"AYEYE DAGUL ATYEYE" (Povestea celor trei surori) Raymond ROCA

Pagina: 1/6 �n urma cu multe mii de ani tra(ia �n Australia un trib de aborigeni. Femeile erau frumoase, iar ba(rbat,ii musculos,i s,i bine cla(dit,i. Erau pescari s,i v�n�tori pasionat,i s,i foarte �ndem�natici la aruncarea bumerangului. Tribul se numea Wahroonga s,i era condus de bunul s,i �nt,eleptul Booboonga. El avea trei fete minunate care se numeau: Cabramatta, Parramatta si Coolangatta. Tribul ducea o viat,� pla(cut� aproape de marginea marelui ocean pe care ei �l numeau Solwata Mayumarry, sau Oceanul Pacific. S,i pentru c� tra(iau pe coasta oceanului linis,tit, erau s,i ei buni s,i nu se ra(zboiau niciodat� cu nimeni, din care cauz� nu aveau dus,mani. Ei iubeau animalele, plantele s,i p�sa(rile, iar acestea, la r�ndul lor, �i iubeau pe ei. Cangurii, koala, bilby si wombat-ul se jucau toata ziulica cu copiii lor. Eucalipt,ii s,i tufis,urile de mulga le t,ineau umbr�, marea pasare emu �i ducea �n spinare, iar kookaburra, pas�rea care seama(na( cu pupa(za, �i trezea dimineat,a ca un ceas des,tepta(tor. Cu toat� viat,a tihnit� pe care o duceau, necazurile nu-i ocolira( nici pe Wahroongani. �ncepusera( s� se �nt�mple nis,te lucruri ciudate. �ntr-o zi s-a pierdut un copil. Tribul l-a ca(utat peste tot, dar nu i-au putut da de urm�. Mai apoi, au dispa(rut doua femei care spa(lau fructe la izvor. Dupa( o vreme a apa(rut �n sat o pocitanie fioroas� care sema(na cu un pteranodon din neamul dinozaurilor. Tot,i �i s,tiau de fric� acestui balaur cu aripi� Era dragonul Muntha, m�nca(torul de canguri! Prinsese gust de carne de om! Dupa( ce s-a saturat cu cat,iva ba(tr�ni, care nu putusera( s� o ia la goan� din calea lui, a plecat agale spre vizuina sa din Munt,ii Albas,trii. Era at�t de s�tul s,i greoi �nc�t nu mai putea s� zboare. Dupa( plecarea monstrului, oamenii tribului s-au speriat de moarte. Au trimis soli pe la vecini, s� cear� ajutor s,i sfat, dar s,i aces,tea se simt,eau amenint,at,i de cruzimea lui Muntha. Nimeni nu s,tia s� ga(seasca( vre-o rezolvare. Booboonga s,i-a adus atunci aminte de singuraticul vraci, Boorthana, nume care �n limba locului �nseamna( �om pa(ros� sau loc acoperit cu pa(dure. Acesta locuia la marginea des,ertului, �ntr-un mus,uroi urias, ce fusese p�r�sit de furnicile albe, numite dhudula sau termite. De multe ori, prin vra(jile, desc�ntecele sau sfaturile pe care le da(dea, sca(pase triburile din �mprejurimi de boli s,i necazuri. Booboonga �nc�leca( pe un Kananganthan, sau pasarea emu, sprintenul v�r al strut,ului african, s,i dupa( trei zile s,i trei nopt,i de alerga(tur�, ajunse la marginea marelui des,ert Thakun, unde se spunea c� �s,i duce viat,a Boorthana. Dintr-o tulpin� uscat� de wadi, adica( lemn ga(unos, m�ncat �n interior de dhudula, �s,i f�uri �n grab� un didgeridoo s,i �ncepu s� scoata( nis,te sunete ciudate pe care le s,tia de la tata(l s�u. Erau sunetele care trebuiau s�-l ga(seasca( pe cel ca(utat in imensitatea marelui des,ert. Didgeridoo este un instrument muzical al aborigenilor s,i seama(na( cu buciumul rom�nesc. Nu dupa( mult timp �i ra(spunse un alt didgeridoo care �i cerea s� se apropie. Era Boorthana, marele vraci pa(ros. Sema(na foarte mult cu Yeti, omul za(pezilor din Munt,ii Himalaya. Fat,a acestuia era acoperit� cu desene ciudate trasate cu linii albe. Booboonga l-a salutat s,i i-a spus necazurile care au dat peste tribul s�u.

Vraciul l-a ascultat cu mare atent,ie s,i apoi i-a s,optit la ureche c�teva cuvinte magice, dupa( care s-a cufundat din nou singura(tatea sa. Dupa( despa(rt,irea de Boorthana, Booboonga deveni �ng�ndurat s,i trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbint,i. La �ntoarcerea spre cas�, linis,tea des,ertului era �ntrerupt� de nis,te cuvinte f�r� �nt,eles, pe care acesta le murmura pe tot parcursul drumului: �Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu�� Murmura s,i repeta tot timpul cuvintele magice �Ba-Ba-Bu�, ca s� nu le uite, deoarece numai acestea aveau puterea s�-l distruga( pe fiorosul dragon Muntha. BaBa-Bu �nsemna prescurtarea cuvintelor: bamal, badu si burumarrimil. Era totus,i, �ng�ndurat s,i neca(jit, deoarece vraciul �i spusese ca numai cele trei fete ale lui aveau puterea s� duc� la bun sf�rs,it aceast� periculoas� act,iune. Numai ele, Cabramatta, Parramatta s,i Coolangatta, erau in stare s� lupte cu fiorosul Muntha, monstrul din Munt,ii Albas,trii. Acestea erau tainele care i-le s,optise la ureche Boorthana cel pa(ros. Cea mare trebuia s� duc� cu ea un cos cu bamal (p�m�nt de pa(dure), cea mijlocie un ulcior cu badu (ap� de izvor), iar cea mic� un sa(culet, cu mil (semint,e), ale falnicului copac numit burumarri (eucaliptul). Toate acestea le vor ajuta s�-l distruga( pe monstru, doar cu o singur� condit,ie, s� nu se uite niciuna �n ochii lui. Ajung�nd acasa(, jale mare se puse pe oamenii tribului, de fric� s,i supa(rare c� frumoasele copile vor fi ra(puse de balaur. Fetele, �n schimb, erau cu fruntea sus, pline de curajul de care aveau nevoie pentru a sca(pa lumea de relele pricinuite de abominabilul Muntha. Cons,tiincioase, �s,i prega(tira( cele trei lucruri necesare, p�m�ntul, apa s,i semint,ele, iar a doua zi, dis-de-dimineat,�, pe ra(coare, pornira( la drum. Multe ceasuri mersera( pe jos chinuite de soarele arza(tor australian. Fl�m�nde s,i cu buzele cra(pate de sete, niciuna nu se atinse de pret,ioasa badu. Pe la sf�rs,itul zilei ajunsera( la poalele Munt,ilor Albas,tri, nu departe de va(ga(una unde sfora(ia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunsera( �ntr-un tufis, de spinifex unde dormira( cu r�ndul p�n� a doua zi de dimineat,�, c�nd fuser� trezite de urletele groaznice de foame pe care le scotea balaurul. Acesta ies,ise din pes,ter� s,i se prega(tea s� plece �n sat s� mai ma(n�nce niscaiva oameni. Fetele s�rir� �n picioare s,i alergara( curajoase spre monstru. Cabramatta arunc� pe el p�m�ntul, Parramatta apa, iar Coolangatta, semint,ele de eucalipt. Dintr-o dat� semint,ele de burumarri �ncolt,ira(, �nv�luindu-l s,i repede se transformara( �n tulpini viguroase de eucalipt. �n c�teva minute colosul de dragon fuse, aproape �n �ntregime, acoperit de verdeat,� si copaci urias,i ale ca(ror ra(da(cini �l sufocau. Muntha �ncepu s� pl�ng� s,i s� promita( fetelor, c� dac� �l salveaza(, d�nd foc copacilor care �l t,ineau legat, va fi un balaur bun s,i cuminte s,i �i va ajuta pe oameni la toate treburile grele. Fetele r�maser� ne�nduplecate, acoperindu-s,i ochii cu m�na, ca s� nu fie influent,ate de privirea abominabilului. Acesta, le mai promise, ca le d� s,i dou� diamante, de ma(rimea oului de emu, pe care le arunc� la picioarele acestora. Dar nici acest gest nu le clinti pe frumoasele r�zboinice. �ncet-�ncet, lui Muntha, �i pieir� puterile s,i la apusul soarelui �s,i da(du duhul. Codanele mai as,teptara( �nc� o bucat� bun� de timp, iar c�nd �s,i da(dura( seama c� balaurul este mort, s�rir� �n sus de bucurie, t,ip�nd s,i c�nt�nd din toat� inima. Acum se puteau �ntoarce acasa( victorioase. Nimeni nu le va mai tulbura

viat,a linis,tit� de trib. Coolangatta, ridic� din iarb� cele dou� diamante s,i le arat� surorilor sale. Erau minunate si sclipeau ca soarele. G�ndi ca le va duce �n dar tata(lui s�u. Nici una nu-s,i da(duse seama c� erau, de fapt, ochii lui Muntha, care erau �nc� vii. Le cuprinse imediat o ra(ceala( s,i o amort,eal� �n tot corpul, apoi mus,chii le �nt,epenira(, �s,i pierdura( glasul s,i se transformara( �n trei stane gigantice de piatr�. Acesta a fost sf�rs,itul frumoaselor fete de aborigen, fetele lui Booboonga, dar acesta fuse si �nceputul existent,ei minunatelor forme de relief, ansamblu natural cunoscut sub numele de �The Three Sisters�, sau Cele Trei Surori. �n Australia, �n Munt,ii Albas,tri, l�nga( marea metropol� Sydney, este as,ezat� stat,iunea montan� Katoomba, loc turistic de notorietate internat,ional�. Acolo vom �nt�lni Cele Trei Surori, gigantic grup statuar format din trei st�nci de origine tectonic�, iar �n apropierea acestora, Piatra Singuratic� (Orphan Rock), un urias, monolit acoperit cu verdeat,�, care seam�n� cu un dragon. Nu departe de acolo, se afl� complexul de pes,teri Jenolan (Jenolan Caves), unde se crede c� s,i-ar fi avut culcus,ul balaurul Muntha