EXPOZIŢIE JUBILIARĂ LA MUZEU (80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu

)
Olga Şcipachin Dragoş Toma
La 15 iunie 2006, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc vernisajul expoziţiei Itinerariile unui destin. Academicianul Sergiu Rădăuţanu – 80 de ani de la naştere, dedicată marelui om de ştiinţă şi de cultură, primul rector al Universităţii Tehnice a Moldovei Sergiu Rădăuţanu. Evenimentul s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea publicului, deoarece personalitatea lui Sergiu Rădăuţanu a fost întradevăr una de excepţie. Pentru a o defini şi a înţelege importanţa pe care a avut-o şi o are Sergiu Rădăuţanu pentru ştiinţa, cultura şi spiritualitatea Basarabiei este necesar să ne referim la viaţa şi activitatea sa, sub diverse aspecte. Pe linia tatălui provine dintr-o familie de ţărani înstăriţi (răzeşi) de prin părţile Bălţiului. Bunicul său, Sergiu Gheorghe Rădăuţanu a fost un proprietar de pământ în satul Chişcăreni, de lângă Sângerei. Tinzând să creeze o situaţie materială mai bună pentru familia sa şi fiind priceput în afaceri, el semnează o serie de contracte de arendă, ce au dat rezultate pozitive. Nu întâmplător numele său a fost înscris în lista Ligii arendaşilor din Basarabia (Mihail 1993, 16). După moartea subită a lui Sergiu Gheorghe Rădăuţanu, soţia sa Eufrosinia ia o decizie care-şi va lăsa amprenta asupra viitorului întregii familii. După ce-şi vinde casa şi hectarele de pământ, părăseşte Chişcărenii în 1907 şi se stabileşte cu traiul la Chişinău, împreună cu unicul ei fecior – Ion Sergiu Rădăuţanu, tatăl viitorului academician. Înţelegând încă din fragedă copilărie că rostul vieţii sale este cartea, Ion Rădăuţanu a abandonat pământul, dedicându-se în întregime studiilor. A devenit pedagog, specializându-se în literatura franceză (Mihail 1993, 21). Recrutat în armată, Ion Rădăuţanu a intrat şi s-a pierdut în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mondial, undeva prin regiunea Krasnodar (Mihail 1993, 21). Despre acest fapt Sergiu Rădăuţanu scria în autobiografie: „[...] tatăl meu a plecat cu unităţile Armatei Sovietice şi a murit pe front în anul 1944”.
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 2, 2007, 317-322.

Mama sa Nina a fost o femeie cultă, cu studii liceale. Se trage din familia preoţilor Cuniţchi, care erau rubedenii ale lui Petru Cuniţchi, primul rector al Seminarului Teologic din Chişinău şi colaborator al Mitropolitului Gavriil BănulescuBodoni (Marinciu 1998, 7). După absolvirea conservatorului a fost invitată să cânte la Operă, însă ea a decis să se dedice familiei, educaţiei copiilor. După război a lucrat la o grădiniţă. S-a stins din viaţă în iunie 1966, cu puţin timp după ce fiul ei, Sergiu Rădăuţanu şi-a susţinut teza de doctor în ştiinţe tehnice (Mihail 1993, 21). Un an deosebit de greu pentru intelectualii din Chişinău a fost anul 1940, când s-au pomenit în faţa dilemei: pleacă în România sau rămân sub regimul sovietic. Situaţia era foarte dificilă: puteau să-şi piardă averea, ori liniştea şi poate viaţa. Familia Rădăuţanu a rămas în Chişinău, rezistând în faţa ororilor războiului şi regimului – evacuarea, întoarcerea acasă, naţionalizarea averii, foametea etc. După pierderea tatălui său, Sergiu s-a văzut cap de familie, având în grijă pe mama, bunica şi un frate mai mic cu şapte ani, Ion Rădăuţanu. În pofida tuturor greutăţilor însă, Sergiu Rădăuţanu şi-a continuat studiile la Liceul B. P. Hasdeu (Calendar Naţional 2006, 191). După ce a absolvit 7 clase de liceu, el se pregătea să intre la Institutul Pedagogic, însă a fost înrolat în armată. Revine în 1950 şi se înscrie la Facultatea Fizico-Matematică a Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea – fizica. Acolo, sub conducerea savantului M. V. Kot se încadrează în cercetări ştiinţifice, anume în domeniul fizicii semiconductoarelor (Universitatea Tehnică, 2004, 10). Absolvind facultatea cu menţiune (în 1955), face apoi studii de doctorat la Institutul Fizico-Tehnic A. Ioffe din Sankt Petersburg, cu teza Cercetări asupra soluţiilor solide în sistemul In As – In 2 Se 3 şi In As – In 2 Te 3. Titlul de doctor habilitat în ştiinţe tehnice l-a obţinut la Institutul Politehnic M. Kalinin din acelaşi centru cultural, ştiinţific şi industrial al Rusiei în 1966, cu teza Cercetări asupra semicon-

