You are on page 1of 18
ISSN 2065 - 5754 A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017 Sumar Editorial •

ISSN 2065 - 5754

A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017

A sociaţia

A sociaţia
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017
A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017

Anul 13, nr. 1, martie 2017

2065 - 5754 A sociaţia Anul 13, nr. 1, martie 2017 Sumar Editorial • Fântâna vie

Sumar

Editorial

Fântâna vie din sufletul scriitorului / 1

Evenimente 15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii Naţionale / 3

Acţiuni dedicate copiilor la început de an / 4 • „Pe aripi de poveste” - Proiect cultural al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pentru copiii din mediul rural gălăţean / 5

Profesional

• Promovarea serviciilor de bibliotecă prin intermediul reţelelor de socializare / 6

Adunarea Generală a Filialei Galaţi a ANBPR - noiembrie 2016 / 7 Memorielocală

• Aniversările anului 2017 în județul Galați : apr. - iun. 2017 / 8 Din judeţ

Bibliotecile din judeţ în social media / 13

• Biblioteca Comunală Vânători / 14

• Biblioteca Comunală Independenţa / 16

• Biblioteca Comunală Griviţa / 17 Semnal editorial

Stoica, Ion. Bibliotecile în universul comunicării. Opinii. Ipoteze. Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2016 / 18

Editorial

Fântâna vie din sufletul scriitorului

P r o b l e m a motivaţiei intime a scriitorilor, aflarea resortului interior care-i determină pe aceştia să ia condeiul în mână şi să pună pe hârtie gândurile lor, este una foarte complexă şi o lămurire a ei ar presupune lungi incursiuni în

şi să pună pe hârtie gândurile lor, este una foarte complexă şi o lămurire a ei

prozaica salopetă de lucru, numai bună pentru a termina la termen cartea deja contractată, contra unei anumite sume, cu un editor sau altul.

Noi, cei care scriem în România, cu puține excepţii mai

mult sau mai puţin cunoscute, suntem mai toţi „de modă veche”, scriem, sau măcar încercăm să ne închipuim că scriem, nici pentru

istorie, teorie literară, sociologie,

a

câştiga bani şi nici pentru a

psihologie etc. Şi aceasta pentru că e

avea ce să înveţe copiii la şcoală,

foarte greu să afli de ce a scris Mihai

ci

pur şi simplu pentru a pune

Eminescu, de pildă. Despre Ion

preaplinul simţămintelor noastre

Creangă ştim măcar că s-a apucat

la

dispoziţia cititorului pasionat şi

să-şi scrie nemuritoarele amintiri

toate aceste sfaturi şi îndemnuri nu

transformă în rândurile ordonate

nume adunat pe-o carte”, cum

el

şi care trece aproape zilnic prin

şi poveşti la îndemnul confraţilor şi mai ales al prietenului său de suflet, poetul din Ipoteşti. Dar nici

l-ar fi trimis la masa de scris dacă n-ar fi existat, ca şi în cazul tuturor

librării, atâtea câte mai sunt, sau măcar pe la bibliotecă, pentru a nu

pierde ultima noutate a scriitorului preferat sau cele mai proaspete noutăţi din poezie, proză, eseu, memorialistică, teatru etc. Nu că

confraţilor, acea flacără lăuntrică care

ar

fi acesta un motiv de mândrie,

nu-şi găseşte ostoiala decât atunci când combustia ei misterioasă se

şi fermecătoare ale manuscrisului pe care îşi lasă numele, „un

spunea Tudor Arghezi. Şi pentru

dar niciun condeier din Galaţi, cel puţin dintre aceia care au fost cuprinşi în Dicţionarul Scriitorilor Gălăţeni, apărut la Editura Axis

Libri a Bibliotecii „V.A. Urechia” din Galaţi, în 2016, n-a trăit sau

trăieşte din scris, de la Dimitrie

nu

că, aşa cum ne arată mult mai evident Occidentul, era scriitorilor pasionali, lăuntric şi puternic

motivaţi, pare a se afla la sfârşit, trebuie să separăm de la început

scrisul sufleteşte determinat de cel

„profesionist”, lucrativ, venit din

simpla dorinţă de a scoate bani din cărţi, la fel cum se scot bani

din oricare produs vandabil. Pus în această postură, scriitorul îşi pierde aureola de excelenţă socială şi de mister pentru a-şi îmbrăca

Toţi, dar

absolut toţi, au scris pentru liniştea

lor sufletească dar, mai ales, pentru

Cantemir încoace

îmbrăca Toţi, dar absolut toţi, au scris pentru liniştea lor sufletească dar, mai ales, pentru Cantemir
2
2
2 bucuria lecturii pricinuită cititorilor, oricare ar fi aceştia, de la copilul îndrăgostit de poveşti la
2 bucuria lecturii pricinuită cititorilor, oricare ar fi aceştia, de la copilul îndrăgostit de poveşti la

bucuria lecturii pricinuită cititorilor, oricare ar fi aceştia, de la copilul îndrăgostit de poveşti la doctorandul în căutare de noi documente, argumente şi motivații. Acolo, undeva, în sufletul scriitorului, există cu siguranţă un fluid misterios, de nimeni ştiut, de nimeni definit, care tinde să iasă la lumină, precum apa limpede din fântână. Metafora izvorului interior l-a încântat până şi pe Ernest Hemingway, un scriitor de acţiune şi de dinamism, să spună: „Am învăţat să nu golesc niciodată fântâna care-mi alimentează scrisul, că trebuie să mă opresc de fiecare dată când mai rămâne ceva, undeva, în adâncul ei; să las izvoarele să se umple din nou pe timpul nopţii”. Câtă mirare şi câtă necuprinsă curiozitate ar trebui să ne inunde inima numai la gândul oceanelor întregi de simţăminte, idei, dorinţe şi idealuri care au stat în creuzetele interioare ale tuturor scriitorilor din lume! Mai ales că, după câte ştim, arta scrisului nu este una a perfecţiunii, şi, ca atare, ea nu poate reda decât o mică parte din acele bogăţii interioare inestimabile care au determinat aşternerea pe hârtie a marilor opere ale lumii. Câte ştia şi mai ales ce simţea cu adevărat Shakespeare dincolo de ceea ce ne-a arătat nouă prin nemuritoarele sale piese de teatru sau sonete? Ce era, cu adevărat, în sufletul lui Eminescu? Şi cât din tot ceea ce gândea şi simţea a reuşit să pună în operă? „Arta de a scrie e arta de a descoperi ceea ce crezi. Nu mă încântă ce scriu. Sunt ca un violonist cu ureche muzicală bună, dar care nu poate reproduce întocmai sunetele pe care le aude în suflet.”, scria Gustave Flaubert. Aşadar, scriitorii înşişi, şi ne referim aici la cei mai mari, şi din lume şi din toate timpurile, au avut acest sentiment al imperfecţiunii, au crezut întotdeauna că ar fi putut da şi mai mult lumii, dacă ar fi reuşit să reproducă mai fidel, cum spunea prozatorul francez „sunetele sufletului”. Cu atât mai mare şi mai preţios mi se pare, în aceste condiţii, tezaurul de cărţi al lumii, totalitatea operelor literare şi a autorilor lor care se adună, de pildă, într-o bibliotecă de mare anvergură, cum este aceasta din Galaţi, care poartă numele fondatorului său, Vasile Alexandrescu Urechia. Conduc de câţiva ani buni această adevărată metropolă a cărţii şi am avut adesea sentimentul copleşitor al prezenţei zilnice în rafturi şi în depozite a peste 880.000 de cărţi, acoperind toate

şi în depozite a peste 880.000 de cărţi, acoperind toate domeniile scrisului mondial şi adunând pe

domeniile scrisului mondial şi adunând pe coperte numele tuturor scriitorilor importanţi ai lumii. Tocmai prin aceasta este atât de interesantă, de nobilă şi de frumoasă munca bibliotecarului, care este „condamnat” să trăiască o viaţă întreagă alături de filosofii antici, de marii prozatori şi poeţi ai lumii, de cei mai mari savanţi ai ei, de marii sculptori şi pictori, de povestitori şi dramaturgi, de eseişti şi făuritori de literatură pentru copii. Până şi paznicii care veghează noaptea la siguranţa cărţilor se cheamă că participă într-un fel, şi ei, la veneraţia şi liniştea făuritorilor de eternitate, pentru că una este să păzeşti un depozit cu perisabile produse alimentare şi alta e să-i păzeşti pe Shakespeare, pe Eminescu, pe Cervantes, pe Tolstoi, pe Voltaire sau pe Nichita Stănescu Aici, în catedrala scrisului, poţi înţelege cu adevărat importanţa literaturii privită ca un fel de oglindă fermecată în care cel mai bine se reflectă sufletul omului, aşa cum a apărut el pe pământ şi cum s-a zbuciumat de-a lungul mileniilor pentru progres şi mai bună trăire. Martor sau clarvăzător, participant sau vizionar la această lungă şi întortocheată evoluţie a spiritualităţii umane scriitorul devine el însuşi obiect al istoriei, de vreme ce el este acela care a lăsat mărturie despre timpul său, despre idealurile, speranţele şi dezamăgirile generaţiei sale, căutând în adâncurile sufletului său expresiile cele mai relevante ale adevărului şi ale frumosului.

Zanfir Ilie Director/Manager al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

3 15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii Naţionale Biblioteca V.A.Urechia a organizat o serie de
3
3
3 15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii Naţionale Biblioteca V.A.Urechia a organizat o serie de manifestări

15 Ianuarie 2017 - Ziua Culturii Naţionale

Biblioteca V.A.Urechia a organizat o serie de manifestări pentru a-l onora pe poetul naţional, cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la nașterea sa, dar și a Zilei Culturii Naționale. Evenimentele au debutat încă de pe data de 13 ianuarie 2017, când la Teatrul Muzical „Nae Leonard” a avut loc un spectacol omagial, cu

sprijinul special ori în colaborare cu instituţia gazdă, Primăria, Consiliul Local şi Inspectoratul Şcolar Judeţean. Spectacolul a cuprins muzică, recitaluri de poezie din Eminescu, evocări. Încheierea a fost marcată, în primă audiţie, de o piesă muzicală compusă de Eugen-Dan Drăgoi, cunoscut dirijor şi compozitor gălăţean: „Povestea codrului”, pe versuri eminesciene, într-o graţioasă şi modernă interpretare a corului Camerata Juventus. Spectacolul, care s-a intitulat „Eminescu

- Fiinţarea şi Rostirea Românească”, a cuprins, printre altele, poezii eminesciene cunoscute, fiind interpretate de actori precum Mihaela Lecca, Lică Dănilă şi Stelian Preda. Scriitoarea şi jurnalista Angela Ribinciuc a citit scrisori ale lui Creangă către Eminescu, Victor Cilincă a vorbit despre Eminescu bibliotecarul: doar a fost de patru ori bibliotecar, chiar și director al Bibliotecii Centrale din Iaşi! Bianca Miron, elevă a clasei de canto muzică uşoară

a Şcolii de Arte a Centrului Cultural „Dunărea de

Jos”, a mai detensionat un pic tonul solemn. Lieduri pe versurile poetului, acompaniate la pian, au fost interpretate de către artiştii Teatrului Muzical. Duminică, 15 ianuarie, în chiar ziua sărbătorită ca naştere a Poetului nepereche, la prima statuie ridicată lui Eminescu, situată în parcul cu același nume, cu flori în mână, gălăţenii au ascultat

un program al fanfarei Centrului Cultural, versuri recitate de actorii Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, Mihaela Lecca şi Lică Dănilă, dar şi de către acelaşi Stelian Preda, care a recitat câte un fragment din „O, ”

mamă

Deosebit de aplaudată a fost şi intervenţia unui dascăl de limbă şi literatură română, care ne-a îndemnat „să ne îmbolnăvim de Eminescu”, pentru că domnia sa asta a încercat în decursul celor 38 de ani de catedră, să-şi îmbolnăvească la modul frumos elevii cu versurile Poetului, ca să nu mai spunem de naturaleţea şi prospeţimea elevilor de la Şcoala Nr. 28, adică Şcoala „Mihai Eminescu”, îndrumaţi cu pasiune de către doamna Victoriţa Tănase. Victor Cilincă, cel care s-a născut tot pe 15 ianuarie, a încheiat momentul dedicat Zilei Culturii

şi „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Românie”. http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Naţionale, vorbind despre multiplele faţete ale lui Mihai

Naţionale, vorbind despre multiplele faţete ale lui Mihai Eminescu, cel care muncea enorm, ziua la ziar, iar noaptea scria, geniul plin de modestie,

care-i scria lui Negruzzi, fără pic de orgoliu creator,

să taie tot ce i se pare nepotrivit sau nereuşit în

poezia sa, despre neobositul bibliotecar, dar şi despre inspectorul şcolar de la Vaslui şi Iaşi, care recomanda învăţătorilor metoda prietenoasă de

predare a lui Creangă, un Eminescu foarte uman. Cu umorul său inconfundabil, Victor Cilincă a recomandat „să nu-l mai împăiem” pe Eminescu,

ci să-l citim cu atenţie, pentru că el există acum

peste tot, în mediul online, dar şi în nenumăratele ediţii scoase în ultimii ani. Ceremonia s-a încheiat cu tradiționala depunere de flori la statuia poetului, situată în parcul central care are acelaşi nume, de către publicul participant, dar și de către reprezentanţi ai Primăriei, ai Consiliului Judeţean, ai Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, ai Bibliotecii „V. A. Urechia”, ai Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” şi ai cotidianului „Viața liberă”. La mulţi ani, Cultură Română, la mulţi ani, Mare Eminescu!

A. G. Secară

Martie 2017

4
4
4 Acţiuni dedicate copiilor la început de an la sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” În fiecare
4 Acţiuni dedicate copiilor la început de an la sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” În fiecare

Acţiuni dedicate copiilor la început de an la sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”

În fiecare an de ziua Unirii, pe 24 Ianuarie, colectivul Secţiei Copii al Bibliotecii

„V.A. Urechia” organizează acţiuni specifice pentru copii şi le pregăteşte un altfel de climat, diferit de şcoală. Astfel, pe data de 20 ianuarie 2017, bibliotecarele i-au întâmpinat pe şcolarii de toate vârstele cu microexpoziţii

„V.A.Urechia”, Galaţi. Elevii coordonați de înv. Drăguța Hogaș au pregătit activitatea „Pe urmele Luceafărului”, iar ceilalți elevi coordonați de înv. Elena-Dorela Gavrilă au prezentat sceneta „Al. I. Cuza și Unirea”. Învățătoarea Drăguța Hogaș a compus, cu mult talent, o poezie denumită: „Lecție despre Eminescu” care începe astfel:

de cărţi pe tema Unirii. În „Piticot”, copiii au răsfoit cu încântare multe cărţi, printre
de cărţi pe tema Unirii. În
„Piticot”, copiii au răsfoit
cu încântare multe cărţi,
printre cele care au răspuns
a plecat poetul din sat, era
ca voi/Poate mai trist și-n
suflet cu freamăt de pădure”
și pe care a recitat-o cu
curiozităţii lor numărându-se
titluri precum: Dumitru Almaş
- Povestiri istorice : Antologie;
Ocaua lui Cuza şi alte povestiri
istorice; Ion Creangă – Moş Ion
Roată

şi Unirea; Crina Decusară-Bocşan – Povestiri despre Cuza Vodă; Din legendele românilor – carte ce conţine multe poveşti interesante despre domnitorul Al. I. Cuza şi Unire; Legende populare istorice româneşti; Petru Demetru Popescu – Povestiri istorice; Istoria pentru copii: Lecturi pentru clasele primare şi gimnaziale şi alte cărţi tematice expuse special pentru a întâmpina ziua Unirii. Cu acest prilej, au vizitat biblioteca un număr de 50 de copii însoţiţi de cadrele lor didactice care fac parte din proiectul educațional „Dimineți de lectură”, pregătiți pentru două activități: „Pe urmele Luceafărului” și „Al. I. Cuza și Unirea”. Elevii participanți aparțin Școlii Gimnaziale Nr. 28, coordonați de înv. Drăguța Hogaș și înv. Elena-Dorela Gavrilă. Activitățile s-au desfășurat în Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Județene

în Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Județene însuflețire, iar copiii și-au exprimat uimirea și
în Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Județene însuflețire, iar copiii și-au exprimat uimirea și

însuflețire, iar copiii și-au exprimat uimirea și încântarea prin aplauze. Elevii îndrumați de înv. Elena-Dorela Gavrilă au prezentat sceneta „Al.I. Cuza și Unirea”, iar la sfărșitul prezentării scenetei, copiii au cântat și dansat „Hora Unirii” în sala Eminescu a bibliotecii. Acțiunea s-a încheiat în curtea bibliotecii, în fața statuii lui V.A. Urechia, unde copiii au cântat și au dansat din nou „Hora Unirii” spre încântarea tuturor cititorilor.

Florica Şerban, bibliotecar Compartimentul Împrumut la Domiciliu pentru Copii

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

5 „Pe aripi de poveste” Proiect cultural al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pentru copiii
5
5
5 „Pe aripi de poveste” Proiect cultural al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pentru copiii din

„Pe aripi de poveste”

Proiect cultural al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pentru copiii din mediul rural gălăţean

Galaţi pentru copiii din mediul rural gălăţean Prezentarea proiectului: informaţii generale În anul

Prezentarea proiectului:

informaţii generale

În anul 2016, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” a aplicat și câștigat la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), aria educație prin cultură, proiectul cultural Pe aripi de poveste. Valoarea totală a proiectului este de 56.736 lei, dintre care 48.756 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă primită de la AFCN. Proiectul se desfășoară în perioada 16.01.2017 – 15.11.2017 și își propune să faciliteze accesul la cultură al copiilor din mediul rural gălățean, să promoveze literatura pentru copii și să încurajeze lectura de plăcere, prin organizarea de activități cultural- educative. Activitățile se vor desfășura în zece comune din județul Galați, unele defavorizate prin nivelul dotărilor în domeniul educațional- formativ și prin comunicarea deficitară cu marele centre culturale ale județului:

Măstăcani, Drăgănești, Țepu, Scânteiești, Independența, Tecuci, Gohor, Barcea, Tg. Bujor, Vânători. Grupul țintă este reprezentat de circa 400 de copii din mediul rural, cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani, indiferent de etnie, religie sau situație materială și socială, activitățile prevăzute fiind menite să sprijine implicarea comunității, să dezvolte relațiile sociale dintre copii și să valorifice potențialul creativ al acestora. Estimăm că impactul acestui proiect asupra comunității gălățene va fi unul pozitiv și cu un rol important în procesul de regenerare și revitalizare a activităților extrașcolare din mediul rural.

Gabriela Istrate membru în Echipa de proiect

Ateliere de lectură şi de animaţie culturală

Proiectul „Pe aripi de poveste”, proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național” va avea în vedere derularea, într-un cadru non-formal, a unui atelier de lectură și construit povești, desfășurat de scriitorii gălățeni și a unui atelier de reprezentație și animație culturală care va cuprinde un colaj de 3 povești. Atelierul de lectură și construit povești – se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, din cele 10 localități gălățene. La această activitate vor participa scriitori gălățeni, autori de literatură pentru copii. Atelierul va avea 2 secțiuni. Prima secțiune va cuprinde un dialog interactiv între scriitori și copii, scriitorii devenind biblioteca vie. Prin mijlocirea acestor întâlniri, se urmărește lărgirea orizontului de cunoaștere al copiilor, care pe lângă scriitorii clasici studiați în școală vor întâlni și scriitori contemporani care îi vor ajuta să se descopere pe ei înșiși și să vadă lumea cu alți ochi. În cea de-a doua secțiune, copiii vor fi provocați de către scriitori să construiască povești pornind de la diverse situații care să-i învețe să fie toleranți și să accepte diversitatea (ex. ariciul roz fără un ochi merge la o școală de arici galbeni). În cadrul acestor sesiuni copiii își vor dezvolta imaginația creatoare, capacitatea de exprimare, vocabularul și vor învăța să folosească în mod corect structuri literare și gramaticale ale limbii române. Atelierul de reprezentație și animație culturală – se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani din mai sus menționatele localități și urmărește familiarizarea cu valorile morale, dezvoltarea orizontului de cunoaștere și insuflarea dragostei pentru carte și lectură. În cadrul acestui atelier, se va susține o reprezentație artistică, desfășurată pe parcursul a 2 ore, care va cuprinde un colaj de 3 povești prezentate non-formal. Liana Niculeț Asistent proiect

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

6
6
6 Promovarea serviciilor de bibliotecă prin intermediul reţelelor de socializare şi a buletinului de noutăţi În
6 Promovarea serviciilor de bibliotecă prin intermediul reţelelor de socializare şi a buletinului de noutăţi În

Promovarea serviciilor de bibliotecă prin intermediul reţelelor de socializare şi a buletinului de noutăţi

În contextul societăţii actuale, biblioteca deserveşte un număr cât mai mare de membri ai unei comunităţi, prin stocarea şi difuzarea informaţiilor culturale. În faţa noilor schimbări tehnologice ce au apărut în secolul XXI, bibliotecile s-au adaptat cerinţelor actuale oferite de canalele de distribuţie ce sunt tot mai variate şi mai rapide prin care informaţiile sunt prezentate cititorilor. Pentru a atrage cât mai mulţi utilizatori, bibliotecarii au conştientizat nevoia schimbării mijloacelor de transmitere a informaţiei prin extinderea diverselor servicii inovaţionale, dedicate unor categorii de utilizatori care formează o comunitate. Biblioteca este o parte componentă a

serviciilor publice, astfel că aceasta s-a adaptat mediile sociale și continuă să se plieze noilor schimbări şi să dezvolte noi facilităţi în beneficiul său şi al comunității În acest context, promovarea serviciilor oferite cititorilor Bibliotecii Judeţene V.A Urechia” se orientează spre utilizarea celui mai popular instrument de informare, Facebook. Aceasta permite creșterea vizibilității bibliotecii în comunitate și atragerea către lectură și a non-utilizatorilor de bibliotecă. În anul 2015, Serviciul Săli de Lectură și-a creat o pagină de facebook care poate fi accesată la adresa https://www.facebook.com/

S%C4%83li-de-lectur%C4%83-Biblioteca-

J u d e % C 8 % 9 B e a n % C 4 % 8 3 - VA - U r e c h i a -

Gala%C8%9Bi-452050111608627/

și-a

propus să-și informeze prietenii virtuali despre activitățile desfășurate, recomandări de lectură, dar și ultimele achiziții de carte, care pot fi consultate în sălile de lectură ale bibliotecii.

și

care

consultate în sălile de lectură ale bibliotecii. și care Martie 2017 Prin această pagină sunt promovate

Martie 2017

Prin această pagină sunt promovate și expozițiile organizate de Sălile de Lectură în fiecare săptămână, prin care sunt aniversate sau comemorate personalități ale culturii naționale și

sau comemorate personalități ale culturii naționale și universale, dar și evenimente majore sărbătorite pe plan

universale, dar și evenimente majore sărbătorite pe plan național sau mondial. Aici sunt promovate prin distribuire și activitățile desfășurate în cadrul Bibliotecii V.A. Urechia”, dar și cele ale colegilor din celelalte secții și filiale ale bibliotecii.

colegilor din celelalte secții și filiale ale bibliotecii. (continuare în pagina 7)

(continuare în pagina 7)

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

7 Adunarea Generală a Filialei Galaţi a ANBPR - 11 noiembrie 2016 Conform voturilor exprimate,
7
7
7 Adunarea Generală a Filialei Galaţi a ANBPR - 11 noiembrie 2016 Conform voturilor exprimate, conducerea

Adunarea Generală a Filialei Galaţi a ANBPR - 11 noiembrie 2016

Generală a Filialei Galaţi a ANBPR - 11 noiembrie 2016 Conform voturilor exprimate, conducerea Filialei Galați

Conform voturilor exprimate, conducerea Filialei Galați a ANBPR pentru

perioada 2016-2020 are următoarea structură:

• Președinte – prof. dr. Zanfir Ilie;

• Vice-președinte – Geta Eftimie (Galaţi);

• Responsabil activitate editorială – Camelia Toporaș (Galaţi);

• Secretar – Titina Dediu (Galaţi);

• Casier –Manuela Cepraga (Tecuci);

• Cenzor – Mihaela Gudană (Ghidigeni);

• Membru – Mihaela Buțurcă (Măstăcani). Pentru acest mandat au fost votați și următorii membri supleanți: Cătălina Șoltuz (Galaţi), Aneta Apostu (Bereşti), Georgeta Marus (Griviţa). Mulțumim tuturor colegilor pentru sprijin și susținere!

În perioada 7 - 13 noiembrie 2016, în cadrul programului de manifestări reunite sub genericul „Zilele Bibliotecii Județene V.A. Urechia”, cu prilejul împlinirii a 126

ani de la inaugurarea prestigioasei instituții de cultură (11 noiembrie 1890), fondată prin donația generosului om de cultură, politician, profesor universitar, istoric și bibliofil – academicianul Vasile Alexandrescu Urechia,

a avut loc şi adunarea generală a membrilor

Filialei Galați a ANBPR. Organizată în data de 11 noiembrie 2016, adunarea a oferit prilejul organizării alegerii conducerii filialei, respectiv

a preşedintelui şi a Biroului executiv pentru

mandatul 2016 -2020. Membrii filialei gălăţene, atât din cadrul bibliotecii judeţene, cât şi colegii bibliotecari din județ au asigurat cvorumul necesar pentru desfăşurarea alegerilor.

Promovarea serviciilor de bibliotecă

(continuare din pagina 6)

De asemenea sunt lansate și recomandări ale unor filme care pot fi vizionate în sala Multimedia a Bibliotecii V.A. Urechia”, sală care dispune de aparatură performantă ce permite vizionarea filmelor blu-ray şi 3D, astfel încât toți cei care doresc să-și petreacă timpul liber în bibliotecă găsesc în bibliotecă un cadru plăcut și relaxant.

găsesc în bibliotecă un cadru plăcut și relaxant. Odată cu trecerea la noul program de bibliotecă

Odată cu trecerea la noul program de bibliotecă TINREAD, am beneficiat de noi oportunități de promovare a cărților intrate în bibliotecă, astfel încât, periodic, bibliotecarii serviciului Săli de Lectură creează buletine de noutăți, pe domenii, colecții sau alte criterii de

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

interes. Accesul la catalogul online al bibliotecii

se face prin pagina de Internet

opţiunea catalog on-line, deci consultarea bazei de date se poate face din orice colț al lumii, atâta timp cât există o conexiune la Internet.

www.bvau.ro cu

timp cât există o conexiune la Internet. www.bvau.ro cu Progresele făcute în tehnologia informaţiei şi

Progresele făcute în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au creat noi modalități de comunicare şi interconectare a cetăţenilor, conducând astfel la o schimbare radicală a

comportamentului uman şi a modului de accesare

al informațiilor. În centrul acestor nevoi, biblioteca

a fost şi va rămâne principalul loc de informare,

întrucât aceasta va dispune atât de fondul de carte, cât şi de mijloacele moderne de promovare.

Mădălina Pană, bibliotecar Serviciul Săli de Lectură

Martie 2017

8
8
8 Aniversările anului 2017 în județul Galați : aprilie - iunie 2017 BEREȘTI 13 mai -
8 Aniversările anului 2017 în județul Galați : aprilie - iunie 2017 BEREȘTI 13 mai -

Aniversările anului 2017 în județul Galați : aprilie - iunie 2017

BEREȘTI

13 mai - 85 de ani de la naşterea, în Bereşti,

jud. Galaţi, a profesoarei universitare Angelica STOICA, doctor în economie, cadru didactic al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, membru al Asociaţiei Generale a Economiştilor din

România, autoare de lucrări şi studii de specialitate.

17 mai - 65 de ani de la moartea, în Bucureşti, a

biologului, scriitorului şi profesorului universitar

Paul BUJOR, unul dintre cei mai importanţi biologi români, doctor în ştiinţe naturale la Universitatea din Geneva (1891), profesor la Universităţile din Bucureşti şi Iași, fondator şi conducător al mai multor publicaţii literare şi ştiinţifice,

membru de onoare al Academiei Române (n. 20 iul.

membru de onoare al Academiei Române (n. 20 iul. 1862, loc. Bereşti, jud. Galaţi). BUCIUMENI 17

1862, loc. Bereşti, jud. Galaţi).

BUCIUMENI

17 aprilie

85

-

loc. Bereşti, jud. Galaţi). BUCIUMENI 17 aprilie 85 - de ani de la naşterea, în sat

de ani de la naşterea, în sat Vizureşti, com. Buciumeni, jud. Galaţi, a profesorului de istorie Ştefan RUGINĂ, director al Muzeului Mixt din Tecuci (1958- 1960), director, timp de 15 ani, al Liceului Teoretic „Calistrat Hogaş” din Tecuci, a cărui monografie o publică în anul

30 mai - 70 de ani de la naşterea, în satul Vizureşti, com. Buciumeni, jud. Galaţi, a profesorului de istorie

Ghiţă NAZARE, care de-a lungul carierei a fost cadru didactic al Liceului de Artă şi al Grupului Şcolar Industrial Alimentar „Elena Doamna” din Galaţi, director timp de 20 de ani al Casei Corpului Didactic din Galaţi, timp în care şi-a legat numele de

înfiinţarea publicaţiei de opinie pedagogică „Şcoala gălăţeană” şi a editurii cu acelaşi nume, precum şi de activitatea Salonului Literar „Anton Holban”, director al buletinului informativ „Educaţie pentru fiecare” şi al revistei corpului didactic „Didactica Nova XXI”, autor a numeroase lucrări şi articole dedicate culturii şi istoriei Galaţiului.

şi articole dedicate culturii şi istoriei Galaţiului. CORNI 7 aprilie - 95 de ani de la

CORNI 7 aprilie - 95 de ani de la nașterea, în com. Corni, jud. Galați, a preotului Gheorghe BURUIANĂ,

absolvent al Facultăţii de Teologie de la Bucureşti, preot în Parohia „Sf. Împăraţi” din Galaţi (1958- 1994) și la Biserica „Sf. Mc. Dimitrie şi Sf. Efrem cel Nou“ din Galaţi (1994 - 2014), care a scris pentru ziarul local „Viaţa liberă” o serie de meditaţii duhovniceşti,

sub genericul „Tabletă pentru suflet” (1991-1994) (d. 12 mart. 2016).

„Tabletă pentru suflet” (1991-1994) (d. 12 mart. 2016). 2003, Cetăţean de Onoare al Tecuciului (d. 5

2003,

Cetăţean de Onoare al Tecuciului (d. 5 oct.

 

2012,

Tecuci, jud. Galaţi).

 

COROD 19 iunie - 70 de ani de la naşterea, în com. Corod, jud.

Galaţi, a poetului

21 mai - 120 de ani de la naşterea, în satul Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Galaţi, a parașutistei și

aviatoarei

Smaranda

   

şi ziaristului Vasile SEVASTRE GHICAN, membru al Cenaclului „Calistrat Hogaş” din Tecuci, al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi şi al Uniunii Scriitorilor din România, deţinător a numeroase premii pentru activitatea literară.

BRĂESCU,

prima

parașutistă cu

brevet

internațional

 

în

România

și

prima

campioană

mondială

a

României

la

parașutism,

care

în

   
 

timpul

războiului

a

 

CUDALBI 18 aprilie - 5 ani de la moartea preotului Alexandru CAPOTĂ, absolvent al Facultății de Teologie din Cernăuți, deţinut politic

fost

activă

ca

pilot

în

celebra

„Escadrilă

Albă”

de

avioane

sanitare

(d.

2

febr.

1948,

Cluj).

 

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

9 (1941-1944; 1957-1962), fost duhovnic la Mănăstirea Saon din Tulcea, secretar și profesor la Şcoala
9
9
9 (1941-1944; 1957-1962), fost duhovnic la Mănăstirea Saon din Tulcea, secretar și profesor la Şcoala medie

(1941-1944; 1957-1962), fost duhovnic la

Mănăstirea Saon din Tulcea, secretar și profesor la Şcoala medie bisericească din Galaţi, ulterior preot în Parohia „Sf. Nicolae” din Galaţi (din anul 1987), după 1989 membru activ al Asociației Foștilor

GRIVIȚA 7 aprilie - 95 de ani de la naşterea în com. Griviţa, jud. Galaţi, a medicului şi profesorului Gheorghe LUPAŞCU, cu activitate în cadrul Clinicii de Obstretică şi Ginecologie a Spitalului „C. I. Parhon”

Deținuți Politici din România, Filiala Galați şi

şi

la Maternitatea „Cuza Vodă” din Bucureşti, cu

preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti (2001-2004) (n.

o

de lucrări originale, care a introdus exanguino-

activitate ştiinţifică materializată în peste 200

27

ian. 1919, com. Cudalbi, jud. Galaţi).

transfuzia ca metodă curentă de tratament a bolii hemolitice a nou-născutului (d. 18 dec. 1999, Iaşi).

DRĂGUȘENI 8 aprilie - 65 de ani de la nașterea, în com. Drăguşeni, jud. Galaţi, a scriitorului, editorului și publicistului Firiţă CARP, absolvent al Liceului

„Vasile Alecsandri” din Galaţi, Şcolii de Ofiţeri din Sibiu și al Facultății de Jurnalism din Bucureşti, redactor în presa militară, redactor principal la Editura Militară, director al Editurii „Detectiv” și al publicațiilor „Securitatea

Privată”, „Detectiv Magazin” şi „Lumea Detectivilor”. 28 aprilie - 135 de ani de la naşterea, în satul Adam, com. Drăguşeni, jud. Galaţi, a matematicianului Theodor ANGHELUŢĂ,

conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, decan al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, profesor la Universitatea „Victor Babeş” şi la Institutul Politehnic din Cluj, distins în anul 1963 cu titlul de „Om de ştiinţă emerit” pentru merite deosebite în dezvoltarea

învăţământului superior şi contribuţia adusă la dezvoltarea ştiinţelor matematice din România (d.

30 mai 1964, Cluj).

ştiinţelor matematice din România (d. 30 mai 1964, Cluj). GHIDIGENI 20 iunie - 30 de ani
ştiinţelor matematice din România (d. 30 mai 1964, Cluj). GHIDIGENI 20 iunie - 30 de ani

GHIDIGENI 20 iunie - 30 de ani de la moartea, în Baia Mare, a

profesorului Vasile T. DONIGA, folclorist inclus în „Dicționarul etnologilor români” realizat de Iordan Datcu, autor al unei culegeri cu titlul „Poezii populare din Oaş, Maramureş şi Năsăud” (n. 7 nov. 1908, sat Tălpigi, comuna Ghidigeni, jud. Galați).

7 nov. 1908, sat Tălpigi, comuna Ghidigeni, jud. Galați). http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php INDEPENDENȚA 10

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

INDEPENDENȚA

10 mai - 5 ani de la moartea profesorului universitar Nicolae POSTOLACHE, profesor de educaţie fizică

şi sport, doctor în istorie, care a amenajat primul

Muzeu al Sportului din România (1971), Muzeul

Sporturilor de Iarnă din Miercurea Ciuc (1973), Muzeul Sportului din Bistrița (1974), profesor de istorie la Colegiul Național „Sf. Sava” și la facultățile de Istorie, Educaţie Fizică și Sport ale Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universităţii Ecologice

și Universităţii „Spiru Haret”, membru fondator și

membru în conducerea Academiei Olimpice Române, Societății Române de Educație Fizică și Sport,

membru al Asociației Presei Sportive din România

şi membru titular al Comitetului român de istoria și

filosofia ştiinței și tehnicii al Academiei Române (n. 24 sept. 1939, com. Independenţa, jud. Galaţi).

IVEȘTI 11 aprilie - 15 ani de la moartea preotului Visarion COMAN (nume de mirean Vasile Coman), părinte duhovnic la Mănăstirea Bogdana, Schitul „Înălţarea Domnului”, Mănăstirea Măgura, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea

Clocociov, care a îndeplinit mai multe misiuni oficiale

în străinătate (n. 28 oct. 1921, com. Iveşti, jud. Galaţi).

21 mai - 85 de ani de la naşterea, în com. Iveşti, jud.

Galaţi, a medicului chirurg Costel PLEŞA, doctor

medicină, profesor universitar la Universitatea de

în

Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, şef al Clinicii I Chirurgie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași în perioada 1996 – 2002, autor de lucrări şi studii în domeniu (d. 15 aug. 2015, Iaşi).

din Iași în perioada 1996 – 2002, autor de lucrări şi studii în domeniu (d. 15
din Iași în perioada 1996 – 2002, autor de lucrări şi studii în domeniu (d. 15

Martie 2017

10
10
10 JORĂȘTI 26 mai - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a preotului, folcloristului
10 JORĂȘTI 26 mai - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a preotului, folcloristului

JORĂȘTI 26 mai - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a preotului, folcloristului şi dramaturgului Petru

Gh. SAVIN, preşedinte al societăţii clerului „Solidaritatea” din Galaţi, slujitor la biserici din Galaţi, Tulcea şi Bucureşti, care a condus revista eparhială „Căminul”, a iniţiat şi editat revista „Tudor Pamfile” (n. 24 aug. 1891, com. Jorăşti, jud. Galaţi).

30 iunie - 55 de ani de la moartea, în Bucureşti, a

învățătorului și scriitorului B. JORDAN, pseudonim

al lui Iordache Bucă, membru al Societăţii Scriitorilor Români, vicepreşedinte al Grupării Învăţătorilor Scriitori, căruia i-a fost decernat Premiul pentru cel mai bun roman social al anului 1934 pentru volumul „Pământul ispitelor (Delta)” la concursul

organizat de ziarul „Dimineaţa”, reprezentant al romanului social românesc al secolului XX (n. 22 febr. 1903, com. Jorăști, jud. Galați).

XX (n. 22 febr. 1903, com. Jorăști, jud. Galați). LIEȘTI 17 mai - 25 de ani
XX (n. 22 febr. 1903, com. Jorăști, jud. Galați). LIEȘTI 17 mai - 25 de ani

LIEȘTI

17 mai - 25 de ani de la moartea, în Iaşi, a medicului

şi prof. univ. dr. doc. Ion IANCU, chirurg oncolog,

profesor titular la Catedra de Anatomie Topografică

din cadrul Institutului de Medicină din Iaşi, care

a refăcut, sub îndrumarea prof. dr. Ioan Nubert,

Muzeul Institutului de Anatomie şi Embriologie,

a organizat o sală de chirurgie experimentală şi a

format un colectiv de lucru cu care a realizat o serie de intervenţii chirurgicale în premieră naţională (pe cord deschis sub hipotermie, pe rinichi etc.), membru al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, al Uniunii Medicale Balcanice, al Asociaţiei Române de Urologie, al Societăţii Române de Chirurgie, al Asociaţiei Franceze de Urologie, decorat cu Ordinul „Regina Maria” pentru activitatea chirurgicală de campanie (n. 10 nov. 1902, sat Şerbăneşti, com. Lieşti, jud. Galaţi).

MĂSTĂCANI 12 aprilie - 60 de ani de la naşterea, în com. Măstăcani, jud. Galaţi, a inginerului chimist Elena POSTOLACHE, doctor în domeniul de specialitate, cercetător ştiinţific la Staţia de Cercetare

cercetător ştiinţific la Staţia de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujor,

Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujor, autoare de lucrări şi studii de specialitate în domeniul vinificaţiei, recompensată cu Medalia şi diploma de excelenţă în cercetare – Ştiinţa Inventicii Româneşti şi cu Diploma de excelenţă în cercetare la Târgul Internaţional Bucureşti.

NICOREŞTI 2 aprilie - 50 de ani de la nașterea, în com. Nicorești,

jud. Galați a preotului Ion ARITON, absolvent al Facultății de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu (1993), preot paroh la parohia Corod IV (din aug. 1999), membru în Consistoriul protopopesc al Protopopiatului

Tecuci și membru în comisia de lectură şi în corul Protoieriei Tecuci.

în comisia de lectură şi în corul Protoieriei Tecuci. OANCEA 24 iunie - 140 de ani

OANCEA 24 iunie - 140 de ani de la naşterea, în com. Oancea, jud. Galaţi, a preotului Ștefan ARŞIC, profesor de religie la Seminarul „Sfântul Andrei” din Galaţi, profesor şi director la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, preot la Biserica „Sf. Haralambie” din Galaţi (1939-1946) (d. 13 sept. 1946, Galaţi).

PRIPONEȘTI 28 aprilie - 85 de ani de la naşterea, în com. Priponeşti, jud. Galaţi, a publicistului şi istoricului

literar Ion N. OPREA, redactor

şi şef al secţiei cultural-literare

la ziarul „Steagul roşu” din Bârlad, redactor şef al ziarului „Rulmentul” din Bârlad şi la ziarul „Flacăra Iaşului”, cu o

prolifică activitate în presă, autor

a numeroase volume şi studii

dedicate în special istoriei şi culturii Bârladului.

dedicate în special istoriei şi culturii Bârladului. SUCEVENI 22 iunie - 100 de ani de la

SUCEVENI 22 iunie - 100 de ani de la moartea, în Galaţi, a preotului Ioan SEVERIN, pedagog, profesor, președinte al Consistoriului eparhial, care a condus Protopopia judeţului Covurlui între 1863 și 1886 (n. 10 mart. 1838, sat Rogojeni, com. Suceveni, jud. Galaţi).

(n. 10 mart. 1838, sat Rogojeni, com. Suceveni, jud. Galaţi). Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

11 TÂRGU BUJOR 1 mai - 60 de ani de la nașterea, în com. Luncavița,
11
11
11 TÂRGU BUJOR 1 mai - 60 de ani de la nașterea, în com. Luncavița, jud.

TÂRGU BUJOR

1 mai - 60 de ani de la nașterea, în com. Luncavița,

jud. Tulcea a inginerului Viorica ENACHE, absolventă a Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti, doctor în inginerie civilă, specialist în îmbunătăţiri funciare la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru

Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, autor şi coautor a numeroase lucrări de specialitate. 18 mai - 65 de ani de la naşterea poetei Ana

TUNARU, profesoară de limba română în Tg. Bujor, director al Şcolii Generale Nr. 2 din Tg. Bujor (1998-2002), profesoară de limba română la Seminarul Teologic „Sf. Apostol Andrei” din Galaţi, membră a colectivului de redacţie

Andrei” din Galaţi, membră a colectivului de redacţie a revistei „Şcoala gălăţeană”. 9 iunie - 45
Andrei” din Galaţi, membră a colectivului de redacţie a revistei „Şcoala gălăţeană”. 9 iunie - 45

a revistei „Şcoala gălăţeană”.

9 iunie - 45 de ani de la naşterea, în Bucureşti, a

preotului Marius GAVRILESCU, absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, profesor de

religie în Galaţi, hirotonit preot în anul 2001, preot la Parohia Frumuşiţa (din 2001), preşedinte al Consistoriului disciplinar protopopesc Tg. Bujor.

al Consistoriului disciplinar protopopesc Tg. Bujor. TECUCI 5 aprilie - 90 de ani de la moartea,

TECUCI

5 aprilie - 90 de ani de la moartea,

în Bălțătești, jud. Neamț, a inginerului agronom Gheorghe D. GHEORGHIU, absolvent al Școlii Superioare deAgricultură de la Herăstrău-București (1904), director al Școlii de Viticultură din Huși (1907-1916), director al Școlii de Agricultură din Țigănești, Tecuci (1916-1923), director al celei mai mari și vechi școli agricole românești (gradul II) de la Armășești, Ialomița (1923-1925), membru fondator al Societăţii Agronomilor din România (n. 17 mai 1883, Tecuci, jud. Galaţi). 16 aprilie - 100 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a editorului şi istoricului literar Aurora ILIEŞ, doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, specialistă în editarea izvoarelor narative româneşti şi în istoria culturii medievale, autoare a numeroase studii de specialitate, căreia i-a fost decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” (d. 2011, Bucureşti).

18 aprilie - 80 de ani de la naşterea, în com. Buzeşti, jud. Olt, a profesorului Doru SCĂRLĂTESCU,

doctor în filologie, care a predat limba şi literatura română în Tecuci între 1962 şi 1973, a condus Cenaclul literar al Casei de Cultură din Tecuci, profesor la Catedra de literatură română

a Facultăţii de Litere din Iaşi, colaborator la numeroase

a Facultăţii de Litere din Iaşi, colaborator la numeroase publicaţii literare, autor de lucrări de specialitate.

publicaţii literare, autor de lucrări de specialitate.

22 aprilie - 95 de ani de la naşterea, în Tecuci,

jud. Galaţi, a profesoarei Mariana KAHANE, etnomuzicolog, publicist, cercetător la Institutul de Folclor din Bucureşti, membră a „Society for Ethnomusicology” din SUA și a „International Council for Traditional Music”, autoare de studii de specialitate, care a cules şi a transcris mii de melodii populare, aflate în Arhiva Institutului de Folclor, distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Premiul Academiei Române (d. 23 mart. 2008, Bucureşti). Mai - 140 de ani de la naşterea medicului M. R. LEON, doctor al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care a activat în cadrul Spitalului „Elisabeta Doamna” din Galaţi şi al Spitalului „Anton Cincu” din Tecuci. 5 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud.

Galaţi, a profesorului şi poetului Iordan GRECU, călugăr, cu numele Ignatie, la Mănăstirea

Cernica, începând din 1992, hirotonit ierodiacon (8 apr. 2001)

începând din 1992, hirotonit ierodiacon (8 apr. 2001) şi ieromonah (29 aug. 2006), autor a mai

şi ieromonah (29 aug. 2006), autor

a mai multe volume de versuri,

colaborator la publicaţiile „Astra tecuceană”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”,

„Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” ş.a.

13 mai - 130 de ani de la naşterea, în Tecuci,

jud. Galaţi, a aviatoarei Elena CARAGIANI-

drept, prima femeie pilot din România, infirmieră voluntară în Primul Război Mondial, reporter al unui cotidian francez în timpul Primului Război Mondial (d. 29 mart. 1929, Bucureşti).

STOENESCU, licenţiată în

(d. 29 mart. 1929, Bucureşti). STOENESCU , licenţiată în http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

12
12
12 31 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a conferenţiarei
12 31 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a conferenţiarei

31 mai - 65 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud.

Galaţi, a conferenţiarei universitare doctor Florica

HRUBARU, lingvist, doctor în filologie, profesor la Departamentul de Limbi şi literaturi moderne şi știinţele comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, membră a Asociației Cercetătorilor în

Lingvistică Franceză (ACLIF), autoare de lucrări şi studii de specialitate. IUNIE - 170 de ani de la naşterea, în Focşani, jud. Vrancea, a avocatului Gheorghe C. ROBESCU, doctor în drept, procuror la Vaslui, Tecuci şi Râmnicu Sărat, avocat al statului în Râmnicu Sărat, primar al Galaţiului (febr. 1891 - aug. 1892),

deputat şi prefect al Galaţiului, căruia i se datorează realizarea primelor pavaje cu piatră cubică din oraş (d. 22 nov. 1909).

3 iunie - 70 de ani de la naşterea, în Tecuci, a

profesoarei universitare doctor Servilia OANCEA, cadru didactic la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Iaşi, Facultatea de Horticultură, membru în colectivul editorial al unor reviste de specialitate din ţară,

evaluator proiecte CNCSIS, membru al Societăţii Române de Gravitaţie şi Relativitate Generală

(1990), Tensor Society (1996), Societăţii Române de Biofizică Pură şi Aplicată (1996) şi a Asociaţiei Artiștilor Plastici Iași (din 2010), participantă la expoziții de grup și colective, distinsă cu Mențiune la Salonul de Primăvară al A.A.P. Iaşi (2011).

8 iunie - 100 de ani de la moartea, în Craiova, a

pictorului Grigore ROMANO, stabilit la Craiova din 1907, unde a pictat decoruri pentru Teatrul Național, cu expoziţii personale şi participări la expoziţii colective, autor de pictură bisericească

pentru biserici din Oltenia (n. 16 iul. 1868, Tecuci, jud. Galaţi).

11 iunie - 65 de ani de la moartea, în Câmpulung-

Muscel, jud. Argeş, a prozatorului, ziaristului şi

animatorului cultural Constantin APOSTOLIU, colaborator la mai multe publicaţii din Galaţi (n. 28 mart. 1872, Tecuci, jud. Galaţi).

14 iunie - 135 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud.

Galaţi, a filozofului, scriitorului şi academicianului Ion PETROVICI (d. 17 febr. 1972, Bucureşti).

Ion PETROVICI (d. 17 febr. 1972, Bucureşti). TULUCEȘTI 2 mai - 5 ani de la moartea,
Ion PETROVICI (d. 17 febr. 1972, Bucureşti). TULUCEȘTI 2 mai - 5 ani de la moartea,

TULUCEȘTI 2 mai - 5 ani de la moartea, în Bucureşti, a profesoarei de limba şi literatura română Cristina GIUVELIC, cadru didactic la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, Liceul „Vasile Alecsandri”, Şcoala Pedagogică şi Liceul „Al. I. Cuza” (n. 24 mai 1914, com. Tuluceşti, Galaţi).

I. Cuza” (n. 24 mai 1914, com. Tuluceşti, Galaţi). VÂNĂTORI 5 mai - 65 de ani

VÂNĂTORI 5 mai - 65 de ani de la naşterea, în com. Vânători, jud. Galaţi, a scriitorului şi publicistului Zanfir

ILIE, istoric literar, eseist, doctor în filologie la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi doctor în jurnalism şi comunicare la Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova, membru şi preşedinte al Filialei Galaţi a Asociaţiei Bibliotecarilor

din România (2007), preşedinte al Filialei Galaţi a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (2008), membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2009), membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est (2014), membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2016), director al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi, care a înfiinţat brandul cultural „Axis Libri” (festival şi târg internaţional de carte, editură, revistă, salon literar), posesor a numeroase premii şi distincţii pentru activitatea culturală şi literară desfăşurată.

pentru activitatea culturală şi literară desfăşurată. VALEA MĂRULUI 18 mai - 75 de ani de la

VALEA MĂRULUI 18 mai - 75 de ani de la naşterea, în com. Valea Mărului, jud. Galaţi, a profesorului Marcel

CRIHANĂ, critic şi istoric literar, doctor în filologie, poet, deţinător al Premiului Societăţii Scriitorilor „C. Negri” (1996), cu o intensă activitate publicistică, fondator al Editurii Perpessicius din Bucureşti şi al atelierelor de creaţie Perpessicius din Bucureşti şi Valea Mărului,

membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi (d. 6 apr. 2010, Bucureşti).

Rubrică realizată de Rocsana Irimia și Camelia Toporaș, Serviciul Referințe

de Rocsana Irimia și Camelia Toporaș, Serviciul Referințe Martie 2017 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

13 Bibliotecile din judeţ în social media Activităţile desfăşurate de colegii noştri de la bibliotecile
13
13
13 Bibliotecile din judeţ în social media Activităţile desfăşurate de colegii noştri de la bibliotecile comunale

Bibliotecile din judeţ în social media

Activităţile desfăşurate de colegii noştri de la bibliotecile comunale la începutul anului

2017 s-au concentrat în special în marcarea Zilei Naţionale a Culturii, respectiv a aniversării a 167 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, dar şi a 158 de ani de la Unirea Principatelor. La 167 de ani de la naşterea poetului naţional, Biblioteca Comunală Pechea a organizat

o expoziţie de carte şi un recital din lirica eminesciană, dar şi vizionarea filmului „Acasă la Mihai Eminescu” pentru un grup de elevi ai Liceului Tehnologic „Costache Conachi” din localitate.

La Biblioteca C o m u n a l ă Gohor a fost organizată o expoziţie de carte cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, iar un grup de copii a recitat din lirica eminesciană.

iar un grup de copii a recitat din lirica eminesciană.  Unirea Principatelor Române a fost
iar un grup de copii a recitat din lirica eminesciană.  Unirea Principatelor Române a fost

Unirea Principatelor Române a fost celebrată la Biblioteca Comunală Griviţa.

a fost celebrată la Biblioteca Comunală Griviţa .  Tradiţionala colaborare şcoala generală –

Tradiţionala colaborare şcoala generală – biblioteca comunală

a fost subliniată şi la Biblioteca

Comunală Independenţa printr-o expoziţie de carte şi desene, recitaluri lirice, completarea unui puzzle referitor la viaţa şi opera lui Eminescu, dar şi vizionarea unui film.

Luna ianuarie a reprezentat un prilej de mare sărbătoare pentru Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” din Tecuci. Pe lângă manifestările dedicate Zilei Culturii

Naţionale şi a aniversării a 167 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu,

a celebrării a 158 de ani de la Unirea

Principatelor Române, instituţia a organizat

o serie de manifestări dedicate celui care

este patronul spiritual al acesteia, poetul şi

jurnalistul Ştefan Petică. Manifestările au debutat cu o pomenire religioasă organizată la Buceşti, comuna Iveşti, locul de naştere a celui care este considerat primul poet simbolist din România, apoi au continuat la Punctul de Cercetare şi

din România, apoi au continuat la Punctul de Cercetare şi Documentare „Ştefan Petică” din localitate, iar

Documentare „Ştefan Petică” din localitate, iar la sediul Bibliotecii din Tecuci a avut loc un simpozion intitulat „Ştefan Petică - 140”, în prezenţa unui public format din iubitori de literatură, scriitori, bibliotecari şi oficialităţi locale. Rubrică realizată de Ioana Chicu, bibliotecar Centrul de Informare Comunitară

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

14
14
14 Biblioteca Comunală Vânători Limba noastră-i o comoară Semnificaţia Zilei Internaţionale a Limbii Materne
14 Biblioteca Comunală Vânători Limba noastră-i o comoară Semnificaţia Zilei Internaţionale a Limbii Materne

Biblioteca Comunală Vânători

Limba noastră-i o comoară

Semnificaţia Zilei Internaţionale a Limbii Materne

Marți, 21 februarie, Biblioteca Comunală Vânători a fost gazda unei activități cu tema „Limba noastră-i o comoară”, dedicată Zilei Internaționale a Limbii Materne. La acțiune am avut onoarea să am alături atât un grup de colegi de la Biblioteca „V.A. Urechia” (doamnele Geta Eftimie, Titina Maricica Dediu, Catrina Căluian), cât şi din judeţ, de la Biblioteca Comunală Ghidigeni (doamna Mihaela Gudană), de la Biblioteca Comunală Tulucești (Vica Beșleagă), de la filiala bibliotecii gazde din Odaia Manolache (Micu Ancuța) precum și un grup de utilizatori ai bibliotecii (profesori de limba română, educatori, consilieri locali, primar, pictori, poeți, elevi etc), oameni aproape de noi, care iubesc arta și preamăresc limba noastră maternă prin poezie, cântec, educație și pictură.

21 Februarie a fost declarată de către UNESCO ,,Ziua Internațională a Limbii Materne” în amintirea înăbușirii agresive, de către poliția pakistaneză, a unui protest pașnic al studenților din Dacca (Pakistanul de est - Bangladeshul de astăzi) din anul 1952. Studenții protestau împotriva impunerii limbii urdu ca unică limbă oficială, în condițiile în care, limba maternă a majorității populației era

bengaleza. Jorge Luis Borges spunea că ,,În general, fiecare țară are limba pe care o merită”, iar noi, românii, cu o istorie a limbii atât de bogată, merităm această limbă latină atât de expresivă, iubită și cântată nu numai de poeți, ci și de către popor. Dacă facem o analogie între modul în care a evoluat limba română de la nașterea ei și până în prezent și felul în care poate fi ea influențată, astăzi și în anii următori, de fenomenul emigrării al tinerilor români în toate statele europene și în alte state de pe celelalte continente ale lumii, nu pot să nu îmi pun întrebarea: poate deveni limba maternă o limbă universală? Știm că limba română este o limbă latină, vorbită neîntrerupt de aproape două mii de ani în nordul și sudul Dunării într-un mediu oriental (trac, grec, slav și turc). După primele lupte de cucerire ale dacilor în anul 88 e.n. de către împăratul roman Domițian la Tapae (lângă Porțile de Fier ale Transilvaniei) și continuate de împăratul Traian în anii 101-102, 105 și 106, procesul de transformare al Daciei în provincie romană durează aproximativ 165 de ani, această perioadă fiind una

Pe acorduri de chitară, grupul de elevi de la școala din localitate, care face parte
Pe acorduri de chitară, grupul de elevi
de la școala din localitate, care face parte din
formația „Andantino” au interpretat cântece
frumoase în limba noastră maternă, și în alte
limbi, pentru că noi românii suntem peste tot
în lume și acolo am dus cu noi și o parte din
limba și cultura noastră.
Spectacolul a căpătat amploare și
datorită faptului că în grup se regăsea și un
elev a cărui limbă maternă este limba italiană,
acesta cântându-ne frumosul cântec italian,
„Lasciatemi Cantare”.
Despre semnificația zilei, cu un ton
catifelat, doamnaAndone Rodica ne-a prezentat
un eseu pe care dorim să-l împărtășim și altora.
Cornelia Munteanu,
bibliotecar

Martie 2017

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

15 de bilingvism, în care s-au vorbit ambele limbi: dacă și romană. În cele din
15
15
15 de bilingvism, în care s-au vorbit ambele limbi: dacă și romană. În cele din urmă,

de bilingvism, în care s-au vorbit ambele limbi: dacă și romană. În cele din urmă, limba latină s-a impus, pentru că era o limbă mai rafinată și superioară din punct

de vedere cultural. Cunoaștem cu toții, așa cum ne arată întreaga istorie, influențele asupra limbii române:

- influența slavă, prin prezența populației slave, începând cu secolul al VI-lea pe teritoriul țării noastre. O determinare

a acestei influențe a avut-o și oficierea cultului religios în limba slavă;

- influența greacă, realizată prin coloniile grecești din Dobrogea, influența Bizanțului asupra culturii noastre și prin domniile fanariote;

- influența turcă, realizată ca urmare

a deselor și violentelor incursiuni ale Imperiului Otoman în principatele române; -influența franceză, datorată contactelor culturale și introducerii studiului limbii franceze în școli; -influența maghiară, prin conviețuirea cu minoritatea maghiară de-a lungul istoriei. Dialectele limbii române sunt și ele, după cum urmează:

- dialectul daco-român, vorbit

de o populație de aproximativ 23 de milioane de români

de o populație de aproximativ 23 de milioane de români în condițiile în care, o mare

în condițiile în care, o mare parte dintre ei sunt stabiliți acolo de ani buni, cu întreaga familie și că sunt nevoiți, în vederea integrării rapide a copiilor în instituțiile preșcolare și școlare să-i învețe pe aceștia, vorbind chiar și în casă, mai mult limba țării în care se află, astfel adoptând limba română, ca pe o limbă străină. Dacă îl ascultăm pe Dorel Shar care spunea că ,,până și oftatul nu poate fi sincer, decât în limba maternă”, mă gândesc, cum vor putea acești tineri să le transmită propriilor copii valoarea tezaurului literar și a tradițiilor noastre ca popor în altă limbă, decât cea română? Ne rămâne doar, ca an de an, pe 21 Februarie, să ne reîntâlnim și să evaluăm aceste influențe ale limbii noastre, dar să o și sărbătorim cu aceeași iubire, pentru că ,,noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, cum spunea Mihai Eminescu, marele nostru poet și știm, așa cum tot istoria ne arată, că limba ne va uni românii de pretutindeni, oricând și oriunde s-ar afla ei… Rodica Andone, poet

oricând și oriunde s-ar afla ei… Rodica Andone, poet de pe teritoriul vechii Dacii, dar și
oricând și oriunde s-ar afla ei… Rodica Andone, poet de pe teritoriul vechii Dacii, dar și

de

pe teritoriul vechii Dacii,

dar

și ca limbă națională de

peste 10 milioane de români

din Republica Moldova, Bucovina de Nord,

Banatul Sârbesc, Ungaria, Germania, Franța, Canada, continentul american și alte țări;

- dialectul macedo-român, vorbit de românii

din Macedonia (orașele Niș, Skopje, în munții

Pindului și munții Olimp), unde alcătuiesc grupuri etnice distincte;

- dialectul megleno-român, vorbit de românii

din Peninsula Istria din nordul Mării Adriatice,

pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Referitor la fenomenul de emigrare al tinerilor români, cum spuneam și mai devreme, în întreaga Europă și nu numai, ne punem întrebarea: ce limbă maternă adoptă

sau vor adopta după naștere copiii acestora,

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Martie 2017

16
16
16 S-a întâmplat la Biblioteca Comunală Independenţa 19 Ianuarie 2017 - Porni Luceafărul Chiar dacă aniversarea
16 S-a întâmplat la Biblioteca Comunală Independenţa 19 Ianuarie 2017 - Porni Luceafărul Chiar dacă aniversarea

S-a întâmplat la Biblioteca Comunală Independenţa

19 Ianuarie 2017 - Porni Luceafărul

Chiar dacă aniversarea geniului național, Mihai Eminescu, s-a petrecut într-o

atmosferă de iarnă adevărată, piticii de la clasa pregătitoare a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 din Independenţa, p.î.p. Elena Costin, n-au vrut să rateze acest moment. Activităţile desfăşurate în colaborare cu Biblioteca Comunală Independenţa au fost următoarele:

expoziţie de carte şi desene;

informaţii despre viaţa şi opera lui Eminescu;

recitări din poezia eminesciană;

realizarea unui puzzle având ca temă poezia ,,Somnoroase păsărele”, având lipsă anumite cuvinte şi care se puteau înlocui cu imagini;

prezentarea unui film despre poetul Mihai Eminescu.

 prezentarea unui film despre poetul Mihai Eminescu. Martie 2017 16 Februarie 2017 - Ziua internaţională
 prezentarea unui film despre poetul Mihai Eminescu. Martie 2017 16 Februarie 2017 - Ziua internaţională

Martie 2017

unui film despre poetul Mihai Eminescu. Martie 2017 16 Februarie 2017 - Ziua internaţională a cititului
unui film despre poetul Mihai Eminescu. Martie 2017 16 Februarie 2017 - Ziua internaţională a cititului

16 Februarie 2017 - Ziua internaţională a cititului împreună la Biblioteca Comunală Independenţa, jud. Galaţi

Citim împreună

Participanţi – elevii clasei pregătitoare, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Independenţa Organizatori – p.î.p. Elena Costin şi bibliotecar Mirela Cozloschi Activităţi:

s-a citit povestea Hansel şi Gretel, scrisă de Fraţii Grimm, am privit imaginile din carte, ne-am imaginat şi am discutat despre situaţiile şi sentimentele apărute în poveste, fiecare s-a implicat în felul său. s-au realizat desene inspirate din poveste.

