CRONICA DESCOPERIRILOR NUMISMATICE (III

)

Ana Boldureanu
Publicăm în continuare scurte date referitoare la descoperirile numismatice, tezaure sau piese izolate, înregistrate pe parcursul anului 2008. Conform concepţiei noastre dorim să oferim rapid cercetătorilor date esenţiale despre fiecare descoperire (locul şi condiţiile de descoperire, numărul monedelor recuperate, metalul, nominalul, emitenţii etc.), dar totul foarte succint, majoritatea pieselor urmând să fie publicate ulterior cu toate detaliile necesare. În măsura posibilităţilor am reuşit să fotografiem sau să scanăm unele piese şi aceste ilustraţii vor însoţi descrierile monedelor. Ca şi în articolele precedente, piesele sunt eşalonate în secvenţe de timp, iar localităţile de unde provin descoperirile sunt prezentate în ordine alfabetică. Materialul numismatic este însoţit de un scurt comentariu în care este subliniată importanţa descoperirilor din punct de vedere numismatic şi istoric în general. Deşi nu intră în tema cronicii noastre, am inclus şi podoabele recuperate împreună cu monede. La începutul lui aprilie ne-a fost prezentată spre determinare o emisiune provenită din Alexandria din Troada, probabil de la Valerian I (253-260) (fig. 1/4) descoperită pe malul Nistrului, nu departe de localitatea Lalova, raionul Orhei. Se pare că este prima piesă din Troada, atestată până acum între Nistru şi Prut. În zona localităţii respective au mai fost însă semnalate monede antice, cum ar fi denarul roman imperial de la Traian descoperit în timpul lucrărilor agricole în anul 1971 (Кропоткин 2003, 43, nr. 2112). Continuăm cu câteva monede romane imperiale. De la Morenii Vechi, comuna Valea Mare, raionul Ungheni, semnalăm descoperirea întâmplătoare a unui aureus de la Herennia Etruscilla, datat în anul 250. Piesa fiind perforată, sugerează folosirea ei ulterioară în calitate de podoabă. Şase emisiuni imperiale, împreună cu un inel medieval, au fost descoperite pe data de 9 martie 2008 pe un teren situat la nord de Călăraşi, în direcţia localităţii Nişcani. Descoperitorul susţine că
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 345-352.

toate aceste obiecte le-a găsit pe o suprafaţă destul de mică, observând în acel loc mai multe fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureş. Prima monedă este un denar emis de Lucius Verus (161-196) care, conform spuselor descoperitorului, fusese acoperită cu un strat gros de patină cu urme de aur (fig. 1/5). Următoarele piese sunt doi denari (fig. 1/6-7) emişi sub Commodus (180192) şi unul de la Septimius Severus (183-211) de tip FUNDATOR PACIS (fig. 1/8). Din acest lot mai face parte un antoninian (fig. 1/9) de la Gordian al III-lea (238-244) şi o siliqua (fig. 1/10) emisă de împăratul Constantius Gallus (351-354), găsită în toamna aceluiaşi an şi pe acelaşi loc. Descoperirea acestora în zona Călăraşilor nu este surprinzătoare, aici fiind atestate şi alte monede romane. Astfel, nu departe de satul Mândra, în deceniul 5 al sec. XX a fost găsit un bronz mare de la Gordian. Piesa este nepublicată şi s-a aflat în muzeul şcolii din localitate (Кропоткин 2003, 43, nr. 220). În anul 1970, lângă localitatea Temeleuţi s-a găsit un denar de la Antoninus Pius şi un solidus de la Arcadius de 4,49 g (Кропоткин 2003, 44, nr. 2145, 2146; Нудельман 1976, 65, 56). Printre descoperirile anului 2008 mai menţionăm şi denarul găsit în localitatea Ciocmaidan, raionul Comrat, emis de către împăratul Pertinax (1 ian.28 martie 193) (fig. 1/3). O emisiune de la acest emitent a fost atestată şi în componenţa tezaurului descoperit la Varniţa, Tighina, în anul 1914, alcătuit din 135 de denari romani (Нудельман 1976, 56-57). Semnalăm de asemenea încă un denar roman imperial de la Commodus, găsit în deceniul 9 al secolului trecut în raionul Râşcani, emis la Roma în 183-184 (fig. 1/11), donat în vara anului 2008 muzeului de către fiica descoperitorului. Dintre descoperirile medievale menţionăm în primul rând tezaurul descoperit recent în apropiere de fortificaţia medievală timpurie de la Alcedar, raionul Rezina, alcătuit din monede şi obiecte de podoabă. Nu ştim exact câte monede au fost găsite, dar am reuşit să vedem cinci exemplare păstrate 345

