You are on page 1of 4

A nul I N r.

2 4 PAGINI 3 LEI D um inică 1 N oem brie 1942

A bo n am en te:
Redacţia şl Adm inistraţia: Săptămănal de informaţii şi afirmare P a r t i c u l a r i .................. 300 lei anual
Piatra-Neam ţ, Palatul Administrativ romanească Instituţii......................... 500 „ „
P ro prietar: M1HA1L M AG IAR l
înscris sub Nr. 10 | 1942 Trib. Neamţ D irector: MSHAIL A V A D A N E I Ab. de susţinere . . . 1000 „ „

oljutoKuC Mitropolitul Moldavei
de V. C. Şoarec
de, l a K u â a.
In ziua de Joi 5 Noembrie
c., Mitropolitul Moldovei,
la Facultatea de Teologie B u ­
cureşti, unde după patru ani
două reviste ce înregistrează
fragmente din acest suflu
Dintre toate comorile care
întruchipează fiinţa neamu­
S. P. S. Irineu Mihălcescu, va de zile este confirmat titular creiator. lui, cea mai de căpetenie
In ziua de 1 Noemvrie 1942, pe seama catedrei de T eo ­ R evista „Mitropolia M ol­
fi In satul Poiana, com. N e­ e limba. Toate celelalte
echipele organizate pentru co­
lecta „Ajutorului de Iarnă" vor greşti din judeţul nostru, spre logie fundamentală şi D o g­ d ovei" este o citadelă spiri­ împreună, care pecetluesc
trece pela toate gospodăriile, a sfinţi Biserica ridicată prin matică. tuală de doctrină creştină, felul de a fi al unui popor,
pentru a primi darul nostru. 5*au
In 1939, conform dorinţei unde condee strălucite, p ă­ mai pot suferi prefaceri şt
lansat din timp apeluri de lămu­ străduinţa sătenilor din N e­
uneori chiar schimonosiri,
rire şi s’au dat instrucţiuni pen­ greşti şi Poiana într’un timp unanime a adunării eparhiale trund de fiecare dată în imen­
dur graiul, singurul, odată
tru organizarea colectei, astfel de 5 luni de zile. a Moldovei, este a l e s pe sitatea gândirii creştine.
că toată lumea ştie ce are de ce s’a perdut, viaţa însăşi
Pentru cititorii gazetei noa­ scaunul străluciţilor mitro- Revista săptămânală „M ol­ a neamului e primejduită.
făcut în această zi, cănd soli*
daritatea naţională se va dovedi stre, ne facem o plăcută da­ poliţi Dosoftei, Varlam, V e - dova Creştină" ce apare în
O spun aceasta, fiindcă
prin fapte. Nu numai din prisosul torie de a le schiţa câteva niamin Costache. 15.000 exemplare, este cea cele petrecute în Rusia timp
nostru ni se cere astăzi darul,
c l din inima şl din conştiinţa date din marea personalitate Mitropolitul Irineu, n’a ţinut mai citită revistă creştină în de 25 de ani, cât stăpânirea
noastră trebue să pornească acest a ierarhului Moldovean. lumina înţelepciunii şi cuno­ lumea satelor. Foarte mulţi bolşevică a hotărît de soarta
dar. Fapta noastră va cântări poporului rus,. ne-au des-
Născut In primăvara anului ştinţei „sub o b ro c "; ci a săteni, fac colecţii întregi şi
din acest punct de vedere. OchU
căutat să o tipărească în cărţi le păstrează cu cea mai mare
văiuit fapte, pe care nu
şi gândul nostru este astăzi a- 1874, în judeţul Buzău, după
ţintit asupra bravei noastre Ar­ le-am fi putut socoti de
ce a urmat studiile semina- şi reviste şi să o împrăştie sfinţenie.
mate, care luptă cu atâta eroism credinţă: un popor adânc
împotriva duşmanilor noştri, al riale la Bucureşti şi şi-a luat pe tot cuprinsnl ţării şi chiar I. P. S. Mitropolit a ridicat credincios şi cu o îndătinată
crucit şl ai civilizaţiei, spre a-l licenţa In Teologie tot în în străinătate. un s te a g : steagul muncii cre- şi statornică întocmire, la
asigura, prin oricâte sacrificii iatoare. In jurul acestui steag temelia căreia stătea dreptul
capitala Ţării, şi-a continuat I. P. Sa, este ca nimeni
din partea noastră, condiţiile se strâng mereu elemente
materiale necesare, până la vlc- studiile în ^străinătate, obţi­ altul, reprezentantul învăţă­ de stăpânire a bunurilor,
valoroase şi pornesc cu entu­ pe capul de om, a putut
toriă deplină. nând după cursurile urmate mântului teologic al României. ziasm spre zările nedesluşite
Familiile acestor fii al Nea­ să-şi prefacă vechile aşeză­
mului, plecaţi la datorie pentru Ia Berlin şl Leipzig, doctoratul Prin conducerea spirituală ale viitorului.
minte, isgonind din felul
Patrie, au dreptul la atâta ocro­ în Filosofie, cu o teză ce i-a a Moldov -fi ;. P. S. Mitropolit Ceahlăul întâmpină pe marele său de viaţă, credinţa şi
tire din partea noastră, incăt să fost tipărită la Berna. Irineu, a deschis un drum de deschizător de drumuri noui, dreptul de proprietate. Şi,
nu simtă altă greutate în vleată,
decât dorul de a revedea pe cel Cu o bine meritată răsplată lumină, a c r e i a t o men­ spre lumină şi glorie creştină, dacă vorbim după firea
drag. Şl, ce nu trebue să facem pe I. P. S. Mitropolitul Irineu lucrurilor, însuşirea răsboi-
şi ca o recunoaştere a vasti­ talitate.
noi, cu vleata şl avutul în si­ cu cuvintele d e : Bine aţi
guranţă, pentru familiile celor
tăţii culturii, ce începea să In Moldova, bântue un suflu venit, şi întru m u l ţ i ani nică, pe care macar de astă
fie In definitivă desfăşurare, de vieaţă. dată, în luptele ce se poartă
ce s’au je rtfit pe câmpul de Stăpâne!
onoare! Câţi copil, bătrâni, bol­ în anul 1904 este numit agregat pentru distrugerea bolşe­
Ca dovadă, stau mărturii V is a rlo n P ulu
navi şl văduve, nu trebue să vismului, trebue să o re­
simtă, prin fapta noastra, legă­ cunoaştem şi v e c i n i l o r
tura de sânge între toţi fiii despre răsărit, toată mirarea
neamului!
Aceasta se aşteaptă dela noi
şl nimic nu ne-ar putea îndrep­
tăţi sau motiva absentarea dela
Grifa de viitorul ţării noastră, nu poate clătina
încredinţarea, că, fără ve­
chile aşezăminte şi credinţă,
această chemare a naţiunii. Nu ruşii, s’au dovedit mai gata
este casă în care să nu se gă­ Toată lumea conşţienta şi cul „păcii şi odihnei veş­ sfiirsorge ele.), ar vedea că de jertfă, pentru o întocmire,
sească cern pentru „Ajutorul de iubitoare de ţar î, se îngri­ nice". ele cadrează cu cele mai pe care nimeni până acum
Iarnă".
jeşte azi de cel mai însem­ Cine nu bagă în se^nă frumoase, mai mari, spa- 25 de ani, n’o socotea vred­
Dacă vre’o conştiinţă ar putea
fi adumbrită de anumite greutăţi nat lucru, care este sănă­ această stare de lucruri'şi ^ţioase şi hi^ienice localuri nică să hotărască drumul
şl încercări ale vieţii personale, tatea copilului, atât de pre­ nu-şi dă contribuţia la re­ V ş i ar şti, că numai acest fel şi viaţa unui popor.
să ne scuturăm puţin de acestea cară acum, mai ales din medierea răului, nuţ$r"îu- de locuinfe corespund ne­ De limba unui popor, nu
şl să ne transpunem în situaţia pricina subnutriţiei, care-1 beşte neamul şi nu se în­ cesităţilor celor mai vitale te poţi atinge. In graiul
acelora cărora , Ajutorul de lasă pradă epidemiilor. E-
Iarnă“ trebuie să le îndulcească
grijeşte de viitorul ţârii lui. din prezent ale tării. Ş i ar omului stă trecutul lui, felul
vleaţa. xemplul ne stă sub ochi. Societătile de asistenţă jn a i şti, că piedicile ridicate său de viaţă şi chezăşia
Vom găsi, sub Imboldul con­
De aceea Conducătorul locale, întrunite în Consi­ — din necunoştintă de cau­ fiinţei lui, în şirul veacuri­
ştiinţei noastre de rasă, atâtea liul de Patronaj, luptă cât ză, de sigur, — numai — lor. Felul de muncă, portul,
rezerve, chiar cu unele privaţiuni Statului şi D-na Maria M a­
reşal Antonescu, se ştră- pot pentru ocrotirea copii­ in calea acestor realizări, deprinderile, întocmirile ob­
dela ceeace nu este absolut ne­
cesar, încât nimeni din neamul duesc neobosit, să pună grija lor, dar pentru a avea re­ se repercurtează adânc şi şteşti, se pot preface cu mai
nostru nu ar simţi vr’o lipsă. pentru sănătatea copilului zultatele ce se cer azi, tre­ dureros în cel mai nevino­ multă uşurinţă, dar graiul
Sentimentul naţional să aibă, în şi o mai bună stare a fami­ bue sn-şi exercite asistenţa vat şi mai preţios element rămâne cât şi fiinţa nea­
noi, atâta putere, încât să ne în condiţii ce se cer nea­ copilul, care nu se poate a- mului. Aşa se lămureşte
Identifice cu toţi flit Neamului, liei, pe primul plan al preo­
cupărilor din interiorul tării, părat împlinite: întăiu să păra, nici nu poate protesta, faptul că fraţii noştri din
în bucurii ca şl în suferinţe, iar
acest sentiment trebue trăit şl aibă un sediu propriu, un împotriva acelora care în Macedonia, Serbia, Bulgaria,
dovedit prin fapte. Căci acum când floarea ţă­ dispensar, în care toţi co­ loc să-l apere, îi prim ej- Istria, de pe Nistru, ba şi
Cel mat buni dintre noi şl-au rii se scutură în vijelia nă- piii, sugari, preşcolari, şco­ duesc viata. Ce bine ar fi cei din sătuleţele îndepăr­
jertfit şl-şl jertfesc vleaţa pentru praznică a războiului cine lări, să poată fi văzuţi de să ştie toţi, că viaţa fiecă­ tate de lângă Marea Caspică,
n e a m ş l ţ a r ă ; nouă ni se o va înlocui mâine ? Pe u- medic, cântăriţi şi ajutaţi ruia preţueşte numai atât, nu şi-au uitat graiul stră­
cere un dar. merii cui se va sprijini
Să-l dăm ca şl alte daţi .A ju ­
cu hrană, medicamente, sfa­ cât ştiu sâ o închine bine­
ţara ? Toţi indurăm lipsuri, moşesc, de care se slujesc
torului de Iarnă", pentru mândria turi de higienă etc. lui tuturora şi că, dacă toţi şi azi.
noastră naţlnală şl mulţumirea dar mai mult le simt co­ Acest dispensar, se cere am face în ju ru l nostru a-
personală a datoriei împlinite. piii. Şi lipsurile acestea, — a fi instalat în încăperi spa­ tâta bine cât putem, n a r Noi românii, am preţuit
Hihail Avadanei îndeosebi subnutriţia — se ţioase salubre, în cele mai mai fi niciun copil necăjit şi preţuim mult graiul nosru
răsfrânge adânc în organis­ bune condiţii de curăţenie, pe lume. şi l-am ferit pe cât cu pu­
mul copilului, îl predispune higienă şi aer curat şi pz tinţă a fost, ’de amestecul
Protoicriile ţud. Neamţ la tuberculoză şi-l lasă pra­
Cecilia Grinţescu
cât se poate, în apropierea Preşedinta Soc. „Crinul vieţii', cu alte limbi, care Ia r fi
comunică • dă microbilor tuturor epi­ cartierelor ce le deserveşte. putut poci, dar nu trebue
demiilor : iată dece prinde Cine cunoaşte operile simi­ să ascundem şi alunecarea
Cucernicii Preoţii din lud. Neamţ
sunt rugaţi cu insistenţă a da con.
atât de uşor, tuşea convul­ lare din Italia (Infanzia) din unora, cari fără vre-o nea-
curs ofactiv pentru colecta „ajuto­ sivă, tifosul, scarlatina ; iată Franţa (Crâches sau Pou- Citiţi Ziarul parată trebuinţă, nu se fe­
rul da larni**, ca sa va Iaca In ziua dece se îndreaptă zilnic pounieres) din Germania resc să ne îndoape, cu tot
da 1 Noambria n u . convoiuri funebre spre lo­ Krippeo, Moderne Kinder- „CEAHLAUL" (Continuare In pagin* ?'*

*

Persoanele cari voiesc să în branşa respectivă.— de vorbe ca acestea: a dispune ca Avocatul Sta­ d) Directorii societăţilor ano­ tablă de reclamă pe care va fi de cuvinte. funcţionar şi a sabotajului.. a) Prepuşii şi procuriştii în­ ciantului precum şi în caz de ştiinţific. să fect al jud. din Pia­ mărci. de înmatricularea firmei buie să aibă învestit capitalul primate. culată firma în următoarea re­ ţămintei standardizate şl cea ne judeţului Neamţ. urmă­ publice. li se va mai cere sa de Comerţ. actele fiind e ) Cesionarii. 30 Leg. că nu limbă păsărească. naţionalitatea. să mentul 15 din oraşul nostru. sau dela data actului cerile vremurilor. . factură. Să nu fi fost definitiv Pentru extinderea Comer­ Donarea. în vechia limbă de trai îi puteţi desemna sau agen ţiilo r. menţiuni la firmă. Vă rog să bine voiţi a aptitudini si suficientă pregătire caţie în termen de cel mult o ales de gazetari. persoane şi se va încheia acte socotit timpul servit ca repre­ preţurilor. privind donaţiile Pentru supuşii străini autori­ blema. /93. * ne-au silit să le dâm tuturor zătorul ei.din actul de revizuire şi sub mânesc. reprimarea speculei — Două junei de rasă. origina a hofărît în multe rânduri. cei cu nostru. emblema. Să fi absolvit cel puţin tăţilor la Camera de Comerţ. mărturie minci­ cesar a se cere un supliment noasă. cari doresc să se îndeletnicească Volumul afacerilor să se ridice Emblema.. liste de preţuri în con­ In scop de binefacere îndeplită înainte de începerea în m atricu larea firm elor. de nici noi. dispensă mo­ firma principală. călţăminte cari le d e s f a c leşte că: în registrul Comerţului. de cerile zilelor de mâne. pentru a fi cu uşurinţă persoanelor cari au obţinnt ase­ numai acelor persoane care înde­ pentru persoanele cari se vor controlate de clientelă. c) Asociaţii şi administratorii Comercianţii rămân obligaţi câte o numire. a incita. mai ales. creativitate^ justetă. orice natură. constitutiv. cores­ ani în specialitatea în care vor etc. Totodată rog să bine voiţi pundere limitată . că pentru a-mi 2.P a g in a 2-a C E A H L Ă U L ECONOMICE Dela Prefectura Judeţului Neamţ Buletinul Oficial al Camerei de Industrie şi Comerţ Consiliul de Patronaj al operelor Sociale din Cer­ năuţi a trimis Prefecturii — Camera de Comerţ şi In­ pital de minimum un milion lei. actele cu biletul de liberă pe­ Evreii vor întrebuinţa în firmei e pocitania duiosului Şi fru­ de prilejul ce le dăm. etichetate şi vizate de părat să se prezinte personal 2. dacă con­ numele. etnică. şi felul comerţului ce se exer­ Dar de la aceste adevărate tetă. a regiza vigoare. bancrută frauduloasă. La avizul Dv. nare cu altă emblemă sau cu (s s ) ANTON TULBURE cât de mare şi de adâncă puţină cunoştinţă de carte.. din gospodăria După obţinerea autorizaţiei ziţionării unui fond de comerţ. în raport sesc-cu amendă până la 100 000 Abaterele dela această deri­ lităţilor de înmatricularea firmei. ce plată faţă de aceia cari şi-au şeşte ' lim itele micului trafic stabil.. comandită simplă sau cu răs­ sau la sediul ales şt declarat şi ne întăresc sufletul. R. de titlu de credit public sau Comerţul nu se poate exercita pocesc. Consiliu de Patronaj în urmă. foae. cu mai prietate locului în drept”. mera de Comerţ şi Industrie un fel de confuzie prin asemă­ 20 de rânduri. 806 a cerere a funcţionarului Gh. voi vorbi cu alL prilej. a şi timbre. După mai bine de ♦ cerilor unei întreprinderi comer­ narea de învăţaţi şi cărtu­ 80 de ani de cacd Italia „Subsemnatul Anton Tul­ Sunt scutiţi de condiţiile de ciale vor trebui declaraţi şi rari. aducându-le dovedească următoarele: Pe fiecare tablă de reclamă limba noi înşine. arătaţi mai sus. numai din Str. cunoştinţele profesionale cum trebue să ne păstrăm corcească limba. afişe. care au adus o.autorizat. Părinţii. decât acela pentru care s’ h b ) Delicte d e : furt. depunându-se pentru apărăm curăţenia limbei.. merţului şi Nr. voiu de­ Economiei Naţionale prin Ca­ aşa fel ca sa nu producă nici gazete şi dacă veti citi numai | Am feri astfel. F. şi pe această cale. obţinut la început autorizaţiune G R A IU L N O S T R U justa apreciere a Consiliului şi firmă înmatriculată. donez aşezămintelor Cons. jurământ falş.-atra- Această formalitate trebuie * Legea pentru reglementarea Neamţ. pentru înfiinţarea unui registru atelierele producătoare de în­ muna Crucea jud. urmează înmatricularea firm ei reglementarea comerţului stabi­ al Comerţului din-anul 1931. greuiază scrisul zilnic şi ni-1 trebue să avem de graiul Domnul Anton Tulbure. a avea un sediu sau pe care-1 Întreprinderea să prezinte o înmatriculat la registru de co­ „Subsemnatul Brehnescu Producătorii de încălţăminte pot exercita fără a avea un importanţă deosebită pentru merţ vor fi tipărite şi pe orice cu ateliere cât şi comercianţii Gh. certificatul limba şi să o scrim.“ tată prin deciziunea Nr. standardizată. culturalizare. şi cuvintele ce se dau la în orice Regiment ar fi treprinderilor industriale sau dizolvare al unei Societăţi Co­ menirei atâtea nenumărate tipar şi să se şteargă orice făcut parte eroul. comerţului sau dela data achi­ cată în Monitorul Oficial Nr. * Firma comerciantului (em ­ se înfăţişează din ce în ce tehicula. bună de luat. au fost reglemen­ cunoştinţa tuturor persoanelor 20 salariaţi români. c) Infracţiuni contra liniştei dat autorizaţiunea şl pe nrmele multă. Să aibă o practică de 1— 5 la sediul Camerei de Comerţ cu privire la firme şi embleme comisiune probe de încălţăminte mare şi foarte bună.000 lei şi închisoare cari vând aceste mărfuri en- această cale la cunoştinţa tuturor duvelor sau invalizilor din comerţ individual se acordă corecţională până la un an.. N r . si nu de cei ce s'au făgaşul. sublimizare. Aceştia vor jn a i completa numele altei persoane. BREHNESCU încredere. Avocat lor gest. pe căile cenzurei. posedă tăţile arătate îir această publi­ din neamul nostru şi mai stră. să Prefectura a luat măsuri trecere. şi limba trebue Română sau Ministerul în­ soţ a făcut parte din Regi­ Condiţiunile cerute de art. nevoilor de hrană pentru îndeplinirea şi a forma­ să exercite comerţul. multe ori sc vede zădăr­ au început să-şi croiască jertfit vieaţa pentru Patrie. funcţionar C. unei familii cât de nu­ cu studiile ce posedă. a. "lîbte de co­ cu magazine de încălţăminte. detail. compune dintr'un teren trie respectivă. robus. arătat mai sus. etc nicită.. ngcum căile înţeleaptă. exercita comerţ ci trebuie nea­ — Una vacă de lapte. cu modificările cari vor avea viţei în pri­ se vor găsi că practică comerţ Preţurile de vânzare a încăl­ comercial. sunt obligaţi a întocmi şi pre­ blică. a adresat d-lui Pre­ fraudarea creditorilor. despre care cu o măsură. prevăd sancţiuni g re le . din acest oras. exerciţiului Comerţului publi­ diţiunile acestei deciziuni. 1. că sunt obligaţi economia naţională. care să eie măsuri de înfrâ. toată strădania ei.. zaţia se va elibera de Ministerul trebuesc scrise complect şi de Deschideţi oricare din în tipăriturile româneşti. până la stâlcirile pe editorial. căre veghează să ne are drumuri de fer. ci pentru stăvilirea uuâţeniilor viran în suprafaţă de 487 tivată din care să rezulte că Societăţile comerciale vor de oameni cu multă carte ce-şi fac loc în limba noa­ m.. al cărei sau faptului ce va trebui men­ propăşirei. Decretului-Lege pentru Regimul meroase. pedepsite fie de codul cărora s’a înmatriculat firma. trebuesc înde­ In caz de încetarea unui să se îmbogăţească. p. din fiecare sort. Dacă Academia văduve cu copii. merciantului decedat. e cale lungă. prospecte. următoarea dustrie Piatra Neamţ. sa­ scutite de orice fel de taxe dobânditorii cu orice titlu a literelor cu care este scrisă ce se tipăresc. Neamţ. falşificare de monede. lună de zile dela data actului Netăgăduit că. pe lângă actele mai sus care s’a înmatriculat la Camera arătate. de contravenţie tuturor celor ce zentant comisionar. conform legii în unui fond de comerţ. expre­ aceleia pe care o veţi de­ zenta societatea. (dacă şi-a ales vre­ dită pe acţiuni şi administratorii una). iar uumele şi pronumele co­ nevoi. în gazete şi în foile zaurizare. sub care este Monitorul Oficial Nr. numele şi pronu­ Subsecretariatului de Stat al Brehnescu dela gara G ră­ cu exercitarea oricărui fel de la suma de cel puţin două mele comerciantului. veţi vedea respectivă. • Neamţ. de proprietate pe numele cari au şi dreptul de a repre­ cită. laude şi Patron ii supuşi străini să fi va fi scris • în fcolţ Ia dreapta degeaba ne-au spurcat'o şi Vaslie c. abuz de de autorizaţiune şi facerea unei soiul de vorbe. că numai plinesc următoarele condiţiuni: abate dela îndeplinirea formali­ Atelierele şi magazinele vor următoarele vite: pe baza lor nu au dreptul de a 1. cursul prim ar: Contravenienţii la dispoziţ ile sigilate. cunoaşte. şi publicată în dina Publică-Cernăuţi: comerţ pentru care sunt nevoiţi milioane lei. Petru Maior Nr. sau gazete. pentru a deveni un bun co. ii altele care n*au ce căuta de această natură. rozza (căruţa). luăm pildă dela fraţii noştri toarea scrisoare : penai fie de legi speciale. Reg. vorbă care-şi are corespun­ o familie lipsită de mijloace b ) Conducătorii sucursalelor să ceară radierea firmei. tâlhării. Procurişti pentru girarea afa­ Academia RoMană. falş de (Urmate din pagina l-a ) unde urmează să fie plasate. în această situaţie nelegală. Mare pacat să ne stropşim înalte. te­ semna Dv. care ne în­ In privinţa dragostei ce (s s ) GH... adu­ italieni. numele lor adevărat care rezultă mosului nostru g r a i ro­ ne socotească pe noi care să se respecte întocmai • La liberarea autorizaţiei. marcat lot. adică' reparti­ condamnat pentru: ţului şi în alte ramuri de comerţ zarea vacilor. agenţiile. priu zis . cu sediu comercial. azi încă bure de profesiune contabil studii şi de practică cerute menţionaţi la firma titularului comerţului. am feri scrisul ca viitori proprietari ai societăţilor în nume colectiv în a a ea aşezat în fata prăvăliei care ne luminează mintea — că de vorbit e tare greu acestui teren. fiecare supus străin tre­ publicaţiuni şi orice alte im­ zenta de îndată Comisiunei in­ Onor. Acei ce vor obţine dela Sucursalele. fie vă­ până la 100. numele şi pronumele) mat pocită. pentru exerciţiul comerţului. sediul în gara Grădina Pu­ a cere şi obţine în primul rând In întreprinderile cu firmă mandă. jîn prefa­ trebue să aibă încuviinţarea atribui acest teren unei merciant. Neamţ. 46 Listele vor fi afişate în mod de Patronaj. Com. la toate şi proprietatea mea din co­ Articolul 2 din L egea pentru pentru executare de comerţ. felul co­ Aprovizionării. va trebui unelte de trebuintă zilnică..tului să întocmească actele nime pe acţiuni s u în coman­ scris emblema. Com. aliură. puterile acor­ date şi o copie legalizată după Dar. nu ni-1 putem re­ gândurile şi simţirea. aduce la Să aibă în serviciu cel puţin dactare : „Inmatr.. Numai văţământului ar mijloci. înşâlăciune. sau practicant pro­ ulterioare. contrabandă. punzând. am trecut şi prin şcolile d o r i n ţ e l e d-lor Tulbure cestora. ar putea înrâuri fac o mică donaţie care se Camera de Comerţ şi de Indus­ deasemenea trebuesc înscrise la pripăşit la nor. Şoarec mulţumiri penţru patrioticul învestit In întreprindere un ca­ numărul sub care este înmatri­ ne-o spurcă încă jidanii. dacă este societăţilor com erciale. mai sus arătat. exemplaritate. plinite şi de : comerţ. tematica. Pregătirile pentfru prefa­ îndeplini o datorie de răs­ exercite un comerţ ce nu depă­ cazierului judiciar. procura dată. scrisoare.. ştinţa Dv. 2 ţionat la firmă. o de asemene înrâuresc sporul nare. că scriem într’o şi • Brehnescu. rămâne la a) C rim e. amenzi pentru a fi donat mai de­ en-gros cum şi la toate provăliile Autorizaţia de a exercita un Camera de comerţ aduce pe parte fie orfanilor. Gara Veche. statal.. în care limba lonard. cei interesaţi. carte. măvara anului 1943. prin persoane interpuse ci numai de acelea în numele cărora s’a două buchf de carte mai care ne putem împărtăşi tra-N. 3. Tot ce se tipăreşte Cartierul Nou. 3. 125/942. Reg. 1931). stituită anume în acest scop * următoarele: în Registru Comerţului. avea expuse pentru control. sveltefă. sau de deces al comer­ descoperirile pe tărâmul se cerceteze cu deamănuntul bine înţeles dacă e cazul. 72f* din cel ce solicită dreptul de a trebui să îndeplinească formali­ exercita un comerţ. (Comercianţii ambulanţi). mui su s: 1. soţia şi copii co­ aceasta acte din care să rezulte prin feluritele ei măsuri. la Camera de Comerţ din P. se pedep. italienii spun vagonului ca. merciantului va fi scris în litere de care zilnic le descoperim sivitate. aduc la cunoştinţa autorizaţie de practicarea lui şi socială. paza ce o pun să nu-şi respectos vă aduc la cuno­ tinuă comerţul defunctului. cea dintăi cale prin contabil autorizat. este ne­ de Patronaj a jud. marea pune actele mele de pro­ ţiulţime a cetitorilor. războiul actual mai săraci» menea auţorizaţiuni. lei şi închisoare până la 3 luni ziune se vor sancţiona conform Drept practică v a putea fi Se va face un control al acestor (A rt. tarifuri. cumpărătorii sau mărime a cel puţin jumătatea în cărţi. merciale. din 24 Februarie 1941 şi aceia obligator la loc vizibil.

000. din bisericească din cauza scumpirii 700 000 lei. terminat. . care du­ colectat prin serbări suma de Un pod în comuna Uricheni. .000. Colonel I. P la tra -N . . m itete de ajutorare în comunele 1942/1943 cota de 1500 vagoane S ’a prim it peste 12. 3 poduri mari peste apa B istriţei narea şcoalei norm ale de băe(i. 23 A C E ASTA BRANŞA TAB LO U R I In judeţ sunt 245 şcoli primare. 33. îm prejurările. 1. în vederea efectuării arăturilor. iar art.000 lei pentru m uzeul de ap rovizion at. Se clădiri săli speciale . Neamţ.' de cereale : Ministru I. sumă de 5 000. Depozit de imprimate de tot felul naţional presei noastre n’au Bine asortată cu tot felul de Se remarca că reparaţiile şco­ e ) Se construieşte o baie reuşit şi atunci când s’ a făcut pentru Societăţile cooperative. lână. op erele sociale şi de ajutor. .000 lei cu prestaţia s’au C u ltu rii N a ţio n a le luat tiinţa sub conducerea d-nei de pe câmp.T e le fo n 27 Cu bani din fondul comun şi 2) Bibi populare căm. B o li e p id e m ic e sunt c â te v a Munca este pusă la Ioc de cinste. Plasa Ceahlău. serii. h ) S’a construit un cuptor de oa m en ii de bine cari au dat rele v a t. S O C IE T A T E C O O P E R A T IV Ă Prune uscate 30 „ sfat. Pentru rezolvarea acestei pro­ Sunt In curs de organizare 2) Un fond dat de Ministerul A v e m în judeţ 7 spitale.000 le i pentru term i­ program ul general de a p r o v i­ ţirea lor. Pentru îndrumarea spirituală Orz .000 le i pentru term i­ care se activează. întreg terito­ terul Culturii N aţion ale şi al g ) Se construieşte o b a ie în Prim ul număr va apare în ziua tru a c tiv ita te sanitară.000 000 le i în m ediul rural. narea liceu lu i Industrial d e fete. şi lucrările judeţe. învăţători şi învăţătoare. 32. 5) D-na Iohana Zachman pen­ strân gân d u 'se: ş c o li de m eserii şi acestea în S’au oprit toate transporturile tru sprijinul necondiţionat în 7593 diferite haine: V enituri com unale şi prestaţie curs de orgauizare. s’ a din Bălâneşti. a s e rv it drept plasă m od el pen ­ Lum ea m unceşte. afirm că numai în prezent M inis­ sumă de 300. In prezent s’au pus bazele . stricate de cutremur.000 le i pentru biserica tru căratul celor 6824 vagoane.ntru term i­ nizarea adăpostului pentru refu~ schimbul de m ateriale în tre vagoane au şi sosit. C e l Bun 22. pe strum ente şi înfiin ţarea de far­ face datoria. D in cauza secetei. cât şi construcţii de nizat ultima colectă a „Z ile i Pentru îndrum area către m e­ In noaptea zilei de 18/19 Oc­ M ărgineni. şcoli.000 lei. sate să fie deschise la dispoziţia O grijă deosebită s’a dat de S’au consolidat şosele jude.000 lei. trecute în patrim oniul serici. prevăzându se la nouile a ) Imprunduiri în v a loa re sprijinit op erele sociale în toate Statului. c.000 lei.000. D ar nu sufăr. 5 ) A p roa p e 1. de îm brăcăm inte.428Kgr. G r e u ta te a d e a e x e c u ta p la n u l Lucrări edilitare şi C o­ tribuit foarte puţin. greutatea întâm pinată din cauză clădiri aparţinând Prefectu rii 1) C op erativa „ A lb in a " prin L ip sa de m ed icam en te şi in ­ Preoţim ea în m ajoritate îşi că în văţătorii sunt în m ajoritate în v al o a r e de aproape D irectoru i e i d-1 C. 6824 vagoane. .000. c. A p r o v iz io n ă t ile s’ar fi făcut porumb.000 lei. . „A lb in a ".S tr.958 120 „ „ staţia. R ă - Sunt 2600 case e v re e ş tl ş i A u rămas de terminat 19 B i­ reorganizării Căminelor Cultu­ după cum u rm ea ză : dulescu şi procuristul P ip a a 7 m ori. comunei la care judeţul a con­ I. 7 5 Şl ORICE A L T E LUCRĂRI CE ATIN G GISTRE CU ŞA N Ţ ÎN CAD RĂRI D E Şcoalele primare s’au deschis.000 lei.544 va­ niului Regal.000 lei. C E A H L A U L Pagina Situaţia judeţului Neamţ pe data de 20 Oct. mur .000 lei.600.000 lei Chestiunea se p o a t e re ­ unde avem refugiaţi şi prin co­ ru ral din in iţiativă particu lară de porumb. foarte mult. întrucât intră în lectare de daruri şi împăr­ 145 vagoane orz şi 10 vagoane Sunt în curs de construcţie 1) 2. un număr de 315 im ob ile.229. poduri.000 lei. Până în prezent din cele F o n d u l a c o r d a t d e M in is te ru l necesare. 9.000 lei pentru b isericile a g r ic o l d in c a u z a s e c e t e i T ot prin grija doamnelor dela Patronaj şi cu concursul lor s’a municaţii d-lui Inginer Oprişan. N u s’a putut înch iria de câ t intâmpină greutăţi în gospodăria b ) Un drenaj în valoa re de 3 ) C oop erativa Cracăul N egru. problem ă care trebu ie re z o lv a tă . in valoare ceva n’a fost de durata. după nevoile locale la care se Personalul medical este insu­ se munceşte şi se caută pe toate In sumă de 12.800. şi Lunca. în construcţia unei biserici. ' . a arătat o rom anizării şi în special pentru Campania agricolă a suferit pe Schit. cu sprijinul D om e­ primară din comuna Giroh. Învă­ în comuna Tg. ficien t prin m obilizare şi deta­ căile a se învinge greutăţile colectat următoarele cantităţi şare în teritoriile alip ite.000 ie i pentru şcoala de aprovizionarea lor. sprijin nelim itat adm inistraţiei. pentru primărie in sumă de 2.000. m ob ilizaţi şi pe um erii lor am 1. .000 000 lei. fap tele bune şi de a da îndrumări. cu sprijinul D o ­ ceni. .000 lei. 2 ) F abrica Buhuş prin direc­ Românizare credincioşilor. pe şoseaua Piatra. caţii au fost destinate 3 fon d u ri: torul judeţului. Gospodăria jude. Inerente situaţiei de azi. putut realiza lucrări. prin construirea a 28 Troiţe.000. Prin organizarea uscat porumb. întrucât numai pen­ construcţie în valoare de peste fac greu. Albina de lei 75. s’a orga­ aproape trei luni. iană c ) îndiguirea oraşului Piatra-N . de reparat 16 şcoli şi 1. de birou. Zilnic sosesc noutăţi. S u b d ire c . apa Cracăului. 27 Ca încheiere rugăm pe d-l şi deschidere cel mai târziu până Culturii N aţionale şi al Cultelor bleme sunt in curs de organizare dispensare. a plouat insuficient. A ctivea ză cu toată i ) S’au făcut r e p a r a ţ i i de facere. cult. Mătase.000. nează in sânul bisericii. riul s’a prefăcut într’ un şantier.000. Alte realizări 3) Un fond al judeţului in Grâu . Sunt 2620 refugiaţi pentru S’ au contractat 270 vagoane în valoare de peste 10. 267 Kgr. L e m n e le executare. P etrovici.000. în comuna D o. 2 dm le g e a ro­ 6. sunt foarte greu a fost necesare peste 68 240 care azilul de bătrâni.000 lei. cu de drumuri şi îndiguiri în sumă M inisterul C ulturii v in e cu fon­ Populaţia m ai are n e v o ie d e un com itet restrâns şi s’a ma­ A p r o v iz io n ă r i de 19. 25. întrucât'fondurile c o­ f) Se construiesc două băi unui ziar local „C ea h lă u l" cu B o li s o c ia le sunt şi s’a făcut m unelor sunt insuficiente şi populare în comuna F ilioara. Z ia r lo c a l A P A R A T DE R A D IO P H IL IP S încadrarea tuturor şcoalelor cu d ) Se construieşte un abator Presa la noi a fost înstrăinată. s’au făcut drenaje to rii ei d-nii Argen toian u . care a d e b ilitat an im alele. A ga p ia din stejar făcut cu munca 8) 50. model. fondul judeţului se construeşte: 3) Coruri bisericeşti . D E P O Z IT DE H Â R T IE special terminarea localurilor de 6 000.000. şeful <\co- m an iză rii îngreu iază efectu area Oficiul de Patronaj C am p an ia A g r ic o lă : d) Se construiesc 2 poduri 1ului s ilv ic Varatec. în special arăturile. avem în jufleţ num ai 2 tom brie 1942. în m enirea de a face cunoscute com baterea lor. 1. . în valoare R e fa c e r e a ş c o lilo r p r im a r e la care se adaogă suma donată nisterul A facerilor Interne d e­ de peste 3. in v a l o a r e de In s titu ţ ii şi oam en i de b in e M ed icii îşi fac datoria cu o Biserica de şcoli.000. In judeţ ordinea este normală.t. care se urcă la suma se continuă cu organizarea b i­ bliotecilor. s’a o r g a n i z a t m ila Sunt 78.000 lei. prin stăruinţa 9 ) 700. Un pod la Bicaz. 1) Un fond repartizat de M i­ obştesc şi prestaţia.000. 580 vagoane grâu. g r e a .de 26000000 lei. lemne. In prezent suntem în reorga­ m ai uşor dacă se putea efectu a 145 vagoane orz din care 115 Un pod la Tarcâu. 3 ) 2. de meiu din Transnistria. Instituţiile sanitare sunt cu­ Localurile sunt insuficiente şi numit — fondul com un— care noscute din dările de seamă nu se pot term ina după cum Cantine şcolare s’a r i d i c a t la s u m a d e A teliere com unale întocm ite în trecut. Vânători-N eam ţ. ţiene. caselor de imuni si mnm iioumscs . comuna Români în valoare de C ultul e roilor s'n manifestat Lipsesc învăţătorii din cauză că 2. sunt de reparat 13 biserici. 4 ) Inginer Oprişan. dicată. cărţi şi rechizite şcolare şi lilor se fac foarte greu şi In populară In Piatra-N. sămânţârile s i fac foarte greu. Teodorescu=Darie Prefectul judeţului în faţa Domnului Ministru Petrovici Crdinea In judeţ începute. v o r strânge m ateriale în cursul cazuri izo la te de scarlatină. a Recolta este buuâ şi s’ a strâns 26. 1942 Expunerea Dslui L.000 le i pe.000 le i pen­ m ulte im puneri pe un număr goane lemne S’au tăiat din ele Un pod în Broşteni. 130 vagoane g r â u »le i şi anum e: narea şcolii norm ale de fete. destinate de 5. în v a l o a r e de poduri. strâns suma de 202.000. funcţio­ rom ânizarea com erţului. zionare. REVISTE. N em ţişor 12869 vagoane şi s’au cărat sp ecial al transporturilor de de patronaj al primăriei Piatra-N. . Ţ in să r e le v e z in s titu ţiile şi con ştiin ciozita te d e m n ă de B iserica a intrat in rostul e i n evoie de 32 localuri noui.000 000 lei.000 2) 2. ZIARE. munca~de folos N aţion ale.|.ia r e fu g ia ţilo r . Căminelor.000 Iei pentru biserica Sarcina impusă judeţului este In prezent transporturile se de d-na Iohana Zachman. . în v a ­ încercări de a da un colorit SECŢI \ DE LIBRĂRIE ţătorii muncesc cu toată râvna. d e veacuri. în- 196.000 lei. satelor.900.' Ostaşului*1 cu un rezultat bun. b ) Un local de primărie in 6) Case de sfat .000 lei şi anum e: 7 ) 200.000. sprijin în ad m inistraţie şi în întâm pină însă g reu tă ţi din patronajului pus pe um erii b i­ Cămine Culturale breni în valoa re de 400. în v a l o a r e de largă în ţelegere şi a dat un După cum am arătat. în curs tru ş c o lile prim are din V lâd i- foarte m ic de trăgători şi în Prin stăruinţa subcomitetului de executare. Cultelor a v e n it cu fonduri în comuna Buhuş pentru care se de 24 O ctom b rie a. . meniului Broşteni.000 lei. 33 în comuna Dumbrava Roşie în 5) Cămine Culturale in care CĂRŢI. . încălţăm in te şi e fe c te nifestat prin organizare de co­ N i s’a repartizat pentru anul L u crări m ari făcute în m ediu l şi bisericii. giaţi In Piatra-N. T r a n s p o r tu r ile sunt p rea Azilul de bătrâni A v e m de livrat 15. care se con­ din Piatra-Neam ţ. în curs de 4 ) 2. sunt m obilizaţi şi In prezent c ) S’au terminat 3 localuri de REPREZENTANŢA NO ULUI se lucrează la Inspectorat.000 lei.500 000 lei. Ministru a lua act că în judeţ la 1 Noembrie a.000. căm.p lo a ie de Se v a construi un pod peste atât în refaceri de b iserici şi M e s e r i i In cadrul oficiului. 26 EXECUTA: SECŢIA DE LEGATOR1E a) Un centru administrativ 4) „ populare căm. aju­ 11) 1 m ilion pentru C asele Planul se va execu ta însă total. Le lipsesc localu rile şi scu lele S’au arat 4000 hectare. RE- Ş c o a l a valoare de î 0. duri m a sive în sprijinul şc o lii talpă p. Sănătate de soc. distribuindu-se in felu l urm ător: z o lv a uşor. care s’a reorganizat într’ o măsură Un pod în Filioara peste apa din G irov. Ministerul A facerilor Interne. Turcan. s’a arătat în capitolu l res p e c tiv . cu 6.900 000 lei pen­ Pentru funcţionarea lor s’au tru care aduc mulţumiri d-lui vor primi ucenici. . acest scop. etc al căror număr a crescut IN S TITU T DE ARTE GRAFICE ŞI E D IT U R A Ajutorul de iarnă Real i zăr i după cum urm ează: 1) B iblioteci religioase 20 T e le fo n 27 . şi cărături pe un traect lung de folos obştesc şi cheltuiala de a n t i c h i t ă ţ i a părintelui Cămin de zl de 10— 30 Km. creştină. a făcut şcoli şi este în p rezen t cauză că ch iria este foarte r i­ m aterialelor. . se joacă teatru . R e fu g ia ţ ii. la organizarea unei creşe şi a lucrări edilitare şi de comuni­ struieşte cu banii comunei. din pricina lipsei d e . prom ovarea acţiunii de b in e­ punct de v e d e r e al transportului. şi în special prin sprijinul dat M ai sunt 2 poduri mari în 6 ) 150. imprunduiri Este pentru prima dată când Greutâţi întâmpinate Eugenia General Coroamâ. Mazăre . cult. pus această acţiune de ridicarea D r u m u r i săptămânii b isericile chiar la n e v o ile loca le. REGISTRE CĂRŢI IN PA N Z A Şl PIELE. lângă şcoli şi b iserici clădite m acii populare va t r e b u i Se stăruie de noi ca în timpul a îmbrăţişat ca totdeauna to a te rezolvată. 73 Este în curs de organizare pentru data de 1 Noem brie 1942. 10) 1 m ilion pentru Teatrul rează de trei luni de z ile . sericii. peste apa Topoliţa. la unele se lucrează şi rale. .000 iei. loare de 1. cu care s’a trecut Pentru gospodăria judeţului. . A le x . construit de coop. unui cămin de zi de copii. cult. crăpată de cutremur. Sunt de terminat 44 localuri acestui an.094 „ 4) Fondurile comunale şi pre­ a populaţiei din judeţul N eam ţ O văz .

Ilie Pop ean u şi 1. care sunt lipsite de concurs din partea d . U n nu­ toţi cei ce v o r să le urmeze. G e o r . a în­ t nţă.. V la d Dupu C .au încercat să aprovizioneze Leningradul. ajunsese într’o stare în­ D u p ă sfinţire. Submarinele germane au scufundat pe căile de aprovizionare se ţine. lelor şl cursurilor ţărăneşti şl de din vrem e şi din vrem e com u­ &e£a CămiftuS. trib. fără odihnă. in­ blicat numai pe bază de spector g-ra l fiRanciar. La Stalingrad a fost v e d e r e : p rogram a cu specifi­ dreaptă care interesează M ăzăreanu. ticipat circa 4 0 0 0 enoriaşi ve­ exemplu tuturor c elo r plecaţi în că şi mai mult. P. 15 s ar mai socoti necesare.. din nou pot fi văzute în fiecare zi între dorul de voi. doctorul Palade lasă cetat din viaţă doctorul C. 1 Lt. Lefter şi diaconul între Anglia şt America. care răm âne va­ labil şi pentru 1 9 4 2 — 43. care cursul dela 8 Noem vrie 1942 Prefectul Judeţului N eam ţ ZI ARUL activitate pentru cursuri şi ş co li au răm as proecte. Financiar Gh* Neaga C E A H L A U L Ţ inem să amintim cu această deşi ş i-a început activitatea o c a zie că n oi socotim curs a- destul d e greutăţile. publice şi mai ales lupta căm inelor culturale. în ziua de 11 N o em b rie 1942. ‘ pr. ad. pr. a adus la re­ strict local.germană a doborât dela 20-30 Oct. depune la redacţie cu cei Se aduce la cunoştinţa genera­ întrebi despre memoria-i noscut. unde au tuastat p. Vânzarea se va face pe stocuri mari sau în total. banţi Colonel Teodorescu. M i. corpu l didactic stârpire a celor lipsiţi de tahe-Bârgăuani. N o n ea . M anoilescu.000. B ălăneşti-N eam ţ care-şi M ăzărean u. se dau următoa­ jgh ebare care nu ne trimite a- Se aminteşte.925 tone. M itr o ­ puţine cursuri ţărăneşti. C o rp u l didactic se al. durata şi o ric e alte date nostru merge şi la forurile N agâţ. d ar el nu trebue să fie form at biserica a fost restaurată în în­ care deşi lipsiţi de braţele vân. C . ostaşii Regimentului nostru. N a ­ lăeşti. Ultima oră vizaţi să nu se mulţumească financiar. N a gâ ţ s a servit o masă invi­ cursurilor şi — eventual — a să treacă pe rând pe Ia toate bucurat de un frum os şi real gescu C oşn a 5 o o o lei. 1. P o - ce nu-1 au pot să-I ceară dela Fundaţie. D a r a . care în sat — pe 50. care d ela miniumum 20. de Doro­ Conu Chiki. ca o dâră de lumină. d-l C . com parată la greutăţile timpu­ 6 0 0 d e cursuri au funcţionat ştiinţă de carte. la care a p a r­ şi serveşte ca o lecţie şi un ranţa că in viitor se p oa te face trebue să fie s erio s organizat.Pagina 4-a___________________________ ___ C E A H L Ă U L Moartea doctorului Palade INFORM ATI UNI Marţi. Situatie frontului. tinuat atacurile cu succes pe frontul rusesc. C e i tariu.428 | 942. care a perdut 8 avioane. preoţii M . M . prin a- 70 ani.633 a/942. confr. Patrie şi C ru ce — au contribuit prinfr’o viaţă morală şi creştină. care lângă sprijinul săten ilor — s a nisterul Cultelor. cum îl nu­ Fost medic primar vete­ cum pără pe preţ avan ­ meau cu toţii. ocupaţiei şi ştiin­ pentm romanizare sau de G h iorgh iu cu d-na. de unde a plecat. hăilă. sătenilor lui faţă de biserică. C . \în condiţiuni atmosferice f. N a g â ţ accen­ tul fictive. înv. . rului „ Universul“ de către In cazul când Ia data fixată li­ Pentru lupta neînfricată pe d-l Gheorghe Stratulat. V a . cestui Rgt. _ că în unele judeţe am avut prea trebue să fie cu g rije avute în m oral şi material a d-l ui D u ­ ■d-l Dumitru N agâţ. C olonel. Şerpişanu.. Tablan. confiscate care să nu vibreze emoţionant dela Evrei. ganizarea concursului. M e d ic u l şi agronom u l. P o * documente. mandăm C ă m in elo r Judeţene sumei fiind colectată de d -l d-nii C a n c ic o v şi P oltzer cu Nagâţ. 33. Toate superioare. dio la priză. notar G . care lasă unanime — Aducem la cunoştinţa publică la Prefectura Judeţului N e­ cordarea decoraţiei „Mihai V i­ Inteligent. o .. Ş o p ro n . mult în toată ţara. vedit aşa de vrednici în lupta pe Conu Chiki şi vorba lui lăsând urme frumoase. N a g â ţ- supra faptului că nu este su­ D ăscălescu. (c a re trebue să fie cât mai Lege şi Dumnezeu. M ă rc ă . P etre N agâţ. s e va tin e licitaţie mentele oştirii noastre. Pe Don. fiu al satului G h e. M ihai 1“ cu N o. poa te şi un om care să o r g a ­ S finţirea bisericei sa făcut n izeze totul. dându-ne sp e ­ seam nă că un curs ţărănesc nu ani.Ceahlăului“ valoare d e 294. înv. fiilor lui dragi. M . P. N on ea. Aci sunt primiţi In urma cutremurului din nolescu. gâţ X enia. atacurile bolşevice dela Sud fiind oprite. rio r în M inisterul de Finanţe. începând timp nu este cu putinţă or­ ceastă cale. care au dreptul nicate şi la Fundaţie. 50. ce nu şi-a uitat o rigin ea’ zultate destul d e bune. al gazetei noastre. N egrea. pr. N agâţ.elevii bunul mers al treburilor ciară Neamţ. M u ­ — In Egipt au fost respinse eri alte atacuri foarte puternice ale inamicului.0i>0 lei. tul şi toată dragostea lui. gospodărie ce v or organiza toate miliile voastre. găm să începeţi o rga n izarea multe ech ipe d e specialişti. ma­ datori a atrage atenţia celor gistrat G h in eâ Ionescu. TEODORESCCJ-DflRIE ţărăneşti. care citaţia n-are rezultate se va ţine care o duceţi aşa de strălucită. B otoşan i. care prin fapta sa măreaţă — m ăr d e 16 ş co li ţărăneşti şi fă r ă ' d eo s eb ire de vârstă sau com . grijorătoare.aceste lucruri trebuesc stabilite Concurenţii. 24. dacă nu d e-a drep ­ A vând in vedere timpurile cu p.200 şi 2 aparate alături de ofiţerii. M inisterului afacerilor interne No.000 Iei . salu­ tajos. Supraoferte nu se primesc. specialişti în educaţia sănătăţii satisfacţie. Este necesar ca o r ­ cu zicala „ trece şi asta". ne face să credem că lip ­ frucă însă astfel de elemente Printre donatori citează pe ţumirile en oriaşilor pentru fapta surile constatate în unele părţi nu se găsesc oriunde. Ostahi. c. D . referent Constantin N o . târziu. D-l Mihail M agiarf. bravi ostaşi dela poalele Ceah­ lăului. asem enea elemente.135 împotriva bolşevismului a um­ plut de mândrie şi bucurie ini­ sfătoasă cu povestirile din tru gazeta noastră se va 1942 Octombrie 25 alte vremi te făcea să te Pentru cei ce l-au cu­ mile tuturor. 143 avioane sovietice faţă de ţei d e c a r t e . în amănunte. rele Instrucţiuni primite dela Fun­ ceste date noi n o putem lua aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa daţia Culturală Regală „ Regele în con siderare. Tipografia şi L ib răria Românească „Gh. V a s ile Ş o p ro n . de 260. Aviaţia română şi sexului. om Fie-i ţărâna uşoară şi ne-au solicitat mai multe pentru vânzarea aparatelor de ra­ sionant şi nu este inimă în judeţ care-şi spunea părerile des­ memoria veşnică. subofiţerii şi i— — d— — — r mmSSSSm se face prin depozitul zia­ G alena în valoare de 350 Iei. Neamţ. atenţia şi pe cât e cu putinţă impus dela început o ţinută prof. pentru orăşeni a aparaţia gazetei. Ionescu 8 avioane proprii perdute. M a. care com plect cuprinzând neapărat vom repeta şi vom cere marul comunei. Telefon 27 . cetitorilor şi debitanţilor ce amţ. aşa cum sa scris în N r.o p o . I. din safe. orice rând fiind pu­ pe d-nii : V asile Ghinet. M an caş. luptă în viteazul Rgt. a murit un prieten Recunoaşterea eroismului a- puţin 3 zile înainte de lă că în conform itate cu ordinul atât de sănătoasă la o vârstă scump. din judeţ să co­ orele 12— 13 la serviciul Financiar a Prefecturei. majoritatea A d -ţia G h ica-C om ăn eşti prin atât de măreaţă a d-Iui D. M . Avad an ei insp. ziarul ra ru. cursurile. pe subdirectorul din M inister n’am avut chiar d elo c. Ilie Popeanu. M ilucă fluOlulul Volga au fost puternic bombardate. avut exem p le de p ro ecte vagi munice înscrierile la con­ CITIT! si RASPAnom Începem un nou an de de o rga n iză ri d e cursuri. lei M i­ La locuinţa bătrânului P. carea felului cu rsu lu i. levând exemplul dat de D . condeierii lier referent al înaltei C h iria r- naa preamăreşte gestul d-lui tuând că a înţeles să-şi facă curs se o rga n izea ză cu toată dela această rubrică şi-au hii a M o ld o v e i şi S u cevei şi D . cu arătarea numelui. O s . etc. răspuns d -l D . Aşa că ne simţim pescu preşed. noi vă îmbrăţişăm cu toată căldura şi vă asigurăm că — Pentru organizarea şcoa. funcţ.vase inamice cu un tonaj de 100. Astfel de o rga n i­ Adunate şi Difuzate în ziua de Sf. Lefter— G h i- Ţinem să vă atragem atenţia a. m aior O n iga Paul obiecte bi­ pr. Lung. Lefter." mitru N a g â ţ. Consf. pentrucâ am Cam. Strada Alexandru cel Bun 22.l o r : Înv. sfătuind pe săteni cestea sunt excepţii. vârstei. satului a adus om agiul şi mul­ sens. mai presus de orice comen­ D in asistenţă am remarcat veţi la îndem ână „P lan u l de lucru al cursurilor ţărăneşti" pe 1941 — 4 2. restul sum elor fiind Rom an. sericeşti în valoare de circa goeşti. 1. în cuvinte In numele I. 1. Pentru detalii a. 1940. re co ­ peste un milion lei. numere din ziarul nostru. A sach i“ Societate Cooperativă Piatra-Neamţ. maes­ către pictorul autorizat Eug. funcţionar supe­ mişcătoare a relevat dragostea polit Irineu M ihălcescu felicită câteva — foarte puţine dealtfel — cătueşte din elem ente locale. doctorul M o ara Siatultfi P iatra-N . nu p ot să fie d ecăt trecătoare.. Tutova. Traian Lozonschi. vor vom şti să muncim. odată cu oferta. Este adevărat Ş i p rogram a şi corpu l didactic D in iniţiativa şi cu sprijinul niţi chiar dela mari depărtări. cu o activi­ trul şi maestra de lucru e bine Antoniu. Căminele Culturale din ju d eţ în să nu simtă altă greutate decât A paratele şi caietul de sarcini iarna viitoare. Avadanei. I. a murit senin rinar al oraşului Piatra-N. şi go s p o d ă re a s că ). de către Comanda­ pe care toţi am râvni-o: murit un cetăţean cu dem­ 37. pe a- Palade. povici şi Ungureanu cu d-na. C. foţi re­ ficient să horărîţi localitatea şi donate sau colectate d e iniţiator. lo o . 27 Oct. noi le prof. Şeful Se* v. locul unde Ş i să nu se uite . d-nele G a b y av. sa ş c o lilo r ţărăneşti din vreme. preot. tul reîntregirii. con si­ Pr. Dumitru de către care — ca un exemplu pentru N a gâ ţ pentru felul cum înţe­ mulţi — s a ascuns după pa­ lege să vină în ajutorul satului ză ri duc ad esea la înjghebări un s o b o r de preoţi în frunte ravanul modestiei. fireşti şi în cu toate vrem urile cele înjgh ebări ducativ care au cu caracter e - un caracter Restaurarea Bisericii din Ghelăeşti-Neamţ prin care trecem. Nagâţ. N agâţ. biserica* din G helăeşti. brie 1942. Pen - R efacerea bisericei a costat rea operei.u d a ţc a n N e a m ţ . Anul care a trecut. o urmă senină şi frumoasă B Titluri dela Împrumu­ D acă nu se comunieă la Judeţul Neamţ trimite. mare proprietară. dupăcum senină i-a fost şi şi judeţului Neamţ. O r ic e în­ J . H Orice publicaţii pen­ P1MHÎII1 H o. Murmanskul şl căile de comunicaţie din stânga (cursiştii). D ăscăleacu. Fap­ Prefectura Judeţului N eam ţ viaţa întreagă. crt. în num ăr de 115 în chis şi cu apreciată compe. H [iii MW ilelM tom din prim ul moment şi-a a 2-a licitaţie în ziua 22 N o em ­ oferit concursul d-sale acestei tinere gazete. numai datoria. In vedere. Tuturor Ie-a superficiale. d -rele Nagâţ. teazul" a avut un ecou impre­ răutate sufletească. taţilor. pân ă la concurenţa valorii ______ Serviciul Financiar________ tele de arme de care s’au do­ Palade a fost timp de 4 ani L-am cunoscut de aproape şi primar al oraşului nostru. lui — a impresionat f.000 lei. parohul tate cu totul lăudabilă în acest să nu lipsească dintre ei. d efecte. Imar că distribuţia . nitate. Cu£tuXa& depune garanţia. pri­ — Pe lacul Ladoga au fost scufundate 4 nave şi 3 bărci. finan­ câştigate noui terenuri. Pentru anul care vine vă ru­ să alcătuiască una sau mai D . perceptor. — Leningradul. d e 10?/o din pre­ îngrijind de gospodăriile şi fa­ ţul oferit. grele. Cult. A ceasta nu în­ avea o vechim e de peste lOO siliu. fără un pic de regrete. tregim e şi pictată din nou de joase plecate la datorie faţă de să com plecteze munca ctitorului plul altora ca d e pildă Lăpuşna. N a gâ ţ. pentru chestiune Cim poeşu. P op a. O ş co a lă ca şi un ce le străbatem. în largă măsură la desăvârşi­ Pr. trupele române au respins câteva încercări inamice. iar exem ­ numai din învăţători şi preoţi. şi române au con­ ganizarea unui curs să aibă în D in contra.