You are on page 1of 7

Sisteme Informationale Geografice(GIS

)

GIS este acronimul în limba engleză pentru Sisteme Informationale Geografice: Geographic
Information Systems.
Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentu modelarea informaţiei, proceselor şi
structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea inţelege, analiza
şi gestiona resurse şi facilităţi. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze
de date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi
interogată şi analizată.
Sistemele Informaţionale Geografice, prescurtat SIG, sunt văzute de mulţi ca un caz special de
sisteme informatice generale. Informaţia este derivată din interpretarea datelor care sunt reprezentări
simbolice ale caracteristicilor. Valorile informaţiilor depind de mai multe elemente, incluzând
temporalitatea, contextul în care sunt aplicate precum şi costul de colectare, stocare, prelucrare şi
prezentare. Din costul total de realizare a unui sistem informaţional geografic, culegerea datelor
reprezintă aproximativ 70% . Dispunând de mijloace moderne de calcul, nu se mai pune problema
realizării de documente cartografice analogice, ci aceea de culegere a datelor în vederea realizării
unor baze de date geografice complexe, cu ajutorul cărora să se redea pe terminale documente text
şi grafice, cu soluţii ale problemelor pe care utilizatorul trebuie să le rezolve. Datele folosite într-un
sistem informaţional geografic pot proveni dintr-o mare varietate de surse, atât analogice cât şi
digitale: cataloage şi tabele de coordonate, hărţi tipărite sau originale de editare, măsurători în teren,
înregistrări fotogrammetrice şi de teledetecţie, baze de date cartografice existente etc. Sursa primară
pentru încărcarea bazei de date a unui SIG o constituie hărţile topografice existente. Prin urmare,
principalul pas în generarea datelor unui SIG este procesul de conversie analog-digital
Teledetecţia s-a dezvoltat foarte mult, odată cu disponibilitatea primelor imagini comerciale la
începutul anilor’80.
Metode de culegere a datelor:
Doi factori principali influenţează eficienţa unui SIG, cantitatea datelor stocate în baza de date şi
calitatea acestora. Luând ca unitate costul hardwareului, atunci costul dezvoltării programelor este
10, iar cel al culegerii datelor, 100 [Guptill, 1988]. Aşadar, o problemă foarte importantă o
reprezintă crearea bazelor de date geografice digitale, care constituie baza oricărui SIG.

Tipuri de date cartografice
Datele cartografice reprezintă totalitatea informaţiilor ce descriu semantic, sintactic şi
pragmatic geoimaginea cartografică (dar şi obiectele şi fenomenele geosferei) [Niţu, 1992].
Baza de date a unui sistem informaţional geografic este de fapt o harta digitală, adică o colecţie de

timpul (când a fost observată entitatea ?) este o componentă importantă a datei geografice. . înălţime. Relaţiile dintre elementele geosferei sunt naturale. economice.).atributele (ce este. sociale etc. O entitate geografică este definită de următoarele elemente [Goodchild. . . mai mulţi la unul şi mai mulţi la mai mulţi.date geografice organizate într-o formă care să facă posibilă prelucrarea lor de către calculatorul electronic. exprimate prin valori numerice. reprezentând caracteristici ale fenomenelor sau obiectelor reprezentate. După numărul elementelor participante relaţiile pot fi binare.?). Există două modele principale sub care sunt stocate datele geografice în baza de date a unui SIG: vectorial şi raster. topologice. linie (arc) sau poligon (suprafaţă). unul la mai mulţi. denumire. având în vedere dinamica specifică spaţiului în care trăim. exprimată prin coordonate.poziţia (unde se află ?). 1991]: . . ierarhice etc. 1995].relaţiile sunt exprimate prin date numerice [Niţu. În modelul vectorial se consideră că orice entitate geografică poate fi reprezentată ca punct. Alte tipuri de relaţii sunt cele geometrice. alfanumerice sau logice (categorie de sol. Entităţile geometrice enumerate au ataşate mai multe atribute definite de utilizator. etc.

1. Întregul sistem există pentru a ne sprijini în realizarea sarcinile pe care le avem. de a-şi realiza sarcinile într-un mod cât mai simplu şi. până la cele mai puţin importante. cu un nivel ridicat de încredere. şi porneşte de la cele mai importante elemente care alcătuiesc un sistem GIS. şi se termină cu aplicaţii reale de care aceştia se folosesc în vederea atingerii scopurilor propuse. în general de a interacţiona cu lumea şi oamenii care o alcătuiesc. vin din necesitatea oamenilor în organizaţii de a răspunde la întrebări. Aplicaţiile .Utilizatorii Sistemele informaţionale. 2. geografice sau nu. Un sistem informaţional precum GIS vine în sprijinul realizării activităţilor într-un timp mult mai scurt şi cu rezultate mult mai consistente.Figura următoare trebuie interpretată ca o propoziţie. Designul şi implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii şi necesităţile lor.

Activităţile. 3. sistemul necesitând existenţa unor intrumente specializate pentru accesul. Hardware GIS hardware nu este nimic altceva decât un sistem. Aplicaţtiile reprezintă următoarea treaptă în ierarhia menţionată mai sus.Software Când vorbim de software-ul GIS. administrarea şi manipularea datelor. analiza. Un exemplu simplu de aplicaţie îl constitue densitatea populaţiei la nivel naţional sau monitorizarea calităţii apei. cabluri. o interfaţă grafică care să permită manipularea instrumentelor. şi afişa informaţiile geografice. Pe lângă sistemul propriu-zis cu tastatură. modul de capturare. transformate şi analizate pentru a fi prezentate într-o formă finală la iesire. monitor. aplicaţiile reprezinta modul în care sunt obţinute datele. stocare şi interogare a acestora vor fi prezentate în subcapitolul următor. atâta timp cât datele există şi sunt aranjate într-o manieră utilă. datele. echipamente speciale care să scaneze hărţi şi să introducă datele din hărţi în baza de date GIS. acesta ar trebui să funcţioneze indiferent de oamenii care intervin in sistem (în cazul în care design-ul aplicaţiei este bine realizat ) şi trebuie să fie îndeajuns de flexibil pentru a funcţiona . Aceste tabele se vor afla întro bază de date (eventual mai multe). să ia anumite decizii şi. să aplice propriile abilităţi pentru a rezolva tot felul de probleme. Aplicaţiile iau naştere din misiunea şi obiectivele organizaţiei.1: aplicaţii-software-date. un computer pe care să ruleze aplicaţia GIS. mai pot exista componente precum: imprimante profesionale. cum sunt stocate. conexiune internet. În orice sistem GIS. şi bineînţeles instrumentele. în general. posedă legături către diferite atribute ce sunt stocate într-o bază de date. 5. Nu se poate construi o hartă cu potenţialul vânzarilor sau cu amplasarea geografică a clienţilor fără a deţine anumite tabele ci informaţiile necesare realizării unui astfel de rezultat. componentele software principale ce alcătuiesc un sistem informaţional GIS sunt: un sistem de gestiune a bazelor de date. În proiectarea oricărui sistem de informaţii trebuie ţinut cont de tipul de aplicaţii ce vor fi suportate de acesta. În diferite organizaţii oamenii au nevoie să întocmească diverse tipuri de rapoarte. Pe scurt. În mod ideal. deoarece acestea definesc funcţionalităţile pe care trebuie să le aibă sistemul informaţional. Tipurile de date posibile. acestea au nevoie de date. Datele Pentru ca aplicaţiile să funcţioneze în mod corespunzător. ne referim la instrumentele utilizate pentru a stoca. 4. Trio-ul din centrul Figurii. scanere. pe lângă reprezentarea spaţială. Mai exact. reprezintă nucleul sistemului de informaţii. Nivelul coborât pe care se află software-ul în ierarhie se datoreză faptului că aplicaţiile pot exista chiar dacă se renunţă la software. Majoriatatea aplicaţiilor oferă o interfaţă uşor de utilizat pentru interogarea datelor şi manipularea spaţială prin utilizarea unor instrumente precum zoom sau pan. procesele desfăşurate în vederea realizării acestora lucruri poartă denumirea de aplicaţii.

sau ar trebui implementate proiecte care să promoveze în rândul populaţiei necesitatea educaţiei copiilor. . Ín GIS rutele migraţiilor au fost indicate de diferite culori pentru fiecare lună timp de 21 luni. financiar- bancar. criminalistică.indiferent de inovaţiile care apar la nivel hardware. mediu etc. chiar şi în absenţa totală a hardware-ului. pentru a susţine programul de protecţie a animalelor. de categoriile de oameni care traiesc în respectivele zone. Aceste estimări ajută în luarea deciziilor asupra ariilor în care ar trebui intărită securitatea şi siguranţa cetăţeanului. Cercetătorii au folosit apoi GIS pentru a suprapune traseele migraţiei pe harta planului de dezvoltare al exploatărilor petroliere pentru a determina posibilitatea interferenţei cu traseele animalelor. Un alt exemplu de aplicabilitate. Pentru o exemplificare concretă amintim aplicarea metodei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemoglobinemie infantilă în perioada 1985-1996 prin care se identifică zonele de risc. de la sănătate. un sistem GIS poate determina zonele cu un grad ridicat al infracţiunilor. Din punct de vedere al criminalităţii. turism. geologie. statistici şi noi căutari mult mai uşoare • Utilizatorii sunt mai productivi Riscuri: • Complexitate • Costuri ridicate • Modificările din teren • Dificultăţi în formarea de personal Domeniile de aplicabilitate GIS Domeniile de aplicaţie ale GIS sunt nenumărate. Avantajele utilizării unui GIS: • Datele sunt mai bine organizate • Elimină redundanţa în stocarea datelor • Facilitatea actualizărilor • Analize. de data aceasta în domeniul mediului îl constitue biologii care folosesc transmiţătoare radio şi antene satelitare pentru a trasa rutele migraţiilor de caribu şi urşi polari. în funcţie de situaţiile antecedente.

oceanografie. Concluzii: • Un GIS memorează date care au o referinţă geografică • Un GIS stochează detaliile din teren şi atributele lor • Un GIS este un sistem integrat utilizat pentru vizualizarea. analiza investiţiilor. programe (software). cartografie. petrol etc. păstrând criteriul integrării informaţiei în complexitatea ei temporală şi spaţială. Totuşi.U. regională şi transfrontalieră a problemelor mediului. managementul dezastrelor naturale şi tehnologice. inclusiv a celor legate de dezastrele naturale. deşi implică un volum important de muncă: realizarea GIS-ului presupune realizarea bazei cartografice tematice în format digital.A. aprovizionarea populaţiei cu bunuri de consum şi materii prime (gaz. resurse naturale. conservarea şi protecţia mediului. Simpla enumerare a acestor domenii este sugestivă privind nivelul la care s-a ajuns în aplicarea tehnicilor GIS. administraţie locală. Avantajele incontestabile ale GIS au impus utilizarea tehnicilor respective în domenii diverse. în acest caz rezolvarea este posibilă. geologie.). manipularea şi analiza datelor care descriu locuri sau obiecte de pe suprafaţa Pământului. sănătate. marketing. Pe plan internaţional. există domenii sectoriale în care practic nu există informaţie suficientă. România este în prezent mult rămasă în urmă în privinţa centralizării informaţionale şi a accesului la informaţie. a serviciilor de securitate şi armatei.000). planificare teritorială. Utilizarea GIS în studiul şi managementul dezastrelor naturale se practică pe plan internaţional de mai bine de 10 ani. telefonie digitală etc. Pe de altă parte. stocarea. se prevede o implicare tot mai mare a tehnicilor GIS în managementul informaţiei. managementul deşeurilor. pentru cea mai mare parte a teritoriului României nu există încă hărţi digitale tematice la scări acceptabile (sub 1 : 200. activitatea poliţiei. Paralel cu tendinţele de abordare globală. sociologie. turism. Comparativ cu alte ţări europene. • Un GIS este un ansamblu tehnic şi organizatoric de persoane. echipamente (hardware).: agricultură. inclusiv în studiul dezastrelor naturale. algoritmi şi proceduri (metode) care . Rezolvarea acestei neconcordanţe se înscrie în eforturile României de integrare în structurile euro-atlantice. De pildă. s-a amplificat necesitatea utilizării unor tehnici care să permită identificarea problemelor specifice. ceea ce va crea probleme serioase abordării propuse. Iată o prezentare succintă a domeniilor care utilizează deja asemenea tehnici în ţările Uniunii Europene şi mai ales în S. Crearea unui sistem informaţional geografic presupune tocmai accesul la informaţii diverse şi actualizate.

transformarea şi vizualizarea datelor spaţiale ale lumii reale. Este un puternic set de instrumente pentru culegerea. salvarea. manipularea. gestiunea. • Un GIS este un sistem informatic capabil să deţină şi să utilizeze date care descriu locuri de pe suprafaţa Pământului.asigură prelucrarea. analiza. modelarea şi vizualizarea datelor spaţiale în scopul rezolvării unor probleme complexe de planificare şi management a teritoriului. .