II. Materiale şi cercetări

într-o colecţie privată: 3 emisiuni bizantine de argint de la Ioan Tzimiskes (969-976) şi doi dirhemi cufici, dintre care unul tăiat, pare a fi o imitaţie. Este primul depozit conţinând emisiuni cufice, descoperit pe teritoriul Republicii Moldova. Din zona Alcedarului au mai fost descoperite monede bizantine din secolele VI-VII (Нудельман 1976, 81-82), dar şi un tezaur cu monede schifate din secolul al XII-lea (Ciocanu, Nicolae 2003, 163-166). Cu ocazia unor săpături arheologice la Alcedar şi Echimăuţi au fost descoperite circa 20 de monede cufice şi imitaţii şi falsuri după acestea, majoritatea dintre ele perforate, sugerând utilizarea lor în calitate de obiecte de podoabă (Нудельман 1976, 89-90). Spre deosebire de ele, piesele pe care le comunicăm, atât cele bizantine, cât şi cele cufice sunt fără perforaţii. O altă descoperire importantă de care am luat cunoştinţă pe parcursul anului trecut este tezaurul descoperit lângă satul Ineşti, raionul Teleneşti, din componenţa căruia au fost recuperate 25 de emisiuni tătăreşti de argint de la hanul Tokta (1289-1312), bătute la Krım. Tezaurul a fost probabil ascuns în contextul războiului civil din Hoarda de Aur dintre Nogay şi fiii săi şi hanul Tokta de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este al doilea tezaur conţinând emisiuni crimeene de la Tokta atestat până acum pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, după cel descoperit în anul 1904 la Cetatea Albă, alcătuit din cca 3263 de monede de la Tula Buga şi Tokta (Федоров-Давыдов 1960, 132). Descoperirile izolate ale acestor emisiuni sunt şi ele destul de rare, fiind semnalate doar câteva exemplare la Sucleia, Parcani, Târnauca şi la Tiraspol, provenite din săpăturile soţilor Stempkovski efectuate în anii 1896-1900 (Нудельман 1976, 147, nr. 63). Cu atât mai important este dirhemul de la Tokta şi emis la Krım în anul 690 A.H., descoperit la sfârşitul anului 2008 la Costeşti, raionul Ialoveni, intrat într-o colecţie particulară din Chişinău (fig. 1/12). După cum am menţionat mai sus, împreună cu monedele romane descoperite la Nişcani, a fost găsit şi un inel de bronz (fig. 1/14). Şatonul, care are corp comun cu veriga, este de formă octogonală, având laturile ornamentate cu două linii care repetă conturul acestuia. Pe suprafaţa monturii este realizat un ornament cu caracter heraldic. Şi printre descoperirile de la Tarasova, raionul Rezina, se află un disc de metal care reprezintă şatonul unui inel pe care este gravat un ornament 346

în formă de cruce cu braţele egale. Pe revers se observă locul unde a fost unit cu veriga. Se cunosc mai multe inele având reprezentate diferite tipuri de cruci atât în zona dintre Prut şi Nistru, cât şi în alte regiuni româneşti. Credem că şi inelul pe care îl prezentăm ar putea fi datat în secolele XIVXV, în acest sit fiind găsite mai multe emisiuni monetare din această perioadă. În afară de inel, prezentăm şi câteva monede din perioada secolelor XVI-XVII, provenite din situl arheologic de la Tarasova. Recent ne-a fost adusă spre determinare o monedă otomană găsită în primăvara anului 2008 de către o persoană din localitatea Fârlădeni, raionul Hânceşti, în timpul lucrărilor de grădinărit. Moneda este o emisiune otomană, cu nominalul yarım zolta, emisă sub Ahmed III (1703-1730) la Kostantiniye (fig. 1/13). Emisiunile otomane sunt destul de frecvente în descoperirile din Republica Moldova. Mai semnalăm două parale otomane şi un jeton de aramă găsite la Bogzeşti, raionul Călăraşi. Una dintre ele este o emisiune de la Abdülhamid I (1774-1789), bătută la Kostantaniye, iar cea de-a doua este neprecizată. O altă para emisă de Mustafa III (1757-1774) la Islâmbol a fost găsită pe teritoriul Mânăstirii Ţâpova, din localitatea Ţâpova, fiind atestată anterior o para de la Ahmed III, bătută la Mısır (Boldureanu 2007, 357, nr. 25). Pe lângă descoperirile izolate din secolele XVIXVII, înregistrate pe parcursul anului 2008, prezentăm şi un tezaur descoperit întâmplător lângă localitatea Furceni, raionul Orhei alcătuit din 43 de monede europene şi obiecte de podoabă, datat la începutul secolului al XVI-lea. Monedele reprezintă denari ungureşti şi imperiali, polgroşi dar şi tripli groşi polonezi. Această acumulare ca şi multe alte tezaure din această perioadă arată înlocuirea polgroşului de către trojaki ca efecte ale reformelor monetare ale lui Ştefan Bathory. Spre deosebire de tezaurele din prima jumătate a secolului al XVI-lea, când polgroşul este îngropat alături de denarii imperiali, la sfârşitul secolului trojakii sunt combinaţi şi cu denari ungureşti. Am introdus în repertoriul nostru şi două descoperiri provenite din teritoriile aflate cândva în componenţa Ţării Moldovei (azi în Ucraina) şi care reprezintă un mare interes la studierea istoriei economice şi a relaţiilor comerciale din regiune în perioada medievală. Una dintre ele este tezaurul descoperit în anul 2005 pe teritoriul lo-

A. Boldureanu, Cronica descoperirilor numismatice (III)

calităţii Satul Nou din raionul Reni, alcătuit din monede otomane şi emisiuni europene, dar din care au fost identificate doar 14 exemplare. Adăugăm câteva monede descoperite împreună cu mai multe obiecte de podoabă în împrejurimile localităţii Oprişeni, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi. Acest lot este alcătuit din două emisiuni moldoveneşti, groşi de la Bogdan al III-lea, o piesă de trei groşi bătută de regele Sigismund al III-lea la Riga în anul 1592, un denar unguresc de la Maximilian al III-lea de la Kremniţa şi două emisiuni otomane de argint: un aspru de la Süleyman I, bătut la Edirne şi datat în perioada 1520-1534, şi un şahiu de la Murad al III-lea bătut la Haleb. În comparaţie cu Ţara Românească, în Moldova descoperirile de şahii sunt mai puţine, fiind semnalat până acum un exemplar de la Murad al III-lea, bătut la Haleb, la Costişa (Iliescu 1958, 459), altul de la acelaşi emitent a fost găsit în cadrul săpăturilor arheologice de la Baia (Isăcescu 1981, 337), iar alţii şase în tezaurul de la Păun (Neamţu, Foit 1972, 359-367). Majoritatea dirhemilor din aceste descoperiri, ca şi cel de la Oprişeni, reprezintă emisiuni ale sultanului Murad al III-lea, fiind emisiunile epocii în care aceştia pătrund în zonă, asistaţi însă şi de alte emisiuni otomane din domniile anterioare. Ne-au fost semnalate, de asemenea, mai multe emisiuni ruseşti din secolul al XVIII, dar am înregistrat doar câteva cu loc sigur de provenienţă. I. Monede greceşti 1. Costeşti, raionul Ialoveni. În primăvara anului 2008 în împrejurimile localităţii a fost găsit o monedă bosporană de bronz (dupondius). Riscuporid al II-lea (68-93)? Av. Bust spre dreapta; legendă ilizibilă. Rv. Bustul unei zeiţe spre dreapta. Æ 7,0 g; 18,4×19,5 mm; fig. 1/1. Зограф 1951, таб. XLVII, nr. 5. Informaţie: A. Boldureanu. 2. Caimaclia, raionul Taraclia. În iunie 2008 Comisariatul de Poliţie raional din Taraclia s-a adresat MNAIM cu rugămintea de a evalua bunurile furate din muzeul satului Caimaclia. Printre piesele numismatice în număr de 126 de exemplare, dintre care majoritatea reprezintă emisiuni moderne şi contemporane se afla şi o monedă histriană cu efigie imperială, provenind probabil din zona localităţii.

