You are on page 1of 92

PARTEA I

Anul 183 (XXVII) — Nr. 318 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 11 mai 2015

SUMAR

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și
administrației publice nr. 713/2015 pentru aprobarea
reglementării tehnice „Specificație tehnică privind
protecția elementelor de construcții din lemn
împotriva agenților agresivi. Cerințe, criterii de
performanță și măsuri de prevenire și combatere —
Indicativ ST 049-2014” .............................................. 3–92

2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Specificație tehnică
privind protecția elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi.
Cerințe, criterii de performanță și măsuri de prevenire și combatere — Indicativ ST 049-2014”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității
de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru
aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în construcții,
urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, precum și a Normelor metodologice privind criteriile și modul de alocare a sumelor
necesare unor lucrări de intervenție în primă urgență la construcții vulnerabile și care prezintă pericol public, cu modificările și
completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 9/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 — Cerințe funcționale
pentru construcții și fizica construcțiilor și Procesul-verbal de avizare nr. 2/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și administrației publice emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Specificație Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 23/1986
tehnică privind protecția elementelor de construcții din lemn privind aprobarea „Instrucțiunilor tehnice pentru prevenirea și
împotriva agenților agresivi. Cerințe, criterii de performanță și combaterea buretelui de casă la materialele lemnoase folosite
măsuri de prevenire și combatere — Indicativ ST 049-2014”, în construcții”, indicativ C 46-862, își încetează aplicabilitatea,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul iar Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului
ordin. nr. 1.731/2006 pentru aprobarea reglementării tehnice
Art. 2. — Prezentul ordin1 se publică în Monitorul Oficial al „Specificație tehnică privind protecțiile elementelor de
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data construcții din lemn împotriva agenților agresivi — cerințe și
publicării. criterii de performanță”, indicativ ST 049-063, publicat în
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din
Decizia președintelui Biroului Executiv al Institutului Central de 16 noiembrie 2006, se abrogă.

p. Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Shhaideh Sevil,
secretar de stat

București, 3 aprilie 2015.
Nr. 713.

*) Ordinul nr. 713/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015 și este reprodus și în acest număr bis.
1 Ordinul și anexa se publică și în Buletinul Construcțiilor, editat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare
Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”.
2 „Instrucțiunile tehnice pentru prevenirea și combaterea buretelui de casă la materialele lemnoase folosite în construcții”, indicativ C 46-86, au fost
publicate în Buletinul Construcțiilor nr. 7/1986, editat de Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC.
3 „Specificația tehnică privind protecțiile elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi — cerințe și criterii de performanță”, indicativ
ST 049-06, a fost publicată și în Buletinul Construcțiilor nr. 22/2006, editat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor —
INCERC.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015 3

Anex

SPECIFICAIE TEHNIC
PRIVIND PROTECIA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN
LEMN ÎMPOTRIVA AGENILOR AGRESIVI. CERINE, CRITERII
DE PERFORMAN I MSURI DE PREVENIRE I COMBATERE

Indicativ ST 049-2014

Cerine de calitate privind stratul suport 4.2.14. Clase de durabilitate a performanei de reacie la foc a lemnului ignifugat 2. Obiect i domeniu de aplicare 1. Cerine tehnice pentru produse de antiseptizare (protecie la ageni biologici) 3.2. Cerine tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecie la umiditate) 3.5. Condiii i cerine generale de proiectare privind durabilitatea 3.5.6. Clase de expunere în zone climatice 2. chimici. ALCTUIREA SISTEMELOR DE PROTECIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE 5.9. Durabilitatea sistemelor de protecie 3. Clase de durabilitate natural 3. Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici 4. Cerine tehnice pentru produse de ignifugare 3.12.8.1.8.V. 318 bis/11. Nr.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.1.1.4. Clase de reacie la foc a elementelor de construcii din lemn ignifugat 2. Risc de atac biologic asupra lemnului 2. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE 4. Cerine fundamentale 3. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACIONEAZ ASUPRA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN 2.7. biologici i termici .3.10.7. Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor fizici i chimici 4. Terminologie 2. Clase de reacie la foc pentru lemnul din construcii 3.11. Sisteme de protecie împotriva agenilor fizici. Factori care decurg din relaia între durata de utilizare scontat i durabilitatea natural 3. Clase de exploatare pentru structurile din lemn 2.1. Cerine privind punerea în oper (tehnologice) 3.9.6. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport 4.2015 CUPRINS 1.3.3.2. Condiii i cerine privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizri 3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN PENTRU ASIGURAREA PROTECIEI ÎMPOTRIVA AGENILOR AGRESIVI 3. Clase de reacie la foc 2. Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva focului 5. PREVEDERI GENERALE 1.2.4.4. Clase de impregnabilitate 3. Clasificarea mediilor agresive din construcii 2. PARTEA I. Cerine funcionale 3.1. Clase de utilizare 2. Clase de penetrare 3.13.

2. Durabilitatea sistemelor de protecie aplicate împotriva agenilor fizici.4. Elemente de construcii expuse la aciunea agenilor agresivi. Plan de monitorizare i întreinere curent a construciilor cu atac fungic dezactivat 7.7. Metode i produse pentru combaterea insectelor xilofage. Metode i produse pentru protecia de lung durat a lemnului. Msurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Nr. DE PROTECIA I IGIENA MUNCII . Criterii i niveluri de performan satisfcute de stratul suport tratat cu produs de protecie 5. Lucrrile de reparaii care se efectueaz dup un atac de ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) 6.2.2.3. Alctuirea sistemelor de protecie a elementelor de construcii din lemn 5.3. prin pensulare 6. PARTEA I.V. chimici. 1…6 luni.3.1. Identificarea atacului 6.3.4. de scurt durat a lemnului 7. Criterii i niveluri de performan îndeplinite de sistemele de protecie 5. Metode i produse de tratare a lemnului rotund i a cherestelei proaspt debitate 7.3.1.2. Identificarea atacului 7.3.5. termici 6.3.3.4. de lung durat 7.3. Msuri de prevenire în faza de execuie 6.4. Metode i produse pentru protecia de prevenire. Tratamente curative cu produse insecticide 7. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Metode i produse pentru protecia de scurt durat a lemnului.1.2. Msurile pentru eradicarea ciupercii 6. Metode i produse pentru protecia de prevenire. prin imersie de scurt durat 6.4. INSTRUCIUNI DE PREVENIRE I COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE 7. la presiune diferit de presiunea atmosferic 6.3.2.3.2.4.1.3.2015 5 5. Metode de suprafa. Msuri.3.2. biologici.2. de prevenire a atacului de ciuperci xilofage i de alterare cromatic 6. Cerine preliminare pentru intervenia de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire 6.1. Msurile de limitare a degradrii lemnului 6. Metode de profunzime.8. Plan de monitorizare i întreinere curent a construciilor cu atac de insecte eradicat 8. Metode de profunzime. 318 bis/11.3.2.3. prin iradiere 7.4.3. MSURI DE PROTECIA MEDIULUI. grund. Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage. prin pulverizare 6. Msuri de prevenire în faza de proiectare 6. Procedee i produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6.4. vopsea) din alctuirea sistemelor 5. metode i produse pentru prevenirea i combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) inclusiv a Buretelui de cas 6.5. la presiune atmosferic prin bi calde-reci 6. Aplicarea produselor de protecie (impregnant.5.1.6. Metode de suprafa. inaccesibile dup montaj 5. Produse de protecie a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor biologici 5.3.6.3.1. INSTRUCIUNI DE PREVENIRE I COMBATERE A CIUPERCILOR XILOFAGE I DE ALTERARE CROMATIC 6. Msuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund i a cherestelei proaspt debitate 7.1.2.4. Etapele de intervenie în combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6.3.2. de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatic 6.1.3.3. Metode de suprafa.2.5.

Generaliti privind instalarea i biologia ciupercii Merulius lacrymans ANEXA 8. Msuri privind protecia i igiena muncii 8.informativ .1. PARTEA I.Cerine minime de tratament fitosanitar .3.Factori agresivi de mediu biotici: ciuperci xilofage din construcii în aer liber i din interiorul construciilor ANEXA 6 .informativ .informativ .Cerine de calitate ale lemnului ANEXA 9.V.informativ .Factori agresivi de mediu abiotici ANEXA 5.2015 I DE APRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 8.6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Msuri privind protecia mediului 8.informativ .Referine legislative i tehnice ANEXA 2.informativ .Exemple de valori ale umiditii lemnului în funcie de condiiile de mediu ANEXA 10 . 318 bis/11.2.Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici ANEXA 3.Factori agresivi de mediu biotici: insecte xilofage ANEXA 7. Msuri privind aprarea împotriva incendiilor ANEXE ANEXA 1. Nr.Exemple de specificaii minimale pentru protecia împotriva coroziunii la elementele metalice pentru îmbinri ANEXA 4.

împotriva agenilor fizici i chimici. Tabelul 3. 1.a Clase de durabilitate fa de ciuperci lignicole 11. Tabelul 3.1 Clasificarea impregnabilitii lemnului 16.V. Numr tabel Denumire tabel crt. Tabelul 3.2 Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie cu pelicul. 318 bis/11. Tabelul 3. Tabelul 3. tipul i riscul apariiei acestora în condiiile claselor de utilizare 5. biologici i termici din interiorul i din exteriorul construciei 3.7.7. Tabelul 4. Tabelul 2. Tabelul 3.7 Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici în câmp 25. Tabelul 2. Tabelul 5. Tabelul 2. PARTEA I. Tabelul 4.1 Clasificarea procedeelor i produselor de protecie funcie de domeniile de utilizare . Tabelul 1.3 Cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor de punere în oper (tehnologice) 10.8.1 Criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de lemn 19.7. stabilite pentru utilizare în clasele de expunere a construciilor 20.c Clase de durabilitate fa de termite (insecte isoptere) 13. chimici. Tabelul 3.2015 7 LIST TABELE Nr.3 Clase de durabilitate fa de insecte xilofage alese dup esene de importan tehnic în România 15.1.2 Clase de expunere a elementelor de construcii din lemn în zone climatice 4.5 Clase de durabilitate a performanei de reacie la foc a lemnului ignifugat 7. Tabelul 2.1 Criterii de performan pentru elementele de construcii din lemn i pentru sistemele de protecie împotriva agenilor agresivi corelate cu cerinele fundamentale aplicabile construciilor 2.4 Criterii i niveluri de performan pentru calitatea proteciei prin impregnare 22. Tabelul 4. aplicate prin procedee de suprafa. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Nr. Tabelul 4. împotriva agenilor fizici i chimici 21.7. Tabelul 4.b Clase de durabilitate fa de insecte coleoptere 12. Tabelul 3.1. Tabelul 4.2 Clase de durabilitate fa de ciuperci alese dup esene de importan tehnic în România 14.1. Tabelul 3. Tabelul 2.3 Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie cu pelicul.6 Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici de origine animal 24.5 Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici de origine vegetal 23.8.2 Cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor funcionale 9.9 Clase de penetraie cu cerinele de penetrare i zonele de analiz corespunztoare pentru msurarea reteniei 18.1 Criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor fundamentale 8.7.1 Agenii agresivi fizici. Tabelul 3. Tabel 3. Tabelul 4.4 Clase de reacie la foc ale elementelor de construcii din lemn ignifugat 6.2 Clase de impregnabilitate a principalelor esene de importan tehnic în România 17.3 Ageni biologici.

3 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 3. Tabelul A 9 Exemple de valori ale umiditii lemnului funcie de condiiile de depozitare 41. Tabelul A 6 Insecte xilofage care atac mobila. Durabil D 8. clasa de exploatare 3 DRF EXT 7.6 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici.4 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 4. dup condiiile minime de încercare cerute 32. Durabilitatea performanei de reacie la foc pe termen scurt DRF ST 4. parchete. Durabilitatea reaciei la foc permanent.V.Standarde 28. dup condiiile minime de încercare cerute 34.2 Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construciilor 38. Tabelul A 10.5 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 5. Sensibil S 9. Durabilitatea reaciei la foc permanent.Legislaie 27. Mediu durabil M . Tabelul A 3. clasa de exploatare 1 DRF INT1 5. Tabelul A 10. Tabelul A 5. Tabelul A 5. dup condiiile minime de încercare cerute 33. clasa de exploatare 2 DRF INT2 6. Tabelul A 2 Referine legislative i tehnice . Tabelul A 2.1 Cerine de calitate pentru rigle cu seciune dreptunghiular i lemn rotund 40. Nume întreg Abreviere crt.2 Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 10°C 43.1 Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 20°C 42.1 Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din construcii i a altor elemente aflate în aer liber 37. Tabelul A 1 Referine legislative i tehnice . Tabelul A 2. Tabelul A 2. 1.1 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 1. dup condiiile minime de încercare cerute 30. Tabelul A 2. Temperatura aerului t 2. dup condiiile minime de încercare cerute 31. Durabilitatea reaciei la foc permanent. Tabelul A 10.2 Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 2. Tabelul A 3 Referine legislative i tehnice . Tabelul A 2. Nr. Umiditate relativ a aerului UR 3. Tabelul A 2.8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Tabelul A 8.2015 26. dup codul de eficacitate în clasa de utilizare 35.3 Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 0°C ABREVIERI Nr.Reglementri tehnice 29.1 Exemple de specificaii minimale pentru protecia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinri 36. PARTEA I. lambriuri i alte decoraiuni interioare din lemn 39. 318 bis/11.

c. 26. Prag de eficacitate la limita superioar s. Eficacitate preventiv împotriva insectei Lyctus bruneus L 37. 12. Specie neprecizat dar din gen cunoscut spp. Zona pentru analiz z. 27. Eficacitate preventiv împotriva microorganismelor (ciuperci de putregai F moale i/sau termite). Eficacitate preventiv împotriva organismelor marine sfredelitoare. Eficacitate insecticid (toate insectele) I 34.e. prin FS încercri în ape de sud . prin încercri în câmp. 23. Retenie nominal inferioar a produsului de protecie a lemnului rinP 21. Eficacitate preventiv împotriva ciupercilor de albstreal (fungi i BA ascomycete) 39. Retenie de referin r.f. 22. Nr. Mas/mas m/m 30. 13. Eficacitate preventiv împotriva insectelor Termite europene T 38.a. Metoda de aplicare de suprafa S 31.m.a.e. Valoare de referin biologic v. Clasificare medie nominal pentru repetiiile pentru suprafeele exterioare i a Ve celor vizibile în interiorul asamblrii dup un examen nedistructiv 16. Substana activ s.2015 9 10. în contact cu solul 44. Coriolus versicolor. 11. Coriolus versicolor. Eficacitate preventiv împotriva ciupercilor de putregai tare (specii VS basidiomycete). Eficacitate preventiv împotriva ciupercilor de mucegire (fungi i BM ascomycete) 40.m. pe specii rinoase (softwood) 42.V. . Preconizare de aplicare dat de fabricant p. Eficacitate preventiv împotriva insectei Hylotrupes bajulus H 35. Eficacitate preventiv împotriva insectei Anobium punctatum A 36.a.a. din specii VH basidiomycete.r. Valoare critic v. Cerina pentru retenie c. deasupra solului 43. Metoda de aplicare în profunzime P 32. Retenie nominal superioar a produsului de protecie a lemnului rsnP 20. Numr de repetiii tratate cu produsul de protecie a lemnului cu o clasificare 2 R2TP sau mai mare 18. Prag de eficacitate mediu p. 25. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Valoare maxim de aplicare v. 29.n. 28. Metoda de aplicare de suprafa i metoda de aplicare în profunzime SP 33.b.r. 14. Retenie efectiv nominal r.m. PARTEA I. 24.r. 318 bis/11. Eficacitate preventiv împotriva ciupercilor de putregai tare. Eficacitate preventiv împotriva ciupercilor de putregai tare (specii FC basidiomycete). Eficacitate preventiv împotriva organismelor marine sfredelitoare. prin încercri în câmp. Numr de repetiii tratate cu produsul de protecie de referin cu o clasificare R2R 2 sau mai mare 19. pe specii foioase (hardwood) 41. Clasificare medie nominal pentru repetiiile pentru suprafeele realizate prin Vi decupare dup un examen distructiv 17. Clasificare medie nominal pentru repetiiile dup un examen nedistructiv Vn 15. prin FN încercri în ape de nord 45.e.

chimici i termici. noi i existente. art. art.1.2. împotriva agenilor agresivi.5 din SR EN 599-1+A1. 1. art. PREVEDERI GENERALE 1. precum i msurile de prevenire i combatere a degradrii elementelor de construcii din lemn expuse la atacul acestora. aplicabile construciilor de construcii din protecie împotriva lemn (fr sistem agenilor agresivi de protecie) 0 1 2 3 1 Rezisten mecanic i stabilitate . 1.1. Obiect i domeniu de aplicare 1.2015 1. Cerine fundamentale Elementul Sistemul de crt. îngropate în sol. respectiv ignifugator (muncitor care aplic straturi de protecie i decorative). sunt prezentate în tabelul 1. repar i trateaz structuri din lemn). Tabelul 1.1. agrozootehnice i construcii inginereti.1. art. cu scopul prevenirii degradrii i creterii durabilitii naturale a lemnului. conform art. Specificaia tehnic are caracter informativ pentru construciile monumente istorice i de patrimoniu cultural. care trebuie executat cu personal instruit. art. paragr. impun obligativitatea asigurrii cerinei de durabilitate natural adecvat.1.4. Nr.4 din SR EN 350-2. vopsitor lemn (lucrtor în tratarea lemnului). din construciile noi i existente. aplicate prin procedeele de suprafa i de profunzime.8 din SR EN 351-2. atestat conform legislaiei în vigoare. Cerinele i criteriile de performan ale proteciei împotriva biodegradrii i msurile de prevenirea i combaterea agenilor agresivi biologici asupra elementelor de construcii din lemn. art. PARTEA I.rezisten . 318 bis/11. aplicabile construciilor. Specificaia tehnic se adreseaz investitorilor.6 din SR EN 460. pe elementele de construcii din lemn expuse în interiorul i la exteriorul construciei. prin utilizarea unei specii de lemn cu durabilitate natural suficient pentru clasa de utilizare proiectat sau prin aplicarea unei protecii.4. controlul i/sau expertizarea lucrrilor).4 din SR EN 335. deasupra solului.10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. executanilor de lucrri. 1.4. Criteriile de performan pentru elementele de construcii din lemn i pentru sistemele de protecie împotriva agenilor agresivi corelate cu cerinele fundamentale. biologici. verificarea.Criterii de performan pentru elementele de construcii din lemn i pentru sistemele de protecie împotriva agenilor agresivi corelate cu cerinele fundamentale aplicabile construciilor Criterii de performan pentru: Nr.5 din SR EN 351-1.4 din SR EN 350-1.5. art. proiectanilor.V.1.aplicat prin procedee de Elementele de construcii din lemn trebuie mecanic suprafa nu influeneaz . 1.6.7.1.1 .7 i art. imersate parial sau total în lichide agresive.1. Specificaia tehnic stabilete cerinele. utilizate la construcii civile. 1. criteriile i nivelurile de performan privind sistemele de protecie cu eficacitate împotriva agenilor fizici. proprietarilor/utilizatorilor de lucrri de construcii din lemn precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor.1. Prezenta specificaie tehnic are ca obiect stabilirea cerinelor i criteriilor de performan privind protecia elementelor de construcii din lemn.3. art.1. industriale. restaurator arpante i structuri din lemn (muncitor care produce.1 din SR EN 1995-1-1. 1.4 din SR EN 15228. Aplicarea sistemelor de protecie cu produse biocide i ignifuge pe elementele de construcii din lemn. este o cerin tehnologic obligatorie.

formaldehid. 3 Igien.clas de .2015 11 proiectate (cu protecie împotriva agenilor cerina. evenimente: (a) prbuirea întregii construcii sau a unei pri a acesteia. apa de suprafa sau în sol. sntate i mediu înconjurtor . a ocupanilor sau a vecinilor.eficacitatea ignifugrii2) construciei s poat fi asumat pe o perioad determinat.rezisten la umiditate. 318 bis/11. mediului sau a climei pe întrgul lor ciclu de via. apa marin. Nr. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. (c) deteriorarea altor pri ale construciei sau a instalaiilor sau a echipamentelor instalate ca urmare a unor deformaii majore ale elementelor portante. proiectate (cu protecie împotriva agenilor obligatoriu . . în cursul construirii. (d) ocupanii s poat prsi construcia sau s poat fi salvai prin alte mijloace.V. (a) stabilitatea elementelor portante ale .emisii reduse de Elementele de construcii din lemn trebuie impregnabilitate. (e) s fie luat în considerare sigurana echipelor de intervenie. de compui organici volatili (COV). demolrii. . cu caracter cu caracter obligatoriu.clas de reacie la . agresivi) i executate astfel încât încrcrile care . . în caz de performanei privind incendiu: reacia la foc2) cu caracter de recomandare.emisii reduse de igiena sau pentru sntatea i sigurana compui organici volatili lucrtorilor. . (a) emanaii de gaze toxice. special ca rezultat al oricrora din urmtoarele: .emisii reduse de (pentaclorfenol. agresivi) i executate astfel încât s nu reprezinte substane periculoase.permeabilitate la ap. exercite un impact exagerat asupra calitii . (d) scurgerea de substane periculoase în apa freatic. (d) deteriorare disproporionat fa de evenimentul cauzator iniial. (b) apariia i propagarea focului i a fumului în interiorul construciei s fie limitate.stare fitosanitar. (b) deformaii de o mrime inadmisibil.clasa de reacie la foc2) Elementele de construcii din lemn trebuie foc.durabilitatea agresivi) i executate astfel încât.eficacitate ignifug.aplicat prin impregnare pot fi exercitate asupra lor.eficacitate hidrofug. nici s (COV). cu caracter de recomandare. (c) emisie de radiaii periculoase. substane periculoase proiectate (cu protecie împotriva agenilor . o ameninare pentru . pe întregul lor ciclu de via. (c) extinderea focului ctre construciile învecinate s fie limitat. utilizrii. în timpul construirii i nu influeneaz utilizrii s nu duc la niciunul dintre urmtoarele semnificativ cerina1). 2 Securitatea la incendiu . de gaze care produc efect de ser sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosfer.eficacitate biocid.biocide). în . (b) emisii de substane periculoase. PARTEA I.

Construciile trebuie s fie eficiente din punct de vedere energetic. compui organici volatili compatibil cu (COV). 7 Utilizare sustenabil a resurselor naturale . executate i demolate astfel . s se odihneasc i s lucreze în condiii satisfctoare.absorbie acustic . 4 Siguran i accesibilitate în exploatare .durabilitate protecie.nu influeneaz Elementele de construcii din lemn trebuie semnificativ cerina3) proiectate (cu protecie împotriva agenilor agresivi) i executate astfel încât zgomotul perceput de ctre ocupani sau de ctre persoane aflate în apropiere s fie meninut la un nivel la care s nu fie periclitat sntatea acestora i s le permit s doarm. Nr.emisii reduse de sustenabil i s asigure în special urmtoarele: . loviri.V. electrocutri. (b) durabilitatea construciilor.durabilitate substane periculoase. ventilare trebuie proiectate i executate astfel încât consumul de energie necesar funcionrii s fie mic.material natural. iluminare. dup demolare. rcire. leziuni cauzate de explozii i tâlhrii. . . În special. Construciile realizate cu elemente din lemn reutilizabil. a materialelor i prilor componente. a fumului sau a deeurilor solide sau lichide. 6 Economie de energie i izolare termic . PARTEA I. cum ar fi alunecri. consumând cât mai puin energie pe parcursul construirii i demontrii lor. cderi.nu influeneaz cerina Construciile realizate cu elemente din lemn i termic instalaiile lor de înclzire.conductivitate .rezisten la .rezisten la alunecare Elementele de construcii din lemn trebuie alunecare proiectate (cu protecie împotriva agenilor agresivi) i executate astfel încât s nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente sau pagube în cursul funcionrii sau al utilizrii. inând cont de ocupani i de condiiile locale de clim. (c) utilizarea la construcii a unor materii prime i secundare compatibile cu mediul. construciile trebuie s fie proiectate i executate astfel încât s fie accesibile i utilizabile pentru persoanele cu dizabiliti. 318 bis/11.12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.emisii reduse de trebuie proiectate. (a) reutilizarea sau reciclabilitatea construciilor. 5 Protecie împotriva zgomotului . (g) prezena umiditii în anumite pri ale construciei sau pe suprafee din interiorul acesteia.2015 (e) scurgerea de substane periculoase în apa potabil sau substane care au un impact negativ diferit asupra apei potabile.material ecologic . încât utilizarea resurselor naturale s fie natural. arsuri. (f) evacuarea defectuoas a apelor reziduale. . mediul.

care coloreaz permanent de la albastru pân la negru. sfrâmicios i putregaiul alb. 1. ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a altera lemnul. ciuperci de mucegire: ciuperci de colorare a lemnului. care provoac alterarea cromatic a lemnului prin ptare. nu determin modificri importante ale proprietilor mecanice. care distrug lemnul i sistemul de protecie prin modificri la starea fitosanitar. ciuperci de albstrire: ciuperci de colorare a lemnului. provocând degradarea lemnului i sistemului de protecia lemnului. (2) factor agresiv care determin fenomene de degradare asupra elementului de construcii din lemn. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. cu efect de cretere a impregnabilitii lemnului. în cazurile speciale de combatere a atacului activ de ciuperci bazidiomycete. 318 bis/11. alburnul unor specii de rinoase. care deteremin fenomene de degradare. 2) aceste noiuni sunt asociate cu elementul de construcie din lemn pe care s-a aplicat un sistem de protecie împotriva incendiilor. antiseptizare: operaia care previne. cubic. Nr.2. . medii i maxime specifice climei unei zone geografice). numai când coninutul de umiditate a suprafeei lemnului depete 20 % (în cazul unei umiditi ridicate a lemnului sau din condens). producând . pentru care se recomand testri suplimentare. ciuperci de putregai moale: ciuperci de putrezirea lemnului care determin schimbarea consistenei i aspectului lemnului aflat în contact direct cu solul sau cu apa. sli de audiie. limiteaz sau se opune infeciei. care distrug lemnul i sistemul de protecie prin iradiere. nu sunt specifice lemnului i pot aprea pe oricare alt material cu un coninut de umiditate ridicat. care distrug lemnul i sistemul de protecie prin variaii de temperatur i incendiu. temperaturi minime.) se recomand testri suplimentare. i care afecteaz aspectul lemnului i acoperirilor decorative. fr o modificare important a proprietilor mecanice. 3) pentru destinaii speciale (de exemplu. mucegire i albstrire. aspect i integritate (alterri cromatice. chimic. i care necesit un coninut de umiditate a lemnului mai ridicat decât ciupercile de putregai tare. în paralel cu diminuarea proprietilor mecanice. foc. PARTEA I. ciuperci de colorare a lemnului: ageni agresivi biologici. obinut prin tierea longitudinal sau achierea butenilor sau lemnului brut de dimensiuni mari i posibil o retezare i/sau prelucrri ulterioare. ageni biologici: ageni agresivi de natur biologic. cherestea: pies de lemn. lichid i solid). de origine vegetal. ciuperci de putregai tare. care provoac pete divers colorate pe suprafaa lemnului umed. putrezire. component al unui ansamblu de elemente din care este alctuit mediul înconjurtor. de origine vegetal (ciuperci i bacterii) i animal (insecte i animale marine). fibros. (3) factor agresiv ce acioneaz distructiv asupra construciei din lemn sau a diverselor sale pri componente.a. ageni fizici: ageni agresivi de natur fizic (radiaii tehnologice i solare). perforare). care distrug lemnul i sistemul de protecie prin reacii chimice. i la tratarea lemnului utilizat în lucrri de reparaii. ciuperci xilofage: ciuperci lignicole de putrezire capabile de a scinda celuloza i lignina. unde lemnul este în contact permanent cu solul i/sau cu apa. Terminologie În prezenta specificaie tehnic sunt utilizai urmtorii termeni de specialitate: agent agresiv sinonim factor agresiv: (1) element de natur fizic.2015 13 1) protecia prin impregnare se aplic la tratarea lemnului expus în clasele de utilizare 4 i 5. ageni termici: ageni agresivi de natur termic (înclzire. sinonim ciuperci bazidiomicete: ciuperci care produc putregaiul brun. ageni chimici: ageni agresivi de natur chimic (compui chimici în stare gazoas. biologic i termic.V. cu ajutorul substanelor de antiseptizare (insecticide i fungicide).

Lemnul are rezistena limitat la infestare datorit încetrii funciei vitale prin debitare i compoziiei chimice specifice fiecrei specii lemnoase. în absena oricrui tratament de protecie. Nr. hran. biologici i termici. chimici. duntorul marin Teredo navalis Linnaeus: molusc. (2) aciunea organismelor de origine animal (insecte. exigen (cerin) de penetrare: profunzimea minim pe care trebuie s o ating în lemn substana sau substanele active din produsul de protecia lemnului. în funcie de metoda de încercare stabilit. dauntori marini. asupra unui corp de origine biologic – organism gazd. i care atac lemnul din construciile marine (poduri. decontaminare: totalitatea metodelor i mijloacelor folosite în scopul distrugerii pariale sau totale a microorganismelor patogene în vederea asigurrii i meninerii strii de sntate (fitosanitare). stvilare. navalis. i în kilograme de produs pe metru cub pentru procedeele prin impregnare. instalaii portuare). lignorum.). etc. care se cuantific în rezistena proprie unei specii de lemn fa de atacul pân la un anumit nivel. care face parte din clasa Bivalvia. biologice i mecanice. element de construcii: element component al unui ansamblu de elemente din care este alctuit o construcie.2015 deteriorarea lemnului. determinat de agenii agresivi fizici. ascomycete. care triesc în apa srat. ignifugare: aplicarea prin diferite procedee a substanelor ignifuge. face parte . infestare: (1) aciunea de instalare a agenilor biologici de origine animal (insecte coleoptere- duntori forestieri.V. cu compoziie. duntorul marin Limnoria lignorum Leach: crustaceu. exigen (cerin) de retenie: cantitatea de produs de protecie a lemnului prevzut în zona de analiz. molute i crustacee (limnoria spp. suprafee). contaminare: prezena microorganismelor în mediul extern (sol. spaii.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.). element de lemn: parte component a unui ansamblu de elemente de natur lignocelulozic. chimici. provocând scderea rezistenelor mecanice ale elementelor de construcii situate în climat cu umiditatea ridicat. mecanice i biologice ale lemnului sub aciunea agenilor agresivi fizici. durabilitatea sistemelor de protecie: rezistena sistemelor de protecie aplicate pe suprafaa suportului fa de efectele agenilor agresivi din mediu. specia T. exprimat în grame de produs pe metru ptrat pentru procedeele de aplicare superficial. termite. duntori marini). duntori marini sinonim sfredelitoare marine: animale marine nevertebrate. chimice. genul Teredo. stâlpi. subîncrengtura Crustacea. fungi imperfeci. durabilitatea lemnului: totalitatea proprietilor fizice. bazidiomycete). durabilitate natural a lemnului: rezistena intrinsec a lemnului la atacurile unor ageni agresivi. ordinul Myoida. se deduce din valoarea critic pentru diverse moduri de utilizare. diferite obiecte. familia Limnoriidae. infectare: (1) aciunea de instalare a agenilor biologici de origine vegetal (bacterii. (2) aciunea microorganismelor de origine vegetal. soldat cu apariia unui rspuns de aprare din partea acestuia. care face parte din încrengtura Arthropoda. element de construcii din lemn: element de construcii constituit din lemn. familia Teredinidae. 318 bis/11. ap. asupra unui corp de origine biologic – organism gazd. ordinul Isopoda. chimice. clasa Malacostraca. insecta Anobium punctatum De Geer: insect care atac alburnul anumitor specii de rinoase i foioase folosite pentru elemente de construcii cu funciuni structurale. insecte isoptere-termite. Lemnul are rezistena limitat la infectare datorit încetrii funciei vitale prin debitare i compoziiei chimice specifice fiecrei specii lemnoase. combatere: protecia lemnului aplicat cu scopul de a opri atacul agenilor agresivi. cheiuri de acostare. PARTEA I. soldat cu apariia unui rspuns de aprare din partea acestuia. biologici i termici. teredo spp. specia L. degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizice. structur i particulariti specifice speciei i zonei de debitare din care provine lemnul. naturale sau conferite printr-un procedeu de protecie. aer. genul Limnoria.. cu funciuni structurale sau nestructurale.

specia H. familia Anobiidae. ordinul Coleoptera. croitorul de cas. unde provoac atacul din subsol. ordinul Coleoptera. familia Anobiidae. contactul lemnului cu produsul de protecie dureaz numai câteva minute. prezint pericol pentru cldirile din lemn. simbol A. insecta Reticulitermes lucifugus Rossi: specie de termite. prag de eficacitate mediu: valoarea medie dintre limita superioar i limita inferioar a pragului de eficacitate obinut prin încercri biologice standardizate. s împiedice. insecta Hylotrupes bajulus Linnaeus: insect care atac numeroase specii de rinoase i poate s cauzeze importante daune elementelor de structur. lucifugus. genul Reticulitermes. este un duntor important pentru lemnul de foioase european precum i pentru cel de import. soldai. denumire popular: gândac cu antene lungi. atac lemnul. strat suport cu seciune transversal rotund. trunchi de lemn. ordinul Coleoptera. realizat prin peliculizare. face parte din clasa Insecta. corespunztoare cantitii medii de produs. în stadiul larvar. insecte coleoptera (coleoptere): insecte zburtoare. face parte din clasa Insecta. care în stadiul de împerechere îi depun oule în vechile guri de zbor. realizat pe baz de substane biocide i aplicat pentru prevenirea i limitarea atacului biologic. produs biocid: substan activ care intr în compoziia unor preparate utilizate cu scopul s distrug. speciile Reticulitermes lucifugus i Reticulitermes santonensis. bajulus. ordinul Coleoptera. care triete în colonii alctuite din nimfe. pubescens. în porii lemnului sau în crpturi. simbol L. prevenire: protecia lemnului aplicat cu scopul de a evita atacul agenilor agresivi. rufovillosum. provocând daune pe toat limea alburnului pân la duramen. simbol H. specia L. pe care o recomand fabricantul ca necesar i posibil. de aplicare în zona (zonele) analizat (analizate). procedeu de tratament prin impregnare: procedeul de protecie aplicat în vederea creterii durabilitii biologice naturale a lemnului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. i care. face parte din clasa Insecta.V. brunneus. stropire i imersie de scurt durat. provocând guri i galerii care reduc în timp rezistenele mecanice ale lemnului. specia A. care poate provoca importante daune la lemnul de foioase utilizat în structuri. familia Bostrichidae. gândacul de parchet. insecta Xestobium rufovillosum De Geer: insect prezent numai la lemnul deja atacat de ciuperci. ordinul Coleoptera. genul Hesperophanes. specia X. cariul mobilei. denumire popular: gândacul mare. Nr. în instalaii cu vid i presiune sau alte tipuri de instalaii care pot asigura exigena (cerina) de adâncime de penetrare pentru clasa de penetrare specificat. familia Cerambycidae. genul Xestobium. spre zonele superioare. specia R. ordinul Isoptera. simbol T. face parte din clasa Insecta. genul Hylotrupes. face parte din clasa Insecta. în timpul cruia. genul Anobium. s fac inofensiv i s previn sau s exercite un alt efect de control asupra oricrui . msuri constructive: msuri aplicate la executarea sau repararea construciilor cu scopul prevenirii aciunii agenilor distructivi. 318 bis/11. produs antiseptic: substan sau produs care are efect toxic asupra ciupercilor i insectelor xilofage. sau o pies realizat din elemente de lemn asamblate prin îmbinare cap la cap i/sau lamele încleiate. ca în cazul cldirilor vechi din cea mai mare parte a continentului european. insecta Lyctus brunneus Stephens: insect care atac alburnul unor specii de foioase care conin amidon. lucrtori i indivizi reproductori. familia Rhinotermitidae. punctatum. lemn rotund: butean. lemn masiv: pies de lemn tiat cu fierestrul sau prelucrat. PARTEA I. prin penetrarea în profunzime a produsului de protecia lemnului. insecte xilofage: duntori forestieri. în zona european. mediu agresiv: mediul care conine unul sau mai muli ageni agresivi. insecta Hesperophanes pubescens Haldeman: insect care atac numai alburnul lemnului de foioase din zona european de sud. fa de care se impun msuri de protecie chimic i constructiv. la fundaii. genul Lyctus. se înmulete sexuat i asexuat-neotenie. familia Cerambycidae. sunt insecte capabile de a degrada lemnul.2015 15 din clasa Insecta. specia H. preconizare de aplicare dat de fabricant: cantitatea de produs de protecie a lemnului impregnat în epruvet. la ziduri i planee. denumire popular: gândac comun. procedeu de tratament de suprafa: procedeul care nu modific rezistena natural a lemnului la ptrunderea unui produs de protecia lemnului.

zon de analiz: parte a lemnului tratat care este analizat pentru evaluarea cerinei de retenie. protecia elementelor de construcii din lemn: totalitatea msurilor care se aplic împotriva degradrii lemnului. pentru a asigura o protecie eficace împotriva agentului biologic specific la care se face referire. micorând umflarea. produs insecticid: substan sau produs care are efect toxic asupra insectelor xilofage. decorative i/sau specifice. valoare de referin biologic: cantitate (exprimat în grame pe metru ptrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecia lemnului. 318 bis/11. PARTEA I. protecie chimic: protecia lemnului care folosete un sistem de protecie realizat din substane chimice.2015 organism duntor prin mijloace chimice sau biologice. protecie biocidat. care aplicat pe un suport formeaz un film cu caliti de protecie. suport: suprafaa pe care a fost sau trebuie s fie aplicat un produs/sistem de protecie. strat primar: primul strat al unui sistem de protecie aplicat pe un suport. chimici. valoare maxim de aplicare: cantitate maxim (exprimat în grame pe metru ptrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecia lemnului care poate fi aplicat pe epruvetele de lemn într-o încercare biologic special. produs de protecie: produs lichid sau sub form de past sau pulbere. animale sau om. sterilizare: distrugerea tuturor formelor de via. . indiferent de nivelul lor de patogenitate fa de plante. biologici i termici. produs hidrofug: substan sau produs care crete rezistena lemnului la umezire în contact cu apa. produs fungicid: substan sau produs care are efect toxic asupra ciupercilor lignicole. oprind sau prevenind degradarea lemnului. strat intermediar: strat situat între stratul anterior i stratul urmtor. protecia fizic nu are remanen.V. pentru prevenirea i combaterea aciunii agenilor biologici. produs ignifug: substan care îmbuntete performanele de comportare la foc a lemnului. pentru a realiza protecia acesteia împotriva agenilor agresivi. protecia chimic are remanen datorat produsului chimic aplicat în profunzime i/sau la suprafa. în stare vegetativ sau de rezisten (spori). deformarea i riscul degradrii lemnului sub influena agenilor agresivi biologici i atmosferici. produs termicid: substan sau produs care are efect toxic asupra termitelor. cauzat de aciunea agenilor fizici.16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. care este cuprins între feele laterale ale lemnului tratat i a crei profunzime de eantionare necesar depinde de specia de lemn care se analizeaz i de nivelul de tratament cerut. determinat într-o încercare. protecia lemnului sinonim conservarea lemnului: aciunea de aplicare a proteciei i rezultatul acesteia. protecie fizic: protecia lemnului care folosete procedee fizice în scopul combaterii. strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecie. sinonim protecie antiseptic: este protecia chimic a lemnului care folosete un sistem de protecie realizat din substane biocide. aplicarea unui tratament pentru meninerea neschimbat a strii fitosanitare. sistem de protecie: ansamblul straturilor formate din unul sau mai multe produse de protecie aplicate pe o suprafa suport din lemn. pentru prevenire i combatere. valoare critic: reprezint cantitatea echivalent cu cea mai ridicat valoare de referin biologic obinut din toate încercrile biologice efectuate pentru o anumit clas de utilizare. Nr. oprind sau prevenind degradarea lemnului. oprind sau prevenind degradarea lemnului.

vapori i soluii gaze i vapori de .oxizi de azot .ap potabil .ape de suprafa .1. etc. .1 Ap .1 Radiaii lmpi. soluii i vapori i particule soluii i particule particule solide de: solide de substane solide de substane cu . Clasificarea mediilor agresive din construcii 2.1.leii . în tabelul 2.ape uzate .uree .infiltraii 2. .Agenii agresivi fizici.clor acid .bioxid de sulf . Tabelul 2. biologici i termici din interiorul i din exteriorul construciei Sursa: Nr. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACIONEAZ ASUPRA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN 2.condens . .2 Acizi gaze. Nr.ape minerale .1 i în anexele 5 i 6. Ageni fizici 1.vâscoz . se clasific dup natura i sursa lor de producere. radiaii radiaii solare - tehnologice 2.aldehide. care acioneaz asupra elementelor de construcii din lemn. etc. biologici i termici. radiaiile solare i intemperiile. chimici. PARTEA I. se poate consulta Anexa 4 – informativ.amine . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. etc. 2.2015 17 2.hidroxid de sodiu cu caracter bazic caracter bazic . Agenii agresivi fizici.acizi organici: • acid acetic • acid formic • acid oxalic.acid carbonic de: substane cu caracter .umiditatea aerului .1 .ape subterane . etc.V.hidroxid de potasiu . Natura din interiorul din exteriorul construciei (2) crt. aa cum se arat în mod explicativ.3 Baze vapori. .acid humic etc. Pentru informaii suplimentare privind umiditatea.detergeni.precipitaii .fenoli . 318 bis/11.1. agentului construciei (1) din atmosfer din sol/ap 0 1 2 3 4 1. chimici.celuloz .acizi minerali: • acid clorhidric • acid azotic • acid sulfuric. Ageni chimici 2.

sulfuri . etc. b) Ordinul .ciuperci de albstrire - coloreaz lemnul . Sruri vapori.Hesperophanes spp. Nr.cenui .Lyctus brunneus .clorai .Xestobium rufovillosum .fluoruri . 4.dezinfectani.4. .2. .sulfii . Isoptera (termite) 3. 2.azotai .Limnoria spp.bicromai . .cenui .Teredo spp. .hipoclorii .fosforite etc. Ciuperci lignicole a) Ciuperci de . 318 bis/11. PARTEA I. . .5.ciuperci basidiomicete .cianuri . înghe cldur.carbine .Reticulitermes spp. . Duntori marini . înghe (1) Ageni agresivi provenii din procesul tehnologic.carbonai . soluii i .V.cromai .Hylotrupes bajulus - Coleoptera .3.Anobium punctatum .zguri .pirite .cloruri . .1 Ageni termici înclzire.carbine .ciuperci de mucegai ( de alterare cromatic) 3. Ageni termici 4. Ageni biologici 3.ciuperci de putregai putrezire care de putregai tare: moale distrug lemnul • cubic • fibros b) Ciuperci care . .vapori i particule soluii i particule particule solide de: solide de sruri solide de sruri . .bicarbonai . Materii chimice particule solide de: particule solide de: - pulverulente .cea salin. .zguri . (2) Ageni agresivi provenii din atmosfer i din sol (surse de poluare). Insecte xilofage a) Ordinul .18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.sruri complexe .fosforite etc.formiai .sulfai .1.pirite . foc cldur. 3.2015 2.

1. atât pentru interior.1. chimici. 318 bis/11.2.1. pe baza analizei mediului exterior i a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existena. PARTEA I. a naturii i surselor de ageni care acioneaz în exteriorul i din interiorul construciei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 3) Neadpostit: situaia în care lemnul sau produsul pe baz de lemn nu este nici adpostit. în interior. Clase de expunere în zone climatice 2. corespund pentru climatul din ara noastr. UR = 85 % de construcii Temperaturi exterioare Temperaturi exterioare din lemn Zona I Zona II Zona III Zona I Zona II Zona III Zona IV 22 °C 25 °C 28 °C -12 °C -15 °C -18 °C -21°C Adpostit1) blând blând blând blând blând blând blând Parial medie medie medie medie medie medie medie 2) adpostit Neadpostit3) medie medie medie sever sever sever sever 1) Adpostit: situaia în care elementul de construcii din lemn este la adpost. protejat în totalitate de intemperii i neexpus umezelii. c) sever. nepersistent. Clasele de expunere a elementelor de construcii din lemn în zone climatice. natura i concentraia agenilor agresivi (fizici. 2. protejat în totalitate de intemperii. Se vor prevedea msuri pentru reducerea agresivitii mediului. biologici i termici) care vor rezulta pentru mediul interior. pentru 3 zone climatice de var i 4 zone climatice de iarn (precizate în hrile de zonare climatic a României prevzute de reglementrile tehnice. în tabelul 2. 2.2.4. 2. aa cum se arat în mod explicativ. efectuate de un laborator de specialitate în domeniu i înscrise în buletine de analiz/rapoarte de încercare. 2) Parial adpostit: situaia în care elementul de construcii din lemn este la adpost. UR = 70 % Iarn. chimici. b) medie. cât i pentru exterior.3. Tabelul 2. .1. biologici i termici).V.2.2. prin adaptarea tehnologiilor de fabricare i de aplicare a proteciilor la progresul tehnic.Clase de expunere a elementelor de construcii din lemn în zone climatice Tip de expunere în condiii climatice umiditatea relativ a aerului exterior: UR Element Var. în interior. Stabilirea naturii i gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcie nou din lemn se face de ctre proiectant. în vigoare). unor valori medii anuale ale temperaturii i umiditii relative a aerului.2. ci este expus continuu la intemperii sau la adpost de intemperii dar supus unei umeziri frecvente. Pentru stabilirea naturii i gradului de agresivitate a mediului în care este amplasat o construcie din lemn aflat în exploatare.2 . 2. nici în contact cu solul. dar unde umiditatea ridicat a mediului poate conduce la o umezire ocazional. Nr. vor fi precizate rezultatele analizelor calitative i cantitative de ageni agresivi (fizici. Se definesc trei clase de expunere în zone climatice a elementelor de construcii din lemn: a) blând.2015 19 2.2.

3. Clas de utilizare 1 Situaii în care lemnul sau produsul pe baz de lemn se utilizeaz la interiorul unei construcii. care favorizeaz apariia i dezvoltarea unor ageni biologici specifici i sunt definite dup cum urmeaz: 2. Atacul cu ciuperci de decolorare sau cu ciuperci lignicole este nesemnificativ i întotdeauna accidental. Nr. se definete prin îndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii: a) temperatur aer: t = (20±2)°C b) umiditate relativ a aerului: UR  80% c) umiditatea medie a lemnului: U  20% 2.3. Clase de utilizare: definiii.3. inclusiv termitele.Durabilitatea lemnului i a produselor pe baz de lemn. Clase de utilizare Clasele de utilizare. dup cum urmeaz: 2. fr expunere la intemperii i la umiditate.2.80% c) umiditatea medie a lemnului: U  20% 2. se recomand s se consulte experi locali sau naionali pentru consiliere în ceea ce privete riscul de atac cu insecte.Poate s existe o expunere limitat la radiaia solar. se definete prin îndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii: a) temperatur aer: t = (20±2)°C b) umiditate relativ a aerului: UR = 65% . Clasa de exploatare 2. dar frecvena i importana riscului în cazul apariiei «insectei» sunt funcie de situaia geografic 1). Clase de exploatare pentru structurile din lemn Structurile din lemn.3.2015 2.1 Clasa de exploatare 1. În aceast clas de utilizare se poate forma condens pe suprafaa lemnului i a produselor pe baz de lemn.4. PARTEA I. inând cont de condiiile climatice. corespund cu anumite condiii de exploatare. Clasa de exploatare 3. se definete prin îndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii: a) temperatur aer: t = (20±2) °C b) umiditate relativ a aerului: UR  65 % c) umiditatea medie a lemnului: U  12 % 2.4 din SR EN 335:2013 . aplicaie pentru lemnul masiv i produsele pe baz de lemn.4. se încadreaz în trei clase de exploatare. conform art. 1) Dac standardele naionale nu precizeaz riscul de atac cu insecte. Clas de utilizare 2 Situaii în care lemnul sau produsul pe baz de lemn se afl la adpost i nu este expus la intemperii (în special ploaie i ploaie puternic) dar în care acesta poate fi supus unei umeziri ocazionale care nu dureaz. Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare i cu ciuperci lignicole. 2. dar frecvena i importana riscului în cazul apariiei «insectei» sunt funcie de situaia geografic 1). 318 bis/11.3. NOTA 1. Este posibil un atac cu insecte xilofage.4. Este posibil un atac cu insecte xilofage.1. inclusiv termitele.20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.2. .V.

inclusiv termitele. Sub-clasa 3.2 În aceast situaie.4.1 În aceast situaie. detalii de proiectare i prevederi referitoare la mentenan). situat deasupra apei.4. Teredo spp. Atacul organismelor nevertebrate marine este principala problem. Clas de utilizare 5 Situaie în care lemnul sau materialul pe baz de lemn se afl imersat în ap srat (ap de mare sau ap salmastr) în mod constant sau permanent. dar pot fi atacate de bacterii. de exemplu. dac este cazul. Clas de utilizare 4 Situaie în care lemnul sau materialul pe baz de lemn se afl în contact direct cu solul i/sau apa. dar frecvena i importana riscului în cazul apariiei «insectei» sunt funcie de situaia geografic1). Este posibil un atac cu insecte xilofage.Elementele nu sunt orientate astfel încât s lase apa s se scurg sau proiectate astfel încât s se usuce rapid.1 i clasa de utilizare 3. Apa nu se va acumula.3.2. c) clasa de exploatare 3 este echivalent cu clasa de utilizare 2 sau cu clasa de utilizare 3 sau superioar acesteia dac elementul de construcii din lemn este utilizat în exterior. Apa se poate acumula. NOT . inclusiv termitele. în care organisme precum Limnoria spp.3. Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare i cu ciuperci lignicole. de condens.2015 21 2. 2.4. dar frecvena i importana riscului în cazul apariiei «insectei» sunt funcie de situaia geografic 1). prin utilizarea finisajelor de întreinere i adecvate.1.4.3. 2. Generaliti Situaii în care lemnul sau produsul pe baz de lemn se afl deasupra solului i este expus la intemperii (în special la ploaie).. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.4.Riscul de alterare cu ciuperci depinde de condiiile climatice i de utilizare (temperatur. i foladele pot fi cauza deteriorrilor semnificative. 318 bis/11.4. în special în apele calde. produsele de lemn i pe baz de lemn vor rmâne umede pentru perioade lungi de timp. de exemplu stâlpii utilizai în porturi. 2. Nr. PARTEA I.4. clasa de utilizare 3 poate fi împrit în dou sub-clase: clasa de utilizare 3.Lemnul i produsele pe baz de lemn care sunt imersate în permanen sau complet îngropate i saturate cu ap nu sunt susceptibile de a fi atacate de ciuperci.5. Sub-clasa 3. Situaiile de expunere pot fi foarte diferite i.3. NOT – Acest lucru poate fi posibil. . de exemplu. Clas de utilizare 3 2. b) clasa de exploatare 2 este echivalent cu clasa de utilizare 1 sau cu clasa de utilizare 2 dac elementul de construcii din lemn este în situaia în care umezirea este cauzat. 2.condiii structurale. umiditate relativ. poate fi expus la insecte xilofage.4. Este posibil un atac cu insecte xilofage. 2. NOT . De asemenea.3. Criterii de echivalen între clasele de exploatare i clasele de utilizare a) clasa de exploatare 1 este echivalent cu clasa de utilizare 1.6. NOT .2. Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare i cu ciuperci lignicole. Partea anumitor elemente de construcie. sau printr-o proiectare adaptat sau o orientare a elementelor care s permit scurgerea apei sau o uscare rapid. se produce un atac cu ciuperci lignivore i creterea mucegaiurilor de suprafa i a ciupercilor de albstreal.V. produsele de lemn i pe baz de lemn nu vor rmâne umede pentru perioade lungi de timp. ploi puternice.

2.2.5. b) clasa de utilizare 2 prezint risc de atac biologic caracterizat prin frecvena ridicat a atacului de insecte i termite. condens posibil nepersistent 3 Sub-clasa 3. tlpi inferioare pe pmânt sau pe socluri de zidrie. 2. Tabelul 2. tipul i riscul apariiei acestora în condiiile claselor de utilizare Domeniul Tipul agenilor biologici Clasa de de Risc de Ciuperci Insecte Animale utilizare expunere umiditate 1) 2) 3) 4) 5) marine 1 Interior. traverse. 2. grinzi. b) clasa de utilizare 1 prezint risc de atac biologic caracterizat prin frecvena ridicat a atacului de insecte i termite. grinzi i stâlpi apareni.3.1.3 . Agenii biologici. tipul i riscul apariiei acestora în condiiile claselor de utilizare. balustrade etc. 318 bis/11.4. Nr. scri.5. Risc de atac biologic asupra lemnului 2. grinzi. sau . balcoane. perei interiori. stâlpi. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 2 . deasupra solului nepersistent Sub-clasa 3. pentru care se execut încercri de eficacitate a proteciei biocidate (antiseptic). traverse i montani de perei exteriori. uscat Nu 2 Interior sau acoperit. ipci.. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 4 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 4. PARTEA I.5.elemente situate sub acoperi precum: cpriori. Exterior. parchet.2 frecvent. Exterior. deasupra solului persistent 4 Exterior. în situaii în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% i/sau alternarea umezirii cu uscarea: lambriuri exterioare. astereal.5.3. în contact cu permanent / / / / / apa srat 1) ciuperci de colorare: mucegire i albstrire 2) ciuperci de putregai tare 3) ciuperci de putregai moale 4) insecte coleoptere 5) insecte isoptere risc de atac biologic în clasa de utilizare nu exist risc de atac biologic 2.Ageni biologici. în contact cu permanent solul sau cu apa dulce 5 Exterior.5. perei din lemn rotund/ecarisat.V.22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 1 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 1: amenajri interioare. b) clasa de utilizare 3 prezint risc de atac biologic caracterizat prin frecvena ridicat a atacului de insecte i termite. concomitent cu atac de ciuperci de colorare i de putrezire.este în permanent contact cu solul: piloi pentru fundaii. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 3 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 3.2015 2. scri exterioare.5. sunt prezentai în tabelul 2.5. cu ocazional. corespunde unor situaii în care : .1 frecvent. concomitent cu atac de ciuperci de colorare i de putrezire.

Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 5 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 5: construcii marine. pontoane.2. d1 s1.8. molute i crustacee. 2. Clase de reacie la foc a elementelor de construcii din lemn ignifugat Clasele de reacie la foc a elementelor de construcii din lemn ignifugat.este permanent expus la intemperii fr a fi protejat prin vopsire: sie i indrile de acoperiuri. De asemenea sunt posibile i atacurile de insecte i ciuperci de colorare. d2 s3. Clasa emisia de fum. Durabilitatea performanei de reacie la foc are caracter de recomandare i se clasific conform SR CEN/TS 15912.2015 23 . 318 bis/11. picturi (s) i/sau particule arzânde (d) crt.8.7. Clasele de durabilitate a performanei de reacie la foc sunt prezentate în tabelul 2.5 .Clase de durabilitate a performanei de reacie la foc a lemnului ignifugat Nr.V. Tabelul 2. Tabelul 2. concomitent cu atac de ciuperci de colorare. sunt prezentate în tabelul 2. Clasa de Domeniul de utilizare Cerine de expunere Durata de crt. d1 s2. criteriile de performan privind emisia de fum i producerea de picturi i/sau particule arzânde. de reacie s1. b) clasa de utilizare 5 prezint risc de atac biologic caracterizat prin frecvena ridicat a atacului de animale marine.1.Clase de reacie la foc ale elementelor de construcii din lemn ignifugat Nr.4 .6. d1 s3. Clase de reacie la foc Reacia la foc se clasific conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010.4. d0 s1. Nr. 2.5. durabilitate a SR EN 1995-1-1 pentru încercarea utilizare performanei de SR EN 335 durabilitii lemnului reaciei la foc ignifugat 1 DRF ST 1) pe termen scurt . 2. de putrezire i de putregai moale. de putrezire i de putregai moale. d2 d2 la foc 1 B 2 C 3 D 4 E încadrare posibil în clasele de reacie la foc neîncadrarea în clasele de reacie la foc 2.8. Clase de durabilitate a performanei de reacie la foc a lemnului ignifugat 2. nu se verific nici o (mai puin de performan de un an) durabilitate 2) 2 DRF INT1 permanent Interior. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.6. clasa de exploatare 1 UR = (70 ± 3) % (elemente de compartimentare t = (25 ± 2) °C i acoperi) Umiditate lemn < 20 % . d2 s2.5. 2. d0 s3. PARTEA I. stabilite pe baza încercrilor de comportare la foc. d0 s2. b) clasa de utilizare 4 prezint risc de atac biologic caracterizat prin frecvena ridicat a atacului de insecte i termite.

(ii) Cerinele privind sistemele de protecie aplicate pe suprafaa sau în profunzimea elementelor de construcii din lemn. 3. împotriva agenilor agresivi. c) produsele de protecie utilizate. Nr. se refer la toate componentele care intervin în realizarea proteciilor. insecte). . b) sistemul de protecie în sine.Regulamentul privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc – Anexa 2. precum i în asigurarea durabilitii acestora. c) cerine privind punerea în oper (tehnologice).9.Decizia 2006/213/CE.V.stratul suport pe care se aplic sistemul de protecie. . care sunt încadrate în clase de reacie la foc fr a fi nevoie s fie încercate. de modificare a Deciziei 2003/43/CE de stabilire a claselor de performan de comportare la foc pentru anumite produse pentru construcii. clasa de exploatare 3 UR = (90 ± 3) % (placri exterioare) t = (27 ± 2) °C Umiditate lemn < 28 % 1) Clasa de durabilitate a performanei privind reacia la foc a lemnului ignifugat utilizat pe termen scurt 2) Clasa de durabilitate a performanei privind reacia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 1 3) Clasa de durabilitate a performanei privind reacia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 2 4) Clasa de durabilitate a performanei privind reacia la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 3 2. chimici. biologici (ciuperci. în ceea ce privete panourile de lemn. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN LEMN PENTRU ASIGURAREA PROTECIEI ÎMPOTRIVA AGENILOR AGRESIVI (i) Cerinele de baz pentru protecia elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi se refer la sistemele de protecie împotriva agenilor fizici. i anume: a) elementul din lemn . Clase de reacie la foc pentru lemnul din construcii Produsele i/sau materialele pentru construcii realizate din lemn. b) cerine funcionale. de stabilire a clasificrii caracteristicilor de comportare la foc pentru anumite produse de construcii în ceea ce privete pardoselile din lemn i lambriurile i placrile din lemn masiv. sunt cele specificate în urmtoarele acte normative: .Decizia 2007/348/CE. i termici (foc). . 318 bis/11. clasa de exploatare 2 UR = (90 ± 3) % (elemente de compartimentare t = (27 ± 2) °C i acoperi) Umiditate lemn < 28 % 4) 4 DRF EXT permanent Exterior. PARTEA I.2015 3 DRF INT2 3) permanent Interior. (iii) cerinele pentru stratul suport i pentru proteciile aplicate acestuia se prezint în trei categorii principale: a) cerine fundamentale.24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.

4 foc 3 Eficacitatea ignifugrii pct.1 . crt. nr. 1. nr. Sistemele de protecie aplicate elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi nu influeneaz semnificativ urmtoarele dou cerine fundamentale: .3. b) igien. crt.1. 3. cu referire la sistemele de protecie aplicate pe suprafa sau în profunzimea elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi. 2.1.4.4.5. 3.rezisten mecanic i stabilitate. sntate i mediu înconjurtor. nr.4.4 pct. nr.5 – 4. nr. 11 8 Eficacitatea proteciei la ageni biologici tabelele 4.3. crt.3.2. 318 bis/11. Nr. nr. nr. nr.1.5.V. crt.2015 25 3. crt. 3 5 Permeabilitate la ap tabelul 4.2.1 sunt prezentate criteriile de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor fundamentale: Tabelul 3. 6 6 Rezisten la umiditate tabelul 4. În tabelul 3. crt. Cerine fundamentale 3. 7 7 Eficacitatea proteciei hidrofuge tabelul 4.3. crt. pierderea de mas b) Igien. Cerinele fundamentale aplicabile construciilor.Criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor fundamentale Nr. 4 .economie de energie i izolare termic.7 c) Siguran i accesibilitate în exploatare 9 Rezistena la alunecare coeficient de frecare în cazul utilizrii conform reglementrii lemnului la ci de tehnice NP 051 acces pietonale la exterior d) Utilizare sustenabil a resurselor naturale 10 Durabilitatea proteciei tabelul 4. sntate i mediu înconjurtor 4 Coninut de compui organici volatili tabelul 4. i nu influeneaz cerina: . .1. 1.4 tabelul 2. sunt urmtoarele: a) securitatea la incendiu. d) utilizare sustenabil a resurselor naturale. PARTEA I. c) siguran i accesibilitate în exploatare. crt. Criterii de performan Modul de determinare Observaii a) Securitatea la incendiu 1 Reacie la foc tabelul 2.3. crt.2. crt. 8-11 11 Coninut de compui organici volatili tabelul 4.9 fr protecie aplicat 2 Durabilitatea performanei de reacie la tabelul 2.protecie împotriva zgomotului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.1. 4. 1. nr.

3 i 4 îmbtrânirea accelerat 3 Rezisten la condensare repetat tabelul 4. a) Rezisten la ageni agresivi biologici 1 Eficacitatea proteciei la ageni biologici tabelele 4. nr.crt.V.3. c) rezisten la solicitri mecanice.2015 3. 2 16 Posibilitatea currii.3.2.2. 7 4 Rezisten la variaii de temperatur tabelul 4.2. f) compatibilitate cu sntatea i mediul înconjurtor a produselor biocide. nr. 1 i 2 se refer numai la 10 Rezisten la lovire tabelul 4.2.2.crt. întreinerii specificaie fabricant f) Compatibilitate cu sntatea i mediul înconjurtor a produselor biocide 17 Fr risc pentru sntate i mediul Produselele biocide trebuie înconjurtor avizate pentru plasare pe pia pe teritoriul României în conformitate cu Ordinul nr. 2.5 – 4.26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.5 – 4.1. 4 vopsire d) Impregnabilitate 12 Penetrare tabelul 3. 3.crt. 5. Cerine i criterii de performan Modul de determinare Observaii crt.crt.6. 4 i 5 se refer la tabelul 4.crt. nr. 11 c) Rezisten la solicitri mecanice 9 Aderen la suport tabelul 4. nr.2.2 sunt prezentate cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor funcionale: Tabelul 3. b) rezisten la ageni agresivi fizico-chimici.Cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor funcionale Nr.7 impregnare e) Aspect 14 Uniformitatea culorii vizual 15 Textur/luciu suprafa tabelul 4.crt. Nr.2 . Cerinele funcionale la care trebuie s rspund sistemele de protecie aplicate pe suprafaa elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi sunt urmtoarele: a) rezisten la ageni agresivi biologici (durabilitate natural). Cerine funcionale 3.2.4.2. 9 5 Rezisten la radiaii UV tabelul 4. 3.crt. nr. 3 proteciile prin 11 Rezisten la zgâriere tabelul 4. nr. 1-6 proteciile prin 13 Retenie tabelele 4. e) aspect corespunztor. d) impregnabilitate. nr. crt. 5 8 Rezisten la umiditate tabelul 4. nr. 11 7 Rezisten la îmbtrânire natural tabelul 4. PARTEA I. nr. nr. nr.crt. 318 bis/11.5.2.10/368/11/2010 .9 se refer numai la tabelul 4.crt. În tabelul 3.crt. 1.crt.2. nr.crt. 8 i 10 6 Rezisten la lichide tabelul 4.2. nr.7 tabelul 4.2.7 b) Rezisten la ageni agresivi fizico-chimici 2 Rezisten la splare pct.

faciliti. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. conform legislaiei specifice securitate i sntate în munc i pentru aprarea împotriva incendiilor b) Conformitatea frontului de lucru 5 Starea suprafeei: conform proiectului i specificaiei fabricantului a) form.3. 3.2015 27 3. Nr. proces verbal de predare-primire a frontului de lucru 7 Condiionri prealabile pentru suport i conform proiectului i specificaiei fabricantului materiale de protecie. fungicide i ignifuge 3 Aprovizionarea produselor de protecie conformitatea cu prevederile din proiect 4 Asigurare accese. c) umiditate produselor de protecie 6 Integritatea materialului (suportului) conform proiect sau.3 .Cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor de punere în oper (tehnologice) Nr. expertizare tehnic.2.1. t°C. Cerinele privind punerea în oper sunt: a) asigurarea condiiilor prealabile pentru executarea lucrrilor. a) Asigurarea condiiilor prealabile pentru executarea lucrrilor 1 Existena documentaiei tehnice conform legislaiei în vigoare 2 Existena autorizaiei de aplicare a proteciei. Cerine i criterii de performan Modul de determinare crt. PARTEA I.3.3.V. msuri de de ctre executant. b) rugozitate. 318 bis/11. UR produselor de protecie 8 Documente privind calitatea proces verbal de recepie a frontului de lucru. b) conformitatea frontului de lucru. Cerinele privind punerea în oper se refer la ansamblul activitilor premergtoare aplicrii i în timpul aplicrii. 3.3. cu scopul asigurrii calitii specificate a produselor i echipamentelor. conform legislaiei în vigoare în cazul folosirii produselor cu substane active insecticide. Tabelul 3.3. Cerine privind punerea în oper (tehnologice) 3. dup caz. conform condiiilor din proiect i celor din specificaia fabricantului produselor de protecie c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile i/sau procedeele prevzute 9 Caracteristicile echipamentelor i ale conform specificaiei fabricantului produselor de dispozitivelor utilizate protecie i a reglementrilor aplicabile 10 Personal calificat conform legislaiei în vigoare 11 Respectarea timpilor/duratelor tehnologice conform specificaiei fabricantului produselor de protecie 12 Respectarea tratamentelor specifice conform specificaiei fabricantului produselor de protecie .3 sunt prezentate cerine i criterii de performan ale sistemelor de protecie asociate cerinelor de punere în oper (tehnologice). c) conformitatea modului de lucru cu tehnologiile i/sau procedeele prevzute. În tabelul 3. pe toat durata aplicrii produselor i sistemelor de protecie a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi. precum i asigurarea cerinelor specifice pentru resursele umane privind calificarea i msurile de securitate i sntate în munc.

Pentru elementele de construcii din lemn. conform paragr.3 din SR EN 1990. Nr. Protecia anticoroziv a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din Partea I . cu valori variabile. 4.4. umiditatea sporit se menine. c) în condiiile de la pct. i pentru alte elemente de construcii cu funciuni structurale i nestructurale.2015 13 Asigurarea condiiilor de mediu ambiant la conform specificaiei fabricantului produselor de executarea lucrrilor: protecie a) temperatur. a) i b) sunt favorizate atât aciunea agresiv asupra lemnului. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa suportului de oel nu este posibil. care nu este etan. ca de exemplu: execuia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oeluri inoxidabile). d) rezistena la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinri. 3. trebuie avute în vedere msuri constructive i. conform paragr. astfel: a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului pe metal. conform paragr. Condiii i cerine generale de proiectare privind durabilitatea Cerinele de proiectare privind durata de via i durabilitatea construciilor inclusiv a construciilor/elementelor de construcii din lemn. 3.4 din SR EN 1990.4. care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de construcii pe care sunt aplicate. specifice structurilor din lemn masiv pentru elementele cu seciune dreptunghiular i rotund. Realizarea sistemelor de protecie trebuie s aib în vedere urmtoarele: a) executarea sistemelor de protecie. În acest sens."Proiectarea i execuia proteciei împotriva coroziunii a construciilor din oel" a ghidului GP 121. pe elementele componente. 2. b) acordarea unei atenii deosebite zonelor care se vor acoperi la montare (pri din lemn suprapuse i cele pe care se monteaz plci metalice). 4. b) umiditate. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte. cât i coroziunea pieselor metalice în zona respectiv. 3.3. o bun durabilitate.28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. cu pericol mai mare.4.5.4. sunt urmtoarele: a) durata de via proiectat este o mrime cuantificat în ani.1.V. conform paragr. msuri suplimentare pentru condiiile i zonele cu expunere deosebit. pe lâng caracteristicile care permit evaluarea durabilitii în condiii normale. Durabilitatea sistemelor de protecie 3. Sistemele de protecie. zone în care proteciile devin lucrri ascunse. la rândul lor. PARTEA I. supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune. dup caz. c) alte condiii 3.1 din SR EN 1995-1-1. asigurarea posibilitii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii. scderea temperaturii i creterea umiditii în zona metalului. unele din zonele sensibile sub aspectul durabilitii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinri i fixri/prinderi. b) durabilitatea adecvat trebuie s asigure performanele cldirii pe toat durata de via proiectat. trebuie s aib asigurat. 2.4. b) în spaiul dintre metal i lemn.2 din SR EN 1995-1-1.2. 3. se vor prevedea alte msuri. . unele aspecte fiind prezentate în capitolul 5. 318 bis/11. înainte de montarea acestora.4. c) rezistena la organisme biologice. perioade mai îndelungate.

conform schemei urmtoare: TIPUL CONSTRUC IEI CONDI IILE DE EXPUNERE: clase de utilizare. PARTEA I. Nr. b) dac proporia de alburn prezent reduce performanele elementului sau dac proporiile de alburn i duramen nu sunt difereniate. lemnul se supune unor tratamente de protecie cu produse/sisteme de protecie adecvate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. este necesar s se considere durabilitatea elementului în totalitatea sa ca echivalen cu cea a alburnului.6. Condiii i cerine privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizri (i) Durabilitatea natural a unei esene de lemn este specific pentru fiecare din organismele xilofage. d) dac durabilitatea natural nu este suficient la utilizare.V. determinate pe specii de importan tehnic europene. conform SR EN 335 ALEGEREA SPECIEI LEMNOSE ÎN FUNC IE DE DURABILITATE . (ii) Cerinele privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizri sunt urmtoarele: a) produsele de cherestea pot include alburnul i duramenul.2015 29 3. 318 bis/11. c) clasele de durabilitate i de impregnabilitate fa de diferite organisme xilofage sunt stabilite prin metodele menionate în standardele SR EN 350-1 pentru încercri i SR EN 350-2 pentru valori tabelare.

2 Figura 3.1 . conform SR EN 460 SE VOR UTILIZA PRODUSE DE PROTEC IA LEMNULUI DA Se asigur cerina de retenie i penetrare conform SR EN 351-1. conform SR EN 350-1.ESTE SUFICIENT DURABILITATEA NATURAL? NU Este adecvat impregnabilitatea speciei de lemn? NU ESTE NECESAR MODIFICARE CONSTRUCTIV PENTRU A PROTEJA TRATAMENT DE LEMNUL sau ALEGEREA ALTEI SPECII LEMNOASE sau PROTEC IE SE APLIC TRATAMENT DE PROTEC IE.Schem decizional pentru stabilirea necesitii unui tratament de protecie .I IMPREGNABILITATE.DETALII CONSTRUCTIVE DA LEMNUL .2 DA PROIECTUL CONSTRUC IEI .

Indicaiile privind folosirea unei esene de lemn în diverse clase de utilizare.30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.7.1. Se utilizeaz o clasificare pe cinci niveluri: Tabelul 3. O clasificare cu dou niveluri este utilizat pentru a caracteriza durabilitatea natural a lemnului fa de Hylotrupes bajulus.7. fa de Hylotrupes bajulus.1.7. Anobium punctatum.a . în funcie de nivelul su de durabilitate natural la ciuperci. Durabilitatea natural a lemnului masiv. PARTEA I.2 urmtoarele sisteme de clasificare pentru descrierea durabilitii naturale a lemnului: a) Clasificarea durabilitii naturale.7. Nr. 318 bis/11.2.V. 4.c . Lyctus brunneus i Hesperophanes cinnereus.2015 3.Clase de durabilitate fa de ciuperci lignicole Clase de durabilitate Descriere 1 Foarte durabil 2 Durabil 3 Durabilitate medie 4 Durabilitate redus 5 Nedurabil b) Clasificarea durabilitii naturale. Anobium punctatum.1.1.b . Se utilizeazã o clasificare cu trei niveluri: Tabelul 3. Dac durabilitatea natural nu este suficient se prevede un tratament de protecie.2. Partea 2: Ghid de durabilitate natural a lemnului i de impregnabilitate a esenelor de lemn alese dup importana lor european. Lyctus brunnes i Hesperophanes cinnereus. fa de ciuperci lignicole.Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. sunt prezentate în tabelul 3.7. .Clase de durabilitate fa de insecte coleoptere Clase de durabilitate Descriere D Durabil S Sensibil c) Clasificarea durabilitii naturale fa de termite. Standardul SR EN 350-2:1997 .Clase de durabilitate fa de termite (insecte isoptere) Clase de durabilitate Descriere D Durabil M Durabilitate medie S Sensibil 3. prevede la paragr.7.7. Clase de durabilitate natural 3. Tabelul 3.

ST 1…5 . ST . SA . Fag Ulm Frasin. SA. ST . Tei 1 2 3 4 5 Este necesar s se considere alburnul tuturor esenelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5. alburn . Ulm: SA . Nuc: SA . Carpen. Indicaiile privind folosirea unei esene de lemn în diversele clase de utilizare.Clase de durabilitate fa de insecte xilofage. SL . Castan: SHA. SA . Salcâm: SA . Stejar: alburn . de permeabilitate i de utilizarea sa final. 318 bis/11. alburn .3. durabilitate natural suficient tratament recomandat tratament recomandat chiar dac durabilitatea poate fi suficient durabilitate natural suficient. dac nu sunt alte date disponibile. Pin silvestru: SH . ST . dar în funcie de esena de lemn. PARTEA I. n/dT. ST .ST .2 . ST . SL . Clas de Anin negru: SA . ST. SA. SHA .7. utilizare Mesteacan: SA . alese dup esene de importan tehnic în România Clas de durabilitate (în duramen) D M S Salcâm. Stejar: SA .V. Fag: SA .7.: Castan: alburn .7. ST . în funcie de nivelul su de durabilitate natural la insecte. Frasin: SA . Carpen: n/dA.Clase de durabilitate fa de ciuperci alese dup esene de importan tehnic în România Clas de durabilitate (în duramen) 1 2 3 4 5 Clas Salcâm Tisa Larice Brad Paltin. Dac durabilitatea natural nu este suficient este necesar s se prevad un tratament de protecie. Tei: n/dA. Salcâm Cer Pin silvestru. Plop. Anin de Castan Pin silvestru Larice negru utilizare Stejar Nuc Molid Mesteacan.2015 31 Tabelul 3. Tabelul 3. sunt prezentate în tabelul 3. Cer: n/dA. Plop: SA .MT alburn . ST .SH . Tisa: SH .SH .3. Paltin: SA .3 . se poate stabili ca fiind necesar un tratament de protecie tratament necesar 3. ST .MT Larice: alburn .MT Brad: alburn/duramen .7. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. ST . Nr.DT Cer: alburn .ST . Molid: SHH . ST . ST . Castan: SA .

c) durabilitatea fa de Lyctus este dat numai pentru lemnul speciilor foioase.date disponibile insuficiente. lemnul debitat poate fi penetrat cu un tratament sub presiune.Lyctus linearis. Partea 2: Ghid de durabilitate natural a lemnului i de impregnabilitate a esenelor de lemn alese dup importan lor european. poate fi atins o penetraie lateral de peste 6 mm în cazul rinoaselor. castan. Nr. h) durabilitate suficient dar pentru anumite utilizri se recomand un tratament de protecie. SH .duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. g) n/d .2015 a) în tabel sunt utilizate urmtoarele notaii pentru insecte xilofage: H . f) riscul unui atac din partea lui Hylotrupes bajulus asupra rinoaselor sensibile. b) este necesar s se considere alburnul tuturor esenelor de lemn ca având clasa de durabilitate S. clasa 4 (impermeabil). 4. j) tratament necesar. cer i stejar.8. în patru niveluri. Durabilitatea natural a lemnului masiv. clasific la paragr. penetraii laterale i longitudinale minime.1.32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.V. i) durabilitatea poate fi suficient dar pentru anumite utilizri. e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil fa de insecte. este necesar un tratament de protecie. T .3. Clase de impregnabilitate Standardul SR EN 350-2:1997-Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn.8. puin din produsul de protecie absorbit chiar dup 3h sau 4h de tratament sub presiune. în afar de Hylotrupes bajulus i Anobium punctatum. clasa 3 (puin permeabil). dar dup 2h sau 3h cu un tratament sub presiune. funcie de permeabilitate i utilizare. pentru datele privind impregnabilitatea s-au utilizat ali termeni descriptivi corespunzând aproximativ claselor de impregnabilitate i care sunt urmtorii: clasa 1 (permeabil). PARTEA I. diminueaz odat cu vârsta lemnului i de umiditatea sa în serviciu. care conine amidon în alburn. o proporie important de vase pot fi penetrate. 4 Neimpregnabil În mod virtual imposibil de tratat. prezentat în tabelul 3. *) În trecut. 2 Impregnabilitate Destul de uor de tratat: în mod obinuit o penetraie medie complet nu este posibil. cu excepia clasei de durabilitate a alburnului la salcâm. impregnabilitatea lemnului. 318 bis/11. L . A - Anobium punctatum.Termite.1 . 3 Puin impregnabil Dificil de tratat. d) durabilitatea fa de Hylotrupes bajulus nu este dat decât pentru rinoase.8. 3h pân la 4h cu un tratament sub presiune nu poate da mai mult de 3 mm pân la 6 mm de penetraie lateral. fr dificulti.Hylotrupes bajulus. 3. fa de termite.Clasificarea impregnabilitii lemnului Clase de impregnabilitate Descrieri *) Explicaie 1 Impregnabil Uor de tratat. iar în cazul foioaselor. clasa 2 (permeabilitate medie). . Tabelul 3.

nici un nivel 3.   Frasin .Castanea sativa Mill.Fraxinus excelsior L..Pinus sylvestris L.Quercus robur L.Taxus baccata L.Picea abies (L.8. 318 bis/11. Lemn masiv tratat cu produs de protecie. Nr.) Karst   Pin silvestru . Molid . Cerinele de penetrare lateral pot fi.Carpinus betulus L. 5.Tilia cordata Mill.   Tei . prevede la paragr. completate printr-o cerin referitoare la penetraia longitudinal care trebuie s fie cel puin de zece ori mai riguroas decât cerina de penetrare lateral corespunztoare.    Tisa .2.nivel de impregnabilitate . Aceste clase de penetraie cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru msurrile reteniei figureaz în tabelul 3.duramen . urmtoarele: Cerina de penetrare se refer la penetraia lateral a alburnului. Clase de penetrare Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului i a produselor pe baz de lemn.alburn. când duramenul a fost expus prin ferestruire.   Castan .V.   Paltin .   Anin negru . în anumite cazuri specificate.Acer pseudoplatanus L.Clase de impregnabilitate a principalelor esene de importan tehnic în România Clas de impregnabilitate Specia de lemn 1 2 3 4 A D A D A D A D Brad .1 – Cerine de penetrare.Quercus cerris L.   Salcâm .Fagus sylvatica L. PARTEA I.   Stejar . Cer . D .Robinia pseudoacacia L.9. Acest document descrie ase clase de penetraie.   Plop .Betula pubescens     Carpen .Alnus glutinosa L. de la NP1 la NP6.   Mesteacn .2015 33 Tabelul 3. dar include duramenul atunci când limita dintre alburn i duramen nu se poate distinge cu ochiul liber i. .Populus nigra L.9.   Fag .Abies alba Mill Larice .Juglans refia L.Ulmus carpinifolia    A .Larix decidura Mill. Partea 1: Clasificarea penetraiei i reteniei produselor de protecie. de asemenea.   Ulm .   Nuc .aceast specie prezint un nivel excepional de ridicat de variaie a impregnabilitii . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.2 .

V. 318 bis/11.34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. PARTEA I.Clase de penetraie cu cerinele de penetrare i zonele de analiz corespunztoare pentru msurarea reteniei Clas de Cerine de b Zon de analizat Ilustrarea stilizat a cerinelor de penetrare penetraie penetraie NP 1 Nici una 3 mm pe lateral NP 2 Cel puin 3 mm pe 3 mm pe lateral în lateral alburn c Dac distincia dintre alburn i duramen este imposibil NP 3 Cel puin 6 mm pe 6 mm pe lateral în lateral alburn c Dac distincia dintre alburn i duramen este imposibil NP 4 a Cel puin 25 mm 25 mm pe lateral pe lateral în alburn c Grosimea alburnului > 25 mm NP 5 Întreg alburnul Întreg alburnul Dac distincia dintre alburn i duramen este imposibil NP 6 Alburnul în Alburnul în întregime i cel întregime i cel puin 6 mm din puin 6 mm din duramenul expus duramenul expus Numai dac duramenul este prezent .9 .2015 Tabelul 3. Nr.

uscri speciale. incizii.10.10. Durata de utilizare se stabilete pornind de la urmtoarele aspecte privind durabilitatea natural: a) se alege pentru execuia elementului de construcie o esen cu un nivel minim de durabilitate natural. b) durata de utilizare crete prin utilizarea unei esene de lemn cu durabilitate mai mare decât cea necesar. pot fi cerute msuri speciale pentru a realiza penetraiile int (de exemplu. se folosete o esen cu durabilitate fie mai mic fie mai mare decât cea indicat în tabelele 3. limita alburnului când nu se distinge de duramen.1. condiiile climatice i operaiile de întreinere au efect de scdere a performanei. 3. d) durata de utilizare estimat const în compararea durabilitii lemnului care se propune s se foloseasc fa de cea a esenelor de lemn bine cunoscute. Experiena arat c acesta este cazul pentru tratamentele NP5 i NP6 ale molidului (Picea spp. durata de utilizare a unei piese de lemn cu seciunea 50 mm x 50 mm înfipt în sol poate fi aproximativ de dou ori mai mare fa de cea a unei piese cu seciunea de 25 mm x 50 mm cu aceeai durabilitate. Se recomand s se admit c nu se pot îndeplini anumite cerine de penetraie la anumite specii lemnoase i la altele.3. prelucrate în condiii similare (aceeai amplasare în lucrare. Durata de utilizare depinde de durabilitatea natural fa de organismele xilofage i de urmtorii factori: a) detaliile de concepie: de exemplu: în clasa de utilizare 3. e) exist un risc local.3.a ÷ 3. imersare-difuzie). excepional.2015 35 Legenda figurilor : _______ limita alburnului când se distinge de duramen. detaliile de concepie împiedic ptrunderea i acumularea apei i favorizeaz eliminarea sa i ventilarea.) c Dac distincia dintre alburn i duramen este imposibil.7. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 3. aceeai localizarea. Nr. cerina de penetrare i zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului specificat pentru fiecare clas de penetraie corespunztoare. d) poziia elementului de construcie prezint un risc special (de exemplu. . e) durata de utilizare a unui element de construcie din lemn cu durabilitate natural insuficient se prelungete mrind grosimea. 318 bis/11.V. a Se aplic numai lemnului rotund din specii refractare. b Aptitudinea de a rspunde cerinelor unei clase de penetraie depinde de impregnabilitatea speciei respective. stabilitii i siguranei în exploatare. Când diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element de lemn contribuie la scderea rezistenei mecanice. De exemplu. b) condiiile climatice i operaiile de întreinere: de exemplu: în clasa de utilizare 4. ---. termite). Factori care decurg din relaia între durata de utilizare scontat i durabilitatea natural 3. de atac cu organisme speciale (de exemplu. c) exist necesitatea unei durate prelungite de utilizare.10.1. 3. PARTEA I. se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare dacât a celui utilizat în mod obinuit. Acesta poate fi adecvat când: a) elementele se utilizeaz ca piese portante.7. sfredelitori marini. b) elementele sunt greu de înlocuit sau de renovat.10. aceeai întreinere) i a cror durat de utilizare se cunoate.2. c) pentru elemente de construcie cu durata de utilizare foarte scurt (construcie provizorie) sau pentru elemente de construcie cu durata de utilizare net mai lung decât cea normal. o suprafa orizontal care este uor drenat).

9. 7.4.12. 3. Cerine tehnice pentru produse de antiseptizare (protecie la ageni biologici) Cerinele tehnice de calitate pentru produse de antiseptizare sunt prevzute în tabelele 4. uleiuri. 4.8 i pct. Cerine de calitate privind stratul suport Cerinele de calitate privind stratul suport din lemn existent cu diverse forme geometrice sau structurale.1. 11 i în tabelul 4. °C min. Cerine tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecie la umiditate) Cerinele tehnice de calitate pentru produse de hidrofobizare sunt prevzute în tabelul 4. 5. Cerine tehnice pentru produse de ignifugare Cerinele tehnice de calitate pentru produse de ignifugare sunt prevzute la pct. 12(1) – clasa de exploatare 1 SR EN 13183.7.: + 40(1) 4 Coninutul de impuriti vizual .7. grsimi. 6. au la baz criteriile i nivelurile de performan. 2. 3.14. ploaie puternic). 20(1) – clasa de exploatare 2 1:2003/AC SR EN 13183-2 SR EN 13183- 2:2003/AC 3 Temperatur . sau protecia lemnului de la început.: + 5(1) . determinare 0 1 2 3 4 1 Rugozitatea suprafeei SR 13150 .M. Nr. 3. sruri.Criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de lemn Nr. lips (praf. Corespunztoare naturii suportului i tipului de produs/sistem de protecie 2 Umiditate SR EN 13183-1 % .1.36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 318 bis/11. 3.2015 f) expunerea la factori climatici este sever (de exemplu. la nr.1 .1. 7.max.3. 11.V. prezentate în tabelul 4. Tabelul 4. PARTEA I. .1. etc. Metoda de Criterii de performan U. acoperirea suprafeelor superioare cu materiale mai durabile.13. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport 4. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de lemn pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie împotriva agenilor chimici i biologici sunt prezentate în tabelul 4. crt. 2. Niveluri de performan crt. 3. la nr. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE 4.5-4.1. 10. max.11. 4.) .10. Pentru informaii suplimentare se poate consulta Anexa 8 informativ.max. crt.2.4. de exemplu. Riscul de scdere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protecie a elementelor structurale ale construciei.

Q-D . Exist diverse diagrame de condiionare.fibr încâlcit SR EN 1611-1 SR EN 1611- 1:2001/A1 SR EN 975-1 SR EN 1309-1 SR EN 1309-2 SR EN 1310 SR EN 1311 SR EN 1312 SR EN 1313-1 SR EN 1313- 2+AC 6 Stare fitosanitar vizual . Fr atac biologic . PARTEA I.Clase dup aspect: A. influenat de umiditatea i temperatura aerului. Nr.1. M. 3.atac de insecte în alburn 7 Impregnabilitate SR EN 350-1 .Nici o distincie între alburn i duramen: x . 2. 2. D .crpturi de inim SR EN 1316-1 . în funcie de condiiile de mediu prezentat la paragr. smirgheluire manual sau mecanic.Lat: l >10 . D (1) Dac în fia produsului de protecie nu se specific altfel. de exemplu Curba de echilibru higroscopic a lemnului .Mediu: 5<m<10 . 4 SR EN 350-2 8 Alburn cm Lime alburn: . D lemn rotund i cherestea: SR EN 1927-2 .3.Clase dup aspect: G2. Q-C. . Clase de durabilitate la termite: isoptere (termite) S.Clase dup aspect: A.ruluri i gelivur SR EN 1316-2 Q-A. Clase de impregnabilitate: 1.putregai . Rugozitatea suprafeei rezult din gradul i modul de prelucrare mecanic (debitare manual sau mecanic.noduri neaderente 1927-2:2008/AC . C.Clase dup aspect: A.Puin: 2< f< 5 . . 4. 2. G4 . D 11 Rezistena la insecte . SR EN 1927-1 . Clase de durabilitate la ciuperci: 1. B. 318 bis/11.3 din SR EN 1995-1-1/NB care ofer informaii privind valoarea umiditii lemnului pentru anumite valori ale parametrilor de mediu. 4. 3. Pentru informaii suplimentare se va consulta Anexa 9 (informativ) în care sunt prezentate valori ale variaiei temperaturii i umiditii lemnului funcie de temperatura i umiditatea mediului.V.noduri aderente SR EN . C.1. .Clase dup aspect: . 5 10 Rezistena la insecte .2. D . granulozitatea smirghelului folosit). B. Clase de durabilitate la insecte: coleoptere S. C. D . Q-B. C.2015 37 5 Defecte de suprafa.În mod obinuit nici o distincie clar între alburn i duramen: (x) 9 Rezistena la ciuperci . Umiditatea lemnului este o caracteristic variabil.noduri putrede SR EN 1927-3 . B. 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. B.Clase dup aspect: A.Foarte puin: tf < 2 . tipul echipamentului de debitare.

PARTEA I. (3) Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protecie cu deformabilitate ridicat.2. 350 5. Rezistena la umiditate SR ISO 11503 ore min. Tabelul 4.2. 56 min. 1. 25 min. Rezistena la lovire(3) SR EN ISO 6272-1. 480 min.0 min. Aderena la suport – SR EN ISO 2409 nivel 0 1 1. împotriva agenilor fizici i chimici. Reflexia regulat SR EN ISO 2813 grad Clasa G1 luciu 60°>60 SR EN ISO de Clasa G2 semilucios . 0.2 g min. 168 (1) Metoda grilei se utilizeaz pentru acoperiri de protecie cu grosimi de pân la 250 m.1. aplicate prin procedee de suprafa. 60 min. Criteriu de Metoda de UM Nivel de performan crt. 720 (condensare repetat) 8.2. performan determinare 0 1 2 3 4 1. 40 min. 250 min. (2) Metoda smulgerii se utilizeaz pentru acoperiri de protecie cu grosimi de peste 250 m.2015 4. prezentate la pct.2 ore min. Aderena la suport – SR EN ISO 4624 MPa min. Rezistena la radiaii SR EN 60068-2-5 cicluri min.V. sunt prezentate în tabelul 4.56 UV(4) 11. 2.2 .2.Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie cu pelicul.5 metoda grilei(1) 2. Permeabilitate la ap SR EN 927-5 g/m2  250  200  175 lichid (absorbia de ap) 7. împotriva agenilor fizici i chimici Nr. împotriva agenilor fizici i chimici. conform sistemelor specifice de evaluare a performanei. aplicate prin procedee de suprafa. Grosimea peliculei SR EN ISO 2808 m Clasa E1 (<50)…E5 ( >400) 2. 240 min. Principalele criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie cu pelicul. 1.2 cm min. 300 min.2. 56 min.Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie cu pelicul. Rezistena la lichide SR EN ISO 2812-1. (4) Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protecie dac sunt supuse tehnologic. unor asemenea aciuni.3.3 . precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor acestora).38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Rezistena la radiaii UV SR EN 927-6 cicluri min. Rezistena la îmbtrânire SR EN 927-3 luni 12 14 16 natural 6.56 temperatur 10. Tabelul 4. Nr. 168 min. 56 min. 24 min. Criterii de performan determinare pentru condiii de expunere crt. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc sistemele de protecie cu pelicul.M. stabilite pentru utilizare în clasele de expunere a construciilor Metoda de U. expuse în clasele de expunere în zone climatice. blând medie sever 1. 4. Rezistena la zgâriere SR EN ISO 1518-1. 56 min. 80 4.2 Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor fizici i chimici 4. împotriva agenilor fizici i chimici. 318 bis/11. Rezistena la variaii de SR EN 60068-2-14 cicluri min. Niveluri de performan Nr.5 metoda smulgerii(2) 3. 56 min. sunt prezentate în tabelul 4.56 i ap 9. aplicate prin procede de suprafa.5 min.

4 . exfoliere peliculei dup SR EN ISO 4628-6 cretare. Principalele criterii i niveluri de performan pentru calitatea proteciei aplicat prin impregnare. PARTEA I.V. pe lateral în alburn SR EN 351-2 Clasa de penetrare NP 2 .desprindere 5% din caroiaj aderen 2 .suprafa perfect neted de 1 . Penetrare SR EN 351-1 mm  3.2015 39 2813:2003/C91 luciu 60°  60. fr desprindere SR EN ISO 1518-2 7.desprindere > 65% 5.3. Durabilitatea SR EN ISO 9227 grad de fr cretare. Coninut de compui SR EN ISO 11890-1 g/l A se vedea Anexa 2 la Ghidul organici volatili SR EN ISO 11890-2 privind produse de finisare (COV) peliculogene utilizate în construcii.2. indicativ GE 056 4.Criterii i niveluri de performan pentru calitatea proteciei prin impregnare Nr. Rezistena la zgâriere SR EN ISO 1518-1 grame 50-500. Rezistena la oc a SR EN ISO 6272-1 cm 10-100. Durabilitatea SR EN ISO 11507 numr. sunt prezentate în tabelul 4. pe lateral SR EN 351-2 Clasa de penetrare NP 1 2. Durabilitatea SR EN ISO 2810 grad de fr fisurare i exfoliere peliculei dup SR EN ISO 4628-4 fisurare i îmbtrânire natural SR EN ISO 4628-5 de exfoliere în condiii de mediu urban-industrial 10. Penetrare SR EN 351-1 mm < 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. determinare în zona de analiz 1. Metoda de UM Niveluri de performan Criteriu de evaluare crt.desprindere 5% pân la 15% 3 . Tabelul 4. 85° > 10 Clasa G3 mat 85°10 3.4. Aderena peliculei SR EN ISO 2409 cifra 0 . Nr. fr desprindere peliculei 6. Eficacitatea STAS 10787 [%] Umflare produselor hidrofuge Indice de hidrofugare Clase de hidrofugare: I …V 4. 318 bis/11. fr defecte peliculei dup SR EN ISO 4628-1 dimensiuni îmbtrânire artificial intensitate la UV i ap 8. îmbtrânire natural SR EN ISO 4628-7 exfoliere în condiii de cea SR EN ISO 4628-8 salin 11. Durabilitatea SR EN ISO 16474-2 grad de fr baicare i ruginire peliculei dup SR EN ISO 4628-2 baicare i îmbtrânire artificial SR EN ISO 4628-3 de ruginire la xenon 9.desprindere 35% pân la 65% 5 .desprindere 15% pân la 35% 4 .

mijlocie. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc sistemele de protecie preventiv a lemnului împotriva agenilor biologici sunt prezentate dup cum urmeaz: 4. tratament de suprafa. împotriva agenilor biologioci de origine vegetal. Penetrare SR EN 351-1 mm Întreg alburnul SR EN 351-2 Clasa de penetrare NP 5 6.Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici de origine vegetal Nr. kg/m3 specificaii fabricant impregnare pentru clasele de 1+A1 utilizare 2. pe lateral în alburn SR EN 351-2 Clasa de penetrare NP 3 4. tratament prin SR EN 599.a. bun.a. necorespunztoare v. Rezisten la specii de ciuperci 1)Chaetomium globosum Kunze de mucegire (Fungi imperfeci 2)Paecilomyces varioti Brainier i Ascomycete). Pentru sistemele de protecie aplicate prin procedee de suprafa sau prin procede în profunzime.2015 3. SR EN 599. expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.1. precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor acestora). sunt prezentate în tabelul 4. 2. 4 i 5 v.m.2. care coloreaz 3)Stachybotrys atra Corda lemnul la suprafa. Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici 4.r.5 . SR EN 599. . Îmbtrânire . Penetrare SR EN 351-1 mm Alburnul în întregime i cel puin 6 SR EN 351-2 mm din duramenul expus Clasa de penetrare NP 6 4.m. tratament prin impregnare SR EN 599. pe lateral Penetrare SR EN 351-2 Clasa de penetrare NP 4 5.... PARTEA I.b.r. Tabelul 4.3. g/m2 Clas la sfâritul încercrii: numai pentru clasele de utilizare 1+A1 nici o clasa 2 2 i 3 v. g/m2 200 numai pentru clasele de utilizare 1+A1 2 i 3 v. - Dezvoltarea atacului STAS 8022 % 0 … 100 Grad de dezvoltare STAS 8022 % clasa 0. 318 bis/11. fr 4)Alternaria tenuis Ness modificarea rezistenelor 5)Trichoderma viride Person ex mecanice – simbol B Fr. Penetrare SR EN 351-1 mm  6. tratament de suprafa.1.1. kg/m3 Clas la sfâritul încercrii: . 3 Eficacitatea proteciei STAS 8022 .5.3. Metoda de Criteriu de performan UM Nivel de performan crt.3. 3. 1.4). f.40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. bun. Nr. Protecie împotriva ciupercilor STAS 8022 .b.V. SR EN 351-1 mm  25. determinare 0 1 2 3 4 1..

b. kg/m3 clas la sfâritul încercrii: pentru clasele de utilizare 2. 3. 2.r.b. g/m2 200 numai pentru clasele de utilizare 1+A1 2 i 3 v. mecanice . SR EN de putregai tare (bazidiomycete).V. Nr.. 3.albstrit nesemnificativ .r. Rezisten la specii de ciuperci 1) Coniophora puteana (Schu. 2. PARTEA I. Rezisten în condiii naturale SR EN 73 .m. bun. 3.P 268 fr modificarea rezistenelor 3)Cladosporium herbarum Pers. necorespunztoare v. Rezisten la evaporare SR EN 73:1995/AC SR EN 84 . 4-5 Eficacitatea proteciei SR EN 152 .S 231 SR 13154 imperfeci i Ascomycete). Rezisten la specii de ciuperci 1)Sclerophoma pithyophila (2 specii) de albstreal fungic (Fungi (Corda) V. Rezisten la evaporare SR EN 73:1995/AC SR 13154 .simbol B 4)Ceratocystis pilifera (Fr. kg/m3 specificaii fabricant impregnare pentru clasele de 1+A1 utilizare 2.0 mm i medie 1. . 1. 4 1+A1 nici o clasa 2 i 5 2. Bary) Berkhant . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.m. 4 1+A1 nici o clasa 2 i 5 mm zon fr albstreal: minim 1. 15 113:2003/A1 care modific rezistenele 2) Coriolus versicolor mecanice ale lemnului . 1.) Îmbtrânire SR EN 152 .simbol (Linnaeus) Quélet .a. SR EN 599. 318 bis/11. moderat.5 mm 3. conform SR EN 113.) . care 2)Aureobasidium pullulans (de (4 specii) coloreaz lemnul în profunzime. tratament de suprafa: SR EN 599. tratament prin impregnare SR EN 599. tratament de suprafa.. ex Fr.Höhn . - Dezvoltarea atacului: SR EN 152 % 0 … 100 SR 13154 Grad de dezvoltare: SR EN 152 % clasa 0.. Protecie împotriva ciupercilor SR EN 152 . 3.5 mm v.2015 41 pentru clasele de utilizare 2.a..puternic albstrit f. bun. .CTB 863 A V 3) alte spp. tratament de suprafa. slab.nealbstrit SR 13154 .. SR EN 113:2003/A1 Îmbtrânire SR EN 73 . tratament prin SR EN 599.albstrit . Protecie împotriva ciupercilor SR EN 113 .m. 3 SR 13154 % clasa 0. g/m2 clas la sfâritul încercrii: numai pentru clasele de utilizare 1+A1 nici o clas 2 2 i 3 mm zon fr albstreal: minim 1.BAM Ebv. Rezisten la splare v. - clasa de utilizare 2 1+A1 kg/m3 100 . 4 i 5 v.0 mm i medie 1. SR EN 599.a.

b.2015 clasele de utilizare 3 kg/m3 p.f.e. 5.1 1+A1 v.BAM Ebv. Rezisten la splare v.1 1+A1 degradare intern ..a. 4 i 5 1+A1 kg/m3 s. pentru ciuperca cea mai SR EN 599.e. PARTEA I. Protecie împotriva ciupercilor SR EN 599. tratament de suprafa: SR EN 113 % maxim 1 epruvet are pierdere de SR EN mas > 3 (m/m) i < 5 (m/m) clasa de utilizare 2 113:2003/A1 g/m2 p. Rezisten la specii de ciuperci 1) Coniophora puteana (Schu. Gams et Mc Ginnis - S 24 E 5) Trichurus spiralis Hasselbr. 1+A1 de putregai tare. Protecie împotriva ciupercilor SR ENV 807 .e..a. conform pct.b.r.2.a.m.12 rezistenele mecanice ale 2) Coriolus versicolor lemnului (Linnaeus) Quélet .m. pentru ciuperca cea mai agresiv v. Schmidt) Curzi .ATCC 6205 modific rezistenele mecanice 2) Humicola grisea Traaen . .m. Rezisten la specii de ciuperci 1) Chaetomium globosum Kunze de putregai moale. Rezisten la splare .a. pentru alburn de pin silvestru v.42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. care . - impregnare: 1+A1 clasa de utilizare 2 kg/m3 100 clasele de utilizare 3. tratament de suprafa: SR EN 599. 5. ale lemnului MG 28 3) Petriella setifera (Alf.CTB 863 A 3) alte spp.. agresiv clasele de utilizare 3. 15 paragr...m.m. agresiv clasa de utilizare 3 1+A1 g/m2 s. .r. g/m2 200 clasa de utilizare 3. 4 i 5 kg/m3 p.m. Nr.V.) . tratament de suprafa: SR EN 599.e.2.12 din SR EN 599-1+A1 Îmbtrânire SR EN 73 .b. Rezisten la evaporare SR EN 73:1995/AC SR EN 84 .MG 50 4) Lecythophora mutabilis (van Beyma) W. tratament prin SR EN 599.f. tratament prin SR EN 113 % maxim 1 epruvet are pierdere de impregnare: SR EN mas > 3 (m/m) i < 5 (m/m) clasa de utilizare 2 113:2003/A1 kg/m3 p. maxim 1 epruvet prezint clasa de utilizare 3..- MG 31 Îmbtrânire SR EN 84 . maxim 1 epruvet prezint degradare de suprafa % maxim 1 epruvet are pierdere de mas > 3 (m/m) i < 5 (m/m) 5. . pentru alburn de pin silvestru v. 318 bis/11. pentru ciuperca cea mai agresiv 4. pentru ciuperca cea mai SR EN 599. care modific ex Fr.r.

kg/m3 r. g/m2 200 (cufundare sau pipet) clasele de utilizare1.1.e. % la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1. determinare 0 1 2 3 4 1. pentru alburn de pin impregnare: 1+A1 silvestru clasa de utilizare 4 pentru alburn de fag v. expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335. Pentru sistemele de protecie aplicate prin procedee de suprafa sau prin procedee în profunzime. kg/m3 p.f. tratament prin impregnare: SR EN 599. precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor acestora).simbol H 47:2005/AC Îmbtrânire: SR EN 599-1 ..b.. pentru alburn de pin impregnare: 1+A1 silvestru clasele de utilizare 1. 2 i 3 SR EN 73 SR EN 73:1995/AC Îmbtrânire: SR EN 599-1 .2015 43 v. tratament prin SR EN 599.m. bajulus. specia H.r. SR ENV 807 impregnare: 1+A1 clasa de utilizare 4 4. Rezisten la specii de insecte. Rezisten la splare clasele de utilizare 3. croitorul SR EN de cas . Tabelul 4. Protecie împotriva insectelor SR EN 49-1 ..m. kg/m3 p. . 3. tratament de suprafa: SR EN 599. 2 i 3 1+A1 100 mortalitate SR EN 46-1 SR EN 46-2 v. ordinul Coleoptera.6. 318 bis/11. tratament de suprafa: SR EN 599.a. PARTEA I. tratament prin SR EN 599.a. Protecie împotriva insectelor SR EN 599. tratament prin SR EN 599. genul SR EN 46-2 Hylotrupes.e. Nr.r. Anexa E.f.6 .2. împotriva agenilor biologici de origine animal.. kg/m3 p. Rezisten la specii de insecte.b. 2 i 3 1+A1 SR EN 46-1 SR EN 46-2 v.r. 4 i 5 SR EN 47 SR EN 47:2005/AC v. la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1.3. Metoda de Criteriu de performan UM Nivel de performan crt. 2 .b.a. SR EN 47 gândac cu antene lungi. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.m. 2 .V. 4 i 5 1+A1 pentru insecta cea mai agresiv SR EN 47 SR EN 47:2005/AC 2.a.m. SR EN 46-1 familia Cerambycidae. 4 i 5 SR EN 84 v. 1) Hylotrupes bajulus 1+A1 clasa Insecta. Rezisten la evaporare clasele de utilizare 1..n.a. familia Anobiidae. sunt prezentate în tabelul 4.Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici de origine animal Nr. 1) Anobium punctatum de Geer SR EN 49-2 clasa Insecta. genul .. ordinul Coleoptera. 3.

3. 4 i 5 SR EN 84 v.simbol L Îmbtrânire: SR EN 73 . 2 . tratament de suprafa: SR EN 599..m. genul Reticulitermes.V. 2 i 3 1+A1 100 mortalitate SR EN 49-1 v. familia Rhinotermitidae.r.f.a. tratament de suprafa: SR EN 599. genul Lyctus. familia Bostrichidae. la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1. 4 i 5 1+A1 pentru insecta cea mai agresiv SR EN 20-2 4. 3. 2 . g/m2 200 (cufundare sau pipet) clasele de utilizare 1. Rezisten la evaporare clasele de utilizare 1. Rezisten la evaporare clasele de utilizare 1. Rezisten la specii de termite 1) Reticulitermes lucifugus Rossi SR EN 118 europene. pentru alburn de pin clasele de utilizare 1. 2 . Rezisten la splare clasele de utilizare 3. 2 . specia A. 2 i 3 1+A1 SR EN 20-1 v. PARTEA I. 3. tratament de suprafa: SR EN 599.. % la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1. tratament prin impregnare: SR EN 599. Rezisten la splare . tratament prin SR EN 599.a. cariul mobilei - simbol A Îmbtrânire: SR EN 73 . gândacul de parchet . pentru alburn de stejar impregnare: 1+A1 clasele de utilizare 1. 2 i 3 SR EN 73:1995/AC Îmbtrânire: SR EN 599-1 . tratament de suprafa: SR EN 599. 2 i 3 1+A1 SR EN 49-1 v.2015 Anobium.b. 4 i 5 1+A1 pentru insecta cea mai agresiv SR EN 49-2 3. 2 i 3 SR EN 73:1995/AC Îmbtrânire: SR EN 599-1 .simbol T Îmbtrânire: SR EN 73 . tratament prin impregnare: SR EN 599. Rezisten la splare clasele de utilizare 3. kg/m3 s. kg/m3 p.r. specia R. gândac comun.. Rezisten la specii de insecte.r.m.. 4 i 5 1+A1 silvestru SR EN 49-2 v. Protecie împotriva insectelor SR EN 20-1 .a. % la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1. clasa Insecta.m. Rezisten la evaporare clasele de utilizare 1. punctatum. ordinul 2) Reticulitermes santonensis Isoptera.e. 3. 2 i 3 SR EN 73:1995/AC Îmbtrânire: SR EN 599-1 . 1) Lyctus brunneus Stephens SR EN 20-2 clasa Insecta. ordinul Coleoptera. 2 i 3 1+A1 100 mortalitate SR EN 20-1 v..a..b.b.. kg/m3 la sfâritul încercrii: clasele de utilizare 1.r. g/m2 200 (cufundare sau pipet) clasele de utilizare 1.b.a. Nr.f.44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.m. kg/m3 p. specia L. lucifugus . brunneus. 4 i 5 SR EN 20-2 v.m. Protecie împotriva insectelor SR EN 117 . tratament prin impregnare: SR EN 599. 318 bis/11.. 4 i 5 SR EN 84 v.a.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015 45

clasele de utilizare 3, 4 i 5 SR EN 84
v.m.a., tratament de suprafa: SR EN 599- g/m2 200 (cufundare sau pipet)
clasele de utilizare 1, 2 i 3 1+A1
SR EN 118
v.m.a., tratament prin impregnare: SR EN 599- kg/m3 p.a.f. pentru alburn de pin
clasele de utilizare 1, 2 , 3, 4 i 5 1+A1 silvestru
SR EN 117
v.r.b., tratament de suprafa: SR EN 599- % la sfâritul încercrii:
clasele de utilizare 1, 2 i 3 1+A1 nici un atac de clasa >2 , un
SR EN 118 singur atac = 2
v.r.b., tratament prin impregnare: SR EN 599- kg/m3 clasa la sfâritul încercrii:
clasele de utilizare 1, 2 , 3, 4 i 5 1+A1 nici un atac de clasa >1
SR EN 117

4.3.1.3. Pentru sistemele de protecie aplicate prin procede de suprafa sau prin procede în
profunzime, împotriva agenilor biologici, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4),
în câmp, precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor acestora), sunt
prezentate în tabelul 4.7.

Tabelul 4.7 - Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva agenilor biologici în câmp
Nr. Criteriu de performan Metoda de UM Nivel de performan
crt. determinare
0 1 2 3 4
1. Protecie împotriva agenilor SR EN 330 - Rezisten la specii de ciuperci i
biologici insecte prin expunere în câmp.
1) Încercri în câmp pentru Metod cu îmbinare în L
folosire cu o acoperire i în afara
contactului cu solul
Îmbtrânire - - -
v.m.a., tratament de suprafa: SR EN 599- g/m2 p.a.f. pentru alburn de pin
clasa de utilizare 3.1 1+A1 silvestru
v.m.a., tratament prin SR EN 599- kg/m3 p.a.f. pentru alburn de pin
impregnare: 1+A1 silvestru
clasa de utilizare 3.2
v.r.b., tratament de suprafa: SR EN 599- g/m2 clasa la sfâritul încercrii:
clasa de utilizare 3.1 1+A1 dup ce eantioanele netratate
au atins o clas medie 3, Vn, Ve
i Vi egal sau mai bun decât
produsul de referin, R2TP 
R2R
3
v.r.b., tratament prin impregnare: SR EN 599- kg/m p.e.m. la sfâritul încercrii:
clasa de utilizare 3.2 1+A1 dup ce eantioanele netratate
au atins o clas medie 3, Vn, Ve
i Vi egal sau mai bun decât
produsul de referin, R2TP 
R2R, SR EN 330
2. Protecie împotriva agenilor SR EN 252 - Rezisten la specii de ciuperci i
biologici SR EN insecte prin expunere în poligon.
1) Încercarea în poligon în 252:1995/AC1
contact cu solul
Îmbtrânire - - -

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015

v.m.a., tratament prin SR EN 599- kg/m3 p.a.f. pentru alburn de pin
impregnare: 1+A1 silvestru
clasa de utilizare 4
v.r.b., tratament prin impregnare: SR EN 599- kg/m3 rsnP, rinP la sfâritul încercrii:
clasa de utilizare 4 1+A1 dup 5 ani media rsnP/0,75 i a
rinP/0,17
3. Protecie împotriva agenilor SR EN 275 - Rezisten la specii de animale
biologici marine
1) Încercarea în poligon în
contact cu apa srat.
Îmbtrânire - - -
v.m.a., tratament prin SR EN 599- kg/m3 p.a.f. pentru alburn de pin
impregnare: 1+A1 silvestru
clasa de utilizare 5
v.r.b., tratament prin impregnare: SR EN 599- kg/m3 rsnP, rinP la sfâritul încercrii:
clasa de utilizare 5 1+A1 dup 5 ani media rsnP/0,75 i a
rinP/0,17
Note:
(1) Dac în tabelele 4.5 - 4.7 se prevede ca produsul de protecie a lemnului s fie rezistent la
încercrile de splare i/sau de evaporare, atunci încercrile prevzute în standardul de referin
SR EN 73, SR EN 73:1995/AC i SR EN 84 trebuie efectuate separat.
(2) Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referin biologic (v.r.b.) precizat în tabelele
4.5 - 4.7, v.r.b. trebuie stabilit pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic
decât valoarea maxim de aplicare (v.m.a.) dat.
(3) În standardele de încercare biologic care prevd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie
s fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepiile prevzute de SR EN 599-1+A1.

4.3.2. Cerinele de eficacitate protectoare preventiv împotriva atacurilor agenilor biologici sunt
specificate pentru fiecare din cele 5 clase de utilizare.

4.3.3. Pentru clasa de utilizare 1, produsele de protecie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee
de tratament de suprafa sau prin impregnare, trebuie s prezinte eficacitate biologic fa de unul din
cazurile:
a) - oricare din insectele pentru care protecia este cerut;
b) - insecta cea mai puin sensibil la acest produs;
c) - Hylotrupes bajulus, în calitate de insect reprezentativ.

4.3.4. Pentru clasa de utilizare 2, produsele de protecie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee
de tratament de suprafa sau prin impregnare, trebuie s prezinte eficacitate fa de ciupercile
bazidiomicete lignicole, dup îmbtrânire (exclusiv Coriolus versicolor). Toate produsele cu aciune
insecticid, trebuie s prezinte eficacitate fa de agenii biologici de referire, demonstrat prin
încercrile corespunztoare pentru clasa de risc 1.

4.3.5. Pentru clasa de utilizare 3, produsele de protecie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee
de tratament de suprafa sau prin impregnare, trebuie s prezinte eficacitate pentru:
a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;
b) - ageni biologici la care se refer produsul, demonstrat prin încercrile pentru clasa de risc 2.

4.3.6. Pentru clasa de utilizare 4, produsele de protecie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin
procedee de tratament prin impregnare, trebuie s prezinte eficacitate pentru:
a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag i/sau pin silvestru;
b) - putregai moale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015 47

4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin
procedee de tratament prin impregnare, trebuie s prezinte eficacitate pentru:
a) - ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag i/sau pin silvestru;
b) - putregai moale;
c) - duntori marini dup o perioad minim de 5 ani.

4.3.8. Criteriile i nivelurile de performan pentru eficacitatea proteciei, în clasa de utilizare, cât i
metodele de determinare a performanelor produselor de protecie, conform SR EN 599-1+A1, sunt
prezentate în tabelele 4.5 - 4.7.
Cu titlu informativ, în Anexa 2 se prezint un exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor
de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici.

4.4. Criterii i niveluri de performan pentru proteciile împotriva focului

4.4.1. Produsul de ignifugare trebuie s modifice clasa de reacie la foc a materialului de baz astfel
încât acesta s se încadreze dup aplicarea proteciei într-o clas superioar, conform sistemului de
clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1.

4.4.2. Metodele de încercare pentru produsul de ignifugare sunt cele prevzute de standardele SR EN
ISO 11925-2 i SR EN 13823.

4.4.3. Durabilitatea performanei de reacie la foc, corespunde uneia din clasele DRF ST, DRF INT1,
DRF INT2, DRF EXT, conform sistemului de clasificare i încercare din SR CEN/TS 15912.

4.4.4. Calitatea ignifugarii executat de un aplicator, trebuie s corespund unei eficaciti exprimat
în % pierdere de mas, conform SR 652.

4.4.5. Ignifugarea se execut conform normelor tehnice pentru ignifugarea materialelor i produselor
combustibile din lemn i textile utilizate în construcii.

4.4.6. Nivelurile de performan ale produselor de ignifugare a lemnului i a materialelor pe baz de
lemn, respectiv a calitii proteciei ignifuge, se stabilesc prin încercri dup metode standardizate, în
rapoarte de încercri emise de un laborator autorizat/acreditat pentru domeniul relevant de activitate.

5. ALCTUIREA SISTEMELOR DE PROTECIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCII
DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU DIFERITE CLASE DE
AGRESIVITATE

5.1. Sisteme de protecie împotriva agenilor fizici, chimici, biologici i termici

5.1.1. Condiiile generale de alctuire a sistemelor de protecie împotriva agenilor fizici, chimici,
biologici i termici sunt urmtoarele:

a) sistemele de protecie a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor fizici, chimici,
biologici i termici se vor alege în funcie de natura i starea suportului de lemn, de natura i
agresivitatea mediului, de durabilitatea estimat a proteciei i de considerente economice.

3. Stratul(urile) intermediar(e) de protecie. 4. email). 5. ca de exemplu: execuia elementelor de construcii dintr-un material rezistent la aciunea agenilor agresivi. chimici. de exemplu prin vopsire a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi fizici i chimici include urmtoarele straturi succesive: a) .2. f) principalele criterii i niveluri de performan care trebuie îndeplinite de sistemele de protecie.4. b) . PARTEA I. 4.7).1.2 .5. cu cât are o durabilitate mai ridicat. d) în cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecie pe suprafaa suportului din lemn nu este posibil.4.a. inaccesibile dup montaj 5.48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.3.1. se vor prevedea alte msuri.2. nu mai sunt accesibile. 5.1 (tabelul 4. 5. 5.. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecie pe suprafaa suportului din lemn nu este posibil. biologici i termici este. 5. se vor proteja în aa fel încât. Nr.2. c) elementele de construcii din lemn expuse la aciunea agenilor agresivi i care.2. concomitent cu msuri de reducere la maxim a aciunii acestuia.5.4 (tabelele 4. Lemnul tratat pentru construcii trebuie s îndeplineasc cerinele din SR EN 15228. fizici i chimici. . Elemente de construcii expuse la aciunea agenilor agresivi. Criterii i niveluri de performan îndeplinite de sistemele de protecie 5. Funcie de natura agentului agresiv identificat. 318 bis/11. nu mai sunt accesibile. pct. execuia suportului dintr-un material rezistent la aciunea agenilor agresivi identificai.1. c) . Alctuirea sistemelor de protecie a elementelor de construcii din lemn 5.3. Criterii i niveluri de performan satisfcute de stratul suport tratat cu produs de protecie 5.1. se prevd msuri de protecie chimic i constructiv. deoarece astfel se reduc la minimum lucrrile de întreinere/refacere a proteciei pe durata de serviciu a construciei. Elementele de construcii din lemn expuse la aciunea agenilor agresivi i care.strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit. pe durata de serviciu a construciei s nu afecteze durabilitatea acesteia. cu atât mai economic. vopsea). Stratul primar de grund are rolul de a ptrunde în stratul superficial al suportului de lemn i de a îmbunti aderena straturilor de protecie ulterioare la suport.. 4. 5. în funcie de tipul agenilor agresivi sunt precizate la pct. asigurarea posibilitii înlocuirii elementelor degradate . are (au) rolul de a asigura o bun aderen i o impermeabilitate la ageni agresivi.1). Sistemele de protecie trebuie s îndeplineasc cerinele din capitolul 4. se prevd alte msuri de execuie a suportului.2015 b) protecia elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor fizici.V. de regul. dup montaj.strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea.strat primar (grund).2 ÷ 4. se vor proteja în aa fel încât. pe durata de serviciu a construciei s nu afecteze durabilitatea acesteia.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie aplicate prin procedee de suprafa. de exemplu. dup montaj. e) principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de lemn pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie sunt precizate la pct.

sistemele de protecie pot fi alctuite din straturi succesive. 5. Nr..strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit. fizici i chimici). Stratul(urile) final(e) de protecie are (au) rolul de a asigura o rezisten chimic ridicat la aciunea agenilor agresivi fizici i chimici. d) . . e) . Stratul(urile) intermediar(e) de protecie.5. b) aplicarea cu rola/trafalet de cauciuc.strat(uri) intermediar(e) (grund). email). chimici. email). fizici i chimici. Pentru protecia elementelor de construcii din lemn. d) aplicarea prin imersie în cuve sau bazine de imersie.strat(uri) primar(e) fr pelicul (impregnant). are (au) rolul de a asigura o bun aderen i o impermeabilitate la ageni agresivi fizici i chimici. b) .5.6. PARTEA I. b) .strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea. grund.5. include urmtoarele straturi succesive: a) . vopsea). Protecia hidrofug se aplic prin procedeul de impregnare cu ulei de creozot. soluie care nu modific aspectul lemnului) fr pelicul.5. Aplicarea produselor de protecie (impregnant.3. Not: Pentru protecia stâlpilor prin procedeul de impregnare cu vid i presiune utilizai în clasa 4 de utilizare nu se mai aplic straturile (c) . intermediare. nu se mai aplic straturile (c)-(e).strat(uri) secundar (impregnant. 318 bis/11. vopsea) din alctuirea sistemelor 5.5. d) .strat(uri) primar (impregnant. are (au) rolul de a asigura o bun aderen i o impermeabilitate la ageni agresivi fizici i chimici.1.2015 49 Stratul(urile) final(e) de protecie are (au) rolul de a asigura o rezisten chimic ridicat la aciunea agenilor agresivi fizici i chimici. Stratul(urile) intermediar(e) de protecie. c) . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. prin procedeul cu bandaje bituminoase i prin procedeul cu paste hidrofuge în zona de interferen aer-sol. impregnare) urmate de procedee de suprafa (vopsire a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi biologici. Totodat are (au) un rol decorativ. Alctuirea general a sistemelor de protecie aplicate prin procedee de profunzime (imersie.strat(uri) intermediar(e) (grund). de exemplu prin vopsire a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor agresivi biologici. Not 1: Pentru protecia elementelor de construcii din lemn utilizate la arpant. grund. 5. Alctuirea general a sistemelor de protecie aplicate prin procedee de suprafa. cu produse cu rol (straturi primare. vopsea). Stratul secundar de impregnant are rolul de a ptrunde în stratul superficial al suportului de lemn i de a îmbunti performanele de comportare la foc. Stratul primar de impregnant are rolul de a ptrunde în profunzimea suportului de lemn i de a îmbunti rezistena suportului la ageni biologici.2.strat(uri) intermediar (e) (strat de nivelare: chit. 5.2 i 5. vopsea) din alctuirea sistemelor de protecie se efectueaz prin urmtoarele procedee principale: a) aplicarea cu pensula. soluie care nu modific aspectul lemnului) fr pelicul. Not 2: Prezenta not este valabil pentru cele trei sisteme prezentate la pct. e) aplicarea prin impregnare cu vid-presiune. în instalaii speciale. c) . c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune. Totodat are (au) un rol decorativ. Stratul(urile) final(e) de protecie are (au) rolul de a asigura o rezisten chimic ridicat la aciunea agenilor agresivi fizici i chimici. (d). Aplicarea produselor de protecie (impregnant. Totodat are (au) un rol decorativ. Stratul primar de impregnant are rolul de a ptrunde în stratul superficial al suportului de lemn i de a îmbunti rezistena suportului la ageni biologici..strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea. fr aer (airless).6. finale) i eficacitate de protecie adecvate (la ageni fizici.1. termici (foc). în funcie de riscurile i frecvena agenilor agresivi i în funcie de durabilitatea natural i clasa de utilizare a stratului suport din lemn.V.3. 5. 5. biologici i termici). include urmtoarele straturi succesive: a) .

2015 Not: Proteciile împotriva agenilor biologici implic în lucrrile de combatere. ase sptmâni).utilizare: piese i elemente din lemn STAS 9302/5 utilizate în exteriorul cldirii în contact cu solul sau în condiii de umiditate excesiv i de lung durat.sortimente: grinzi.7. -în solveni organici atmosferic. . cpriori.1.. 5. Sistemul de clasificare al procedeelor i produselor de protecie funcie de domeniile de utilizare. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat. Produsele de protecie a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor biologici (ciuperci lignicole i insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaii de produse chimice.50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. produsele de protecie a lemnului se clasific în: a) produse lavabile. produsele de protecie a lemnului se clasific în: a) produse de protecie solubile în ap. de deteriorare accelerate. b) produse greu lavabile.V. 5. Bi calde-reci Impregnare în Clasa de utilizare 3: Produse solubile Bi simple profunzime la -în condiii de umiditate relativ a -în ap presiune aerului U > 70%. astereal. 5..7. cherestea pentru cofraje.4.pentru materiale lemnoase uor atmosferic.sortimente: grinzi. i procedee prin gazare. tlpi. panouri de perei exteriori.1 . capete de grinzi. PARTEA I. vid SR 9302/2 i . piese de legtur i alte panouri pentru . în mediu acvatic.2.utilizare: piese i elemente din lemn conform utilizate temporar în interiorul cldirii în STAS 9302/1 condiii de umiditate excesiv (de ex. cosoroabe. Din punct de vedere al lavabilitii (dup o perioad de fixare de dou . 5.Clasificarea procedeelor i produselor de protecie funcie de domeniile de utilizare Procedeu de protecie Mod de Produse de Domeniu de utilizare chimic a aplicare protecie utilizate lemnului Vid-presiune Impregnare în Clasa de utilizare 4 i 5: Produse solubile în Vid-presiune. în ap. în cazul infectrii cu fungi sau infestrii cu insecte. este prezentat în tabelul 5. STAS 9302/3 procedeele umede din timpul execuiei).3. Nr. Produse de protecie a elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor biologici 5. profunzime la .1. . în contact cu solul.7. STAS 9302/1 impregnabile. fumigare i iradiere.7. cu aciune fungicid i insecticid. Tabelul 5. în greu lavabile i Vid-presiune de presiunea subteran. în condiii antiseptici uleioi atmosferic atmosferic. fr contact cu solul. nelavabile sau vid presiuni diferite aer liber. b) produse de protecie solubile în solveni organici.7. Vid-presiune conform . Acestea asigur decontaminarea lemnului. .în condiii de utilizare: în exterior. 318 bis/11. c) produse nelavabile.

2015 51 duumele. -în solveni organici STAS 9302/1 . chimici. cu umiditate ridicat.1. tocuri. e) stadiul pregtirii suportului. lsând loc liber pentru infiltrarea agenilor agresivi biologici i de destabilizare dimensional prin crpare la capete i fisurare în lungul fibrei. pe durata uscrii naturale. ulterior a cojii. împotriva atacului de ciuperci de mucegire i de albstrire.8. . Durabilitatea sistemelor de protecie aplicate pe suprafaa elementelor de construcii din lemn împotriva agenilor fizici.1. b) calitatea materialului lemnos. d) starea iniial a suportului. are în vedere urmtoarele aspecte: a) pierderea funciei vitale i.1. Metode i produse pentru protecia de scurt durat a lemnului. în condiii de umiditate excesiv. 1…6 luni. 5.V. .1. depozitrii i transportului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.sortimente: duumele în lamb i uluc. pervazuri. 2 i 3: Produse solubile Pulverizare suprafa. c) calitatea produselor folosite pentru protecie. ferestre de exterior Imersie Tratament de Clasele de utilizare 1. de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatic se aplic în fazele de prelucrare primar a lemnului proaspt debitat. ui-ferestre de exterior. g) calitatea aplicrii. în perioada uscrii.2. 6. de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatic 6. constituie condiii optime primare pentru pierderea sevei i a apei libere. 6. termici. Protecia lemnului rotund dup tiere. 1…6 luni. Nr. 318 bis/11.în condiii de utilizare în interior sau -în ap Pensulare conform exterior sub protecia unui acoperi.utilizare: piese i elemente din lemn STAS 9302/4 utilizate temporar în interiorul construciilor provizorii. Durabilitatea sistemelor de protecie aplicate împotriva agenilor fizici. sunt fenomene însoite adesea de atac biologic cauzat de duntorii forestieri. biologici.8. termici 5.1. este determinat de urmtorii factori: a) concepia structurii. urmat de pierderea apei legate concomitent cu contragerea lemnului. h) condiiile de expunere dup aplicare. c) în perioada de dup doborâre i în timpul depozitrii i transportului este necesar luarea de msuri de protecie i conservare în vederea scderii pierderilor calitative i deprecierii cauzate de ciuperci. PARTEA I. f) condiiile i metodele de aplicare. . Metodele i produsele pentru protecia de scurt durat a lemnului. b) pierderea apei libere. chimici. biologici. pân la punctul de saturaie a fibrei. pe un numr mare de specii foioase. d) asociate atacului de ciuperci de alterare cromatic sunt fenomenele de incindere i rscoacere în sezonul cald. panouri de perei interiori multistrat precum i ui. INSTRUCIUNI DE PREVENIRE I COMBATERE A CIUPERCILOR XILOFAGE I DE ALTERARE CROMATIC 6.

1. 6. f2) paste de hidrofugare. Nr. Procedeele de aplicare sunt difereniate pentru anumite utilizri. se bazeaz pe procedee industriale prin: e1) aburire.1 i în precizrile de la punctele 6. modul de stivuire i condiiile de depozitare. favorizat de natura i compoziia chimic a lemnului.3. 318 bis/11. c) mucegirea apare la suprafa i dup uscare poate fi înlturat prin periere. sunt f1) soluii antiseptice (impregnani) pe baz de biocide. . de prevenire. Metode de suprafa. conform prezentrii din tabelul 5. tratamentul prin imersare într-o soluie antiseptic este suficient dac durata de imersie este de 3 minute.5. în timp ce albstrirea se dezvolt în profunzime i nu mai poate fi înlturat chimic sau mecanic. Protecia cherestelei de foioase i rinoase dup debitare (i aburire) este cunoscut sub denumirile de conservare/antiseptizare. Imersia simpl este o metod de tratare chimic. Metode i produse pentru protecia de lung durat a lemnului. i are în vedere urmtoarele aspecte: a) cheresteaua este expus la deprecieri calitative prin mucegire i albstrire datorate atacului biologic fungic.2. b) 15% pentru clasa de utilizare 2.1. prin imersie de scurt durat 6. d) biodegradarea prin alterare cromatic nu afecteaz rezistenele mecanice ale lemnului. 6. 6. de prevenire a atacului de ciuperci xilofage i de alterare cromatic Protecia de lung durat a lemnului. La montarea în construcii se vor folosi elemente de construcii din lemn cu umiditi finale maxime.2.2. b) fenomenele de mucegire i albstrire sunt provocate de specii de fungi imperfeci i ascomycete.1. e2) antiseptizare prin imersie scurt.2. structura i umiditarea lemnului. aerosoli calzi i reci. dup cum urmeaz: a) 12% pentru clasa de utilizare 1.1. PARTEA I.2. de temperatur i umiditate optime.1. ploaie artificial.1÷6.V. paste antiseptice. i const în imersarea lemnului în soluia de tratare pentru o perioad de la câteva secunde la câteva minute. e6) etuvare.2.1. specia lemnoas. de prevenire a atacului de ciuperci xilofage i de alterare cromatic se aplic pe elemente din lemn aduse la cote finale de prelucrare mecanic. msuri silvotehnice i fitosanitare.3. e3) hidrofugarea capetelor. 6. c) 18% pentru clasa de utilizare 3.52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Eficacitatea metodei i gradul de ptrundere a soluiei sunt determinate de durata de tratare. În cazul elementelor de mici dimensiuni sau a elementelor de binale. temperatura soluiei i temperatura atmosferic. de antiseptizare. 6.2015 e) metodele i produsele de protecie a lemnului rotund dup tiere se bazeaz pe imersie în ap. e4) stivuirea. f) produsele de protecia cherestelei de foioase i rinoase dup debitare.2.2. e5) uscarea natural. pe fondul umiditii ridicate a lemnului i condiiilor climatice. e) metodele de protecie a cherestelei de foioase i rinoase dup debitare. fr atac biologic. absorbia soluiei variind i cu raportul seciune-lungime.

2.3.3. consumul specific de soluie se majoreaz cu cca. Metode de suprafa. apoi transversal i din nou longitudinal. astfel: a) absorbia soluiei în lemn. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. iar a produselor uleioase de cca.2.2.2.1. Imersia timp de 10 minute asigur o eficacitate similar unui tratament aplicat printr-o pensulare în 3 straturi. cu vase deschise ca de exemplu.4. prin metoda bii calde-reci variaz funcie de specia i structura lemnului i raportul lungime-seciune.3. 32 kg/mc. asigurând o bun ptrundere în lemn.2. 20% pe seciunea transversal. Sub raport economic. 6.2. se realizeaz o ptrundere de cca. textura i starea de sntate a lemnului. 6. ca urmare a pierderii de soluie.4. prevzute cu duze cu diametru corespunztor vâzcozitii soluiei.2. Pentru realizarea unei penetrri suficiente a soluiilor antiseptice i o bun anduran a grundurilor antiseptice. PARTEA I. fagul. 6.2. absorbia este de cca. din punct de vedere al eficacitii tratamentului preventiv. aplicarea realizându-se în dou reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecie i integritatea suprafeei. se poate realiza i o impregnare total în cazul lungimilor de max. prin pensulare 6. Prin pulverizare.2.1. 16 kg/mc. 6.2.4. Procedeul de impregnare fr presiune este un procedeu de protecie de prevenire i este eficient. în cazul în care este necesar a se trata suprafee mari de lemn.2.4. Durata bii reci variaz funcie de temperatura mediului exterior.2. Metode de suprafa.3.2. se situeaz pe loc aproximativ egal cu pensularea dubl.2. în sens longitudinal (respectiv pe direcia fibrelor). în alburn.3. Asigur o durabilitate a peliculei de protecie de cca 1-2 ani.4 Metode de profunzime. Nr.1. 6.3.2.2015 53 6. b) la foioasele uor impregnabile.2.2. Pulverizarea se poate realiza cu diferite aparate acionate manual sau pistoale cu presiune. aplicarea se realizeaz corespunztor prin pensularea în ambele sensuri i anume. la presiune atmosferic prin bi calde-reci 6.4. Procedeul bilor calde-reci se utilizeaz în cazul elementelor din lemn de dimensiuni reduse sau în cazul seciunilor de elemente destinate lucrrilor de consolidare sau restaurare. Consumul de soluie antiseptic variaz funcie de specia lemnoas. 85% din seciune.V. 6. Sub raport economic.3.2. 6. prin pulverizare 6.4. în cazul speciilor de rinoase fr alburn. 30-40% fa de pensulare.3. Asigur o durabilitate a proteciei de 1-2 ani.2.1.2.2. pensularea este convenabil în cazul în care volumul de material lemnos este redus. pierdere care poate fi economisit în cazul unor aparate prevzute cu un sistem de recuperare a soluiei dispersate în atmosfer. cu respectarea timpului de uscare a primului strat. 6. 50 cm. Pensularea este cea mai simpl metod de protecie chimic de prevenire i const în aplicarea unui strat antiseptic (pensulare simpl) sau a 2 straturi (pensularea dubl). pulverizarea este mai eficient decât pensularea. 6. 318 bis/11. Pulverizarea.2.2. . natura produsului i a solventului utilizat. 6. c) absorbia medie a substanelor solubile în ap este de cca. 6. raportul suprafa-volum i mod de aplicare.

2015 6.1: Ͳ Lenzites sepiaria (Wulf) Fr.Buretele urure de min.5 Metode de profunzime. PARTEA I.5. aa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din aceasta clas în tabelul A5. la presiune diferit de presiunea atmosferic 6.2. 6.5. conform cheii de identificare prezentat în Anexa 5. . b) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construciilor. Ͳ Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. în care soluiile de impregnare sunt forate s ptrund datorit presiunii.2. aa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din aceasta clas în tabelul A5. în contact direct cu pmântul sau în condiii de umiditate excesiv. perei etc. Gloephyllum sepiarium (Wulf) Karst.V. Ͳ Lenzites betulina (L) Fr. Nr. Msuri.54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.2. Ͳ Lenzites abietina (Bull) Karst syn. pentru eliminarea surselor de contaminare biologic 6.).5. care permit reglarea absorbiei. Ͳ Daedalea quercina (L) Fr. Msurile.1. fiind un procedeu controlat.3. caz în care lemnul este supus degradrii accelerate. penetrrii i repartiiei substanelor în lemn. 6. 6. Impregnarea cu presiune poate fi combinat cu vid. Tratamentele de protecie de prevenire prin impregnare cu presiune. aflate în vecintatea elementelor de zidrie cu umiditate ridicat se supun unei intervenii comune. se realizeaz în autoclave. Trametes quercina (L) Pil. Gloephyllum abietinum (Bull) Karst. . funcie de domeniul de utilizare a materialului lemnos i se practic în cazul în care lemnul urmeaz a fi utilizat în condiii de exterior. L. metode i produse pentru prevenirea i combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) inclusiv a Buretelui de cas Ciupercile xilofage.. Syn. .3. Ͳ Coniophora cerebella (Pers) Duby . Syn. fac parte din încrengatura Basidiomycota i sunt clasificate dup cum urmeaz: a) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în aer liber. Ͳ Lentinus lepideus Fr. Msuri de prevenire în faza de proiectare Msurile de prevenire care se iau în faza de proiectare a construciilor constau în urmtoarele: a) se alege pentru amplasament un teren drenat. Ͳ Poria vaporaria (Pers) Fr. b) se proiecteaz soluii constructive respectând principiul asigurrii ventilaiei tuturor elementelor de construcii din lemn (acoperi. 318 bis/11. Elementele din lemn contaminate.buretele de pivni. spre deosebire de procedeul cu bi. Syn.2. pardoseli. presiune atmosferic. metodele i produsele pentru prevenirea i combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de cas se aplic pentru construcii cu elemente din lemn i construcii mixte (cu elemente din lemn i de zidrie).1. Trametes betulina (L) Pil. syn. Impregnarea cu vid sau vid-presiune se realizeaz în instalaii speciale.Squamosus (Schaeffer) Schrot. decurge în timp mult mai scurt.buretele de cas.3. c) se asigur protecia corespunztoare a pereilor fa de agresivitatea precipitaiilor.2.2. închise etan i materialul lemnos impregnat se stivuiete pentru uscare sub acoperi (pentru a se asigura fixarea produsului antiseptic). Ͳ Paxillus panuoides Fr. aburire. Impregnarea.

capt un sunet surd la ciocnire.3.2015 55 d) se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage. tencuielile se frâmieaz i se desprind. Criteriile de depistare a ciupercii sunt: a) prezena la suprafa a miceliului sau a corpului fructifer. treptat se las marginile scândurilor. sub un acoperi i ventilat. Cerine preliminare pentru intervenia de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire În cazul construciilor cu elemente din lemn sau cu elemente din lemn i de zidrie. conform SR EN 350 -2 (din specii de lemn rezistente. lambriuri. conform SR EN 350-2 (duramen de stejar. Etapele de intervenie în combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6. amploarea atacului i cauzele care au provocat infectarea constatat cu ocazia controlului periodic. e) se respect msurile de protecie prevzute în proiectul tehnic al construciei. se umezesc accentuat în jurul cuielor metalice.3. din cauza pierderii rezistenei lemnului.). d) se prevede termoizolaie pentru evitarea condensului. prin elementele comune de lemn. f) se stabilete un material de umplutur corespunztor i uscat. uile se las i se mic greu în balamale.3.3. prin prezena ciupercilor lignicole de putrezire (fie în construciile de lemn. cu evitarea zgurei care din cauza porozitii întreine umiditatea. c) depozitarea lemnului pe antier trebuie s se fac deasupra solului. sub pardoseli. e) prezena lemnului în construcii prin intermediul cruia se face uor propagarea ciupercilor. de ex. socluri etc. 6. pentru care sunt necesare urmtoarele activiti: b1) pentru a se stabili amploarea atacului. Pentru informaii suplimentare se va consulta Anexa 7 (informativ) în care sunt prezentate generaliti privind instalarea i biologia ciupercii Merulius lacrymans. 6.2 Msuri de prevenire în faza de execuie Msurile preventive în faza de execuie a construciilor constau în urmtoarele: a) terenul pe care se execut construcia trebuie s fie uscat sau drenat. de la un perete la altul. d) tbliile uilor se umfl i crap. 6. f) pentru rezemarea elementelor de construcii din lemn.1.V. cu atac de ciuperci lignicole de putrezire se impun urmtoarele msuri: a) se controleaz periodic atât interiorul încperilor i podurilor cât i exteriorul acestora.3. d) materialele lemnoase. se deformeaz. Nr.: duramen de pin. cu durabilitate mare. c) atac asupra elementelor de pardoseli i la tlpile de lemn ale pereilor. stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide. duumelele se umfl excesiv. trebuie s fie cojite i sortate.3. e) se stabilete panta optim a acoperiului (care s asigure îndeprtarea rapid a precipitaiilor) precum i mrimea streainei. b) lemnul utilizat trebuie s aib umiditile prevzute la punctul 6. înainte de aceasta.1. forme de dislocare sau galerii (indicii pentru atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secionare la 20 cm de zona putrezit. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesiv. se decoperteaz elementele construciei (pardoseli. PARTEA I.4. piatr. salcâm.4. b) apariia petelor de umezeal. fr legtur vizibil cu o surs de umiditate presupune existena ciupercii (cu timpul.2. la sosirea în depozit sau pe antier. iar la parchete se constat un joc mai pronunat) i se simte mirosul caracteristic de ciuperci. Identificarea atacului. 6. e) se elimin poriunile din lemn care prezint putregai. b) se stabilete tipul. pin. între zid i tâmplrie pân în partea superioar. se utilizeaz cuzinei din materiale neatacabile: beton. 318 bis/11. fie în construciile de zidrie).3. zidrie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil. . de unde se propag la tocurile uilor.

3. planeu.6) concluzii asupra cauzelor i agenilor care au provocat atacul. indiferent de anotimp i constau din urmtoarele: a) se detaeaz corpurile fructifere (în cazul apariiei acestora).2) locul atacului (la pardoseal. plafon.7) msurile de combatere i asanare recomandate. i se creeaz cureni de aer cald în întreg ansamblul cldirii. PARTEA I.V. se menionez c aceast operaiune comport urgen i trebuie luate toate msurile necesare pentru limitarea propagrii atacului pân la expertiza unui specialist sau constituirea unei comisii de expertiz.4) extinderea atacului de suprafa.4.3. b3. etc. de urgen. se trateaz cu substane fungicide concentrate.3) nivelul la care s-au prelevat probele. se îndeprteaz din locuin i se distrug prin ardere. . b3. etc. prin realizarea unui canal colector. f) tratamentele chimice nu se vor aplica în cazul zidriilor uscate datorit faptului c soluia fungicid nu poate fi transmis pe traiectul miceliului devitalizat astfel încât soluia antiseptic s poat ajunge pân la zona de cretere a miceliului (care se poate afla la distane mari de locul decopertat) având în vedere c aportul de umiditate a soluiei apoase favorizeaz creterea ciupercii. 6. Msurile de limitare a degradrii lemnului se aplic fr întârziere.). deoarece numai în acest caz soluia antiseptic difuzeaz pân la zona de cretere a ciupercii respectiv în zona miceliului vegetativ. cu precdere la nivelul atacului activ. c) se aerisesc intens încperile.).1) data apariiei. se va proceda în prim urgen la asigurarea drenrii terenului (de ex.2. b3. În asemenea situaii se apeleaz la factori inhibitori de ordin fizic i anume: curent de aer cald i uscare prin ardere cu lampa de benzin sau iradiere cu microunde mobile. spaiile de sub pardoseli etc. din cauza terenului insuficient drenat. în cazul atacului la nivelul duumelelor se îndeprteaz toate pervazurile din camer. 6..) pentru asigurarea uscrii. d) se evacueaz încperile sau etajele intens atacate i se sprijin provizoriu construcia pentru a se evita accidentele (în cazul în care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezisten sau planee din lemn). imediat dup combaterea atacului. solubile în ap.3. b3) se întocmete un raport de constatare cu urmtorul coninut: b3. Nr. plafoane. 318 bis/11.5) intensitatea degradrii lemnului. i) dac focarul de infecie este determinat ca urmare a infiltraiilor de ap. pentru determinarea tipului i stadiului de atac. pentru ventilare. b3. h) în cazul în care focarul de infecie este localizat la nivelul instalaiilor sanitare defecte (ca surs de umiditate excesiv) acestea se vor repara de urgen i se vor controla i repara toate instalaiile sanitare defecte. în prealabil se decupeaz o poriune i se trimite spre analiz la un laborator de specialitate. etc. b3. c) lucrri de reparaii de natur de a preveni atacurile recidivante. perei. cu grij i se introduc direct în pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporilor).2015 b2) se preleveaz probe pentru identificarea ciupercii de ctre personal avizat. b) msuri pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zis).56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Msurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire se refer la un complex de msuri i lucrri care se execut dup apariia atacului i anume: a) msuri pentru limitarea atacului. g) în cazul în care elementele de rezisten sunt din lemn (stâlpi sau grinzi de susinere a planeelor) se vor efectua sondaje i la nivelul acestora în vederea stabilirii rezistenei. pentru a scdea umiditatea relativ a aerului sub limita minim. b) se decoperteaz parial elementele infectate sau ameninate cu extinderea ciupercii (de exemplu: duumele. e) în cazul prezenei în construcie a unor elemente de zidrie umede. se ventileaz infrastructura. b3.4.

6. h) se efectueaz operaiile de drenare a solului în cazul în care una din cauzele apariiei atacului a fost i umiditatea excesiv la nivelul infrastructurii. etc. care se realizeaz în anotimpul cald sau în condiii cu totul speciale de ventilare i uscare cu aer cald. d) se dezinfecteaz zidria afectat prin curirea miceliului i arderea repetat cu lampa de benzin a pereilor (sub protecia unor panouri termoizolante pentru a preveni un eventual incendiu) sau iradierea cu microunde mobile.2015 57 6. care pot constitui focare pentru noi atacuri. în scopul deshidratrii miceliului ciupercii pân la completa uscare a zidriei. de asemenea. în spaii închise (în încperi etanate). e) se decoperteaz zidria intens atacat pân la 25-30 cm de la limita vizibil a atacului deoarece zonele atacate conin miceliu infiltrat în lemn sau zidrie pân la distana de cca. Operaiunile de reparaii se vor efectua numai dup asigurarea uscrii i asanrii complete a construciei. în cazul în care nu prezint i spori ci numai miceliu vegetativ i rizomorfe). peste materialul de umplutur uscat se toarn placa de beton. de ctre personal autorizat. . fagul) i prin gazare. în cazul pardoselilor atacate se va proceda la îndeprtarea straturilor componente (duumea oarb. Observaii: Se procedeaz la uscarea în usctorii sau etuve i la sterilizare. acestea se vor seciona la 40-50 cm de la limita vizibil a atacului (colectarea se va efectua în saci de hârtie sau polietilen în cazul prezenei maselor sporifere) i se va distruge prin ardere.5.5-0. c) elementele de lemn sntoase rezultate ca urmare a secionrii zonelor afectate se stivuiesc spaiat pentru uscare. i se îngroap la o adâncime de 0.3. i) se asigur ventilaia în întreg ansamblul cldirii i se creeaz aer cald în încperi pe parcursul lucrrilor de combatere.1) care se racordeaz cu zidria netencuit pe o înlime de 10 cm. cu produse introduse pe pia conform legislaiei în vigoare. j) se remediaz eventualele defeciuni existente care au favorizat apariia ciupercilor i degradarea lemnului (instalaii interioare i exterioare. se vor dezinfecta sculele utilizate.7 m. f) se înltur (se demoleaz) zidria puternic atacat dup sprijinirea prealabil cu popi (la fel în cazul demolrii pereilor construciilor din lemn) urmând a se efectua reparaii i lucrri de subzidire. hidroizolaii. în usctorii (2-3 zile ) sau în etuve. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. în mod obinuit dup 2-3 ani. 15-20 cm de la ultimul punct vizibil atacat. 318 bis/11. la soare. dup întrirea plcii de beton se aplic o membran hidroizolant (figura 6. b) materialul lemnos sntos se stivuiete spaiat pentru uscare sau se usuc în usctorii.3. regimul de uscare urmând a se stabili funcie de umiditatea lemnului pentru a preveni crparea. dup cum urmeaz: a) în cazul în care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor. în cazul elementelor parial atacate. grinzioare precum i a materialului de umplutur).).V. reeaua de hife macroscopice evolueaz spre focare de infecii secundare i atacuri recrudescente. de ex. PARTEA I. se vor îndeprta pervazurile din camerele învecinate i se vor efectua sondaje de control sub pardoseal. în scopul prevenirii recidivrii atacurilor. la o distan convenabil de construcie (sau se expun la uscare.4.4. camere de gazare sau în exterior în saci de polietilen. Msurile pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zis) se execut în general vara (în anotimpul uscat) sau în condiii speciale de ventilaie i uscare cu aer cald (dup completa uscare i asanare a construciei i constau din urmtoarele: a) se scot i se îndeprteaz din încperi atât piesele din lemn puternic atacate de ciuperci precum i cele parial atacate. se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezint mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise. Nr. Lucrrile de reparaii care se efectueaz dup un atac de ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) se execut cu o grij deosebit. caz în care nu este afectat rezistena lemnului. sub acoperi (1-2 luni). în cazul atacurilor incipiente de suprafa. g) se colecteaz i se îndeprteaz din încperi materialul de umplutur i molozul provenit din demolri. în cazul focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele încperi. în cazul neeradicrii complete a ciupercii.4.

2A i figura 6.Exemplu de lucrare de drenare i asanare a zidriei .Exemplu de reprezentare a pardoselii de lemn b) în cazul degradrii zidriei exterioare învecinate staturilor de pardoseal atacate. 6.2B). Figura nr.58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 2A . la fel i hidroizolarea soclurilor (figura 6. Nr. PARTEA I. 1 . 318 bis/11. 6. executându-se hidroizolaia ca i în cazul aliniatului precedent.2015 Figura nr. se execut canale de ventilare periferice.V. legate direct cu exteriorul (i cu canalul exterior de drenare i ventilare).

6.V.Seciune prin canal interior .2015 59 Figura nr.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 318 bis/11. PARTEA I. Nr. 2B .

Procedeele i produsele de protecie chimic se stabilesc în funcie de riscul de umiditate i de domeniul de utilizare al materialului lemnos (mediu uscat.3. b) se supravegheaz zonele cu risc de umiditate. fr atac de insecte. e) gletuirea i zugrvirea pereilor se va efectua numai dup uscarea tencuielilor i dup ce în prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzin a pereilor. Plan de monitorizare i întreinere curent a construciilor cu atac fungic dezactivat 6.2. de scurt durat a lemnului constau în tratamente de uscare sau de iradiere. precum i ventilarea pardoselilor (atacul ciupercilor manifestându-se în special în spaiile cu aer stagnat). 6.5. tencuielile se vor efectua numai dup completa uscare a zidriei (întâi interiorul.6. care asigur lemnului uscarea i nivelul de performan fitosanitar.60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.3. 7.5.1. atât lemn cât i materiale de umplutur. în scopul distrugerii eventualilor spori diseminai pe parcursul lucrrilor. c) se controleaz parametrii de mediu: temperatur. .1. perioadele i metodologia de monitorizare. Nr. ocazional umed.5. INSTRUCIUNI DE PREVENIRE I COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE 7.3. 6.2. de scurt durat a lemnului Metodele pentru protecia de prevenire. produse de protecie. Monitorizarea parametrilor de mediu i a strii fitosanitare.1. Procedee i produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6. g) materialul lemnos utilizat la reparaii dup atacuri de ciuperci xilofage va fi tratat fungicid. clasa de exploatare. se stabilesc de ctre proiectant sau expert. Metode i produse pentru protecia de prevenire. f) operaiunile de reparaii se vor efectua numai cu material de construcii bine uscat. Criteriile care trebuie avute în vedere la tratarea lemnului cu produse fungicide sunt: umiditatea lemnului.3.3. 318 bis/11.3. asigurându-se izolarea corespunztoare. PARTEA I. Msurile de protecie chimic preventiv se execut cu produse biocide (fungicide) care rspund cerinelor de utilizare pentru condiii de risc de atac biologic provocat de ciupercile lignicole de putrezire testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 i comercializate pe pia în conformitate cu legislaia naional i european specific domeniului. apoi exteriorul) utilizându-se tencuirea cu adaos de apa-stop. dimensiuni. Observaie: În cazul în care atacul a avut loc la nivelul pardoselilor de la parter.3.6. umiditate. permanent umed). 6. neadmiându-se zgura. 6.2015 c) cu ocazia reparaiilor de zidrie.6.5. 6. care din cauza porozitii întreine umiditatea. în vigoare.3. cu avizul personalului de specialitate se pot aplica produse fungicide odat cu aplicarea tencuielilor.V. d) în cazul unor atacuri deosebite. Pentru monitorizarea unei construcii cu atac fungic dezactivat se desfoar urmtoarele activiti: a) se elaboreaz un plan de monitorizare i msurile de mentenan a construciei. asigurând izolarea i distrugerea miceliului în stadiul iniial de cretere. se recomand s se practice canale de ventilare sub nivelul pardoselii.

1. Anobium punctatum i Lyctus brunneus. un numr redus aparinând ordinului Hymenoptera (viespi i furnici).2. conform legislaiei în vigoare. rigle.1.2 Metode i produse de tratare a lemnului rotund i a cherestelei proaspt debitate 7.1.1.3.1.2. Pentru tratarea lemnului cu atac de insecte pus în oper. 7. i Pholade. împotriva duntorilor forestieri trebuie s îndeplineasc cerine funcionale i de protecia mediului. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus. Necesitatea introducerii msurilor fitosanitare rezult din furnizarea i utilizarea unor elemente din lemn pentru construcii (lemn rotund.2. recunoscute. Metode i produse pentru protecia de prevenire. Pentru sterilizare se folosesc procedee de gazare.1.1.1. Procedeul prin gazare necesit respectarea cerinelor de protecia mediului. Pentru protecia de lung durat se folosesc produse insecticide i metodele prezentate la punctul 6. b) Isopterele (termite). iradiere cu microunde mobile. Nr. 7.2015 61 7. Lepidoptera (fluturi). Reticulitermes lucifugus i Reticulitermes santonensis.1. de sterilizare a lemnului dup debitare. scândur. dup cum urmeaz: a) Coleopterele sunt insecte zburtoare care îi depun oule în porii sau fisurile lemnului i ale cror larve atac lemnul.1.1.2. 7.1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. iradiere cu microunde. care foreaz galerii i pot cauza daune serioase structurilor de construcii marine.3. sunt importante numai patru specii. Msuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund i a cherestelei proaspt debitate 7.1. Cele mai periculoase pentru cldiri sunt speciile subterane.2. 318 bis/11. iradiere gamma. În Europa. se folosesc metode de fumigare cu aerosoli calzi i aerosoli reci. 7. cu simbol international HT. etuvare. parchet). Metodele i produsele de tratare a lemnului rotund i a cherestelei. d) Pentru combaterea atacului cu insecte xilofage se folosesc metode fizice i metode chimice. conform cheii de identificare prezentat în anexa 6. sunt organismele nevertebrate precum Limnoria spp. proaspt debitate. . preinfestate de la pdure sau datorit unor condiii de depozitare cu risc de atac de insecte. alte metode penetrante. în vigoare. sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. Metoda fitosanitar de sterilizare este etuvarea (tratamentul termic la 55-60°C în miezul lemnului. Identificarea atacului Insectele xilofage. timp de 30 de minute).2. Exist numeroase alte coleoptere xilofage de importan mai sczut. Se impune respectarea cerinei minime fitosanitare. 7. Se iau msuri împotriva rspândirii organismelor forestiere duntoare prin intermediul lemnului în interiorul construciilor. Teredo spp. 7. 7..V.1. Isoptera (termite) i sfredelitoare marine. În anexa 10 sunt prezentate cerinele tratamentului termic. ca de exemplu Xestobium rufovillosum. Metode i produse pentru combaterea insectelor xilofage. Se folosesc produsele chimice testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 i comercializate pe pia în conformitate cu legislaia naional i european specific domeniului. PARTEA I. fac parte din ordinul Coleoptera (gândaci).3.1.2. Acestea se pot aplica lemnului înainte de montare. c) Sfredelitoarele marine.2. de lung durat 7.

7.5.3. fumigarea cu aerosoli i gazarea.2. Tratamentele curative cu produse chimice se aplic cu respectarea cerinelor de penetrare i retenie.1.1. rumegu). Plan de monitorizare i întreinere curent a construciilor cu atac de insecte eradicat 7.V. Prin iradiere.3. Pentru absorbia cantitilor mari de produs se vor utiliza materiale absorbante (nisip. Pentru monitorizarea unei construcii cu atac de insecte eradicat se desfoar urmtoarele activiti: a) se elaboreaz un plan de monitorizare i msurile de mentenan a construciei.3. pensularea.3.2.3.2. pulverizarea.3.2.3. liant universal.2015 7.3.1. b) se supravegheaz zonele cu risc de umiditate.3. Metodele pentru tratamente curative cu produse insecticide sunt: injectarea. se stabilesc de ctre proiectant sau expert.62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. umiditate. DE PROTECIA I IGIENA MUNCII I DE APRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 8.3. PARTEA I. 7. 7.3.2. funcie de produsul chimic folosit. sau continuarea lucrrilor începute pân ce atacul activ. imersia de scurt durat. Nu se execut lucrri de construcii cu lemn cu atac activ. 7. Nr. apa freatic i sol.1. 7. Msuri privind protecia mediului 8.2.3. . se asigur eradicarea populaiilor de insecte prin proprietile penetrante în profunzime ale undelor radiante. liant acid. 318 bis/11. 7. prin metode indicate i garantate de fabricant. comercializate conform punctului 7. Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage. în vederea meninerii elementelor din lemn o perioad de 10… 20 zile.1.1. MSURI DE PROTECIA MEDIULUI. Combaterea insectelor necesit izolarea i etanarea spaiilor în care se fac tratamentele.1.3. Deeurile se vor gestiona în conformitate cu legislaia în vigoare. apa de suprafa. Tratamente curative cu produse insecticide 7.2.2. identificat conform criteriilor din anexa 6.3. 8.1. diatomit. Se adun reziduurile împrtiate i se depoziteaz în containere speciale în vederea distrugerii lor ulterioare. 8. în instalaii fixe sau cu echipamente mobile. prin iradiere 7. Tratamentele curative se aplic cu produse insecticide ce îndeplinesc cerine de eficacitate. Furnizorul de servicii garanteaz eficacitatea tratamentului.1. În cadrul aciunii de aplicare a tratamentelor de protecie. Monitorizarea parametrilor de mediu i a strii fitosanitare. 7.2. se pstreaz distana fa de scurgeri.2.1. perioadele i metodologia de monitorizare. a fost eradicat. stropirea. c) se controleaz parametrii de mediu: temperatur.3.1.1. Produsul nu va fi deversat în ap sau sol fr o tratare prealabil.3. 8.4.

Msuri privind protecia i igiena muncii 8. privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii.3. 508/933 din 2002. c) Hotrârea Guvernului nr.V. 8. responsabilul cu protecia muncii i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice. care pot produce scântei datorit încrcrilor electrostatice prin frecare.2. se vor respecta cu strictee msurile de protecie i igiena muncii cuprinse. echipamente etc.). în vigoare: a) Legea nr. d) Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al ministrului sntii i familiei nr. 8. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Pe durata executrii lucrrilor de protecie. Msurile privind aprarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanii produselor de protecie a lemnului.2. Nr. conform reglementrilor tehnice în vigoare. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntaii în munc nr.2.2. aceste operaiuni se desfoar în afara ariei de lucru.2015 63 8. b) la întreruperea lucrului. 712/ 2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen. 8. suplimentare privind protecia i igiena muncii. hidrofug i ignifug). cu modificrile i completrile ulterioare. centuri de blocare etc.3. cu modificrile i completrile ulterioare. În afara prevederilor menionate la pct. d) în spaiile de lucru.2. . pentru tergerea suprafeelor. în documentaia de execuie întocmit de proiectant. în mod obligatoriu. pe toat durata executrii lucrrilor de protecie a lemnului.2. în documentaia de execuie întocmit de proiectant. b) Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în domeniu.1. 8. cu completrile ulterioare. 318 bis/11. cu modificrile ulterioare.) trebuie s fie corespunztoare cerinelor pentru utilizarea în atmosfer potenial exploziv. e) intalaiile electrice (cabluri. se fac urmtoarele precizri: a) muncitorii care execut lucrrile de protecie chimic (antiseptiseptic. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în domeniu. Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanii produselor de protecie. precum i persoanele care supravegheaz lucrul.2.4.2. muncitorii trebuie s-i curee mâinile cu solveni adecvai dup care se spal cu ap cu detergent sau spun i se ung cu o crem emolient. 8. sunt interzise fumatul sau utilizarea focului deschis. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor.2. ochelari de protecie i mnui speciale de protecie. trebuie s poarte costume speciale. 8.3.2. în special pentru lucrul la înlime (coarde. i 8.3. în vigoare: a) Hotrârea Guvernului nr. PARTEA I. a materialelor din fibre sintetice sau lân.1. c) pstrarea alimentelor i consumul lor la locul de munc sunt strict interzise. c) Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. b) Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc. Msuri privind aprarea împotriva incendiilor 8. Fa de prevederile menionate la pct. în mod obligatoriu.3. cu modificrile ulterioare. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva incendiilor.2. 8. f) se interzice folosirea.2. 319/2006. Pe durata executrii lucrrilor de protecie a lemnului se vor respecta cu strictee msurile privind aprarea împotriva incendiilor cuprinse. cu modificrile i completrile ulterioare.. g) muncitorii trebuie sa fie instruii i asigurai.

Tabel A1. 880 din 6 decembrie aprobarea Normelor generale de protecie a muncii. cu modificrile ulterioare. 252 din 21 martie sau mobile. SR EN 350-2:1997 i SR EN 351-1:2007 constituie infraciune i se pedepsete conform Legii nr. Acte legislative Publicaia crt.508/933 din 2002 privind Partea I. marcate cu simbol linie vertical. minime de securitate i sntate pentru antierele temporare Partea I. LUC/14/174-1 din 28. personalul cu atribuii în domeniul aprrii împotriva incendiilor i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe. „ | “ . completrile ulterioare. nr. suplimentare de aprare împotriva incendiilor. nr. Hotrârea Guvernului nr. cu modificrile i completrile ulterioare 2006 2. 3. Partea I. Partea I. Orice înclcare a dreptului de autor asupra standardelor SR EN 335:2013. nr. nr.V. 4. Hotrârea Guvernului nr. cu 2002 modificrile ulterioare 5. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. nr.2015 8.64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Legea nr. cu Monitorul Oficial al României. Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii Partea I.2014. turismului i ministrului administraiei i internelor nr. PARTEA I. Monitorul Oficial al României. Ordinul ministrului transporturilor. Aceste reproduceri au fost fcute cu acordul Asociaiei de Standardizare din România-ASRO nr. privind aprarea împotriva incendiilor. 633 din 21 iulie 2006 6. Legislaie: Nr. Nr. plasat în pagin pe partea stâng a textului. nr. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice. 882 din 30 octombrie securitii i sntii în munc nr. construciilor i Monitorul Oficial al României. ANEXE ANEXA 1 REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE Not: 1. 319/2006 a securitii i sntii în munc.3. 1425/2006 pentru aprobarea Monitorul Oficial al României. 216 din 29 martie incendiilor 2007 7. Lucrarea conine reproduceri din standarde. 163/2007 Monitorul Oficial al României. Legea nr.07. Partea I. 2. pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva Partea I. 90 din 27 ianuarie 1. 318 bis/11. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor legislative i tehnice. 1. nr. 300/2006 privind cerinele Monitorul Oficial al României.822/394/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind 2005 .3. 307/2006. ministrului sntii i familiei nr. Fa de prevederile menionate mai sus. cu 2006 modificrile i completrile ulterioare. 646 din 26 iulie 2006 3. 319/2006. Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i Monitorul Oficial al României.

Lemn masiv tratat cu produs de protecie. SR EN 335:2013 Durabilitatea lemnului i a produselor pe baz de lemn. în ceea ce 2007 privete panourile de lemn 11. Ordinul nr. Prescripii tehnice 6. cu modificrile i completrile ulterioare.712/ 2005 Monitorul Oficial al României. Prescripii tehnice. Lemn masiv tratat cu produs de protecie. 1. Durabilitatea natural a lemnului masiv. ministrului mediului i pdurilor i al preedintelui Partea I. 5. Partea 2: Ghid de eantionare pentru analiza lemnului tratat cu un produs de protecie . nr. Prescripii tehnice 4. aplicaie pentru lemnul masiv i produsele pe baz de lemn 7. de stabilire a clasificrii Jurnalul Oficial al Uniunii caracteristicilor de comportare la foc pentru anumite Europene. STAS 9302/1-88 Protecia lemnului. 318 bis/11.10/368/11/2010 al ministrului sntii. 9. STAS 9302/3-88 Protecia lemnului. pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea Partea I. nr. Nr. SR 9302-2:1994 Protecia lemnului. L131/21 din 23 mai pentru anumite produse pentru construcii. Partea 2: Ghid de durabilitate natural a lemnului i de impregnabilitate a esenelor de lemn alese dup importana lor european 9. PARTEA I. STAS 9302/4-88 Protecia lemnului. Partea 1: Ghid de principii de încercare i de clasificare a durabilitii naturale a lemnului 8. Decizia 2006/213/CE. 599 din 12 iulie 2005 salariailor în domeniul situaiilor de urgen. Tratamente de suprafa. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. SR EN 350-1:1997 Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. cu modificrile i completrile ulterioare 8. Clase de utilizare: definiii. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferic cu produse de protecie chimic solubile în ap 3. SR EN 351-2:2007 Durabilitatea lemnului i a produselor pe baz de lemn. Durabilitatea natural a lemnului masiv. Impregnare la presiune atmosferic cu produse fluide.V. L79/27 din 16 martie produse de construcii în ceea ce privete pardoselile din 2006 lemn i lambriurile i placrile din lemn masiv 10.2015 65 clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. Standarde: Nr. de modificare a Deciziei 2003/43/CE Jurnalul Oficial al Uniunii de stabilire a claselor de performan de comportare la foc Europene. Partea 1: Clasificarea penetraiei i reteniei produselor de protecie 10. 2. Prescripii tehnice generale de protecie chimic. Indice Denumire crt. Decizia 2007/348/CE. STAS 9302/5-90 Protecia lemnului. Monitorul Oficial al României. 196 din 29 martie autoritii naionale sanitar-veterinar i pentru sigurana 2010 alimentelor privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe pia pe teritoriul României Tabel A2. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferic cu antiseptici uleioi. SR EN 350-2:1997 Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. SR EN 351-1:2007 Durabilitatea lemnului i a produselor pe baz de lemn.

SR EN 84:2000 Produse de protecie a lemnului. Metod de încercare pentru 2004 determinarea eficacitii protectoare fa de ciupercile basidiomycete lignicole. Încercare la splare 25. SR EN 20-2:2002 Produse de protecia lemnului. conform claselor de risc 12. SR EN 73:1995 Produse de protecie a lemnului. SR EN 113:2003 Produse de protecie a lemnului. Partea 2: Clasificare i etichetare 14. Încercare de evaporare 24. SR EN 113:2003/A1: Produse de protecie a lemnului. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafa (Metoda de laborator) 21. Determinarea eficacitii de protecie fa de Lyctus brunneus (Stephens). 19. stabilit prin încercri biologice. SR EN 599-2:1998 Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. SR EN 460:1998 Durabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn. Determinarea eficacitii de protecie fa de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei i a procentului de supravieuire a larvelor. SR EN 46-2:2010 Produse pentru protecia lemnului.2015 11. Determinarea eficacitii de protecie fa de Lyctus brunneus (Stephens). 23. Partea 2: Efect ovicid (Metoda de laborator) 18. Determinarea pragului de eficacitate 28. Încercare de evaporare. SR EN 46-1:2010 Produse pentru protecia lemnului. Partea 1: Specificaie conform claselor de utilizare 13. Determinare a pragului de eficacitate împotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator). Încercri de îmbtrânire accelerat a lemnului tratat înainte de încercri biologice. Metod de încercare pentru determinarea eficacitii protectoare fa de ciupercile basidiomycete lignicole. SR EN 599-1+A1:2014 Durabilitatea lemnului i a materialelor pe baz de lemn. Determinare a pragului de eficacitate împotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator) 20. Determinarea pragului de eficacitate 27. Ghid de condiii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizri. SR EN 47:2005 Produse de protecie a lemnului. 26. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafa (Metoda de laborator) 17. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafa (Metod de laborator) 15. Determinarea eficacitii antiseptizrii împotriva mucegirii. SR EN 47:2005/AC:2007 Produse de protecie a lemnului. PARTEA I. Eficacitatea produselor de protecie preventiv a lemnului. Partea 1: Aplicare prin tratament în profunzime (Metoda de laborator) 16. Determinarea pragului de eficacitate împotriva speciilor europene de termite din genul Reticulitermes . Determinarea aciunii preventive împotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). 318 bis/11. STAS 8022-91 Lemn. SR EN 73:1995/AC:2003 Produse de protecie a lemnului. Partea 2: Aplicare prin impregnare (Metoda de laborator) 22. Încercri de îmbtrânire accelerat a lemnului tratat înainte de încercri biologice. SR EN 20-1:1998 Produse de protecie a lemnului. Durabilitatea natural a lemnului masiv. Performane ale produselor de protecie preventiv a lemnului stabilite prin încercri biologice.66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. SR EN 117:2013 Produse de protecie a lemnului.V. Încercri de îmbtrânire accelerat a lemnului tratat înainte de încercri biologice. Determinarea aciunii preventive împotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). SR EN 49-1:2005 Produse de protecie a lemnului. Nr. SR EN 49-2:2005 Produse de protecie a lemnului. Determinarea eficacitii de protecie fa de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei i a procentului de supravieuire a larvelor.

Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. 318 bis/11. Partea 6: Îmbtrânirea artificial a straturilor de acoperire pentru lemn folosind lmpile UV fluorescente i ap 41. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire 44. Evaluarea degradrii suprafeelor vopsite. SR 13154:1993 Produse de protecie a lemnului. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele i lacuri. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere 46. Partea 3: Încercarea la îmbtrânire natural 39. Produse i sisteme de vopsire pentru lemn utilizat la exterior. SR EN 118:2014 Produse de protecie a lemnului. SR EN 927-3:2012 Vopsele i lacuri.2015 67 (Metod de laborator) 29. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele i lacuri. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele i lacuri. Partea 1: Introducere general i sistemul de notare 42. SR EN 152:2012 Produse de protecie a lemnului. SR EN 275:1995 Produse de protecie a lemnului. Determinarea eficacitii substanelor hidrofuge 38. . STAS 10787-77 Protecia lemnului. PARTEA I.V. Partea 5: Determinarea permeabilitii la ap lichid 40. Determinarea eficacitii preventive a unui tratament de protecie a lemnului prelucrat împotriva albstrelii fungice. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele i lacuri. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Determinarea eficacitii fa de microorganisme de putregai moale i de alte microorganisme ale solului 37. Metod de laborator 31. Încercri în câmp pentru determinarea eficacitii de protecie a unui produs de protecie a lemnului pentru folosire cu o acoperire i în afara contactului cu solul: metoda cu îmbinare în L 36. SR EN 252:1995/AC1: Încercare în poligon pentru determinarea eficacitii de protecie a 2003 unui produs de protecie a lemnului în contact cu solul 34. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Determinare a eficacitii de protecie împotriva organismelor marine sfredelitoare 35. Produse de vopsire i sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. SR ENV 807:2003 Produse de protecie a lemnului. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele i lacuri. SR EN 252:1995 Încercarea în poligon pentru determinarea eficacitii de protecie a unui produs de protecie a lemnului în contact cu solul 33. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Nr. Partea 2: Evaluarea gradului de bicare 43. SR EN 927-6:2007 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. SR EN 330:1997 Produse de protecie a lemnului. Determinarea aciunii preventive împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene) (Metod de laborator) 30. SR EN 927-5:2007 Vopsele i lacuri. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare 45. Produse de vopsire i sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Determinare a eficacitii preventive contra ciupercilor care produc albstreala lemnului de rinoase 32.

SR EN ISO 11890-2:2013 Vopsele i lacuri. SR EN ISO 2810:2005 Vopsele i lacuri.2015 Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii schimbrilor uniforme de aspect. Încercare la traciune 65. Îmbtrânire natural a acoperirilor. Determinarea coninutului de compui organici volatili (COV). Determinarea coninutului de compui organici volatili (COV). SR EN 844-2:2000 Lemn rotund i cherestea. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri i vopsele. Expunere i evaluare 56. Partea 2-5: Încercri. Determinarea rezistenei la lichide. SR EN 60068-2-5:2011 Încercri de mediu. Partea 2: Termeni generali . Nr. SR EN ISO 2409:2013 Vopsele i lacuri. Încercare la caroiaj 64. Încercarea Sa: Radiaie solar simulat la nivelul solului i ghid pentru încercri ale radiaiilor solare 57. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele i lacuri. Partea 2: Lmpi cu arc cu xenon 59. SR EN ISO Vopsele i lacuri. SR EN ISO 2813:2003 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid (rezistena la oc). Partea 2: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator cu suprafa mic 63. Determinarea grosimii peliculei 50. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de 2813:2003/C91:2013 vopsea nemetalizat la 20 grade. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele i lacuri. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. 60 grade i 85 grade 52. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive 47. Metode de expunere la surse de lumin de laborator. Partea 2: Metoda prin imersiune în ap 67. Partea 1: Metod cu încrcare constant 60. Încercarea N: Variaii de temperatur 58. Partea 2: Metoda cu încrcare variabil 61. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 2: Metoda gaz-cromatografic 54. 60 grade i 85 grade 51.68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Determinarea rezistenei la umiditate (condensare repetat) 55. Partea 2-14: Încercri. Încercri de deformare rapid (rezistena la oc). SR EN ISO 2812-2:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. SR EN ISO 2812-1:2007 Vopsele i lacuri. Partea 1: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator cu suprafa mare 62. Determinarea rezistenei la lichide. SR EN 60068-2-14:2010 Încercri de mediu. Terminologie. Terminologie.V. SR EN ISO 2808:2007 Vopsele i lacuri. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat de velur 48. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. SR EN ISO 16474-2:2014 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. SR EN ISO 1518-2:2012 Vopsele i lacuri. SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele i lacuri. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere i a coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte artificiale 49. SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. PARTEA I. 318 bis/11. SR EN ISO 11890-1:2007 Vopsele i lacuri. altele decât apa 66. SR EN 844-1:1998 Lemn rotund i cherestea. Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund i cherestea 68. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea nemetalizat la 20 grade. Partea 1: Metoda prin diferen 53. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. SR EN ISO 1518-1:2011 Vopsele i lacuri.

Abateri admisibile i dimensiuni prefereniale. Terminologie. PARTEA I. Partea 2: Pin 93. SR EN 844-4:2000 Lemn rotund i cherestea. Partea 11: Termeni referitori la degradrile cauzate de insecte 78. Abateri admisibile i dimensiuni prefereniale. SR EN 844-11:2000 Lemn rotund i cherestea. SR EN 844-5:2000 Lemn rotund i cherestea. Partea 1: Stejar i fag 80.Partea 3: Larice i Duglas 95. Clasificare dup aspect a lemnului de foioase. SR EN 13183-1:2003 Coninutul de umiditate al unei piese de cherestea. Clasificare dup aspect a lemnului de rinoase. Partea 1: Cherestea de rinoase 88. Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea 70. Partea 1: . Partea 2: Lemn rotund. SR EN 1927-2:2008 Clasificarea calitativ a lemnului rotund de rinoase. SR EN 1927-3:2008 Clasificarea calitativ a lemnului rotund de rinoase. Terminologie. Partea 1: Molid. SR EN 844-10:2000 Lemn rotund i cherestea. SR EN 844-7:2000 Lemn rotund i cherestea. Partea 2: Pin 1927-2:2008/AC:2009 94. SR EN 1309-1:2000 Lemn rotund i cherestea. Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile cherestelei 73. SR EN 1611. SR EN 844-9:2000 Lemn rotund i cherestea. brad. Determinarea volumului unui lot de cherestea 87. Nr. Partea 2: Plop 82. Partea 10: Termeni referitori la coloraie i la atacurile ciupercilor 77. SR EN 1312:2001 Lemn rotund i cherestea. Terminologie. SR EN 975-2:2004 Cherestea. Terminologie. Metod de msurare a dimensiunilor. Partea 2: Cherestea de foioase 89. SR EN 1611-1:2001 Cherestea. pin. Cerine pentru msurare i regulile de calcul al volumului 84.V.2015 69 referitori la lemn rotund 69. SR EN 1311:2000 Lemn rotund i cherestea. Partea 1: 1:2009/AC:2011 Stejar i fag 81. Clasificare dup aspect a lemnului de rinoase. SR EN 844-6:2000 Lemn rotund i cherestea. Clasificare dup aspect a lemnului de foioase. SR EN 942:2007 Lemn pentru tâmplrie. Partea 9: Termeni referitori la particularitile cherestelei 76. Partea 1: Molid i brad 92. SR EN 1927-1:2008 Clasificarea calitativ a lemnului rotund de rinoase. SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund i cherestea. Terminologie. Clasificare general a calitii lemnului 79. Terminologie. Partea 7: Termeni referitori la structura biologic a lemnului 74. Terminologie. brad. Cherestea. Terminologie. 86. 318 bis/11. SR EN 1313-2+AC:2001 Lemn rotund i cherestea. SR EN 844-8:2000 Lemn rotund i cherestea. SR EN 844-3:1998 Lemn rotund i cherestea. SR EN 975. SR EN Clasificarea calitativ a lemnului rotund de rinoase. Metod de msurare a dimensiunilor. Partea 1: Cherestea 83. SR EN 975-1:2009 Cherestea. Partea 8: Termeni referitori la particularitile lemnului rotund 75. Cherestea. Terminologie. Douglas i larice europene 91. SR EN 1310:2000 Lemn rotund i cherestea. SR EN 1309-2:2006 Lemn rotund i cherestea. Metod de msurare a particularitilor 85. Partea 1: 1:2001/A1:2003 Molid. Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului rotund 72. Clasificare dupa aspect a lemnului de foioase. Partea 4: Termeni referitori la coninutul de umiditate 71. pin i Duglas European 90. Metod de msurare a alterrilor biologice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.

70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015

Determinare prin metoda de uscare
96. SR EN 13183- Coninutul de umiditate al unei piese de cherestea. Partea 1:
1:2003/AC:2004 Determinare prin metoda de uscare
97. SR EN 13183-2:2003 Coninutul de umiditate al unei piese de cherestea. Partea 2:
Determinare prin metoda rezistenei electrice
98. SR EN 13183- Coninutul de umiditate al unei piese de cherestea. Partea 2:
2:2003/AC:2004 Determinare prin metoda rezistenei electrice
99. SR EN 1316-1:2013 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativ. Partea 1: Stejar i fag
100. SR EN 1316-2:2013 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativ. Partea 2: Plop
101. SR 13150:1993 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Produse pentru
pardoseli. Determinarea rugozitii
102. SR EN 15228:2009 Lemn de construcie. Lemn de construcie tratat cu un produs de
protecie împotriva atacului biologic
103. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
104. SR EN Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa naional
1990:2004/NA:2006
105. SR EN Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
1990:2004/A1:2006
106. SR EN Eurocod: Bazele proiectrii structurilor.Anexa A2:Aplicaie pentru
1990:2004/A1:2006/NA: poduri.Anexa naional
2009
107. SR EN Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
1990:2004/A1:2006/AC:2
010
108. SR EN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generaliti.
Reguli comune i reguli pentru cldiri
109. SR EN Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generaliti -
1995-1-1:2004/AC:2006 Reguli comune i reguli pentru cldiri
110. SR EN Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generaliti.
1995-1-1:2004/NB:2008 Reguli comune i reguli pentru cldiri. Anex naional
111. SR EN 1995-1- Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generaliti.
1:2004/A1:2008 Reguli comune i reguli pentru cldiri
112. SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor i elementelor de construcie. Partea 1:
Clasificare folosind rezultatele încercrilor de reacie la foc.
113. SR EN 13501- Clasificare la foc a produselor i elementelor de construcie. Partea 1:
1+A1:2010/C91:2014 Clasificare folosind rezultatele încercrilor de reacie la foc
114. SR EN ISO 11925-2:2011 Încercri de reacie la foc. Aprinzibilitatea produselor care vin în
contact direct cu flacra. Partea 2: Încercare cu surs cu o singur
flacr
115. SR EN 13823+A1:2014 Încercri de reacie la foc ale produselor pentru construcii. Produse
pentru construcii, cu excepia îmbrcmintei de pardoseal, expuse
aciunii termice a unui singur obiect arzând
116. SR CEN/TS 15912:2013 Durabilitatea performanelor reaciei la foc. Clasificare a produselor
pe baz de lemn, ignifugate, pentru utilizare final în interior i în
exterior
117. SR 652:2009 Lemn, placaj, plci de achii de lemn, plci de fibre de lemn.
Determinarea eficacitii ignifugrii
118. SR EN ISO 2081:2009 Acoperiri metalice i alte acoperiri anorganice. Acoperiri
electrochimice de zinc pe font sau oel, cu tratament suplimentar
119. SR EN ISO 9227: 2012 Încercri la coroziune în atmosfere artificiale. Încercri în cea salin
120. SR EN 1912: 2012 Lemn de construcie. Clase de rezisten. Încadrarea claselor i

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015 71

speciilor prin examinare vizual
121. SR EN 1912:2012/AC Lemn de construcie. Clase de rezisten. Încadrarea claselor i
2013 speciilor prin examinare vizual
122. SR EN 338:2010 Lemn pentru construcii. Clase de rezisten
123. SR EN 1315: 2010 Clasificare dimensional a lemnului rotund
124. SR EN 13556: 2004 Lemn rotund i cherestea. Nomenclatorul lemnului utilizat în Europa
125. SR EN 384: 2010 Structuri de lemn. Determinarea valorilor caracteristice ale
proprietilor mecanice i ale masei volumice
126. SR EN 408 + A1:2012 Structuri de lemn. Lemn masiv i lemn lamelat încleiat. Determinarea
anumitor proprieti fizice i mecanice

Tabel A3. Reglementri tehnice:

Nr.
Reglementarea tehnic Publicaia
crt.
1. Ghid de proiectare i execuie privind protecia Monitorul Oficial al României, Partea I,
împotriva coroziunii , indicativ GP 121-2013, nr. 120 i 120 bis din 18 februarie 2014
aprobat prin Ordinul viceprim- ministrului,
ministrul dezvoltrii regionale i administraiei
publice nr.27/2014
2. Ghid privind produse de finisare peliculogene Monitorul Oficial al României, Partea I,
utilizate în construcii, indicativ GE 056 -2013, nr. 259 i 259 bis din 9 mai 2013
aprobat cu Ordinul viceprim- ministrului,
ministrul dezvoltrii regionale i administraiei
publice nr.1768/2013
3. Normativ privind adaptarea cldirilor civile i Monitorul Oficial al României, Partea I,
spaiului urban la nevoile individuale ale nr. 121 i 121 bis din 5 martie 2013
persoanelor cu handicap,indicativ NP 051-2012 -
Revizuire NP 051/2000, aprobat cu ordinul
viceprim - ministrului, ministrul dezvoltrii
regionale i administraiei publice nr.189/2013

72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 318 bis/11.V.2015

ANEXA 2 (informativ)

EXEMPLU DE SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITII PRODUSELOR DE
PROTECIE A LEMNULUI ÎMPOTRIVA AGENILOR BIOLOGICI

a) În tabelele A2.1- A2.5 se prezint exemple de sisteme de descriere a eficacitii produselor de
protecie a lemnului împotriva agenilor biologici, dup condiiile minime de încercare cerute.

Tabelul A2.1 - Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului
împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 1, dup condiiile minime de încercare
cerute
NUMELE PRODUSULUI DE PROTECIE…………………… Clasa de utilizare 1
1)
1. Condiii minime de încercare
Lemn corespunztor: Rinoase 
Lemn corespunztor: Foioase 
2.1. Insecte
- Hylotrupes bajulus  -
- Lyctus brunneus - 
- Anobium punctatum  
2.2. Termite  
3. Splare, conform SR EN 84, opional numai pentru tratament de  
suprafa
4. Procedee de aplicare 2)
- Tratament de suprafa: Valoare critic g/m2  xx  xx
- Impregnare: Valoare critic Kg/m3  xx  xx
 Se marcheaz csuele corespunztoare în cazul clasei de utilizare.
- Nu se aplic la aceast clas de risc.
1)
Vezi tabelul 1 dup SR EN 599-1+A1
2)
Se înscriu valorile cerute în locul xx.

Tabelul A2.2 - Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului
împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 2, dup condiiile minime de încercare
cerute
NUMELE PRODUSULUI DE PROTECIE…………………… Clasa de utilizare 2
1)
1. Condiii minime de încercare
Lemn corespunztor: Rinoase 
Lemn corespunztor: Foioase 
2. Eficacitatea suplimentar
2.1 Ciuperci
- Coriolus versicolor - -
- Mucegire pe timpul cât lemnul este pus în oper  
- Albstrire pe timpul cât lemnul este pus în oper  
2.2. Insecte
- Hylotrupes bajulus  -
- Lyctus brunneus - 
- Anobium punctatum  
2.3. Termite  
3. Splare, conform SR EN 84, opional numai pentru tratament de  
suprafa

2015 73 4.2. opional numai pentru tratament de . Insecte .1 Ciuperci . Încercri în câmp SR EN 330 clasa 3 (FC)   3. Insecte .3.Mucegire pe timpul cât lemnul este pus în oper   . - suprafa 4. PARTEA I.Lyctus brunneus . 318 bis/11. Termite   3.Anobium punctatum   2. Eficacitatea suplimentar 2. dup condiiile minime de încercare cerute NUMELE PRODUSULUI DE PROTECIE………………….  .1 Ciuperci .2. Splare.Coriolus versicolor   .Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 4.Coriolus versicolor   .Albstrire pe timpul cât lemnul este pus în oper   2. Condiii minime de încercare Lemn corespunztor: Rinoase  Lemn corespunztor: Foioase  Încercare în câmp  2) 2. conform SR EN 84.Tratament de suprafa: Valoare critic g/m2  xx  xx .V.Tratament de suprafa: Valoare critic g/m2  xx  xx . dup condiiile minime de încercare cerute NUMELE PRODUSULUI DE PROTECIE…………………… Clasa de utilizare 3 1) 1.3. Nr.Hylotrupes bajulus  - .4 . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.Lyctus brunneus . Condiii minime de încercare Lemn corespunztor: Rinoase  Lemn corespunztor: Foioase  Încercare în câmp 2) 2) 2. Termite   2. - .Mucegire pe timpul cât lemnul este pus în oper   .Impregnare: Valoare critic Kg/m3  xx  xx Tabelul A2. Procedee de aplicare 4) . Splare.… Clasa de utilizare 4 1) 1.Hylotrupes bajulus  - .Anobium punctatum   2.Albstrire pe timpul cât lemnul este pus în oper   2.3 . opional numai pentru tratament de .4. conform SR EN 84.Impregnare: Valoare critic Kg/m3  xx  xx Tabelul A2.  . Procedee de aplicare 4) .Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 3. Eficacitatea suplimentar 2.

numai tratament în profunzime P P P P P .Anobium punctatum   2.Încercare în câmp  3) 2.Tratament de suprafa: Valoare critic g/m2  xx  xx . 1) Vezi tabelul 1 dup SR EN 599-1+A1 2) Produsele de încercare conform SR EN 330 pentru utilizare în Clasa de utilizare 3 cu acoperire sunt codificate FC . dup condiiile minime de încercare cerute NUMELE PRODUSULUI DE PROTECIE…………………… Clasa de utilizare 5 1) 1.procedee de suprafa i în profunzime.6 .Mucegire pe timpul cât lemnul este pus în oper   .3. Procedee de aplicare .  . Eficacitatea suplimentar 2. simultan SP SP SP .Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici existeni în Clasa de utilizare 5.Coriolus versicolor   .V.numai tratament de suprafa S S S . dup codul de eficacitate în clasa de utilizare. PARTEA I. Cod de eficacitate în clasa de utilizare 1 2 3 4 5 2. Condiii minime de încercare Lemn corespunztor: Rinoase  Lemn corespunztor: Foioase  3) 1. Insecte . 318 bis/11. Coduri ale eficacitii biologice specifice: . Procedee de aplicare 4) . Caracteristici ale procedeului de aplicare: . Tabelul A2.Exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici.6 se prezint un exemplu de sistem de descriere a eficacitii produselor de protecie a lemnului împotriva agenilor biologici. - 3. - .74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.1 Ciuperci .Impregnare. b) În tabelul A2.Hylotrupes bajulus  - .2015 suprafa 4. Produsele de încercare conform SR EN 252 pentru utilizare în Clasa de utilizare 4 cu acoperire sunt codificate F .Albstrire pe timpul cât lemnul este pus în oper   2. Valoare critic g/m2  xx  xx 3 .Tratament de suprafa. 3) Produsele de încercare conform SR EN 275 pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Nord sunt codificate FN i produsele pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Sud sunt codificate FS. . Valoare critic Kg/m  xx  xx  Se marcheaz csuele corespunztoare în cazul clasei de utilizare.Nu se aplic la aceast clas de risc.Impregnare: Valoare critic Kg/m3  xx  xx Tabelul A2.5 . dup codul de eficacitate în clasa de utilizare Tip de marcare: Simboluri 1.2. 4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.Lyctus brunneus . Termite   4) 4. Nr.

FN . ales conform SR EN 351-1. .Lyctus brunneus. . atac foioase i rinoase A A A A A . VH VH VH . atac rinoase H H H H H . . cuie i uruburi cu d>4 mm Clasa de exploatare 1: - Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12ca Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25ca Plcue metalice perforate pentru îmbinri i Clasa de exploatare 1: Fe/Zn 12ca plcue metalice de pân la 3 mm grosime Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12ca Clasa de exploatare 3: Oel inoxidabil Plcue metalice de la 3 mm pân la 5 mm grosime Clasa de exploatare 1: - Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12ca Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25ca Plcue metalice de peste 5 mm grosime Clasa de exploatare 1: - Clasa de exploatare 2: - . în funcie de clasa de exploatare. . dac durabilitatea natural nu este suficient. este definit în SR EN 1995-1-1. .Toate speciile de insecte I I I I I .Încercri în câmp (SR EN 330) .Încercri în câmp (SR EN 252) . definit în SR EN 335.Coriolus versicolor – încercare pe rinoase . atac foioase L L L L L . Tabelul A3. Nr. .V.Încercri în câmp (SR EN 275) ape din sud .Anobium punctatum. . FC . - . 2 i SR EN 460. În tabelul A3 sunt prezentate exemple de specificaii minimale pentru protecia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinri. . conform SR EN ISO 2081.Încercri în câmp (SR EN 275) ape din nord .Exemple de specificaii minimale pentru protecia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinri Dispozitiv de îmbinare Clasa de exploatareb Cuie i uruburi cu d<4 mm Clasa de exploatare 1: - Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12ca Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25ca Buloane.Coriolus versicolor – încercare pe foioase . se aplic un tratament de protecie.este dat de durabilitatea natural adecvat a lemnului.Albstrire . tije.1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. FS ANEXA 3 (informativ) EXEMPLE DE SPECIFICAII MINIMALE PENTRU PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII LA ELEMENTELE METALICE PENTRU ÎMBINRI La conceperea sistemelor. F - .Termite T T T T T . 318 bis/11. conform prevederilor SR EN 350-2 pentru clasa de utilizare. b) rezistena la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinri i a altor elemente pentru îmbinri structurale. .2015 75 . B B B B . . . PARTEA I. selectarea produselor i alctuirea sistemelor de protecie se ine cont de urmtoarele prevederi: a) rezistena lemnului la organisme biologice . VS VS VS .Hylotrupes bajulus.

Ca urmare a adsorbiei moleculare sau chemoadsorbiei.biochimice. b) 28%: punctul mediu la care toate fibrele lemnului sunt complet saturate. la presiune atmosferic normal (legea echilibrului higroscopic). fr îns a influena în mod semnificativ rezistenele mecanice ale lemnului. Fenomenul anizotropiei lemnului este rezultatul comportrii diferite a elementelor anatomice sub influena variaiilor umiditii sau orientrii microfibrelor în membrana celular. expus îndelung la radiaii solare i intemperii. b) un coninut mare în umiditate poate duce la apariia ciupercilor. dar numai când apa este absorbit sau eliberat de pereii celulari. paralel cu fibrele. unde. de natur complex i anume: . Nr.2015 Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25ca a Dac se folosete galvanizarea. La instalarea lemnelor pe fundaie. Înelegerea coninutului în umiditate este esenial pentru utilizatorii lemnului: a) un coninut în umiditate variabil duce la contragerea i dilatarea elementelor din lemn. . verificat în diferite condiii de umiditate. respectiv capacitatea de a elibera sau absorbi vapori de ap din atmosfer. Dou valori ale umiditii sunt foarte importante de reinut: a) 19%: exist tendina de a numi "uscat" lemnul utilizat în construcii. deosebit de puternic. cauzeaz cele mai multe i mai importante dificulti la prelucrarea i utilizarea lemnului. apa începe s umple celulele i creeaz pericolul apariiei ciupercilor. este supus la o serie de procese de degradare. cauzate de radiaiile termice directe sau ale mediului. Cele mai mari schimbri dimensionale apar pe direcia tangenial fa de inelele anuale. foarte compatibile. PARTEA I. lemnul realizeaz un coninut în umiditate diferit.fizico–mecanice. o exercit umiditatea variabil de la nivelul solului. Modificarea dimensiunilor i a formei pieselor din lemn. Ca parte a acestui proces natural.76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. prin aciunea apei din precipitaii. de regul. . Radiaii solare i intemperii Lemnul natural. cu un coninut în umiditate de 19% sau mai mic. lemnul poarte absorbi. iar cele mai mici (practic neglijabile) dup direcia radial. La un coninut în umiditate peste punctul de saturaie a fibrei. Lemnul i apa sunt. putrezirea lemnului are loc mai repede. .termice. Lemnul se contrage i se dilat pe masur ce coninutul în umiditate se schimb. datorit variaiei umiditii sub punctul de saturaie a fibrei. . cantiti mari de ap favorabil apariiei ciupercilor.V.fotochimice. funcie de temperatura i umiditatea relativ a aerului. O influen negativ. ANEXA 4 (informativ) FACTORI AGRESIVI DE MEDIU ABIOTICI Umiditatea De umiditate depind aproape toate caracteristicile de baz ale lemnului. în mod tipic. trebuie s existe o izolare corespunztoare între soclul de beton i pardoseal. elementele anatomice din care este constituit lemnul. fr probleme. care conduc la o închidere a culorii. se ia în calcul galvanizarea cu un strat mai gros sau oelul inoxidabil. una din proprietile lor fiind higroscopicitatea. Datorit structurii i compoziiei lor chimice complexe. Fe/Zn 12c se înlocuiete cu Z275 i Fe/Zn 25c cu Z350 b Pentru condiii deosebit de corozive. sub aciunea microorganismelor din natur. 318 bis/11. au proprietile corpurilor coloidal-capilare.

constatat la suprafaa lemnului din perei expui . rezultate în urma fotolizei. în principal. Temperatura produs de radiaiile solare directe sau difuze.V. Suprafaa lemnului expus la intemperii devine mai aspr i prezint neregulariti. de regul mai rezistent la descompunerea foto-chimic. devine cenuiu deschis. în cazul unei expuneri intense la aciunea radiaiilor solare i a intemperiilor. spre exemplu: la ferestrele i uile exterioare. Acest proces de degradare decurge lent. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. începând cu grupele hidroxil ale compuilor fenolici i continuând cu anumite polioze ale lemnului. în acest fel. Împotriva unor asemenea inconveniente. rezist mai mult în comparaie cu zonele de lemn timpuriu. la elementele de structur. acionând asupra materiei lignocelulozice. cldura acumulat în lemn înlesnete numai evaporarea unora din produsele de scindare fotochimic. la lemnul de rinoase. în practic. Nr.01 mm/an. În continuarea procesului de degradare fotochimic a lemnului. de culori închise. Uneori. Cercetrile fcute în aceast direcie au artat c. rolul principal îl au radiaiile ultraviolete. Înghearea i dezghearea alternativ a apei absorbite din atmosfer contribuie la apariia de crpturi i fisuri. lemnul expus la radiaiile solare se coloreaz uor în brun. înc de la proiectare. la placarea exterioar a pereilor. PARTEA I. 318 bis/11. în funcie de structura mai mult sau mai puin dens a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale. cu timpul. Culoarea cenuie. Astfel. lignina.2015 77 În procesele de degradare fotochimic sub influena luminii solare. datorit înlesnirii unei acumulri mai intense a cldurii. Creterea temperaturii accelereaz procesul de degradare a lemnului cauzat de radiaiile ultraviolete. În aciunea fotochimic a radiaiilor ultraviolete trebuie avut în vedere i o eventual aciune direct a factorului cldur. mai moi). poate conduce. fac ca acest gradient de cldur pe seciunea pieselor din lemn s fie mare în raport cu situaia care se creeaz la intervale mai lungi. culoarea cenuie. cu timpul lemnul începe s se albeasc. Dup mai mult timp se constat c. Variaiile mari de temperatur care au loc în decursul unei zile. trebuie luat în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0. mai dense. precum i prin reducerea sau eliminarea complet a colorrii pereilor celulari în prezena unui reactiv. Pân la 120qC. Razele ultraviolete. resturi de celuloz. Sub influena cldurii. toate elementele decorative din lemn ale faadelor devin din ce în ce mai terse i mai puin reliefate. Pentru structurile din lemn. în cazul în care lemnul nu este protejat contra precipitaiilor atmosferice i variaiilor umiditii relative a mediului înconjurtor. duc la creterea contragerilor i tensiunilor interne. provocând tensiuni destul de însemnate în lemn. în cazul pereilor din lemn expui numai pe o parte. începând de la 60qC i pân la 120qC. în urma cercetrilor efectuate. se albete apoi treptat. caracteristic lemnului expus timp îndelungat la aciunea luminii. închis colorate. pe suprafaa atacat i conduc la reducerea rezistenelor mecanice în zona degradat. Procesul de descompunere sub influena luminii poate fi observat i prin schimbarea culorii naturale a lemnului. datorit faptului c degradarea se produce inegal. Crpturile macroscopice încep s fie vizibile. descompun. la executarea construciilor din lemn se recomand s se aplice msuri preventive. la un gradient de cldur asimetric pe grosimea elementelor. Un asemenea proces de degradare are loc în numeroase cazuri la lemnul pentru construcii. se poate produce i fr umezirea lemnului. fr s fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. s-a constatat c degradrile de natur fotochimic pot fi intensificate numai la temperaturi relativ ridicate. care s împiedice formarea de tensiuni interne în elementele de construcii. Substanele de tratare. aplicate la suprafaa lemnului. creterea temperaturii suprafeei conduce la creterea vitezei de evaporare a umiditii din interiorul materiei lemnoase. Totui. pân la adâncimea de 30 – 100 μm. În consecin. cu ochiul liber aproape c nu poate fi observat. cu excepia cazului în care sunt instalate deja ciuperci de mucegire. aparente sau semiîngropate în zidrie. apa provenit din precipitaii exercit în prima faz o aciune de splare i îndeprtare a produselor de culoare brun. Odat cu ele i variaiile de umiditate ale lemnului sunt relativ mari. Împotriva aciunii fotochimice sunt necesare tratamente de protecie cu produse de absorbie sau de reflectare a radiaiilor ultraviolete. cauzând apariia fisurilor. aceastea nu împiedic s se aplice acoperiri peliculogene. care la început devine mai închis (lemnul se brunific la suprafa). Deoarece pe suprafaa atacat se acumuleaz. Fotoliza poate fi recunoscut prin creterea coninutului în metoxili i acizi. Procesul fotochimic este intensificat de aciunea apei.

vânt.1 . pe perioade lungi de uscciune. brad) . apare în special pe grinzi. ating o durata de via de 6-8 ani. Apare în crpturile longitudinale ale lemnului sub forma unor trepte paralele. în consecin. ciupercile nu se pot dezvolta i.2. (Wulf) Karst 1. .lemn expus la variaii mari de umiditate. c) Atacul este rezistent în timp.2. Particulele purtate de vânt pot avea efect de abraziune. syn. Lenzites 1. Aciunea mecanic a vântului. nu apare la suprafaa lemnului decât la formarea corpului fructifer. înguste în lungul fibrelor. netratai. 2. uscciune. În faz final.Alte aspecte: a) Atacul în interiorul lemnului las exteriorul aparent sntos.1. 318 bis/11. Lenzites 2. în partea de nord stâlpii de pin. Corpul fructifer poate fi sub form de grinzioare sau console duble.localizarea atacului: sepiaria Rinoase (molid. 1.3. abietinum lemnul se desface în buci mari. b) Elementele din lemn se prbuesc sub greutatea construciei. b) Miceliu de suprafa: tipic de substrat. vânt. 2. lemnul se conserv mai bine decât în regiunile cu clima temperat sau cald. pe distane de pân la 1 m cu limea de pân la 3 cm. În regiunile climatice calde dar uscate sau în cele foarte reci. 2. ANEXA 5 FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI: CIUPERCI XILOFAGE DIN CONSTRUCII ÎN AER LIBER I DIN INTERIORUL CONSTRUCIILOR Tabelul A5. dar umed. tiinific 1. colorate în galben-roz cu miceliu alb (Bull) Karst între crpturi. brad) . iar la sud 2-5 ani. Astfel. Nr. apare în special pe grinzi. (Bull) Karst uscciune. Lemnul sepiarium putrezit se crap cu uurin i se desface în prisme.Specia de lemn atacat .V.1. 1. în condiiile climatice ale Europei. soare. în zona mijlocie 4-5 ani. este urmarea fotolizei i a pierderilor de substane de la suprafaa lemnului i nu trebuie pus pe seama exclusiv a instalrii ciupercilor. syn.78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.4. b) Miceliu de suprafa: tipic de substrat. când folosete doar umiditatea din lemn. (Wulf) Fr. soare.Tipul de putregai: Gloephyllum Brun-rocat în interiorul lemnului lsând suprafaa intact. aa cum s-a considerat pân nu demult. Denumire Criterii de identificare crt.lemn expus la variaii mari de umiditate.Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din construcii i a altor elemente aflate în aer liber Nr. Apare în tot timpul anului pe grinzi. PARTEA I. nisipului i prafului sunt factori de degradare a suprafeei lemnului sau a materialului exterior de finisaj.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: culoare cafenie-ruginie. nu apare la suprafaa lemnului decât la formarea corpului fructifer.3.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: sub form de lamel anastomozat.Tipul de putregai: Gloephyllum Castaniu-rocat cu pete albe.2015 la intemperii. cu marginea albicioas i lamelele brune.Specia de lemn atacat .localizarea atacului: abietina Rinoase (molid.

Alte aspecte: Prevenirea extinderii atacului din alburn la duramen se face prin îndeprtarea alburnului. 4. nu apare la suprafaa lemnului decât la formarea corpului fructifer. Syn.3. când folosete doar umiditatea din lemn. Apare în locuri umede i întunecoase. dar nu lipsete nici din case i pivnie umede. 3. Trametes 3. de culoare cenuiu spre cafeniu.Identificarea macroscopic a atacului dup: betulina (L) a) Corpul fructifer: sub form de plrie semirotund.2015 79 2.Specia de lemn atacat .localizarea atacului: lepideus Rinoase (duramen). Nr.Alte aspecte: a) Atacul în interiorul lemnului las exteriorul aparent sntos. subire. având faa Pil. cu umiditate ridicat. 3. Lentinus 4.2. b) Miceliu de suprafa: nu apare la suprafaa lemnului atacat. are forma unei jumti de plrii plane.Alte aspecte: Atacul apare în duramenul de rinoase i este foarte periculos prin faptul c acest lemn este greu impregnabil cu produse de protecie.Tipul de putregai: quercina (L) Rou în alburn. b) Miceliu de suprafa: apare în crpturile lemnului. 4. b) Elementele din lemn se prbuesc sub greutatea construciei.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: sub form de plrie cu picior central lung ce se dezvolt la suprafaa lemnului atacat i care prin rupere eman un miros de balsam. (Schaeffer) Schrot 4. PARTEA I.3. infectarea are loc în Fr.2. 5.localizarea atacului: quercina (L) Stejar . superioar de culoare cenuie sau glbuie cu zone concentrice. Syn. care se crap pe direcie radial iar în Pil. 5. prismatic. când folosete doar umiditatea din lemn.4. pe perioade lungi de uscciune. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.Alte aspecte: a) Atacul în interiorul lemnului las exteriorul aparent sntos .4. Syn. Daedalea 5.Tipul de putregai: brun-închis. Fr. care de cele mai multe ori prezint numeroase forme de degradare biologic. Fr. expus la intemperii. c) Atacul este rezistent în timp.Squamosus 4. pe perioade lungi de uscciune.V. 318 bis/11. alburnul arborilor pe picior.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: apare în crpturile lemnului atacat. L.Specia de lemn atacat .1. dup care se extinde i în duramen. c) Atacul este rezistent în timp.3. Trametes 5. 3.pe lemn proaspt prelucrat. 5.1.2. . b) Elementele din lemn se prbuesc sub greutatea construciei .4. prismatic. crpturi se observ miceliu cenuiu. prins lateral de substrat.localizarea atacului: betulina (L) Foioase-lemn expus la intemperii.pe grinzi aflate în condiii de umiditate. Lenzites 3. b) Miceliu de suprafa: tipic de substrat.1. brun în duramen.Specia de lemn atacat . de culoare cenuie.Tipul de putregai: alb.4.

80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Formeaz cantiti mari de spori de culoare galben-portocalie (în mas. Merulius 1.Specia de lemn atacat .localizarea atacului: Lacrymans Rinoase de obicei. adesea se pstreaz o pojghi la suprafa. lemnul se desface în buci mai mici decât la Merulius. sub diferite forme.2015 Tabelul A 5. funcie de stadiul de dezvoltare i anume: .3. stof. buretele de lambriuri i alte decoraiuni interioare.sub form de palet fr picior sau cu picior foarte scurt pe suprafaa vertical (de ex. . ei formeaz un praf brun). moale în faza incipient i casant. Nr.pe zidrie. dar i foioase . Se formeaz an de an în toate perioadele.Tipul de putregai: Brun-rocat de tip coroziv sau prismatic. cu diametrul mai mare decât miceliul de Merulius. de tip uscat. Denumire Criterii de identificare crt. În centru se formeaz spori oliv-verzui sau oliv-brun i nu galbeni ca la Merulius. nedegradat care de multe ori împiedic observarea putrezirii dac nu apar crpturi. etc.localizarea atacului: cerebella Rinoase i foioase . ridicat (prin infiltraii de ap). 2.Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construciilor Nr. 1.4. care se desprind cu uurin înlesnind astfel propagarea ciupercii de la o pies de lemn la alta.Tipul de putregai: pivni Brun-rou pân la negru. El se termin adesea cu nite coloane ramificate în mod neregulat. 1. covoare.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: subire. în sensul fibrelor de lemn.1. pe perete). 2. piele. tocuri de ui i ferestre.2. . PARTEA I.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: aderent la substrat. sfrmicios în faz avansat.Alte aspecte: a) Este cea mai periculoas ciuperc penrtru lemnul din construcii. crnoas. tiinific 1. buretele de 2. b) Miceliu de suprafa: de culoare cenuiu murdar ce formeaz pânze de reea sau plci pâsloase. planee. b) Miceliu de suprafa: iniial alb. b) Pericolul de distrugere este sporit pe de o parte prin capacitatea ciupercii de a-i crea singur umiditatea de care are nevoie în lemn.lemn aflat în pivnie i în spaii cu umiditate (Pers) Duby. cu vitez de cretere mare. 318 bis/11. buretoas. la început de culoare galben-auriu iar mai târziu devine brun-msliniu cu marginile albe pufoase. 1. duumele. umplutur de sub (Wulf) Fr. parchete. care dup uscare capt o culoare galben-brun pân la negru.V. lân.2 .ca o mas rotund alb. întins ca o piele.2. grinzi.Specia de lemn atacat . bogat în ap. tapete precum i alte cas materiale: hârtie. apoi galben-ocru. Coniophora 2. întinse i puin aderente la substrat. pardoseli. lipit de lemn. tablouri. iar pe de alt parte prin propagarea cu repeziciune în toat construcia prin sporii vehiculai de curenii de aer i prin lemnul infectat.3. filamentoase. care pot germina direct pe lemn sntos.1.

3. uscat. de mrimea i forma unor stalactite care la atingere se strâng în mici pielie gelatinoase.2.Tipul de putregai: Galben-brun.3. Coniophora Cerebella se dezvolt i se propag foarte repede. aderent la substrat.4. atacul este mai redus. pe aceste corpuri fructifere se formeaz tuburi lungi în care se gsesc sporii.Alte aspecte: a) Este la fel de periculoas ca i Merulius. Buretele urure 3. 4. de tip coroziv sau prismatic.Alte aspecte: Atacul este limitat la lemnria aflat în spaii întunecoase i cu umiditate mare.localizarea atacului: panuoides Fr. Tot pe lemn.localizarea atacului: vaporaria Rinoase. Rinoase. scoic sau rotund. dar în comparaie cu acesta. la început de culoare albicioas. întins. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. fr sau cu picior scurt lateral.1. Putrezirea se produce încet i este de cele mai multe ori limitat. Nr.2.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: crnos cu diferite forme precum evantai. de care are nevoie pentru dezvoltare. fapt cruia se datorete intensitatea mai mic a distrugerilor în comparaie cu buretele de cas. .pe lemnria din pivnie i magazii. b) Miceliu de suprafa: la suprafaa lemnului atacat se afl atât miceliu de culoare glbuie cât i numeroase cordoane (rizomorfe) subiri. PARTEA I. b) Miceliu de suprafa: alb ca vata.4. rar foioase . plrie. fapt care îl deosebete de cel de Merulius.4. Poria 3. 3.V. 3. înc neatacate. este (Pers) Fr. b) În condiii de umiditate i cldur. provocând mari distrugeri în cldiri noi. pahar. dispuse în evantai.Tipul de putregai: de min Rou.pe lemnria planeelor din cldiri. identificat frecvent pe capetele grinzilor încastrate în zidrie. Miceliul i lemnul atacat au un miros caracteristic de acru. apoi galben sau cafeniu. b) Ciuperca are nevoie de mai mult umiditate decât Merulius. 4. de culoare alburie sau verzui-galbene. Paxillus 4. 3. moale.Identificarea macroscopic a atacului dup: a) Corpul fructifer: plac alb.2015 81 2. fapt pentru care adesea se confund cu acesta. 4. 318 bis/11.Alte aspecte: a) Ciuperca produce distrugerea lemnului într-un mod asemntor cu buretele de cas. îns analizând aspectul corpului fructifer i creterea miceliului pe lemn se poate face o identificare corect. miceliu mai formeaz membrane i rizomorfe ca nite mase floconoase (ururi). casant sfrâmicios în faze avansate. ramificate.Specia de lemn atacat . subire i cu diametrul mic. mai rar foioase . care se crap i se desface în prisme mici.Specia de lemn atacat . fiind limitat de coninutul de umiditate din lemn mai mare. 4.1.

f) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani. pline cu rumegu fin. pline cu rumegu fin.2015 ANEXA 6 FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI: INSECTE XILOFAGE Tabelul A 6 . optim: 22-23 °C . prin care prsesc lemnul atacat. c) Depune oule în crpturile lemnului sau în vechile guri de zbor. g) Zborul de împerechere este în iunie-august. etc.). 318 bis/11. Nr.Specia de lemn atacat .1.lemn vechi sub form de: piese de mobilier.Specia de lemn atacat . c) Adulii depun ou fie în acelai lemn atacat.3. brad) – lemn vechi din piese de mobilier. tablouri i alte obiecte aflate în muzee.2.0-2. c) Atac lemnul în spaii reci. h) Depun cca 15-20 ou . d) Este unul din cei mai periculoi duntori ai lemnului uscat i vechi care .temperatura aerului: 14-28 °C. optim 28%.V. obiecte din lemn Ceasul morii prelucrat aflat în locuine. b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu diametrul de 1-2 mm.umiditatea lemnului: peste 10-12 %. etc. unde pagubele sunt considerabile i pot fi de neînlocuit. 2. De Geer. .1. e) Gurile sunt rotunde. Este cel mai periculos duntor al lemnului uscat i vechi (aprox. 80% din totalul daunelor produse de insecte xilofage). biserici. biserici.0 mm.82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. i) Condiii de via: . lambriuri i alte decoraiuni interioare din lemn Nr. parchete. Denumire Criterii de identificare crt. 1. Caractersicile atacului: a) Lemnul infestat prezint la suprafa numeroase guri de zbor ale adulilor. prin care prsesc lemnul atacat. muzee. fie zboar la alt lemn atacat sau neatacat. Adulii depun ou fie în acelai lemn atacat. . fie zboar la alt lemn atacat sau neatacat. ascuit la ambele capete. Criterii de depistare a unui atac activ: a) Guri de zbor cu rumegu fin i proaspt în jurul lor sau rumegu czut sub mobil.2. tiinific 1. d) Insecta are lungime de 3-5 mm. i cu umiditate relativ ridicat a aerului (pivnie. fag) îns i rinoase atacate de ciuperci De Geer (molid. PARTEA I.localizarea atacului: rufovillosum Cu precdere foioase (stejar. Cariul comun 1. calde.localizarea atacului: punctatum Rinoase dar i foioase . b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu diametrul de 2-3 mm. Caractersicile atacului: a) Lemnul infestat prezint la suprafa numeroase guri de zbor ale adulilor. Anobium 1. 2. b) Rumeguul este cilindric. cu diametru de 1. Xestobium 2. lambriuri.Insecte xilofage care atac mobila.umiditatea aerului peste 55-60 % . d) Atac lemnul de preferin din încperi umede.

calde i cu umiditate relativ ridicat a aerului (pivnie.V. Nr.1. c) Insecta are lungime de 2. de form rotund. 3. d) Atac lemnul de preferin din încperi umede. e) Atac lemnul în spaii reci. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 4. f) Insecta are lungime de 6-9 mm.3. tâmplarie. fr a-l prsi. h) Ciclul de dezvoltare este de 4-5 ani. cu diametru de 3. b) Atac lemnul în spaii calde i cu umiditate relativ ridicat a aerului. lemnului de rinoase 3. 2.5-5 mm. c) Depune oule în crpturile lemnului sau în vechile guri de zbor.localizarea atacului: pertinax L. salcâm.Specia de lemn atacat . astfel c lemnul ajunge s fie distrus complet în interior. prin care prsesc lemnul atacat. optim: 22-23 °C. la exterior sunt puine guri. b) Rumeguul are form de cocoloae (frîmituri de pâine). în alburn . Criterii de depistare a unui atac activ: a) Guri de zbor cu rumegu fin i proaspt în jurul lor sau rumegu czut sub mobil. precum i alte obiecte din lemn aflate în locuine înclzite. cptuite cu rumegu i achii. pline cu rumegu fin ca o pudr. Gândacul de parchet 4.localizarea atacului: linearis a) Stejar.Specia de lemn atacat . Rinoase i rar foioase .6 mm prin care prsesc lemnul atacat. Lyctus 4. cu diametrul de aproximativ 3 mm. j) Depun cca 70 ou . 318 bis/11. Caractersicile atacului: a) Lemnul infestat prezint la suprafa numeroase guri de zbor ale adulilor.2. 3.temperatura aerului: 14-28 °C.2015 83 produc pagube considerabile în construciile existente. Cariul pardoseli. b) Galeriile din lemn au lungimea de aprox. lambriuri..2.umiditatea aerului peste 55-60 %. c) Obiectele atacate se cunosc greu la exterior deoarece gândacii.3.0 mm.piese de mobilier. Criterii de depistare a unui atac activ: Dup rumeguul proaspt din jurul gurilor de zbor sau în lipsa acestora dup zgomotul pe care-l produc gândacii când lovesc pereii galeriilor cu toracele.umiditatea lemnului: peste 10-12 %. biserici. 1. cu elemente din lemn atacate.piese de mobilier. 10 mm i diametrul de cca 3 mm. . PARTEA I.1. k) Condiii de via: . optim 28%. Caractersicile atacului: a) Lemnul infestat prezint la suprafa puine guri de zbor ale adulilor. cptuite. Goeze b) Alte foioase cu coninut ridicat de amidon (nuc. g) Gurile sunt rotunde.iunie. de form circular. . . cu diametrul de aprox. frasin). etc. Anobium 3. castan. i) Zborul de împerechere este în mai. etc. parchete.) . Larvele rod în lemn numeroase galerii cu diametrul variabil. de cele mai multe ori depun oule în acelai lemn atacat.

h) Condiii de via: . Criterii de depistare a unui atac activ: Forma rumeguului din galerii: achii grosiere.84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.V. 4. astereala acoperiurilor. . c) Masculul are lungime de 7-17 mm i femela de 11-22 mm. PARTEA I. praf. g) Depun cca 400 ou.2. g) Depun cca 70-200 ou.3.3. Caractersicile atacului: a) La suprafaa lemnului rmâne o pojghi subire de lemn sub care se afl galeriile larvare. etc.umiditatea lemnului: 7-17 %. .atac lemnul din Croitorul de construcii: grinzile i popii podurilor de lemn.0 mm. 4.1. excremente cilindrice tari.temperatura aerului: 16-36 °C. f) Zborul de împerechere este în iunie-august. 4.localizarea atacului: bajulus Rinoase. optim: 28-30 °C. 318 bis/11. cu diametru de 5/10 mm. d) Gurile sunt ovale. foarte rar în duramen de pin . Nr.2015 d) Gurile sunt rotunde. 5. Criterii de depistare a unui atac activ: Dup rumeguul proaspt din jurul gurilor de zbor sau prezent sub form de pulbere fin pe suprafeele de mobilier sau parchet.umiditatea lemnului: optim 28%. în alburn. f) Zborul de împerechere este în aprilie-august. e) Ciclul de dezvoltare este de 3-10 ani. cas mobila.Specia de lemn atacat . b) Atac lemnul în spaii calde i cu umiditate relativ ridicat a aerului. cu diametru de 0. e) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani. Hylotrupes 4. h) Condiii de via: .8-2.

Un rol important în aceast propagare îl poate avea omul i animalele prin transportarea sporilor sau apei de infiltrare. utilizat pe scar larg ca material de construcii. propagarea ciupercilor se face uor de la un perete la altul prin elementele comune de lemn. Prin aplicarea msurilor corespunztoare de protecie preventiv. Infectarea primar a materialelor lemnoase din construcii poate avea loc fie prin sporii ciupercilor care se depun pe suprafa sau în crpturile elementelor din lemn. ceea ce conduce la pagube importante ca urmare a costurilor înlocuirilor repetate a elementelor din lemn pentru materiale i manoper suplimentar aferent decopertrilor i reparaiilor. În construciile noi. la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen. este expus biodegradrii de ctre agenii vegetali (îndeosebi ciuperci) sau duntorii animali (în special insecte xilofage). brad). fr. Buretele de cas este principala ciuperc xilofag care determin mari pagube prin distrugerea caselor din lemn. 5. PARTEA I. Cauzele care conduc la atacuri primare i degradarea accelerat a lemnului de ctre buretele de cas – Merulius Lacrymans (Wulf. 2.Fr. insuficient uscat i netratat antiseptic. dup 2-3 ani de la efectuarea reparaiilor pot apare atacuri recrudescente. 2. Atacurile secundare. În asemenea cazuri.buretele de cas 1. atacul se manifest în special la lemnul de rinoase (molid. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. În construciile cu perei din lemn. sporii por fi dui la mari distane i de curenii obinuii de aer din atmosfer. Biologia ciupercii merulius lacrymans (wulf. Lemnul. 6. la suprafa i în fisurile lemnului. În construcia infectat. având structur organic. Atacul lemnului este potenat în condiii de umiditate i temperatur favorabil. 8. extinderea miceliului sau a rizomorfelor de la o încpere la alta. i într-o msur mai mic la stejar. fie prin introducerea unor elemente din lemn afectate din pdure i insuficient uscate. puin aderent de substrat. propagarea ciupercii se face de regul prin rspândirea sporilor. de culoare alb-cenuiu-murdar. 7. lemnul este degradat în ritm accelerat.) sunt: – umiditatea atmosferic excesiv (caracteristic regiunilor de munte). a obiectivelor din aer liber. 318 bis/11.V. la fag i alte specii de foioase puin durabile. Prezena miceliului la suprafaa lemnului se constat în general în momentul în care ciuperca a ptruns i în esuturile interioare ale lemnului. cu miceliul ciupercii în stadiu vegetativ. – nerespectarea msurilor de protecie (în faza de proiectare i execuie). În condiii de umiditate i temperatur optime fiziologiei ciupercilor xilofage. Atacul ciupercii se manifest la nivelul pereilor celulari ai lemnului. 4. la . cu nuane glbui. – nerespectarea msurilor de protecie chimic preventiv i de întreinere curent a igienei construciei din prezenta specificaie. recidivante se semnaleaz în cazul în care nu se respect cu rigurozitate msurile de combatere din prezenta specificaie tehnic. sub form de putregai prismatic. degradrile determinate de ciupercile xilofage încep s se manifeste vizibil în general dup 3-5 ani de la terminarea construciilor (timp în care are loc creterea miceliului i apare evident degradarea lemnului afectat). cenuiu-liliachie. precum i a elementelor din lemn din interiorul construciilor. se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcii i reducerea consumului de material lemnos la nivel de economie naional. în special ca urmare a neeradicrii formelor existente i a introducerii de lemn proaspt. 3. ca urmare a germinrii sporilor i creterii luxuriante a hifelor. precum i prin spaiile libere. Nr.) .2015 85 ANEXA 7 (informativ) GENERALITI PRIVIND INSTALAREA I BIOLOGIA CIUPERCII MERULIUS LACRYMANS Generaliti 1. Miceliul tânr formeaz reele sau o pâsl continu.

prin rosturile i prin porii crmizilor. având forma unei mase rotunde sau ovale (ca o cltit sau plrie). aceast ciuperc are capacitatea de a-i asigura umezirea substratului i de a evolua i în zonele cu umiditate sczut. frecvente. Seciunea transversal a rizomorfelor este rotund. meninându-se în aceast stare. de exemplu pe suprafeele exterioare ale soclurilor i pereilor. cu coninut ridicat în ap i grosime de circa 10 mm. Bogat echipat cu polifenol-oxidaz. cu diametrul longitudinal mai mare decât cel transversal. mari. iar cele de . au forma elicoidal. corpurile fructifere ale ciupercii se formeaz în interiorul cldirilor i mai rar la exterior.V. forma i culoarea rizomorfelor ca i a corpurilor fructifere sunt criterii în determinarea ciupercii. de culoare albicioas la început i ulterior ruginie pe msur ce se mrete suprafaa purttoare de spori (himenoforul). culoarea în stadiu tânr este alb. mai muli ani. prezentând la unul din capete un mic cioc. la maturitate cenuie. Nr. Dup desprinderea i diseminarea sporilor. 6.2015 extremitatea zonelor de atac exterior i care în condiii nefavorabile vireaz spre galben-portocaliu. Activitatea metabolic a ciupercii determin atât o cretere rapid a miceliului cât i degradarea în ritm accelerat a lemnului. trecând de la subsol pân la parter sau etaj. Marginea corpului de fructificaie rmâne steril i de culoare alb.86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. cea de plrii sau console (fr picior sau cu un picior scurt). mai rar. Dezvoltarea corpurilor fructifere se face la lumin difuz i sunt alimentate de miceliul vegetativ al ciupercii care se gsete în interiorul structurii lemnului. prin crpturile dintre duumele sau prin spaiile libere dintre ziduri i golurile uilor. care sunt mai mult sau mai puin groase. canale termice. corpul fructifer se usuc. Prezena. umplutura de pmânt de sub pardoselile sau de lâng fundaiile cldirilor). 3. dând natere din nou hifelor miceliene. covoare. iar în încperile insuficient înclzite i iarna. În condiii favorabile. mrginit de o zon steril de culoare alb-glbuie. 5. sporii maturi germineaz. 318 bis/11. 8. cu lungimea de 9-10 m i limea de 4-6 m. Corpurile fructifere se orienteaz în afar prin rosturile scândurilor. ciuperca distruge atât celuloza cât i lignina pereilor celulelor lemnoase determinând un putregai brun-rocat. având aspectul unor plci. scri. propagându-se la distane mari de locul de poteniere a atacului prin rizomorfe. formând un strat pâslos pân la 10 cm. paralele i perpendiculare pe direcia fibrelor. Aceast suprafa poate fi ondulat.0 m). Lemnul putrezit se caracterizeaz prin prezena unor fisuri adânci. de la câiva cm2 pân la 1 m2 sau chiar mai mult. De regul. temperaturile optime între 15-20°C. Se formeaz în general spre sfâritul verii. a mortarului sau betonului. goluri de zidrie. Corpul sporifer (fructifer) al ciupercii este crnos.6-2. Aceste plci se formeaz la întuneric sau semiobscuritate. umed în faza activ i uscat. PARTEA I. Se menioneaz c sporii sunt foarte rezisteni i îi pstreaz vitalitatea timp de mai muli ani (3-5ani). se desprinde cu mare uurin de pe corpurile fructifere i este dus de curenii de aer la mari distane. Rizomorfele sunt esuturi de propagare care au forma unor cordoane i se formeaz prin anastomoza filamentelor miceliene. masa de spori se prezint sub form de praf. etc. iar a celor devitalizate cenuie-brun-negricioas (i friabile). tapete etc. microscopic. corpurile fructifere au mrimi diferite. datorit metabolismului ridicat. respectiv în verile reci se formeaz i în timpul verii. sfrâmicios. pân toamna. 7. Dup uscare. sub cartonul asfaltat. într-o pulbere roie-brun. 4. tablouri. La maturitate. care conin un numr mare de spori aglutinai într-o substan mucilaginoas. i. prismatic. Ca urmare a creterii în ritm accelerat a rizomorfelor. Suprafaa himenial a corpului fructifer are o culoare caracteristic. aderent de substrat. în anumite condiii de temperatur i umiditate. ciuperca se poate strecura astfel prin orice crptur a zidurilor. în stadiul final al degradrii. ajungând uneori pân la arpanta acoperiului. Corpurile fructifere iau în general forma de palete. Sporii sunt de culoare galben-portocalie (ruginie). pânzeturi. lambriuri.. Atacul activ al ciupercii este determinat în primul rând de condiiile de temperatur. cu aspect pufos. galben-ruginie. pereii celulari prezint numeroase perforaii de mici dimensiuni. pe feele interioare ale tâmplriei de binale. sub forma unor cute sau pori neregulai. care sunt subiri în stadiul tânr (1. limitele temperaturii de cretere fiind cuprinse între 3 i 35°C. incolore. care determin desprinderea lemnului putred în cuburi sau prisme (putregai cubic) i care în stadiul final se transform uor prin simpl frecare. în zonele ascunse ale cldirii. Partea himenial prezint încreituri alveolare sau pori. i poate vegeta i prin substraturile care conin resturi organice (de ex. adesea i cristale de oxalat de calciu. prezentând cleme de conectare. Ciuperca poate distruge i alte materiale organice care conin celuloz ca: hârtie.

Ciuperca nu este exigent pentru oxigen dar totui ea nu se dezvolt în spaiile complet lipsite de oxigen sau în concentraie mare de CO2.5…5) i este sensibil la alcalii. PARTEA I. 318 bis/11. respectiv sub 2°C i peste 40°C. buretele de cas prefer substraturile cu reacie acid (pH=2. 11. În concentraii mari de CO2. în schimb. Din cauza conductiviti termice reduse a lemnului. miceliul ciupercii îi poate pstra îns vitalitatea i în condiiile unor limite de temperatur a aerului care depesc limitele menionate. 9. având ca baz de plecare locurile mai umede care au constituit focare primare de infecie. care coboar umiditatea relativ a aerului. Umiditatea relativ a aerului favorabil atacului lemnului este de 60-80%. Viabilitatea sporilor este în general de 3 ani. Germinarea sporilor i creterea miceliului este condiionat de umiditatea ridicat a lemnului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. pe suprafaa substratului atacat apar picturi de exudat.2015 87 inhibiie sub 2°C i peste 40°C. 10. caz în care ciuperca nu mai degradeaz lemnul. . care pot constitui focare de infecie secundar. dup apariia corpurilor fructifere. se produce un fenomen de “autoinhibiie” (în spaii închise). ceea ce a fcut s i se dea denumirea de “lacrymans”. Depistarea ciupercii într-o cldire infectat se face cu uurin dup corpurile fructifere. Nr. umiditatea optim a lemnului fiind între 30-40% i umiditatea minim de 20%. Propagarea ciupercii se realizeaz în principal prin extinderea miceliului ciupercii sau a rizomorfelor de la o încpere la alta sau prin diseminarea sporilor. rezultat ca urmare a activitii metabolice a ciupercii. în schimb produce mase sporifere abundente. finalizat prin degradarea hidrailor de carbon în bioxid de carbon i ap) i deci s-i creeze astfel singur condiiile optime de atac. Sub raport biochimic. Aceast particularitate a buretelui de cas îi d posibilitatea s se extind în locuine i s atace lemnul uscat de la parter sau de la etajele superioare. ciuperca este sensibil la curenii de aer. Distrugerea rapid a lemnului de ctre buretele de cas este favorizat de faptul c ciuperca este capabil s provoace o umezire a lemnului (ca urmare a metabolismului ridicat. Datorit faptului c miceliul ciupercii secret mai mult ap decât se poate evapora într-un mediu saturat. uneori îns sporii germineaz i dup 5 ani.V.

Partea 1. g) Cherestea . brad. x clasificarea se aplic la speciile Quercus robur L.2) Lemn rotund cu coaj – simbol R: x R 0. C. R 2b. în conformitate cu SR 1927-1: Clasificare calitativ a lemnului rotund de rinoase. Cherestea. Partea 2. F-B. PARTEA I. R 4. D 7.88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.V. R 6. a.2015 ANEXA 8 (informativ) CERINE DE CALITATE ALE LEMNULUI 1. R 1b.Clasificare calitativ foioase – stejar i fag. 318 bis/11. Q-C. D (când se cunoate destinaia de utilizare). D 5. Pin x clasificare calitativ în 4 clase de calitate A. . c) Lemn rotund . b) Lemn rotund . R 3a. Molid i brad x clasificare calitativ în 4 clase de calitate A. R 5. Partea 1. F-D). Cerine de calitate ale lemnului dup aspectul vizual i dup valorile rezistenelor mecanice a) Lemn rotund . pin maritim i pin radial. Larice i Pin Douglas x clasificare calitativ în 4 clase de calitate A. R 3b. x când nu se cunoate destinaia de utilizare trebuie inclus o list de caracteristici menionat în standard. C. SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea.Clasificare calitativ pentru specii rinoase.. D 4. în conformitate cu SR EN 1611-1. Q-D. D 3a. conine: x metode de msurare pentru cherestea tivit i scândur de foioase i rinoase. R 2a.4 din SR EN 1315:2010 Clasificarea dimensional conine: a.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Partea 1. x la clasa D. în conformitate cu art. Stejar i fag. D (când se cunoate destinaia de utilizare). i Fagus sylvatica. R 1a. x când nu se cunoate destinaia de utilizare trebuie inclus o list de caracteristici menionat în standard. f)CheresteaǦTerminologie i dimensiuni. Metod de msurare a dimensiunilor. Clasificare calitativ.noduri pe 2 fee – clasele G2. Clasificare dup aspect a lemnului de rinoase. B. Partea 1. Q-B. D 8. e) Lemn rotund . x conine subclase A i B rou cu inim 100% roie sntoas i uniform. D 1b. x se refer la speciile de pin silvestru. D 2a. Molid. Nr. Quercus petraea L. în conformitate cu art.Clasificri dimensionale. F-A. în conformitate cu SR EN 1927-3: Clasificare calitativ a lemnului rotund de rinoase. D 6. D 2b. la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil s fie > 40%. d)  Lemn rotund - Clasificare calitativ rinoase. B.4-7 din SR EN 1309-1: Lemn rotund i cherestea. pin i Duglas european. F-C. în conformitate cu art. C. în conformitate cu SR EN 1927-2: Clasificare calitativ a lemnului rotund de rinoase. x clasificare dup aspect a cherestelei dup: . x clase de calitate pentru care nu se cunoate destinaia de utilizare (Q-A. pin negru. D 1a.Clasificare calitativ.Clasificare calitativ pentru specii rinoase. x nu se aplic pentru lemnul tropical. D (când se cunoate destinaia de utilizare). B. R 8. D 3b. R 7. Partea 3.1) Lemn rotund fr coaj – simbol D: x D 0.

SR EN 1995-1-1 i poduri maxim 20 % SR EN 844-4 SR EN 13183-1 SR EN 13183-1:2003/AC SR EN 13183-2 SR EN 13183-2:2003/AC 4. grinzi ecarisate.0…. x rezisten la compresiune perpendicular pe fibre: 2.D70 (foioase).4. h) Cherestea ..5 N/mm2 (foioase). x rezisten la compresiune paralel cu fibrele: 16…29 N/mm2 (rinoase). x clasificare dup aspectul feelor i canturilor. x conine clase de calitate de la 1 la 4.Clasificare calitativ.Originea cod ar SR EN 350-2 construcii 2..Clasificare calitativ în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Nr. PARTEA I. cherestea tivit i netivit.0 N/mm2 (rinoase). se aplic la bulzi. 2. i) Cherestea . x rezisten la traciune perpendicular pe fibre: 0.5…13.Umiditate lemn uscat.C50 (rinoase).noduri pe 2 fee i 2 canturi– clasele G4. j) Lemn de construcie . 318 bis/11. Cerinele de calitate ale lemnului dup forma geometric Cherestea i lemn rotund Cerinele de calitate pentru cherestea i lemn rotund sunt prezentate în tabelul A 8.V. în conformitate cu SR EN 338: x clasele de rezisten pentru lemnul utilizat în construcii: C12. x rezisten la traciune paralel cu fibrele: 8…30 N/mm2 (rinoase).0…3. 18…70 N/mm2 (foioase). Clasificare dup aspect a lemnului de foioase. 3. 0.1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. în conformitate cu SR EN 975-1.0 N/mm2 (foioase).Cerine de calitate pentru rigle cu seciune dreptunghiular i lemn rotund Utilizare Nivel de performan/ Referenial pentru Criterii de preconizat clasificri/ metoda de evaluare performan codificri a caracteristicii eseniale 0 1 2 3 Lemn pentru 1. D30..Clase de rezisten.4…5. 7.Mas volumic minim 400 kg/mc SR EN 1995-1-1 SR EN 844-5 . Partea 2: Plop.6 N/mm2 (foioase).2015 89 . 18…34 N/mm2 (foioase).1 . Tabelul A 8. 11…42 N/mm2 (foioase). x rezisten la încovoiere: 14…50 N/mm2 (rinoase).. SR EN 975-1:2009/AC Cherestea.4 N/mm2 (rinoase). Partea 1: Stejar i fag x clasificare dup aspectul feelor i canturilor i a defectelor de debitare. defectelor de structur i deformaii. Clasificare dup aspect a lemnului de foioase.2 N/mm2 (rinoase).Specia rinoase SR EN 844-1 (rigle cu foioase SR EN 844-2 seciune SR EN 844-3 dreptunghiular nume comercial i lemn rotund) SR EN 13556 nume botanic SR EN 1912 cod specie Cldiri 3. x rezisten la forfecare: 3.

S.mucegire: grad (lemn tratat împotriva dezvoltare. S.r.Rezisten la traciune SR EN 338 SR EN 384 12.albstrire: grad SR EN 15228 dezvoltare. Eficacitatea proteciei . Reacie la foc fr clase C.Rigiditate valoare de proiectare SR EN 1995-1-1/NB (stabilitate dimensional) 15.Modul de elasticitate mediu 14.V.r. SR EN 350-1 biologici) . D. 16. F SR EN 13823 îmbuntirea SR EN ISO 11925-2 performanei SR EN 13501-1 SR EN 13501- 1+A1:2010/C91 clasa D-s2.b.Rezisten la SR EN 1912* compresiune clas de rezisten clasificare mecanic 11.termite: D.Crpturi clase de calitate SR EN 844-8 SR EN 844-9 SR EN 1310 9.r. 17.Noduri clase de calitate SR EN 844-8 SR EN 844-9 SR EN 1310 7. S. SR EN 599-1+A1 .2015 SR EN 844-6 SR EN 384 5. v.Rezisten la forfecare SR EN 408 +A1 13.Rezisten la clas de rezisten clasificare vizual încovoiere SR EN 338 SR EN 338 10.organisme marine: D.r. M.90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.Durabilitate natural clase de durabilitate SR EN 350-2 (rezistena la ageni .putrezire: prag de SR EN 599-2 eficacitate. d0 ** fr încercri .Viteza de cretere 15 mm/an 10 mm/an SR EN 844-7 8 mm/an 6 mm/an 4 mm/an 3 mm/an 6. E.b.Deformaii clase de calitate SR EN 844-8 SR EN 844-9 SR EN 1310 8.b.coleoptere: D. Nr. 318 bis/11. .v.b. .insecte: nivel atac/ prag de eficacitate. M. v. v. PARTEA I. atacurilor biologice) .ciuperci: 1 … 5. . Particulariti atac biologic SR EN 844-10 biologice: SR EN 844-11 alterare biologic SR EN 1310 guri i galerii 9.

20 9.grosime min. 30 9. PARTEA I. 70°C i 80°C i cherestelei de 80 mm la 70°C i 80°C este redat în tabelele A 10.80 12. etc. De exemplu. Timpii de înclzire cerui in seama de toi parametrii întâlnii în timpul tratamentului termic: esene.00 5. * SR EN 1912 se aplic în evaluare pentru lemnul provenit din alte ri.85 12.90 12.70 9.49 19.Exemple de valori ale umiditii lemnului funcie de condiiile de depozitare Umiditate relativ a aerului Nr. Cerinele tratamentului conin timpii de înclzire ai lemnului stabilii pentru respectarea cerinelor fitosanitare. 23 9.00 12.42 18. Timpii indicai cuprind urcarea temperaturii i cele 30 minute de înclzire la temperatura de 56°C în inima lemnului.822 / 394/ 2004 cu modificrile i completrile ulterioare. ANEXA 9 (informativ) EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITII LEMNULUI ÎN FUNCIE DE CONDIIILE DE MEDIU În tabelul A9 sunt prezentate exemple de valori ale umiditii lemnului în funcie de condiiile de mediu Tabelul A9 . cuptorul de uscare. Înclzirea în stare verde trebuie s se realizeze cu aport de umiditate pentru a se pstra calitatea lemnului.44 18.40 18.95 12.1÷A 10. (t°C) Umiditate lemn % 1. umiditatea lemnului.48 19. Temperatur UR=50% UR=65% UR=85% crt.46 19. ** Ordin 1. 5 9.92 12.50 20.80 4.25 6. 0 9.47 19.00 ANEXA 10 CERINE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR Tratamentul termic este singurul tratament aprobat a fi utilizat în România pentru tratament fitosanitar.65 3. 10 9. 25 9.50 8.45 19. 318 bis/11. Durata de înclzire a cherestelei de 22 mm i 45 mm la 60°C. .350 kg/m3.82 12.75 12.35 7. cuptorul cu microunde sau alte tratamente pot fi considerate tratamente termice. temperatura lemnului. valabil pentru toate esenele.50 2. cu condiia ca ele s îndeplineasc parametrii de tratament termic specificai. . impregnarea chimic prin presiune favorizat de cldur. viteza aerului. Realizarea acestuia presupune înclzirea lemnului în conformitate cu un program specific de timp- temperatur care atinge un minim de temperatur de 56°C pentru o durat minim de 30 minute pe întreg profilul de lemn (inclusiv în inima lui). Diferite surse de energie sau procedee pot fi potrivite pentru atingerea acestor parametri.22 mm. 15 9. Nr.3.V. 35 10.masa volumic min. altele decât România. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.2015 91 .89 12.

318 bis/11. fax 021. internet: www.3 .Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 20°C Grosime Temperatura (°C) 22 mm 45 mm 80 mm 60 1 h 40 3 h 30 - 70 1 h 10 2 h 30 3 h 10 80 1h 2h 3 h 50 2) Temperatura iniial a cherestelei: 10°C.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul. Str.51. București. sectorul 5.00. Pentru înclzirea la 60°C. 318 bis/11. toate esenele. șos.F. toate umiditile.51.monitoruloficial. Tabelul A 10. Pentru înclzirea la 60°C.401.401. nr. tel.401. temperatura umed trebuie s fie  55°C.2015 1) Temperatura iniial a cherestelei: 20°C.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.2 . Parcului nr.V. bloc P33. IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S. 65. PARTEA I.15. — Sucursala „Unirea” București &JUYDGY|837393] și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. fax 021.ro.I.71 și 021.00. toate umiditile.318. e-mail: marketing@ramo.A. temperatura umed trebuie s fie  55°C. Tabelul A 10. toate umiditile. 021. C. Pentru înclzirea la 60°C. . temperatura umed trebuie s fie  55°C. sectorul 1. Partea I. Monitorul Oficial al României.70. Panduri nr. Nr. toate esenele. București.318. RO427282. 92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. Prețul: 46.V.1 .Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 10°C Grosime Temperatura (°C) 22 mm 45 mm 80 mm 60 1 h 50 3 h 50 - 70 1 h 20 2 h 50 3 h 40 80 1 h 10 2 h 20 3 h 20 3) Temperatura iniial a cherestelei: 0°C. 1.00 lei ISSN 1453—4495 Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului. parter. toate esenele.Durata de înclzire a cherestelei pentru temperatura iniial a cherestelei de 0°C Grosime Temperatura (°C) 22 mm 45 mm 80 mm 60 2h 4 h 15 - 70 1 h 30 3 h 15 4 h 10 80 1 h 20 2 h 45 3 h 50 EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI „Monitorul Oficial” R. Tabelul A 10.2015 conține 92 de pagini..29/150.A.00.A. 021.