You are on page 1of 11

TITULARIZARE 2012 – Rezolvarea subiectelor

-Model-

Subiectul I 45 puncte

Desfășurarea procesului de instruire necesită anticiparea de către profesor a activităților din
clasă.

Aceasta înseamnă construirea strategiei predării care presupune identificarea deprinderilor și a
informațiilor pe care trebuie să și le însușească elevul; profesorul este cel care decide și este responsabil
asupra a „ce”, „cum” și când se învață.

Competențele specifice ale programelor se detaliază în timpul proiectării, pe lecții.

Activitatea didactică în cadrul secvenței date parcurge următoarele etape:

- identificarea competențelor specifice: „În ce scop voi face?”;
- selectarea conținuturilor : „Ce voi face?”
- analiza resurselor:„Cuce voi face?”;
- stabilirea activităților de învățare:„Cum voi face?”;
- stabilirea instrumentelor de evaluare:„Cât s-a realizat?”
Competențele specifice propuse fac parte din domeniul achizițiilor, care permit învățarea
autonomă pe parcursul întregii vieți.

Aceste competențe specifice permit transferuri transdisciplinare care contribuie la realizarea
profilului de formare al elevului.

Din punctul de vedere al conținuturilor, unitatea de învățare Religia și viața religioasă cuprinde
temele:Mari religii și Reforma religioasă și urmările sale și stabilește următoarele competențe
specifice:

1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise;

3.2.Utilizarea dialogului intercultural;

5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric.

Conținuturile Marile religii și Reforma religioasă și urmările sale sunt asociate unui set de
competențe specifice ce sugerează concentrarea demersului didactic asupra dobândirii de către
elevi a competenlor respective prin activitatea de predare-învățare-evaluare.

Pe parcursul unității de învățare „Marile religii”, elevii studiază și analizează temele:„Iudaismul”,
„Budismul”, „Creștinismul” și „Islamul”, cu scopul de a identifica elementele referitoare la apariția
acestor religii și a consecințelor lor în evoluția societății omenești pentru perioada respectivă cu

Elevii trebuie să conștientizeze îndatorirea de respect față de moștenirea spirituală. elevii identifică relația cauză-efect. La sfârșitul unității de învățare. Pe parcursul activității. vor realiza prezentări power-point în vederea evaluării activității. Dialogul intercultural vizează dezvoltarea în spiritul recunoașterii diferențelor care există între religii. de a le trezi interes pentru dialog intercultural prin desprinderea importanței religiei pentu moștenirea spirituală. propunând spre analiză studii de caz a căror dezbatere necesită ezprimarea unor poziții. să transpună din limbaj cartografic în limbaj verbal conținuturi istorice. repercursiuni până astăzi. Își propune să sensibilizeze elevii prin respectarea diversității. Elevii vor filma și fotografia momente ale desfășurării activității. Pe baza hărților vor identifica principalele centre ale iudaismului. . . creștinismului și islamului și vor realiza frize cronologice pentru a stabili traseul creștinismului de la religie persecutată la religie oficială de stat. . Dialogul intercultural se concentrază pe formarea competenței de acțiune și de decizie individuală. de a dezvolta gândirea istorică a elevilor. a izvoarelor sau a filmelor istorice. elevii vor fi capabili: . Acceptarea diversității presupune o atitudine intelectiuală și morală. . să tempereze pofta de agresiune ( djihad-ul). scrise sau prezentări power-point. să militeze pentru atenuare antipatiei dintre creștini și musulmani. toleranță și solidaritate. asigurarea respectului diferențelor în cadrul unor sisteme de atitudini reciproce. înțelegerea caracteristicilor „Marilor religii” și acceptarea lor. dezbinare. să prezinte achizițiile lor prin prezentări orale. să structureze și să creeze diferite tipuri de comunicare orală și scrisă pe baza documentelor istorice. Utilizarea dialogului intercultural are ca scop îndrumarea elevilor în a asimila conținutul temei. dar și în interiorul aceleiași religii. vrajbă. pe baza documentelor istorice. să creeze abilități de lucru în echipă și individual pentru realizarea sarcinilor de lucru. Elevii trebuie să știe că pe parcursul prezentării orale sau scrise va fi evaluat și este conștient de performanțele pe care trebuie să le atingă. atitudini față de problemele discutate. Toleranța este o decizie personală care provine din credința că fiecare persoană este o valoare în sine. să denunțe pe cei care seamănă ură.acțiune.Vizează o abordare pedagogică a diferențelor culturale prin exprimarea atitudinii față de existența celorlalte religii. formulează exprimări legate de cronologie lemente legate de asemănare și deosebire între islam și budism și între islam și creștinism. care să faciliteze dialogul și capacitatea de a-l asculta pe celălalt. argumentează caracterul monoteist al religiei islamice. . să-și dezvolte creativitatea prin rezolvarea unor investigații.

permit o învățare temeinică. obiective ce au în vedere orientarea în timp și formarea unor reprezentări corecte despre timpul istoric. creștinismului.Această activitate de ănvățare poate fi utilizată în cadrul secvenței „Evaluarea cunoștințelor”( 9 minute). În ceea ce privește activitățile de învățare în funcție de competențele specifice date. și atitudini. creștinismului și islamului. Interdisciplinaritatea ( geografie-istorie) își spune cuvântul. Această activitate de învățare poate fi utilizată în cadrul secvenței „Dobândirea noilor cunoștințe(20 minute).Citiți D1 identificați elementele preluate de creștinism de la religia iudaică. Priviți imaginea alăturată (Sacrificarea creștinilor la jocurile de circ). Priviți harta 1 de la pagina 42. Profesorul expune cunoștințele noi folosind explicația. reprezintă un mecanism de stimulare a gândirii critice.1Citiți D2. valori. islamului și budismului și răspândirea lor. putem exemplfica: . Precizați dacă există un centru comun al celor trei religii. Coordonatele spațiale presupun încadrarea Temei într-un spațiu teritorial concret. islamului și budismului din punct de vedere al apariției și evoluției.1. Analiza hărților istorice de către elevi permite localizarea principalelor centre ale iudaismului. .2. Unitatea de învățare „Marile religii”.Această activitate de învățare poate fi utilizată încadrul secvenței: Exersarea gândirii reflexive și recuperarea cunoștințelor”( 7 minute)Elevii își exprimă poziția și atitudinea față de persecutarea creștinilor din perspectiva utilizării dialogului intercultural.Localizarea se face în funcție de anumite repere istorice sau geografice actuale. conversația. reprezentat geografic. 2Realizați o comparație între islam și budism. Identificați principalele centre ale iudaismului. . Folosirea hărților și realizarea frizei cronologice favorizează munca independentă. creștinismului. Elevii citesc documentele din manual și prin intermediul conversației expun elementele preluate de creștinism de la religia iudaică. Precizați mijloacele folosite pentru persecutarea creștinilor.Timpul istoric contribuie la individualizarea evenimentelor istorice aparținând unor epoci și culturi. informațiile prezentate stimulează interpretări alternative și deschise. .Citiți D3 și D4. Manualul de istorie are următoarele caracteristici: operează o selecție permisivă a conținuturilor din care rezultă un ansamblu variabil de informații în care profesorul și elevii au un spațiu de creație. Realizați o friză cronologică în care să prezentați evoluția creștinismului de la religie persecutată la religie oficială de stat. tabla și creta. Această competență specifică este aplicată în activitatea didactică prin obiectivele generale ale istoriei ca disciplină de învățământ. constituind un mijloc pentru formarea unor competențe. raportată la această competență specifică este analizată din perspectiva apariției și evoluției iudaismului.1. Folosind apoi metoda comparației stabilește asemănări și deosebiri între islam și budism.

în contextul în care competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu și decurg din competențele generale. sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-învățare – evaluare. Programele școlare actuale definesc în termeni generaliinformațiile necesare pentru formarea intelectuală. în situația în care considerați enunțul adevărat. competențele și conținuturile prevăzute în programele școlare și de propriile opțiuni privind progresia. deoarece nici profesorii. actuala programă școlară a urmărit valorizarea cadrului european al competențelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competențelor generale și selectarea setului de valori și atitudini. Încercuiți litera A. ca și prin posibilitatea de a analiza și evalua critic informația. a) Itemii cu alegere duală. Dimensiunea europeană a educației impune istoriei să aibă în vedere următoarele competențe – cheie: competențe cognitive. Exemplu: Citiți cu atenție următoarele enunțuri. în special al celor standardizate. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competență semnificația unui „organizator” în relație cu care sunt stabilite finalitățile învățării. litera F. elaborarea sugestiilor metodologice. organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențele specifice. profesorul de istorie își instruiește elevii oferindu-le posibilitatea de a se informa rapid și eficient. Subiectul II 45 puncte 1. nici elevii nu sunt identici. fără a mai preciza timpul necesar asimilării fiecărei unități de conținut. Sunt necesare. În domeniul competențelor cognitive („ a învăța să înveți”). nu nrcasită scheme de notare detaliate. . de a folosi cunoștințele acumulate în contexte diferite pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului. Trebuie să corelăm competențele specifice și unitățile de conținut. abordarea metodologică și interesele elevilor. Itemii obiectivi reprezintă componente ale testelor de progres. au obiectivitate ridicată în măsurarea/evaluarea rezultatelor învățării. competențe sociale și competențe afective. profesorul stimulează curiozitatea elevilor prin investigarea diferitelor fapte. opinii și puncte de vedere. Manualele alternative de istorie reprezintă un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării . care îi solicită elevului să selecteze din două răspunsuro posibile: adevărat/fals. respectiv. Rămâne la atitudinea autorului de manual și a profesorului să organizeze instruirea în funcție de obiectivele. punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului corect. corect/ greșit. astfel încât o anumită competență specifică să poată fi formată/dezvoltată prin diferite unități de conținut. A F.dacă îl considerați fals: „In mediul orașelor se va naște o nouă o nouă societate mai deschisă și mai dinamică-cea burgheză”. ci doar să modeleze formarea unor aspecte ale gândirii istorice și a unor capacități practice. Fără a incerca să transforme elevul în istoric.

libertatea elevului de a reorganiza informația primită și de a formula răspunsul în forma dorită este redusă.Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau ccea mai bună alternativă. 2.. elevul trebuie să demonstreze nu numai cunoașterea ..... Exemplu: Scrieți răspunsurile corecte. c) interes pentru redarea impresiilor.... subiectivitate. unde elevul trebuie să formuleze răspunsul sub forma unor propoziții. de Lisle Simbolism Cl.. Caragiale Romantism E. din coloana B: A B V... Itemii cu răspuns scurt.. Itemii semiobiectivi. care completează enunțurile de mai jos: În anul 1829 apare publicația în limba română. Minulescu Parnasianism L. . intre cuvinte. 2.. Zola Naturalism I. Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt: răspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spațiu.b) Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unei corespondențe. Exemplu: Alegeți răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos: 1. litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane: Exemplu: Stabiliți corespondența dintre personalitățile culturale din coloana A și curentele culturale din sec XIX. Hugo Realism I.. L. Trăsătură specifică curentului cultural romantism: a) imaginație. veridicitate. Întrebări structurate sunt întrebările formate din mai multe subîntrebări..... sensibilitate. pentru a oferi răspunsul corect. Itemii semiobiectivi se concretizează în mai multe moduri: 1.. Monet Impresionism c) Itemii cu alegere multiplă presupun existența unei premise( enunț) și a unei liste alternative( soluții posibile). a efectelor luminii. a unui cuvânt. formă... conținut prin structura enunțului. b) obiectivitate. dar și abilitatea de a structura/elabora cel mai corect și mai scurt răspuns. fraze. sarcina este foarte puternic structurată.. fraze.

Modul de prezentare a unei întrebări structurate include: un material stimul ( text). gândirii divergente. abilitatea de exprimare personală în scris. Exemplu: Citeste cu atenție documentele 2 și 4.date suplimentare. diferită de activitățile curente ale programului de instruire. Itemii subiectivi pot fi formulați prin: rezolvare de probleme. pe care profesorul o propune în clasă. 3.Identifică în documentul 4 indicii privind contrastele vieții urbane la mijlocul secolului al XIX-lea. Validitatea reprezintă calitatea testului de a măsura ceea ce este destinat să măsoare( competențele de evaluat). Este evident faptul că acestea nu pot fi manifestate decât în condițiile în care comportamentele de nivelul analizei. compară documentele în privința mesajului transmis și a credibilității acestora în raport cu epoca în care au fost scrise. b) eseu nestructurat: Pornind de la documentul 5 și folosind cunoștințele de istorie din anii trecuți alcătuiți un text de 15. Tipurile de validitate urmărite prin acest test sunt: . subîntrebări. eseu structurat și eseu nestructurat. După tipul răspunsului așteptat. sunt ușor de construit și testează obiectivele care vizează originalitatea. comportamentele care pot fi evaluate sunt cele din categoria aplicării sau explorării. itemii de tip eseu pot fi: a) eseu structurat: Alcătuiți un eseu structurat în care să explicați tendințele critice ale autorilor din secolul al XX-lea față de urmările progresului tehnic. imaginației. evaluării.20 de rânduri în care să vă exprimați opinia cu privire la consecințele sociale și culturale ale regimului sovietic. a reformula o problemă. sintezei. 1) Rezolvarea de probleme a unei situații problemă reprezintă antrenarea într-o activitate nouă. capacității de a generaliza. Itemii subiectivi( cu răspuns dechis) Reprezintă forma tradițională de evaluare în țara noastră. În funcție de domeniul solicitat. organiza și integra ideile. cu scopul dezvoltării creativității. 2) Itemii de tip eseu pun în valoare abilitatea de a evoca. creativitatea și caracterul personal al răspunsului. transpunerii sunt corespunzător însușite. precum și abilitatea de a realiza/produce interpretarea și aplicarea datelor.

 O matrice de specificaţii detaliată trebuie să precizeze competenţele educaţionale formate prin procesul didactic pentru fiecare unitate tematică parcursă într-o anumită perioadă de timp. Profesorul evaluator stabileşte procentele ce urmează a fi evaluate din fiecare domeniu/conţinut/temă raportate la nivelurile cognitive/competenţele specificate în matrice. dimensiuneatestului (testulpreascurt/ lung). înţelegere. itemii de calitateslabă. . Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate comparabile în cursul aplicării sale repetate.  Matricea de specificaţii indică ceea ce urmează a fi testat . aplicare. Unul dintre cele mai utilizate procedee care să servească acest scop este matricea de specificaţii. pe de o parte. De exemplu. 2003. în care sunt precizate. O metodă care poate estima fidelitatea instrumentului de evaluare este matricea de specificație.analiză) prin intermediul a patru elemente de conţinut. Glas şi Thomas. se stabilesc . indicaţiileneclare. nivelul de dificultatenecorespunzător al itemilor. iar coloanele conţin nivelurile cognitive corespunzăroare competenţelor de evaluat (de exemplu: achiziţia informaţiei. formativ sau sumativ — avem nevoie de un instrument care să certifice faptul că testul măsoară competenţele de evaluat propuse şi are validitate de conţinut. . pe de altă parte. care exprimă acurateţea cu care testul măsoară un anumit „construct” . Gall. înţelegere. . profesorul stabileşte ponderea pe care fiecare competenţă şi element de conţinut o va avea în cadrul testului.pe ultima linie a .S. Gall şi Borg.competenţele de evaluat prin raportare la conţinuturile învăţării. Aprecierea validităţii de conţinut se face prin estimarea concordanţei dintre itemii testului şi rezultatele învăţării specificate prin competenţe de evaluare. competenţele de evaluat corelate cu nivelurile taxonomice la care se plasează acestea şi. 2007). 1997. Validitatea de construct. Bloom). Validitatea predictivă. . conţinuturile care vor fi vizate”(Mason şi Bramble. . Astfel. Schreerens. necorelareadintresarcinilespecificateşitimpulefectiv de lucru. După stabilirea tipul de test — de exemplu.aplicare. în cadrul unui test sumativ care urmăreşte evaluarea anumitor competenţe la diferite niveluri cognitive (achiziţia informaţiei. Pe liniile matricei sunt precizate conţinuturile abordate. care se referă la măsura în care testul face prognoza rezultatelor viitoare ale elevului. cf. B. analiză. validitatea de conținut care exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conţinut majore pe care le testează. „Matricea de specificaţii constă într-un tabel cu două intrări care serveşte la proiectarea şi organizarea itemilor dintr-un test docimologic. Printre factorii care pot influenţa negativ validitatea unui test menţionăm: .

30%. 20 de itemi). 35%.5 25 Element de conţinut 3 3.5 7. Stabilirea cotei( scorului) fiecărei întrebări incluse in test se înfăptuiește în funcție de gradul său de dificultate. rezultă o a doua matrice care specifică numărul itemilor care trebuie elaboraţi în funcţie de competenţele de evaluat stabilite şi elementele de conţinut abordate. nota finală fiind alcătuită din totalizarea punctelor realizate la toate problemele din lucrare.5 7. 25%. 30%. Procentele din interiorul fiecărei celule a matricei sunt determinante pentru calcularea numărului de itemi.5 10. Itemii cuprind probleme de bază. și a punctajului aferent fiecărei părți din probă. esențiale ale temei învățate de elevi. 30%. Formularea itemilor se realizează în funcție de obiectivele planificate. Astfel. Profesorul stabileşte numărul total de itemi pe care doreşte să îl conţină testul (de exemplu. Profesorul axează itemii pe obiectivele cognitive. Evaluarea prin probă pe bază de barem are ca scop de a uniformiza verificarea pentru toți elevii prin stabilirea .pe ultima coloană a matricei.5 10. De exemplu.5 35 Element de conţinut 4 3 9 9 9 30 Pondere % 10 30 30 30 100 Completarea celulelor matricei se realizează prin înmulţirea coloanelor cu liniile corespunzătoare. după care completează fiecare celulă a matricei utilizând formula: procentaj/ 100 x nr. 30% pentru elementele de conţinut . concis. ponderea „Achiziţiei de informaţii” raportată la elementul de conţinut 1 este: 10% x 10%=1%. pentru nivelurile cognitive şi ponderile 10%. odată cu proba. afective și psihomotorii ale lecției și le formulează clar.5 7.total de itemi. Baremul de corectare și notare este a doua metodă prin care se poate estima fidelitatea instrumentului de evaluare. .ponderile 10%.matricei.5 10. Exemplu de matrice de specificaţii Achiziţia Pondere Niveluri cognitive Înţelegere Aplicare Analiză informaţiei % Competenţe de c1 c2 c3 c4 evaluat/ Conţinuturi Element de conţinut 1 1 3 3 3 10 Element de conţinut 2 2. În cazul acestui instrument de evaluare răspunsurile elevilor se confruntă conținutul secvențelor de lecții din manualul de istorie.

c) interes pentru redarea impresiilor. din coloana B: A B V. Nu este bine ca elevii să memoreze lecția exact ca în carte pentru a o transcrie întocmai în proba dată.dacă îl considerați fals: In mediul orașelor se va naște o nouă o nouă societate mai deschisă și mai dinamică-cea burgheză”. b) obiectivitate. Este indicat ca punctajul baremului să fie comunicat elevilor de la început pentru a-i determina să-și organizeze munca în forma cea mai convenabilă. respectiv. chiar într-o formă mai reușită ca în manual. Încercuiți litera A. Subiectul II 12 puncte Stabiliți corespondența dintre personalitățile culturale din coloana A și curentele culturale din sec XIX. litera F. este îmbucurător când același conținut este redat de elev. Minulescu Parnasianism L. Zola Naturalism I. a efectelor luminii. Hugo Realism I. Din contră. veridicitate. în situația în care considerați enunțul adevărat. subiectivitate. Caragiale Romantism E. Subiectul IV 10 puncte . A F. Subiectul I 10 puncte Citiți cu atenție următoarele enunțuri. de Lisle Simbolism Cl. sensibilitate. Monet Impresionism Subiectul III 8 puncte Alegeți răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos: Trăsătură specifică curentului cultural romantism: a) imaginație. L.

câte 10 puncte pentru fiecare enunț corect. Monet -Impresionism... câte 2 puncte pentru fiecare corespondență corectă: 2*6p=12p V..20 de rânduri în care să vă exprimați opinia cu privire la consecințele sociale și culturale ale regimului sovietic. Câte 10 puncte pentru identificarea indiciilor privind contrastele vieții urbane la mijlocul secolului al XIX-lea. III. câte 10 puncte pentru răspunsul corect Albina românească 10 puncte V. Hugo. Subiectul VI 30 puncte a)Pornind de la documentul 5 și folosind cunoștințele de istorie din anii trecuți alcătuiți un text de 15. b) Alcătuiți un eseu structurat în care să explicați tendințele critice ale autorilor din secolul al XX-lea față de urmările progresului tehnic.I. compară documentele în privința mesajului transmis și a credibilității acestora în raport cu epoca în care au fost scrise. Minulescu-simbolism. Scrieți răspunsurile corecte.Zola-naturalism.Identifică în documentul 4 indicii privind contrastele vieții urbane la mijlocul secolului al XIX-lea.... L.romantism. care completează enunțurile de mai jos: În anul 1829 apare publicația în limba română.... câte 8 puncte pentru răspunsul corect : a) 8puncte IV.. I. Subiectul V 20 puncte Citeste cu atenție documentele 2 și 4..... Caragiale-realism.. de Lisle-parnasianism Cl.E. . Se acordă 10 puncte din oficiu BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE I........L. 10p II.câte 10 puncte pentru compararea documentelor.

Se acordă 10 puncte din oficiu. b)câte 20 de puncte pentru realizarea eseului.a) câte 10 puncte pentru exprimarea opiniei personale.2*10p=20puncte 30puncte VI. identități naționale și identitate europeană Politici culturale și românii din afara granițelor . Matricea de specificații: Niveluri cognitive Achiziția Înțelegere Aplicare Analiză Pondere informației % Competențe de C1 C2 C3 C4 evaluat/conținuturi Sate.târguri și orașe din Europa și din spațiul românesc Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX: curente și politici culturale.