Septimius Severus Av. [A]VK – Λ CЄΠΤΙ – СЄVH[Ρ] . . . Bust laureat, drapat şi cuirasat spre dreapta. Rv. ICTPI – HNΩ; în exergă N. Cybele (cu calathos) tronând spre stânga, între doi lei, ţine în mâna dreaptă întinsă patera, iar cu stânga se sprijină pe tympanon. Æ 14,10 g; 29,2 mm; fig. 1/2. Pick 1898, 496. Informaţie: A. Boldureanu. II. Monede romane imperiale 1. Buzduganii de Sus, raionul Ungheni. Recent, în partea de sud-vest a vetrei satului Buzduganii de Sus, într-o aşezare de tip Sântana de MureşČernjahov a fost semnalat un denar roman de la împăratul Antoninus Pius. Levinschi, Iucal 2008, 6. 2. Ciocmaidan, raionul Comrat. În vara anului 2008 cu ocazia săpării unei gropi pentru fundaţia unei case a fost găsit un denar roman imperial. Pertinax (1 ian. 193-28 martie 193) Av. IMP CAES P HELV PERTIN AVG Rv. AEQVIT AVG TRP COS II AR 3,7 g; 20,4×19 mm; fig. 1/3. RIC IV/1, 7, nr. 1, ianuarie-martie 193. Informaţie: A. Boldureanu. 3. Lalova, raionul Orhei. Pe un teren situat între satele Lalova şi Ţâpova, nu departe de Nistru, cetăţeanul Sergiu Luncaş a găsit o monedă emisă la Alexandria din Troada. Valerian I (253-260)? Av. . . . IMP LICI V. . . Efigia împăratului spre dreapta. Rv. COL AVG / TRO. Cal păscând spre dreapta. AE 5,1 g; 20 mm; fig. 1/4. SNG Copenhaga, 4 (Bosporus-Bithynia), nr. 191. Informaţie: A. Boldureanu. 4. Măcăreşti, raionul Ungheni. În toamna anului 2008, în timpul unor lucrări agricole, studenta Alina Toma a descoperit o monedă romană imperială de bronz de la Gordian al III-lea (238-244). AE 7,6 g; 23,7 mm. Informaţie: A. Boldureanu. 5. Morenii Vechi, comuna Valea Mare, raionul Ungheni. Recent locuitoarea satului Morenii Vechi, Maria Pânzaru, cu ocazia efectuării unor lucrări agricole în grădină, a găsit o monedă romană de aur. Locul descoperirii se află în mahalaua zisă „După grădini”, situată la 300 metri vest 347

II. Materiale şi cercetări

de biserica satului. Piesa a fost achiziţionată de Muzeul din Ungheni în anul 2008. Herennia Etruscilla Av. HER ETRUSCILLA AVG. Bust diademat şi drapat spre dreapta. Rv. PVDICITIA AVG. Pudicitia şezând spre stânga, ţinând un sceptru transversal; văl pe faţă. RIC IV/3, 127, nr. 59a, anul 250 p. Chr.; Levinschi, Iucal 2008, 6. 6. Nişcani, raionul Călăraşi. În luna martie 2008, pe un teren aflat între Călăraşi şi localitatea Nişcani, la distanţă mică una de alta, au fost găsite 5 monede romane imperiale de argint şi un inel medieval. În preajma acestora au fost observate mai multe fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureş. Tot acolo, în toamna aceluiaşi an, a fost descoperită o siliqua. Denari Lucius Verus (161-169) Av. IMP L VERVS AVG Rv. PROV DEOR TR P III COS II AR 2,18 g; 16,7×18 mm; fig. 1/5. RIC III, 253, nr. 491, decembrie 162-toamna 163. Commodus (180-192) Av. . . . EL AVG BRIT PP Rv. FIDEI COH P M TRP XVI COS VI AR 2,36 g; 17,1×18,2 mm; fig. 1/6. RIC III/1, 390, nr. 220, Roma, anii 190-191. Av. COMM. ANT. AVG. P. BRIT Rv. P M TR P X IMP VII COS IIII.P.P AR 2,22 g; 17,4×16,9 mm; fig. 1/7. RIC III/1, 377, nr. 103, Roma, anii 184-185. Septimius Severus (193-211) Av. SEVERVS PIVS AVG Rv. FVNDA – TOR – PACIS AR 3,04 g; 17,5×18,9 mm; fig. 1/8. RIC IV/1, 124, nr. 265, Roma, anul 202/210. Antoninian Gordian al III-lea (238-244) Av. IMP·GORDIANVS PIVS FEL AVG Rv. FIDES MILITVM AR 3,70 g; 21×22,4 mm; fig. 1/9. RIC IV/3, 37, nr. 209, Antiochia, anul 242/244. Siliqua Constantius Gallus (351-354) Av. CONSTANTI – VS NOB CAES Rv. Stea în cunună/ R AR 2,86 g, 19,4 mm; fig. 1/10. 348

