul „Flacăra Iaşului”, cu o
membru al Societăţii de Medici şi Naturalişti din prolifică activitate în presă, autor
Iaşi, al Uniunii Medicale Balcanice, al Asociaţiei a numeroase volume şi studii
Române de Urologie, al Societăţii Române de dedicate în special istoriei şi culturii Bârladului.
Chirurgie, al Asociaţiei Franceze de Urologie,
decorat cu Ordinul „Regina Maria” pentru SUCEVENI
activitatea chirurgicală de campanie (n. 10 nov. 22 iunie - 100 de ani de la
1902, sat Şerbăneşti, com. Lieşti, jud. Galaţi). moartea, în Galaţi, a preotului
Ioan SEVERIN, pedagog,
MĂSTĂCANI profesor, președinte al
12 aprilie - 60 de ani de la Consistoriului eparhial, care
naşterea, în com. Măstăcani, a condus Protopopia judeţului
jud. Galaţi, a inginerului chimist Covurlui între 1863 și 1886 (n.
Elena POSTOLACHE, doctor în 10 mart. 1838, sat Rogojeni,
domeniul de specialitate, cercetător com. Suceveni, jud. Galaţi).
ştiinţific la Staţia de Cercetare

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
11
TÂRGU BUJOR 18 aprilie - 80 de ani de la naşterea, în com. Buzeşti,
1 mai - 60 de ani de la nașterea, în com. Luncavița, jud. Olt, a profesorului Doru SCĂRLĂTESCU,
jud. Tulcea a inginerului doctor în filologie, care a predat
Viorica ENACHE, absolventă limba şi literatura română în
a Institutului Agronomic Tecuci între 1962 şi 1973, a
„Nicolae Bălcescu” din condus Cenaclul literar al Casei
Bucureşti, doctor în inginerie de Cultură din Tecuci, profesor
civilă, specialist în îmbunătăţiri la Catedra de literatură română
funciare la Staţiunea de a Facultăţii de Litere din Iaşi,
Cercetare-Dezvoltare pentru colaborator la numeroase
Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, autor şi coautor a publicaţii literare, autor de lucrări de specialitate.
numeroase lucrări de specialitate. 22 aprilie - 95 de ani de la naşterea, în Tecuci,
18 mai - 65 de ani de la naşterea poetei Ana jud. Galaţi, a profesoarei Mariana KAHANE,
TUNARU, profesoară de limba etnomuzicolog, publicist, cercetător la Institutul
română în Tg. Bujor, director al de Folclor din Bucureşti, membră a „Society for
Şcolii Generale Nr. 2 din Tg. Bujor Ethnomusicology” din SUA și a „International
(1998-2002), profesoară de limba Council for Traditional Music”, autoare de studii de
română la Seminarul Teologic specialitate, care a cules şi a transcris mii de melodii
„Sf. Apostol Andrei” din Galaţi, populare, aflate în Arhiva Institutului de Folclor,
membră a colectivului de redacţie distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul
a revistei „Şcoala gălăţeană”. Academiei Române (d. 23 mart. 2008, Bucureşti).
9 iunie - 45 de ani de la naşterea, în Bucureşti, a Mai - 140 de ani de la naşterea medicului M.
preotului Marius GAVRILESCU, absolvent al R. LEON, doctor al Facultăţii de Medicină din
Facultăţii de Teologie din Bucureşti, profesor de Bucureşti, care a activat în cadrul Spitalului
religie în Galaţi, hirotonit preot „Elisabeta Doamna” din Galaţi şi al Spitalului
în anul 2001, preot la Parohia „Anton Cincu” din Tecuci.
Frumuşiţa (din 2001), preşedinte 5 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud.
al Consistoriului disciplinar Galaţi, a profesorului şi poetului
protopopesc Tg. Bujor. Iordan GRECU, călugăr, cu
numele Ignatie, la Mănăstirea
TECUCI Cernica, începând din 1992,
5 aprilie - 90 de ani de la moartea, hirotonit ierodiacon (8 apr. 2001)
în Bălțătești, jud. Neamț, a inginerului agronom şi ieromonah (29 aug. 2006), autor
Gheorghe D. GHEORGHIU, absolvent al Școlii a mai multe volume de versuri,
Superioare de Agricultură de la Herăstrău-București colaborator la publicaţiile „Astra
(1904), director al Școlii de Viticultură din Huși tecuceană”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”,
(1907-1916), director al Școlii de Agricultură din „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului”
Țigănești, Tecuci (1916-1923), director al celei mai ş.a.
mari și vechi școli agricole românești (gradul II) 13 mai - 130 de ani de la naşterea, în Tecuci,
de la Armășești, Ialomița (1923-1925), membru jud. Galaţi, a aviatoarei Elena CARAGIANI-
fondator al Societăţii Agronomilor din România (n. STOENESCU, licenţiată în drept, prima femeie
17 mai 1883, Tecuci, jud. Galaţi). pilot din România,
16 aprilie - 100 de ani de la naşterea, în Tecuci, infirmieră voluntară
jud. Galaţi, a editorului şi istoricului literar Aurora în Primul Război
ILIEŞ, doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Mondial, reporter
Institutul de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, al unui cotidian
specialistă în editarea izvoarelor narative româneşti francez în timpul
şi în istoria culturii medievale, autoare a numeroase Primului Război
studii de specialitate, căreia i-a fost decernat Mondial (d. 29 mart.
Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” 1929, Bucureşti).
(d. 2011, Bucureşti).

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
12
31 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. TULUCEȘTI
Galaţi, a conferenţiarei universitare doctor Florica 2 mai - 5 ani de la moartea, în
HRUBARU, lingvist, doctor Bucureşti, a profesoarei de limba
în filologie, profesor la şi literatura română Cristina
Departamentul de Limbi şi GIUVELIC, cadru didactic la
literaturi moderne şi știinţele Liceul „Mihail Kogălniceanu”,
comunicării, Facultatea de Liceul „Vasile Alecsandri”, Şcoala
Litere, Universitatea Ovidius Pedagogică şi Liceul „Al. I. Cuza”
din Constanța, membră a (n. 24 mai 1914, com. Tuluceşti,
Asociației Cercetătorilor în Galaţi).
Lingvistică Franceză (ACLIF), autoare de lucrări
şi studii de specialitate. VÂNĂTORI
IUNIE - 170 de ani de la naşterea, în Focşani, jud. 5 mai - 65 de ani de la naşterea, în com. Vânători,
Vrancea, a avocatului Gheorghe C. ROBESCU, jud. Galaţi, a scriitorului şi publicistului Zanfir
doctor în drept, procuror la Vaslui, Tecuci şi ILIE, istoric literar, eseist, doctor
Râmnicu Sărat, avocat al statului în Râmnicu în filologie la Universitatea
Sărat, primar al Galaţiului (febr. 1891 - aug. 1892), „Dunărea de Jos” din Galaţi şi
deputat şi prefect al Galaţiului, căruia i se datorează doctor în jurnalism şi comunicare
realizarea primelor pavaje cu piatră cubică din oraş la Universitatea de Stat din
(d. 22 nov. 1909). Chişinău, Republica Moldova,
3 iunie - 70 de ani de la naşterea, în Tecuci, a membru şi preşedinte al Filialei
profesoarei universitare doctor Galaţi a Asociaţiei Bibliotecarilor
Servilia OANCEA, cadru din România (2007), preşedinte al Filialei Galaţi
didactic la Universitatea de a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de
Științe Agronomice și Medicină Pretutindeni (2008), membru al Asociaţiei Române
Veterinară din Iaşi, Facultatea de Istorie a Presei (2009), membru al Uniunii
de Horticultură, membru în Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est (2014),
colectivul editorial al unor membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
reviste de specialitate din ţară, România (2016), director al Bibliotecii Judeţene
evaluator proiecte CNCSIS, membru al Societăţii „V.A. Urechia” din Galaţi, care a înfiinţat brandul
Române de Gravitaţie şi Relativitate Generală cultural „Axis Libri” (festival şi târg internaţional
(1990), Tensor Society (1996), Societăţii Române de carte, editură, revistă, salon literar), posesor a
de Biofizică Pură şi Aplicată (1996) şi a Asociaţiei numeroase premii şi distincţii pentru activitatea
Artiștilor Plastici Iași (din 2010), participantă la culturală şi literară desfăşurată.
expoziții de grup și colective, distinsă cu Mențiune
la Salonul de Primăvară al A.A.P. Iaşi (2011). VALEA MĂRULUI
8 iunie - 100 de ani de la moartea, în Craiova, a 18 mai - 75 de ani de la naşterea, în com. Valea
pictorului Grigore ROMANO, stabilit la Craiova Mărului, jud. Galaţi, a profesorului Marcel
din 1907, unde a pictat decoruri pentru Teatrul CRIHANĂ, critic şi istoric literar,
Național, cu expoziţii personale şi participări la doctor în filologie, poet, deţinător al
expoziţii colective, autor de pictură bisericească Premiului Societăţii Scriitorilor „C.
pentru biserici din Oltenia (n. 16 iul. 1868, Tecuci, Negri” (1996), cu o intensă activitate
jud. Galaţi). publicistică, fondator al Editurii
11 iunie - 65 de ani de la moartea, în Câmpulung- Perpessicius din Bucureşti şi al
Muscel, jud. Argeş, a prozatorului, ziaristului şi atelierelor de creaţie Perpessicius
animatorului cultural Constantin APOSTOLIU, din Bucureşti şi Valea Mărului,
colaborator la mai multe publicaţii din Galaţi (n. membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri”
28 mart. 1872, Tecuci, jud. Galaţi). din Galaţi (d. 6 apr. 2010, Bucureşti).
14 iunie - 135 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Rubrică realizată de
Galaţi, a filozofului, scriitorului şi academicianului Rocsana Irimia și Camelia Toporaș,
Ion PETROVICI (d. 17 febr. 1972, Bucureşti). Serviciul Referințe

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
13
Bibliotecile din judeţ în social media
Activităţile desfăşurate de colegii noştri  La Biblioteca
de la bibliotecile comunale la începutul anului Comunală
2017 s-au concentrat în special în marcarea Zilei Gohor a fost
Naţionale a Culturii, respectiv a aniversării a organizată o
167 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, expoziţie de
dar şi a 158 de ani de la Unirea Principatelor. carte cu ocazia
 La 167 de ani de la naşterea poetului naţional, Zilei Culturii
Biblioteca Comunală Pechea a organizat Naţionale, iar un
o expoziţie de carte şi un recital din lirica grup de copii a
eminesciană, dar şi vizionarea filmului recitat din lirica
„Acasă la Mihai Eminescu” pentru un grup eminesciană.
de elevi ai Liceului Tehnologic „Costache
Conachi” din localitate.
 Luna ianuarie a reprezentat un prilej
de mare sărbătoare pentru Biblioteca
Municipală „Ştefan Petică” din Tecuci. Pe
lângă manifestările dedicate Zilei Culturii
Naţionale şi a aniversării a 167 de ani de la
naşterea poetului naţional Mihai Eminescu,
a celebrării a 158 de ani de la Unirea
Principatelor Române, instituţia a organizat
o serie de manifestări dedicate celui care
este patronul spiritual al acesteia, poetul şi
jurnalistul Ştefan Petică.
 Unirea Principatelor Române a fost celebrată Manifestările au debutat cu o pomenire
la Biblioteca Comunală Griviţa. religioasă organizată la Buceşti, comuna
Iveşti, locul de naştere a celui care este
considerat primul poet simbolist din România,
apoi au continuat la Punctul de Cercetare şi

 Tradiţionala colaborare şcoala
generală – biblioteca comunală Documentare „Ştefan Petică” din
a fost subliniată şi la Biblioteca localitate, iar la sediul Bibliotecii
Comunală Independenţa printr-o din Tecuci a avut loc un simpozion
expoziţie de carte şi desene, intitulat „Ştefan Petică - 140”, în
recitaluri lirice, completarea unui prezenţa unui public format din
puzzle referitor la viaţa şi opera lui iubitori de literatură, scriitori,
Eminescu, dar şi vizionarea unui bibliotecari şi oficialităţi locale.
film. Rubrică realizată de
Ioana Chicu, bibliotecar
Centrul de Informare Comunitară

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
14
Biblioteca Comunală Vânători
Limba noastră-i o comoară Semnificaţia Zilei Internaţionale
a Limbii Materne
Marți, 21 februarie, Biblioteca Comunală 21 Februarie a fost declarată de către
Vânători a fost gazda unei activități cu tema UNESCO ,,Ziua Internațională a Limbii
„Limba noastră-i o comoară”, dedicată Zilei Materne” în amintirea înăbușirii agresive,
Internaționale a Limbii Materne. de către poliția pakistaneză, a unui protest
La acțiune am avut onoarea să am pașnic al studenților din Dacca (Pakistanul de
alături atât un grup de colegi de la Biblioteca est - Bangladeshul de astăzi) din anul 1952.
„V.A. Urechia” (doamnele Geta Eftimie, Titina Studenții protestau împotriva impunerii limbii
Maricica Dediu, Catrina Căluian), cât şi din urdu ca unică limbă oficială, în condițiile în
judeţ, de la Biblioteca Comunală Ghidigeni care, limba maternă a majorității populației era
(doamna Mihaela Gudană), de la Biblioteca bengaleza.
Comunală Tulucești (Vica Beșleagă), de la Jorge Luis Borges spunea că ,,În general,
filiala bibliotecii gazde din Odaia Manolache fiecare țară are limba pe care o merită”, iar noi,
(Micu Ancuța) precum și un grup de utilizatori românii, cu o istorie a limbii atât de bogată,
ai bibliotecii (profesori de limba română, merităm această limbă latină atât de expresivă,
educatori, consilieri locali, primar, pictori, iubită și cântată nu numai de poeți, ci și de către
poeți, elevi etc), oameni aproape de noi, care popor.
iubesc arta și preamăresc limba noastră maternă Dacă facem o analogie între modul în care
prin poezie, cântec, educație și pictură. a evoluat limba română de la nașterea ei și
până în prezent și felul în care poate fi ea
influențată, astăzi și în anii următori, de
fenomenul emigrării al tinerilor români în
toate statele europene și în alte state de
pe celelalte continente ale lumii, nu pot să
nu îmi pun întrebarea: poate deveni limba
maternă o limbă universală?
Știm că limba română este o limbă latină,
vorbită neîntrerupt de aproape două mii de
ani în nordul și sudul Dunării într-un mediu
oriental (trac, grec, slav și turc). După
primele lupte de
Pe acorduri de chitară, grupul de elevi cucerire ale dacilor
de la școala din localitate, care face parte din în anul 88 e.n. de
formația „Andantino” au interpretat cântece către împăratul
frumoase în limba noastră maternă, și în alte roman Domițian
limbi, pentru că noi românii suntem peste tot la Tapae (lângă
în lume și acolo am dus cu noi și o parte din Porțile de Fier
limba și cultura noastră. ale Transilvaniei)
Spectacolul a căpătat amploare și și continuate de
datorită faptului că în grup se regăsea și un împăratul Traian în
elev a cărui limbă maternă este limba italiană, anii 101-102, 105
acesta cântându-ne frumosul cântec italian, și 106, procesul
„Lasciatemi Cantare”. de transformare al
Despre semnificația zilei, cu un ton Daciei în provincie
catifelat, doamna Andone Rodica ne-a prezentat romană durează
un eseu pe care dorim să-l împărtășim și altora. aproximativ 165
Cornelia Munteanu, de ani, această
bibliotecar perioadă fiind una

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
15
de bilingvism, în care s-au vorbit ambele în condițiile în care, o
limbi: dacă și romană. În cele din urmă, mare parte dintre ei sunt
limba latină s-a impus, pentru că era o stabiliți acolo de ani
limbă mai rafinată și superioară din punct buni, cu întreaga familie
de vedere cultural. și că sunt nevoiți, în
Cunoaștem cu toții, așa cum ne arată vederea integrării rapide
întreaga istorie, influențele asupra limbii a copiilor în instituțiile
române: preșcolare și școlare
- influența slavă, prin prezența populației să-i învețe pe aceștia,
slave, începând cu secolul al VI-lea pe vorbind chiar și în casă,
teritoriul țării noastre. O determinare mai mult limba țării
a acestei influențe a avut-o și oficierea în care se află, astfel
cultului religios în limba slavă; adoptând limba română,
- influența greacă, realizată prin coloniile ca pe o limbă străină.
grecești din Dobrogea, influența Dacă îl ascultăm pe
Bizanțului asupra culturii noastre și prin Dorel Shar care spunea
domniile fanariote; că ,,până și oftatul nu
- influența turcă, realizată ca urmare poate fi sincer, decât
a deselor și violentelor în limba maternă”, mă
incursiuni ale Imperiului gândesc, cum vor putea acești
Otoman în principatele tineri să le transmită propriilor
române; copii valoarea tezaurului literar
-influența franceză, datorată și a tradițiilor noastre ca popor
contactelor culturale și în altă limbă, decât cea română?
introducerii studiului limbii Ne rămâne doar, ca an de an,
franceze în școli; pe 21 Februarie, să ne reîntâlnim
-influența maghiară, prin și să evaluăm aceste influențe
conviețuirea cu minoritatea ale limbii noastre, dar să o și
maghiară de-a lungul istoriei. sărbătorim cu aceeași iubire,
Dialectele limbii române pentru că ,,noi nu suntem
sunt și ele, după cum urmează: stăpânii limbii, ci limba e stăpâna
- dialectul daco-român, vorbit noastră”, cum spunea Mihai
de o populație de aproximativ Eminescu, marele nostru poet și
23 de milioane de români știm, așa cum tot istoria ne arată,
de pe teritoriul vechii Dacii, că limba ne va uni românii de
dar și ca limbă națională de pretutindeni, oricând și oriunde
peste 10 milioane de români s-ar afla ei…
din Republica Moldova, Bucovina de Nord, Rodica Andone, poet
Banatul Sârbesc, Ungaria, Germania, Franța,
Canada, continentul american și alte țări;
- dialectul macedo-român, vorbit de românii
din Macedonia (orașele Niș, Skopje, în munții
Pindului și munții Olimp), unde alcătuiesc
grupuri etnice distincte;
- dialectul megleno-român, vorbit de românii
din Peninsula Istria din nordul Mării Adriatice,
pe teritoriul fostei Iugoslavii.
Referitor la fenomenul de emigrare
al tinerilor români, cum spuneam și mai
devreme, în întreaga Europă și nu numai, ne
punem întrebarea: ce limbă maternă adoptă
sau vor adopta după naștere copiii acestora,
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
16
S-a întâmplat la...
Biblioteca Comunală Independenţa
19 Ianuarie 2017 - Porni Luceafărul

Chiar dacă aniversarea geniului
național, Mihai Eminescu, s-a petrecut într-o
atmosferă de iarnă adevărată, piticii de la clasa
pregătitoare a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 din
Independenţa, p.î.p. Elena Costin, n-au vrut să
rateze acest moment.
    Activităţile  desfăşurate în colaborare cu
Biblioteca Comunală Independenţa au fost
următoarele:
 expoziţie de carte şi desene;
 informaţii despre viaţa şi opera lui
Eminescu;
 recitări din poezia eminesciană;
 realizarea unui puzzle având ca temă
poezia ,,Somnoroase păsărele”,  având
lipsă anumite cuvinte şi care se puteau
înlocui cu imagini;
 prezentarea unui film despre poetul
Mihai Eminescu.

16 Februarie 2017 - Ziua internaţională a
cititului împreună la
Biblioteca Comunală Independenţa,
jud. Galaţi

Citim împreună

Participanţi – elevii clasei pregătitoare, Şcoala
Gimnazială Nr. 1 Independenţa
Organizatori – p.î.p. Elena Costin şi bibliotecar
Mirela Cozloschi
Activităţi:
 s-a citit povestea Hansel şi Gretel, scrisă
de Fraţii Grimm, am privit imaginile
din carte, ne-am imaginat şi am discutat
despre situaţiile şi sentimentele apărute
în poveste, fiecare s-a implicat în felul
său.
 s-au realizat desene inspirate din
poveste.
Mirela Cozloschi,
bibliotecar

Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
17
Să ne amintim de Eminescu...
Biblioteca Comunală Griviţa
Să ne amintim de Eminescu!
A devenit o tradiție ca în fiecare an, pe
15 Ianuarie, să avem o zi dedicată lui Eminescu,
în care să îi aducem un omagiu celui care a fost
,,Luceafărul poeziei românești.’’
Programul artistic dedicat marelui poet
național a stat sub semnele: lumină, sunet,
culoare, cuvânt. Elevii şcolii gimnaziale din
localitate, conduși de d-na profesoară Constanța
Mihalache, au pregătit poezii, cântece, note
biografice, audiții și un concurs pe această
temă.
Pe lângă cunoașterea biografiei și operei
marelui poet, cultivarea dragostei și respectului
pentru Mihai Eminescu și opera sa, precum și
pentru limba română, elevii au trăit sentimentul
patriotic transmis de mesajul creațiilor poetului.
Mihai Eminescu, cel mai mare poet al
neamului românesc, s-a născut pe 15 ianuarie
1850, în Botoșani. Încă de copil a cunoscut
farmecul pădurilor și al izvoarelor de pe moșia
părintească de la Ipotești. Tot acolo a cunoscut
vraja folclorului și suflul curat și duios al
românului. Copilăria și-a petrecut-o în mijlocul
locurilor natale, care l-au marcat pentru tot
restul vieții. poeziile poetului fără pereche își au inspirația
din frumusețile naturii patriei.
Rădăcinile viziunii lirice adânc înfipte
în spiritualitatea poporului din care s-a născut
sunt mărturisite chiar de Eminescu într-o
însemnare făcută pe marginea unui manuscris:
,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor
cum soarbe soarele un nour de aur din marea
de amar’’.
Prin ceea ce a scris Mihai Eminescu în
timpul scurtei sale existențe a ajuns cunoscut în
toată lumea, devenind simbolul nostru național.
Poeziile lui au fost traduse în mai multe limbi,
făcând cunoscut numele ţării noastre.
Și pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume
Încă de pe băncile școlii primare de la Un singur nume
Cernăuți, Eminescu dă dovadă de o sensibilitate Li s-a spus Eminescu!
deosebită. Aici, el stă în gazdă la profesorul de (Marin Sorescu)
limba română, Aron Pumnul. Acesta îi insuflă
viitorului poet dragostea față de țară și de popor, Georgeta Marus,
față de frumusețile patriei; de altfel, multe din bibliotecar

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017
18
STOICA, ION. Bibliotecile în universul comunicării.Opinii.
Ipoteze. Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2016. 169 p.
Profesorul universitar doctor Ion tehnologie avansată, tot la fel și hârtia,
Stoica susținea „crucialitatea informației filmul și cartea electronică se încadrează
în dezvoltarea omenirii” încă din lucrările în categoria tehnologiilor moderne.
sale deja apărute și recunoscute drept repere În capitolele următoare sunt expuse
ale studiului informației și structurilor modele de bibliotecă națională care, în
informaționale. În lucrarea de față, alcătuită opinia lui Ion Stoica, trebuie să aibă ca
din mai multe părți ce au caracteristicile misiune și viziune managerială producția
unor eseuri, Ion Stoica afirmă încă din de documente din țara respectivă,
introducere că nevoia de comunicare este apărute oriunde în lume, cea mai
„temelia existenței universale” și că „cea întemeiată funcție a acesteia fiind cea de
mai importantă caracteristică a realității agenție bibliografică națională, care, în
existențiale este mișcarea informației, ca corelație cu depozitul legal, reprezintă
element constitutiv și primordial, exprimat binomul identitar ideal al unei culturi,
prin comunicare”. consfințindu-i responsabilitatea legală
Astfel, bibliologul Ion Stoica ajunge la definiția cea mai importantă, după care autorul aduce în atenția
comunicării, care este „procesul cel mai complex, cititorilor reconceptualizarea bibliotecii naționale, care
expresia tensiunilor interne fundamentale care se are ca element definitoriu faptul că biblioteca viitorului
desfășoară în univers”, iar rezultanta acesteia este nu poate fi decât virtuală și colectivă.
cunoașterea, iar nevoia de cunoaștere devine o nevoie După redefinirea poziției bibliotecii naționale,
supremă a existenței universale, prin cunoaștere omul capitolele următoare prezintă un concept nou, denumit bucla
reconstruindu-se pe sine și reconstruind realitatea. Autorul fundamentală a sistemismului structural infodocumentar
face în continuare o pledoarie a noțiunii de cercetare ca de ansamblu, în interiorul căreia „Biblioteca națională,
fiind sistemul cel mai productiv de cunoaștere, bazat pe împreună cu bibliotecile de ramură, reprezintă primul
muncă și inspirație, iar comunicarea eficientă în teoriile inel infodocumentar strategic al sistemului de cunoaștere
cunoașterii nu poate exista fără biblioteci. De asemenea, într-o țară”. Sunt expuse apoi următoarele două „inele
în capitolul „Bibliotecile, structuri comunicaționale infodocumentare strategice de ansamblu”, iar în ultimul
complexe” autorul dezvoltă noțiuni precum: ontologia, capitol putem găsi idei ale autorului care demonstrează
structuralismul și semiotica comunicării, ce face cunoașterea în detaliu a mediului biblioteconomic, definind
posibilă comunicarea, psihologia, filosofia și sociologia bibliotecarii drept „comunicatori speciali care dispun
comunicării, sinergismul comunicării. de cel mai diversificat instrumentar de comunicare”,
În capitolul „Comunicarea infodocumentară. care contribuie prin excelență la o mai clară „conștiință
Inelele strategice” sunt expuse argumentele faptului comunicațională”, iar „bibliotecarii și bibliotecile au
că bibliotecile „au fost și trebuie să rămână, indiferent emanat și au iradiat un magnetism puternic, nu numai în
de caracteristicile evoluției, ansamblu de structuri ale mediile intelectuale, ci și în pături largi ale populației”.
comunicării pe baza cărora se consolidează adevărurile Convingerile expuse în lucrarea profesorului
științifice și caracterele umane ale fiecărei epoci”, iar Ion Stoica alcătuiesc o incursiune interesantă și originală
încercările de a înlocui bibliotecile cu alte tipuri de în lumea cunoașterii, în domeniul comunicării, căruia
structuri au eșuat în fiecare epocă. Autorul ajunge în finalul îi aparțin bibliotecile și bibliotecarii. Lucrarea de față
acestei părți la concluzia că sistematizarea structurală vine să accentueze, prin nuanțarea termenilor specifici
a bibliotecilor salvează misiunea cea mai importantă a biblioteconomiei, cu ajutorul unui limbaj mai degrabă
acestora: susținerea dinamismului necesar cunoașterii. eseistic, rolul și importanța de necontestat a bibliotecilor
Capitolul „Sistemul infodocumentar, baza și bibliotecarilor în societatea comunicațională din zilele
comunicării performante, a progresului cunoașterii și noastre.
a perenității culturale” accentuează faptul că așa cum Otilia Badea
obiectul carte, încă de la apariție, a fost un produs de Biroul Informare bibliografică / Serviciul Referinţe

Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR: Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR
Zanfir Ilie, preşedinte, zanfirilie@yahoo.com Director: Zanfir ILIE
Geta Eftimie, vicepreşedinte (Galaţi), egeta_67@yahoo.com Redactor şef: Camelia Toporaş
Camelia Toporaş, resp. activ. edit. (Galaţi), camitoporas@yahoo.com Redactori: Geta Eftimie, Titina Dediu, Manuela Cepraga,
Titina Dediu, secretar (Galaţi), tmdediu@gmail.com Mihaela Gudană, Mihaela Buţurcă
Manuela Cepraga, casier (Tecuci), bstpetica@yahoo.com
Mihaela Gudană, cenzor (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com Secretar de redacţie: Ioana Chicu
Mihaela Buţurcă, membru (Măstăcani), bcmastacani@gmail.com Machetare: Camelia Toporaş
Membri supleanţi: Cătălina Şoltuz (BVAU), Aneta Apostu (Bereşti), ANBPR. Filiala Galaţi. 800208, Galaţi,
Georgeta Marus (Grivița) Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060