II. Materiale şi cercetări

ductoarelor de tip diamant cu structură defectă (Calendar Naţional 2006, 191). Începând cu anul 1959 revine la Chişinău şi este angajat în calitate de colaborator ştiinţific la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde a organizat laboratorul de compuşi semiconductori şi a adunat un colectiv de tineri cercetători (Bologa, Paucov 1996, 4). În cercetări acordă o atenţie aparte fizicii şi chimiei semiconductoarelor, tehnologiei şi aplicării materialelor semiconductoare ternare şi multiple, electronicii corpului solid (Calendar Naţional 2006, 191). Sergiu Rădăuţanu a creat în Moldova o şcoală ştiinţifică ce ţine de domeniul semiconductoarelor multicomponente, recunoscută în lume. O particularitate specifică a lucrărilor acestei şcoli este caracterul lor definitivat, prin care se elaborează argumentarea ştiinţifică şi procedeele de sinteză a noului compus. Vorbind despre şcoala ştiinţifică creată de academicianul Sergiu Rădăuţanu, este necesar să remarcăm faptul că sub conducerea sau prin aportul său au fost susţinute de 64 teze de doctor în ştiinţe şi 11 teze de doctor habilitat. Discipolii săi – membrul corespondent E. Aruşanov, profesorul L. Culiuc, dr. hab. E. Rusu fondează deja propriile şcoli ştiinţifice în domeniul fizicii semiconductoarelor (Bologa, Paucov 1996, 4). Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 1000 de studii, articole, comunicări, rapoarte, apărute în reviste de profil din ţară şi din străinătate. Sergiu Rădăuţanu este autor şi coeditor a 30 de monografii, culegeri şi cărţi: Nekotorye voprosy materialovedenja defectnyh almazopodobnyh faz (1967), Fosfid galja (1969), Poluprovodnikovye materialy i ih primenenie (1976), Teoretičeskie i èksperimental’nye issledovanija složnyh poluprovodnikovyh soedinenij (1978), Fotoelèktričeskie svojstva geteroperehodov, Mnogokomponentnye poluprovodniki (1985) şi altele. De asemenea, a fost membru al consiliilor de redacţie: al Enciclopediei sovietice moldoveneşti, al Analelor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, seria Fizică şi tehnică şi al revistei internaţionale Solar Energy Materials and Solar Cells (Calendar Naţional 2006, 191). În paralel cu activitatea ştiinţifică fructuoasă, Sergiu Rădăuţanu şi-a pus în valoare calităţile de organizator, aflându-se timp de aproape 10 ani 318

(1964-1973) în postul de prim rector al Universităţii Tehnice a Moldovei. Aici a depus eforturi considerabile în organizarea acestei instituţii, echiparea laboratoarelor ei cu aparataj modern şi formarea unui colectiv profesoral de specialişti. Lui i se datorează faptul că au fost create mai multe catedre, numărul acestora crescând de la 30 până la 50, au fost instituite o serie de specialităţi noi, iar personalul didactic s-a majorat repede: de la 274 în anul 1964 până la 765 la 1 septembrie 1973 (Universitatea Tehnică 2004, 17). Un merit deosebit al lui Sergiu Rădăuţanu este că în timpul aflării sale în funcţia de rector Institutul Politehnic din Chişinău (IPC) şi-a deschis larg uşile pentru tinerii de la sate. S-au format grupe cu predarea în limba română. Într-un timp relativ scurt, numărul studenţilor moldoveni a atins cifra de 6-7 mii, iar în 1973 numărul total de studenţi înscrişi la Politehnică era de 11 mii persoane. Universitatea Tehnică a devenit un centru ştiinţific şi cultural, o instituţie al cărei prestigiu depăşea hotarele republicii. O mărturie în acest sens este organizarea de către Sergiu Rădăuţanu pentru perioada 1-5 octombrie 1973 a unei conferinţe ştiinţifice cu participarea membrilor Secţiei de fizică generală a Academiei de Ştiinţe a URSS, inclusiv a unor savanţi de rang înalt – Aleksandr Prohorov, laureat al Premiului Nobel, 5 academicieni şi membri corespondenţi, directori de mari institute. La 2 octombrie 1973, după ce i-a scos din posturi pe câţiva basarabeni cu renume (D. Cornovanu, N. Testemiţeanu, A. Corobceanu), Comitetul Central al PCM a elaborat un document, o scrisoare „închisă”, pe care a trimis-o prin toate organizaţiile de partid ale republicii, motivând decizia sa de a-l destitui pe Sergiu Rădăuţanu, rectorul Universităţii Tehnice, o persoană cunoscută în întreaga societate (Universitatea Tehnică 2004, 17). Extras din procesul-verbal nr. 54 al Şedinţei biroului CC al PCM din 2 octombrie 1973 11. Despre tov. S.I. Rădăuţan Tov. Serghei Iv. Rădăuţan, născut în anul 1926, moldovean, membru al PCUS din anul 1962, studii superioare, doctor în ştiinţe tehnice, membru activ al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, din luna mai 1964 numit ca rector al Institutului Politehnic din Chişinău, deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti, candidat în membrii CC al Partidului Comunist al Moldovei.

O. Şcipachin, D. Toma, Expoziţie jubiliară la muzeu (80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu)

În datele autobiografice indicate la intrarea în PCUS şi în dosarul personal a arătat, că s-a născut în familia unui învăţător, că după eliberare tatăl a lucrat în şcoala de zece ani nr. 1, mama – educatoare în grădiniţa de copii, că la începutul războiului tatăl s-a retras cu unităţile Armatei Sovietice şi a murit pe front în a. 1944, luptând pentru eliberarea Patriei. S-a stabilit, că la intrarea în partid S.I. Rădăuţan a ascuns provenienţa socială. Tatăl său, Ivan Sergheevici Rădăuţan, s-a născut în a. 1904 în satul Chişcăreni, jud. Bălţi în familia unui mare moşier, care stăpânea 900 desetine de pământ, pe care ulterior le-a moştenit şi au devenit proprietatea sa. Folosind în sat munca privată, I.S. Rădăuţan, trăia cu familia la Chişinău, unde era proprietar a două case, pe stradela Fântânilor, nr. 17. Din a. 1938, I.S. Rădăuţan, fiind profesor de limbă franceză în gimnaziu, era membru al partidului burghezonaţionalist Frontul Renaşterii Naţionale, purta uniformă, la adunări ţinea rapoarte şi lecţii, în care chema la participare activă pentru întărirea statului românesc şi a regatului. În anul 1941 a intrat în rândurile Armatei Roşii şi a decedat de la răni în anul 1944. S-a stabilit, de asemenea, că în diferite timpuri un şir de rude ale tov. S. I. Rădăuţan au fost supuse represiilor pentru activitate antisovietică. Tov. S.I. Rădăuţan, aflând despre aceasta, nu a comunicat organelor de partid şi nu a făcut completările respective în dosarul personal. Mai mult, el a angajat la Institutul Politehnic unele rude de ale sale. Din momentul creării Institutului Politehnic din Chişinău, rectoratul (S.I. Rădăuţan) a comis erori serioase în selectarea şi promovarea cadrelor. În institut au fost angajate persoane dubioase din punct de vedere politic, cu concepţii naţionaliste, sioniste, cu alte convingeri duşmănoase. Deseori au fost recomandate în aspirantură persoane care nu inspirau încredere politică, la angajarea în servicii se ţinea cont mai ales de factorul naţional, dar nu de calităţile profesionale şi politice ale candidaţilor. CC al Partidului Comunist al Moldovei a studiat de multiple ori întrebările lucrului didactic şi educaţional al Institutului Politehnic. În deciziile sale a cerut ca rectorul institutului să înlăture neajunsurile descoperite.

Unii lectori au fost eliberaţi din funcţii conform cererilor depuse şi încă obţinând caracteristici pozitive; în institut continuă să aibă loc cazuri de manifestări naţionaliste şi alte comportamente duşmănoase. În ultimul timp tov. S.I. Rădăuţan este indecis, stingherit, şovăitor, ca rezultat – pierde autoritatea în faţa profesorilor şi lectorilor, activului de partid şi cel sovietic. CC al Partidului Comunist al Moldovei decide: 1. Pentru că la intrarea în PCUS a ascuns provenienţa socială şi măsurile represive contra rudelor, lui S.I. Rădăuţan să i se aplice mustrare aspră cu înscrierea în fişa personală. 2. Să se socoată inoportună aflarea de mai departe a lui S.I. Rădăuţan în postul de rector al Institutului Politehnic şi de a-l elibera din acest post. Secretarul CC al PCM I. Bodiul Demiterea a constituit pentru Sergiu Rădăuţanu o lovitură, la acele evenimente el întorcându-se în mai multe rânduri. Peste 20 de ani, amintindu-şi de personalitatea şi aportul profesorului Nicolae Testemiţeanu, pe care îl cunoştea şi îl aprecia de multă vreme, academicianul Sergiu Rădăuţanu scria în articolul Prometeu al neamului, publicat în ziarul Viaţa satului: Răsfoind paginile memoriei revin şi la acele capitole grele, când dl ministru Nicolae Testemiţeanu a fost eliberat din postul său, neluându-se în consideraţie lucrul enorm, pe care îl înfăptuise şi multe iniţiative pe care le traducea în viaţă. Umbra nefastă a „naţionalismului” şi autoritatea profesorului Testemiţeanu, recunoscută de tot poporul, speriau pe unele persoane de la conducerea de vârf. Merita el oare acele clipe rele, care i-au fost date să le trăiască? Câtă fermitate trebuia să manifeste el ca să-şi continue lucrul în cel mai uman domeniu? Răspunsurile la aceste întrebări le-am găsit foarte clar atunci, când la rândul meu am fost eliberat din postul de rector al Institutului Politehnic... (Rădăuţanu 1994, 3) Însă, în pofida destituirii sale din postul de rector al IPC şi a altor greutăţi, Sergiu Rădăuţanu şi-a continuat activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la Institutul de Fizică Aplicată, fiind apoi ales în funcţia de vicepreşedinte al AŞM în 1990. Recunoaşterea autorităţii sale se exprimă şi prin alegerea sa în calitate 319

II. Materiale şi cercetări

de Membru de onoare al Academiei Române (1991), al Academiei Inginereşti a Federaţiei Ruse (1992), al Academiei Mondiale de Cosmonautică K. Ţiolkovski din Moscova (1992), prin conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi al celei din Braşov, al Universităţii Tehnice a Moldovei, al ASEM, al Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi. A fost decorat cu două ordine Drapelul Roşu de Muncă, opt medalii, este laureat al Premiului de Stat al RSSM (1983), al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1998, post-mortem), cavaler al Ordinului Republicii (Bologa, Paucov 1996, 4). Pe lângă cele afirmate, este important să menţionăm că Sergiu Rădăuţanu a deţinut numeroase şi variate funcţii: preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM, preşedinte al Uniunii Ştiinţifico-Tehnice din Chişinău, preşedinte al Societăţii Ştiinţifice D. Cantemir din Moldova, preşedinte al Fundaţiei D. Gusti, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale Ştiinţa, co-director al unor programe de cercetare NATO, preşedinte al Consiliului pentru conferirea gradelor ştiinţifice şi membru al Comisiei Superioare de Atestare din Republica Moldova. Concomitent, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifico-didactică, ţinând prelegeri la universităţi din Franţa, Germania, Anglia, SUA, Ungaria, Japonia, India, Coreea de Sud etc., participând la numeroase conferinţe internaţionale şi organizând diverse conferinţe ştiinţifice regionale sau locale, cum ar fi: conferinţa internaţională Compuşii ternari şi multipli (Chişinău, septembrie 1990), Congresul Internaţional al Academiei Româno-Americane Moldova: Deschideri culturale şi ştiinţifice spre Vest, la Chişinău (Calendar Naţional 2006, 191), conferinţa ştiinţifică NATO Realizări ştiinţifice şi tehnologice pentru dezvoltarea oraşelor europene (Bologa, Paucov 1996, 4) şi altele. Pentru a întregi imaginea acestui remarcabil om de ştiinţă şi cultură vom reproduce câteva aprecieri ale colegilor şi contemporanilor săi referitoare la personalitatea şi activitatea sa: Domnul Sergiu Rădăuţanu este o personalitate de înaltă cultură, un om citit, cunoaşte limbi moderne. Are o atitudine binevoitoare faţă de oameni, depune mari eforturi pentru a-i ajuta în soluţionarea diferitor probleme. Este exigent şi principial în chestiuni importante, nu participă la discuţii inutile. Dragostea faţă de viaţă, umanismul şi erudiţia sa îi permit colegului nostru să fie mereu în centrul atenţiei în societate, să se 320

bucure personal de prieteni şi să bucure pe alţii cu prezenţa sa. Mircea Bologa, director al IFA, academician Iuri Paucov, director adjunct, doctor în ştiinţe tehnice [...] Numele academicianului Sergiu Rădăuţanu, primul rector la Politehnică, fondatorul şi creierul ei timp de 10 ani, se înscrie, se poate spune, cu litere de aur în analele istoriei acestei instituţiei şi nu numai ale ei. Dumitru Batîr, doctor habilitat în chimie, laureat al Premiului de Stat Sergiu Rădăuţanu a fost un savant de notorietate universală. Tudor Ţopa, publicist Vasile Trofăilă, jurnalist [...] A fost şi un renumit administrator, un adevărat om de stat şi o figură politică. A fost un cunoscut om de ştiinţă şi de cultură. În sfârşit, avea calităţile unui om de societate şi reputaţia unui om de familie. Persoană de acţiune şi de influenţă. Aurel Marinciuc, conferenţiar, Universitatea Tehnică a Moldovei Cunoscând biografia savantului Sergiu Rădăuţanu, studiind materialele păstrate în fondurile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, colaboratorii Secţiei Istorie Contemporană au realizat expoziţia Itinerariile unui destin. Academicianul Sergiu Rădăuţanu – 80 de ani de la naştere, în scopul aducerii la cunoştinţa publicului larg a unei personalităţi, care a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea ştiinţei şi a învăţământului superior din Moldova. Concepţia expoziţiei a fost elaborată de către dna Elena Postică, şefa secţiei. La pregătirea acestui eveniment au contribuit colegii lui Sergiu Rădăuţanu de la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM şi de la Universitatea Tehnică, profesorul Aurel Marinciuc, scriitorul şi regizorul Andrei Vartic. La baza expoziţiei au stat materialele din colecţia personală a familiei Rădăuţanu, oferite de către Ludmila Rădăuţanu, fiica academicianului. Colecţia lui Sergiu Rădăuţanu include peste 50 de exponate, colectate, studiate şi transmise în patrimoniul MNAIM în anul 20041. Expoziţia cuprindea 170
1

În fondurile MNAIM colecţia se păstrează sub numărul FB – 24879.

O. Şcipachin, D. Toma, Expoziţie jubiliară la muzeu (80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu)

de unităţi: diplome, legitimaţii, fotografii, ordine, medalii, cărţi, obiecte personale, în principal fiind etalate fotografii şi documente. Toate aceste materiale au fost expuse pentru prima oară, ţinându-se cont de principiul tematico-cronologic. Cea mai mare parte a materialului a fost amplasată în vitrinele plate. Este vorba de legitimaţii, diplome, cărţi, ordine şi medalii. Fotografiile, în număr de 65 de unităţi, au fost etalate pe sticle. Ele ar putea fi divizate în cinci grupuri. Primul grup, mai redus, reuneşte poze ce se referă la anii de copilărie şi la adolescenţa lui Sergiu Rădăuţanu. Viitorul savant este înfăţişat în timpul studiilor la liceu sau în ograda casei alături de părinţi. Deosebit de interesantă este fotografia din 1927, în care Sergiu Rădăuţanu este la vârsta de un an. Imaginea e în stare bună. A fost realizată în atelierul fotografului Ghişer, cunoscut încă din secolul al XIX-lea (Ploşniţă 2005, 80). Al doilea grup include fotografii din timpul formării lui Sergiu Rădăuţanu ca savant. În acea perioadă Rădăuţanu a fost angajat la Institutul de Fizică al AŞM, şi-a susţinut teza de doctor, a creat laboratorul de semiconductoare. În aceste imagini Sergiu Rădăuţanu se află printre colegii săi de la universitate sau de la institut, în incinta laboratorului. Al treilea grup, cel mai mare, cuprinde fotografii de la diverse conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozioane republicane sau internaţionale. Sergiu Rădăuţanu este alături de savanţi cu renume, cum ar fi: N. Deviatnikov, laureat al Premiului Nobel (Moscova), academicienii B. Lazarenko, M. Bologa, T. Malinovski, Iu. Lealikov, C. Simionescu (Iaşi), E. Simion, preşedintele Academiei Române. Al patrulea grup reuneşte fotografiile color, transmise de către Andrei Vartic şi Veaceslav Untilă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, absolvent al Universităţii Tehnice a Moldovei, cu prilejul organizării acestei expoziţii. Imaginile se referă la lucrările simpozionului NATO în Sinaia (1996) şi la expediţia arheologică în Carpaţi (România). La această expediţie au participat cercetători din România şi un grup de savanţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi de la Fundaţia Culturală Basarabia. Lucrările s-au desfăşurat în munţii Orăştiei, unde se afla capitala Daciei, Sarmisegetusa. Timp de patru ani, începând cu anul 1990, savanţii au studiat arhitectura cetăţilor dacice. Un interes deosebit prezintă faptul că în construcţia acestor cetăţi au fost utilizate cuie din fier, care s-au păstrat până în zilele noastre şi nu au ruginit. Analiza Roentgen a demonstrat că aceste cuie

erau acoperite cu un strat protector subţire. Despre acest lucru Sergiu Rădăuţanu a scris în lucrarea sa Metody mikroèlektroniki v arheologičeskih issledovanijah tajn krepostej dakov. Din grupul al cincilea fac parte pozele de familie, în care Sergiu Rădăuţanu este alături de soţie şi de cele două fiice, nepoţi sau prieteni. În cadrul expoziţiei au fost etalate în vitrine 72 documente: diplome, legitimaţii, brevete de invenţie, autobiografia scrisă de mâna savantului Sergiu Rădăuţanu în anul 1982. Printre acestea remarcăm unele diplome speciale, cum ar fi: – membru al Academiei Central-Europene de Ştiinţe şi Artă (din colecţia personală a familiei Rădăuţanu); – membru de onoare al Academiei de Cosmonautică K. Ţiolkovski din Moscova (din colecţia personală a familiei Rădăuţanu); – laureat al Premiului Preşedinţilor Academiilor Naţionale de Ştiinţe din Ucraina, Belarus şi Moldova (din colecţia personală a familiei Rădăuţanu); – legitimaţia de membru al Consiliului Congresului Internaţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor. Într-o vitrină aparte au fost amplasate materialele din timpul aflării lui Sergiu Rădăuţanu în funcţia de rector al Universităţii Tehnice. Dintre ele menţionăm: albumul Universitatea Tehnică a Moldovei (1964-2004), legitimaţia nr. 1 de rector al Institutului Politehnic din 1964, Extras din procesul-verbal nr. 54 al Şedinţei biroului CC al PCM din 2 octombrie 1973 (copie) şi fanionul Universitatea Tehnică a Moldovei – 30 ani2. În centrul expoziţiei a fost etalată mantia de Doctor Honoris Causa3, ce i-a aparţinut savantului Sergiu Rădăuţanu, iar în partea de sus – tablourile Trei profesori de F. Florescu şi Mănăstirea Căpriana de L. Hîncu4. Una dintre vitrinele centrale a reunit materialul numismatic, ordine, medalii jubiliare şi memoriale, insigne de laureat al Premiului de Stat al RSSM şi al Republicii Moldova. În total au fost etalate 13 unităţi, dintre care am putea remarca: – ordinul Drapelul Roşu de Muncă (din colecţia personală a familiei Rădăuţanu); – Ordinul Republicii (din colecţia personală a familiei Rădăuţanu);
MNAIM, FB – 24889. MNAIM, FB – 24880. 4 MNAIM, FB – 25062; FB – 23639.
2 3

321

II. Materiale şi cercetări

la fel şi medaliile: Asociaţia Generală a Inginerilor din România5 şi University Semiconductor Research Center. University Seoul6. În cadrul expoziţiei au fost prezentate 19 cărţi, editate în timpul vieţii academicianului Sergiu Rădăuţanu, ce conţin comunicări din cadrul diferitor conferinţe ştiinţifice internaţionale de anvergură, cum ar fi: conferinţa internaţională Compuşii ternari şi multipli (Chişinău, septembrie 1990), conferinţa internaţională NATO (Chişinău, 1995). Aceste lucrări, scrise în limbile română, rusă şi engleză, ne-au fost oferite din partea Universităţii Tehnice şi Institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

La vernisajul expoziţiei au fost prezenţi şi au luat cuvântul academicianul T. Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM; academicianul I. Bostan, rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei; doctor habilitat I. Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM; academicianul Al. Canţer; B. Găină, membru corespondent al AŞM, secretar ştiinţific general al AŞM; doctor habilitat L. Culiuc, directorul Institutului de Fizică Aplicată al AŞM; doctor habilitat E. Sava, directorul general al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din republică. Expoziţia a fost deschisă până în luna decembrie 2006 şi a constituit un adevărat eveniment cultural-ştiinţific.

BIBLIOGRAFIE
Bologa, Paucov 1996: M. Bologa, Iu. Paucov, Academicianul Sergiu Rădăuţanu la 70 de ani. Ştiinţa 12, 1996. Calendar Naţional 2006: Calendar Naţional 2006, BNRM (Chişinău 2006). Mihail 1993: V. Mihail, Familia Rădăuţanu. Moldova 2, 1993.12 Marinciu 1998: A. Marinciu, Precizări subiective la portretul unui rector. Literatura şi Arta, 24 septembrie 1998. Ploşniţă 2005: E. Ploşniţă, Fotografia basarabeană (Chişinău 2005) Rădăuţanu 1994: S. Rădăuţanu, Prometeu al neamului. Viaţa satului, 2 aprilie 1994. Universitatea Tehnică 2004: Universitatea Tehnică a Moldovei (1964-2004) (Chişinău 2004).

Museum jubilee exhibition (80th anniversary of Academician S. Rădăuţanu)
Abstract June 17, 2006 is the 80 anniversary of Academician S.I. Rădăuţanu, a well known scientist of physics, a founder and the first head of Chişinău Technical University. To commemorate this date the museum held an exhibition entitled “Milestones of one life. 80th anniversary of the birth of Academician S. Rădăuţanu”. The exposition contained 170 exhibits: documents, photographs, books, awards and personal belongings of the scientist. The exhibition was open till December 2006.
th

Музейная юбилейная выставка (80 лет со дня рождения академика С. Рэдэуцану)
Резюме 17 июня 2006 года исполнилось 80 лет со дня рождения академика, известного ученого в области физики, организатора и первого ректора Технического университета в Кишиневе С. И. Рэдэуцану. В связи с этим в Национальном музее археологии и истории Молдовы открылась выставка: Вехи одной судьбы. Академик С. Рэдэуцану – 80 лет со дня рождения. В экспозиции было представлено 170 экспонатов: документы, фотографии, книги, награды, личные вещи ученого. Выставка работала до декабря 2006 г.

27.01.2007
Olga Şcipachin, Dragoş Toma, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD2012 Chişinău, Republica Moldova

5 6

MNAIM, FB – 24886. MNAIM, FB – 24888.

322

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful