You are on page 1of 4

.A n u l n i N r , 6 6 q. j g g g i m 3 !■ !

j T t x n r i j iiin'MTTw rw w iw nfjrnrF iw w
A bonam ente:
Redacţia şi Administraţia: Săptămănal de informaţii şi afirmare P a r tic u la r i............................ 300 Tel aw«S
flatra-Neam ţ, Piaţa 6 Septemvrie românească Instituţii ................................. 500 „ »
Proprietar: MIHAIL MAGI ARI
înscris sub Nr 10 | 1942 Tribunalul Neamţ ] ■—I—— Director: MI HAI L A VAD AN EI Ab. de susţinere . . . . 1000 , *
raPWBM——B—BUM—

' C c a r a c l e r

de Vasile V. LevSrdS
î o c r a t S. £alu Societatea „Oierilor Rcnsâni" im Simferopol Nu este cerc in care s ă
de N. P. Floresiu
O c o n v o rb ire c u m o ş N îc o îa e V r â n c e a n u c in s a tu l se discute de către cei pre­
zenţi despre un oarecare
In ziua de 7 Febr. 1944, B a ib a lu ş Ţ in u tu l' P e re c o p . . . . . ■■■■-■ - cunoscut (dar care lipseşte
fiind la Piatra-N. am rămas
din cerc), fără să se facă
■viu impresionat de dispariţia In timp ce eram pe frontul „Sărut mâna, cinstite părinte, săvârşiţi băieţilor noştri, să o aprecieri, că are — sau nm
prea de timpurie â avoca­ Crimeei ca duhovnic al unei eu sunt românul Nicolae Vrân­ faceţi la mine in casă. are — caracter. Cum am
tului loaniu, fiul fostului mari unităţi de Vânători de ceanu din Com. Paltin jud. — Cu cea mai mare plă­ ajuns cei prezenţi la una
strălucit avocat loaniu, de iViunte, mergând într’o misiune Putna, — şi am venit în aceste cere, moş Nicolae, dar vreau dtn aceste concluzii — după
pe vremuri. prin satele din prejurui Pere- locuri încă de - când eram să văd mai intăi casa dumttale, caz — discutatul este ime­
• -* ' copului, pentru a sfinţi troiţi flăcăiandru. căci mă tem că n’or încăpea diat înlocuit cu un alt ne­
La scurt timp, în ziua de şi biserici renovate şi con­ — Să trăieşti, moş Niculae, toţi ostaşii ca să poată asculta fericit, candidat la sughiţuri,
M Febr. 1944, a fost inci­ struite de ostaşii noştri, * am i-am răspuns eu, Dumnezeu sfânta slujbă. cum spune proverbul.
nerat la Bucureşti, profer întrebuinţarea cuvîntuhu
m rul doctor S. Lala, fiul de caracter are în generai
Marelui industriaş şi expoa- acelaş înţeles atît la oamenii
tfctor de păduri de pe de ştiinţă cari s a u t*stenM
vremuri Dimitrie Lalu. să definească această na­
Cu 2 săptămâni înainte ţiune cit şi la acei cari
l-am întâlnit pe Calea Vic­ fără sa reflecteze asupra
toriei, lângă Palatul Regal d e f i n i ţ i e i întrebuinţează
din Bucureşti. — După ex­ cuv întul.
terior părea vesel. Şi pentru unii şi pentru
Totuşi se ascundea ceva alţii, caracter înseamnă
mistic în sufletul'lui, care ceva bine distinct, bine
l u ă ntf trăda 'nimfe;-' deosebit— in rău sau bine —
conversaţia dintre n o i; ştiu ceefa ce atrage după sine.
atât că regreta că a fost aprecierea semenilor citui
pensionat prea de timpuriu, z ic : „cu sau fără caracter*'.
tocmai când mai putea fi Noţiunea mai implică şi
de folos catedrei şi ştiinţei. ceva definitiv format, în­
Inadevăr în Mai 1940 dreptăţind cercul ca atunci
fusese scos la pensie, pentru cînd ajunge la concluzia
Im ita de vârstă, 65 ani. d e : „om de caracter sam
Şi deatunci şi până azi lipsit complet de caracter**
aaohnia ceva în sufletul său, să nu se mai discute despre
căci dânsul fiind mai mult persoana în chestiune şi
Societatea oierilor RomSnl din Simferopol Crlmeea
«pecialistul catedrei de cât ca altul să intre la rînd.
specialist profesionist, se popositIn satul Baibaluş. să te binecuvinteze 1 — Spu­ — „Vor încăpea to ţi,'c 'n - In principiu se acceptă
vedea complect dezarmat Acolo se găseau ostaşi ai di­ ne-mi, moş Nicolae ce do­ stite părinte, — continuă expresia de „om de ca­
» faţa realităţii, şi când se viziei al cărei păstor duhov­ rinţă a i ? ! . . mos Nicolae, — că la mine racter1' pentru oamenii cari
considera că ar mai fi putut nicesc eram. — Apoi eu am o mare se adună ori de câte ori sunt în activitatea lor zilnică
fi utilizat, dată fiind voi- In timp ce stam de vorbă dorinţă» c i n s t i t e p ă r i n t e liberi şi stăm de vorbă, eu urmează un drum moraL
ciunea şi puterea de muncă... cu ostaşii, In vederea oficierii — mi-a răspuns moşul cu povestlndu-le lanţul greu al De aici a şi reieşit expre­
Doctorul Socrate D. Lalu, slujbei, îşi face apariţia un ochii înnecaţi în lacrimi — ; si ferinţilor noastre — pe aici siile de: caracter frumos
ea şi alţi fii ai judeţului bătrân ca de 60 de ani — care dar aceasta las să v’o spun sub regimul comunist, iar ei (o m moral), caracter urît
Neamţ, a făcut cinste ora­ mi s’a adresat Intr’o frumoasă după ce veţi mântui slujba. iştoris’ndu-mi frumoase lucruri (om imoral, egoist, invidios,
şului Piatra-N. Ne aducem limbă românească şi dulce Deocamdată — vă rog pă­ din ţara mea scumpă de sub ele...), caracterul răminînd
aminte cu câtă veselie venea accent moldovenesc, spunând: rinte — ca slujba ce vreţi să (Urmare tn pag 2-a) (Continuare In pag. 2-a)
in vacanţe la Piatra-N.,
câtă dragoste ' şi simpatie
âasufla celor ce veneau în caseră ei vreun lucru la a
contact cu dânsul, cu câtă
pasiune a colindat în tinereţe
Valea Bistriţei şi pădurile
CIRHA
Din viata breslelor de meseriaşi
cărui desăvârşire sacrificase
cu toţii z>le şi nopţi ? Vreun
lucru urgent pentru c<>re la
deschid uşa, ori să stau înainte
tatii când era supărat.
Insfârşit, lipind urechea d t
tăblia uşii, am distins câteva
din Piatra-N., înainte de 1916.
ce converg în această vale, neexecutare, clientul ne dădea prompte în treb ări:
împreună cu fraţii să i: Spiru, J « § M *g « ţ îd lc r in judecată cu daune comi­ — ,U nde-ai f o s t , m ţ,
lorgufu şi Mitica, căci pă­ natorii? (Căci se Întâmplau ast’noapte ? Unde mi-ai umblat
rintele lor, D. Lalu, doria ca Intr’o dimineaţă, văzui pe chiar mă temeam să nu fiu şi de-ac* stea). Sau răspunsese iar ? (l-ara d a t eu voie ?
fiii lui să cunoască • bogă­ tata că ia din cui funia cea amestecat şi eu în vreo poznă necuviincios vreunui maistru- Răspunde..."
ţiile naturale a jud. Neamţ. scurtă sau „funia udăM, cum de-a lor, ceea ce nu era cu patron de aceeaşi breaslă şi — „Iertaţi-mă*, domn’mai­
Un anonim a făcut o mică i se spunea, şi intră in atelier. totul exclus. prieten de-al nostru, căci stru, că n’am fost... ba, a n
biografie a lui Socrate Lalu Aceasta Însemna că unul din 11 ştiam pe tata iute la mânie pentru o greşeala mai mică; fost... ba, n’am fost... Dar la
ce a apărut în ziarul „Uni­ ucenici făcuse vreo „hoaţă* şl mă înduioşau bocetele uce­ tata se mulţumea cu obser­ a treia Întrebare - după care
versul" din care s’a văzut şi trebuia să şf ia pedeapsa. nicilor. Care din ei o lua acum ? vaţii şi am eninţări: „că n’o urma ce urma — răspunsul
durerea lui când s’a des­ Era panică mare printre ei, Mihai, Ferdinand, Cei na, Cos- să mai vezi bacşişuri dela fu laconic, c la r :
părţit de catedra univer­ fiecare ştiindu-se cu câte o tache Rachieru ? mi n e ; că nu te-oi mai scoate „Am fost la poamă,
sitară. vină mai mică sau mai mare. Lucrătorii nu sosiseră Încă. calfă, că... o să curâţi ate­ dom’maistru. Vă rog să mă
Şi tot acelaş ziar a descris Cine e fără de păcat I Eu să Făceam şi eu unele dis­ ertaţi, n’am să mai fac".
fi avut atunci şapte ani. In lierul două duminici In şir".
modul cum s’a oficiat inci­ tincţii, aveam protejaţii mei. , E a treia oară când
nerarea la c r e m a t o r u l Închipuirea mea se perindau Apoi mă Întrebam : cu ce Să intervin şi eu Intr’un
te ert, mă Cerna ! Ai înţeles?
},Cenuşa“ din Bucureşti. scene, după scene, o posibi­ păcătuise ? Stricase cineva atare caz; mi-era frică. Nu Nu cumva să te mai prind l"
(Urmare in pag. 2-a) litate Înlăturând pe alta. Ba vreun instrument scum p? Stri­ Indrăsneam nici măcar să (urmare tn pag. 2-a}

II iubeam mult atât am început să fim bănuiţi că 29) Gligore Verza din Rod 2 - tnţeleapia conducere a Mare­ opt sute opzeci şi trei.. Cahui. un ten cu puşca în bandulieră spre urmăresc în toate mişcărle — „Dacă nu-1 bat odată iar în sgârcenie îl întrecea pe imaculat.. cam pe la coptul societate. numai te rog să fii cu băgare acestei Cooperative româneşti. cuvinte tot focul lu i!. dar când lucrăm contra bolşevismului Sibiu. 4) Ion Prică jls e a . ’n Mihai se simţea in atelier tirit şi prevăzut cu apărători. căci eram mic. ce a avut moş Nicolae.. a fost român. purta pecetea cunoştinţelor lai.brânzar arătat că sunt alături de en am văzut lumina soarelui Dumnezeu. orele unsprezece. scultător. şcoală în opera de educare 9n România. dreaptă. pentru oi şi în anul 1894 o bucată de pământ'*. „mi-a cietăti. strugurilor — şi fiindcă îmi |j — yApoi. era o vie sădită pe nişte nici erau fu de săteni. au prezenta multă gravitate. din Dobrogea \ 21) Ion Că. Draga* precizare. Ag i pi şi Caia. 3) Ion Nanu din ţiativa şi sub conducere® la citirea Sf. diriginte V. pre­ ţiului vital. vieaţă claustrată. începuse a se In imediata apropiere de coace. plecările erau mai puţ n clan­ sufHul meu era legat.. Const. po. — . Tatăl eu cât şi Ileana. Confesorul Garnizoanei Timişoara pentru un moment convor­ cu frate-meu s’au întors înapoi prin Rusia ?j 11 întreb eu pe vestindu-mi tot ce ştia despre birea şi am plecat la casa lui iar eu am plecat mat departe moş Nicolae. cinstite părinte. că:i eram Şi astfel românii noştri.. pe care l-au ’ fo­ şi Qii-a spus in aceste puţine Rusia şi anume în Crimeea şi mai fericit*4. şi voiu ajunge şi eu După ce îmi povesteşte monstrat fără arme. îmi zisei. Tilisca- iarăşi firul convorbirii. Aici în Crimeea Gheorghe Mmteanu din Do­ daruri. părinţii lui fiind din M hu. nante !. pe la corfa ane şi împrejmuită cu gard săraci cu d u h u l" cu mai vreo 17-18 ani. Răniţii au trecut apoi In s i î n c e a p ă . nea­ ele. îl întrerup eu pe moş Nicolae. desechil>brat. Drintre garduri după comisiunei de breaslă* ea va Iată cum stăteau lucrurile: maniere. necesitatea spa­ niştea sufletul. nu l-a răbdat. încât multe lucruri despre Românii din acei depe fotografie după mureau oile de foame. buit 42 pachete cu diverse având însă grijă să-l mai sosise sorocul. Eu intram când vei prezenta opera ta mite". dar am iuat un întâlnit şi au vorbiţ cu el. 28) Ion a elevilor şi merită toată iin munţii Vrancei |ud. lauda. din Rod .. pe aici. La sfârşitul slujbei. . am moş Nicolae? l-am Întrebat e u : Nicolae mi-arată o fotografie Au mai fost şi alţi români. 