You are on page 1of 9

Expresionismul este o miscare artistica moderna, cu un program estetic

distinct, aparuta in Germania la inceputul secolului al XX-lea si care a dobandit o


rezonanta universala.

Despre expresionism

In Germania conservatoare, nationalista si militarista din preajma primului razboi


mondial, expresionismul artistic reprezenta o stare de protest. Expresionistii doreau sa
intervina cu arta lor in
realitatea convulsiva a
epocii, contribuind, printr-o
arta lipsita de
sentimentalism, la
transformarea
revolutionara a societatii.

Expresionismul este o
miscare artistica moderna,
cu un program estetic
distinct, aparuta in
Germania la inceputul
secolului al XX-lea si care a
dobandit o rezonanta
universala.

Principiile
expresionismului

Crezul sau estetic,


elaborat de artisti si
esteticieni de seama,
poate fi rezumat la
urmatoarele principii:

Einstein Tower ,
Erich Mendelsohn

1. Arta este o expresie a eului, accentul fiind pus pe tensiunea emotinala launtrica, pe
dimensiunea interioritatii, a constiintei si subiectivitatii.

2. Valoarea pozitiva tintita este absolutul, trairea neconditionata.

1
3. Promovarea creativitatii, tendinta
spre realizarea formelor sintetice, prin
intermediul esentializarii si abstractiei.

4. Interesul pentru culturile arhaice,


pentru goticul medieval, pentru exotic,
inclinatia spre irational si elementar.

5. Atitudine sociala noncomformista,


antiburgheza si pacifista.

Expresionismul in arhitectura

Expresionismul s-a reflectat puternic


in arhitectura germana din anii 20 si
30. Operele arhitecturale expresioniste
erau caracterizate prin Fabrica textila Krasnoe Znamea 1926, Mendelsohn
gustul pronuntat pentru volumele de zidarie viguroase, monumentale, dinamice, cu
unghiuri ascutite avantate violent catre inaltimi, cu jocuri de umbre si lumini ce puneau
in valoare forme plastice stranii, de o viziune romantica aproape supranaturala.
Arhitectura expresionista nu era un curent unitar si nu-si propunea scopuri clare, dar
ea isi punea amprenta pe operele unor creatori de cele mai diverse orientari.

Astazi termenul se refera la o arhitectura din orice perioada si din orice loc, care
prezinta unele dintre caracteristicile miscarii originale: distorsiuni, fragmentari si
comunicarea unor emotii violente.

Stilul se caracteriza printr-o adoptare modernista a unor materiale noi, inovatii la nivel
formal, o distributie a maselor cu totul neobisnuita, cateodata inspirata de forme
naturale biomorfice, cateodata de noile posibilitati tehnologice oferite de productia la
scara larga a otelului si sticlei.

Multi dintre expresionisti au luptat in


Primul Razboi Mondial iar experientele lor
combinate cu tulburarile politice si
rasturnarile sociale ce au rezultat in urma
Revolutiei Germane din 1919, au avut
drept consecinta un punct de vedere
utopic si un program romantic socialist.
Conditiile economice au limitat intr-un mod
drastic numarul comenzilor construite intre
1914 si mijlocul anilor 1920, astfel incat
majoritatea lucrarilor importante
expresioniste au ramas doar la stadiul de
proiect, precum Arhitectura alpina a lui
2
Bruno Taut si Formspiels al
lui Hermann Finsterlin.

Expozitiile de machete au
fost foarte frecvente si au
jucat un rol deosebit de
important in aceasta
perioada. Scenografia pentru
teatru si film au asigurat un
alt domeniu in care
imaginatia expresionista a
arhitectilor se putea
manifesta liber.

Caracteristici ale arhitecturii expresioniste .

Arhitectura expresionista a fost una individuala si din multe


puncte de vedere a evitat o dogma estetica, totusi semnalarea unor
trasaturi definitorii este un demers destul de important. Prezentand
o mare varietate si multe diferentieri, putem gasi, totusi, o serie de
puncte recurente Goetheanum (Elvetia), R.
Steiner
in cadrul operelor arhitecturii expresioniste ce sunt evidente intr-o
oarecare masura in majoritatea dintre ele.

1. Distorsionarea formelor cu scopul de a obtine un efect emotional.

2. Subordonarea realismului pentru o expresie simbolica si stilistica


a exprientelor launtrice.

3. Un efort deosebit pentru crearea noului, originalului si


imaginarului.

4. Abundenta proiectelor si modelelor ce au prilejuit descoperirea si


reprezentarea conceptelor mai importanta decat operele finalizate.

5. Deseori solutii hibride, ireductibile la un singur concept.

6. Teme ale fenomenelor naturale romantice, precum pesteri, munti, trasnete si structuri
de cristale sau roci.

7. Preferinta mai ridicata pentru gotic decat pentru clasic. Arhitectura expresionista are
o inclinatie mai ridicata catre romanic si rococo decat clasic.

3
8. Cu toate ca a fost o miscare
europeana, expresionismul este atat
oriental cat si occidental. A extras
multe elemente din arta si arhitectura
islamica, egipteana, indiana si maura,
la fel ca si din cea romana sau greaca.

9. Conceptia asupra arhitecturii ca


opera de arta.

Rolul formei in cadrul arhitecturii


expresioniste .

Forma a jucat un rol hotarator in


diferentierea arhitecturii expresioniste
fata de predecesorii Art Nouveau sau
Jugenstil. In timp ce art nouveau a
prezentat o libertate organica fata de
ornament, arhitectura expresionista a
nazuit catre o eliberare a formei intregii
cladiri, in locul unor simple parti. Astfel de exemple sunt evidente atat in proiectele ce au
ramas doar la stadiul de schita, cat si in cele ce au cunoscut o finalizare. Formspiels a lui
Hermann Finsterlin infatiseaza forma cladirilor transformate in volume amorfe.
Arhitectura Alpina a lui Bruno Taut reprezinta structuri luminiscente ale caror carcase se
apropie de forme cristaline.

Plastica framantata a constructiilor expresioniste era un ecou al marilor framantari


sociale ale epocii. Formele arhitecturii expresioniste, de un lirism accentuat, cu deformari
cautate au avut ca rezultat dizolvarea volumelor arhitecturale.
Centrul arhitecturii expresioniste este Germania, arhitectii cei mai proeminenti fiind E.
Mendelson, Hans Scharoun, Hans Poelzig , H. Hering.

Un simbol al expresionismului n arhitectur a fost construirea laboratorului de


astrofizic din Potsdam, proiectat de Eric Mendelsohn, mai bine cunoscut sub numele
de "Turnul lui Einstein".

4
5
Biserica Gruntvig,Copenhaga (Jensen-Klint)

Aceasta este o constructie originala in care se combina stricta functionalitate cu


plasticitatea, aceasta constructie arhitecturala fiind asemuita cu o opera sculpturala.
Eric Mendelsohn vedea baza de formare a arhitecturii moderne prin crearea unor
compozitii dinamice. "Funcia plus dinamica - iata sloganul," spunea Mendelsohn.
Acesta nu a susinut nici pe cei care optau pentru stricta functionalitate, nici pe cei ce
plasau mai presus de toate expresivitatea excesiva. Presupunnd c ambele sunt la fel
de necesare pentru arhitectura, Mendelssohn naintea altor contemporani de-ai si --
reprezentani ai noii directii, a reusit n lucrarile sale s combine aceste dou principii,
i, prin urmare, devenind un reprezentant remarcabil al Arhitecilor i expresioniti.

In general, proiectele sale referitoare la producie, aveau o trasatura comuna, ce se


exprima printr-o expresivitate speciala a dominantelor. Volumelor monotone extinse ale
Bijenkorf Store (Haga) 1926, Piet Kramer
cladirilor industriale dinamismul era redat prin ataarea in volumul principal al turnurilor
cu menire tehnica.

6
In perioada anilor 1920-1930 Mendelsohn proiecteaza si construieste o multime de
constructii civile industriale si mixte in Berlin, Chemnitz, Stuttgart, Breslau, Leningrad i
n alte orae. n aceste constructii strict comerciale,n care elementele planimetrice si
spatial sunt strict prestabilite de cerinele funcionale i tehnologice, Mendelssohn nu
renun la soluiile compozitiei
expresioniste, prezentate de el n anii
1919-1920 in schitele de proiect in
diverse constructii. Folosind, ca i
funcionalitii, constructii moderne
pentru acele timpuri (carcasa, ferestre-
panglica, acoperisuri plate, etc), el neag
in acelasi timp ascetismul lor
compoziional. n contrast cu soluiile
ortogonale si monocrome moderniste,
Mendelssohn folosete contrastul
formelor ortogonale si curbe, asimetria dinamic, subliniind prin volum sau forma coltul
sau capatul cldirii, Yoyogi Gymnasium (Tokyo), 1964
(Kenzo Tange) introduce in compoziie turnul ca volum (de multe ori montate cu
scri), aplic soluii policrome la fatada, cu contrastul de culoare si textura al
materialelor de finisaj de pe fatada.

Pe la mijlocul anilor 1930, expresionismul paraseste scena arhitecturala, ca in anii


1950-1970 sa se manifeste din nou prin operele arhitectilor Le Corbusier, H. Scharoun,

E. Saarinen, O. Niemeyer, J. Utzon.


Din anii 1950 aceasta directie in
arhitectura se defineste ca
neoexpresionism.

Univermag Schocken (Stuttgard) 1928,


E. Mendelsohn
7
Neoexpresionism, Sydney Opera House, 1957-73 (Jorn Utzon)

8
Goetheanum

(Elvetia), R. Steiner

You might also like