You are on page 1of 12

Recuperarea oldului posttraumatic

oldul este o articulaie profund,acoperit de mase musculare mari care o protejeaz bine
mpotriva traumatismelor directe.Entorsele oldului sunt greu de definit.Luxaiile sunt rare i se
produc la tineri i la persoanele de vrst medie. Fracturile sunt frecvente la persoanele n vrst
i reprezint o patologie redutabil,cu implicaii locale i generale grave,mergnd pn la
ameninarea vieii.

Sechelele posttraumatice se exprim clinic prin urmtoarele semne clinice capitale:

Durere
Deficit de stabilitate
Deficit de mobilitate

Pentru a combate manifestrile clinice sechelare posttraumatice se realizeaz obiectivele de


recuperare:

1. Combaterea durerii
2. Refacerea mobilitii
3. Refacerea forei musculare
4. Refacerea stabilitii,micrii controlate i abilitii

1.Combaterea durerii
Se realizeaz cu ajutorul medicaiei antiinflamatorii, antalgice i sedative.

Calmarea durerii creaz confortul pacientului i favorizeaz buna desfurare a procedurilor de


recuperare.

n prima faz a tratamentului, imobilizarea la pat are efect antialgic (figura 1).

Kinetoterapia fr ncrcare,posturile antideclive, i mai ales mobilizrile pasive i active ale


piciorului i ale genunchiului asigur combaterea edemului i menin capacitatea funcional a
musculaturii i a articulaiilor n vederea ortostatismului.
Figura 1

2. Ameliorarea circulaiei de ntoarcere venoas i prevenirea tromboflebitelor


postoperatorii prin gimnastica pasiv Brger:
Principiu: creterea debitului sanguin n membre prin golire i apoi umplere;

-poziia din decubit dorsal cu membrele inferioare la 45 n sprijin, se menine 1 min;


-se produce apoi umplerea din poziia eznd, cu gambele atrnnd un minut;
- se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n timp dublu;
- exerciiile se vor repet de 5-6 ori/ zi i se pot asocia micri circulare ale picioarelor.
3. Refacerea mobilitii se realizeaz prin refacerea tuturor micrilor de la nivelul
oldului, i anume:

Reeducarea flexiei
Reeducarea extensiei
Reeducarea abduciei
Reeducarea adductiei
Reeducarea rotaiei

Reeducarea flexiei se poate realiza prin:


a. Adoptarea unor posturi
b. Mobilizri pasive
c. Mobilizri autopasive
d. Micri active
e. Metode de facilitare

a. Adoptarea unor anumitor posturi :

Exerciiul 1 : Corpul pe o planet nclinat,piciorul homolatereal se sprijin pe un scunel


(nlimea scunelului este n funcie de capacitatea de flexie a articulaiei CF) nclinarea
planei fiind un mijloc de gradare.

Exerciiul 2 : Sprijin pe membrul inferior sntos , cu piciorul homolateral ridicat pe un


scaun : nlimea scaunului i aplecarea trunchiului n fa mresc gradul de flexie al
articulaiei.

b. Mobilizri pasive ntotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde


inchiogambierii

Exerciiul 1 : Pacientul n DD , cu MI sntos exins : asistentul aplic priza pe treimea


inferioar a coapsei, executnd flexia CF.

Exerciiul 2 : Pacientul n decubit contralateral : asistentul , mobiliznd coapsa spre flexie ,


are grij s menin coloana lombar dreapt.

c. Mobilizri autopasive

Exerciiul 1: Din postura patruped se foreaz flexia CF prin greutatea trunchiului -


oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie.

Exercitiul 2 : Automobilizarea se poate realiza prin scripeti si suspendare in diverse montaje.


d. Miscari active
Exercitiul 1: Pacientul in decubit lateral pe o placa lucioasa (pt soldul homolateral) sau cu
placa intre MI pentru soldul contralateral: se executa flexia coxofemuralei cu genunchiul
flectat sau cu genunchiul extins -bazinul fixat pe o chinga.
Exercitiul 2 : Din ortostatism cu spatele la perete, P executa flexia CF cu genunchiul
flecatat, tragand coapsa la piept.
e. Metode de facilitare
1. Inversarea lenta : DD la marginea patului; se relizeaza schema D1 de flexie a MI,
urmata imediat de cea a D1 de extensie; miscarea activa a pacientului e controlata de
KT, fara a bloca-o. Nu se fac pauze, trecandu-se imediat de la o schema la alta.
2. Rotatia ritmica : DD priza pe condilii femurali; se executa rotatii interne-externe (P
cat mai relaxat), apoi se mobilizeaza pasiv soldul pe D1 de flexie.

Reeducarea extensiei se poate realiza prin:

a. Prin adoptarea anumitor posturi


Exercitiul 1 : P in DV cu bazinul fixat intr-o chinga; sub coapse si genunchiu se introduce
o perna.
Exercitiul 2 : P in DD cu o perna sub fese; MI afectat intins, cel contralateral mult mai
flectat ( pentru asigurarea retroversiei bazinului).

b. Prin mobilizari pasive


Exercitiul 1: P in DV; KT cu o mana fixeaza pe masa bazinul, iar cu antebratul si mana
cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa, realizeaza extensia.
Exercitiul 2 : P in DL cu MI opus mult flectat si fixat de catre KT cu o mana; cu axila
acceluiasi MS KT fixeaza bazinul, iar cu mana opusa realizeaza extensia bazinului.
c. Mobilizri autopasive
Exercitiul 1: P in DD, mentinand cu mainile genunchiul opus la piept; membrul afectat
intins pe un plan inclinat.
Exercitiul 2: Prin montaje cu scripeti.
d. Micri active
Exercitiul 1 : P in DV cu bazinul fixat: se executa extensii de CF, cu si fara flexia
genunchiului.
Exercitiul 2: P in decubit contralateral: se face extensia coapsei, in timp ce KT
anteflecteaza bazinul.
e. Metode de facilitare
*Se executa tehnicile din cadrul flexiei, cu schemele inversate pe extensie.

Reeducarea abductiei si adductiei se realizeaza prin:

a. Adoptarea unor posturi


Exercitiul 1: P in DD, cu un suport triunghiular intre coapse pt abductia
bilaterala; pt abductia unilaterala postura din figura 6-17.

Exercitiul 2: Din DD P incruciseaza MI, cu genunchii intinsi MI afectat este


dedesubt. Din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa. reeducare adductie.

b. Mobilizri pasive
Exercitiul 1: P in DD, utlizand MI sanatos ca stabilizator, acesta fiind in abductie,
cu gamba cazuta la marginea mesei (figura 6-19)

Exercitiul 2: P in decubit homolateral cu MI opus flectat si sprijinit pe o perna;


KT actioneaza ca in figura 6-23.

c. Mobilizri autopasive
Exercitiul 1: P in ortostatism cu MI afectat intins si in usoara abductie, cu piciorul
sprijit pe un rulou: executa o genuflexiune pe MI sanatos. reeducare abductie
Exercitiul 2: P in decubit homolateral cu MI opus flectat si cu MI afectat prins in
chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana.

d. Micri active
Exercitiul 1: P in DL pe partea heterolaterala: se ridica MI afectat. reeducare abd
Exercitiul 2: P in DD: incrucisari ale MI cu genunchiul intins. -reeducare add

e. Metode de facilitare
Schema de facilitare a abductiei soldului este D1 extensie.
In general, acestea nu sunt necesare in reeducarea adductiei.

Reeducarea rotatiei interne si externe se realizeaza prin:

a. Adoptarea unor posturi


Exercitiul 1: P in DD cu MI afectat, cu G flctat pe masa, gamba intr-o directie sau
in alta, in functie de tipul rotatiei, corpul rasucit de intr-o parte sau altasi cu MI
sanatos intins. Figura 6-24 pt RE.

Exercitiul 2: P sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara axului


coapsei (in rotatie interna) sau inauntrul acestui ax (rot externa).

b. Mobilizri pasive
Exercitiul 1: P in DD, KT prinde treimea inferioara a coapsei, ruland-o inauntru
sau in afara.
Exercitiul 2: P in sezand, cu G flectat: KT utilizeaza gamba ca pe un levier; face
priza pe condilii femurali, iar cu antebratul mobilizeaza gamba. (Figura 6-26)

c. Mobilizri autopasive
Reproducem figura 6-30.

d. Micri active
Exercitiul 1: P in DV cu G flectat: deplasarea gambei intr-o parte si alta.
Exercitiul 2: P in pozitie turceasca, se apasa cu mainile genunchii in jos.
e. Metode de facilitare. Indiferent de tehnicile FNP utilizate, rotatia interna trebuie
cuplata cu abductia, iar cea externa cu adductia.

f. Mobilizari pasive combinate. Dintre cele mai importante, enumeram: extensia-


adductia-rotatia externa, flexia-adductia-rotatia interna, extensia-adductia-rotatia
interna si tractiunile specifice.
Exista doua tipuri de tractiuni la nivelul oldului:
Externe, pe directia colului femural;
Caudale, pe axul longitudinal al femurului;

Exercitiul 1: P in DD, cu MI intinse; KT face o priza in cravata, in 1/3


superioara a coapsei; apoi tractioneaza extern, cu corpul contrnd uor la
nivelul articulaiei genunchiului. (figura 6-35)

Exercitiul 2: este ilustrat de figura 6-36.


Exerciii de reeducare a rotaiei oldului
4. Reeducarea forei musculare:
Ortostatismul solicita activitatea musculaturii antigravitationale a corpului: marele dorsal,
fesierul mare, fesierul mijlociu, tensorul fasciei lata, cvadriceps, inschiogambieri si triceps
sural.

Tonifierea musculaturii membrului inferior ce urmeaz a fi supus interveniei chirurgicale;

1. Tonifierea musculaturii flexoare si extensoare a membrului inferior

Realizarea triplei flexii : pacientul in decubit ventral cu extensia soldului, genunchiului si


gleznei. Kinetoterapeutul se opune acestei micri.

Realizarea triplei extensii : pacientul in decubit dorsal cu flexia soldului, genunchiului si


gleznei. Asistentul se opune miscarii triplei extensii a pacientului.

2. Tonifierea musculaturii abductoare a oldului

Pozitia subiectului in decubit lateral : asistentul contreaza fata laterala a piciorului, gambei, si
genunchiului, punand in tensiune fesierul mijlociu.

3. Tonifierea musculaturii adductoare a oldului

Pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse si abduse : rezistenta se aplica pe fata
interna a piciorului si genunchiului. Miscarea se incepe cu o inversie a piciorului si apoi se
executa adecubit dorsaluctia completa.

Exercitiile pentru refacerea fortei depind de gradul deficitului; pentru forta 0-1-2 sunt utilizate
tehnici FNP precum : CR, IR, ILO, MARO, IL, IA, CIS, IzA.

Exercitiul 1: P sezand pe scaun, flecteaza coapsa, KT executa rezistenta pe fata anterioara a


coapsei. (Iliopsoas)

Exercitiul 2: P in DD cu CF flectata, cu genunchiul aproape extins: se executa extensia coapsei si


KT contreaza la nivelul talusului. (ischigambieri)

Exercitiul 3: P in DV cu G flectat la 90 de grad: extensia coapsei contrarezistentei. (fesierul


mare)

Alte tehnici si exercitii de crestere a fortei musculare:

Exercitii izometrice
1. Exercitii unice scurte izometrice zilnice ( EUSIZ ):
executarea unei contractii izometrice scurte de 6 secunde pe zi;
in timpul acestei contractii muschiul trebuie sa atinga 60-70% din forta
maxima;
depasirea duratei de contractie poate induce perturbari cardiocirculatorii
generale;
2. Exercitii repetitive scurte izometrice zilnice ( ERSIZ )
executarea a 20 de contractii izometrice scurte de 6 secunde cu o pauza de
20 scunde intre ele, intr-o singura sedinta.
Conditie de baza: atingerea unei tensiuni de contractie egala cu 60-70%
din cea maxima
3. Grupaj de trei contractii izometrice scurte a cate 6 secunde, cu o pauza de 30-
60 secunde intre ele.
In realizarea contractiei izometrice rezistenta este data de kinetoterapeut, de pacient
insusi ( autorezistenta ) sau de catre un obiect imobil ( zid, birou, tocul usii, etc )

5. Reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii:


Exercitii pentru refacerea stabilitatii contralaterale:

Sinergiile sunt cele mai eficiente pentru stabilizare si echilibrare.

Exercitiul 1: P stand in bipodal, cu MI drept in spate si MI stang inainte: se executa tentativa de a


se realiza extensia MI stang; se introduce contractia in flexorii MI drept.

Exercitiul 2: Contractia abductorilor MI stang, contrata complet de KT, va determina luarea unui
punct distal fix a acestor muschi, ceea ce conduce la bascularea laterala a bazinului, care ar avea
tendinta sa induca abductia MI stang; ca sa evite aceasta, P va contracta brusc abductorii de pe
dreapta; KT va forta apropierea piciorului stang de pe masa, ceea ce determina cresterea fortei pe
abductorii MI drept. (Fig 6-47)
Exercitii pentru refacerea controlului muscular si a abilitatii:

Exercitiul 1: Pozitia P ca in figura 6-50: mentinerea bazinului antreneaza flexorii; eventual KT


va creste forta acestora impingand bazinul in jos.

Exercitiul 2: figura 6-51.

Exercitiul 3: P in patrupedie; KT trage in fata umerii P, acesta opunandu-se, punandu-se in


tensiune flexorii soldului.

BIBLIOGRAFIE:
1. Sbenghe T., Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, ed. Medical, Bucureti,
1987.

2. Recuperare n patologia posttraumatic a membrelor: Note de curs, amot Iosif, Sabou Florin
Lucian Petric, Tnde, Peter, editura Universitatii Transilvania din Braov, 2015.