RIC VIII, 270, nr. 237 (dar DNCONSTANTI – VS NOB CAES), Roma, anul 352/354. Informaţie: A. Boldureanu. 7. Pârjota, raionul Râşcani. Prin anii 1985-1986 Melintie Badrajan, locuitor al satului Pârjota, în timpul lucrărilor în gospodăria proprie, a găsit un denar roman imperial. În vara anului 2008, fiica acestuia, Maria Vasilevscaia (Badrajan), a donat piesa Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Commodus Av. M · COMM · ANTON · (AVG · PIUS) BRIT Rv. P· M · TR · P · VIIII IM(P · VI) COS · IIII P · P AR 2,9 g; 17,6 mm; fig. 1/11. RIC III, 374, nr. 75, Roma, 183-184. Informaţie: A. Boldureanu. III. Monede medievale şi moderne 1. Alcedar, raionul Rezina. Recent pe teritoriul aşezării medievale a fost găsit un tezaur alcătuit din monede şi obiecte de podoabă. Din conţinutul descoperirii am reuşit să vedem cinci monede. Piesele reprezintă trei emisiuni bizantine de argint de la Ioan Tzimiskes (969-976) şi două monede cufice de argint, dintre care una tăiată şi care pare a fi o imitaţie. Monedele se află într-o colecţie particulară din Chişinău. Informaţie: A. Boldureanu, N. Tel’nov. 2. Anenii Noi, oraş. Cetăţeanul Gheorghe Grădinaru, în luna septembrie 2008, cu ocazia demolării unei case aflate la marginea localităţii, a găsit două monede ruseşti, depuse în fundaţia construcţiei. Ecaterina a II-a (1762-11796), 5 copeici, 1766, Moscova. AE 47,8 g; 44,9 mm Alexandru I (1801-1825), 3 copeici, 1820, Ecaterinburg. AE 12,9 g; 35 mm Informaţie: A. Boldureanu. 3. Bogzeşti, raionul Călăraşi. Lângă toloaca localităţii au fost găsite întâmplător două monede otomane şi un jeton de aramă. Piesele au fost aduse la muzeu spre identificare de către directorul muzeului raional Iacob Mândrescu, care ne-a oferit şi fotografiile lor. Imperiul Otoman Abdülhamid I (1774-1789) AR 0,4 g; 15 mm. Pere 1968, 681, para, Kostantiniye.

A. Boldureanu, Cronica descoperirilor numismatice (III)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13 Fig. 1. Descoperiri monetare.

14

15

Emitent neprecizat AR 0,4 g; 15,4 mm; para, atelier neprecizat. Informaţie: A. Boldureanu. 4. Costeşti, raionul Ialoveni. Pe terenurile agricole ale localităţii au fost găsite mai multe emisiuni de argint ale Hoardei de Aur. Toate piesele se află într-o colecţie privată din Chişinău. Cu această ocazie semnalăm un dirhem bătut în numele hanului Tokta la Krım în anul hegirei 690. AR 1, 14 g; 18 mm; fig. 1/12. Лебедев 2000, 21, nr. 7б. Informaţie: A. Boldureanu. 5. Fârlădeni, raionul Hânceşti. Un locuitor al localităţii Fârlădeni a găsit în grădina proprie o monedă otomană de argint, care a fost adusă

pentru determinare la muzeu de către Iurie Caminschi. Ahmed III (1703-1730) AR 9,6 g; 26,9×29,4 mm; fig. 1/13. Pere 1968, 521, yarım zolta, Kostantiniye. 6. Ineşti, raionul Teleneşti. Recent în împrejurimile localităţii Ineşti, raionul Teleneşti, a fost descoperit întâmplător un tezaur alcătuit în întregime din monede tătăreşti. Tezaurul, îngropat la rădăcina unui stejar secular aflat în marginea pădurii din localitate, cuprindea aproximativ 570 de monede de acelaşi fel, dintre care 25 de exemplare se păstrează într-o colecţie particulară din Chişinău. Piesele reprezintă dirhemi emişi la Krım în numele hanului Tokta (1289-1312). Boldureanu 2008, 7-8. 349

II. Materiale şi cercetări

7. Izvoare, raionul Floreşti. În anul 1995 în pârăiaşul care curge prin localitate, cetăţeanul Sergiu Croitoru a găsit o monedă ungurească de argint. Franz Joseph (1848-1916), Kremnitz, K-B. AR 11,92 g; 29,9 mm. Informaţie: A. Boldureanu. 8. Nişcani, raionul Călăraşi. Un inel medieval a fost găsit împreună cu monedele semnalate mai sus, II.6. Æ 6,63 g; înălţimea 24 mm; diametrul şatonului 18,8 mm; grosimea şatonului 2,4 mm; fig. 1/14. Informaţie: A. Boldureanu. 8. Novosil’ske (Satul Nou), raionul Reni, regiunea Odesa, Ucraina. În anul 2005, cu ocazia unor lucrări de construcţie efectuate în localitate, a fost descoperit un tezaur monetar. Din cele relatate de către descoperitori, din componenţa tezaurului au făcut parte monede otomane, monede europene cu flan mare şi mai multe piese mărunte. Au fost identificate din acest depozit 14 exemplare: Provinciile Unite (6), Franţa (6), Lotaringia (1), Polonia (1). Cojocaru, Kokorjiţkaia 2008, 12. 9. Oprişeni, raionul Hliboca, reg. Cernăuţi, Ucraina. În anii 2006-2008, lângă Oprişeni au fost descoperite de către elevi mai multe obiecte de podoabă şi monede care se păstrează în muzeul din localitate. Imperiul Otoman Süleyman I (1520-1566) Aspru, Edirne Аv. Sultan / Süleyman / bin * şah / Selim şah. Srećković 2003 A. Rv. (Azze nasrühü be) duri / (E)dirne / sene / 926. Srećković I. AR 0, 65 g; 10 mm. Murad III (1574-1595) Şahiu, Haleb Аv. Sulta(n Murad) / bin sultan (Selim şah / azze nasrühü). Rv. Central: duri, jos; be, sus; Haleb, în centru. Marginal-circular: (Halledallahü mülkeh) ü ve sultanehü sene (98)2. AR 2,55 g; 19 mm. Nicolae, Custurea 1986, tip В; Pere 1968, 291. Polonia, Sigismund III (1587-1632), trei groşi, 1595, Riga. Ungaria, Maximilian II (1564-1576), denar, 1578, Kremnica. 350

Moldova, Bogdan III (1504-1517), groşi. Informaţie: A. Boldureanu, N. Bodnariuc, S. Pivovarov. 10. Furceni, raionul Orhei. Recent pe teritoriul unei aşezări situate la 3 km vest de satul Furceni a fost descoperit un tezaur alcătuit din monede şi obiecte de podoabă. Cele 44 de monede recuperate reprezintă denari ungureşti şi imperiali emişi de Mathias (1458-1490), Ferdinand I (1526-1564), Maximilian al II-lea (1564-1576) şi Rudolf al II-lea (1576-1608) şi emisiuni poloneze: jumătăţi de groşi şi tripli groşi de la Alexandru I (1492-1506), Sigismund I (1505-548), Sigismund al II-lea August (1544, 1548-1572), Ştefan Bathory (1575-1586) şi Sigismund al III-lea Vasa (15871632). Podoabele reprezintă o pereche de cercei uniţi între ei cu un lănţişor, o agrafă întreagă şi mai multe fragmente. Dergaciova, Reabţeva, Telnov 2008, 9-10. 11. Republica Moldova, passim. Au fost semnalate monede tătăreşti de cupru, descoperite în Republica Moldova, contramarcate la Madjar (Caucazul de Nord). Nicolae 2008, 8-9. 12. Republica Moldova, passim. Sunt publicate 89 de monede moldoveneşti din secolele XIV-XVI, descoperite pe teritoriul dintre Nistru şi Prut, aflate într-o colecţie particulară din Chişinău. Autoarea a inclus în catalog 10 piese din cele 12 care ar fi făcut parte din aşa-numitul tezaur de la Cetatea Albă publicat în anul 2001 (Городенко 2001, 8-13), alte 9 din cele 11 presupuse a fi găsite la Orheiul Vechi, publicate în acelaşi an (Городенко 2001a, 4-6), iar restul inedite. Dergaciova 2008, 208-217. 13. Tarasova, raionul Rezina. Continuăm să prezentăm descoperirile provenite din situl medieval Tarasova. Piesele ne-au fost aduse pentru determinare de către şeful expediţiei arheologice de acolo Roman Rabinovici. Acestea reprezintă cinci monede şi plăcuţa unui inel sigilar. Imperiul Otoman Süleyman I (1520-1566), aspru, atelier neprecizat. AR 0,7 g; 11,1×12,9 mm. Grupa I (1520-1541), perioada II - 1534-1541, tip B. Polonia Coroana, Sigismund III (1587-1632), 1 ½ groş, 1622.

A. Boldureanu, Cronica descoperirilor numismatice (III)

AR 1,1 g, 19,4 mm, perforată. Găsită în afara sitului. Gumovski 1960, 972. Imitaţii după şilingi Prusia, Brandenburg; Georg Wilhelm (16191640) AE 0,6 g; 16,1 mm Suedia, Christina (1632-1654) AE 0,4 g, 15 mm. Placă de inel sigilar cu cruce AE 14,6 mm; 1,0 g; fig. 1/15. Informaţie: A. Boldureanu, R. Rabinovici. 14. Ţâpova, raionul Rezina. În luna iulie 2008, ne-a fost adusă pentru determinări o monedă otomană decoperită pe teritoriul mânăstirii Ţâpova.

Imperiul Otoman Mustafa III (1757-1774), para, Islâmbol. AR 0,4 g; 15 mm. Pere 1968, 639. Informaţie: A. Boldureanu. 15. Zubreşti, raionul Străşeni. În toamna anului 2009 în timpul lucrărilor agricole cetăţeanul Valeriu Calancea a descoperit o monedă rusească de aramă. Nicolai I (1825-1855), 1 copeică, 1852, Ecaterinburg. Av. monograma ţarului, sus coroana imperială Rv. КОПЬЕКЪ / Е.М.; sus coroana. AE 5,12 g; 21,5 mm. Уздеников 1986, 3444.

Bibliografie
Boldureanu 2007: A. Boldureanu, Cronica descoperirilor numismatice (I). Tyragetia s.n. 1, vol. I [XVI], 2007, 351-360. Boldureanu 2008: A. Boldureanu, Consideraţii preliminare referitoare la un tezaur de monede tătăreşti găsit la Ineşti, raionul Teleneşti. In: Al IX-lea Simpozion de Numismatică. Programul şi rezumatele comunicărilor, Chişinău 17-18 septembrie 2008, 7-8. Ciocanu, Nicolae 2003: M. Ciocanu, E. Nicolae, Un tezaur de monede bizantine descoperit la Alcedar, jud. Orhei. In: Simpozion de Numismatică. Comunicări, studii şi note (2002), 2003, 163-166. Cojocaru, Kokorjiţkaia 2008: V. Cojocaru, T. Kokorjiţkaia, Tezaurul monetar din secolul al XVII-lea de la Novosil’ske (Satul Nou), raionul Reni, regiunea Odesa, Ucraina. In: Al IX-lea Simpozion de Numismatică. Programul şi rezumatele comunicărilor (Chişinău 2008), 12. Dergaciova 2008: L. Dergaciova, Monede medievale moldoveneşti din colecţii particulare (I). Revista Arheologică s.n. 2, vol. IV, 2008, 208-217. Dergaciova, Reabţeva, Telnov 2008: L. Dergaciova, S. Reabţeva, N. Telnov, Un tezaur cu monede şi obiecte de podoabă din raionul Orhei. In: Al IX-lea Simpozion de Numismatică. Programul şi rezumatele comunicărilor (Chişinău 2008), 9-10. Gumovski 1960: M. Gumowski, Handbuch der polischen Numismatik (Graz 1960). Iliescu 1958: O. Iliescu, Însemnări privitoare la descoperiri monetare. SCN II, 1958, 447-463. Isăcescu 1981: E. Isăcescu, Tezaurul monetar din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, descoperit la Rîmnicu Vîlcea. In Buletinul Societăţii Numismatice Române, 70-74, 1976-1980 (Bucureşi 1981), 331-339. Levinschi, Iucal 2008: A. Levinschi, Vasile Iucal, Descoperiri monetare romane recente din raionul Ungheni. In: Al IX-lea Simpozion de Numismatică. Programul şi rezumatele comunicărilor (Chişinău 2008), 6. Neamţu, Foit 1972: E. Neamţu, G. Foit, Tezaurul de obiecte şi monede feudale descoperit la Păun, com. Mihălăşeni, jud. Botoşani. ArhMold VII, 1972, 359-367. Nicolae, Custurea 1986: E. Nicolae, G. Custurea, Tezaurul monetar din secolul al XVI-lea descoperit la Bercioiu, jud. Vîlcea. In: Buletinul Societăţii Numismatice Române, 77-79, 1983-1985 (Bucureşti 1986), 309-327. Nicolae 2008: E. Nicolae, Monede tătăreşti contramarcate la Madjar (sec. XIV) descoperite în Republica Moldova. In: Al IX-lea Simpozion de Numismatică. Programul şi rezumatele comunicărilor (Chişinău 2008), 8-9. Pere 1968: Nuri Pere, Osmanlılarda madenî paralar (Coins of the Ottoman Empire) (Istanbul 1968). Pick 1898: B. Pick, Din antiken Münzen von Dacien und Moesien, I, 1 (Berlin 1898). RIC: The Roman Imperial Coinage, I-X (London 1923-1994) SNG Copenhaga 1955: Sylloge Nummorum Graecorum, The Royal Collection of Coins and Medals, Danish National Museum (Copenhaga 1955). Srećković 2003: S. Srećković, Akches (Volume Three). Süleyman I Kanunî 926-974 A. H. (Beograd 2003). Городенко 2001: А.П. Городенко, Монеты чеканки Аспрокастро (Белгорода) из частных коллекций. Лабиринт 1, Кишинев, 2001, 8-13. Городенко 2001а: А.П. Городенко, Молдавские монеты из Старого Орхея. Лабиринт 2, Кишинев, 2001, 4-6.

351

II. Materiale şi cercetări

Зограф 1951: А.Н. Зограф, Античные монеты. В сб.: МИА, вып. 16 (Москва-Ленинград 1951). Лебедев 2000: В. Лебедев, Корпус монет Крыма в составе Золотой Орды (середина XIII - конец XV вв.). Нумизматика и фалеристика 1, 2000, 19-23. Кропоткин 2003: В.В. Кропоткин, Дополнение к списку находок римских монет. Stratum plus 6, 2003, 20-117. Кухар-Онишко, Травкин 1999: Н.А. Кухар-Онишко, С.Н. Травкин, Об одном монетном кладе с тeрритории Молдавии. Stratum plus 6, 1999, 170-175. Нудельман 1976: А.А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинев 1976). Федоров-Давыдов 1960: Г.А. Федоров-Давыдов, Клады Джучидских монет. Основные периоды развития денежного обращения в Золотой Орде. Нумизматика и эпиграфика 1, 1960, 94-192. Уздеников 1986: В.В. Уздеников, Монеты России 1700-1917. Russian Coins (Москва 1986).

The chronicle of monetary discoveries (III)
Abstract The author points out to the numismatic discoveries from the territory of the Republic of Moldova from 2008 and to some older discoveries which were left unregistered in the earlier numbers of the chronicle. Among the discussed issues are the objects acquired by the museum, those brought for identification by the archaeologists, and a few from the private collections. The adornments uncovered together with the coins are mentioned and the finds from Bucovina and the southern region between Prut and Dniester were integrated as well. Are remarked among the antic coins a Histrian object (found at Caimaclia), an aureus from Herennia Etruscilla (Morenii Vechi) and a siliqua from Constantius Gallus (Nişcani). For the medieval period were registered four treasures, two of which are of exceptional importance: Alcedar, the first deposit of cufic coins (associated with Byzantine objects and adornments) discovered in the Republic of Moldova, and Ineşti, the first deposit with silver Tatar issues from the times of Tokta (1289-1312) discovered in the Republic of Moldova (and the second from the regions between Prut and Dniester, after the great treasure found at Cetatea Albă in 1904).

Хроника монетных находок (III)
Резюме Автор представляет нумизматические находки обнаруженные на территории Республики Молдова в течинии 2008 года, а также и более ранние, не вошедшие в предыдущие выпуски. Таким образом, в Хронике перечислены монеты, поступившие в фонды музея и те которые обнаружены в результате археологических раскопок, а также монетные эмиссии из частных коллекций. Наряду с монетами представленны и найденные вместе с ними ювелирные изделия, включая и две находки с Буковины и юга Днестровско-Прутского междуречья. Среди античных монет выделяются одна Истрийская эмиссия (найденая в Каймаклия), ауреус Гереннии Этрусциллы (Морений Векь) и силиква Констанция Галла (Нишкань). В хронику включены также четыре клада относящихся к средневековому периоду, два из которых имеют особое значение. Находки из Алчедар являются первым кладом на территории Республики Молдова, содержащим куфические монеты (совместно с византийскими монетами и украшениями). Клад из Инешть, являющийся первой в Республике Молдова тезаврацией серебряных татарских монет, относящихся к периоду правления Токты (1289-1312) (и второй по счёту из найденых в Днестровско-Прутском междуречьи, после известного большого клада из Аккермана - 1904 г.).

15.03.2009
Dr. Ana Boldureanu, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova, e-mail: anaboldureanu@yahoo.com

352

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful