Pe parcursul sec. VI-V a. Chr.

, după înfiinţarea
coloniei pe actuala insulă Berezani –Boristhène,
grecii au început colonizarea regiunilor inferioare
ale Bugului de Sud şi ale Nistrului, şi a regiunii
de litoral a golfului Odesa. Unul dintre punctele
menţionate de autorii antici privind aceste terito-
rii era oraşul Odessos, aflat la gurile r. Asiak, care
actualmente este identificat cu r. Tiligul. Aici, în
1950 expediţia Academiei de Ştiinţe a Ucrainei,
sub conducerea lui L.M. Slavin a descoperit o aşe-
zare antică, care a primit denumirea de Košary.
Din 1998 expediţia arheologică la acest sit este
condusă de E.F. Redina, şef de secţie la Muzeul
de Arheologie din Odesa, a Academiei de Ştiinţe
a Ucrainei. Din acelaşi an la săpături participă şi
Universitatea Jagiellonia din Krakovia (Polonia).
Complexul arheologic care include cetatea, cenu-
şarul şi necropola este situat pe un promontoriul
de pe malul drept al r. Tiligul, la 54 km de Odesa.
Cercetările efectuate în această perioadă au de-
monstrat supoziţia că teritoriul oraşului avea o
plănuire tipic urbană, cu case, străzi, sistem de
asigurare cu apă, dependinţe gospodăreşti.
Lucrările de teren la acest complex au scos la
iveală un bogat material ceramic, în special piese
amforistice. Analiza exemplarelor amforistice a
permis evidenţierea următoarelor centre expor-
tatoare greceşti: Heraleea Pontică, Chios, Thasos,
Chersones, Sinope, Mende, Peparethos, Cnidos,
Cos şi amforele a două centre necunoscute ale
aşa-numitelor tipuri Solocha I şi Murighiol (Pa-
puci-Wladyka, Kokorzhitskaia 2002, 313-324;
Mateevici, Redina 2004,105-113; Mateevici, Re-
dina 2006, 36-37; Redina, Mateevici 2007, 299-
305).
În afara vaselor întregi şi multiplelor fragmente
amforistice, a fost descoperit un lot însemnat de
ştampile de amfore greceşti care laolaltă cu alte
piese arheologice contribuie la conturarea unui
tablou veridic, privind existenţa şi dezvoltarea
acestui habitat, dezvoltarea comerţului grecesc în
perioada clasică şi elenistică în regiunea dată, tot-
odată servind şi drept suport important privind
datarea habitatului de la Košary.
Din totalitatea ştampilelor amforistice descope-
rite la cetatea antică Košary (circa 120 de piese),
care provin din 6 centre producătoare greceşti,
piesele heracleote deţin partea leului –45 exem-
plare. De altfel amforele acestui centru producă-
tor sud-pontic, laolaltă cu cele chiote, ale „noului
stil” sunt majoritare la acest sit.
Ştampilele amforistice ale Hercaleei Pontice, ală-
turi de amforele întregi şi fragmentele amforistice
heracleote permit o mai bună şi mai exactă elu-
cidarea a răspândirii principalei mărfi heracleote
– vinului, în mediul local.
Cercetările de ultimă oră, vizând epigrafia amfo-
ristică, au permis revizuirea începutului ştampi-
lării heracleote, care actualmente este datată cu
anii 415-400 a. Chr. (Katz 2003, 261).
Este cunoscut faptul că la Hercaleea Pontică se
ştampilau majoritatea amforelor, cel puţin la cir-
ca 80% din amforele timpurii ale tipului I au fost
aplicate ştampilele de producător, iar din anii ’90
şi ştampile de magistrat (Монахов 1999, 248).
Printre exemplare cele mai timpurii de epigra-
fie amforistică heracleotă la Košary menţionăm
ştampila producătorului AΡΙΣΤΙΠΠΟΣ (nr. 1), cu-
noscut prin activitatea sa atât în cadrul Perioadei
Timpurii de ştampilare a producătorilor la Hera-
cleea, precum şi în cadrul Primei grupe de ma-
gistraţi, atribuită actualmente, conform ultimei
cronologii elaborate de V.I. Katz sfârşitului sec. V
- anii ’90 ai sec. IV a. Chr. (Katz 2003, 274)
1
.
O altă ştampilă din perioada timpurie ce se înca-
drează în Prima grupă de ştampilare de magis-
traţi, datată cu anii ’90 ai sec. IV a. Chr., conţine
1
Datarea pieselor epigrafice s-a efectuat pornind de la crono-
logia oferită de cercetătorul V.I. Katz (2003, 261-278). În une-
le cazuri, am apelat şi la datarea propusă de S.Ju. Monachov
(Монахов 1999).
Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 1, 2008, 245-252.
Natalia Mateevici
Evgeniya Redina
COLECŢIA DE ŞTAMPILE HERACLEOTE
DE LA CETATEA ANTICĂ KOŠARY, REG. ODESA, UCRAINA
II. Materiale şi cercetări
246
atât numele magistratului AΡΙΣΤOΚΛΗΣ precedat
de prepoziţia ΕΠΙ, situat în cel de al doilea rând,
cât şi numele producătorului HΡΑΚΛΕΙΔΑΣ I pla-
sat pe primul rând (nr. 2). Acelaşi producător este
indicat şi în ştampila magistratului ΚΕΡΚΙΝΟΣ
(nr. 5). De subliniat că în numele producătorului
literele Δ şi Α sunt redate prin ligatură. Сu toate
că în lista magistraţilor elaborată de Katz, acest
magistrat figurează în grupa a II-a de magistraţi,
totuşi ne pare mai plauzibilă datarea pe care o
oferă pentru acest eponim Monachov: prima ju-
mătate a anilor ’60 ai sec. IV a. Chr. (Монахов
1999, 303).
Probabil, acelaşi producător HΡΑΚΛΕΙΔΑΣ I (cu-
noaştem că spre deosebire de magistraţi, care
deţineau această funcţie doar un an, activitatea
producătorului putea dura şi câteva decenii),
apare şi pe ştampila care a păstrat numele ma-
gistratului ΛΥΚΩΝ (nr. 3), activitatea căruia se
încadrează în cea de a III-a grupă de ştampilare
de magistraţi (sfârşitul anilor ’70 - mijlocul anilor
’50 sec. IV a. Chr.), în cazul nostru este vorba de
magistratul ΛΥΚΩΝ II. În cealaltă ştampilă unde
figurează acelaşi nume ΛΥΚΩΝ, alături de numele
ZATΥPOZ, este vorba de magistratul ΛΥΚΩΝ I,
activitatea căruia poate fi datată către 385 a. Chr.
2

(nr. 4).
Numele magistratului ΚΕΡΚΙΝΟΣ ar putea fi şi pe
ştampila, care a păstrat doar numele producăto-
rului ΣΙΜΟΣ (nr. 6). Ca şi în cazul ştampilei nr. 4
datăm această piesă cu prima jumătate a sec. IV
a. Chr.
Celei de a III-a grupe de magistraţi (sfârşitul ani-
lor 70 - mijlocul anilor 50 sec. IV a. Chr.), aparţin
ştampilele de magistraţi, una dintre care a păstrat
doar un singur rând din legendă în care era gra-
vat numele magistratului MNΑΣΙΜΑΧΟΣ şi pro-
ducătorului MAAAKDN (nr. 7). Se prea poate că
numele aceluiaşi magistrat este redat şi pe ştam-
pila care a păstrat doar câteva litere din legendă,
posibil, în primul rând prepoziţia £H! şi câteva
litere ale numelui eponimului MNΑΣΙΜΑΧΟΣ şi
un simbol neclar (nr. 8).
Două ştampile din această grupă cronologică apar-
ţin unuia şi aceluia magistrat ΚΑΡΑΚΥΔΗΣ (nr. 9,
10). Ştampilele acestui magistrat sunt destul de
frecvent întâlnite în epigrafie amforistică hera-
cleotă. Din cei 17 eponimi ai acestei grupe, doar
2
Informaţie parvenită de la profesorul Y. Garlan, pentru care
îi aducem sincerele noastre mulţumiri.
cinci conţin simboluri permanente, printre care
ΚΑΡΑΚΥΔΗΣ, ΣΚΥΘΑΣ, ΦΙΛΙΝΟΣ, ΔΙΟΝΥΣΙΟΣ
II, ΑΝΔΡΟΝΙΚΟΣ. Primii trei magistraţi din acest
şir au drept simbol acelaşi element – strugurele
(Katz 2003, 267), ca şi în cazul nostru, or, pe pie-
sele noastre s-au păstrat şi câteva litere ale nume-
lui eponimului ΚΑΡΑΚΥΔΗΣ.
Trei ştampile din lotul prezentat aparţin aceluiaşi
magistrat ΘΕΟΝΙΚΟΣ. Ce-i drept, ambele apar-
ţin diferitor producători. Prima a păstrat numele
deplin atât al magistratului, cât şi al producăto-
rului, care de data aceasta ar putea fi AIΣΙΜΙΟΣ,
nume, de altfel necunoscut în epigrafia amforistic
heracleotă (nr. 11). Celelalte două ştampile conţin
numele prescurtat al producătorului redat prin
varianta MYΣ, şi numele eponimului ΘΕΟΝΙΚΟΣ,
la fel redat în formă prescurtată ΘΕΟ (nr. 12, 13).
Piesele se încadrează cronologic în cea de a IV-a
grupă de ştampilare de magistraţi (mijlocul anilor
’50 - începutul anilor ’30 ai sec. IV a. Chr.).
Alte două ştampile, având o datare similară,
poartă numele magistratului ΑΜΦΙΤΑΣ (nr. 14,
15), una dintre care are o imprimare dublă. Ace-
eaşi datare o are ştampila figurată care conţine,
la părerea unor cercetători (Монахов 1999, 357),
două nume abreviate. Numele magistratului, se
prea poate că ar putea fi ΦΙΛΙΝΟΣ. Acest exem-
plar conţine drept simbol un caduceu (nr. 16).
O altă piesă de epigrafie amforistică aparţinând
perioadei a IV-a de ştampilare de magistraţi este
ştampila ce conţine două nume şi drept simbol
– un buzdugan (măciucă). Primul nume aparţine
producătorului ΘΕΙΜΕΝΙΟΣ, cel de al doilea epo-
nimului ΣΠΙΝΘΑΡΟΣ (nr. 17). Cunoaştem că circa
jumătate din ştampilele grupei a IV-a de magis-
traţi conţin un simbol (Katz 2003, 267). Spre deo-
sebire de alte centre producătoare greceşti, ştam-
pilele amforistice ale cărora conţin, în cele mai
multe cazuri, simbol, ca element indispensabil al
ştampilei (Sinope, Thasos, Rhodos), la Heracleea
simbolurile (emblemele) pe ştampilele amforisti-
ce nu erau atât de răspândite.
O ştampilă ce s-a păstrat insuficient (doar nu-
mele producătorului) este cea cu numele propriu
plasat în cel de al doilea rând – ΦΙΛΙΣΚΟΣ (nr.
18). Acest nume este cunoscut în ultima perioadă
de ştampilare la Heracleea, aparţinând în exclu-
sivitate producătorului. În cazul când ştampila
dată ar fi conţinut doar un singur nume propriu,
am putea cu certitudine atribui-o acestei ultime
N. Mateevici, E. Redina, Colecţia de ştampile heracleote de la cetatea antică Košary, reg. Odesa, Ucraina
247
perioade de ştampilare de producător la Heracle-
ea, dar întrucât ştampila era compusă din două
nume proprii, posibil că numele magistratului
ar putea fi O£ΥAOPOZ şi ar putea face parte din
grupa a V-a de ştampilare de magistraţi (330-
310 a. Chr). Considerăm că ştampila ce a păs-
trat numele propriu din primul rând A!ONΥ.. cu
fragmentul de simbol, care, pare a fi măciucă, se
poate încadra la fel în cea de a V-a grupă de ma-
gistraţi (nr. 42).
Ştampilă anepigrafică, reprezentând o palmetă
(nr. 18), poate fi datată cu anii ‘70 ai sec. IV a.
Chr. Ştampilă asemănătoare a fost descoperită la
aşezarea Veseloe III (Малюкевич 1993, 75-78; la
Callatis (Gramatopol, Poenaru-Bordea 1969, nr.
866); la Topraisar (Irimia 1976, fig. 2/4, 5). O da-
tare similară o poate avea şi piesa cu nr. 20, din
care s-au păstrat doar câteva litere şi fragmen-
tul simbolului, dar care, presupunem, ar putea
fi ştampila magistratului ZATΥPOZ, asociat cu
producătorul AIAODN.
Două ştampile au păstrat doar câteva litere:
..!KO.. (nr. 22, 23). Dacă ar fi să presupunem că
literele păstrate ar putea face parte din numele
eponimului, atunci există doar două nume în epi-
grafia amforistică heracleotă în care este întâlni-
tă această combinaţie de litere – O£DN!KOZ şi
N!KOKAHZ, ambii activând în aceeaşi perioadă
cronologică, grupa IV de magistraţi (mijlocul ani-
lor ’50 - începutul anilor ’30 a. Chr. (Katz 2003,
275).
Un lot însemnat de ştampile reprezintă ultima
perioadă de existenţă a ştampilării la Heracleea
Pontică – ultimul deceniul al sec. IV - prima tre-
ime a sec. III a. Chr., care este în exclusivitate o
perioadă de ştampilare de producători. Din acest
grup de piese putem evidenţia trei exemplare ce
conţin numele prescurtat, redat prin HPA (nr.
24-26), abreviere, care poate fi o prescurtare cel
puţin a trei nume de producători, ce au activat în
această perioadă (Katz 2003, 276).
O altă ştampilă de producător, datarea căreia se
încadrează în ultima perioadă de ştampilare de
producător la Heracleea, este piesa unde figurea-
ză numele producătorului ΑΨΟΓΟΣ (nr. 35). Cele
mai numeroase sunt ştampilele de producător din
perioada finală de ştampilare la Heracleea, care
poartă numele lui ETΥΜΟΣ (nr. 27-34), de obi-
cei, este redat prin genitiv şi scris în două rânduri.
Aceste opt ştampile ale producătorului dat vin în
sprijinul ideii că deseori marfa era cumpărată în
loturi mari (en gros).
Nu suntem siguri de citirea corectă a ştampilei nr.
36, din care am presupune că ar putea fi vorba de
două nume proprii HPOADP[POZ] – din primul
rând şi, posibil, ZATΥPO(Z), din cel de al doilea
rând.
Un loc aparte în colecţia de la Košary îl are ştam-
pila de producător, păstrată aproape în între-
gime, dispusă într-un rând, cu litere mari din
care s-ar putea citi numele ΠΑΛΑΜ...AΕΟΣ (nr.
37). Încercarea de a găsi analogii piesei respec-
tive nu s-a soldat cu succes, caracterul insolit al
piesei ne-a fost confirmat de cei mai prestigioşi
specialişti în epigrafie amforistică
3
. Pornind de la
spaţiul rămas liber în care ar putea încăpea doar,
maximum, două litere, am încercat reconstituirea
numelui unuia din ultimii producători heracleoţi
– ΠΑΛΑΜ(H)AΕΟΣ.
Un grup semnificativ de ştampile din lotul dat nu
au putut fi descifrate, unele din cauza fragmentă-
rii pieselor (nr. 39, 43-45 ), altele din cauza impri-
mării neglijente a legendei (nr. 38, 40, 41).
Analiza ştampilelor heracleote, provenite din
complexul antic Košary, demonstrează că perioa-
da de răspândire a importului heracleot la acest
sit a durat de la sfârşitul sec. V până în la sfârşitul
anilor ‘70 ai sec. III a. Chr., ceea ce de fapt re-
prezintă întreaga perioadă de implicare a produ-
cătorilor din acest centru grecesc în comerţul cu
regiunile de nord şi nord-vest pontice.
Cercetarea preventivă a pieselor amforistice ale
altor centre producătoare greceşti, atestate la
complexul arheologic Košary, ne permite să pre-
supunem că perioada de maximă înflorire a rela-
ţiilor comerciale dintre locuitorii acestui habitat
antic grecesc şi negustorii greci revine celei de a
doua jumătăţi ai sec. IV - până la începutul sec.
III a. Chr. (Redina, Mateevici 2007, 299-305;
Mateevici, Redina 2008, sub tipar). Şi în mediul
barbar al spaţiului nord-vest pontic importul he-
racleot are aceleaşi etape de dezvoltare şi peri-
oade de înflorire (Mateevici 2007a, 53-54; Mate-
evici 2007b) Piesele amforistice de la Košary ale
Heracleei Pontice, în linii mari, confirmă aceste
concluzii.
3
Estampajul acestei ştampile a fost văzut de către profesorii
Y. Garlan (Franţa), P. Balabanov (Bulgaria), V.I. Katz (Rusia),
tustrei exprimând aceleaşi sugestii privitor la datarea piesei.
II. Materiale şi cercetări
248
1. Αριστί/ππο
Sfârşitul sec. V-IV a. Chr. Întocmai la Pridik 1917, 122,
nr. 65; Василенко 1974, 3-25. Брашинский 1980,
62; Rădulescu, Bărbulescu, Buzoianu 1986, 48.
2. Ηρακλείδας
πι ’Αριστοκλη̃ς
Anii ‘90 ai sec. IV a. Chr.
3. [‘Ηρ]ακλείδ[ας]
[]πι Λ[ίκων]
Sfârşitul anilor ’70 - mijlocul anilor ’50 ai sec. IV
a. Chr.
Gramatopol, Poenaru-Bordea 1969, 239, nr. 824,
Moнахов 1999, рис. 141/5, 6). Брашинский
1980, 174, nr. 439.
4. Σάσυρος
Λύκων(ος)
Grupa a II-a de magistraţi. Sfârşitul anilor 90 -
mijlocul anilor ‘70 sec. IV a. Chr.
5. ‘Ηρακλείδας
Κερκίνος
Delta şi alfa din numele plasat pe primul rând se
află în ligatură, alfa fiind inversată. Cca 370-365
a. Chr.
6. Σίμος
[Κερκίνος]
Cca. 370-365 a. Chr.
7. [Μν]ασίμ[αχος]
Μαλάκων
Sfârşitul anilor ‘70 - mijlocul anilor ‘50 ai sec. IV
a. Chr.
8. πι Μν[ασίμαχος]
simbol neclar
[--]
Sfârşitul anilor ’70 - mijlocul anilor ‘50 ai sec. IV
a. Chr.
9. πι Κα[ρακύδεος]
[strugure]
[--]
Sfârşitul anilor ‘70 - mijlocul anilor ‘50 ai sec. IV
a. Chr. Buzoianu, Cheluţă-Georgescu 1998, 2, 60.
10. πι Κ[αρακύδεος]
strugure
[--]
Sfârşitul anilor ‘70 - mijlocul anilor ‘50 ai sec. IV
a. Chr.
11. Θεώνι[κος]
Αισιμι..
Mijlocul anilor ‘50 - începutul anilor ‘30 ai sec.
IV a. Chr.
12. Μυς
[Θεο]
Grupa a IV-a de magistraţi (mijlocul anilor ’50 -
începutul anilor ’30 ai sec. IV a. Chr.).
Mateevici 2007, catalog nr. 120-121.
13. Мυ[ς]
[Θεω]
Grupa a IV-a de magistraţi (mijlocul anilor ’50 -
începutul anilor ’30 ai sec. IV a. Chr.).
14. ’Αμφίτας
[--]
Grupa a IV-a de magistraţi. Activitatea acestui
magistrat revine anilor ‘50-’30 ai sec. IV a. Chr.
Imprimată neglijent prin aplicare dublă.
15. [-]αθου
’Αμφί[τας]
Grupa a IV-a de magistraţi. Mijlocul anilor ‘50 -
începutul anilor ‘30 ai sec. IV a. Chr.
16. Φ/ Ι/ Τ/ Ι
caduceu
Mijlocul anilor ‘50 - începutul anilor ‘30 ai sec. IV
a. Chr. Moнахов 1999, т. 156.
17. Θειμένιος
măciucă
Σπίνθαρος
Mijlocul anilor ‘50 - începutul anilor ‘30 ai sec.
IV a. Chr.
18. [πι Θεύδορο]
Φιλίσκο[ς]
Grupa a V-a de ştampilare de magistraţi cca 330-
310 a. Chr.
Catalog de ştampile heracleote
N. Mateevici, E. Redina, Colecţia de ştampile heracleote de la cetatea antică Košary, reg. Odesa, Ucraina
249
19. Palmetă
Anii ‘70 sec. IV a. Chr.
Gramatopol, Poenaru-Bordea 1969, nr. 866; Iri-
mia 1976, fig. 2/4, 5; Малюкевич 1993, 75-78;
Mateevici 2007, catalog nr. 125.
20. [Αγά]θων
măciucă
[πι Σάτυρ]ο(ς)
Sfârşitul anilor ‘70 - mijlocul anilor ‘50 ai sec. IV
a. Chr.
21. Ατα[--]
π[ι] [--]
Retrogradă, posibil, prima parte a sec. IV a. Chr.
22. [-]ικο[-]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
23. [-]ικ[-]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
24. ‘Ηρ [α]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
Buzoianu 1992, nr. 110, 131; Gramatopol, Poe-
naru-Bordea 1969, nr. 826; Irimia 1980, 66-118;
Mateevici 2007, catalog nr. 178-179.
25. ‘Ηρα
Sfârşitul sec. IV- începutul sec. III a. Chr.
26. ‘Ηρα
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
27. ’′Ετυ/ μου
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
28. ’′Ετυ/ μου
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
29. ’′Ετυ / [μο]υ
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
30. ’′Ετυ / [μου]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
31. ’′Ετυ/ μου
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
32. ’′Ετ[υ]/ μ[ου]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
33. ’′Ετυ /[ μου]
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
34. [’′Ετυ]/ [μ]ου
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
35. ΄Αψογο(ς)
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr. Gramato-
pol, Poenaru-Bordea 1969, nr. 811; Брашинский
1980, 156, nr. 157-160; Монахов 1999, т. 189/3,
220/1; Mateevici 2007, nr. 164-167.
36. ‘Ηρόδ[ωρος]
Σάτυρο(ς)
Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.
37. Παλαμ[ή]δεος
Ştampilă inedită, aparţine, probabil, unuia din ul-
timii producători heracleoţi. Ar putea fi sfârşitul
primei treimi a sec. III a. Chr.
38. [--]να
τηο
retrogradă
39. Θε[--]
Irimia 1980, 66-118. Rândul doi nu s-a păstrat.
40. [--]λλων
[--]εδ[-]
41. του[-]υρο[-]
Ştampilă imprimată neglijent cu repetarea unor
litere.
42. Διονυ[--]
măciucă
[--]
Grupa a V-a de ştampilare de magistraţi cca. 330-
310 a. Chr.
43. [---]ο
măciucă
[---]
Indescifrabilă.
44. Ilizibilă.
45. Ilizibilă.
II. Materiale şi cercetări
250
1
2
3
4
5
6
7 8
9
10
11
12
13
14
15
16 17
18
19
20
21
22
23
24
25
N. Mateevici, E. Redina, Colecţia de ştampile heracleote de la cetatea antică Košary, reg. Odesa, Ucraina
251
Bibliografie
Buzoianu, Cheluţă-Georgescu 1998: L. Buzoianu, N. Cheluţă-Georgescu, Noi ştampile amforice de la Callatis.
Pontica XXXI, 1998, 49-98.
Buzoianu 1992: L. Buzoianu, Importurile amforice la Tomis în perioada elenistică. Pontica XXV, 1992, 99-163.
Gramatopol, Poenaru-Bordea 1969: M. Gramatopol, Gh. Poenaru-Bordea, Amphora stamps from Callatis
and South Dobrudja. Dacia, N.S. XIII, 1969, 127-283.
Irimia 1976: M. Irimia, Un mormânt tumular descoperit la Topraisar (jud. Constanţa), Pontica IX, 1976, 37-56.
Irimia 1980: M. Irimia, Date noi privind aşezările getice din Dobrogea în a doua epocă a Fierului. Pontica XIII,
1980, 66-118.
Katz 2003: V.I. Katz, A New Chronology for the Ceramic Stamps of Herakleia Pontike. In: The Cauldron Ariantas
(Aarhus 2003), 261-278.
Mateevici, Redina 2004: N. Mateevici, E. Redina Prezenţa importului amforistic grecesc la complexul arheolo-
gic Košary, reg. Odesa, Ucraina (campaniile anilor 2002-2003). In: Cercetări arheologice în Republica Moldova
(Chişinău 2004), 105-113.
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
II. Materiale şi cercetări
252
Mateevici, Redina 2006: N. Mateevici, E. Redina, Preliminary Conclusions Concerning Greek Import of Košary
Site (Odessa Reggion). In: International Round-Table Conference Production and Trade of Amphorae in the
Black Sea. Abstract (Batumi-Trabzon 2006), 36-37.
Mateevici 2007a: N. Mateevici, Spreading of Amphorae from Heaklea Pontica in Barbarian World of North-
Western Black Sea Region in 4th-3rd centuries B.C. In: Production and Trade of Amphorae in the Black Sea,
Second International Round-Table. Abstract (Sofia 2007), 53-54.
Mateevici 2007b: N. Mateevici, Amforele greceşti în mediul barbar din nord-vestul Pontului Euxin, în sec. VI
- începutul sec. II a. Chr. (Сhişinău 2007).
Mateevici, Redina 2008: N. Mateevici, E. Redina, Colecţia de ştampile thasiene de la cetatea antică Košary, reg.
Odesa, Ucraina. In: Volum dedicat memoriei lui N. Conovici (sub tipar).
Papuci-Władyka, Kokorzhitskaia 2003: E. Papuci-Władyka, T.N. Kokorzhitskaia, Greek Amphorae from the
Polis-Ukrainian Excavations at Košary, Odessa District (Fourth and Third Centuries B.C.) First Presentation.
In: Transport and Trade in the Eastern Mediterranean. Acts of the International Colloquium at the Danish
Institute at Athens September 26-29, 2002 (Athens 2003), 313-324.
Rădulescu, Bărbulescu, Buzoianu 1986: A. Rădulescu, M. Bărbulescu, L. Buzoianu, Importuri amforice la
Albeşti: Heracleea Pontică. Pontica XIX, 1986, 48.
Redina, Mateevici 2007: E. Redina, N. Mateevici, Importul amforistic grecesc sinopeean la cetatea antică Koša-
ry, regiunea Odesa, Ucraina, Tyragetia, s.n. 1, vol. I (XVI), 2007, 299-305.
Брашинский 1980: И.Б. Брашинский, Греческий керамический импорт на Нижнем Дону (Ленинград 1980).
Василенко 1974: Б.А. Василенко, О характере клеймения гераклейских амфор первой половины IV века
до н.э. Нумизматика и Эпиграфика XI, 1974, 3-25.
Малюкевич 1993: А.Е. Малюкевич, Эллинистический комплекс поселения Веселое III. В сб: Древнее
Причерноморье (Одесса 1993), 75-78.
Монахов 1992: С.Ю. Монахов, Динамика форм и стандартов синопских амфор. В сб.: Греческие амфоры
(Саратов 1992), 263-304.
Монахов 1999: С.Ю. Монахов, Греческие амфоры в Причерноморье. Комплексы керамической тары
(Саратов 1999).
Придик 1917: Е.М. Придик, Инвентарный каталог клейм на амфорных ручках и горлышках Эрмитажного
собрания (Петроград 1917).
The collection of Heraclian stamps from the site of Košary, Odessa region, Ukraine
Abstract
The article continues the publication of a series of ceramic amphora stamps from the ancient complex of Koshary. In this
publication there are presented the stamps of Heraclea Pontica, one of the famous centers of producers and suppliers of
goods in the Black Sea coast. The analysis of more than 40 stamps of this South-Pontic center revealed not only the time
of trade relations in these areas in general (the end of the 5
th
– the beginning of 4
th
centuries B. C. – the first third of the 3
rd

century B. C.), but also in the given settlement in particular, the time of the most active trade of the Koshary settlement
with Heraclea (the second half of the 4
th
– the beginning of the 3
rd
centuries B. C.). Among this group of stamps there is
an unknown specimen of a manufacturer’s stamp seemingly dated from the last years of the Heraclea stamping.
Коллекция гераклейских клейм с городища Кошары, Одесская область, Украина
Резюме
Статья является продолжением публикаций серии керамических амфорных клейм с античного комплекса
Кошары. В настоящей публикации представлены клейма Гераклеи Понтийской – одного из известных
центров производителей и поставщиков товаров на черноморское побережье. Анализ более 40 клейм этого
южно-понтийского центра позволил выделить не только период коммерческих отношений этих террито-
рий (конец V - начало IV вв. до р.Х. - первая треть III вв. до р.Х.) в целом и данного поселения в частности,
но также и период наиболее активной торговли с Гераклеей на Кошарcком поселении (вторая половина
IV – начало III вв. до р.Х.). Среди данной группы клейм представлен и неизвестный доселе экземпляр
фабрикантского клейма, относящегося, видимо, к последним годам гераклейского клеймения.
27.01.2008
Dr. Natalia Mateevici, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, st. 31 August, 121-A, Chişinău,
Republica Moldova, e-mail: amforaelada@yahoo.com;
Evgeniya Redina, Muzeul de Arheologie din Odesa, str. Lanjeronovskaia, 4, Ucraina, e-mail: eugeniya_redina@mail.ru