Mirela Cozloschi, bibliotecar

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

17 Să ne amintim de Eminescu Biblioteca Comunală Griviţa Să ne amintim de Eminescu! A
17
17
17 Să ne amintim de Eminescu Biblioteca Comunală Griviţa Să ne amintim de Eminescu! A devenit

Să ne amintim de Eminescu Biblioteca Comunală Griviţa

Să ne amintim de Eminescu! A devenit o tradiție ca în fiecare an, pe 15 Ianuarie, să avem o zi dedicată lui Eminescu, în care să îi aducem un omagiu celui care a fost ,,Luceafărul poeziei românești.’’ Programul artistic dedicat marelui poet național a stat sub semnele: lumină, sunet, culoare, cuvânt. Elevii şcolii gimnaziale din localitate, conduși de d-na profesoară Constanța Mihalache, au pregătit poezii, cântece, note biografice, audiții și un concurs pe această temă.

Pe lângă cunoașterea biografiei și operei marelui poet, cultivarea dragostei și respectului pentru Mihai Eminescu și opera sa, precum și pentru limba română, elevii au trăit sentimentul patriotic transmis de mesajul creațiilor poetului. Mihai Eminescu, cel mai mare poet al neamului românesc, s-a născut pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani. Încă de copil a cunoscut farmecul pădurilor și al izvoarelor de pe moșia părintească de la Ipotești. Tot acolo a cunoscut vraja folclorului și suflul curat și duios al românului. Copilăria și-a petrecut-o în mijlocul locurilor natale, care l-au marcat pentru tot restul vieții.

natale, care l-au marcat pentru tot restul vieții. Încă de pe băncile școlii primare de la

Încă de pe băncile școlii primare de la Cernăuți, Eminescu dă dovadă de o sensibilitate deosebită. Aici, el stă în gazdă la profesorul de limba română, Aron Pumnul. Acesta îi insuflă viitorului poet dragostea față de țară și de popor, față de frumusețile patriei; de altfel, multe din

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

multe din http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php poeziile poetului fără pereche își au inspirația din

poeziile poetului fără pereche își au inspirația din frumusețile naturii patriei. Rădăcinile viziunii lirice adânc înfipte în spiritualitatea poporului din care s-a născut sunt mărturisite chiar de Eminescu într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris:

,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar’’. Prin ceea ce a scris Mihai Eminescu în timpul scurtei sale existențe a ajuns cunoscut în toată lumea, devenind simbolul nostru național. Poeziile lui au fost traduse în mai multe limbi, făcând cunoscut numele ţării noastre. Și pentru că toate acestea Trebuiau să poarte un nume Un singur nume Li s-a spus Eminescu! (Marin Sorescu)

Georgeta Marus, bibliotecar

Martie 2017

18 STOICA, ION. Bibliotecile în universul comunicării.Opinii. Ipoteze. Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan,
18
18
18 STOICA, ION. Bibliotecile în universul comunicării.Opinii. Ipoteze. Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan,

STOICA, ION. Bibliotecile în universul comunicării.Opinii.

Ipoteze. Certitudini. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2016. 169 p.

Profesorul universitar doctor Ion Stoica susținea „crucialitatea informației în dezvoltarea omenirii” încă din lucrările sale deja apărute și recunoscute drept repere ale studiului informației și structurilor informaționale. În lucrarea de față, alcătuită din mai multe părți ce au caracteristicile unor eseuri, Ion Stoica afirmă încă din introducere că nevoia de comunicare este „temelia existenței universale” și că „cea mai importantă caracteristică a realității existențiale este mișcarea informației, ca element constitutiv și primordial, exprimat prin comunicare”.

Astfel, bibliologul Ion Stoica ajunge la definiția comunicării, care este „procesul cel mai complex, expresia tensiunilor interne fundamentale care se desfășoară în univers”, iar rezultanta acesteia este cunoașterea, iar nevoia de cunoaștere devine o nevoie supremă a existenței universale, prin cunoaștere omul reconstruindu-sepesineșireconstruindrealitatea.Autorul face în continuare o pledoarie a noțiunii de cercetare ca fiind sistemul cel mai productiv de cunoaștere, bazat pe muncă și inspirație, iar comunicarea eficientă în teoriile cunoașterii nu poate exista fără biblioteci. De asemenea, în capitolul „Bibliotecile, structuri comunicaționale complexe” autorul dezvoltă noțiuni precum: ontologia, structuralismul și semiotica comunicării, ce face posibilă comunicarea, psihologia, filosofia și sociologia comunicării, sinergismul comunicării. În capitolul „Comunicarea infodocumentară. Inelele strategice” sunt expuse argumentele faptului că bibliotecile „au fost și trebuie să rămână, indiferent de caracteristicile evoluției, ansamblu de structuri ale

comunicării pe baza cărora se consolidează adevărurile științifice și caracterele umane ale fiecărei epoci”, iar încercările de a înlocui bibliotecile cu alte tipuri de structuri au eșuat în fiecare epocă. Autorul ajunge în finalul acestei părți la concluzia că sistematizarea structurală

a bibliotecilor salvează misiunea cea mai importantă a

acestora: susținerea dinamismului necesar cunoașterii.

Capitolul „Sistemul infodocumentar, baza comunicării performante, a progresului cunoașterii și

a perenității culturale” accentuează faptul că așa cum

obiectul carte, încă de la apariție, a fost un produs de

obiectul carte, încă de la apariție, a fost un produs de tehnologie avansată, tot la fel

tehnologie avansată, tot la fel și hârtia, filmul și cartea electronică se încadrează în categoria tehnologiilor moderne. În capitolele următoare sunt expuse modele de bibliotecă națională care, în opinia lui Ion Stoica, trebuie să aibă ca misiune și viziune managerială producția de documente din țara respectivă, apărute oriunde în lume, cea mai întemeiată funcție a acesteia fiind cea de agenție bibliografică națională, care, în corelație cu depozitul legal, reprezintă binomul identitar ideal al unei culturi, consfințindu-i responsabilitatea legală

cea mai importantă, după care autorul aduce în atenția cititorilor reconceptualizarea bibliotecii naționale, care are ca element definitoriu faptul că biblioteca viitorului nu poate fi decât virtuală și colectivă. După redefinirea poziției bibliotecii naționale, capitolele următoare prezintă un concept nou, denumit bucla fundamentală a sistemismului structural infodocumentar de ansamblu, în interiorul căreia „Biblioteca națională, împreună cu bibliotecile de ramură, reprezintă primul inel infodocumentar strategic al sistemului de cunoaștere într-o țară”. Sunt expuse apoi următoarele două „inele infodocumentare strategice de ansamblu”, iar în ultimul capitol putem găsi idei ale autorului care demonstrează cunoașterea în detaliu a mediului biblioteconomic, definind bibliotecarii drept „comunicatori speciali care dispun de cel mai diversificat instrumentar de comunicare”, care contribuie prin excelență la o mai clară „conștiință comunicațională”, iar „bibliotecarii și bibliotecile au emanat și au iradiat un magnetism puternic, nu numai în mediile intelectuale, ci și în pături largi ale populației”. Convingerile expuse în lucrarea profesorului Ion Stoica alcătuiesc o incursiune interesantă și originală în lumea cunoașterii, în domeniul comunicării, căruia îi aparțin bibliotecile și bibliotecarii. Lucrarea de față vine să accentueze, prin nuanțarea termenilor specifici biblioteconomiei, cu ajutorul unui limbaj mai degrabă eseistic, rolul și importanța de necontestat a bibliotecilor și bibliotecarilor în societatea comunicațională din zilele noastre.

Otilia Badea Biroul Informare bibliografică / Serviciul Referinţe

Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:

Zanfir Ilie, preşedinte, zanfirilie@yahoo.com Geta Eftimie, vicepreşedinte (Galaţi), egeta_67@yahoo.com Camelia Toporaş, resp. activ. edit. (Galaţi), camitoporas@yahoo.com Titina Dediu, secretar (Galaţi), tmdediu@gmail.com Manuela Cepraga, casier (Tecuci), bstpetica@yahoo.com Mihaela Gudană, cenzor (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com Mihaela Buţurcă, membru (Măstăcani), bcmastacani@gmail.com Membri supleanţi: Cătălina Şoltuz (BVAU), Aneta Apostu (Bereşti), Georgeta Marus (Grivița)

Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR Director: Zanfir ILIE Redactor şef: Camelia Toporaş Redactori:
Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR
Director:
Zanfir ILIE
Redactor şef: Camelia Toporaş
Redactori:
Geta Eftimie, Titina Dediu, Manuela Cepraga,
Mihaela Gudană, Mihaela Buţurcă
Secretar de redacţie: Ioana Chicu
Machetare: Camelia Toporaş
ANBPR. Filiala Galaţi. 800208, Galaţi,
Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060