O MONEDĂ DE AUR DIN SEC. V p. CHR.

DESCOPERITĂ LA HISTRIA
Theodor Isvoranu Mircea Dabîca
În vara anului 2007, în timpul campaniei de săpături arheologice de la Histria, a fost descoperit un solidus de la Theodosius II (fig. 1). Descoperirea s-a făcut în zona sudică a staţiunii, în apropiere de turnul din extremitatea sud-vestică a incintei romane târzii (fig. 2). În sectorul Sud-Turnul K (extra muros) s-au deschis secţiuni longitudinale, paralele cu latura vestică a zidului de incintă. Moneda a apărut în cadrul secţiunii S 20, în lungime de 14 m şi lăţime de 2 m, mai exact la capătul sudic al acesteia (0,61 m faţă de profilul sudic şi 0,72 m faţă de cel estic). Din păcate, contextul nu tocmai clar în care a fost găsită – la adâncime foarte mică (-0,32 m) şi într-un strat de pământ negru afânat, probabil o depunere modernă, deasupra unei aglomerări de pietre – limitează întru câtva informaţia de ordin stratigrafic şi topometric. Este foarte posibil ca moneda să fi fost aflată în poziţie secundară, adusă odată cu pământul excavat din altă zonă a staţiunii, într-un moment nedeterminat, ca piesă izolată sau prin dispersarea vreunui lot tezaurizat. În lipsa unor indicii suplimentare, însăşi raritatea monedelor de aur în teritoriu confirmă importanţa deosebită a unei astfel de piese numismatice, ce completează dosarul nu prea bogat al descoperirilor de monede de aur din această zonă. Prezentăm datele tehnice şi descrierea după cum urmează: AV 4,34 g; 20,5 mm; solidus. tron, frontal, capul – cu coif cu panaş – spre dr., piciorul drept pe o proră de corabie orientată spre st., în mâna dreaptă ţine sceptrul, mâna stângă ţine globul cu Victoria, care îi oferă cununa. Moneda a fost bătută la Constantinopol în officina Θ (al 9-lea atelier monetar al capitalei), în perioada cuprinsă între anul morţii lui Arcadius şi ultimii ani ai domniei lui Honorius, respectiv 408-419 (DOCLRC 1992, cf. nr. 313-317)1 sau 408-420 (RIC 1994, 253, nr. 202), aceasta fiind încadrarea cronologică pentru tipul Concordia-varianta cu stea în câmp stânga, stabilită de principalele cataloage numismatice de referinţă. Adăugarea prescurtării OB (obryziacus) mărcii atelierului (în cazul de faţă CON) reprezintă un efect al acţiunii oficiale de purificare a aurului întreprinsă în Imperiu cu decenii în urmă, în anii 367-368 (Bastien 1985, 107). Cu deosebire în secolul V, moneda romană din aur a ajuns în număr mare în afara frontierelor romane, ea servind, pe lângă feluritele plăţi interne, şi ca „valută” internaţională a epocii. Urmare a războaielor cu populaţiile germanice şi cu hunii, loturi mari de solidi şi multipli ai acestora au pătruns în Barbaricum, ca stipendia sau ca pradă de război, ajungând inclusiv în regiuni îndepărtate precum zona scandinavă, unde au primit diferite întrebuinţări şi tratamente2, în funcţie de comunităţile în posesia cărora au ajuns. Nu este surprinzător că şi pe teritoriul României cele mai multe monede de aur reprezentând această perioadă provin din puncte situate în afara graniţelor Imperiului, în special în interiorul lanţului carpatic. Astfel, au fost semnalate în literatura de specialitate nu mai puţin de 73 de piese de aur de la Theodosius II (Isvoranu 2006,
1 Officina Θ este atestată de exemplarul nr. 318 din catalog, acesta fiind însă un fals placat. 2 Mai ales ca piese de podoabă, inclusiv pentru harnaşament. A se vedea Toynbee 1944, 43. Piesele astfel utilizate au fost perforate sau li s-au ataşat diverse accesorii. Descoperirile din nordul Europei au atestat şi practica deformării flanului prin lovituri vizând distrugerea efigiei emitentului, constatată pe solidi proveniţi exclusiv din Imperiul de Răsărit; vezi Fagerlie 1967, 145.

Av. D N THEODO – SIVS P F AVG; bustul cuirasat al împăratului, frontal, capul (cu coif cu panaş şi diademă de perle) întors uşor spre dr.; în mâna dreaptă suliţă orientată diagonal spre dr., rezemată de umărul stâng; mâna stângă ţine scutul, pe care este reprezentat un călăreţ roman doborând un pedestraş inamic. Rv. CONCORDI – A AVGG Θ; în exergă CON OB; în câmp st., stea cu opt raze; Constantinopolis pe
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 309-312.

309

II. Materiale şi cercetări

Fig. 1. Moneda de aur de la Theodosius II descoperită la Histria.

AVGGG urmată de marca atelierului, primesc în plus în câmpul reversului o stea cu opt raze. După ce în 408 Theodosius II rămâne unic împărat al Imperiului de Răsărit, iconografia nu se modifică, doar numărul G-urilor din terminaţia legendei fiind redus la două (AVGG); există şi părerea că această schimbare s-a produs la câţiva ani după dispariţia lui Arcadius, cel mai târziu în circa 411. Seriile cu Concordia (foarte rar în varianta „cu scut” în locul Victoriei pe glob) s-au emis aproape fără întrerupere până în anii 419-420 (RIC 1994, 63-64, 65-66 şi 73-74, cu bibl.). Comparativ cu emisiunile de aur mai târzii ale domniei lui Theodosius, prezente în număr mare în zona barbară – pe teritoriul României predomină cele din anii 430-450 de tip VOT XXX MVLT XXXX şi IMP XXXXII COS XVII P P6 –, tipul Concordia este reprezentat în descoperiri de puţine exemplare. Până acum în România se cunoştea un singur solidus cu loc de descoperire cunoscut, provenind de pe teritoriul municipiului Alba Iulia, emis la Constantinopol în officina H (Pavel 1977, 664-665, nr. 6; Mitrea 1978, 365, nr. 21; Butnariu 1992, 87, nr. 2, dar eronat „COMOB” şi „Thessalonic”). La Muzeul din Alba Iulia se mai află un exemplar de acelaşi tip emis în officina B, ce a aparţinut unei colecţii particulare (Pavel 1977, 664-665, nr. 7). În colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca există un solidus identic cu cel găsit la Histria, din officina Θ, provenit din colecţia Papp Ernö (Ardevan 1986, 251, nr. 62; Călian, Găzdac, Alföldy-Găzdac 2007, 55, pl. XXI, nr. 81, unde eronat „AVGGG”). Tot cu provenienţă necunoscută, în colecţiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” se află trei solidi de acest tip, atestând însă atelierele Z şi I (2 ex.) (Isvoranu 2006, 128-129, nr. 344 şi 345-346), iar la Biblioteca Academiei Române alţi şapte (Preda, Petac 2006, 124-125, nr. 562-568)7. Din perspectiva cunoaşterii locului de provenienţă, moneda mai sus prezentată reprezintă a doua atestare a acestui tip de solidus în România, a treia monedă de acest nominal – reprezentând domnia lui Theodosius II şi secolul V – din Dobrogea, precum şi unica piesă monetară de aur romană de pe teritoriul staţiunii arheologice Histria. MenţioDupă c. 433 p. Chr. (accederea lui Attila şi Bleda la putere) tributul plătit hunilor de Imperiul Roman de Răsărit a fost dublat la circa 700 livre de aur, iar după înfrângerea armatei imperiale în 443 „Attila şi-a asigurat o plată de război imediată de 6000 de livre de aur şi un tribut anual de 2100 de livre”; Fagerlie 1967, xxiii. 7 Din officinae-le A, B, Δ (2 ex.) şi Є (3 ex.).
6

29-31, cu bibl.)3, dintre care circa 66 provin din Transilvania şi Banat4, şi câteva imitaţii. Cele mai multe aparţin monetăriei de la Constantinopol, care, alături de Thessalonic, deţinea exclusivitatea emiterii monedei de aur în Imperiul de Răsărit. Pentru Dobrogea se înregistrau până în prezent de la acest emitent doi solidi cu provenienţă cunoscută, anume de la Constanţa (şi împrejurimi) (Ocheşeanu, Vertan 1987, 164, nr. 10; Poenaru Bordea, Mitrea 1991, 221, nr. 35)5 şi Grădina, com. Târguşor, jud. Constanţa (Custurea, Vertan, Talmaţchi 1998, 319, nr. 1883, unde eronat „Theodosius I”), acestea fiind şi singurele atestări pentru secolul V p. Chr. Tipul Concordia, cu reprezentarea personificată a capitalei Constantinopolis pe tron şi cu piciorul pe proră, a fost inaugurat cu începere din anul 379 p. Chr., odată cu refacerea triadei imperiale după moartea lui Valens, prin asocierea la tron a lui Theodosius I. În timpul vieţii lui Theodosius s-au emis variantele „cu glob” şi „cu scut” ale acestui tip, după Partitio Imperii, acesta continuând să se menţină pe reversul solidi-lor Imperiului Răsăritean, dar în varianta „cu Victorie pe glob”. Încă din timpul domniei lui Arcadius piesele de tip Concordia, cu legenda terminată
3 Pentru tezaurul de la Firtuşu, în lucrarea menţionată au fost citate doar cele patru piese aflate în colecţia Muzeului de Istorie al Transilvaniei; în total în acest tezaur s-ar fi identificat 28 de monede de la Theodosius II, a se vedea Morrisson, Popović, Ivanišević 2006, 416-417, nr. 353, cu referire la o lucrare încă inedită atunci, P. Somogyi, Der Fund byzantinischer Goldmünzen von Firtosváralja. Eine Neubearbeitung. 4 Dintre acestea 17 ex. provin din descoperiri izolate şi 49 din tezaurele de la Şeica Mică, jud. Sibiu (18 ex.), Firtuşu, com. Lupeni, jud. Harghita (28 ex.) şi (probabil) Hida, jud. Sălaj (3 ex.), la care se adaugă exemplarele, în număr neprecizat, din tezaurul de la Dobra, jud. Hunedoara; Morrisson, Popović, Ivanišević 2006, ibidem (Firtuşu) şi p. 425-426, nr. 363 (Şeica Mică), cu bibliografia; Moisil 1923, 91, nr. 111, avea cunoştinţă de 21 de piese recuperate din „vreo 80-100 monete de aur – solidi – din veacul al V-lea d. Chr.” ce compuneau tezaurul de la Şeica Mică, dintre acestea doar 16 exemplare fiind de la Theodosius II; Preda 1975, 468 (Hida). 5 Într-o colecţie privată.

310

Th. Isvoranu, M. Dabîca, O monedă de aur din sec. V p. Chr. descoperită la Histria

Fig. 2. Histria. Planul general al sitului arheologic şi sectorul în care a fost descoperită moneda.

năm că până în prezent cercetările arheologice de aici au mai scos la iveală patru monede de aur: o diviziune de stater din Cyzic descoperită în anul 1955 în sectorul X, în context cu material ceramic de sec. VI a. Chr. (Vîlcu, Nicolae 2006, 163, nr.

528, cu bibl.) şi trei piese proto-bizantine – doi solidi de la Iustin I (Suceveanu et al. 2002, 169)8 şi Focas (Vîlcu, Nicolae 2006, 163, nr. 528, cu bibl.) respectiv un tremissis de la Tiberiu II Constantin (Poenaru Bordea, Dima 2007, 185, nr. 204)9.

Bibliografie
Ardevan 1986: R. Ardevan, Monedele de aur antice şi bizantine din Muzeul de Istorie al Transilvaniei, BSNR 7779 (1983-1985), 1986, 237-256. Bastien 1985: P. Bastien, Le monnayage de l’atelier de Lyon. De la mort de Constantin à la mort de Julien (337363) (Wetteren 1985). Butnariu 1992: V. Butnariu, Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunăreano-pontice (anii 275491). ArhMold 14/1991, 1992, 67-107. Călian, Găzdac, Alföldy-Găzdac 2007: L. Călian, C. Găzdac, Á. Alföldy-Găzdac, The Ancient and Byzantine Gold Coinages in the National History Museum of Transylvania / Moneda de aur antică şi bizantină în Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca 2007). Custurea, Vertan, Talmaţchi 1998: G. Custurea, A. Vertan, G. Talmaţchi, Descoperiri monetare în Dobrogea (XII). Pontica 31, 1998, 309-328. DOC-LRC 1992: Ph. Grierson, M. Mays, Catalogue of Late Roman Coins in the Dumbarton Oaks Collection and in the Whittemore Collection (Washington 1992). Fagerlie 1967: J.M. Fagerlie, Late Roman and Byzantine solidi Found in Sweden and Denmark. In: Numismatic Notes and Monographs, 157 (New York 1967). Isvoranu 2006: Th. Isvoranu, Les monnaies romaines. In: A. Vîlcu, Th. Isvoranu, E. Nicolae, Les monnaies d’or de l’Institut d’Archéologie de Bucarest (Wetteren 2006), 16-32.
8 9

Sectorul Basilica extra muros. Sectorul Basilica episcopală.

311

II. Materiale şi cercetări

Mitrea 1978: B. Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie, 1977 (XXI). Dacia N.S. 22, 1978, 363-369. Moisil 1923: C. Moisil, Monete şi tezaure monetare găsite în România şi în ţinuturile româneşti învecinate. BSNR 18, 1923, 90-91. Morrisson, Popović, Ivanišević 2006: C. Morrisson, V. Popović, V. Ivanišević, Les trésors monétaires byzantins des Balkans et d’Asie Mineure (491-713) (Paris 2006). Ocheşeanu, Vertan 1987: R. Ocheşeanu, A. Vertan, Monede de aur şi argint din secolele IV-V descoperite în Dobrogea. CCDJ 3-4, 1987, 161-168. Pavel 1977: V. Pavel, Monede de aur romane imperiale şi bizantine în colecţiile Muzeului din Alba Iulia, Apulum 15, 663-670. Poenaru Bordea, Dima 2007: Gh. Poenaru Bordea, M. Dima, Catalogue des découvertes / Monnaies. In: Al. Suceveanu, Histria XIII. La basilique épiscopale (Bucureşti 2007), 153-193. Poenaru Bordea, Mitrea 1991: Gh. Poenaru Bordea, B. Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie – 1990 (XXXIV). Dacia N.S. 35, 1991, 215-22. Preda 1975: C. Preda, Circulaţia monedelor postaureliene în Dacia, SCIVA 4, 26, 1975, 441-486. Preda, Petac 2006: C. Preda, E. Petac, Les monnaies d’or de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, I. Monnaies grecques et romaines (Wetteren 2006). RIC 1994: J.P.C. Kent, Roman Imperial Coinage, vol. X, The Divided Empire and the Fall of the western Parts AD 395-491 (Londra 1994). Suceveanu et al. 2002: Al. Suceveanu, K. von der Lohe, V. Rusu-Bolindeţ, Al. Bădescu, Sectorul Basilica extra muros. In: Cronica cercetărilor arheologice (campania 2001), 23 (Bucureşti 2002), 168-170. Toynbee 1944: J.M.C. Toynbee, Roman Medallions: their scope and purpose. NC, 6th series, 4, XIII-XVI, 27-44. Vîlcu, Nicolae 2006: A. Vîlcu, E. Nicolae, Monnaies byzantines. In: A. Vîlcu, Th. Isvoranu, E. Nicolae, Les monnaies d’or de l’Institut d’Archéologie de Bucarest (Wetteren 2006), 146-210.

A gold coin from the 5th century A.D. discovered at Histria
Abstract The authors present a solidus of Concordia type struck at Constantinople in the 1st part of Theodosius II’s reign. This one has been found in the course of the archaeological excavations from 2007 in the southern side of the ancient settlement of Histria, nearby the south-western corner tower of the late Roman fortification (extra muros). It represents the first one Roman gold coin resulted from the systematic researches in this important site. Till now at least 73 gold coins struck under Theodosius II, discovered on the territory of Romania, had been known and published. Among them it was a single one of Concordia type with a well-known place of finding (Alba Iulia), but from another officina of Constantinople. List of illustrations: Fig. 1. The gold coin from Theodosius II discovered at Histria. Fig. 2. Histria. General map of the archaeological site and the coin’s finding area.

Золотая монета V в. н.э. из Истрии
Резюме Авторы представляют монету типа Конкордия, отчеканенную в Константинополе во времена Феодосия II. Она была обнаружена в 2007 году, во время археологических раскопок в городе Истрия, возле юго-западной башни позднеримской цитадели (extra muros). Монета является первой римской нумизматической находкой из золота, обнаруженной в результате систематических изысканий в Истрии. До сих пор на территории Румынии известно и опубликовано минимум 73 золотые монеты Феодосия II. Среди них только одна, обнаруженная в Алба Юлия, относится к типу Конкордия. Список иллюстраций: Рис. 1. Золотая монета Феодосия II, обнаруженная в Истрии. Рис. 2. Истрия. Генеральный план с указанием места обнаружения золотой монеты.

12.02.2009
Theodor Isvoranu, Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, str. Henri Coandă, 11, Sector 1, Bucureşti, România, e-mail: theodor_isvoranu@yahoo.com Mircea Dabîca, Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, str. Henri Coandă, 11, Sector 1, Bucureşti, România, e-mail: mdabica@yahoo.com

312

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful