UN PICTOR UITAT – NICOLAE A.

COLEADICI (1906-1937)
Vera Stăvilă
Printre pictorii care au activat la Chişinău în perioada interbelică a fost şi plasticianul Nicolae Coleadici, stins din viaţă mult prea timpuriu, la vârsta când abia deprinsese secretele artei figurative. Pentru generaţiile postbelice a rămas necunoscut deoarece majoritatea lucrărilor sale, create în anii de studenţie şi după absolvirea Şcolii de Arte Frumoase din Chişinău, s-au pierdut în vara lui 1941, la retragerea sovieticilor din Basarabia1. Cea mai importantă sursă de informare care ne permite să reconstituim parţial viaţa şi activitatea pictorului N. Coleadici este colecţia donată în 1990 Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei de către sora pictorului – Tatiana Dasacova2. Iniţial colecţia menţionată includea două tablouri, desene, documente şi fotografii de familie. Cele mai preţioase fotografii sunt realizate în atelierul „Gh. Vasserman” din oraşul MoghiliovPodolsk. Prima este datată cu anul 1907. Este fotografiată mama Glicheria cu fiul Nicolae. A doua ţine de anul 1910 şi îl are în imagine pe N. Coleadici la vârsta de patru ani, alături de tatăl său3. Celelalte fotografii din colecţie sunt făcute de un amator şi îl au în imagine pe N. Coleadici gimnazist, student, alături de membrii familiei, de prieteni şi colegii de la Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău. În anul 2008 colecţia a fost completată cu trei schiţe de tablou şi 16 obiecte provenite din familia Coleadici, achiziţionate de la Jana Medvedev, nepoata pictorului4. Informaţii inedite despre N. Coleadici găsim şi în fondul personal al pictorului Auguste Baillayre5, colecţie de materiale care se păstrează la Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Acest fond include documente, fotografii şi opere originale ale
ANRM, F. 3080, inv. 1, d. 2, f. 2. MNAIM, FB - 17985. 3 MNAIM, FB - 17985-16. 4 MNAIM, FB - 27717. 5 ANRM, F. 2989.
1 2

unor pictori care au activat la Chişinău în anii ΄30-΄40 ai secolului trecut. Tot aici se află şi cataloagele expoziţiilor Societăţii de Arte Frumoase la care participau pictori consacraţi dar şi elevi şi absolvenţi ai Şcolii de Arte Frumoase. Nicolae Coleadici s-a născut în anul 1906, în satul Negrineţ, judeţul Hotin. A fost al doilea copil din familia lui Anton Coleadici, fiul lui Grigore Coleadici, militar rus, care după încheierea serviciului militar de 25 ani, se stabileşte cu traiul la Negrineţ. Anton Coleadici, administrator de moşie, a fost căsătorit cu Glicheria (n. 1880), fiica ţăranului Taras Ciolacu din satul Alexăndreni judeţul Bălţi. Despre Glicheria Ciolacu mai ştim că a absolvit cursurile şcolii populare din Zăbriceni (1893), şi şcoala agricolă şi gospodărie casnică „Maria Grinev” din s. Zăzuleni (1899) cu calificarea de economă6. Anton şi Glicheria Coleadici au mai avut încă patru copii: Natalia (19001906); Victor (n. 1910), primar de Negrineţ, decedat în 1946, de tif; Tatiana (1917-2008), în 1941 a fost învinuită de trecerea ilegală a frontierei cu România şi condamnată la patru ani de detenţie; Valentin (n. 1920), care acum doi ani mai era în viaţă şi locuia în or. Kirov, Rusia. Nicolae Coleadici a copilărit şi a făcut şcoala primară la Negrineţ, iar studiile gimnaziale le-a urmat la Hotin. Ceilalţi copii din această familie, la insistenţa mamei Glicheria, după absolvirea şcolii primare din localitate îşi continuă studiile la Cernăuţi. De remarcat că tatăl, Anton Coleadici, a fost categoric împotrivă ca copiii săi să studieze prin şcoli; i-a văzut întotdeauna doar alături de el, acolo, la Negrineţ. Cea care a insistat ca odraslele să studieze a fost mama, Glicheria. Astfel, în anul 1926, fără acordul tatălui, Nicolae susţine examenul de admitere la Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău, unde pentru concurs prezintă schiţa de
6

MNAIM, FB - 17985-1, 2.

Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, 261-263.

261

II. Materiale şi cercetări

tablou „Şcoala din satul Negrineţ”, lucrare care se păstrează în patrimoniul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei7. Ca urmare este admis la anul I, în clasa profesorului A. Baillayre, cunoscut pictor, grafician şi scenograf, absolvent al Academiei Regale de Arte Frumoase din Amsterdam, al Academiei de Arte din Petersburg şi al Universităţii din Grenoble. La Şcoala de Arte Frumoase N. Coleadici studiază alături de C. Cobizev, V. Neciaev, T. Nicolaidi, V. Poleacova, A. Modval ş.a., avându-i ca profesori pe N. Ţiganco, E. Maleşevski, Ş. Ciobanu, P. Constantinescu-Iaşi şi Ş. Cogan. În anii de studii N. Coleadici a avut ca model creaţia profesorului său A. Baillayre. Influenţa definitorie a maestrului este evidentă în lucrările pictorului. Drept exemplu serveşte compoziţia „Femeie cu ulcior”, realizată în anul 19288 ( Stavilă 2000, 73). În anul 1931 N. Coleadici a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău la specialitatea pictură şi este recomandat ca profesor de arte grafice9. Începând cu anul 1927, participă la expoziţiile Societăţii de Arte Frumoase, la care îşi expun lucrările şi alţi tineri talentaţi ca T. Chiriacov, E. Ivanovscaia, B. Nesvedov ş.a. (Stavilă 1990, 6). În anul 1930, la Salonul al V-lea al Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia, Nicolae Coleadici
MNAIM, FB - 27706. Această lucrare se află in patrimoniul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Chişinău. 9 MNAIM, FB - 17985-3.
7 8

participă cu o singură lucrare „Studiu pentru portret”10. Din 1930 pictorul N. Coleadici lipseşte un timp de la expoziţiile organizate de Societatea de Arte Frumoase. Însă, revine în anul 1934 la Salonul al IX-lea al Societăţii, cu şapte lucrări: un peisaj, o compoziţie, două capete şi trei desene. Tot în acest an, Societatea de Arte Frumoase din Basarabia organizează o expoziţie de pictură, sculptură şi artă decorativă la Bolgrad. Pictorul Nicolae Coleadici expune două lucrări: „Compoziţie“ şi „Portretul sculptoriţei C. Cobizev“11. Unele lucrări ale pictorului au fost mediatizate şi în presa periodică. De exemplu, revista „Viaţa Basarabiei” (rubrica Cronică) menţiona: „Portret a doi tineri”, autor N. Coleadici, este o lucrare psihologică şi foarte interesantă din punct de vedere al coloritului” (Viaţa Basarabiei 1934). În tablourile sale pictorul abordează diverse subiecte, fiind pasionat în special de viaţa rurală. În lucrările „Pe malul Prutului” (1924) şi „La cosit” (1936), pictorul redă oamenii şi peisajele din nordul Basarabiei. Pe lângă picturi, N. Coleadici realizează şi desene, inclusiv pe teme umoristice „Lângă casa părintească” şi „În beci”12. A practicat şi portretul. Printre cei portretizaţi erau membrii familiei, prietenii, profesorii şi colegii de la Şcoala de Arte Frumoase. O parte din lucrările sale le-a dedicat dragostei sale neîmplinite faţă de sculptoriţa Claudia Cobizev.
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 78, f. 14. ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 78, f. 9, 11. 12 MNAIM, FB - 17985-7, 9.
10 11

262

V. Stăvilă, Un pictor uitat – Nicolae A. Coleadici (1906-1937)

Talentul şi sensibilitatea plastică i-au permis lui Nicolae Coleadici să facă şi pictură bisericească. Între altele, a zugrăvit interiorul bisericii din satul natal şi a pictat icoana „Maica Domnului”. În primăvara anului 1934, împreună cu pictorii V. Neceaev, V. Poleacov şi A. Modval, sub conducerea lui Alexandru Plămădeală, participă la pictarea catedralei oraşului Tighina. Conform unor surse, cel mai bine dintre tineri picta N. Coleadici şi V. Neciaev. Cu regret, ulterioarele repictări şi renovări au denaturat pictura şi azi este imposibil s-o identifici. Câteva din acele fresce, zugrăvite pe pereţii catedralei la care a participat şi pictorul N. Coleadici se păstrează într-o colecţie de 15 ilustrate cu imagine alb-negru, unite sub o copertă, pe care stă scris: „Centenarul catedralei din Tighina”, colecţia a ieşit de sub tipar la tipografia lui B. Liberol din Chişinău în anul 1934 (Poştarencu 1992, 130). Anul 1934 a fost unul foarte productiv în activitatea tânărului pictor. Tot în acest an pleacă la studii în străinătate, fiind îndrumat de profesorul său A. Baillayre şi susţinut de o persoană necunoscută din oraşul Chişinău, care i-a achitat taxa pentru

studii la Academia Regală de Arte Frumoase din Amsterdam, Olanda. După anul 1934 pictorul Nicolae Coleadici dispare din viaţa artistică a Basarabiei, şi nu se mai întâlneşte nici o informaţie despre el. Din relatările rudelor am constatat că la sfârşitul anului 1936 (după doi ani de studii), pictorul se întoarce acasă la Negrineţ, fiind grav bolnav de tuberculoză. Aici realizează ultima sa lucrare „Natură statică cu icoană”13, executată pe pânză, în ulei, cu dimensiunile de 40,5×52 cm. Pictura prezintă icoana cu chipul Maicii Domnului aşezată pe un prosop. Alături o vază cu flori de primăvară şi un ulcior cu câteva fire de salcie îmbobocită. Acest tablou exprimă starea sufletească a pictorului grav bolnav. În partea de sus a tabloului, în colţul drept este indicată data – 1936 şi numele – N. Coleadici. În colecţia pictorului se află o imagine fotografică, care pe verso are o inscripţie: „18 ianuarie 1937; a murit Kolea”. Aceasta este data morţii pictorului N. Coleadici. Este înmormântat la Negrineţ, sat pe care l-a iubit atât de mult şi l-a imortalizat în lucrările sale, alături de tatăl Anton şi sora Natalia.

Bibliografie
Poştarencu 1992: D. Poştarencu, Din Istoria Tighinei (Chişinău 1992).1 Stavilă 1990: T. Stavilă, Arta plastică din Basarabia de la sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX (Chişinău 1990). Stavilă 2000: T. Stavilă, Arta plastică modernă din Basarabia (Chişinău 2000). Viaţa Basarabiei 1934: Viaţa Basarabiei 4, 1934.

A forgotten painter – Nicolae A. Coleadici (1906-1937)
Abstract Based upon archival documents and several collections from the heritage of the National Museum of Archaeology and History of Moldova, the author introduces in the scientific circles new data about the life and activity of the painter Nicolae Coleadici, graduate of the School of Fine Arts from Chişinău, a plastic arts artist which contributed to the development of the Bessarabian plastic arts in the interwar period.

Забытый художник – Николай А. Колядич (1906-1937)
Резюме Статья освещает жизнь и творчество художника Н. Колядича, имя которого было почти неизвестно. В результате поисков автору удалось выявить уникальные документы, раскрывающие страницы его жизни и творчества. В работе использованы архивные материалы, которые доказывают, что Н. Колядич внёс определённый вклад в развитие живописи Бессарабии в межвоеный период.

20.01.2009
Vera Stăvilă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova
13

MNAIM, FB - 17983.

263

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful