DOUĂ TEZAURE MONETARE DIN SEC.

AL XVI-LEA ŞI AL XVII-LEA DIN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE A MOLDOVEI
Adelaida Chiroşca
În patrimoniul MNAIM se păstrează două tezaure medievale asemănătoare în ceea ce priveşte structura lor. Este vorba despre tezaurele din satele Mârzeşti şi Morozeni, ambele descoperite în anul 1962, în raionul Orhei în timpul lucrărilor agricole. Cercetarea acestor depozite monetare continuă şirul tezaurelor medievale de monedă poloneză din secolele XVI şi XVII din colecţiile muzeului, în baza cărora pot fi stabilite condiţiile de pătrundere şi circulaţie a monedei poloneze pe teritoriul Moldovei (Chiroşca 2008, 99-112). Tezaurele menţionate conţin câte 17 monede poloneze, din metal alb, şi se încadrează în aceleaşi limite cronologice: anii 1501-1506 şi anul 1616. Monedele sunt emise în timpul domniilor lui Alexandru I (1492/1501-1506), Sigismund I cel Bătrân (1506-1548), Sigismund II August (1545/1548-1572) şi Sigismund al III-lea Vaza (1587-1632). În ceea ce priveşte nominalul, în ambele tezaure predomină jumătăţile de groşi lituanieni: 16 piese din perioada celor trei domnii consecutive şi un dreipolker din perioada lui Sigismund al III-lea pentru tezaurul din satul Mârzeşti şi 13 monede, la fel din cele trei domnii, trei poltoraci şi un triplu groş de Sigismund al III-lea pentru cel din s. Morozeni. Ambele tezaure au fost publicate preliminar de A.A. Nudelman. Pentru depozitul din Mârzeşti fiind semnalate 18 monede, dintre care: şapte jumătăţi de groşi de Sigismund I cel Bătrân (15061548) – 1509 (2), 1521 (5); 10 de Sigismund al II August (1545/1548-1572) – anii 1546, 1547, 1551, 1556 (2), 1559, 1561, 1667 (2); un poltorac din anul 1624 din anii de domnie ai lui Sigismund al III-lea (1587-1632) (Нудельман 1976, 117). Pentru tezaurul din Morozeni autorul menţionează 19 monede cu aceiaşi emitenţi dintre care: nouă piese din prima domnie – anii 1515 (2), 1518, 1520, 1521 (4) şi un kwartnik fără an; şapte – din cea de-a doua domnie: anii 1559, 1560, 1565, 1566 (4); trei monede din perioada celei dea treia domnii – un schilling din 1615 şi doi triplu groş din anul 1624. (Нудельман 1976, 117).
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, 79-87.

După cum se vede, din structurile pe care ni le prezintă autorul, lipsesc definitiv monedele de la Alexandru I, fapt care schimbă limitele cronologice ale tezaurelor. Astfel tezaurul din Mârzeşti se încadrează în perioada anilor 1509-1624, cel din Morozeni – în perioada anilor 1515-1624. În urma reexaminării tezaurelor amintite, au apărut nişte inexactităţi şi la datarea monedelor. În această ordine de idei, tezaurul din Mârzeşti se prezintă astfel: Alexandru I – două monede, care formează 11,78%; Sigismund I cel Bătrân – trei monede (17,65%) – 1509 (1), 1521 (2); Sigismund II August – 11 monede (64,71%) – anii 1546, 1547, 1551, 1552, 1556, 1559, 1560, 1561, 1562 (2), 1565; Sigismund al III-lea – o monedă din anul 1616 (5,88%). Tezaurul din Morozeni deţine patru piese (23,53%) de Alexandru I, cinci monede (29,41%) de Sigismund I cel Bătrân – anii 1514, 1515, 1520, 1521, 1528, patru monede (23,53%) de Sigismund II August – anii 1560, 1562 (2), 1565 şi patru monede (23,53%) de Sigismund al III-lea – trei poltoraci din anii 1597, 1614, 1616 şi un kreuzer din anul 1615. În cele ce urmează, vom prezenta mai detaliat repartizarea monedelor pe emitenţi pentru ambele tezaure şi vom încerca să urmărim şi alte aspecte din cadrul acestor loturi monetare. Astfel, monedele din anii de domnie ai lui Alexandru I din ambele tezaure sunt reprezentate de două şi respectiv patru piese pe o perioadă de cinci ani (1501-1506). Trei piese în timp de 12 ani (1509-1521) pentru Sigismund I Bătrân în cazul tezaurului din Mârzeşti şi cinci piese în 14 ani (1514-1528), pentru cel din Morozeni. Lotul de 11 piese ale lui Sigismund II August pentru tezaurul din Mârzeşti se încadrează într-o perioadă de 19 ani (1546-1565), pentru cel din Morozeni – patru monede în timp de cinci ani (1560-1565). Sigismund al III-lea este reprezentat în tezaurul din Morozeni de o singură monedă şi de patru monede, pe parcurs de 18 ani (1597-1615), în tezaurul din Mârzeşti. Deci, cel mai numeros lot din 79

II. Materiale şi cercetări

primul tezaur este cel al lui Sigismund II August, cele mai puţine piese se înregistrează pentru lotul lui Sigismund al III-lea şi Alexandru I. Pentru cel de-al doilea tezaur, piesele din perioada lui Sigismund I sunt cele mai numeroase, Alexandru I, Sigismund II August şi Sigismund al IIIlea (1587-1632) deţin acelaşi număr de câte patru monede. Din cele relatate mai sus, se evidenţiază anumite perioade, când moneda se bătea mai puţin sau chiar de loc. Astfel, pentru tezaurul din Mârzeşti, în perioada 1522-1545 şi 1529-1545, pentru cel din Morozeni nu se înregistrează nici o monedă. Mai observăm şi nişte schimbări ce intervin în interpretarea legendelor. Este vorba de milesimul, ce apare pe jumătăţile de groşi după anul 1511, şi despre stilul nou, renascentist, de scriere a legendei. Toate acestea reflectă situaţia reală a sistemului monetar polonez în prima jumătate a sec. al XVI-lea. Se cunoaşte, că jumătăţile de groşi au dominat piaţa poloneză în secolul al XV-lea şi primele decenii ale secolului al XVI-lea. Având o valoare foarte ridicată la început, aceste monede vor suferi devalorizări în repetate rânduri. În anul 1506 Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) micşorează titlul argintului aproape în jumătate. „Dacă în anul 1492, polgroşii polonezi la 1,03 g brutto aveau 0,77% AR, cei lituanieni la 1,27 g brutto – 0,95% AR. În anii 1506-1507 polgroşii polonezi pentru 1,03 g brutto aveau – 0,38% AR, cei lituanieni aveau la 1,29 g brutto – 0,48% AR. În perioada anilor 1545-1547 polgroşii lituanieni la 1,25 g brutto aveau 0,47% AR şi în anii 1558-1559 la 1,26 g brutto aveau 0,43% AR” (Murgescu 1996, 120). Monetăria de la Vilna va bate jumătăţi de groşi până în anul 1529 şi „odată cu reluarea baterii de monedă măruntă în monetăriile din Regatul Poloniei, ea îşi va întrerupe activitatea” (Murgescu 1996, 120). Abia în anul 1545 monetăria de la Vilna va relua baterea jumătăţilor de groşi pe o perioadă de încă douăzeci de ani. Toate aceste momente, după cum am menţionat, sunt bine oglindite în structurile celor două tezaure. Devalorizarea, în repetate rânduri, a valorii jumătăţilor de groşi atât polonezi, cât şi lituanieni, a dus în cele din urmă la o înrăutăţire a situaţiei monetare, care putea fi rezolvată doar printr-o reformă a acesteia. În acest context menţionăm câţiva paşi, pe care îi întreprinde Sigismund I cel 80

Bătrân. El renunţă la vechile emisiuni medievale, trecând la stilul renascentist de interpretare a legendei şi întroduce milesimul pe monede (Murgescu 1996, 120). Specificul acestor tezaure constă în componenţa lor, şi anume, prezenţa în acestea a numerarului mărunt polonez, fără amestecul monedelor altor state. Pentru tezaurele medievale din perioada secolului al XVI-lea şi al XVII-lea, alături de moneda preponderentă este specifică şi prezenţa elementului „străin”. Aceasta ne-o dovedesc atâtea alte tezaure din perioada menţionată, descoperite pe teritoriul Moldovei (Нудельман 1976, 94-149). Piesele din aceste două acumulări, cu excepţia pieselor lui Sigismund al III-lea Vaza, prezintă emisiuni lituaniene timpurii, dar şi mai recente, care se încadrează în perioada anilor 1501-1506 şi 1565. Tezaure de acest tip sunt specifice mai mult pentru teritoriul Ucrainei, afirmă unii specialişti, care menţionează un număr impunător de loturi monetare cu structură asemănătoare celor din satele Mârzeşti şi Morozeni, descoperite în ţara vecină (Кухар-Онишко, Травкин 1999, 174). Pentru Republica Moldova se cunosc deocamdată doar două depozite monetare de acest fel. Este vorba despre tezaurul din satul Işnovăţ (1984), care deţine 62 de monede, toate fiind jumătăţi de groşi lituanieni, încadraţi între sfârşitul secolului XV-lea şi începutul secolului XVI-lea, precum şi în anii ‘70 ai secolului al XVI-lea. Piesele din acest tezaur reprezintă domniile consecutive ale lui Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân, Sigismund II August (Нудельман 1988, 147). Un tezaur asemănător a mai fost descoperit undeva în partea de nord a Moldovei (Кухар-Онишко, Травкин 1999, 170-175), componenţa căruia prezintă la fel emisiuni din cele trei domnii consecutive. Specialiştii afirmă că emisiunile polono-lituaniene ale lui Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân şi Sigismund II August, prezentau pe piaţa Moldovei medievale o grupă destul de impunătoare, alături de emisiunile altor state. Se pare, că ele pătrundeau în Moldova în cantităţi mari, împreună cu monedele altor state, dar ieşeau din circulaţie atât de repede, încât rămâneau depozitate fără elementele străine, afirmă aceiaşi autori (КухарОнишко, Травкин 1999, 174) Componenţa tezaurelor din Mârzeşti şi Morozeni, după cum se vede, reflectă din nou cele trei dom-

A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

nii: Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân şi Sigismund II August. Fiind formate dintr-un număr mic de monede, ambele depozite se încadrează în spaţii cronologice de peste o sută de ani: 15011506 şi anii 1615 şi 1616. Majoritatea monedelor, după cum pare să fie, erau scoase din circulaţie în ţările lor de origine (cu excepţia celor din perioada lui Sigismund al III-lea), dar au continuat să mai circule o perioadă pe piaţa Moldovei, ca mai apoi să fie depozitate pentru metalul lor, cu scopul de a le utiliza fie în cadrul unor operaţii de schimb, fie a le transforma, cu timpul, în obiecte de podoabă sau de menaj (Foit 1967, 513). Astfel, tezaurele din Mârzeşti şi Morozeni, la fel ca multe altele din perioada secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea, descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, ne confirmă încă o dată lipsa de nominal mărunt local şi predominarea monedei străine pe piaţa monetară internă a Moldovei din acea perioadă (Нудельман 1976, 36). Cea mai numeroasă în tezaurele din sec. al XVI-lea era moneda poloneză, în special jumătăţile de groş lituanieni şi mai puţin cei polonezi. Mai mult ca atât, ea va rămâne destul de influentă şi pentru perioada secolului următor (Нудельман 1976, 38). Monedele din tezaurele prezentate se caracterizează printr-o stare de conservare satisfăcătoare, ceea ce a permis determinarea lor în mare parte. Totuşi trebuie să menţionăm că descentrarea, tocirea, perforarea, încovoierea au împiedicat citirea completă a monedelor. Pe suprafaţa unor piese din tezaur iese la suprafaţă stratul de aramă, lucru, care vorbeşte mai repede despre participarea lor sporită în circuitul monetar şi nu despre depozitarea lor. Ţinând cont de cele spuse anterior despre schimbările intervenite, în conţinutul de argint al polgroşilor, roşeaţa, despre care pomenim mai sus, poate fi argumentată. Monedele din aceste tezaure, emise în perioada de domnie a lui Alexandru I, două pentru Mârzeşti şi patru pentru Morozeni, sunt la un grad de conservare satisfăcător, cu excepţia celei perforate. Monedele, în mare parte, diferă una de alta, ceea ce ne sugerează ideea utilizării mai multor ştanţe, fapt care confirmă emiterea masivă a polgroşilor lituanieni odată cu deschiderea de către Alexandru I a monetăriei de la Vilna în anul 1501 (Рябцевич 1977, 101). Monedele din perioada lui Sigismund I cel Bătrân: trei pentru Mârzeşti şi cinci pentru cel de la

Morozeni se caracterizează printr-o păstrare mai puţin îngrijită. În interpretarea emblemei de pe avers intervine o schimbare şi anume, acvila de această dată apare încoronată. Şi pentru acest lot monetar este caracteristică utilizarea diferitor ştanţe. Chiar dacă în perioada anilor 1507-1508 lucrările monetăriei de la Vilna vor fi oprite, Sigismund I cel Bătrân va redeschide activitatea acesteia în 1508 şi va emite intens jumătăţi de groşi până în anul 1529. Pe monedele din acest lot, în special pe cele din 1509, 1514, 1515, 1518 se mai păstrează stilul gotic de scriere a legendei, dar pe cele cu milesimul 1520, 1521 în scrierea legendei, se trece la cel renascentist. Pe emisiunile monetare, din tezaurele menţionate, începând cu anul 1509, începe să fie indicat milesimul. Cunoaştem că Sigismund I domneşte până la 1548, dar emisiunile lui nu depăşesc anul 1521 în cazul celor două tezaure. Nimic de mirare, afirmă specialiştii, pentru că „odată cu reluarea baterii de monedă măruntă, începând cu 1529 emisiunile polgroşilor lituanieni au fost sistate până în anul 1545” (Murgescu 1996, 120). Atât pentru un tezaur, cât şi pentru altul, cele mai bine păstrate sunt piesele emise în anii de domnie ai lui Sigismund II August. În cazul tezaurului de la Mârzeşti, acestui emitent îi aparţine cel mai numeros grup de monede. Este cunoscut faptul că în timpul domniei lui Sigismund II August, atelierele din oraşele Gdansk şi Elbing şi-au redus considerabil activitatea, monetăria de la Cracovia încetează să funcţioneze (Butnariu 1998, 163). Cea de la Vilna, însă, din anul 1545 îşi reia activitatea, şi va mai bate timp de două decenii jumătăţi de groş lituanieni. Prin aceasta s-ar putea explica prezenţa lor masivă în tezaurele medievale. Din cele 17 piese din tezaurul de la Mârzeşti, 11 au fost emise în anii de domnie ai lui Sigismund II August (1545/1548-1572), cea mai timpurie din acest bloc datează cu anul 1546, cea mai recentă – cu anul 1565. Toate aceste 11 monede sunt executate cu ştanţe diferite. Pe două monede din aceste tezaure, ambele datând cu anul 1565, apar semnele monetarului Gabriel Tarlo, care a activat în cadrul monetăriei de la Vilna în perioada anilor 1562-1565. Este vorba de semnul, numit „topor”, ce apare pe jumătăţile de groşi ale lui Sigismund II August (1547-1572) cu lama atât în partea stângă, cât şi în partea dreaptă. În cazul monedelor 81

II. Materiale şi cercetări

noastre, toporul este plasat cu lama în partea dreaptă (Gumowski 1960, 195). Multiplele elemente, ce însoţesc emblema şi legenda monedelor din ambele tezaure, ne conving, după cum am menţionat, de utilizarea mai multor ştanţe, care ne confirmă emiterea cantitativă a jumătăţilor de groş lituanieni după 1511 şi 1546 (Murgescu 1996, 120). Izvoarele ne spun referitor la aceasta, că monetăria de la Vilna a emis 5 379 801 polgroşi în perioada anilor 1508-1509 şi 16 607 222 polgroşi în mediu anual în anii 1512-1514 (Murgescu 1996, 120). Cât priveşte datele tehnice, am putea spune că pentru tezaurul din Mârzeşti, monedele bătute în anii de domnie ai lui Alexandru I au în diametru între 19 mm şi 20,3 mm, greutatea variază între 0,76 g şi 1,32 g. Pentru monedele lui Sigismund I diametrul se înscrie între 19,5 mm şi 20 mm, greutatea fiind de 0,99-1,21 g. Monedele lui Sigismund II August au în diametru 19,1-20 mm, iar în greutatea de 0,98-1,29 g. Pentru tezaurul de la Morozeni grupul de monede bătut în anii de domnie a lui Alexandru I au în diametru între 19,5 mm şi 20 mm, greutatea – între 0,76 g şi 1,32 g. Pentru monedele lui Sigismund I diametrul oscilează între 19,5 mm şi 20 mm, greutatea – 0,99-1,21 g. Monedele lui Sigismund II August au în diametru 19,8-20 mm, iar în greutatea – 0,98-1,29 g. Să încercăm să stabilim acum perioada de pătrundere a monedelor din tezaurele menţionate pe teritoriul Moldovei medievale. Este cunoscut faptul că monedele lui Alexandru I nu sunt caracteristice pentru tezaurele, găsite pe teritoriul Moldovei din perioada anilor lui de domnie. Dar aceste monede le întâlnim în atâtea alte tezaure, descoperite aici şi care atestă o perioadă mai târzie perioadei lui de domnie (Нудельман 1976, 102-153). La fel şi emisiunile lui Sigismund I cel Bătrân şi Sigismund II August, se întâlnesc într-un număr impunător de tezaure din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, descoperite pe teritoriul Moldovei. După cum arată structura tezaurelor din secolul al XVI-lea, moneda lituaniană era cea mai răspândită pe piaţa interna a Moldovei în acea perioadă. Ea, circulând alături de alte emisiuni este, totuşi, moneda preponderentă în aceste tezaure, păstrându-şi puterea de circulaţie şi în secolul următor (Нудельман 1976, 152-153).

Specialiştii menţionează, că pătrunderea monedei poloneze pe teritoriul Moldovei are loc după reforma monetară a lui Ştefan Bathory, adică în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (Butnariu 1998, 163). Ceea ce putem spune cu siguranţă, este faptul că în momentul pătrunderii acestor tezaure pe teritoriul Moldovei, monedele lui Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân şi Sigismund II August, nu mai aveau putere circulatorie în ţările lor de origine. Cele ale lui Sigismund al III-lea, mai circulau în Polonia, luând în consideraţie că cele mai recente monede din tezaure datează cu anii 1615 şi 1616. Deci, perioada de pătrundere a acestor tezaure pe teritoriul Moldovei este mai apropiată perioadei de domnie a lui Sigismund al III-lea. Ascunderea acestor tezaure o putem atribui deceniului doi al secolului al XVII-lea, perioadă de nelinişte şi tulburări interne. Expansiunea poloneză, devastatoarele incursiuni turceşti şi tătărăşti au tulburat în repetate rânduri teritoriul Moldovei. Şi lupta domnitorilor moldoveni, pentru tronul ţării, se înscrie în aceeaşi listă. În perioada anilor 1615, 1616 tronul Moldovei este preluat de tânărul Alexandru Movilă, oastea de mercenari a căruia începu să jefuiască ţara. Sultanul Ahmet I îi relata în aceea perioadă regelui Poloniei Sigismund al III-lea despre „marele jaf” şi „dezmăţul nemaiauzit” al tânărului domn. Schimbarea acestuia cu un alt domn, Radu Mihnea, a provocat o nemulţumire şi mai mare. Lupta care s-a dat între aceştia, la 23 iulie 1616, la marginea satului Dracşani a fost dezastruoasă pentru Movileşti şi devastatoare pentru localnici (Dragnev 2005, 163-164). Aceştia din urmă, fiind deseori ameninţaţi şi supuşi să înfrunte astfel de încercări, se văd a fi nevoiţi să-şi ascundă puţinul pe care îl au. Aceste două tezaure completează sursele numismatice ce ţin de circulaţia monetară din secolul al XVI-lea şi al XVII-lea de pe teritoriul Moldovei. Odată cu punerea acestor două depozite monetare în circuitul ştiinţific se vor schimba şi datele pentru fiecare emitent în parte. Astfel pentru Alexandru I numărul de monede cunoscut până acum va creşte cu şase piese, pentru Sigismund I cel Bătrân – cu opt piese, pentru Sigismund II August – cu 15 monede şi pentru Sigismund al III-lea – cu cinci piese. Publicarea acestor tezaure cu descrierea detaliată a pieselor va fi utilă pentru cercetători.

82

A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Catalogul tezaurului din Mârzeşti POLONIA Alexandru I Jagiello (1492/1501-1506) Lituania (Vilna) ½ groşi 1. AR 19 mm, 1,27 g; Gumowski 1960, 472. Av. - Călăreţ. (ALEXANDR I) MON ◦ DLI Rv. - Acvila. + MAGNI ◦ DV(C) ◦ LI(TVAN)IE 2. AR 20,3 mm, 1,19 g; Gumowski 1960, 472. Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I ◦ MON’ ◦ Rv. - Ca mai sus.+ MAGNI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE : Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) Lituania (Vilna) ½ groşi 1509 3. AR 19,5 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 507. Av. - Acvila încoronată. + MONETA : SIGISMVND I: 1509 Rv. - Călăreţ mai sus. + MAGNI : DVCIS : LITVANIE : 1521 4. AR 20 mm, 1,19 g; Gumowski 1960, nr. 512. Av. - Ca mai sus. + MONETA : SIGISMVND I : 1521 : Rv. - Ca mai sus. + MAGNI : DVCIS : LITVANIE : An neprecizat 5. AR 20 mm, 1,05 g; cf. Gumowski 1960, nr. 512. Av. - Ca mai sus. + MON(E)TA : SIGISMVND I: Rv. - Ca mai sus. + MAGNI : DV(CI)S : LITVANIE : Lituania (Vilna) ½ groşi 1546 6. AR 20 mm, 1,11 g; Gumowski 1960, nr. 597. Av. - Acvila. + SIGIS ◦ AVG ◦ REX ◦ P(O) MAG ◦ DUX ◦ L Rv. - Călăreţ. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ﻭ‬ ♣ LITVA ♣ 1547 7. AR 20 mm, 0,97 g; Gumowski 1960, nr. 598. Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ LI Rv. - Ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI DVCAT ♣ LITVA 1551 8. AR 19,5 mm, 1,09 g; Gumowski 1960, nr. 598. Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣LI Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ ♣ ﻭ‬LITVA 1552 9. AR 19,1 mm, 1,07 g; Gumowski 1960, nr. 598. AV: Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ LI RV: Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ﻭ‬ ♣ LITVA 1556 10. AR 19,9 mm, 1,19 g; Gumowski 1960,nr. 598. Av. - Ca mai sus. ♣ SIG(IS) ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAD ♣ DUX ♣ LI Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ ﻭ‬LITVA 1559 11. AR 20 mm, 1,11 g; Gumowski 1960, nr. 600. Av. - ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣L Rv. - ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI♣ DVCAT ♣ LITV ♣ 1560 12. AR 19,1 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 601. Av. - Ca mai sus. (SI)GIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DU(X LI) Rv. - Ca mai sus. MONETA MA(G)NI DVCAT ‫ﻭ‬ LITV 1561 13. AR 20 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 598. Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ L ♣ Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ ﻭ‬LITVA ♣ 1562 14. AR 20 mm, 1,04 g ; Gumowski 1960, nr. 603. Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AV(G REX P)O ♣ MAG ♣ DUX ♣ LI Rv. - Ca mai sus. ♣ MO(NETA) MAG(NI D)VCAT ‫ﻭ‬ ♣ LITV 83

II. Materiale şi cercetări

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16 Tezaurul de la Mârzeşti.

17

1562 15. AR 19,9 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 603. Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ L ♣ Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ ﻭ‬LITV ♣ 1565 16. AR 20 mm, 0,98 g; Gumowski 1960, nr. 606. Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ D ♣ G REX ♣ POLO ♣ M ♣ D ♣ L ♣ Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA MAGNI (topor) DVCAT ♣ LITV 84

Sigismund III Vaza (1587-1632) Coroana Dreipölker 1616 17. AR 20,05 mm, 1,68 g; pe revers semnele monetarului Iohann Danillowicz (1632-1650) Gumowski 1960, nr. 963. Av. - Scut scartelat. SIGI 3 DG REX MDL Rv. - Glob cruciger. MONENO • REG POL

A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Catalogul tezaurului din satul Morozeni POLONIA Alexandru I (1492/1501-1506) Lituania (Vilna) ½ groşi 1. AR 19,5 mm, 1,14 g; Gumowski 1960, nr. 472. Av. - Călăreţ. (ALE)XANDR I ◦ (MON)’ Rv. - Acvila. + (MAG)NI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE 2. AR 20 mm, 0,95 g; Gumowski 1960, nr. 472. Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I ◦ MON’ ◦ Rv. - Ca mai sus. +MAG(N)I’ DVC’ ◦ LITVANIE 3. AR 20 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 472. Av. - Ca mai sus. ALEXANDR (I) MON’ Rv. - Ca mai sus. (MA)GNI ◦ DVC’ (LITV)ANIE 4. AR 20 mm, 1,10 g; Gumowski 1960, nr. 472. Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I MON Rv. - Ca mai sus. MAGNI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE + Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) Lituania (Vilna) ½ groşi 1514 5. AR 19,5 mm, 1,04 g; Gumowski 1960, nr. 507. Av. - Acvila încoronată. MON(ETA) : SIGISMVND I : 1514 Rv. - Ca mai sus. +MAGNI : DVCIS (L)ITVANIE : 1515 6. AR 20 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 507. Av. - Ca mai sus. + (MONE)TA : SIGISMVND I : 1515 Rv. - Ca mai sus. + MAGN(I DVC)IS : LITVANIE : ◦ 1518 7. AR 19,5 mm, 1,00 g; Gumowski 1960, nr. 512. Av. - Ca mai sus. +MONETA : SIGISMVND I 1518 Rv. - Ca mai sus. +MAGNI : DVCIS : (LIT)VANIE : 1520 8. AR 20 mm, 1,03 g; Gumowski 1960, nr. 507. Av. - ca mai sus. +MON(ETA SIG)ISMVND I : 1520 Rv. - ca mai sus. +MAGNI ◦ DVCIS ◦ L(IT)VANIE ◦:◦ An neprecizat 9. AR 20 mm, 1,02 g; cf. Gumowski 1960, nr. 512. Av. - Ca mai sus. + MONETA : SIGISMVND I : 15? : Rv. - Ca mai sus. + MA(GNI) DVCIS : LITVANIE : Sigismund II August (1545/1548-1572) Lituania(Vilna) ½ groşi 1560 10. AR 20 mm, 1,01 g; Gumowski 1960, nr. 601. Av. - Acvila. + SIGIS AVG REX PO MAG DUX L Rv. - Călăreţ. MONETA MAGNI DVC(AT) LITVA 1562 11. AR 19,8 mm, 1,09 g; Gumowski 1960, nr. 602. Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ L ♣ Rv. - Ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ♣ LITV ♣ 12. AR 20 mm, 1,13 g; Gumowski 1960, nr. 602. Av. - ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ MAG ♣ DUX ♣ L ♣ Rv. - ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ♣ LITV ♣ 1565 13. AR 20 mm, 1,13 g; Gumowski 1960, nr. 603. Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ D ♣ G ♣ REX POLO ♣ M ♣ D ♣L Rv. - Ca mai sus. MONETA ( MAGNI) topor DVCAT ♣ LITV ♣ Sigismund III Vaza (1587-1632) Coroana (Olkusz) 3 groşi 1597 14. AR 20 mm, 2,19 g; Gumowski 1960, nr. 1054. Av. - Bustul regelui. SIG 3 DG REX P MDL Rv. – Scut încadrat de acvilă şi călăreţ. GROS • ARG TR R PO 97 85

II. Materiale şi cercetări

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16 Tezaurul de la Morozeni.

17

Coroana 3 kreuzer 1615 15. AR 21 mm, 1,57 g; Gumowski 1960, nr. 982. Av. - Glob cruciger. SIGIS III D G R PO : M D L • Rv. - Acvilă cu coroană. III CRV • REG POL • 1615 : 1½ groşi 1614 16. AR 86 18 mm, 1,80 g; Gumowski 1960, nr. 958.

Av. – Bustul regelui. SIGIS 3 DG REX P (M) D L : Rv. – Scut încoronat. MONE • NO REG • POL 1616 17. AR 21 mm, 1,37 g; Gumowski 1960, nr. 963. Av. - Scut încoronat. SIGI 3 DG REX P M D L Rv. - Glob cruciger. MONENO REG POL

A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Bibliografie
Butnariu 1994: V. Butnariu, Tezaurele din muzeele oraşului Chişinău din secolele XVI-XVIII (Chişinău 1994). Butnariu 1998: V. Butnariu, Moldova între „spaţii monetare” şi „raţiuni de stat”. Anii 1574-1611. SCN 12, 1988, 157-172. Chiroşca 2008: A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei. Tyragetia s.n. 2, vol. II [XVII], 2008, 99-112. Dragnev 2005: D. Dragnev, Domnitorii Moldovei. Studii (Chişinău 2005). Foit 1960: G. Foit, Un tezaur din secolele XV-XVII descoperit la Suceava. SCN 3, 1960, 511-517. Foit 1967: G. Foit, Noi tezaure monetare medievale descoperite în regiunea Suceava (Suceava 1967). Murgescu 1996: B. Murgescu, Circulaţia monetară în Ţările Române în secolul al XVI-lea (Bucureşti 1996). Gumowski 1960: M. Gumovski, Handbuch der Polnischen Numismatik (Graz 1960). Кухар-Онишко, Травкин 1999: Н.А. Кухар-Онишко, С.Н. Травкин, Об одном монетном кладе с территории Молдавии. Stratum plus 6, 1999, 170-176. Нудельман 1976: А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинёв 1976). Нудельман 1988: А. Нудельман, Средневековые памятники Днестровско-Прутского междуречья (Кишинёв 1988). Рябцевич 1977: В. Рябцевич, О чём рассказывают монеты (Минск 1977).

Two monetary treasures from the 16th and the 17th centuries from the collections of the NMAHM
Abstract In the collections of the NMAHM are two medieval treasures similar as regarding their structure. These are the treasures from villages Mârzeşti and Morozeni, both discovered in the year 1962 in Orhei district during farming works. The treasures contain each 17 polish coins made of white metal and are framed into the same chronological limits – the years 1501-1506 and the years 1615, 1616. The coins are issued during the reign of Alexandru the 1st (1492/15011506), Sigismund the 3rd the Old (1506-1548), Sigismund the 2nd August (1545/1548-1572) and Sigismund the 3rd Vaza (1587-1632). In both treasures predominate the Lithuanian ½ grosh: 16 ½ grosh from the period of the three consecutive reigns and a dreipolker from Sigismund the 3rd in the treasure from Mârzeşti and 13 ½ grosh from the same three reigns, 3 1 ½ grosh and a triple grosh from Sigismund the 3rd in the treasure from Morozeni. We consider useful for researchers the introduction into the scientific circuit of the two coin deposits with the detailed description of the objects.

Два средневековых клада из коллекции НМАИМ
Резюме В коллекции Национального Музея Археологии и Истории Молдовы хранятся два средневековых клада, найденные в 1962 году в сёлах Мырзешть и Морозень, Орхейского района. В составе каждого из кладов входит по 17 европейских серебряных монет, которые принадлежат чеканке Великого Княжества Литовского. Все монеты выпущены правителями Польско-Литовского государства: Александром I (1492/1501-1506), Сигизмундом I Старым (1506-1548), Сигизмундом II Августом (1545/15481572) и Сигизмундом III (1587-1632). Почти все монеты являются полугрошами, кроме тех которые были выпущены в период правления Сигизмунда III (1587-1632). Эти клады ещё раз подтверждают экономическую и политическую экспансию Литовско-Польского княжества в Восточной Европе XVI в.

04.03.2009
Adelaida Chiroşca, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova

87