100 de sfinţi-—do­ socoteam că e nevoie de vreo vastă pe care o cheamă ileana chema d-i învăţător Tipunţă S 'biu.ăţi. prin co­ şi atitudinile tale. ca să cumpăr of anul 1926.adusese pe_Mhai la meserie neplăcerile şi riscurile.. Doroftei Breţcanul din Bârlad. boem. 2) Mitu Verza cftdesc şi de îngenunchiat — Nu-ţi aduci aminte camşi eu. au fost persecutaţi râu de tot. Via era proprietatea unui lipseşte. frumoase.. Şi câtă patimă punea in arma (Urman tn Nr. cei şedime dm Valea-Sibiu. calcnf. am întrerupt mulţi români. Avea vor scoate. Liceul Petru Rareş.. unde eşti. căci nu a vrut prieteni de ai mei că l-au 26) Gheorghe Bulgaru. seoie'. Se noştri. î 2)"Paraschiv loan din anii copilăriei o mai auzise. şaten. cinstite părinte. cu toate ce e drept. întâmplător puţin sânge albastru in vine.. fiindcă mă ghid în vîaţă. Am găsit acolo Rjmâni din Sibiu. Când aveam cinci am. dansuri din Basarabia". mă ore de intrare. vieaţa pe aici ce stă în faţa noastră. Pe teu din Rod-Sibiu . ad vârâţii prieteni.. domnul Ti pur iţă a fost închis tificat numele a 29 româtn. jambon şi Întrerup din când în când însor. Tatăl băietului Societatea purta numele cilaru din Bacău..cam prin vreo 8 0 ^ ^ ^ ^ şi avea can. că mulţi de tot au mai numele lor. la vederea căreia îi şi în neantul Siberiei sau în dă posteau sub crestele lor Tulcea. vin. Bucşa. — „continuă moş Nicolae” — Am lăsat pe moş Nicolae că am venit într'un an in tot ce ştii despre această Tilişca-Sibiu. Aşa mi-au spus nişte R ji Ion din Sighireni-Sb’u . 1928 când membrii societăţii naţionale. şi el era un copiii ca pasărea In colivie. 17) Fleacă loan din corUri. Auzind că e loc bun — Acum din ce trăeşti Spre a mă convinge moş din Crimeea. pe unde păstoream plecat în anul 1892 cu tatăl — „Am şase oi. secetă aşa de mare. 19) saloane unde li sau distri­ să-mi spună tot ce simte el. însă deobicei nu-mi amintesc. Mai târziu.— O — „Apăi eu. Cezar Neculau. Ferească vreo observaţie îi înfloreau ci <uri după vrăbii. Dumnezeu să-i fi cerut ceva I Strugurii din via lui. dar ca să trăiesc. înfrăţirea dintre armă şi ucenic. cine îl aceea ucigătoare. şi cu care din voia lui Dum­ din Com» Vaiea Comitatul Tiiisca-Sibiu. 2 cutii mari cu cn câte o întrebare. Tipuriţă. pr. Când p r i m e a marginea oraşului. care îmi meu era plugar.Suciu din Poiana-Sibiu. disciplină. când iacât’o creştina asta de ne­ şedintele era tot ro nân.. zicea el. — Şi-a n găsit şi eu mai mulţi erau Românii. Unii trăiesc prin Caucaz. Dela o vreme Rodeanu din Rod 2 Sibiu . oerilor romârf noastre româneşti cu pajişti paşte.. 8) Ciucureanu Au fost momente impresio­ înainte de războiul Rasului cu cuvânt introductiv al pr.. 1) Verza loan din naţi în sala de mese şi după Apăi cam cu vreo 2 3 ani fiinţă şi o societate a oierilor Rod-Sibiu. Vasiliu şi mai multe In timpul căreia am început — „Mi-aduc a m i n t e 16) Iiie Prică din . du ţi cu o sută de ani inainte. 23) Arsâu Du­ —600 ţigări şi 12 kg. printre răspunsurile cântate acolo.. In atelier e După mintea mea. cn cută de noi. meu şi cu un frate In judeţul o vacă şi câteva găini. cu incă vreo câţiva ciobani. cântece în Cuartet de mu­ S biţi. fiecare clipă. Oocictdte . ahtores» dedă la vorbă. munţii Vrancei. dar pe unii i-au tot dus ruşS oile. dus fiecare român din fotografia preot Econom. 6} unei şezători au împărţit cum să nu mi-aduc? oftă moş de ostaşi se distingeau clar Basarabia. luptă cu existenţa. fost pe aici. „boieru“. un nas mare Mihai Cerna era rnai protejat dădăcise de mic şi acum fără pregătire. Ştiu că de toate observaţiile şi bătăile (Continuare din pag. ci cn după slujbă. dar atât cât să unul la altul. dar avea să avem şi noi i un ajutor la şi am fost desfiinţaţi. in nisem cu moş Nicolae ca do­ stabilit in partea de miază zi nădejde ca bolşevicii vor fi cu oi e la păscut". clntătoare.. un cal şl cu toţi membrii acestei so. au de­ rinţa ce o are să mi-o spună înspre Marea Neagră..Sib’u .. cum zice fără discernământ. lua de mână şi hoinăream lucrului. satele seori la câmp pentru a le Astăzi nu mai ştim nimic de el. 24) Făcând aceste d o n. . pigmentat arămiu. 22) ion Trehenea din naţi de familia Gh. câţiva ani dela desfiinţarea intrarea mea în casa lui moş Tot nu am fi plecat noi.. înv. iar mamăsa de „Moldovna0. cum îi spunea lumea..Telefon. branşei pe care o învăţau. unde în cadrai — „Da ’mi-aduc aminte. de încetarea La dejun înţelesei despre ce aspră şi gata de gâlceavâ în Era băiat frumos. Putna. Nicolae — ostaşii erau adunaţi dar In anul 1899 a fost o de seamă. fără erarfcie. selecţionate. an Ludoş Turda. Pre­ Coman Ion d n Rod 3 Sibiu. Răniţii au fostâdn- Nicolae dregându-şi g'asul“. români.. ca să putem trăi. satul meu Paltin.. 22 . epi o. Scăpase uşor. ca din Ludoş-Tur d a. era bine cun >s. — spune moş Nicolae — a iuat brogea. l-a) în anul după Hristos una mie nemţoaică. la in i­ loc in casă. românii membri ai acesţei onde urma să săvârşesc slujba. gândesc cu duioşie că. hai să mă ea avea mulţi membri. iar Şi aşa moş Nicolae a iden­ răscolesc anii copilăriei cu tot şi câteva oi şi plecam ade­ bătrâneţe. cât pe acolo.. Inich'oiu Jud. unor Intradevăr numărul mare de uscase frunza pe copaci. Taiâl meu şi Românii noştri. Vorba lui tuna.. l-a) oarecare Zandeski. pe care numai in societate 'w ţ d£Sltffywtâ r i V c K '^ r'f t e n d f t r R od. De unde venea.Ei sunt în ordinea nume­ •staşi făcea să nu fie mult La oi ne băgăm ciobani ajuns cu oile în Asia prin Elevii clasei a IlI-a deja Munţii Altai. căci mâine taine. Ea s’a înfiinţat acum din Rod-Sibiu. 12 pâni. nezeu trăiesc şi azi.. mai mulţumit toinicul român Tipuriţă. căci mă trircetedu fraţi de ai vremelnic *de%|!uşif ca apoi Rod. 1*8) Con st. o figură inteligentă. este mai multă iarbă — şi că — Poţi să-mi spui ceva începe a cerceta pe rând pe Văzând că moş Nicolae se pe acolo se mai găsesc incă despre felul cum şi-au. C ooperativa P iatra-N eam ţ. ROMANII DIN CRIMEEA (Continuare din pag. — Deşi la început conve­ am jrecut Prutul şi ne-am duc cam greu. cinstite părinte. —. 20) alimente.. 14) Banu . Copii nu am. „cu ce le lua 1 Lipsit de . mereu vorbeau unii că în am din viaţă. unde a şi murit. Cerna ăsta mă compro­ „Monsieur Grandet“. cătita li­ sa trăiţi! ‘ văd : Un tip scund cu un ten Ca unul ce era vechi la me­ undeva Shikesseare despre bertate în acţiunile lui fără serie şi dintr’o fa nilie b mă. spune-mi Sibm. s’au executat 9iujb creştină in limba ro­ &nr m^i rzr mânească. Acea. Vasiliu.tâ Ion Muticidm Ludoş Turda. bine in. oare ari in spini. luncile noastre in» pentru oi în Dobrogea. ni I-au luat Ruşii. — Aici am dus-o noi răspuns moşul* M’am întovă pun întrebarea: Dar D-ta minile Uraţilor şi Caucazulm. sau nu. iar Cerna nicăeii. de peste doi metri... pe unde am fost rică : 1} Gheorghe Tunaru. biscuiţi. fost pre. cinstite părinte. iucrul nici şi cu o alunică pe nara şi i se treceau cu vederea mă învăţa toate năzdrăvăniile.. . Calfă te vor scoate» nu te noi. de pr. avea o înfăţişare unele. . Basarabia este iarbă mai multă sac şi am arat şi am semănat — Moş Nicolae îmi spune: de urmă — dacă mai trăiesc după aceea pot să mor". Feciorul lui a trecut mitru din Rod-Sibiu. 15) Nicolae şi Constantinescu. la Simferopol.Moş Nicolae.S*biu. «danul de gânduri. suspinele lui moş Nicolae. 10) Moş Nicolae asculta prima anul 1902N-' . specii doi bujori in obraz. restul ce-1 mai amanunte in legătură cu des­ pastori blajini. viiterf fi L iD râria K o m ân eaacă „G H E O R G H E ASA CH I* f / ^ . iar Miron Isaicu care s’a născut Borzoghean. Pentru toate acestea.. Unu Români au . Evanghelii se în ce an ai plecat în Crimeea.. moş Nicolae ? fără a li se mai fi putut 4a aş dori să-l mai văd încăodatâ. Fiindcă trecuseră Am rămas mirat —când la către Crimeea. „mai Era un ouşcaş de elită. t tr* d a Ai texandru cel bun.. Japonul. care a.lectură de Cre&ngă şi ostaşii s’a întins o masă. dar am mare lipsesc din poză. — „Da. şalului Conducător... 9) Nicolae Vasiliu a urmat şezătoarea. 5) Dumitru vizitat răniţii dela Iazarfetaf Am Început slujba. Ea este Sibiului. membrii al soc. şedintele societăţii. dar maistru va In seara cu pricina. — Am înfrânţi.— „Să trăiţi. Acum mă roşi. dorul ce-i neli­ dus-o mai bine pe aici. cWrând până în Mitu dm Ardeal. 27 .. 25) pentru răniţi — distribuite Com. că eu am a-ţi spune moş Nicolae uitase pe o parte fatcă de mult timp inainte de sosirea mea pentru slujbă. moş Nicolae losit şi organizat cu chibzuinţă.a ţ ijl m nicolae p uesieste: fiica lui Gh. tata observă ’că una din arme dar şi mai puţin inutil definitiv. prin copii lor — părinţii au — „Apoi. 13) Ion Baciul zicuţe de către elevii Mn- să se reînfiinţeze iarăşi in rariu.rv an r Au recitat anecdote elevii joi. Mhalache din anul acesta cu armata română B ju Ion din Rod-Sibiu. din tot noştri care aveau oi mai multe din Ludoş-Turda... dom'maistru. Parcă-I destine şi mai mult s:uzaoiie 1 frânghii de oţei“. pe care bine — dar am auzit că in răşit şi eu cu un prieten din . Ceilalţi uce­ mergeam cu dânsul la sitari. Să fiy ^L . din Rod-Sibiu. din spusele tatii. îndemnându-1 Basarabia. el se 21) Ion Nicoara din Cacova. Ochii maestrului le era vorba. 3 kgr. în satul Pa tin băiet de suflet.

că aici sunt primiţi Stella Bucureşti V. şi din cauza neluării copilărie cu dr. Forurile de propa­ că. II d-clar nul. Ceahlău c e i şi d-1 ad-tor Ştefan Petrescu tatea spre a-şi căuta sănă­ aer.AP. tinescu şi una către d-1 viaţa. Ionescu-Siseşti şi alte în revista „Septămâna“ î* ruzzi. că încălzească la flacăra ace­ ţând la bucuriile ei tocmai fiecare mpoate obţine apre­ loraşi educatori meniţi sa sericani in sânul religiei nirea d-sale în fruntea sa.cinematograf. Doctorul Socrat D. C. N. I. de Profilaxie a contribuit sformat. Casele de filme şi privinţa caracterului numai educaţiei morale“. deosebită solemnitate. Soc. In situaţia cari şi-au format un comitet asupra următoarelor dezi­ flictul este gata). rile cad peste clădirea sa. Albina Tarcău 2. plus mate­ rialul necesar pentru an apărător în sălile de clas. popăşea primar al spitalului de Stat vedere social. D-sa confirma cru­ Carol Renert. Sf. Petre Bogdan medic tată la vreme. pe munte la Btseri. Da vid David P.000 lei. va să-i satisfacă şi dolenaţele d-1 Ionescu (pensionar). Conserve bine. flictele sociale [ e x : un satisfacerea t r e b u i n ţ e l o r directorul tanatoriului arată mese şi cea de spectacole ului. este o cem o datorie de conştiinţă varea oricărei chestiuni un cluzie a ajuns Giovanrd spitaliceşti din Moldova şi dorinţă vie a bolnavilor. pier . Uzi­ cani şi care pe vremuri a natorului. ing. sa pr. dr. __ cipat invitaţii: pr. Titan câte 10. ■fondul Bisericamlor atât fel prin sprijinul dat de M. familiile lor.. renun­ tera şi apoi m-rea dela Bi­ trei ani jumate. dr. întocmai ca cei trunzătoare a unor ochi lu­ din amorţeală şi-a făcut da­ câte 5. în afară de o bună cierea semenilor de om deschidă calea spre bine. farmacist Costicâ era atât de drag ori de câte dr. Când se va pune ţumiri d-lui medic director Socrat Lalu şi Grupul inte­ neraţie din care făcea parte. I.R. în. toriu a avut o reputaţie 15000..000 bolnavi de Ca bun prieten încă din tuziaşti din acea vreme. Alexandru Co. tru cei ce. T. Bisericani o vreme când acest sana­ diferite sumi totalizând lei donat materialul necesar mâneşti. de C A R A C T E R prr 'Uastie. de la Paria. de la ve­ tului. Santu.. R. de unde’şi scria articolele tul presei d-1 Ioachim Mo. Bicaz.. ce-şi duce zilele cu priviri I o c h im C. adesea an de an G.A. facă ceace au făcut ţările 3000 lei. 178. La noi tubercu­ I. 1. aflaţi şi tînărul D r. conchizând că organizare medicală a căutat S'a dat citire unei tele­ „de om de caracter sau In momentul în care sufle­ a oua condneere asanatoru. Neamţ . As. 500 bolnavi — a putut a. tatea . răsire. oficialitatea va lua 50. împrejmuirii terenului pe -= = b i. scăderea indivizilor pericu­ Drogheria Standar Bucu­ trebui să coste mult mai tenţei. mut care apoi a fost tran­ voiască a oferi căte un film De aici a început pentru v. Bră. Mân­ „Albina" şi-a extins bine­ lângă o industrie curat ro­ ţi cinematograf. Neamţ lei lui lemne de foc peste mână gere pentru acel tineret Bisericanii I oase la un loc. ge dtn şoseaua P. ori trecea la munte. tocmai nu ne urască pentru fericire din apus. proto­ obligaţiunile noastre sociale 300000 infectaţi. d-rului Cipău şi (Continuare din pag. facere şi asupra altor sate mânească. Tiberiu Cipău. plus anului şcolar 1943—44 a progresul instituţiilor ro­ torul T. Avocat Soroceanu. Inginer consilier Silvic ereu Matasă a făcut sfinţi­ vor fi şi mai mari căci con­ In numele celor 360 bol­ durerea ce o simţim cu toţii. atunci acesta va pă­ plecat din sânul familiei să tinescu. d-na pentruca individul să devină dul adevăr că avem anual şi alţii. Se declară nul.. sf. ţilor să bine voiască a lua Gheorghe. dr. Dela aceste diferenţe fiază. precum şi bolnavii din toate straturile dru Iaşi. cu suflet animalului rafinat. sau că boala n'a fost depis­ D-sa promite toată munca • (Continuare din pag. spre mnraf. Dar pentru sticlărie Putna —. lui român. d-na dr. I. în noua sală de tot neamul va fi obligat sâ a vorbit subofiţerul T. luptând. 1..000 le i. Socec numeroasele sale acte de în total 584 m. Mitropolie Iaşi. Filiatura şi ţe. Neamţ au parti­ proastă. mult la redesarea sănătăţii donatorilor. j). aoastre şi in cultura poporu­ natorului. bolnav. sănătoasă. Nr.B. din Piatra-N. loza seceră anual mai mult Bucureşti şi Prefectura Iaşi. când pădu. m u lţu m ir i o n c ia ic Impresionanta solemnitate dela sanatoriul D-l prefect Lt..vului care nu vine aci la rina fi dr. care se stră­ de conduită — de carac­ o fiinţă care urmăreştă spiritual.Marzonetti loan. C. cu durerea eventu­ pentru ca complexitatea a- loşi şi redresarea sănătăţii reşti . Tomescu.000 lei fabrica de Ar fi păcat a se lăsa în pă­ de la ap >s de vieaţâ îşi citori ce-ţi imploră salvarea toria pe deplin. a- Societatea de profilaxie. protoereu cauzele: negligenţa bolna­ Pentru aparat s'a plătit* C. va storc conştienţi firul exis­ merită bunătatea societăţii. sălile de milosului flagel al T. _____________Fost Deputat şi stropindule cu apă sfin­ resul ţării. Păngăraţi. fiange numai datorită Soc.Rădăuţi. strada Carol ân Vedere impulsul dat de sătoria mecanică Dămboviţa asupra sa întreţinerea dru­ teltmon 37. va trebui ca ţara Federala P. pentru film soc. 400000 lei. josnic.. fi lion de femei de la sana. P. populaţiei eliberat de Poliţia siguri că sub regimul d-lui şire : Coop.o lună sau două. Major (care a pus la Ministru al Sănătăţii prof. este unnl (cinematograf). mult şi n’am vrea să se zica: alei aprop eri a clipei fatale celora făpturi — fiecare o publice. Pavel Creangă Ga­ şi comuni şi numai in cursul nieră pentru ajutorarea . reprezentan­ ţrebuie să-i dai posibilitatea tituţiei. „Albina" mai îmbolnăvi pe alţii. Duminică s'a făcut cu o Aci. Teodor Sântu.C.114. Tomescu. B. Neamţ 7000 lei acum a început să se strice. dr. industriaşi în tovărăşia fraţilor lui şl Chtrcâ notarul corn. Buşilă. Panu. şi pe restul gene­ sar dintre localnici am no* Boala tratată la început sterului sănătăţii aduce mul­ nantă d e sp ă rţire de d-rul raţie i din acea vreme. dar altele au fost prin serbări între ei. realizaţi de bolnavi Din P. A fost laţi. cu scopul de a o menaja. B. l-a) societate nevoia de a face onant istoric al Bisericani. Lalu de atunci deabia întors dr. Apoi. Matasă a făcut un impresi­ Unui bolnav trebuie să-i învăţătorul Iustin Mămăligă aducând mulţumiri soc. Tiberiu Cipâu directorul şi la noi în ţară problema Cipău. a apela la forurile în drept caracter urît. căci mai târziu. s'au dăruit societăţii. elora ce s'au izolat un fel de oglinoă a sufle­ celor cari o compun să se rolul pe care l-a jucat peş­ D-1 dr. «ă acest aşezământ. Răsboiul creşte numărul tu. la Bisericani este o Fab. mânului cea d>n urma". Suntem însă rezentantul presei să le în­ a le comanda. M nisterul Comunica­ Piatra-N. Rudolf Slicht P. lordăneseu.Tarcău. Victor costat 7 milioane lei iar Puţin bună voinţă pen­ cele priviri atente şi pă­ care ne mână la trezirea Gurzeu P. Dumitrescu —Speranţa— 3. să fie şi o pepi­ sfinţirea renovatului pavi­ sociale. jjisericani Teodorescu-Darie a dispus să se aducă mulţumiri pu­ blice cooperativei forestiere „Albina" . vilionul de femei. Petre Ionescu vreme şi aşteaptă agrava rea. Rujinski. C. vizitând camerile tractarea s’a făcut în inte­ navi şi a celor 70 militari în ziarul „C EA H L Ă U L ". c a : dr. pentru care e construită şcoala din Pângăraţr. Socrate D.. omul este apreciat în zează întregul concept a l ăa stare a adăposti peste du-se procura un aparat de gandă. personalul au­ iarăşi de folos societăţii.mare operă naţionali şi so­ S. Zeana. câte nDa-mi Doamne mintea Ro* puţină milă pentru cei ce vieaţă. arătând cu documente să-i ridici moralul. sanatoriului Bisericani. farmacist Octav Văntu. siune. Ast­ profilaxiei d-1 Dr. conduită dapă care îşi duce marea spre bine. sa de educaţie: „In forma­ actuală — cu trei etaje de dând serbări între ei. în aceste câteva rînduri. Neamţ— iirea pericolului social al Neamţ şi Uzinele metal. Socrate In pavilionul de femei. nele Reşiţa lei 20000. pensionar rea apei. 4000. să nu mai acorde senatoru­ tru a o f«îri. Cos. Matasă. d-na şi d-1 trebui găsită o modalitate sufleteşti. ina. Urmează deci. J W w v n f . l-a) pe când la Schitu Durăm 4. pe numele Crâilâ roul populaţiei..-ului pen>ru că au părăsit-o pen­ de a nu fi ca ele. indiferent dacă au Neamţ.sau nu cu ce plăti. la zeci de km. Direcţia C. d-na intreţinerei familiei celui mediul prielnic în care cel în Bucureşti. galeşe pierdute în depărtare tuberculozei. ape­ derate : Rămine deci ca cert faptul rea caracterului se epui­ ia unul singur cât avea şi lând la colecte etc. d-na răsi mai cu uşurinţă socie­ aibă un climat sănătos de inginer silvic Mircea Manoi. iar omul devine «aterial cât şi pe tărâmul dispoziţie zugravi evrei] s'a dr.000 .să se îngrijească şi să se re­ D-1 Dr. con­ Gentile cînd a spus în opera «liiar din Ţară. puţină înţele­ De aceia trebuiesc ajutaţi decât toate bolile contagi­ Şmil Herşcu P. acelei falange de tineri en­ Grădinescu. impresionant ţită. Textila Buhuşi mului In serpentină ce mer­ asupra sa tratarea şi stăvi. bolnavului pentru bunul mers al ins­ dr. D-sa arată Cu această ocazie ne fa­ deschis întilneşte în rezol­ Poate că la această con­ din cele mai mari instituţii că finematograful . în numele mini­ ticipat la această impresio­ Hogea. judeţului. Al. din Piatrâ-N. „Albina" a înţeles ca pe ^urarea sălii de conferinţe cială. pentru morală şi societate eforturi pentru ca sufletele poart. pentrucă a creiat aci lectualilor Nemţeni.S. xiliar şi parte din bolnavi. Cos. Neamţ. după cum şi după de alimentul medicamentos Vorel. P. Acele feţe îngândurate. un vis pierdut — să să.. mai rămânând de plată lei 156. Cipâu arată că de de lu.să-i ofere bolnavului şi o grame către preşedintele invers" după normele de tele rămîn surde la che­ fei se arată vrednică de vieaţa cât mai plăcută. Din punct de d-sale şi-a colaboratorilor In afară de d-1 ministru de sub Ceahlău. de binefacere să bine după faptele sale. pe numele Mareşal Antonescu. am ţinut să-i incrustez M. d-na şi d-1 dr. ge­ lat pe d-na Aurora şi d-1 se vindică. spectacole a oficiat un Te* îngrijească aceşti oameni şi Deum după care. laboratorul Voreî. tescu-V oineşti. putân. general N. Bucureşti. căte 2000 Ferum Iaşi.ţară 50.asiguri pacea sufleteasi ţr Ad-ţt u'tru grijă ce “o lor. pr. I.000. D-sa. având lei 50. la Bro- Scarlat Orzescu primarul plecarea din sanatoriu.lei 30. berculoşilor şi deci în viitor măsurilor din timp avem Lalu. ' str Hurjul Pan. Lalu ■medic şef al Of. hrană repaos şi alături lescu. putut zugrăvi în uleiu pa­ duiesc pentru stârnirea ne­ tere — pornesc toate con“ doar ţinta cîştigului pentru D-1 dr. în anii lui din tinereţe fom. Flcrescu aomplet renovat. şteni. Atunci internaţi aci. D-sa citeşte lista odată la . Ilie Ţenea — Tarcfiu tragă la vreme spre a nu maniţă medic primar al personalităţi ale ţării a par­ c o l a b o r a r e cu Dimitrie lin partea coop. rugând pe rep­ căci bolnavii nu au fonduri Perdut Buletinul biroului Pierdut buletinul dela biu- populaţiei ţării. bere Bragadiru.G. Col. caracter nobil. indiferent de profe­ sentimentele înalte se atro­ prin realizările pe tărâmul St. Ecate.

Grigore Dar orele au trecut şi cu vieafă. toate s’au. L. pr. jp La 26 Martie crt.cu Asocia­ Martori propun p e : Ioan ţiile muncitoreşti. alocaţia lu. fina 4-a C E A H L Ă U L Crim a diu comuna Galu = Rugăm pe toţi abonaţii din oraş şi le pune in v e­ = noştri. Dragomireşti rea fondurilor de amenajare — Judeţul Neamţ — Judeţul Neamţ şi întreţinere stadion. din statute. Duminică 2 Aprilie 1944 manifestaţiuniior oficiale Ori pe 1944* iar restul concuren­ ce fel de exerciţii se vor face ţilor intrarea gratuită la inatefc- Se aduce ia cunoştinţa celor publică cu oferte închise îii la aceiaşi oră în acelaş local în localul şcoalei din satul şi cu aceiaşi ordine de zi ori în afara acestui teren. Au vorbit sătenilor d-nii: Dragomir student A. cu Elena sus» să Ie depună de urgenţi bine pregătită. organizat Adunarea concurenţilor la L 6. Pr. se va face in ziua de Joi oamenilor. Ştefan zori pe exerciţiul 1944 45. la orele 19.. şi mai cu seamă că se află in stare foarte gravă ţinem ziarul. Publicaţie Licitaţie neşte majoritatea (Jumate plus priu-zis de sport (îheonjurat cu balustrade) depe stadionul Premii: I Lei 1000. L.păscut până l-a nimerit. constată uşurinţei Hogea şi brigadirui silvic paharele s'au î n m u l ţ i t Grigore Hogea. jud. Bucureşti. Alegerea comitetului de Stării civile al Com.teresul momentan. fond rulment.. 19 atentia tuturor locuitorilor văţătură.m. Geană gurul mijloc prin care sus­ necesar şi folositor să aibft tiri. puternicele lovituri ** Poliţia oraşului P. Culturală acest scop. legale. care l-a pus în liber­ reşti". (Buna Ves­ Subsemnatul Qheorghe Ana din D. nile cerute. şi nu la 28 cu care unii locatari au în ­ Simion Geană.am ----------------. mult. se va „Ceahlăul0 pe 1944* şului Buhuş este vacant. cu a- vizai grupării locale Ceahlăul. Va­ !n adunare generală extra­ chetului Tribunalului Neamţ. exista o — după cum ni se spune află întrun concediu de Martie c u m s'a anunţat ţeles să se conformeze in­ veche neînţelegere dela un iar clienţii au plecat acasă. strada Alexandru cei Bun. Neamţ. 762 Se aduce la cunoştinţa zu­ unul). re­ mspector general de la Fun­ de Fundaţie.^ «rf&telor pe jrie !. Nazarie instructor. nu are voe nimeni lei 600. 3. 21 Primăvară printr’un: post de intendent cl. plachete* In conformitate cu art. s'a început gâlceava. din statute. pr. str.30 ditn. In in­ ne trimită costul abona.Neamţ Ardelean. de 10 la sută. „Ciclo-Crosst 1“ este des­ W La 30 Aprilie şi 1 Mai1944 La această adunare sunt chis tineretului dela vârsta de va avea loc primul Macht de scumpete conf. Tarcâu jud. Acum vor reface iar plăţile la oameni. de Radiodi­ teriale bune şi la dimensiu­ fuziune. stadionul „Ceahlăul".) Martie 1944 Primăriei Buhuş. Nr. desvoltând subiectul tificatul omului neserios. str. tuturor dispoz. urcarea meniul Broşteni" S. ing. Preşedinte. pe petezmei dela biserica din Toţi concurenţi vor primi fără altă convocare. distri- de faţă d-nii: Iorgu Stoian buindu-se 120 volume trimise siliului a Prefecturei jud. acordatete de căminul local. chiar dacă nu sunt membrii B-dul. feritor la reconstituirea actelor daţiile Regale Mihai I. tr’o serbare la care au fost încă 40 elevi silitori. va năruit şi de sub dărâmături dmri. In m i l i t a r ă a fost arestat de vorbi la posturile noastre de au apărut bracuri şi scâduri soţiile le sunt surori. 1927 şi 1928 că rec­ privire aruncată către la­ E drept că între gospo­ cată de vreme. adăposturile. având vot Teatru. a funcţionarilor şi lucrăto­ Puncţ. art. Dragomireşti jud. cu dispoz. Monoliu Gh. L. ordinară. 2 2 __Telefon 29 Telefon. Mihuţ I. Tarcău (ss) ION DOROBANŢU la sfârşit impârţindu-se ca Direcţia cursurilor a avut-o premii căte una pereche sky pr. organizat de noum Cons. str.j ce g . care se 23 Martie crt.A. Deci cheltuială CONVOtARE Poliţia locală atrage dublă spre a servi de în­ mm inest In conformitate cu art. Participarea la activitatea Cu stimă. Tipografia fi Librăria Românească „GHEORGHE ASACHl" Societate Cooperativa Piatra-Neamţ. Hogea tului. patului spitalului o bună bu­ bit mult puterile şi sunt 1926.deţin extrasul sau alte înscri­ săteni. R. aară de copii şi indemnizaţiile 2 ofertanţi. BB In ziua de 26 Martie După desgheţ. şi nici cârciuma biserici. torizat care se va prezenta se interesează de sport.termen anunţat cu respectarea dacă n'a fost depusă la Se­ se va relua antranamentul de iar plecarea la 10. tinescu. s'au mai certat oamenii şi Pe drum Hogea s a oprit răsboiul trecut şi’n cel ac­ crt. boală în gradul de plotonier anterior. II. Bordeianu. Contrar adânc al acestor cuvinte.30 in sala con­ Pântea.autorităţile şi persoanele care pentru fecon- locale şi un mare număr de şi ţăranul nostru este capabil 1. a scos cufitul şi s’a Ceasul cel rău şi păcatul la conferinţe „ Jara“ sf. Amăriuţei. Corpul didactic al cursului 2.nu se vor prezenta cel puţin cretariat cu 24 ore înainte de foot-ball. lucrările de pictură Adunarea generală extraord. să situaţia indentităţii. Mancaş. Pertu cureşti şi Tenis Club Român consulta în orice zi între orele Grigoriu Constantin Primar. binevoiţi a dispune îndeplinirea din Ardealul de Nord. la 478 din 12 Ian. Roznovanu. do­ L. de vechea grupare „Ceahlăul". Comemorarea a 25 ani domiciliaţi în com. crt. E. şi Gh. spre a face cu trei. F.. Secretar. sa este sine. Neamţ. *e la Dobreni. Paroh. se va ţinea licitaţie oară. Tinca şi Gavrii Oniga ambii 4. încăt d. voluntar şi'n najeze adăposturile A. 3938 din 14 Mart 1944 din Dobreni-Neamţ Asociaţiei Sportive şi Cultu­ Cerere rale „Ceahlăul" sunt convocaţi ‘tnreg. POPOVICI Rareş. Ciuc. aceasta fiind sin­ trebuie să înţeleagă 'că e că diavolul nu face mănăs­ 'care luase un pahar mai abdomenul. cu onoare vă rog să de stare civilă ale refugiaţilor Amăriuţei subdirector al Ca­ Rezultatul cursului4e -sky. fiecaife Un vechiu proverb spune nimerit şi Grigore Hogea. N. să-şi însuşească cunoştinţi cât descărcarea. Primul Procuror al Pai- Cursurile ţărăneşti pentru Darius Vasile. autorităţile a demonstrat încă odată că Mit ' 3 'irmeTof >rmelor legâie legale pentru feCon. Ştefan cel Mare. intrarea gravilor şi pictorilor autorizaţi Adunarea generală extraordi­ să facă exerciţii. unle organizate de gruperea interesaţi că la Primăria ora­ Bornlş pentru pictarea cata- câţi membri vor fi prezenţi. Ungureenu Av. s’a Închis prin. Prim-Procuror. 1925.şi a fost ajuns de cumnatul tual.Neamţ face cunoscut tinerilor năs­ vor regreta mai târziu. BUHUŞ raroiila Borniş eoni. domnii membri ai Parchetul Tribunalului Neamţ Nr. Aprob?Q^Wptiunei şi f scituirea actului meu de căsă. D. deschide sezonul sportiv de data de 1 Aprilie 1944 un Borniş com. E. Centru. Doar nu în zadar său şi încă 2 consăteni. contractat •-în -*■— suri referitoare la actul de ziua Festivitatea a fost deschisă de grele. Secretar. litate. sociaţie sportivă.cală. strucţiunilor şi să-şi ame­ pământ şi pentru care lucru d e rezervă. Neamţ curi/e virane sau în curţile darii satului Galu. unic din D. 3 iei 400. ora 15. conducere şi comisiei’d^ cen­ Ardelean jud. exerciţiile lJ*tf*. S’au mai împărţit premii la 25 Martie 194i. decorat cu „ Virtutea erou Constantin Matasă. Auto gara C> F. la cancelaria parohiei. rupe încetişor cu băutura. Măsuri pentru procura­ PRIMARI A COM. de orice gratuită la match urile orga­ In conf. „Cahlâul" pe Codul Funcţionarilor Publici. Pântea (ss) Emilian Adămoait sportivă oficială. proto- s*au cârâit în diferite rân. E. Cojocaru d rectorul cămi­ dela înfiinţarea Asociaţiei. la prima convocare. Jurnalului vor fi cedate spre executare 14 ani şi se va alerga pe de Rugby. 61 din că pe ziua de 19 Martie 1944 nară se va ţine pentru a doua natură ar fi. D. Parcului „Cozla“ şi coborârea Intre: Selecţionata Bu­ Dată în Buhuş azi 1 Mart 1944 Caetul de sarcini se poate pela Apele Minerale.R?43. invităm sierei Agricole. elevilor: nului din Dobreni. Acola s ’a năpustit asupra brigadieru. fiind rezervat nizate de gr. de Miniştri 1129/942 oricărui pictor sau zugrav au­ rugaţi a participa toţi cei ce traseul: grupare muncitorească lo­ şi 738/943. 2-6 p. nici o pronunere de„CICLO-C OSS“. Iorgu Stoian şi ing. Ce să mai spunem: face parte din ciclul de roare autorităţile şi nu pe Vasile Melinte. 27 . vor pune ma­ invitat al soc. de 20 Iunie 1906 la Oficiul căsătorie al cărui reconstituire de corul mixt al căminului. A . din 17 Aprilie 1941. Gârbulcţ* la Parchetul acestui Tribunal. „Ce hiăul“. atât instituţii cât şi dere in modul cel mai ser Din ceartă 2 cumnaţi ajung la înjunghiere particulari in restantă cu rios ca fiecare să-şi clarifice abonamentul pe 1943. Bicazul se cere prin petiţiunea de maft partea artistică fiind foarte a fost format din d-nii: N.30) aitatea de chirie. subţiri şi putrede. perforându-i puternic mentului. li. Cos­ Matchul se va disputa pe * Secretar. plus alte premii urmând a hotăra asupra ur­ miciliat în corn. 6. 5. Roznovanu. puţine speranfe că va scăpa rutarea în oraşul P. cedat Ungariei. lui. tn z ua de Sâmbătă Domnule Prim-Procuror. Se aduce la cunoştiuţa celor Sosirea va fi în faţa maga In cazul când nu se întru­ Interesaţi că pe terenul pro­ zinului „Dâmbovita'*. pentru S P O R T I V E s s echipament. refugiat din Bicazul combinat cu art. tire). Plecarea: Stadionul „Ceah. plătit cu un salai bruto întrucât acesta este al treilea grupările locale „Ceahlăul" ora 10 pe stadionul Ceahlăul» nu se va putea lua in discuţie şi „Dombro' M. Agafiţei Preş. Th. cu art. orele 15. scări rerea şi actele cerute de Codul Odată cu depunerea ofer­ ai acestei grupări. Conlucrarea . drumul lung şi cele şi ora târzie dela cârciumă unei bombe a fost' ţintuit 3 operaţii suportate i-au slă­ cuţi în anul 1924. va vedea că tot păhăruţul întrucât din cauza exploziei primite. „Dombro*' M. brigadirui silvic Geană care crede că induce în e- oraşul „Piatra-Neamţ** care s a dus la cârciuma d-lui văzându-se singur şi în faţă tate. Col. (A - Doritorii vor prezenta ce­ la cancelaria parohiei în 1ăul“. asupra s’a buletinul de k Cine va voi să judece tâlcul fusese omul nevoit a între­ la spitalul de stat din loca­ biuroul populaţiei. Col. Neseriozitate* Orie* sunt vinovaţii crimei. Publici până la 15 telor se va depune şi garanţia consultativ* rilor din întreprinderile „ Do­ str.R. N. după care de lei 4200 lunar plus indem. Constantin. 1062/1940. 2 Nr.. In conf. $ popularizarea sportului de sky sile şl Mihuţ I. (ss) Ghe. Neamţ. Costinescu. Prefectură. dacă (sosirea 11. Este cer­ fumul befiei şt’n bezna nopţii jandarmi şi înaintat parche­ radio „România şi Bucu­ In noaptea de 11-12 Mart. pr. V. 1944 Noi. Bd. . I. mătoarei.