You are on page 1of 8

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR

ELEVA: IULIANA ISPAS


ANUL III SEMESTRUL II

AN SCOLAR 2016/2017
ADICIA
Comportamente adictive

Adicia este un stadiu extrem al abuzului de substane. Adicia este definit ca


un comportament compulsiv, lipsit de auto-control, n ciuda consecintelor
negative serioase. Persoana cu comportament adictiv i focalizeaz treptat
atenia spre obinerea, folosirea drogurilor, n ciuda mbolnvirii, ruperii
relaiilor de prietenie, precum i a ratrii n via. Aceasta atitudine poate fi
interpretat greit de ctre familie ca fiind o atitudine de autodistrugere.

Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de


subordonare, atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati.
Cuvantul adictie provine din cuvantul din limba latina - addictus - si reprezinta
situatia de a ajunge sclav la cel de la care te-ai imprumutat.

La ora acutala prin notiunea de dependenta ,din punct de vedere


psihologic, se intelege manifestarea excesiva a unui mod de comportament
anormal si daunator.

De studiul dependenelor, sau adiciilor, se ocup cteva tiine: psihologia,


sociologia, medicina. La hotarul secolului XXI n baza acestor discipline s-a format o
tiin nou, adictologia, care studiaz aa dependene ca, cea de droguri, de alcool,
de tutun, de computer i de jocuri de noroc, de munc, dar i cele alimentare, de
dragoste i de sex, de obiecte i evenimente.
Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o
viata placuta, usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti
si pastrarea controlului asupra propriei vieti si dispozitii.
O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii
unei dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune
ca daca un comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest
comportament se
va repeta. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai
degraba se intensifica decat se rareste.
Comportamentul adicional se caracterizeaz prin tendina de a iei din
realitate prin intermediul strii psihice. Pentru realizarea acestui scop omul i
formeaz preri personale, care pot deveni deprinderi, stereotipuri.
Abaterea i este necesar omului, ns n cazul adiciilor ea devine un stil de via i
omul cade n capcan.
Problema adiciilor ncepe atunci, cnd tendina de a evada din realitate
ncepe s domine n contiina omului, devine o ideie principal, duce omul la o
rupere de realitate.
Clasificarea adiciilor:

Adicii chimice (farmaceutice) sunt legate de folosirea mai multor substane


cu scopul schimbrii strii psihice: alcool, droguri, tutun, preparate somnifere
i sedative.
Formele ne-chimice nclud jocurile computerizate i de noroc (gambling),
dependene emoionale (adicii sexuale i de dragoste), dependen de
munc, adicia de cheltuire a banilor, adicia relaiilor i multe altele.
Veriga de trecere dintre adiciile chimice i cele nechimice supra-alimentaia
sau suportarea foamei (bulimia i anorexie nervoas).

Substanele adiciilor se mpart n urmtoarele tipuri:


Substane psihoactive (alcool, droguri .a.m.d.).
Activitate, implicare n proces (hobby, joc, munc .a.m.d.).
Oameni, alte obiecte i fenomene ale realitii din jur, care strnesc anumite stri
emoionale.

Jocuri de noroc

Dependenta de jocuri (jocul compulsive) este o boala a controlului impulsurilor.


Jucatorii compulsivi (si dependenti) nu-si pot controla impulsul de a juca, chiar atunci
cand ei stiu ca jucatul/pariatul le provoaca suferinta lor insisi sau familiei. Jocurile de
noroc sunt aproape in permanenta in mintea jucatorilor, in ciuda consecintelor sau a
situatiei in care se afla. Acestia continua sa joace indiferent de faptul ca sunt euforici
sau depresivi, imbogatiti sau ruinati financiar. Chair si atunci cand toate conditiile
sunt impotriva lor, chiar si atunci cand nu-si mai pot permite sa piarda, persoanele cu
dependenta de jocuri de noroc nu se pot abtine sa nu joace.
Dependenta de jocuri de noroc afecteaza incet dar sigur relatiile cu cei dragi
(soti, familie, prieteni, etc.) si conduc la situatii financiare neplacute. Te poate
determina sa faci lucruri pe care nu credeai ca o sa ajungi sa le faci vreodata
precum: furtul banilor, ascunderea lor, minciuna, imprumutul unor sume de bani de la
persoane cel putin dubioase, luarea unor decizii in defavoarea ta. Poate iti spui
adesea ca nut e poti opri insa jucatul compulsive si dependenta de jocuri pot fi
tratate. Daca esti gata sa admiti ca ai o problema cu jocurile de noroc si doresti sa fii
ajutat, atunci poti sa depasesti aceasta problema a jocurilor de noroc si sa-ti reiei
controlul asupra vietii tale.

Semne si simptome ale dependentei de jocuri de noroc

Dependenta de jocuri de noroc (pariuri, carti, aparate, ruleta, poker, etc.) este
considerata ca fiind o boala atipica, ascunsa, pentru ca ea nu manifesta semne sau
simptome precum dependenta de alcool sau de droguri. Persoanele dependente de
jocuri de noroc isi neaga dependenta sau refuza discutiile ce au ca subiect jocurile
sau dependenta de ele. In plus ele au tendinta de a minimiza riscurile la care se
expun si nu constientizeaza adevarata natura a consecintelor negative pe care le pot
suferi. De foarte multe ori ascund ca se duc sa joace, mint, manipuleaza sau promit
ca nu se mai duc la jocuri.

Ai o problema cu dependenta de jocuri? Probabil ca ai o problema daca:

1. Simti nevoia sa tii secret faptul ca mergi sa joci. Iti place sa stie cat mai putina
lume unde mergi sa joci si cat cheltuiesti cu jocurile. Iti place sa crezi ca intr-o buna
zi o sa-i surprinzi pe cei dragi cu o suma imensa castigata la jocuri.

2. Ai probleme/dificultati in a-ti controla impulsul de a juca. Odata ce ai inceput sa joci


iti dai seama ca iti este foarte dificil sa te opresti si sa pleci. Constati ca esti prins si
ca esti dispus sa-ti cheltuiesti si ultimul banut in speranta ca vei castiga sau ca vei fi
tu cel norocos, te crezi mai special si speri ca aparatul te va premia pe tine. cauti cu
disperare amici, prieteni dispusi sa te imprumute cu o suma de bani in speranta ca
vei juca mai bine si-ti vei recupera toti banii pierduti.

3. Joci chiar si atunci cand nu mai ai bani. Un semn de alarma este atunci cand esti
din ce in ce mai disperat sa joci ca sa-ti recuperezi pierderile. In disperarea
momentului esti gata sa intri in banii alocati pentru rate, facturi, banii pentru mancare
sau rechizitele copilului. Esti tentat sa te imprumuti desi stii ca este foarte greu sa dai
banii inapoi. Esti dispus sa iti vinzi unele obiecte personale - ceas, bijuterii, etc. -
pentru a juca sau pentru a-ti acoperi unele datorii. Incepi sa crezi in idea ca pariind
mai multi bani este singura metoda prin care poti castiga mai mult sau iti poti
recupera pierderea. Insa asta nu face decat sa-ti sporeasca mai mult si mai mult
pierderile, datoriile.

4. Familia si prietenii tai sunt ingrijorati din cauza problemei tale cu jocurile. In schimb
tu continui sa negi ca ai o astfel de problema iar pe masura ce timpul trece,
dependenta ta de jocuri si consecintele negative ale acesteia se agraveaza. Daca
familia sau prietenii si fac griji pentru tine, asculta-i cu atentie. Priveste cu adevarat la
felul in care dependenta te-a prins si ti-a afectat viata: felul cum dormi, cum mananci,
cum iti place sa petreci timpul liber, cum te gandesti din ce in ce mai mult la joc decat
la persoanele dragi de langa tine, cum ai intrat intr-o lume care te consuma si te
oboseste incet dar sigur. Asculta-i pe cei dragi cu atentie. Nu este un semn de
slabiciune sa ceri sau sa accepti ajutor specializat. Te poti opri din dependenta si poti
avea din nou o viata bucuroasa, normala.

Mituri si fapte certe despre dependenta de jocuri de noroc:

Mit: Trebuie sa joci in fiecare zi ca sa fii considerat dependent de jocuri.


Fapt: Dependentul de jocuri de noroc poate sa joace regulat sau ocazional. Se
vorbeste despre dependenta de jocuri de noroc, indiferent de cat de des se joaca,
atunci cand persoana este preocupata din ce in ce mai mult cu jocul, cand
cheltuieste din ce in ce mai multi bani pe jocuri de noroc.

Mit: Jocurile de noroc nu sunt chiar o problema din moment ce persoana are
suficienti bani si isi permite cheltuieli foarte mari.
Fapt: Problemele cauzate de jocurile de noroc nu sunt doar de natura financiara. Alte
probleme se pot agrava: se petrece timp din ce in ce mai mult cu gandul la joc,
aceasta face ca in timp relatiile cu cei apropiati (sotie, familie, prieteni, colegi) sa se
altereze. Persoana risca divortul, separarea, pierderea unor relatii, pierderea locului
de munca, alterarea sanatatii mentale si fizice.

Mit: Partenerii sau apropiatii dependentilor de jocuri le cauzeaza acestora


probleme suplimentare si asta ii impinge sa joace.
Fapt: Persoanele dependente de jocuri de noroc rationalizeaza comportamentul
problema (jucatul) si gasesc foarte repede justificari, motive sau cauze exterioare
pentru problema lor. Adeseori arunca vina propriului comportament pe ceilalti, in felul
acesta evita responsabilitatea propriilor actiuni, inclusiv responsabilitatea actiunilor
concrete de a-si depasi problema.

Mit: Daca o persoana dependenta de jocuri are o datorie, tu trebuie neaparat sa


o ajuti sa o achite.
Fapt: Sa ajuti pe cineva in situatii neplacute pare sa fie un gest firesc si apreciabil,
insa atunci cand datoriile se inmultesc atunci persoana care le-a facut e bine sa fie
responsabilizata si motivate sa contribuie daca nu in totalitate macar in mare masura
la recuperarea datoriilor. Uneori pentru persoana dependenta achitarea repetata a
datoriilor este un semn incurajator pentru a juca in continuare; ea poate sa inteleaga
faptul ca oricand este in impas cineva il salveaza si-i plateste datoriile.

Ce este alcoolismul?
Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional
sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu
scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau
psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului
de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente
simptome de sevraj sunt:

- stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;


- tremor al mainilor sau al picioarelor;
- transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
- durere de cap;
- tulburari de somn.

Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe


masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii
consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula
cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi promite ca va bea
doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate
de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau
cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si
problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in
timp dependenta psihica si dependenta fizica.
Semne ale dependentei psihice:
- starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin
consum
- anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma
- evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute
- in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces,
boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la
consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice:


- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers
- transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
- durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
- tulburari de somn
- alte semne specifice sevrajului alcoolic
Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura
alcoolica.

Diverse motive ale consumului de alcool:


Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,
sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de
alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate,
frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria,
agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor,
bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a
stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva,
stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare


probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool
pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine
vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt


eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.
II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie
care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la
nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel
alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai
ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.
III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie.
IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex.
acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se
numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor
cardiace decat de ciroza.

Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt:

- gastritele toxice - ciroza hepatica


- ulcere - polinevrita periferica
- pancreatita - convulsii
- diabet zaharat - accidente vasculare cerebrale si
- hepatita cronica miocardice

Tratamentul alcoolismului
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie
pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere
psihologica, asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin
internarea intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin
pentru dependentii de alcool.

Particularitile comportamentului adicional la vrsta de adolescen:


Motivul principal al comportamentului adolescenilor, predispui la forme
adicionale de comportament, este fuga de la realitatea insuportabil.
ns cel mai des se ntlnesc cauze interioare, aa ca retrirea din cauza
nereuitelor colare i conflictele cu prinii, profesorii, colegii, simul de senzaia
de singurtate, pierderea scopului vieii... De la toate acestea adolescentul vrea
s fug, s nbue i s schimbe starea sa psihic, fie chiar i pe un timp, ns
n direcia potrivit.
Viaa personal, activitatea colar i mediul nconjurtor cel mai des
pentru un adolescent apar n culori sumbre, ntoarse, monotone.
Acestor copii nu le reuete s gseasc n realitatea din jur nici o sfer de
activitate, care ar putea atrage atenia i s strneasc o reacie emoional. i
doar dup folosirea substanelor psiho-active, ei ajung la simul de ridicare fr a
mbunti real situaia. Ei sunt n grup, ei sunt acceptai i nelei.
Pe parcurs situaia din micro i macro mediul devine tot mai insuportabil
i mai conflictual. Aa apar dependena i mai mare i respingerea de la
autenticitatea realitii.

Terapia comportamentului adicional n urmtoarele direcii:


Contientizarea de ctre adict coninutul i sensul problemelor sale.
Analiza surselor i participarea persoanelor, care sunt legate de adict.
Lmurirea caracterului coninutului dependenei, inclusiv analiza emoiilor
ascunse de vinovie, ruine, njosire. Analiza strategiei dependenei (control,
aprare, concuren).
Contientizarea faptului, c situaia, n care a nimerit adictul, nu este una ieit
din comun i el poate miza pe ajutor.
Training emoional, posibilitatea de a compara intimitatea i calitatea emoii;
nvarea adictului s poat analiza trecutul i s regleze contactele
interpersonale neformale cu nelegerea faptului, c el poate primi o susinere
emoional real de la anumite persoane.

You might also like