You are on page 1of 280
decqnes Martel Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor Pee OE] PTE TLE EDITIE NOUA, REVIZUITA SI ADAUGITA Editura Ascendent 2 Jacques tre) Le grand dictionnaire des malaises etdes maladies ‘Nouvelle dion revusetaugreetéo (© 2007- ations Quintessence ue dela Bastdonne 13678 Abagne Cedex France "74. (033) 06 2 1890 S4-Fue(o2) 0442 189099, Info@holoconcepten Pourle Canada © fins Atma internationales 1400, bou ten Dourases, bar. 20. (ude (Qeabes) G10 462 ~ Cala ‘Te. (o3) #28 990-0008- Fax (03) 41890415 Courriel: info@atmacn — Ste Web: vrata “Tous droits de reproduction ede traduction reser pour ts ays, Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniet MARTEL, JACQUES Marele dicfionar al bolilor si afectiunilor : cauzole subtile ale ibolnavirii / Jacques Martel; trad: Doina Anghel.- Bucuresti: Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 [.Anghel, Doina (trad.) 61 Editor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda Cipraru ‘Toate drepturile apartin Bditurii Ascendent. Reproducerea integrali sau parfala, sub orice form, a textului din aceast& carte este posibilé doar cu acordul scris al Edituri Ascendent. Copyright@2012 Editura Ascendent wowwedituraascendento E-mail: flice@editura ascendentro cece roe eee aaa ears Marcle Deoner a ollr!Aeetunior- Covel sue einai! : . editoriale Exprimari despre Vindecare Eu cred ca Sénatatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, in inteligenta si generozitatea el, ne-a inzestrat cu tot cea ce avem nevole pentru cilitoria vietii -hart’, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile: Starea de sndtate este efectul capacitajil noastre de a ne ne conecta la planul tnalt a cérui parte important suntem tofi. Uneori ins stim bine, desi ne Propunem o fint si un drum bun pentru a ajunge Ia ea, se intampla sa ne raticim; o alee ce ne pare mat scurts, mai frumoas& sau mai... ricoroasa decat drumul ales initial, ne atrage, 0 nim pe acolo si incepem s& ne indepartim de calea inigiatf; ne putem indeparta pusin doar, iar cand vedem c& aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; saw ne indepairtam atat de mult, incat nu mai ramane timp pentru intoarcere chiar daca avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrat la inceputul calatoriel viefii sunt (de) limitate, Sanitatea se termina acolg unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine ‘nsufi si cu ceilalti, frica, netncrederea, necredinga, vinovatia, resentimentul, uitarea fubiri. lar toate acestea Incep si se manifeste in viata noastrA odaté cu deconectarea de la resursele indestulatoare cu care am fost inzestrafi, prin ignorarea legilor si principiilor universului, Am fost creati ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste parti ale noastre sunt strdns conectate intre ele si conectate la Sursa creatoare. Cénd legatura dintre aceste pirji slibeste, sau cind este distrusé, fiinfa noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa. $i atunci, singurele resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiaki. Cand mintea noastri sufera, pentru ca nu infelege ceva, pentru ci e epuizati, suprasolicitata, insuficient folositi, pentru ci se afla in conflict cu inima sau pentru alte motive, sufera th egali masura si sufletul si trupul. Cand inima oastra plange, pentru cd se simte rnitd, pentru ci se simte dezamagita, pentru ise simte insingurat& sau pentru alte motive, sufera in egal masura si trupul si mintea. Cand trupul nostru e bolnay, pentru cé a fost neingriit, pentru ca a fost agresat, pentru ci a fost intoxicat, sau pentru alte motive, suferd in egala masura si mintea si sufletul. Cénd micar una din aceste parti este in sufering3, manifestimn, cel mai adesea si cei mai mulfi dintre noi, neincredere, fic, indotal&, conflict interior, vinovatie, adic exact acele manifestiri care stau la originea boli, Intram fntr- un cere vicios, pe o spiral descendenta, intr-un labirint intortocheat si intunecos. Odatd r&taciti si deconectati de la Cale si de la Sursi, proviziile devin din ce in ce mai sarace, noi din ce in ce mai speriafi. Boala, starea de ru, ne fin cu ochii in piimant, trsti, cu bratele incrucisate ori cu ele a Jocques Mere! atérndnd pe Langa not a neputinfa. Cautim iesirea cu disperare si ajungem adesea si r&ticim si mai mult, si ne afundim si mai tare, Nu orice luminis este locul unde trebuie si ajungem si nu orice izvor e tamiduitor. Ca si putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi flind, este nevoie ‘88 facem 0 “cale -Intoarsi” cu mintea si cu inima, s4 ne amintim acea decizie, acel act, acel génd, acea emofie, acel conflict, acea slibiciune, acea traum’, acea temere, etc. care ne-a determinat sé facem primul pas ce ne-a indepartat de calea cea bund si de sin3tate, lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului fnainte. lesirea dintr-un labirint fntunecat se poate face prin inspiratie, micidecum prin cdutarea unor repere orbecaind, lesirea dintr-o spiral descendent’ se poate face printr-un salt tn {ndlsime ori prin urcugul treaptd cu treapt, nicidecum prin spaturi In adancime. lesirea dintr-o prapastie adancé, atat de addnc& ‘ncét ecoul strigitului tiu nu ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor.. Vindecarea presupune creding& fn sursa creatoare si increderea In rresursele interioare, Odati ce ai ajuns, cu mhintea gicu inimia, la acel punct in care ai pierdut calea cea bun’, regésirea ei si reluarea cAlétoriei este posibilé. Totul este ca, chiar si atunci cénd resursele trupului de a strabate drumul fnapoi sunt limitate ori aproape inexistente, si ai credinfa si increderea ca vei reusi - prin {ntuisie, printr-un pas lateral, prin salt in inalfime sau prin zbor. Vindecarea nu o gisesti neaparat la capatul unei ci vindecatoare. Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima $i trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea. Vindecarea este in Tine. Sper din toati ¥ ci aceasta lucrare al cei editor am bucuria si fiu, s& te ghideze catre acel loc din tine Insufi/Ins&fi unde ve! gsi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). : ‘Snitate si Armonie v8 doresc! Clara Toma, editor www.exprimariawordpress.com Moree leone el olior Afectunilor- Ceuel sue oe Imbonsi 5 Multumiri 4s dori si mulgumesc in mod special doamnet Lucie Bernier, pentru munca ei de colaborator in toti acesti ani de producjie a c&rfii. Experienta sa de viafi, cea de pslhoterapist, formarea el in abordarea metafizicii de boli si stari de au, spiritul de sintezi si intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei carfi (lucie bernier@atma.ca ) muljumire special domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional’, marea sa experienga si predare asupra biologici totale a fiinfelor vii, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls ssi merg chiar mai departe in cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat and fn aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinfa umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, fn special stiind c& iubirea este singurul vindecttor in munca pe care o efectuim pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala si se manifeste. As vrea si fi mulfumese si Domnului George Wright, psihoterapeut s1 prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fay de munca depus’, care de multe ori mi se parea lunga si prea laborioas& in anil de productie a carsil,(Www.groupe-ace.com george@groupe-ace,com } Hi mulsumesc lui Gerard Athias pentru lucrarile efectuate in stabilirea tunel liste de cuvinte asociate cu conflicte, precum si identificarea etimologica a denumirii de boli care sunt o sursi valoroasa de informatii care pot facilita constientizarea conflictulul de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utiizam aceste informatii in dicsionar. (Www.athias.net) De asemenea, vreau si muljumesc urmatoarelor persoane pentru participarea lor la realizarea acestel clr} Mme Nicole Gagné M, Jean Dumas ‘Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron ‘Mme Denise Quintal ‘Mme Danielle East M, Simon Alarie M, Paul-Emile Drouin Mme Denise Boucher M. Pierre Couture Mme Nicole Cloutier Dr Amaury Leclere Mme Louise Drouin M, Laurent Chiasson M. Bob Lenghan Mme Fleurette Couture Mme Catherine Guin ‘Tatalui meu: Noé Martel Aceasté carte este dedicaté celor care cautii Adeviirul Morse cone olor! Afecyunior Covel subtle oe nba 7 PREFATA Accept] ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale si devin este mereu extrem de captivant, cu atat mai mult atunci cind ceea ce descopar despre mine este frumos sippozitiv. Ce se intémpla tnsa cand descoperirile care rezultd dintr-un proces de tere ma pun in fafa faptului de a vedea fafete ascunse ale mele, care implica si necesitatea de a deveni constient’ de afectiunile de care sunt atins3, care s-au instalat n interiorul corpului meu? Bi bine, este ceea ce s-a intdmplat de-a lungul ultimilor ani, in care am realizat ci maladiile s-au instalat subtil, din cauza emosillor prost gestionate, cand, invafand si armonizez acest vartej emofional, am reusit si dobandesc paterea dea ma vindeca. E Binefnfeles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea fn ceea ce priveste sinatatea mea, a fost un proces indelung, de introspecjie si revizuire a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea c& am puterea de a ma vindeca, ‘Am avut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a Iungul conferinfelor si atelierelor tinute de acesta, Jacques m-a ajutat si accept cl bala, oricare ar fi ea, este o experienta pozitiva, {ntrucit ea este o ocazie pentru mine de a ma opri, dea ma interoga abupra.a ceea ce se intémpld fn viasa mea. Boala mi-a dat ocazia s& favat s& cer ajutorul, lucra pe care eu fl evitam, Am invifat si tmi reamintesc c& a cadea este omenesc, dar a te putea ridica este divin gi cd, pentru a te vindeca, este esengial s& te deschizi catre ceilaly,cdtre tine insuti gi mai ales citre lubire, Aceasta carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastra deschisé catre lumea emotiilor, care este inc pusin cunoscuti. Dandu- ‘mi dreptul si ma lubesc si si mA accept traversand toate emotille traite, am ficut un pas important catre armonie, pace, iubire. Pe durata acestor ani cat am colaborat cu Jacques la nagterea acestel cary, am fost surprinsa sa constat cantitatea foarte mare de timp investi’, fara s& mai amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informa. Ceea.ce dorese fiecaruia, este si devind din ce in ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolite si afectiunile care fl afecteaz’, Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbirile necesare tn viaga pentru recuperarea sanatafil. Multi sanatate ! Lucte Bernier, psihoterapeut, coordonator al lucréirti ~ Jacques Meret INTRODUCERE ‘SAndtatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la o varsti fraged’, am inceput si ma confrunt cu probleme de sindtate, fird stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificle, care, au necesitat diverse ingrjiri (operayiuni tratamente), si multi ani de spitalizare ‘Tn cazul meu, cum nu se putea gisi exact ceea de ce sufar, o indoiald plana constant: mi gndeam ci aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea, sau"existi un motiv pentru ceea ce se ‘ntémpla”. Am decis sa optez pentru a doua si atunci am inceput sd cercetez ce m- a adus sé traiesc toate aceste nelinist ‘In 1978, am tnceput si lucrez in domeniul sinatatii, mai precis a suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultarilor individuale pe care le dideam, ci ar putea exista o legaturd tntre emotii, ganduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi tntre anumite emotii si anumite boll. In 1988, atunci cénd m-am tnscris la cursuri pentru dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astizi, abordarea metafizica de boli si stari de rau, Imi aduc aminte cum fmpreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate in cartea lui Louise Hay. Observam ‘cum oamenii incepeau ancheta asupra lor insisi sau pe alfil ca si verifice validitatea a ceea ce inainta Louise, tofi vizibil pasionati de a descoperi noi cai de cercetare pentru a fntelege mai bine cea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceasta abordare a continivat s& creascé, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domenit specific de crestere personal. De atunci, nu m-am oprit din a incerca si verific, prin intermediul consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanga acestor date cu privire la boli s stari de rau. Chiar si astzi, am uuneort, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun tntrebari oamenilor cu care ma intdlnesc pentru a incerca s& ingeleg ceea ce traiesc ei in acel moment, pentru a gsi link-ul cu boli si stiri de ru. Se uit la mine cu un aer uimit si fn acelasi ‘timp curios, intrebandu-se dac& sunt clarvazator sau un extraterestru pentru a reusi sé stiu asa de multe despre ei fara ca ei si imi fi zis prea multe. De fapt, nd stim s4 decodim boli si stiri de rau si c& stim la ce fel de emofii sau ganduri sunt legate, este foarte usor si tntelegi sid fi spui unei perscane ceea ce traieste. Atunci le zic oamenilor cd este pur si simplu cunoasterea functionarii a omului si a legaturilor intre ganduri, emotit si boald. Intr-un fel le explic ci am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi si cerem cuiva s& isi spund boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personalA a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienfi sau nu de aceste fapte. Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astizi, cu experienfa si cunostingele ccumulate, pot afirma ci este imposibil ca o persoana si sufere de diabet fard ca ea sa nu resimta in viaga sa, un Moree Dctonar lBllors Afeciunitr- Covel subtle ibn : sentiment de tristefe profundi sau de dezgust puternic fata de o situatie pe care a trait-o. Pentru mine este imposibil ca o persoand sé sufere de probleme la ficat fird ca ea si resimtd furie, frustrare, fat de ea insdgi sau de fata de alt, si asa mai departe. Mi-a fost facut de citeva ori remarc urmatoare: ,atunci cdnd decodezi boli faci special in asa fel incat sii se lege" si urmeazai.toati lumea traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri”, Acestora, le rispund c& nu toata Jumea reactioneaza la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tata alocolic si o mama depresiva. Frafii si surorille mele au avut aceeasi parinti ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarii sale propria trairii cu paringi De ce? Pentru ci suntem tofi diferiti si constientizam lucrurile diferit, fiecare pe drumul lui. Atel, fenomenul de respingere poate declansa o boala la 0 persoand dar nu neaparat 5i la cealaltd. Asta depinde de felul in care m-am simtit afectat, constient sau inconstient. Daca stresul meu psihologic este suficient de mare, el va fi transpus, de citre crefer, intr-un stres biologic sub forma de boala. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizic’ de boli si stiri de rau, cu ocazia unul salon despre stndtatea naturala, bolile si stirile de ru pe care oamenit le-au impartsit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire, Pusin timp dupa, o prietend care a fost in public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui sa fii atent cAnd raspunzi ‘oameniilor si le dai un raspuns direct si rapid, Persoanele din jurul mew au avut Iimpresia c& atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona’. Binetnfeles c& nici ‘nu Incape indotala sé f fost astfel aici trebuie infeles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectata de boalaistie ca ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este aga evident si pentru cellalgt care nu sunt afectati personal, <-in al dotlea rand, ceea ce este now si apare pentru prima oard in constiinta poate si ne para ireal. SA negi aceasta realitate poate sa fie si un fel ase proteja pentru a nu se simfi responsabil de ceea ce ni se intmpla, Aceasta este o anecdotd care ilustreaza foarte bine aceast’ constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunosting cu membrii Congresului american pentru a le prezenta cea mai nou’ invengie a sa, phonographul, 0 ‘masinaie vorbitoare, S-a raportat c8 atunci c&nd a pus in funcfiune inventia, unit ‘membri ai congresului lau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebuie si fie o scamatorie sau ceva necurat, pentru ci pentru ei era imposibil ca o voce de om sa poata iesi dintr-o cutie. ‘Timpurile s-au schimbat. $i de aceea este important si ramai deschis la {det noi care ar putea aduce rispunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane tn Statele Unite si fn Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii existente intre contflicte, emofil, ganduri si boalé, si asta face ca acest domeniu de investigare si fle cunoscut nu numai in Quebec dar si in alte colpuri ale lumii, ‘Spun des in cursul conferinjelor mele, c& am un mental foarte puternic, dar gi o intuitie puternic& si ci cea mare proba a vietii mele a fost, si este in continuare si le conciliez pe ambele, Formarea mea ca inginer electrician m-a dus yw © sncqes tare Ja a concretiza aspectul logic si rational a lucratilor. Fizica m-a invajat cd la fiecare cauzi este legat un fapt real. Aceasta lege a cauzalititii, mal tarziu, am putut s% aplic domeniului emotiilor si a gindurilor, chiar dacd sunt mai pusin tangibile ca fizica, Dar este asta adevarat? Chiar i intr-un domeniu care deriva in fizic8, cum e electricitatea, lucrm cu ceva care ochiul omului nu ka vizut hiciodata: electricitatea, De fapt, Iucraim cu efecte ca lumina, c&ldura, inductia electromagnetica, sam.d, In acelasi fel, gindurile si emofille nu sunt neaparat fizice tn sensul propriu a cuvantulul, dar pot avea repercusiuni fzice sub forma de boala si neliniste, De aceea unul din scopurile acestel cry este de a arta ci la ceva care nu este viribil asa cum sunt gandurile si emofiile, rispund reactiifizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boald si neliniste. Pot si ‘miisor ct de fnfuriat ma simt? Nu! Dar pot si fmi masor temperatura atunci cind am febr8, Pot s& masor faptul cd de multe ori am impresia c& trebuie si lupt pentru a obsine ceea ce vreau? Nu! Dar pot misura scderea de globule rosli atunci cind sufér de anemie. Pot si masor faptul cX fericirea nu circuld suficient {mn viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si si vd c& e prea ridicat, si asa mai departe. Atunci daca prind constiinja de ganduri si de emofii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de ru, se poate ca schimband aceste sginduri si emofii si imi regasesc sinatatea? Afirm ca dal Totodata, se poate ca treaba si fie mai complex decat imi dau seama constient. De aceea se poate si am nevoie s& apelez la alti cameni lucrand in domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru. a imi ajuta s& efectuez schimbarea in viata mea, Daca trebuie s& mi operez si ci {ngeleg ce m-a adus si trdiesc o astfel de situafie, este posibil s& imi revin mult mal repede dec&t o alt& persoand care nu a vrut si stie ce se intampla in viafa lui sau pur si simplu I-a ignorat. Tn plus, dacd nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau tratamentul va face s& para c3 boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, o alt forma asupra corpului meu, mai tarziu, Este de sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficille care Te aduce si isi ajute angajatii i parcursul lor personal, pe plan emofional ‘Asta va permite sd scada numiirul de accidente tn firma, $i rata de absent, si va reste eficacitatea individuala. Dack viata mea personali, familialé sau profesional face s nu mai simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe sanse s& ‘mi ,atrag’, chiar 5i inconstient, o boalé sau un accident pentru a putea pleca in concedia sau ca si primesc ngrijire personal. Ideea de a face un dictionar mi-a venit fr 1990, si in 1991 m-am pus pe treaba, Atunci, habar nu aveam de mungii de munci care aveau s& ma astepte, $i rulfumese cf a fost asa, clcl daca stiam, nu as fi pus in miscare acest protect. Dar mi-am zis ,fiecare lucru la timpul luil 0 s& reugesc; voi munci pana voi fi suficent de satisficut pentru a publica aceasta lucrare.” Mentionez acest Iucru, pentru ci a fost nevoie de foarte mult munca, ‘energie si voinja pentru a face aceste schimbari asupra sa, Un scriitor american a scris intr-o ai: ,doar cel curajosi si cet aventurosi vor trece prin experienta Marae Dana Bolo 5 Afectluntor»Covzel sul oe mtn 1” cu Dumnezeu". Ce infeleg eu din acest pasa) este ci determinarea mea de atrece peste obstacole 5i curajul de a experimenta cai noi pentru mine, imi vor procura anumite stéti de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde ‘sinatafi izice, mentale si emofionale. Din 1978 pana 1988, am lucrat in domentul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd si oferi organismului nutrienfi necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mentine la 0 sanatate optimala”, ‘Ma bazam atunci pe niste lucrari de psihiatril si alji doctor, biochimisti si dive cfutatori canadien si americani care, prin experiente, au demonstrat c& daca dai nutriensit necesari, se poate imbunatafi, ba chiar vindeca th unele cazuri slnatatea fizicd, mentala si emotionald. De fapt, exist’ mai multe abordari pentru a obtine o snitate optima si fiecare are importanga lui, fiecare actiondnd intr- un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru, In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre “Columbia-Presbyterian Hospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fle operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinte de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. In timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tratamente energetice si de reflexologie pentru a putea s& se recupereze mai repede. Aceste interventil si-att dus fructul céci pacientul s-a recuperat mult mat repede dupa aceasta intervengie decdt ar fi fécut-o un alt pacient tn conditit normale. Doctorul practicant, Mehmet 2, mengiona faptul c& face aceeasi experien}d cu alti 300 de pacienti pentru a analiza reaultatul si de a adéuga aceste terapit alternative tratamentului medical conventional. Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordatrilor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea trateazi deci abordarea alopat, mat mult medicinala, si cea a abordarii holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional si spiritual al fintei mele. imi doresc cu ardoare ca tofi profesionisti sénatatii, la orice nivel ar fei, 58 jonar in completarea practicii lor, ca un object al : ajuta pacientii in procesul lor de vindecare. Personal, am experimentat operatile, medicina traditional, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dletetica, vitaminoterapla, esentele florale ale Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psthoterapia, rebirth-ul_(respirafie constientp), homeopatia sam. $tiu cd dac& o tehnicd era valabila pentru toatd Iumea, aceasta ar fi singura folosité. Dar nu este cazul, ici fina umand este animalul de pe planeté care are cele mai multe posibilititi dar si cea mai mare complexitate. ‘Acesta e motivul pentru care trebule s& incere sé infeleg de unul singur ceea ce trfiesc ajutat de ceilalti la nevoie, in domeniul respectiv competentet lor. Acelasi autor pe care I-am mengfonat si mai sus scria o dat&: , TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU", Astfel eu trebuie si caut ce este cel mai bun w Jocques Marte! din fiecare profesie. Cénd sunt fafa fn fata cu un medic, ma gandesc ci el stie si mai multe decat mine despre medicina si ci trebuie sé fiu atent la ce are s& imi spuna si la ce imi propune, lisndu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientarli mele. La fel cnd sunt tn fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru ca el stie mai bine cum functioneazi echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i asa mai departe pentru toate celalalte profesil Intr-o 2i, o doamna imi spunea cé ea nu crede fn toate povestile despre ‘ganduri si emosii in legaturd cu bolile.I-am raspuns c& nu este nevoie s& crea Dupa ce i-am citit céteva texte care se raportau nor boli $i stiri de rau pe care le avuse sau Te mai avea, am putut si remarc ci atitidinea sa se schimbase si c& era mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se {ntmpl si stie ci cea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiese si ‘cA nu este doar o intamplare. Aici trebuie s& fim prudenfi: nu trebute s& ma sime vinovat de ceea ce mi se intampli si si cred ci mi se spune ci e vina mea cack suntbolnav. Sunt responsabil de ceea ce mi se intdmplé, dar tn majoritatea cazurilor, nu este vina mea, Este necunoasterea legilor care regizeazi gandurile si emofiile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiese stiri de rau si de boli. Trebuie deci sé aflu calea mea personale, sau in sensul mai larg, a cdi mele spirituale. Acolo unde am descoperit ci este prea pusina dragoste sau deloc, trebuie si redescopir ca dragostea existd totusi, Nu e evident, 0 si fmi spunefi! Dar chiar asa e. Dac mp arunc de la un balcon si fmi rup un picior, o si ic ci Dumnezeu m-a pedepsit? De fapt, existi o lege care se cheama legea sravitatiel care are tendinfa de a m& duce fnapol spre pamént. Aceast’ lege nu ¢ nici bun’, nict rea, este legea gravitatiei. Pot sf argumentez, cat vreau si si mi supar pe ea pentru c& din cauza ei mi-am rupt pidorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicdm c& toate bolile vin dintr-o lips dé dragoste. Se zice ci dragostea vindecd tot. Atunci, daca e edevirat, n-ar ajunge s& aducem dragoste ca s8 ne vindectim? Este adevirat, In unele cazuri. De fapt,e ca si cum dragostea ar trebul si intre prin anumite' porgl pentru ca vindecarea si aiba loc, prin aceste porti care ‘au fost inchise dragostei in momentul ranilor mele anterioare, latd arie intreaga de descoperiri si ludri aminte! ‘Aceasti carte nu are ca scop direct si aduc& solu bolilor $i starilor de ‘iu, ci mai degrabii pentru a ma ajuta si aflu c& boala sau starea de rau pe care 0 résimt vine din gandurlle si emotille mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbair fn viafa mea, Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de riu sau boala mea, poate s& aduct schimbari In corpul meu fizic. In unele cazuri chiar, schimbarea pozitiva poate s& fie de 50% si poate chiar sX mearga pani la 100%, adici vindecarea completa. Pentru mine, atunci cénd am luat cursuri de dezvoltare personal tn 1988 si am putut s& descopar schimbarile care aveau loc fn mine, am avut Moree eonar Boller Afecunor- Caurele subtle oe inbolndve 8 sentimentut c fncepeam si renasc si am véizut cum apare la orizont speranta unor zile mai bune. Aveam in sfarsit un mijloc prin care sa procesez schimbari importante fn viata mea si si vad rezultatele. Trebuia s& actioner,cici eram intr-o reaciie in raport cu autoritatea si traiam foarte multe respingeri, abandon si neintelegere. Stiam toate aceste lucruri, dar mai trebuia sa si gasesc un mijloc de a le schimba, de a vindeca ranile mele interioare. De aceea m-am Implicat in acest domeii de activitate care este dezvoltarea personals. Munca ‘mea fini permitea si lucrez asupra mea in acelagi timp tn care lucram si Ti ajut si pe ceilali sa tsi deschida constiinfa. Cred cu sinceritate ca fiecare dintru noi poate si isi ia soarta in mani din ce in ce mai autonom gi ca fiecare dintre poate accede la un nivel de infelepciune, dragoste si libertate superioarat Toti o meritam, Dictionarul se vrea ca un obiect al deschiderii constiintel si a cdutirif de sine, Atunci cind se intampla ceva in legiturd cu sanatatea mea, erg s8 citesc ce e scris in dictionare pentru a fi si mai constient de ceea ce se {ntamplé. Fiinga umand are tendinfa facilé de a oculta, adica de a face si dispara din memoria sa constient’ ceea ce il deranjeaza. Astfel, atunci cand citesc din dictionar, 0 fac cu ochii cuiva care doreste si Invefe si s& fie si mai constient despre ceea ce i se int4mpl8. Partea mea mentala si intelectualA ia informagia cu care trebuie s& lucrez, Caci singura mea putere adevarati, este puterea asupra mea; sunt creatorul vietii mele. $i cu cat sunt mai constient de asta, cu att mai mult pot sd fac schimbarile potrivite. De un secol, si mai precis in ultimii 50 de ani, am facut un salt extraordinar in domeniul tehnologic, ceea ce a permis, binefnfeles in unele cazuri, s& ne amelioreze conditille de viata. In ciuda acestor progrese, nu ne dam bine seama cA stiinfa nu are raspuns la tot si cd existd, pe pamant, multe femei si Dbarbati care sufera de boli. Ca trim Intr-o fara industrializata sau in dezvoltare, trebuie sa lum aminte de noi insis si s& ne confruntm cu intrebarile urmatoare: Cine sunt? Unde ma duc? Care e scopul meu tn viata? Este important si ma folosese de carte ca de un instrument pentru intelegere, investigare si transformare. Dac imi vi idei noi in timp ce citesc textele, pot foarte bine si le completez cu propriile mele cuvinte. Dictionarul acesta trebuie s4 devina un instrument viu la care fiecare dintre no! isi poate aduce contributia. Astfel unele pasaje din carte, au fost redactate la cererea anumitor persoane. Va urez de Tectura plicutst Jacques Martel Psychotherapeut “ 10. 0. 2, 1 ag, ie 6 16. ” 8 9 20. 2. 2, 23. 26. 2. 29. 30. a 33. 34. Jocaues Martel CUPRINS [ASCUIPA SANGE Vezl: SANGE son ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIE ACIDITATE GASTRICK Veri: STOMAC-ARSURI ‘ACIDOZA Vez si GUTA, REUMATISM, [ACNEE Vezi PELE. ACRODERMATITA Vez: PIELE. ACROMEGALIE Vee!: OS ‘ACROKERATOZA Vezi:PIELE. -ACUFENA Veri: URECH! |ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vez: BURSITA.. ‘AFRZIA Vet: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE.. AFONIA SAU STINGEREA VOCIL APTA Veti: GURA —AFTA.. ALE Vez: TENDONUL LUT AHILE.. AALCOOUISM Vez st ALERGI [IW GENERAL, CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, DROGURI, SANGE — HIPOGLICEMAIE. ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbal ALERGIE Veri si: ALCOOUISM, ASTM AALERGIE LA ANIMALE (in general). ALERGIE LA ANTIBIOTIC... ALERGIE LA ARAMIDE (unt sau ulei) ALERGIE LA CAL... ALERGIE LA CAINI ALERGIE UA CAPSUNI esses ALERGIE — FEBRA FANULUIatergia la poten). ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE. ALERGIE LA TNTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBIN... ALERGIE LA PENE.. ALERGIE LA PESTI SAU FRUCTE DE MARE. ALERGIE LA PISICI., ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE ~ FEBRA FANULUI ALERGIE LA PRAF. ALERGIA LA SOARE... ALOPECIE Vezt: PAR — CALVITE. ALUNITA Veci:PIELE — MELANOM, ‘Marl Diora Bator s Afecunior-Coutle sbi ale mbenéi 6 35. _ ALZHEIMER (boala ll.) Vets: AMNEZIE, SENILITATE... 1 65 36. AMENOREE(absenja mensiristil)Vezi MENSTAUATIE — AMENOREE 65 37. AMFETAMINA (consum de...) Veal: OROGURI. = 66 38. AMIGDALE — AMIGDALITA Vez s: GAT, INFECT... : 66 39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFI... 68 120. AMNEZIE Vers: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIE! 68 41. AMORTEALA..... an 68 42. AMPUTARE Vers: AUTOMUTILARE . 43. ANCHILOZA (stare de...) Vez! si: ARTICULATH [IN GENERAL], PARALIZIE [IN GENERAL]. : 70 44s, ANDROPAUZA Vers: PROSTATA/[IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE] ss70 45. ANEMIE Vezi: SANGE — ANEME.. : n 48. ANEVRISM (arterial) Vezi si: SANGE — HEMORAGIE.... oh 447. ANGINA (in general) Vez! s: GAT [DURERI DE..} ecu a ‘ANGINA PECTORALA Vezi si: INIMAW / [TN GENERAL] / INFARCT [DE MIOCARD}. nm {ANGIOM (In general) Vz si:PIELE ~ ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA, SISTEM LIMFATIC.... n a 50. ANGIOM PLAN Veri: PIELE — PETE DE VIN. TA 51.- ANGOASA Vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE 78 52) ANOREXIE MENTALA Veri si: APETIT [PIERDEREA APETITULUL..J, BULIMIE, GREUTATE [EXCES DE .J soi 53. ANTRAX Vezi:PIELE— ANTRAX.. 5a. ANURIE Vezi: RINICH! — ANUREE.. 55. ANUS. ee 56. ANUS — ABCES ANAL Vezi si: ABCES [IN GENERAL]. 57. ANUS — MANCARIMI ANALE Vez! si: PIELE— MANCARIME. 58. ANUS — DURERI ANALE Vezi si: OURERE.. 59. ANUS —FISURI ANALE.. 60, ANUS —FISTULE ANALE Vez: FISTULE vn G1. _ANXIETATE Veu si: ANGOASA, NERV [GIZA DE], NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE on) 62, _APATIE Ved si: SANGE™ ANEMIE / IPOGLICEMIE / MONONUCLEQZA vou 81 63, _ APENDICITA Vea! gi: ANEXA Il, PERITONITA. : 64, _APETIT (exces de...) Vezi si: BULIMIE, SANGE — HIPOGLICEMIE nin B 65. APETIT (ipsa poftei de mancare) Vezi si: ANOREXIE 166. _APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE... 6 or: 68 | 69. 70. 7 R 7. 7. ao 6. 7. B, oe 80. , ce 82, 83, 84. | 8 86. 87. 38, 89. 20, on 9, 93. oa. 95. 96. 97. 38. 99. 100, 101. 102. APOPLEXIE Ver: CREIER — APOPLEXEE.. [ARITMIE CARDIACK Vert INIMAW — ARITHAIE CERDIACA. ARSURI Vezi si: ACCIDENT, PIELE [IN GENERALJ... AARSURI LA STOMAC Vert: STOMAC — ARSURI LA STOMAC ARTERE Vez: SANGE — ARTERE . ARTERIOSCLEROZA Vez i: SANGE/ ARTERE/ CIRCULATIE SANGUINA ncn 85 ARTICULATII (in general) Vert si: ARTRITA — ARTROZA ARTICULATII— ENTORSA.. ARTICULATII TEMPORO-1 'MANDIBULARE Vezi i GURA fafectiuni ale...}, MAXILARE [DURERI DE...]. ts . ve ARTRITA (in general) Vezi si: ARTICULATII [IN GENERAL], INFLAMATH .. ARTRITA — ARTROZA Vez gi: ARTICULATI, OASE.. ARTRITA DEGETELOR Vez: DEGETE ~ ARTRITA.. ARTRITA GUTOASA Vez: GUTA... [ARTRITA~ POLIARTRITA REUMATOIDA ARTROZA Vezi: ARTRITA — ARTROZA. ASFIE Vez: RESPIRATIE — ASFXIE. ASTENIE NERVOASA Vez BURNOUT... ASTIGMATISM Ver: OCH — ASTIGMATISM. |ASTEAVesi is ALERGIL, PLAMAMI (AFECTIUNI LA), RESPIRATI.. AASTMUL BEBELUSULUL AATAC CARDIAC Veat INIMAW — ATAXIE LUI FRIEDREICH ATROFIE Vezi i: MUSCHI — AUTISM : [AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE.. /AUTOMUTILARE Ver sis AMPUTARE. ‘AU2 Vert: URECHI — SURZENIE. AVORT SPONTAN Vezit NASTERE— AVORT.. AXILA Vez si: MIROS CORPORAL. BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infecie cu.) BALONARE Vezi si: STOMAC / [IN GENERAL] / GAZE... vss BASEDOW (boala I.) Vez: GLANDA TIROIDA — BOALA LUI BASEDOW. BAZIN Vez i SOLDURI [AFECTIUNI ALE..J,PELVS.. BASICA Vezi: CHIST PIELE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE. ‘) BASICA Ver: PIELE BASIC sun BATATURI LA PICIOARE Vez: PICIOARE — BATATURI.. INFARCT [... DE MIOCARO]... MIOPATEE.. ' t ‘Maree Defonar al Bolo Afectlor-Covtle subtle mbar 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. mt, m. 13. ma, 15. 6. 7. 8. 19. 20. a 122, 123. 124. 25. 16. 7. 128. 129, 130. Bt 1. %33, 134. 15, 136. 7. 138. 139. BATATURI Vez: PICIOARE — BATATURI. @8AUTORI DE LAPTE (sindromul.) Vez! ACIDOZA, APATIE... BALBAIALA Vert sl: GURA, GAT [IN GENERAL). BAZAITIN URECHI Vert: URECHI — BAZAIT IN URECH! BETIE Vezi: ALCOOLISH BILIARI (calcul. Vez: CALCULI BIUARI.. : BOALA BAISER Vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA.... . BOALA CARNIITOCATE, SINDROMUL BARBEQUE BOALA BECHTEREWS.. BOALA HANSEN Vezi: LEPRA. BOALA IMUNITARA Vezi SISTEM IMUNITAR BOALA LA COPIL Vez i: BOLILE COPILARIE BOALALUI ADDISON Vert si: GLANDE SUPRARENALE... BOALA LUI BOUILARD Vez: REUMATISM ALA LUI DUPUYTREN Vert MAIN BOALA LUI DUPYTREN . BOALA LUI FRIEDREICH Verl: ATAXIA FRIEDEICH.. BOALA LU! HODGKIN Vezi: HODGKIN.. BOALA LUI MENIERE Veri: MENIERE.. BOALA LUI PARKINSON Vez: CREIER-PARKINSON.. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD. BOALA.. : BOALA CRONICA Vez! CRONIC.. BOALA IMAGINARA Ver! si: POHONDRIA BOALA INCURABILA...... BOALA INFANTILA Veri: BOLI ALE COPILARIEI. BOALA KARMICA.. BOALA MENTALA Vert: NEBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA . BOALA PSIHOSOMATICA nn BOALA SOMNULUI Vez: NARCOLEPSIE.. BOALA TRANSMISA SEXUAL Veul: VENERICA (BOALA.. BOALA VACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-JAKOB.... BOALA VENERICA Vez: VENERICA BOLI AUTO-IMUNE Vezt SISTEM IMUNITAR son BOLI EREDITARE Vezi si: INFIRMITATI CONGENITALE BOLILE COPILARIE! (IN GENERAL) Vezi $i: BOALA LA COPIL...... BOLILE COPILARIE! -RUBEOLA... BOLILE COPILARIEI- RUJEOLA... 40. va, 142. 143. 144. 14s. 106. 147. 148. as. 150. 151. 152, 183. 154. 155, 156. 187. 158. | 188. 160. 161. 162, 163. 164, 165. 166. 167. 168. 169. 170. ™, m. ‘BOLILE COPILARIEI- SCARLATINA ‘BOLILE COPILARIE| ~TUSEA MAGAREASCA.. BOUILE COPILARIEI- VARICELA, BOUILLAUD (boala iui.) Vez: REUMATISM. BRADICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA BRIGHT (boala lui.) Vez si: RINICHI [PROBLEME RENALE] BRONHII (in general) Vezi si: PLAMANI..... BRONHII— BRONSITA Vers: PLAMANI [AFECTUNI UA] no BRONHOPNEUMONIE Vez i: PLAMANI [AFECTIUNI ALE. BBRUXISM Vezi: DINTI[SCRASNIT DIN DIN} BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE (BOLI.. BUCAL (herpes..) Veit HERPES [..BUCAL].. BUERGER (boala li.) Vezi si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA. BUFEURI DE CALDURA Vez: MENOPAUZA BURNETT (sindromul li.) Vezl: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL BURNOUT SAU EPUIZARE Ver i: ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE BURSITA Vezi si: ARTRITA, BRATE [afectiuni ale ..J, COATE, UMERI, INFLAMATIE, GENUNCH..., TENDONUL (UI AHILE. BURTA SAU ABDOMEN Vezl si: BALONARE [...AABDOMENULUI, INTESTINE [AFECTIUNI ALE... BULIMIA Ver ss ANOREXE, APETIT [EXCES DE, GREUTATE [ENCES DE... BURTA (durere de...) Vezi: DURERE DE BURTA BUzE.. BUZE USCATE, CRAPATE. ‘CAECUM Vez: APENDICITA, ‘CALCANEUM Ver: CALCAI.. CALCULI (in general) Vezi si: CALCULI/BILIARI/RENALI .. (CALCUL BILIARI SAU LTTAZA BILIARA Vert FICAT(DURERE DE FICAT), SPUINA. ‘CALCULI RENALI SAU LITIAZA RENALA Vedi: RIVICHl ‘CALOZITATE Vez: PIELE,PICIOARE ~CALUS $1 BATATURL... CCALVITIE Veri: PAR— CALVITEE.. CANAL CARPIAN (sindromul...) Vezi: CRAMPA | SCRITORULUI CANCER (in general) Vezi si: TUMORA (TUMORI... m2 m3 m3 na 14 15 16 Moree conor olor Afecunilor- Cauel sue le ibon di 173. 17. 175. 6, m7. 178. 179. ‘Bo. Bt 182. 183. 18a. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 301. 202, 203, 204. 205, ‘CANCER AL ALUNITEI Vezi: PIELE ~ MELANOM MALIGN. ‘CANCER AL BRONHIILOR Ver! si: BRONHI ~ BRONSITA., CANCER AL COLONULUI Vezi si: INTESTIN [DURERE DE. 11/ CONSTIPATIE. CANCER LA ESOFAG Vert: ESQFAG..nonmnre CANCER LA FARINGE Vez: GAT — FARINGE. ‘CANCER LA FICAT Vezi FICAT [DURERE DE. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) Vezi: ‘ADENITA, ADENOPATIE, GANGLION [...UMEATIC) : oh CANCER LA GAT Ver: GAT — FARINGE ... 122 CANCER AL GURIL. : m2 CCANCER AL INTESTINULUI (in general) Vea ss CANCER LA COLON, INTESTINE [OURERE OE ...] / COLON / INTESTIN SUBTIRE. CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INTESTINUL SUBTIRE IDURERELA.. CANCER LA LARINGE Veri: FUMAT, GAT [DURERE DE..] CANCER LA LIMBA Vecit ALCOOLISM, FUMAT. CANCER LA MANDIBULA Vezi: MANDIBULA [DURERE DE..] CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE...]. CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE.......... ‘CANCER LA PANCREAS Ver: PANCREAS [DURERE Ean CANCER Al PIELII Vez: PIELE— MELANOM MALIGN. CCANCER LA PIEPT Vezl: CANCER LA SAN. CANCER LA PLAMANI Vezi si: BRONHII— BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE.) oe CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA, TOURERE DE... CANCER LA RECT Vezi INTESTINE — RECT. CANCER LA SANGE Vezi: SANGE — LEUCEMI CANCER LA SAN Vezt: SANI [DURERE OE... CANCER LA STOMAC Ver! gi: STOMAC [DURERE DF... CANCER LA TESTICULE Veri gi: TESTICULE [DURERE DE. CANCER LA UTER (col si corp) Vez/ si: UTER. CANDIDA Vert ss IMFECTI, INFLAMATIA MUCOASELOR. CANDIDOZA Veri: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA.. CANDIDOZA BUCALA vezi si GURA, CANDIDA, GAT, INFECTII.. ‘CANGRENA Vezi: SANGE — CANGRENA CAP (in general).. CCAP (dureri de... 206. 207. 208. 209, 20. am. 22. 213, 2a. 215, 216. 217. 218. 29. . CEFALEE Vezi: CAP [OURERI DE. 1. CELULITA, |. CHERATITA Vezl: OCHI— CHERATITA... |. CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vezi: MENSTRUATIE [DURERI Dt |. CIFOZA Veri: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A..], SPATE [OURERE DE...] . CINEPATIE Vezi: RAU OE TRANSPORT . - CIROZA, .CISTITA Vezi: VEZICA — CISTITA CISTOCEL Vezl: PROLAPSUS.. 3. CIUPERC! Vezk: PICIOARE — MICOZA.. CLAUDICATIE (mers schioptat) Vezi si: SISTEM LOCOMOTOR. |. CLAUSTROFOBIE Vez! si: ANGOASA |. CLEPTOMANIE Vezi si: DEPENDENTA, NEVROZA....... “ acgues tare! CAP — MIGRENE SS ae 131 CCARDIACA (criza..) Vezi: INIMA ¥ — INFARCT [.. DE MIOCARO]. 132 CCARIE DENTARA Vezi: DINTI — CARIE DENTARA. 732 CAROTIDA Vezi: SANGE — ARTERE.. CATARACTA Vezi: OCH — CATARACTA CCADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE (TENSIUNE PREA MICA). CCAIBILIARE Vert: VEZICA BILIARA CRLCAL CALDURA (acces de CALDURA..) Vez: FEBRA.. CALDUR! (a avea..| Veels MENOPAUZA. CASCAT nn CEAFA (x iid) Vea ss COLOANA VERTEBRAL, GAT... CCEARCANE (LA OCH.) Vezi: OCHI — CEARCANE CECITATE Vert: OCH! [DURERI DE... 132 132 CHARCOT (boala lui...) SAU 'SCLEROZA LATERALA VAMIOTROFICA.. CCHEAG DE SANGE Ver! s: SANGE COAGULAT, TROMBOZA CCHIST Ver! i: OVARE [AFECTIUNI ELE.) TUMORA CHLAMYDIA (infectie cu ..) Vezl: BOLI VENERICE. CICATRICE Vedi: PIELE — CICATRICE. CINETOZA Vez: RAU DE TRANSPORT. : CIRCULATIE SANGUINA Vez: SANGE — CRCULATIE SANGUINA... ficatulul) Vez FICAT — CIROZA [.. FICATULUI] CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) Vezi: DROGURI CLAVICULA (durere de... fracturd a...) Vez! sl: UMERI, OASE — FRACTURA.... Morale Delonar lors Afeciunlr- Covel sue oe Imbondvir 242. 243. 225. 246. 2a7. 228. 249. 250. 251. 252. 253. 254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261, 262. 263. 264, 265. 266, 267. 268, 269, 270. an. 2. 278. 274. 25. 276, 277. COAGULARE DEFICITARA Vest: SANGE COAGULA CCOAPSE (in general} Vez si: PICIOARE / IW GENERAL] / [DURERE OE. CCOAPSE (durere de..) Vez: PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA.. coasTE. COATE (IN GENERAL) Vezi si: ARTICULATH. CCOATE — EPICONDILITA, COCAINA (consum de...) Vezi: DROGUR..... COCCIS Vezi: SPATE [DURERE DE...] ... COCOSAT Vezi: UMERI LASATI ‘COL UTERIN (cancer de..) Vezi: CANCER LA UTER [COL St CORP] COLESTEROL Vesi: SANGE — COLESTEROL CCOLICA NEFRETICA CCOLICI Vez: INTESTINE — COLICI COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE — COLIT/ COLITA HEMORAGICA Veri: INTESTINE — COLITA. : COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi si: SPATE. . COLOANA VERTEBRALA (deviatie a ...) (in general) . COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — COCOSAT Vezi: Meat tisaqr.. COLOANK VERTEBRALA (deviaie a... ~ CIFOZK : COLOANA VERTEBRALA — DISC DEPLASAT Vez: HERNIE DISCALA nu COLOANA VERTEBRALA (deviatie a.. — LORDOZA COLOANA VERTEBRALA (deviatie a. — SCOLIOZA.... COLON (cancer de...) Vezi: CANCER DE COLON. COMA Vert: ACCIDENT, CREIER — SINCOPA, LESIN.. 145 146 146 COMEDOANE Vezi: PIELE— PUNCTE NEGRE... a COMOTIE (ua retin’) Vez OCH! — COMOTIA RETIN! senensnse AST COMOTIE CEREBRALA Vezi: 147 ‘COMPULSIE NERVOASA.. 147 CCONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRIM! 147 CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITALE, BOLI EREDITARE.. CONGESTIE (.. la creier /.. ficat / nas /.. plaméni) Vez si: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A. CCONJUNCTIVITA Vezl: OCH! — CONJUNCTIVITA. CONSTIPATIE Vezi: INTESTINE —~ CONSTIPATIE ‘CONTUZII Vezi: PIELE — VANATAI COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) CCOPIL HIPERACTIV Vez: HIPERACTIVITATE. 147 Jos 147 148 149 283. 284. 285. 286. 287, 288, 289. 290. 291, 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301 302, 303. 304, | 305. .CORONAR Vezt INIMAW — TROMBOZA CORONARIANA. CORP (In general) Vez: w Jacques Ware! CCOPIL MORT LA NASTERE Vezk: NASTERE — AVORT... CCORIZA Vert: RACEALA [LA CREIER... 149 it GAT — LARINGITA, CANCER LA LARINGE, VOCE — RAGUSEALA... seeeN 9 COSURI (pe corp) Vezi: cS CRAMPA SCRUTORULUI Vez! si: DEGETE (IN GENERAL), (MAIN (IN GENERAL), INCHEIETURA MAINII 449 CRAMPE..... 49 ‘CRAMPE ABDOMINALE Veri si: ABDOME sc150 ‘CRAMPE MUSCULARE (in general) 450 ‘CRANIU Vezi: CREIER~ COMOTIE CEREBRALA, (OS — FRACTURA [OSOASA., ‘CRAPATURI Vezi: PIELE — CRAPATURI.... CCREIER (In general). CCREIER (abces la... CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C) Ver! sit INFARCT (TN GENERAL), SANGE/ IN GENERAL ]/ ARTERE / CIRCULATIA SANGUINA, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE CREIER — APOPLEXIE Vert: CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C]/SINCOPA, SANGE — HEMORAGIE. CCREIER (comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA... CREIER ~ (congestie a creierulul..) Vezl: CONGESTIE.n. ‘CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boala... SAU BOALA VACII NEBUNE. CCREIER (durere la. CCREIER — ECHILIBRU (pierderea echilbruli) SA AMETEALA. CCREIER ENCEFALITA CCREIER — EPILEPSIE, CREIER ~ HEMIPLEGIE Vez: CREIER /ABCES AL.]/ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C... CCREIER — HIDROCEFALIE. CCREIER— HUNTINGTON (boala lu. Vert: CREIER = TICURD nn CREIER — MENINGITA Vez: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP. CCREIER —~ PARALIZIE CEREBRALA... a5 a5t sau (COREE a lu.) Moree Deona al BollrAecyunor- Covel subtle ole ibn 306, 307. 308. 309. 310. 31. 383. 314. 315. 316, 317. 318 319. ).CULPABILITATE Vezi: ACCIDENT... 2. CURBATURA |. CUSHING (sindromul lui.) Vez si: 5. DALTONIAN Vezl: OCHI ~ 5. DECALCIFIERE Vezi gis OASE — OSTEOPOROZA 1. DEFICIENTA DE AUZ Vezi: URECHI-SURDITATE.... 3. DEGETE (In general)... . DEGETE — DEGETUL MARE. 2. DEGETE — DEGETUL INELARUL, |. DEGETE — DEGETUL MIC. . DEGETE — CUTICULE ). DEPENDENTA Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGURI.. ).DEPIGMENTARE Vezi: PIELE— LEUCODERMIE. 1. DEPOZITE DE CALCIU.. CREIER — PARKINSON (bosla tu.) Vex! ‘CREIER — SINCOPA CCREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezt SINCOPA, VERTU... CCREIER ~ STARE VEGETATIVA CRONICA Veri CRONICA [BOALA.. CCREIER —TICUR CREIER (tumor’ k CREVASA CUTANATA Vezi: PIELE — IDURI ‘CRIZA CARDIACA Vezi: INIMAY — INFARCT [... DE MIOCARD} ‘CRIZA DE FICAT Vezi: INDIGESTIE. (ROHN (boala ul.) Vea: INTESTINE — CROHN [boat li. ‘CRONICA (boalé cronicé...).. ‘CRUP Vezi: GAT — LARINGITA (CRUSTA Vezi: PIELE — ECZEMA .. CCUADRIPLEGIE Vez: PARALIZIE[N GENERAL... i: NERVI, TREMURAT.... 161 162 TREIER — EPILEPSIE / CUPEROZA Vezi: PIELE — ACNE ROZACEE.. CCUTICULE Vezt: DEGETE — CUTICULE.. DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR]. DEGETE — DEGETUL ARATATOR. DEGETE— DEGETUL MULOCIU.. DDEGETE -ARTRITA LA DEGETE Vez: ARTRITA [IN GENERAL). DEGETE DE LA PICIOARE .. . DEMENTA Ver: ALZEIMER [BOALA LU SENIUITATE.. DEMINERALIZARE GENERALA Ver! si: OS — DECALCIFIERE. 343, 34a. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362, 363, 364. 365. 366. 367, 370. am. an. 373. 374. 375. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE...yneunsnnsnonennsnnntnininnnnesine MTD DERMATITA Vezi: PIELE— DERMATITA. DERMATITA SEBOREICA Vez: PIELE — ECZEMA, 79 DESHIDRATAREA CORPULUI st 79 DESPRINDEREA DINTILOR Vez: DINT![DURERE DE... 179) DIABET Vezi: SANGE — DIABET... 80 DIAFRAGMA. 380 DIAREE Vezi: INTESTINE — DIAREE wnwnnrn ser BO DIAREEA CALATORULUI Vezi: INTESTINE DIAREE... : sn BO DIFTERIE Vez! si: GAT, LARINGE DIGESTIE(durere de.) Vet INDIGESTEE. DINTI (in general) DINTE (abces la rddacina dintetui.. DINTI (care dentard) DINTI (durere de...) DINTI — PROTEZA, IMPLANT DENTAR.. DINT!(scragnirea dintior...) — BRUXISM Ver! si: AUTORITARISM, MAXILARE [DURERE DE. DINTI(simbolism al dintior.. DINTI- MASEA DE MINTE INCLUSA Veei si: DIN!— SIMBOLISMUL DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA a : DISC INTERVERTEBRAL Vezl SPATE [DURERE DE..] /LOMBAGO, HERNIE DE DISC. DISCARTROZA Vert DISC INTERVERTEBRAL DISLEXIE. sn DISLOCARE Vezi: OASE — DISLOCARE. a DISMENOREE Vezi: MENSTRUATIE [DURERIE.. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MUSCHI — DISTROFIE MUSCULARA ..-..00e 191 DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE — DIVERTICULITA... DIZENTERIE Vezi: INTESTINE / DIAREE / DIZENTERIE.. DREPTATE (eu am..)ewee DROGURI Versi: DEPENDENT. DUODEN Vez! si: INTESTINE [DURERE DE. DUPUYTREN Vezi: MAINI— BOALA DUPUYTREN. DURERE... DURERE CARDIACA Ver INIMAW — PROBLENME CARDIAC... 80 8 7 18 82 182 183 185 Morse Deana BtlrAfecinlor- Covzle subi oeimbondvirt 5 376. ECHILIBRU (pierderes...) SAU AMETEALA Vert: CREIER— ECHILIBRU IPIERDEREA ECHILIBRULUI). 377. ECHIMOZR Vez: PIELE — VANATAL 378., ECLAMPSIE Vez: SARCINA — ECLAMPSEE... 379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL. 380. ECZEMA Ver: PIELE — ECZEMA, 381. EDEM.. 382. EGOCENTRISM... 383, CIACULARE PRECOCE 384. EMBOLIE Vezi SANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE 385, EMBOLIE ARTERIALA Veri: SANGE — ARTERE... 386. EMBOLIE CEREBRALK Ver: CREIER, DURERE DE. 387. EMBOLIE PULMONARA Veri: PLAMANI [DURERE DE. 388. EMISFERA DREAPTA SI STANGA Vex: CREIER IN GENERAL] 389, EMOTIVITATE.. 390. EMPIEM Vezl: ABCES. 3st. ENCEFALITA Vez CREIER ~ ENCEFALITA 392. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA Vez: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE 393., ENDOMETRIOZA. 394, ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITA ... 395. ENTORSA Vezi: ARTICULATI — ENTORSA. 396. ENUREZIE Vezi: INCONTINENTA... : 397. EPICONDILITA Vezit COATE — EPICONDILITA. 398. EPIDEMIE 399. EPIFIZA Vezi: GLANDA PINEAL... 400. EPIGLOTA Vezi si: GAT — LARINGE, ESOFA 401. EPILEPSIE Vezl: CREIER— EPILEPSIE 4402, EPISTAKIS Vez: NAS [SANGERARE NAZALA. 403. EPUIZARE Vez: BURNOUT wre 404, ERECTIE — DISFUNCTH ERECTILE Ve 405. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE. 4406, ERUCTATIE Veri si: STOMAC [IN GENERA 407. ERUPTIE (de cosuri Vet PIELE — ERUPT ...DE COSURI) 408. ESOFAG 409. EUTANASIE Ved! si: MOARTE i IMPOTENTA, 10. an. are. \ a3. : au. a5. a6. an. a8, 9. 420. az. an. 423. 424, 425, 426. 427. 1. FEMUR Veri: PICIOR — PARTEA SUPERIOARA 2. FERMENTATIE Vezi: STOMAC [DURERI DF 3. ESE, ?. FIBROMIALGIE Vezi si: OBOSEALA CRONICA, {SINOROM OF DE ). FIBROZA Vezi: SCLEROZA . FICAT (abces la. ._FICAT (congestie la.) Veet: CONGESTIE 3. FICAT (cried de...) Vezi si: INDIGESTI EWING (sarcomul lui.) Veri: OASE [CANCER DE...] ~ SARCOMUL LUI EWING. EXCES DE APETIT Veri: APETIT (EXCES DE..] EXCES DE GREUTATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE... EXCRESCENTA Vezi: POLIPI.... EXHIBITIONISM.. EXOFTALMIE Vez!: OCH [DURERE DE.) EXTENUARE Veri ss OBOSEALA [IN GENERAL], SANGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE [PREA SCAZUTAJ. EXTINCTIAA VOCII Vez!: AFONIE... FALLOPE (trompele lui.) Vezi: SALPINGITA. non FANTA PALATINA— GURA DE LUP- CONGENITALA, FANTA VULVARA Vert: VULVA .. FARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA ASCIITA NECROZANTA Vez: BACTERIE CARE MANANCA DIN CARNE.. FATA Vee! st: PIELE / ACNE / COSURI / PUNCTE NEGRE FATA LASATA, MOALE... FEBLITA Vezi: SANGE — FEBLITA. FEBRA (in general) Vezi si: CALOURA [SENZATIE OE... FEBRA (HERPES FEBRIL..) Vezi si: HERPES/[.. IN GENERAL] / fo. ORAL) / [+ LABIAL]. FEBRA FANULUI Ver!: ALERGIE — FEBRA FANULUI.... FEMININ (principiu...) Vez si: MASCULIN [PRINCIPIU... FEMININE (afectiun.. 206 206 206 207 207 sn208, see 20B 209 209 209 209 120 210 FIBRILATIE VENTRICULARA Vez INIVAAY — ARTIVIE CARDIACA. FIBROM UTERIN si CHIST FEMININ Vezi si: CHIST.. FIBROMATOZA Vel: MUSCHI— FIBROMATOZA. FIBROZA CHISTICA Vezi: MUCOVISCIDOZA .. FICAT — CIROZK (a feat ‘Moree Dctona olor Aecurilor-Cautl subtle ole imboedvi 455. 456. 457. 459. 460. 46. 462, 463. 46a. 465, 467. 468. 470. an. an. an. 478. 475. 476. an. 1. FOBIE Vezi si: ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE. FICAT (durere de...) Vezi gi: CALCULI BILIARY, ICTER. FICAT — HEPATITA Vers: ALCOOLISM, INFECTIE,INFLAMATIE,ICER... FICAT (pietre la.) Vezi: CALCULI BILIARI... FISTULA FISTULE ANALE Ver ANUS — FISTULE ANALE. FISURI ANALE Vezl: ANUS — FISURI ANALE. FLATULENTA Veti: GAZE. FOLICULITA Ver: PAR [BOLI DE x FRACTURA Vezi si: OASE — FRACTURA [... OSOASA] FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE]. FRIG- HIPOTERMIE.. FRIG, FRISON.. FRIGIOITATE Ver! i FEMININE [AFECTIUN FRIGURI DE BALTA Ver: MALARIA. FRILOZITATE.. FRUNTE.. FUMAT Vedi: BUERGER [BOALA LU! DEPENDENTA, PLAMANI.. FURIE Vi: ANEXA Il, DURERE,FICA, INFECTH FURNICATURI. FURUNCULI Ver: PIELE — FURUNCULL.. FURUNCULI VAGINAL Vest: PIELE ~ FURUNCULI VAGINAL. ‘GAMBE Vez: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFERIOARA. ‘GANGLION (.. limfatic) Vegi: ADENITA, ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR [... AL SISTEMULUI LIMFATIC], LIMFA GGASTRITK Vez: STOMAC — GASTRITA xo GGASTRO-ENTERITA Vez INTESTINE ~ GASTRO-ENTERITA GAT (in genera, partea exteriors). GAT — TORTICOLIS Vezi si: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [.. INTEPENIT]. GAT (in interior) (in general) Vezi si: GLANDA TIROIDA [in general] nan GAT (durere de ...) Vezi si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR..... GAT — FARINGE Vee! si: POLI. GAT — FARINGITA Vez: ANGINA, ANEXA Il, RACEALA GAT — LARINGE Ver! si: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGUSEALK . GAT — LARINGITA Vezi si: ANEXA Il, RAGUSEALA, INFLAMATIE J, CANCER LA LIMBA, 478, 479. 480. 486. 487. 488, 489. 490, 491 gz. 493. 494. 495. 496, 497. 498. 499. 500. 50 502, 503, 504. 505. 506. 507. 1. GEAMAN Vezi: NASTERE [FELUL IN CARE A DECURS NASTEREA MEA., a Jacques Martel GAT- NOD IN GAT. GAT (senzatia de a avea ceva in. GAZE (Gurer provocate¢e..) SAU FLATULENTASAU METEORISNA Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERAL] /[..A ABDOMENULUI] 226 226 227 227 2. GELINEAU (sindrornul lui.) Vezi: NARCOLEPSIE.. ee GELOZIE : 227 GGENITALE (organe..) (in general). 228 - GENITALE (afectiuni ale organelor...) Vez si: FRIGIDITATE, IMPOTENTA, VENERICE [BOLI.. 228 GENUNCHI (in general) Vez! si: PICIOARE.. 229 GENUNCH' (afectiuni ale... 229 (GENUNCHI — MENISC. oe 230 GILLES DEA TOURETTE (sindromul fl.) Vzig? CREIER — TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE ....crorcssernrcereenrerre 231 GGINGII (DURERI DE..) Vez! si: ABCES, GURA [IN GENERAL.., DING! [IV GENERAL, Jone GINGII — GINGIVITA ACUTA... GINGII(stngereree gino.) Vers: SANGE — SANGERARL GINGIVITA Vez! GINGII— GINGIVITA ACUTA GLANDE (in general). “ GLANDE (afectiuni ale...) Vezi si: ADENOM. GGLANDE LACRIMALE Veri: PLANS... GGLANDA PANCREATICA Vezi: PANCREA GLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA sce GGLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA : GGLANDE SALIVARE Vezi si: OREION, SALIVA. snare GGLANDE SUBLINGUALE Verl: GLANDE SALIVARE = GLANDE SUPRARENALE Veui s: ADDISON BOALA LUI... CUSHING [SINDROMUL LUI...}, FRICA, STRES. GLANDE — TIMUS Veri gi: SIDA, SISTEM IMUNITAR, GLANDA TIROIDA {in general) nn GLANDA TIROIDA ~ BASEDOW (boala ali.) SAU GUSA EXOFTALMICK... GLANDA TIROIDA — GUSA. GLANDA TIROIDA— GUSA EXOLFTALMICA Vezi: GLANDA TIROIDA, BASEDOW BOALA A LUI.. Moree Deone alr Aecuntor Couel subtle ole inbondi 508. 509. 510. st 52. 513. 51a. 515. 516. sm. 518. 519. 526. 527 528. 529. 530. sat. 52, 533. 534, 535. 536. 537 GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE.... GLANDA TIROIDA ~ HIPOTIROIDIE GLANDA TIROIDA — TiROIDIT GLAUCOM Veri: OCHI —- GLAUCOM. GLEZNE Vez i: ARTICULATI.. GLOB OCULAR Vezi: OCH! [IN GENERAL). GLOBULE SANGUINE Vez: SANGE GONADE Vesi si: OVARE, TESTICLLE... GRASIME, OBEZITATE Vea ss GREUTATE [EXCES OE. GREATA SI VARSATURI Ver gi: SARCINA [AFECTIUNI ALE... GGREUTATE (exces de.) Vez si: GRASIME. GGRIPA vezi si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FEBRA, MUSCHI, RESPIRATIE, REPIRATIE [BOLI DE...], CAP [DURERE DE... GGRIPA AVIARA Veri si: GRIPA GRIPA SPANIOLA Vez: CREIEA — ENCEFALITA. GURA (in general Vezt si: GINGI.. - GURA(ofectiun’ ale guri.) Vai si: CANCER LA GURA, SANCRU [IN GENERAL], HERPES, GURA — AFTA eee GURA — HALENA (respiratie urat mirositoare...) SAU HALITOZA Vezi si: GINGII— GINGIVITA, GAT [DURERE DE...], NAS [AFECTIUNI ALE. GURA — CERUL GURII, PALAT. GUSA Vezi: GLANDA TIROIDA — GUSA..... GUST (tulburdri ale gustului) Vezi si: GAT, LIMBA, NAS. GUTA Veri si: ACIDOZA, CALCULI RENAL... HT. (hipertensiune arterial) Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HALENA Vezi: GURA —HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE] HALUCINATII Vez s: ALCOOLISM, DEPENDENTA, DROGURI. HASIS (consum de...) Vez DROGURI.. HEMATOM Vezi: SANGE — HEMATOM... HEMATURIE Vezt: SANGE— HEMATURIE HEMIPLEGIE Vezi: CREIER — HEMIPLEGIE HEMORAGIE CEREBRALA Veri: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.C]... BucAl).. 256 256 256 257 257 237 287 257 538. 56. a7. 548. 549. 550. 551. 552. 553. 554, 555. 556. 557. 558. 558. 560. 561. 362, 563, 564. 565. 566. 867. 568, ae | HEMOROIZ Vez i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, | 568. INTESTINE— CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI/ VARICE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE.. oy HEMORAGIE Ver: SANGE — HEMORAGIE.. sn 5. HEPATITA Vert: FICAT — HEPATITA yo. sr. . HERNI | 573. HERNIE DE DISC Vezi si: SPATE [DURERE. ‘DE. 7 Luxarie HEROINA (consum de...) Vezi: DROGURI I 574. HERPES (.. tn genera, bucal,. labial) Vez fs. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vel si PELE — MANCARIME, | 6. VAGIN — VAGINITA : 2 HIDROFOBIE Vezi: TURBARE. [sn E578. HIPERACTIVITATE Vez! i: AGITATIE. 579. HIPERCOLESTEROLEMIE Vez SANGE — COLESTEROL... 580. HIPEREMOTIVITATE Vezi: EMOTIVITATE. HIPERGLICEMIE Vezl: SANGE — DIABET. HIPERMETROPIE Vezi: OCH! — HIPERMETROPIE.. HIPEROREXIE Veri: BULIMEE.... HIPERSALIVATIE Vezi SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVATIE. HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSI... HIPERTENSIUNE Vert: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HIPERTERMIE Vezl: FEBRA ... HIPERTIROIDIE Vez: GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDI.. HIPERTROFIE HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vel si: ACIDOZA, ANXIETATE, FEBRA = HIPOACUZIE Vezi: URECHI — SURDITATE ... HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi si: AGORAFOBIE, ANKIETATE, DEPRESIE. HIPOGLICEMIE Vezt: SANGE — HIPOGLICEMEE... HIPOFIZA Vezi: GLANDA PITUITARA. HIPOSALIVATIE Vert: SALIVA™— HIPER SI HIPOSALIVATIE. HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE .. HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE.. HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS..... se. 582. 583. 58a, 585. 586, 587. 588, S89. 590. son. 592. 593. 594. 595. 596. 597. 599. HODGKIN (boala lui.) Vez si: CANCER AL GANGUIONILOR [..ASISTEMULUI LIMEATIC, SANGE ~ LEUCOPENE HOLERA Veri: INTESTINE — DIAREE... HOMOSEXUAUITE.. HUNTINGTON Ver CREIER — HUNTINGTON [BOALA A LUL.. ICTER (GALBINAREA) Vezi si: FICAT [AFECTIUNI ALE...), SANGE/ {AFECTIUNI ALE. /CIRCULATIE SANGUINA. ILEITA (BOALA LUI CROHIN) Vert INTESTINE — CROHN [BALA AL INELAR Verit DEGETE — INELAR IMPACIENTA Vezi si: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE. IMPOTENTA Veui i: ANGOASA, ANKIETATE, RICA. INCONTINENTE (..feale,. urinar) Vea sz VEZICA (AFECTIUNI ALE. INCONTINENTA LA COPI- Ver: IPL PAT... INDEX Vezt: DEGETE— INDEX. INDIGESTIE Vezi si: OTRAVIRE [.. PRIN MANCARE], DURERE DE BURTA, GREATA, SALMONELA INFARCT (IN GENERAL). INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAIRE CEREBRAL [A.V.C.].. INFARCT .. de miocard) Vez: NIMAW — INFARCT .. DE MIOCARD] INFECTH in general) Veo: ANEXA I, DURERE, FEBRA, INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR. INFECT URINARE Vezi: URINA [INFECTH URINARE]. INFECTI VAGINALE Vezi: VAGIN — VAGINITA.. INFECTII VIRALE Vezi: INFECT [IN GENERAL]. INFLAMATIA Ves: ANEXA Il INIMAY (In general) Vezi si: SANGE. INIA — ANGINA PECTORALA, ANGOR Ver: ANGINA PECTORALA INIMAY = ARITMIE CARDIACA, INIMAY (durere...) Vezi: GREATA. INIMAY — INFARCT {... de miocard) Vezi si: INFARCT [IN | GENERAL). INIMAY — MIOCAROITA.. INNA — PERICARDIT INIMAW — BROBLEME CARDIACE INIMAy — TAHICARDIE Vez IMMA” — ARITIIE CARDIACA.. INIMA¥ — TROMBOZA CORONARIANA... 1265 265 266 600. 602. 603. 604. 605. 606. 607. 609. 610. en. or, 613. eu. 615. 616. or. 68. 69. 620. ea. 622. 623, 62a, 625, 626, 627, 628. 629, 630. 63. INSOLATIE Vez! si: ACCIDENT, CALDURA, PIELE INSOMNIE .. INSUFICIENTA CARDIACA Vezi: inna [PROBLENE CARDIACE] INTESTINE (afectiuni ale.) Vez! si: CANCER COLON / LAINTESTIN / COLITA /.. INTESTINE (cancer la.) Vest CANCER A INTESTINE INTESTINE — COLICA Vezi si: GAZE. INTESTINE — COLITA (mmucozit INTESTINE — COLON... . INTESTINE — COLON (afectiuni ale...) Vezi si: CANCER DE COLON. INTESTINE — CONSTIPATIE Vez si: CANCER LA COLON... INTESTINE— CROHN (boala lui.) SAU ILEITA Ver’ si: APENDICITA, INTESTINE — DIAREE. INTESTINE — DIAREE von INTESTINE — DIVERTICULITA.. INTESTINE — DIZENTERIE Vew sk INTESTINE — COLI DIAREE.. INTESTINE — GASTRO-ENTERITA Vez! si: STOMAC / [AFECTIUNIALE...] / GASTRITA, INTESTINE — DIAREE, GREATA..... INTESTINE — RECT Vezi si: ANUS. INTESTINE — TENIA .. INTESTIN SUBTIRE(afectiunt ale) Vea gi INTESTINE — COLITA INTESTIN SUBTIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICA, Vezi si: INTESTINE — COUTA. INTOLERANTA LA GLUTEN .. INTONICATIE Vea: OTRAVIRE [PRIN MANCARE INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi: NASTERE — AVORT. ISTERIE Vezi si: LESIN, NERVI [CRIZA DE...], NEVROZA ‘IMBATRANIRE (afectiuni legate de...) ‘JMBATRANIRE PATOLOGICA Veri: SENILITATE.. INDOIALA ‘INCHEIETURA Vezi: ARTICULATH ‘NCHEIETURA MAINII Vezi si: ARTICULATII INCHELETURA MAINII— SINOROMUL DE TUNEL CARPIAN.. TNGALBENIRE Vezis ICTER nn KAPOSI (sarcomul lu.) Vez i: SIDA sn XILLAN (polip al, Vz! WAS — KILLIAN (POUP AL LU.) \ABil Vezi: VULVA... fet gi: INFLAMATIE, Marele eone olerAfeeunior- Covel subtle oe ibn 632. 633. 634. 635, 636. 637. 638. 639. 640. eat. 6a2. 64a. 645. 647. 648, 650. 651. 652. 653. 654. 655. 656. 658, LABIRINTITA Vezi: CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE LACRIMI Vezi: PLANS. LARINGE Veri: GAT — LARINGE .. LARINGITA Vezi: GAT — LARINGITA.. LARINGE (cance a.) Vez CANCER LALARINGE LENE... LEPRA Vezi si: CRONICA [BOAL [AFECTIUNI ALE. enone LESBIANA Vezi: HOMOSEXUALITATE .. LESIN SAU PIERDEREA CUNOSTINTEI Versi CREIER — SINCOPA, COMA, LEUCEMIE Vezi: SANGE — LEUCEMIE. LEUCOPENIE Vezi: SANGE — LEUCOPENIE J], NERV, PIELE / [IN GENERAL] / .LEUCOREE Vez si: CANDIDA, INFECTI, PIELE— MANCARIME, SALPINGITA LEZIUNI Vert PELE — LEZIUN LUIGAMENTE Ver: ARTICULATII — ENTORSE LIMBA Vedi si: GUST [TULBURARI DE. MBA (cancer a.) Vez: CANCER LA LIMBA LIMA (afectiunlmftice) Vezi ss CANCER LA GANGLIONI (A SISTEMULUI LIMFATICL, GANGLION (..LUMFATIC), INFECT INFLAMATIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR, LIMFATISM LIMFOM Vez: HODGKIN [BOALA A LUI LUPOM (in general) Vezt si: CHIT... LITIAZA BILIARA Vez: CALCULI BILIARI LITIAZA RENALA Vecis CALCULI RENAL. LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR, LOMBAGO Vez: SPATE [DURERE DE..]-Z0NA LOMBARK LOMBALGIE Vert: SPATE [DURERE OF. ~ ZONA LOMBARI LORDOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A ..] — LORDOZA.. LSD (consum de...) Vezi: DROGURI. LUMBAGO Vezi: SPATE [DURERE DE. 300 301 301 301 301 301 301 -] — ZONA LOMBARA, 301 9. LUPUS Vezl: PIELE — LUPUS... 301 LUPUS ERITEMATOS CRONIC Veri: PIELE — LUPUS.... 901 2. LUXATIE Vezi si: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE... 031 [MALABSORBTIE INTESTINALA Veri:INTESTINE sees 303 [MALARIA SAU PALUDISMUL Vex si: COMA, FEBRA, SANGELE. 303 665. 668. 667. 668. 669. 670. en. 6p. 673. 674, 675. 677. 678. 680. 68. 685, 686. 687. 683. 689. 690. 651. 692. 693, 694. 695. 696. 697. 698. 699. yoo. . MANCARIME & ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME ANALA... 683, MALFORMATIE (IN GENERAL)..(AINIMI)... MALFORMATI CONGENITALE. MAMELE Vert: SANI MANIACO-DEPRESIE Vez: PSIHOZA MANIE Veri si: ANGOASA, ANXIETATE.. MARUUANA (CONSUM DE...} Vezi: OROG. [MASOCHISM Vert: SADOMASOCHISM. MASTITA Vez: SAN-MASTITA. [MASTOIDITA Vet si FEBRA, INFLAMATIE, URECAFOTITA MASTOZA Vert: SANT... MAXILARE. oe MADUVA SPINARI Vez si: SCLEROZA IN PLACT MADUVA OSOASA Vers: SANGE.... MAINI (IN GENERAL) MAIN ARTROZA MAINILOR)- VeziARTRITA. [MAIN - BOALA LUI DUPUYTREN - Vez si: DEGETE. MANCARIME Vert: PIELE — MANCARIME MANCARIME VAGINALA Vezi: VAGIN [IN GENERAL]. MATREATA Vez! gi: PAR [AFECTIUNI ALE..] MEDIACALCOZA Vezi: ARTEROSCLEROZA MEDICINA.. MELANCOLIE Vezi, 8 ANGOASA, DEPRESIE, PsIkOZA, SUICID.. MELANOM Vezi :MELANOM MALIGN.. MEMORIE (DEFICITARA) Ver! si: ALZHEIMER, AMINEZI.. MENIERE (BOALA LUI) Vezi si: ACUFENA, VERTI, SURDITATE.. MENINGITA Vez!: CREIER-MENINGITA.. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...) nono MENISC Vezi: GENUNCHI (DURERE DE...) MENSTRUATIE-AMENOREE. MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA\.. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi si: FIBROM .. ‘MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vezi MESCALINA (CONSUM DE...) Vezi: DROG . [METABOLISM LENT Vezi: GREUTATE (EXCES DE..) METEORISM Vezi: GAZ METRORAGIE Vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE. L ‘Maree Dclonar Bll 5 Afeclunilr- Court subtle oe ibn 702. 703. 708. 795. 708. 707 708. 709. 70. m ra. 73. 7. 75. 76. 77. 78, 79. no. mi me. 73. na. 75. 76. PT m8. 79. Tre. 7. 732. 733. ra. 735. 6. MIASTENIE Vezi: MUSCHI~ MIASTENIE MICOZA (. pe pelea cepuli fire de pars unghi) Vect PAR— MiIcOZA MICOZK (.. la degetele de la picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE — MiICOZA. MIGRENE Vez: CAP-MIGRENE. MIILOCUL SPATELUI Vezi: SPATE. MIOCAROITA Vez: INIMAW — MIOCARDITA... IMIOM UTERIN Vezi: FIBROM $1 CHIST. MIOPATIE Vez: MUSCHI — MIOPATI MIOPIE Vezi: OCH! — MIOPIE.. MIOZITA Vezi: MUSCHI — MIOZITA.. MIROS Vezi: NAS IMIROS CORPORAL $1 TRANSPIRATIE Ved NAS ws : MANA, (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez: SANGE-MONONUCLEOZA....312 MOARTE Vez! si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASEE . MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUL MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN .. MONONUCLEOZA Vez: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA. MUCOVISCIDOZA SAU FIBROZA CHISTICA Ver! si: PANCREAS, PLAMANI. MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi INTESTINE-COLITA .. ‘MUSCHI (IN GENERAL).. 'MuSCHI~CONVULSI Ver! $i: CREIER-EPLEPSIE... MUSCHL-DISTROFIE MUSCULARA... MUSCHI ~ FIBROMATOZA.. MUSCHI ~ MIASTENEE... MUSCHI — MIOPATIE.. MUSCHI — MIOZITA, MUSCHI — TETANOS Ved! si: MUSCHI— TRISMUS. [MUSCHI — TRISMUS vez! si: MUSCHI— TETANOS.... INANISM— GIGANTISM Vez! si: OASE — ACROMEGAUE.. [NARCOLEPSIE - BOALA SOMINULUI Vez! si: COMA, LESIN, INSOMINIE, SOMNOLENTA . 'NAS {in general) Vez si: MIROS CORPORAL... [NAS (afectiunt al@..)oonsonne NAS CARE CURGE IN GAT... NAS (congestie) Vezt: CONGESTIE nnn NAS — KILLIAN (polip al lu.) Vez si: TUMORA 3 an 38 318 319 3 32 321 7. 738. 733. 740. 78%. 72. 743. 7a0. 745. 746. 7a. 78. 749. 750. 754 732. 783. 73a: 735. 756. 757. 758. 759. 760. 761 762. 763. 764. 765. 766. 767. 768. 769. 770. INAS (singerdf.).. INAS — SINUZITA [NAS (strnut) Veci STRANUT.. INAS (sfordit) Vezi: SFORAIT soni INASTERE (Feluln care s-a petrecut nasterea mea, ca si copil..) Ver si: NASTERE (ca mamd) . INASTEREA PREMATURA. [NEBUNIE Vezi si: PSIHOZA. INEFRITA Veri: RINICHI — NEFRITA.... [NEFRITA CRONICA Vez: BRIGHT [BOALA A LUL. Ju NEFROPATIE Vez: RINICHI— NEFRITA 2 NEUNISTE NEMULTUMIRE INERVI (in general = NERV tt de.) Ved: ISTERIE, NEVROZR vn INERVI — NEVRALGIE Veri i: DURERE.. NERVI — NEVRITA soon NERV OPTIC Ver: NERVI — NEVATTA., NERVUL SCIATIC Vr! : DURERE, SPATE /AFECTIUNI ALE J / ZONA LOMBARA, PICIOARE / [IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE... NERVOZITATE son NEURASTENIA Vez ss BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALA [IN GENERAL] NEUROPATIE Vez: SISTEM NERVOS. INEVOIE (In general) Vez: DEPENDENTA wou snrsnsnnnsn NEVRALGIE Veet: NERVI — NEVRALGIE. INEVRITA Vezi: NERVI ~ NEVRITA.. NEVROZA Vezi si: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE... NISTAGMUS Vezt: OCHI — NISTAGMLS... NobUUL NOSTALGIE Vezi si: MELANCOLIE. ‘ASE (in general. ‘OASE (afectiuni ate. ‘OASE — ACROMEGALIE CASE (boal8 a oaselor) Vezi: ANEXA IV. COASE (cancer la.) Vezi si: CANCER [iN GENERAL] ‘ASE (cancer la oase...) — SARCOMUL LUI EWING Vert si: CANCER [IN GENERAL] ‘Morale Dilonar ol Bolo 5 Afectlunr-Caurle subtle oleinbolBii 7m. OASE — DIFORMITATE, 772. OASE — DISLOCARE.. 773. OASE — FRACTURA (... osoasi) Vezi si: SPATE — FRACTURI ALE VERTEBRELOR, 774. OASE — OSTEOMIELIT 715. OASE — OSTEOPOROZA. 718. OBEZITATE Veci: GREUTATE [EXCES DE. 771. OBICEIURI Veri: DEPENDENTA 78. 72. 780. 7a. OBSESIE. 340 782. OCHI Vezi: OCHI [IN GENERAL)... 341 783. OCHI (IN GENERAL)... 3a1 784. OCHI afectiuni ale.) nnn 785. OCH! (afectiuni ale copillor). 786. OCH — ASTIGMATISM .. 787. OCHI— CATARACTA... 788. OCHI — CEARCANE wns 789. OCHI — CHERATITA Ver! si: INFLAMATIE, ULCER. 790. OCH! — COMOTIA RETINIANA Veri si: CREIER — COMOTIE. 731. OCHI — CONJUNCTIVITA 792. OCHI — DALTONISM (non-perceperea CUIFIOF) nen 798. OCHI — DEZUIPIREA DE RETINA 794. OCH! — DEGENERESCENTA RETINIANA (macular8) 795. OCH! — GLAUCOM. . 798. OCHI- HIPERMETROPIE $1 PREZBITISM 797. OCH MIOPIE 798. OCHI-NISTAGMUS.... 799. OCHI — ORBIRE.... 800. OCHI — PTERIGION.. 801. OCHI — PUPILE B02. OCHI — RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA 803, OCHI — STRABISM (in general). 804. OCH! — STRABISM CONVERGEN - OCHI — STRABISM DIVERGENT... 2” 806. 807. 808. 809. B10. an. an. a3. a. a5. 816. a7. 818, 819. 820. B21. 822, 823, 824, 825, 826. 827. a8, 829. 830. 831 B32. 833. 834. 835, 836. 837. 838. 839, 840. Ban. (CHI USCATI Vezt: OCH! [AFECTIUNI ALE... OMBILIC (BURIC) OMBILICALA (HERNIE..) Vez! si: HERNIE... ‘OMOPLAT.... OMUCIDERE nee (OPIUM (consum de.) Ve: DROGUR... ‘OPRESIUNE.. : COPRESIUNE PULMONARA.. COREION Vezi si: GLANDE SALIVARE, INFECTI [IN GENERAL], BOLILE COPILARIEL.. ORGANE GENITALE Vez: GEN/TALE [ORGANE.. ‘ORGELET Vez! si: FURUNCUL.... - CORHITA Vezi: TESTICULE [IN GENERAL}... OTITA Vezi: URECHI — OTITA. OTRAVIRE (... prin alimentatie) COVARE (in general) Ve i FEMININE [AFECTIUN.) COVARE (afectiuni ale ovaretor PALAT Vezi: GURA — PALAT : PALPITATII Vezi: INIMAW — ARITMIE CARDIACA... PALUDISM Vezi: MALARIE... PANARITIU.. PANCREAS Veri i: SANGE / DIABET / IPOGLICEME. PANCREAS — PANCREATITA Vez! gi: ANEXA I. PANICK (atac de...) Vez: FRICA.. PARALIZIE (Tn general)... PARALIZIE CEREBRALA Vezi: CREIER — PARALIIE CEREBRALA PARALIZIE INFANTILA Vezl: POLIOMIELITA .nyo.nsnous PARANOIA Vezi: PSIHOZA— PARANOIA... : PARKINSON (boa @ lui.) Vez: CREIER ~ PARKINSON [BOALA A LUI PAROTIDE Vezi: GLANDELE SALIVARE ar PARTEA DREAPTA Vezi: MASCULIN [PRINCIPIU.. PARTEA STANGA Vezi: FEMININ [PRINCIPIU.... PAR (in general). PAR (boli de...) PAR — CALVITIE. PAR GRIZONAT.. PAR — PELADA.. Moree Detonator s Afecunlor- Caurele subtieoeimbandvr 842, a3. 844. 845. 846. 87. 848. 849, 850. 851 852. 853. 854, 855. 856, 857. 858. 859. 860. 364 862, 863. 864, 865. 866, 867, 868, 869, 870. an. 8p. 873. 874. PAR (plerderea..) Vez: PAR — CALVITIE.. PKR DE PE CORP Vers: PARUL CAPULUI [PIERDEREA..).. PAR: PECINGINE Vez: PAR [PIERDEREA..]/ CALVITE /PELADK PEDICULOZA Vezi: PADUCH. PEDICULOZA PUBIANA Vez: VENERICE (BOLL). PELADA Vez: PAR — PELADA. PELVIS Vez i: BAZIN, SOLDUR PENIS (afectiun ale...) PERETE (ANATOMIC). PERICARDITA Vezi:INIMAW — PERICARDITA. PERITONITA Vex si: APENDICITA PERONEU Vezk PICIOR — PARTEA INFERIOARA... PETE ROS Vez: PIELE /AFECTIUNI ALE... PETE DE VIN Vezk: PIELE — PETE DE VIN. PICIOARE (In genera}... PICIOARE (afectiun ale) 372 an ar PICIOARE - GAMBE (In general] Vez: SISTEM LOCOMOTOR 374 PICIOARE — GAMBE (afectiuni ae... 374 PICIOARE — GAMBE ~ PARTEA INFERIOARA (PULPA) 375 PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vez si: COAPSE [IN GENERAL). PICIOARE ~ VARICE Vezi: SANGE — VARICE. PICIOR DE ATLET Vezl: PICIOARE— MICOZA mn PiCIOARE — BATATURI, DURILLON Vex: PIELE — CALOZITATE.. PICIOARE ~ MICOZA (...intre degetele dela picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi si: ae GENERAL] / [AFECTIUNI ALE..J, SISTEM IMUNITAR... se PICIOR — SPINA CALCANEANA Vezt gi i: CALCAL. PICIOARE — VERUC! PLANTARE Ved! si: PICIOARE — DURILLON. PIELE (in general) PIELE (afectiuni ale.) PIELE — ACNEE Ver $1: PIELE / COSURI/ PUNCTE NEGRE, FATA... PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA Vedi sl: PIELE / COSURI/ PUNCTE NEGRE, FATA PIELE — ACROCHERATOZA Ver! gi: PIELE — ACRODERMATIT PIELE — ACRODERMATITA. PIELE— ALBINISM Vez! si: PELE — VITILIGO 376 377 377 serene STD 383 384 384 875. 876. 87. 878. 879. 880. 881. 882, 883. 884. 885. 886, 887. ase, 889, 890. 892, 893. 894. 895. 896, 897. 898, 899. 900. 90. 902. 903. 904. 905. 906. 907. PIELE — ANTRAX Ver! si: PIELE— FURUNCULL PIELE — BASICL anon PIELE — CALOZITATE Veul si: PICIOARE — DURILLON 5! BATATURI PIELE— CICATRICE nnn PIELE — COSURI Vez si: HERPES /[. IN GENERAL, . BUCAL), PIELE — ACNE... PIELE — CRAPATURI : PIELE — DEGERATURI Ve! FUG [INGHET. PIELE — DERMATITA...... 388 PIELE — DERMATITA SEBOREICA. 389 PIELE — ECZEMA. 1-389 PIELE— EPIDERMAITA Veo ANEXA I HERPES PELE PIELE — ERUPT (.. de cosur) Vezi si PELE — PIELE — FURUNCULI Vezi si: INFLAMATIE .... PIELE — FURUNCULI VAGINAL. PIELE — SCABIE (RAI). PIELE — IMPETIGO PILE — KERATOZA Ver i PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON / BATATURI 393 PIELE — LEUCODERMIE Vez/ si: CICATRICE, PIELE — ALBINISM / VITIUGO sonnei 304 PIELE — LIPOM. 394 PIELE — LUPUS (eriteratos croic). PIELE — MANCARIME Vez si: PIELE — ERUPTIE[.. COSURI].. PIELE — MANCARIME IN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME we. PIELE — MELANOM MAUIGN... PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN. PIELE ~ PSORIAZE.. PIELE — PUNCTE NEGRE Vez FATA annem PIELE — SCLERODERMIE Vez: SISTEM IMUNITAR PIELE — URTICARE.. PIELE — VARICELA Ver i: BOLILE COPLARII — PIELE — VANATAL. PIELE — VERGETURI, PIELE — VERUCY NEGI(n general) Vex: TUMOR PIELE — VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE PIELE — VITIUGO .. VARICELA. ‘Moree Dielonar lBolioryAfectiunlor-Coutl sul oeimbondrt 909. $70. on. 915. 916. on. 8. 99. 920. oa 922, 923. 924. 95. 26. 927, 928. 929, 930. 93. 932. 933. 934, 938. 936, 937. 938. 939, .PIERDEREA POFTEI DE MANCARE Vez >. POLIOMIELITA. 1. POLIOREXIE Vezi: BULIMIE... 2. POLI... .PRESIUNE ARTERIALR SAU SANGUINK Vest TENSIUNE ARTERIALA ra PIELEA CAPULUI Vezi: PAR — PIELE ~ MANCARIME, MATREATA 404 PIEPT on c 404 PIEPT (angind la..) Vezi: ANGINA PECTORALA. 404, .PIERDEREA CUNOSTINTEI Vezi: LESIN. 404 POFTA DE MANCARE [PIERDEREA.. PIETRE LA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI. PIETRE LA RINICHI Vezf: CALCULI RENAL. PINEALA Vezi: GLANDA PINEALA ... : PIOREE (ginglvit& expulsiva) Vee: GINGII [AFECTIUNI ALE. “« PIPLIN PAT » Vezi sit INCONTINENTA [.. FECALA, .. URINARA].. PIREXIE Vezis FEBRA on PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARA... PLAGA Vezt: ACCIDENT... PLAMANI (in general) Vedi: BRONSIL. PLAMAN' afectiun ate.) Vers: ASTM, BRONSII — BRONSITA, SCLEROZA PLAMANI — BOALA LEGIONARILOR PLAMANI (cancer la.) VeziiCANCER LA PLAMAN... PLAMANI — CONGESTIE Vezi: CONGEST... PLAMANI — EMFIZEM PULMONAR... PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZIE PLANS. PLEOAPE (in general) Ver! si TRASATURI PLEOAPE (clipit al.) se a PLEUREZIE Vet PLAMAN! — PNEUMONIE 51 PLEUREZIE PLEURITA Vezi: PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZE.. PLICTISEALA Vezi si: DEPRESIE, MELANCOLIE. PLOMBA Veri: DINT! — CARIE DENTARA. PNEUMONIE Vezi: PLAMANI— PNEUMONIE 51 PLEUREZI.. PNEUMOPATIE Vezi: CONGEST... POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA. POLIARTRITA CRONICK EVOLUTIVA, Veri: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA... 4a. | bas. 946 | saz. | 948 909, 950 951 952, 953. 954. 955. 956. 957. 958. 959. 960. 96. 962, 963. 964. 965. 966, 967. | 968. 969. 970, om 973. i 974. | os. i| 976. on. ove. “ PREZBITISM Ver: OCH/— HIPERMETROPIE SI PREZBITISM .onrnnnenns BN PRINCIPIUL MASCULIN Vezi si: FEMININ., x3 PROBLEME CARDIACE Ver: INIMAAW — PROBLEVE CARDIACE 493 PROBLEME LEGATE DE PALPITATI Vez INIMAY — ARITMIE CARDIACA PROLAPSUL (coborarea unui organ) Vezi $i: PROSTATA [COBORARE DE. PROSTATA (in general). PROSTATA (afectiuni ale.) nm PROSTATA (cobordre..) Vezi si: PROLAPS.. PROSTATA — PROSTATITA Ver! si: ANEXA Ill, INFECTIE, INFLAMATIE. PRURIT Vezi: PIELE — MANCARIME.. PSIKOSOMATICR{boal.) Vez BOALA PSIMOSOMATICA. PSIHOZA {in general). PSIHOZA— PARANOIA PSIHOZA — SCHIZOFRENIE PSORIASIS Ver: PIELE — PSORIASIS. PUBIANA (pilozitate).. PUBIS sul.) Vers ACCIDENT, OASE — FRACTURI .. OSOASE), TENDOANE: PULS {anomali ale.) Vezi:INIMAY ARITMIE CARDIACA PUNCTE NEGRE VezI: PIELE — PUNCTE NEGRE RAHITISM .. RANA Vedi: ACCIDENT, TAIETURA. RANCHIUNA sn RAYNAUD (boalaa li) Vel i SANGE — CIRCULATIE SANGUINA... RACEALA RINITA Vezi si: ALERGIE — FEBRA FANULU.. RAGUSEALA Vezi si: AFONIE. : RAGUSEALA Vez: GAT — RAGUSEALA.... RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE... RAU DE ALTITUDINE Vezi:RAU DE MUNTE. AU DE CAP Vezi:CAP.. RU DE CKLATORIE Vez! RAU DE TRANSPORT... RAU DE GAT Vezl:GAT- FARINGITA .. RAU DE INIMA VezizGRETURD non AKU DE MUNTE Vez sic APETI, BALONA, GRETUR,, AMETEUL RAU DE MARE - Vezi si: RAU DE TRANSPORT... RAU DE MASINA Vezi:RAU DE MARE.. 413 43 Marele eona ol olor Aeciualor Covel ste oe ibn 979. 980. 98. 982. 983. 984. 985. 986. 987. 988 989, 990. 991. 992. 993 994. 995 996. 997. 998. 999. 1000. 1001 1002. 1003. 1004. 1008. 4006. 1007. 1008, 1009. 1010. AU DE TRANSPORT - Vezi si: ANXIETATE, RAU DE MARE, GRETURI, AMETELI AAU DE SPATE Vert: SPATE IN GENERAL RAU DE STOMAC Vez gi: INTESTINE... RAUTATE Vez! si: DREPTATE (EU AM... RAGAIT, ERUCTATIE Vezi: ERUCTATIE. RECT Veri: INTESTINE RECT REGRETE. RESPIRATIE (in general)... RESPIRATIE(afectuni de.) Vez: ASTI GAT [AFECTIUNT ALE ‘MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI [AFECTIUNI ALE. RESPIRATIE — ASFIKIE Vez/ si: ASTM, RESPIRATIE [AFECTIUNI DE... RESPIRATIE — SUFOCARE RESPIRATIE ~ TRAHEITA. a5 425, 426 a7 os ABT RETENTIA APEI Vez! si: EDEM... aay RETINITA PIGMENTARA Vez: OCHI-~ RETINITA PIOMENTARA 428 RETINOPATIE PIGMENTARA Vezl: OCH — RETINITA PIGMENTARA. 428 RETRAGEREA IN SINE... REUMATISM Vezi si: aaraiTa — POUARTAITA REUMATOIDA, ARTICULATI, INFLAMATI.. se 28 RIDURI RIGIDITATE (... articular, .. musculara) RINICHI (probleme renale) Veri si CALCULI / (IN GENERAL /RENALI, FRICA 1-430 RINICH — ANURIE Vets: RINICHI [PROBLEM RENALE] 432 RINICHI— NEFRITA Vezi si: FURIE, INFLAMATIE, FRICA 432 RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENALI.. AINICHI (durere fn zona.) lumbago) Vez: SPATE /DUREAI DE.]/ ZONA INFERIOARA, RINITA Vert: RACEALA [CRETE]. RINOFARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA. ITM CARDIAC (tulburir de..) Vez: INIMAW — ARITMIE CARDIACA ROSEATA Vezi: PELE [AFECTIUNI ALE. ROTULA.. RUBEOLA Ver: BOLILE COPIARIE. RUJEOLA Vezi: BOLILE COPILARIEI. SARCOIDOZA.. “ “ Jacques Marte! ‘yor. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE..] ~ SARCOMUL LUI EWING. sora, SACRU (05) Vez: SPATE — PARTEA INFERIOARA... 4013. SADISM Vezi: SADOMASOCHISM... 1014. SADOMASOCHISM ... 434 1015. SALIVA (in general) Ver si GLANDE SALIVARE, OREION. nS 4016. SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVTIE Vez! si: GURA.. 435 to17, SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDA Vez: OTRAVIRE[. PRIN MANCARE], INDIGESTIE INFECTI [IN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GRETURI .u0.00-436 1018, SALPINGITA Vezt st CRONICA [BOALA..J, FEMININE [AFECTIUN..., INFECTU [IN GENERAL}... - as 1019. SARCINA (afectiun in.) Vezi st NASTERE, GRETURI, SANGE — DIABET... 437 +1020. SARCINA (.. prelungit).. 437 021. SARCINA — ECLAMPSIE Vex si CREIER — EPILERSE, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE .. 438 1022. SARCINA ECTOPICA SAU J EXTRAUTERINA.. 1023. SARCINA Vert: NASTERE — AVORT. 1024. SARCINA FALSR... 1025. SANGE (in general). ee 1026, SANGE (aectuni ale) Ved si SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE.. 1027. SANGE — ANEMIE Ver’ s: SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE 1028, SANGE — ARTERE... 4025, ANGE — CANGRENA Ver ss AMPUTARE, INFECT 1030. SANGE — CIRCULATIE SANGUINA Veri si: IIMA, RAYNAUD IBOALAA LUI.) : +1031. SANGE COAGULATI...1m vene sauin atere), CHEAG Veri st SANGE -TROMBOZA 1032. SANGE — COLESTEROL Vew si SANGE IN GENERAL]/ CIRCULATIA SANGELUT 1033. SANGE — DIABET (.. zaharet) Vel: BOLI EREDITARE, SANGE - HIPOGLICEMIE.. 1034. SANGE (in scaun..) Vea st ANGE SANGERAR 1035. SANGE — FEBLITA = = 1036, SANGE — HEMATOM Ver! si ACCIDENT, SANGE /IN GENERAL] / CIRCULATIA SANGUINA. 1037. SANGE — HEMATURIE Ver! si: ADENOM, VEZICA / IAFECTIUNI ALE..J/ CISTITA, URINA [INFECT URINARE].. Morale Detonator Afeclunlr- Coutele subtle ale intend 1038. SANGE — HEMOFILIE Vezi si: BOLI EREDITARE, SANGE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE...] / CIRCULATIE SANGUINA / DIABET.. 1039. SANGE — HEMORAGIE.. 1040. SANGE — HIPOGLICEMIE Vez) ALERGH [IN GENERAL), ‘CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE DE..], SANGE— DIABET... 1041. SANGE — LEUCEMIE Vezi si: CANCER [TN GENERAL ], SANGE / ANEMIE / CIRCULATIE SANGUINA. 1042. SANGE — LEUCOPENIE 1043. SANGE — MONONUCLEOZA INFECTIOASA ve Vezi si: ANGINA, ‘OBOSEALA, INFECTI [in general], SPLINA, CAP [DURER! DE... 1044. SANGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi si SANGE COAGULAT — TROMBOZA... 1045. SANGE — SANGERARI. 1046. SANGE — SEPTICEMI. 1047. SANGE — TROMBOZA Vezi si: SANGE / CRCULATIE SANGUINA / COAGULARE .. 1048. SANGE — VARICE, 1049. SANGERARI Vezi SANGE — SANGERARI 1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI.. 1051. SANGERARI GINGIVALE Vezi: GINGII [SANGERARI ALE. 1052. SANI {in general)... ren — 1053. SAN! (afecyiuni ale...) (dureri, chistur) Vez! si: CANCER LA SAN, SAN — MASTITA.. — 1054. SANI — ALAPTARE (ficult de) Vuii SANI — 1055. SANI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SAN.. 1056, SANI — MASTITA, 1057. SCABIE, RAIE Vez: PIELE — SCABIE SAU RAIE. 1058. SCARLATINA Vezi: BOLILE COPILARIEI 1059. SCHELET Vert: OASE.... 1060, SCHIZOFRENIE Vert PSIHOZA — SCHIZOFRENIE.. ‘1061, SCIATIC (nervul..) Vezi: NERVUL SCIATIL 1062. SCLERODERMIE Vezi: PIELE — SCLERODERMIE weno "1063. SCLEROZA Vezi si: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 1064, SCLEROZA IN PLACI 1065. SCLEROZA — LATERALA AMIOTROFICA Vezi: CHARCOT [BOALA LUL..] 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE...] — SCOLIOZA, eur masmiTA, ys “ Jacques Martel +1067. SCRASNIT DIN DINTI Vezi: DINTI (SCRASNIT DIN. -MAXILARE [DURERE OE. nn ABB 1068. SCRUPULE.. : nee ABB 4069, SCURGERI VAGINALE Vez: LEUCOREE.. 063 4070, SENECTUTE Vez: BATRANETE(AFECTIUN DE.) 463 3071. SENILTATE 463 to72, SEPTICEMIE Vert SANGE — SEPTICEMIE 463 {73 SETE Vers INSOLATIE,RINICH![PROBLEME RENALE], SANGE — DIABET... 463 1074. SEXUALE (DEVIATII $I PERVERSIUNI TN GENERAL)... 464, +4075. SEXUALE (FRUSTRARI, LIPSA DORINTEL. Vet si: EIACULARE PRECOCE 1076. SEXUALA (HARTUIRE...) 1077. SFORAIT. 1078. SIDA SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE). 1079. SIFILIS Vez: VENERICE (BOL... 1080. SINCOPA Vezl: CREIER — SINCOPA 408s, SINDROMUL SAUTORILOR DE LAPTE Vez: BAUTOR DE LAPTE {SINDROMUL. tof, SINDROMUL LUI BURNETT Ver: BAUTOR DE LPTE[SINDROMUL.. 487 1083. SINDROMUL CANALULU! CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULU.. 487 +4084. SINDROMUL LUI CUSHING Vezl: CUSHING [SINDROMUL LU] nnn 467 1085. SINDROMUL DOWN Vezi: MONGOLISM. 467 +1086. SINDROMUL LUI GELINEAU Vezi: NARCOLEPSIE. 467 1087, SINOROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA Vea gi: SISTEM IMUNITAR ee 4088, SINOROMUL IMUNODEFICIENTE! DOBANDITE Vez: SIDA.. 1089, SINDRMUL MARFAN orn 464 465 465 465, 867 267 467 OBGSEALA CRONICA 1090. SINDROMUL DE O8OSEALA CRONICA Ve ISINOROM DE... 1-468 to. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezk MENSTAUATIE™ SINDROM PREMENSTRUAL. 468 1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (SNA) SAU PNEUMOPATIE ATIPICA Vezi si: PLAMANI — PNEUMONIE, RESPIRATIE 468 11093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi si: SPATE [AFECTIUNI ALE...J, INFLAMATI, TENDOANE 469, 1004. SINOROMUL UNGHIILOR GALBENE Vert UNGHI GALBENE [SINDROM Abo sooner 468 Maree Dtonor ol ollor!Afeeunar- Couele subtle le nbn © 1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: INCHEIETURA MAINII — ‘SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN sn 1096. SINUCIDERE Vez si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLIE.. 11097. SINUS PILONIDAL Vezi si: SPATE / [AFECTIUNI ALE..1/ PARTEA INFERIOARA A SPATELU!, INFECTI [IN GENERAL] 1098. SINUZITA Vezi: NAS — SINUZITA., 1099. SISTEM IMUNITAR Vez $ SIDA ‘100. SISTEM LOCOMOTOR Vezi si: OASE. ‘nos. SISTEM LIMFATIC Vezi si: GANGLION! [UMEATICI.. ‘toa. SISTEMUL NERVOS Vezi si: NERVI [IN GENERAL]. ‘103. SLABICIUNE (STARE DE...) Vezi sit ASTENIE NERVOASA. ‘104. SLABIREA Vezi: si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE) ‘05. SOMN (BOALA SOMNULUI..) Vezl: NARCOLEPSIE.. ‘1106. SOMN (TULBURARI DE...) Vezi: INSOMNIE. ‘107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)... 1108, SOMNOLENTA.... 109. SPASM wr. ‘M0. SPASMOFILIE Vez gi: TETANIE... ‘mit, SPATE (In general). sma, SPATE (durere..) ~ PARTEA SUPERIOARK (7 vertebre cervicale) ‘m3, SPATE (durere de, creer yeaa ‘mig. SPATE (dureri de...) ~ ZONA LOMBARA. ‘115, SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Ver si: OASE — FRACTURA 1116. SPLINA... o : 117. S.P.M, (sindrom premenstrual} Vezi: MENSTRUATIE — SINDROM PREMENSTRUAL verre ‘318. S.RAS. Vezi: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER. ‘mg, STARE DE RAU.. vs ‘120, STARE VEGETATIVA CRONICA Vest CREIER STARE VEGETATIVA CRONICA 121. STANGACL... ‘a2. STERILITATEA, 1123, STERN, ‘724, STRABISM Vezi: OCH! ‘12s, STRES, 1126, STOMAC (in general) 1127. STOMAC (durere de.) Vel si STOMAC— ARSURILA STOMAC.. — sTRABISM. “a Jacques Martel ‘128, STOMAC— AEROFAGIE 502 qi29, STOMAC (cancer a.) Vel CANCER LA STOMAC.. 502 1190. STOMAC— ARSURI LA STOMAC. ‘131. STOMAC — GASTRITA Ver! si: INFLAMATIE.. 1192, STRANUT.. 4133, SUBLINGUALE (lade. eat GLANDE SALIVARE ‘134. SUFOCARE Veri: RESPIRATIE— SUFOCARE.. 1135, SUGHT... 1136. SUPARARE Vez: MELANCOLIE.. 1137. SUPRAPONDERAL Veo! GREUTATE (EXCES OE. 1138. SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILATIE.. 1139, SUPRARENALE Vezi: GLANDE. ‘10. SUPTUL DEGETULU... ‘gt. SURDITATE Ver: URECH!— SURDITATE.. ‘2. SURDO-MUT Vez i: URECH! ~ SURDITATE. ‘a3, SALAZION Vezi:PLEOAPE ‘aa. SANCRU {in general) Vez: ULCER (é) [IN GENERAL fia5, SANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vea GURA IDURERE OF. ‘n46. SOLDURI Vez! si: BAZIN ‘14. SOLDURI (dureri de.) ‘148. TABAGISM Vez: FUMAT . ‘tg. TAHICARDIE Ver: INIMAW — ARITIVIE CARDIACA ‘nso. TALAMUS.. 1151. TARTRU Vezi: DINTI [AFCTIUNI ALE. ‘nga, TAIETURA Veut: ACCIDENT. 1953, TENOINITA Vea: TENDON (IN GENERAL. 1154. TENDON (in general. 1155, TENDONUL LUI AHILE.. 1156. TENIA Ver: INTESTINE — TEND “157. TENIS ELBOW Ver: COATE— EPICONDILITA. 1158. TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE. 1159. TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE . ‘160. TESTICULE (in general) Vers: PENIS [AFECTIUNI ALE. ‘161, TESTICULE (cancer de..) Vez CANCER DE TESTICULE ‘162, TETANIE.. 4363. TETANOS Vea: MUSCHI ~ TETANOS ‘16a. TETRAPLEGIE Vez: PARALIZIE [IN GENERAL]. ‘Moree Dona of Boller Aeciunlor Cauzele sae ole nent ‘nbs. 16. 7, 68. 69. 170, wn 72 7. 74. 7 76. 7. 178 179, 1180, 8x 82. 183, 184. 1185, 86. 87. 88, 189. 1190. tig. 1192. 193. 94. ‘195, 1196, 1197. ‘198, 199, eee TIBIA Vezi: PICIOARE— PARTEA INFERIOARA S15 TICURI Vezt: CREIER — TICURI. 515 TIMIDITATE .. 515 TIMPANISM..... 516 TIMUS Vez: GLANDA— TIMUS.... : 516 TIROIDA Vezt: GLANDA TIROIDA IN GENERAL. 516 ‘TOROPEALA Vezi: AMORTEALA son 516 TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE [IN GENERAL}. 516 TORTICOLIS Vezi: GAT — TORTICOLIS, 516 TOXICOMANIA Vea i: ALGOOUISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA, DROGURI, PLAMAN [IN GENERAL) TTRAHEITA Vezi: RESPIRATIE — TRAHEITA.. aoe TRAHEOBRONSITA Veci: BRONSITA, RESPIRATIE — TRAHEITA. TRANSPIRATIE Vezi: MIROS CORPORAL TREMURAT Vezi si: PARKINSON [BOALA A LUI... TRISMUS Vezi: MUSCHI — TRISMUS. ‘TRISOMIE 21 Vez!: MONGOLISM... TRISTETE Vez si SUPARARE, MELANCOLEE, SANGE / COLESTEROL / DIABET / HIPOGLICEMIE.. ‘TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUT.) TROMBOZA Veri: SANGE — TROMBOZA.. ‘TROMBOZA CORONARIANA Vezi INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA ‘TROMPA UTERINA (INFECTIA UNE.) Vezl: SALPINGITA. TUBERCULOZA Vezi si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE.) TUMORA (TUMORI) Vert si: CHIST, CANCER [IN GENERAL..J.. TUMORA LA CREIER Veri: CREIER [TUMORA.. ‘TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER [IN GENERAL... TURBARE.. ee ‘TUSE Vez! si: GAT/ IN GENERAL] / [DURERI DE... TUSE CONVULSIVA Vezi: BOLILE COPILARIEI TESUT CONJUNCTIV (fragilitate a.) UITARE (a pierde lucruri) Vez! si: ACCIDENT. ULCER(E) (tn general)... ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vez: GURA [AFECTIUNI ALE... 523 ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (la duoden sau stomac).... 523 UMERI {in general) Vezi si: ARTICULATII 523, UMERIL CURBATI 525 1200, UMFLARE (in general). ‘201, UMFLAREA (... abdomenulul) 1202. UNGHII (In general) 1203, UNGHII (2-§I roade unghille...) 11204. UNGHIE INCARNATA... 4205, UNGHINTNGALBENITE(sindrom al). +206, UNGHII MOI $I CASANTE... 1207. URA, 4208, URECH (ih general) Vel si URECHI— SURDITATE +1209, URECH!I (afectiuni ale...) Vez! si: URECHI / ACUFENA / BAZAIT IN URECHI/OTITA LURECH! — BAZAIT IN URECH. 1210. URECHI — ACUFENA Vez! ‘ait, URECHI — BAZAITIN URECHI Vezi si: URECH! — ACUFENA 22, URECHI — OTITA. ‘1213, URECHI — SURDITATE, ‘1214. UREMIE Ver! si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 121s, URETRITA vezi si: ANEXA Ill 4216, URINA (NFECTH URINARE) SAU CISTITA Vel: NCONTINENTA [ URINARA], INFECTII [IN GENERAL], LEUCOREE, VAGIN — VAGINITA, VEZICA [AFECTIUNI ALE... 1217. URTICARIE Vezi: PIELE — URTICARIE 1218, USCACIUNE VAGINALA Vezi: VAGIN [IN GENERAL] 0. 4219, UTER (in general) Veu ss CANCER DE COL UTERN, FEMININE [AFECTIUNI..J, PROLAPS tazo, UTER [CANCER DE COL UTERIN.) Vezk CANCERUA UTER COL $1 CORP] 122i, VAGIN (in general). 4222; VAGIN — MANCARIMI VAGINALE Vert MANCARIMI VAGINALE. +7223, VAGINAL — HERPES Vezi: HERPES VAGINAL. 1224. VAGINALE (scurgeri.. Vezl: LEUCOREE 1225, VAGINALE (spasme..} Vezl: SPASME... 1226, VAGINITE Vez gi: CANDIDA, LEUCOREE, URINA (INFECT! URINARE]. +1227. VARICELA Vezl: BOLILE COPILARIEl.. 4228, VARICE Vezi: SANGE = VARICE worm 4229, VARICOCEL Ve: TESTICULE [IN GENERAL... 1230. VARSATURI Vezi: GREATA +231, VANATAIE Vezi: PIELE — VANATAIE. 1232 VEGETATIVA CRONICA stare.) Vea! STARE VEGETATIVA CRONICA 535 $36 $36 Maree Deana of Btls Afectunlor- Cavtele ube oe iba 1233. VEGETATII ADENOIDE (POLPI) Vezi: AMIGDALE. 1234. VENE (efectiun ale.) Vez si: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA. 1135. VENE — VARICE Vezi: SANGE — VARICE seosn 1236. VENERICE (bol..) Vez! si: SANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL... 1237. VERGETURI Vez PIELE— VERGETURI... 1238. VERTEBRE (fracturd de..) Ver: SPATE — FRACTURA DE VERTEBR 1239. VERTU $1 AMETEALA Vezi si: SANGE — HIPOGLICEMIE , CCREIER — ECHILIBRU [PIERDEREA.. J. 1240. VERUCI (in general) Vezi PIELE ~ VERUCI IN GENERAL) ‘eat. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE .. ‘ea2. VEZICA (AFECTIUNE LA...) Vez! si: CALCULI IN GENERAL, INFECTH IN GENERAL, URINA [INFECT URINARE) son 1243. VEZICA BILIARA Vezi si: CALCULI BILIARI, FICAT [AFECTIUNI ALE, ‘244. VEZICA — CISTITA Vezi git ANEXA II... ‘eas. VIERML, PARAZITI Vezi: PAR— TEN, INTESTINE ~ COLON / TENIA, PICIOARE — MICOZA snr 1246. VITILIGO Vezk: PIELE — VITILIGO... 1247. VIOL,Vezi si: ACCIDENT, FRICA... s2a8. VOCE (stins8..) Vezi: AFONIE. 1249. VOCE — RAGUSEALA wen 1250. VORBIRE Vez! gi: AFONIE... ‘251. VULVA Veui gi: BUZE.. “ 1. ASCUIPA SANGE vezi: SAnGE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL vez CREER 3, ACIDITATE GASTRICA vezi: STOMACARSURI 4, ACIDOZA veztsi curs, nevmanis : ‘Acidul este adesea legat de ceea ce erodea2 metal. Acidoza indic’ faptul cd am refuzat si asimilez o situafie care s-a acumulat la nivel inconstient, antrenénd pe plan fizic un nivel mare de aciditate in singe sau in lichidul tn care inoaté celulele, ‘A asimila inseamna a rezolva, trata, regla problema, situafia sau conflictul care ‘ma deranjeaa’, care imi otriveste existenfa. Este nevole sa ma intreb care este situafia (adesea de naturi emofionala) care ma erodeaza pe interior. Este posibil ‘4 trdiesc in prezent o situafie care face si ating’ in mine sentimentul de insatisfacjie privind relatile pe care le aveam cdndva cu mama mea. Pot trai o insatisfaciie similar’ tn raport cu copiii mei, cx prietenit sau angejasi fn faja crora ma simt “ca o mamz", Am dificultatea de a m& opri, nu indréznesc s& ma odihnesc, si-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi provine din faptul cf nu elimin suficient gaz carbonic prin respirayia mea. Are legaturd cu experientele traite fn raport cu anturajul meu. in cazul acidozei lactice, regasim 0 cantitate excesiva de acid lactic in singe. intrucat sdngele transporté fn mod normal bucurie, se Intémpli ca tot ceea ce este negative in viaja mea si mi afecteze in mod exagerat. In cazurile extreme, reumatismul este conseringa direct siadesea inevitabild a excesului de aciditate, : Accept | ¥ s4 vid sl si tratez la nivelul inimii situattile agasante 1 iritante din viaja mea, Concentréndu-mi atentia pe un proces constient de deschidere si acceptare, pot evita si suport fizic aceast boalé dureroasa si tratamentul ei dureros. Aleg si trilesc mai degraba bucuria, libertatea si pacea interioar’. . ACNEE vezi: PrELE ACRODERMATITA vezi: PIELE ACROMEGALIE Vezi: 05 ACROKERATOZA vezi:PIELE ACUFENA Vezi: RECHT 10, ACUMULARELICHID SINOVIAL vezi: Bursa a 2, Morte one ol olor Afecunilr- Couel ste oe inbolnvii a AEAZIA Vezi si: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE Afazia este o tulburare de exprimare si/sau de Injelegere a limbajului oral sau scris (alexia), cauzaté de o leziune cerebral localizata. n general, afazia presupune pierderea memoriet semnelor obisnuite, prin care ne exprimiim idetle fata de cei din jur. Centri limbajului se afla in emisfera stangl a creferului, in jumatatea rasionala, specializati in citit, vorbit, numérat, analiz’, reflecie si in stabilirea relagiilor. Corespunde laturii mele Yang (emisator, actiune). In cazul in care am 0 astfel de afectiune, tmi analizez felul in care transmit mesajele. Inconstientul meu se teme ci nu va fi infetes? Am Mndoieli legate de capacitatea mea de exprimare? Simt 0 angoasi la ideea de a ma exprima, nu indrznesc, de teama c& “voi crea valuri" th jurul meu, Astfel, rman la un nivel superficial, Nu pot sa merg mai in profunzime: astfel evit s4 descopar lucruri care nu imi plac. Ma simt ca intr-o fnchisoare si, in acelasi timp, ma simt eliberat, pentru ci nu trebuie si explic totul,s& ma justific. imi este teama cf voi fi judecat de ceitalfi si pentru ci nu am fncredere, vreau si controlez totul. Accept{¥ evenimentele viesii, la nivelul inimfiv, faré si mai trec totul p: flrul ragiunit. Imi aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima ceea ce trebuie spus,fmi eliberez astfelfricile, indoielile gi nesiguranja, Indrznese si flu eu Insumi, fmi exprim suferingele si deceptile, stiind c& acesta este modul cel mai eficient de a mi elibera de secrete si de suferin{a; imi regisesc pacea interioara si doringa dea exploata universul, de care m-am deconectat. AFONIA SAU STINGEREA VOCII Vocea reprezint exprimarea de sine, creativitatea, 0 emotie prea puternica (depresie, neliiste) poate determina sf nu mai stiu ce spun sau in ce directie si erg sau cum si interpretez acea directie, in functie de emofia traitd. Aceasti emote, este posibil si fi fost traits pe plan sexual sl are repercusiunt asupra vocil si a corzilor vocale, deoarece cel de al doilea centru de energie (sexual) are Tegatura directa cu gétul, cel de-al cincilea centru de energie. Sensibiitatea mea (hiperemotivitatea) a fost afectata si nu mai pot spune nimic, oricdt as incerca ! Simt c& "mi se taie rasuflarea’. Dac’ fmi risipesc prea mult energia, mal ales dupa tun soc emofional, se va crea un gol interior, tn locul disperdril mele si sunetele vor fi “aspirate" de acest gol, Este ca si cum mi-ag Inghisi cuvintele, in git. Este important pentru mine si refau contactul cu suflul comunicaril interioare. Este Posibil ca aceasta situafie s& ma protejeze, deoarece sunt intr-o stare in care nu mal trebuie s8 vorbesc, nu imi mal pot exprima secretele. Oare imi folosesc intr-un mod sinatos vocea si corzile vocale? Trebuie s& fiu técut pentru un anumit timp ? Se spune c& *vorbele sunt bani” $i "tcerea e de aur”... Sau, cineva sau ceva ma redus la ticere, in mod forjat ? Este posibil, si ma simt neputincios th exprimare, la modul general, deoarece am impresia ci nu valorez prea mult. Cred ci este mai bine si tac decat "si spun prostil. As vrea atdt de mult ca cella si asculte ceea ce am de spus, si flu recunoscut pentru ceea ce sunt, sf Mi Tespectat. Uneori ma simt foarte special, dar este o stare care dureazd foarte sacquel Martel “ 1 ma retrag in mine insur tn jn i sime dn nou netncredere si culpabiltate ma rotrag ts toes talese pentru mine sun, tales n funchie de cella pentru cna st ce sd spun tor Umpul, pentru afi aprobat de calla, prefers tac: fie nu mal Govbese fle coraile mele vocale decid eleinsle simu mal emitisunete. eceptl¥ Stn exprim emofile creatiitates elle fell in care msi celina bine, respectand-mliniel. 33, ARTA veri:Gurd—arTé 14, AHILE Vet TENDONUL LUI AHILE 15, ALCOOLISM vec! st: ALERGI (IN GENERAL}, CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, ‘DROGURI SNGE— HIPOGLICEMIE Abuzul de bauturi alcoolice provoaci un ntreg ansamblu de tulburiri: pe plan fizic, corpul se schimba si este crispat, capacitaile si funcfionarea creierului se ddiminueaz8, sisternul nervos si cel muscular devin tensionate $i supratensionate, Asemenea altor forme de dependents, alcoolismul se manifest mai ales in momentul in care am nevole sa umplu un gol afectiv sau Interior profund, un aspect din mine care Imi "otraveste cu adevarat existenja”! Pot sii beau in mod abuziv, din mai multe motive: pentru ca s& fug de realitate, oricare ar fi situatia (conflict sau altceva) pentru c& nu imi convine; si fac fas fricilor mele sau autoritifi (mai ales paterne) si oamenilor pe care fi iubesc, deoarece imi este teami si ma dezvalui asa cum sunt in realitate; si ma incurajez s& merg mal departe, si vorbesc, si fnfrunt oamenti (atunci cand sunt amegie sunt, de obicei, ‘mai deschis si mai pufin focalizat pe inbibijiile mele); s& tm dau un sentiment de putere side fort; s& am mai mult putere fn relztia mea afectiva deoarece starea mea tl va deranja, cu siguranfa, pe partenerul meu, in aceasti stare nu mai vid situatile care ar putea fi periculoase pentru mine. Traesc o stare de singuratate, de izolare, de culpabilitate, de angoasa interioara, de neinfelegere si 0 anumitd forma de abandon (familial sau altfel)-si am sentimentul ca sunt 0 persoana fara valoare, inutils, inadaptata, inferioara si incapabila de a acyiona entre mine insumi si pentru ceilalf. Mi'simt prizonierul unor principii foarte rigide. Deoarece cred cd nu merit iubirea gi ferizirea, m& regisese intr-un mediu rece, unde nimeni nu ma intelege. in loc sa const'ulesc relafi solide cu celal fac acest Iucru cu alcoolul, care devine “cel mai bun prieten al meu”. Nu fmi gisesc Tocul fn societate. In trecut, aveam obiceiul s& traiesc din plin, cu intensitate: aveam o betie a vitezel, de exemplu, a inalfimilor, a naturi, dar toate acestea au disparut din viata mea, Am avut nevoie de un mic "stimulent’, Uneori, vreau si evader dintr-o situafie conflictuala sau care mi face “si-mi tnec suferinja” sau orice alté emotie pe care tmi este greu sé o tfrunt. a Nu mi simt ajutat, intr-o anumita situatie si alcoolul devine "cérja mea. Alcoolismul poate avea legiturd cu una sau mai multe situatii care creeazi 0 tensiune. Atunci cénd beau un pahar de alcool, la inceput, tensiunea se micsoreaza si se fnregistreazd o miscare de genul: tensiune—»alcool—stare de bine, Altfel spus, atunci cnd triiesc o tensiune, beau un pahar de alcool si ma Marlena olor Alec - Couzle sub lb s simt mai bine, Mai departe, este posibil si dezvolt un automatism si, de fiecare data cand traiesc o tensiune, informatia inscrisi in creierul meu este s& fau un pahar de alcool, pentru a ma simfi mai bine, Una dintre cauzele alcoolismulul este dificultatea pe care am avut-o, in copilirie, de a comunica cu o familie in care tun memru al acesteia (de obicel, mama sau tata) era alcoolie; in astfel de famili, exist mai multe certuri, uneori violenfa fizicd si psihologica st abuzuri de toate | _felurile. Este posibil s& tncere s& ma disociez de familia mea, care nu imi convine. Exist o scidere a simfului meu moral: certurile frecvente provocau o devalorizare a imaginil parentale si o lips a structurilor etice. Ag fi vrut s& ii reconciliez pe pirinfii mei si nu mai suportam si traiesc in acel c&min, care era distrus sub ochii mei, In unele famili, consumul de alcool este favorizat de educatie, adulsii pot duce copilul cu el, atunci cind beau, in joacd sau pentru a anita c& este ceva normal, obisnuit pentru ei. Tulburdrile nevrotice si alterarile de personalitate, care decurg din acestea, sunt factor! puternici ai alcoolismului, care se manifests, odati cu varsta adult. Este posibil ca, unele carenfo allmentare si poati provoca o completare suplimentar’, oferita de alcool Alcoolismul poate induce stiri de hipoglicemie, cu atét mai mult cu cat, moleculele de alcool se pot transforma repede fn glucoza (doar tempore). Acest Iucru explicd de ce, dacé sunt alcoolic $i nu mai consum alcool, este posibil si ‘ncep si consum cantitasi foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si si ml indop cu duleiuri sau produse de patiserie. Uneori pot si si fumez foarte mult, eoarece fumatul imi ofera un stimul (prin cresterea ritmulul cardiac) de care am nevoie pentru a ma simfi in forma. Este important s& descopar ce-anume imi provoaca aceasta tristete legati de hipoglicemie, deoarece nu am rezolvat cauza, O alta cauzi a aleoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie. Astfel, pot si beau doar anumite bauturi, precum coniac, gin, rom, whisky etc. Se pare c& doar unele bauturi mi pot satisface. Este posibil sa fu alergic la unul sau ‘mai multe dintre ingredientele componente ale acelei biuturi, de exemplu grdu, orz, secara etc. In acest caz, mA pot intreba la ce sau la cine sunt alergic. Alcoolismul poate fi provocat, de asemenea, de o persoani sau o situasie, pe care ‘nu am acceptat-oL¥ cénd eram copil. Dacé, in copilarie, am fost victima unui abuz sexual (sau m-am simfit vinovat din aceastd cauz’) este posibil ca acest lucru s& tnd determine 4 beau. Dac nu am acceptat |¥ furia tatilui meu alcoolic, este rintr-o asociere, si am crize de furie la fel ca tat meu si si devin si eu alcoolic. Astfel, pot s& beau pentru a-mi uita grijle, trecutul, viltoral si, mai ales prezentul. Vreau si evadez, tot timpul si imi creez un univers iluzoriu si fantastic, o forma de exaltare artiiciala, pentru a fugi de lumea real& si pentru a disocia astfel o realitate de multe ori difcii de un vis nesatisfacdtor. Nu mai vid adevaratul sens al viesii mele. Trind conform normelor paringilor mei sau ale societapi, ma Indepartez de mine insumi. MA simt diferit, neadaptat la restul lumii. La ce folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca fiind foarte ‘materialist si nu stiu cum si fac parte dintr-o astfel de lume. Trebuie s& m& indepartez de creativitatea mea, de imaginafia mea i's fac ca toatd lumea”. Dar daca fac acest lucru am impresta c& “imi pierd sufletul’. Prin alcool, pentra un Sy, s ave simi ult de sentimenteledesingurdtat, de netnsegere, de neputings Bee Pte de calla de respingere fa de mine fnsum. Imi pot abandona responsabilitatile si ma pot simfi “eliberat’, pentru moment. Aceastd situasie nu fc dese ajc pe mare ependena es de aoa (ne Crepe denarece devin tot mal nesasfeatdeexistenjamnea. res sf separ de realitate gi evadez Into lume a valor, dar cAnd "ml Trosese realtone pre s mal greu de ttt de multe or am o stare de faprese, Vrenu ai paricese realtatenexteroar, pentru a ti in propria mea realitate. MA clatin, nu am mintea limpede, mai ales atunci cand devin dependent, am acelasi tip de dependensa afectiva, al crul obiect poate as fi Srut'ah fag pe cate cred ch mama seu tatll meu ni) mia martrisito niciodat&. Vreau atat de mult sa fiu iubit necondifionat. Poate vreau sa fuzionez Tanama mea car i lipseste sa, din contr, stn indepartez de ea, deoarece tua primi dragostea el mi opun acestela, De asemenea, congtientlzes tunel Gnd beau pot spn lurut pe ere in feta timpulul nu le pot xpi Alcoolul devine un fel de modalitate de a face "si vorbeasc inconstientul meu". ‘in aceste momente de criza exprim tot ceea ce nu pot si spun sau sé fac, cand sunt treaz. Accept] ca, incepand de acum sa privesc viaja in fafa, s& nu m& mai Sistrug 924 nd Fesponsablzee. Este momentsl si ma concentrez pe callie tle fice 9 apie chiar acd recut a fst dureros penta mine i, aten anumit fel, alcoolul a fost cel mai bun prieten al meu. Incepand de acum, accept|¥ ml fac ordi nah 8 cep stl apreciez cli cee ce sunt Sunt pe spre reusit Wor gda nd Tespect mat malts glsesc ma usor soli la problemele mele {enrerengele rele) In loca fu nave stare temporal sau aproape permanent Se tuga le disperare ‘Accopty faptul cl sunt frit imi asum din pln acest Iucr hl ass se exprime calitajile mele unice, stind ci nu wrebule si implinesc: asteptrile societitii. Lasand sa se dezvolte plenitudinea mea: ‘interioara, fiind deschis fata de fublrea pi tandrejea pe care mle oerh oameni i univers vol mal avea neve 2d ma"umpl” ce tutrd 16, ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbal) ‘Alexia congenital sau cecitatea verbald este o incapacitate patologicd de a citi. Fie pot citi literele, dar nu si cuvintele intregi ie citesc toate cuvintele dintr- fraz8, dar nu infeleg sensul, Dac sunt afectat de aceasta boali, este posibil s4 ‘am o preocupare mare sau 0 atentie exagerati fafa de gindurile mele. Dacd imi concentrez atenfia (in mod exagerat) pe aspecte din viafa mea mai pusin importante, rise si sufar si si fu inchs infr&ndndu-mi astfel evolugia. Am o mare nesiguranfi fata de necunoscut. Nu am putere asupra viejii mele si simt un gol imens. _Marse Dioner al Blas Afectunlor- Covzle subtle oeimbondvr a Accept|¥ faptul c& am nevoie sd fu mal deschis, in interiorul meu, fai de intuifia si imaginafia mea, dou capacitiji minunate pe care sufletul meu le degine pentru a se exprima, Dacd vreau si vindec aceast boald trebuie doar si observ aspectele in care viaja mea este deranjat, ce anume ma impiedica si fac aceast boali sau ce ma tmpiedica sd spun sau s& vad. Avand inima deschis8, voi putea rezolva aceasta situafie, intr-un mod constient. Pentru mine, ca si copil, este mai usor sd imi exersez, ascultarea interioarg, deoarece sunt mai “conectat”” decat adultii, cltesc mai usor mesajele de iubire ale inimiiv mele ! imi deschi ‘mai mult intuifia si imi manifest din plin creativitatea. 17, ALERGIE Vezi stALCOOLISM, ASTM Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit alergen dobandeste proprietatea de a rectiona in urma unei agresiuni urmitoare, cauzati de acel alergen, intr-un mod diferit, de obicei mai violent si mai incontrolabil. Alergia este réspunsul exagerat al sistemului imunitar la un factor exterior (alergen). In cazul in care sunt alergic, substanja alergen mu produce reacjil la majoritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar 0 considera periculoas’. Acest raspuns, rezultat dintr-o cauzi interioara este de multe ori mijlocul prin care corpul imi semnaleaza faptul ci traiesc 0 stare de agresivitate si de ostiltate fass de o persoand sau o situatie oarecare, in_functie de interpretarea pe plan mental a ceea ce triesc. Alergia este o forma de apdrare si un semn c& Bul meu se protejeazd. Sensibilitatea mea prea mare tm transmite mesajul cd exista ceva sau cineva ostil fat de mine, ci exist’ un pericol. Nu ma mal simt in siguranga, Alergitle (inclusiv febra fanului) sunt asemnitoare cu astmul, dar reactia apare mai mult la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, decdt a plémani sau la piept. La ce anume sunt alergic? Ce ma deranjeaza atat de mult? Ce provoaca iritasia $1 rispunsul emofional atat de puternic al corpului meu (mi curge nasul, curg ochii, imi vine si. pling)? Toate aceste manifestiri sunt raspunsul sistemulul meu emotional, eliberarea emofiilor suprimate de citre 0 reacjie a corpului meu. Acesta reactioneazi la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece incearcé s& resping’, si ascund sau s& ignore ceea ce il deranjeaza. Prin urmare, resping o parte din mine care ma irit8, Este mijlocul pe care Tl folosesc pentru a-mi exprima emotille, pentru a scoate cea ce este rd! Deocamdata nimic nu poate-opri aceasta reactie de refuz si aceasta reactie nu este rationals, ci are legaturd cu instincul si inconstientul. Este ca si cum ar exista ceva ce nu isi are locul aici, un inamie, care imi deranjeaza barierele de protectie. Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care ma afecteazS. Sunt afectat de puterea celorlalsi asupra mea. MA simt ameninfat de o anumiti fricd inconstienti, pe care refuz s& 0 exprim. Alergiile indict un profund nivel de intoleranga, poate din frica de ma implica din plin in viasS, de a ma elibera de toate “carjele” emotionale, care ma sprijind si care ma fac S& flu autosuficient. Prin alergie, m& separ de cei din jurul meu si traiesc tot timpul in stare de alert’, deoarece nu vreau si intru fn contact cu factorul alergen, sursa reactilor mele alergice. Pastrez distanga $i comunic pugin. Este posibil si am o dificultate in a = “ Jacques Mort! discerne lucrurile, a alege, a mA pozitiona, ami ocupa locul cuvenit. Pot simfi nevoia de a reuni membrit families, prin comunicare verbal’ si pe plan fizic. O ‘aracteristica proprie unet persoane alergice este, de moulte ori, impresia ci nu este suficient de corecta! Vreau si atrag atentiz, simpatia si suportul celorlalfi. Oare folosese alergia pentru a obfine fublrea celorialsi? Este posibil. In orice caz, un lueru este sigur: am o alergie deoarece refuz.o parte din mine insumi si ‘am_un conflict. inconstient. puternic. Prin alergie imi exprim opozitia, este felul meu de a spune nu la ceva. Din cauza faptului c&resping o parte din mine insum! (de obicet dorintete mele sexuale, pe care le reneg), simfurile mele se revolt, deoarece vor si tralascd viafa din plin. Cand fnvay s& spun nu anumitor situafil, Sunt mai deschis s8 spun DA unor situafii noi. Am puterea de a decide cea ce teste convenabil pentru mine, in propriul meu univers. Oamenil pot fi alergicl la diverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate acestea, implica cele cinei simfuri (mai ales mirosul, care este simful cel mai puternic legat de memorie). Mentalul meu inregistreazd o multime de impresii, bune sau rele pentru mine. Este foarte posibil si flu alergic la ceva, un lucru pe care mentalul meu I-a asociat cu 0 amintire rea si pe care irstinctul meu fl refuleaza in acel moment. Alergia se refera la trecutul, care iri prezentul. Uneori, nu mai vreau ‘i pastrez. anumite evenimente in memoria mea, iar corpul mew incearc& si fi aminteasca ceea ce vreau si uit, Alergia poate eparea de multe ori, in urma unui eveniment in care m-am simsit separat de un lucru, un animal, o persoan. De fexemplu, poate fl vorba despre o iubire de vard, care s-a terminat brusc. Atune| cand tréiesc o situafie care imi aminteste acel eveniment trist pentru mine, vol avea acea alergle, deoarece, pe undeva, corpul meu (simfurile mele) isi aminteste totul si inregistreazd in celulele mele. Atunci cand o persoand iubit isi paraseste ‘corpul fizic, iar doliul nu a fost fEcut, pot deveni alergic la ceva care imi aminteste de acea persoand si de separarea definitiva, pe care nu am acceptat-ol¥. Pielea ‘mea poate reactiona la supirarea cauzata de desparfire. Dac& situatia traita este fnsofité de o angoasa puternic3, atunci sinusurile mele vor fi afectate (raceala, strut). Sau, in cazul in care, o situatie “nu miroase bine” si incerc s& o evit sau 3 m& fin la distangi de ea. Daca apare o sinuzit’, am impresia c& nu pot scipa ‘Sau. nu pot iesi din acea situafie, ma simt prizonier. Daca am o fricd puternica, alergia se va exprima mai ales prin tuse (difictltatea de a respira), iar daca cea ce am trait cel mai dificil, a fost separarea fn sine, reacfile alergene vor aparea mai ales pe piele (eczemé, urticarie, dermita etc) ‘Alergia la un aliment (de exemplu: zahair si alcool, a o persoana alcoolicd) are legiturd cu o experienga in care, m-am aflat in situafia de a spune nu, fafé de ceva ce jubeam foarte mult iar frustrarea tritd a dus la aparisia alergiel. De multe or, poate fi vorba despre o fric& de nou si de aventura, o lips de Incredere faga de viafl. MA simt obligat si ma privez de aceasta bucurle, de veselie, crezand ci viafa este ceva monotom, fir’ nicio provocare. Oare ce vreau s& evit sa infrunt? Ce ma face sd reacjionez atat de puternic? Ce ma sperie atat de mult ? Exista ceva de care Imi este teami si vreau s@ indepartez acel lucru de mine? Asupra a ce a5 ‘rea s am control (sau o anumiti putere) darsimt c& imi scapa acel lucru? (ca st ne a ales in cazurile acute de alergii alimentare). In unele cazuri, este post a mental eu si asocieze anumitesiuait cu anumite substanfe, cu semanatoare. Astfel, dacd, de exemplu, am fost nevoi i _ aera Leashes alergic la mesteacin (in limba francezi bouleau). d = un exemplu: un nou-nascut este alergic la piersici i - le a naste i-a spus sofului ei: “Gritbeste-t ie iche-toi, : Toa vor intarzia la spital !" estes Chest Vib \stfel, la baza alergiei exist intotds a i an an letermina o anumita insecuritate si este posibil si vreau si mai apropiat. Incong icest a iit ic de “EES ay, rl in i map eaLneaa eae wen interioard si mai ales, de iubire, Sunt deschis si totul J 7 imi recunosc valoarea, sd caut fn profunzi Voi descoperi fericirea mea interi: ai eleumuiera aoe 48, ALERGIE LA ANIMALE (in general) ‘Animalele aut un instinct gi o sexualitate innascute gi fiecare animal reprezinté o forma a iubirii, Astfel, o alergie fa un animal (sau la blana lui) corespunde, in general, unei opozitii fap ect i feneral unei opoziil fa} de aspect instinctiv sau sexual pe care il reprints Accept] toate aspectele sexualitafii. I E jn acep, de asemenes, dora ve cele consents et pe ele ncogtente deaaree fac parte Imepont ait mine. 19, ALERGIELA ANTIBIOTICE aan Antibloticul? (anti=impotriva, bio=viata) este un corp (de origine bacteriani sau alteeva) specializat tn lupta impotriva microbilor. Microbii reprezi a si ef i : ’ nt’ ins Viafa. Exist’ astfel o contradicfie. lar cum rolul antibioticului este si “omoare” 0 etibotc: Sr Aleander Flemming este medicals! bacteolegl brtaie (Oar 1681 ~ Lockes 1955) care ba ecoper ih an 1826 in pening cave no 2. PER ml 1808, dn en ut feos cect in anul 1859s tetas pe comin n 154i, “ ocqus Morte! « 20, ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei) oo ide, aces cru actives nm och cénd manne unt saw lel de arabide, acest luc aaniieea unt eveniment din copie in eae m-am simi ‘exlploatat as de chr em rgrte scat Am smut impresia ch eam puss fae anus Wer Jentru care nu consideram ca sunt suficient de bine recompensat (material, sau PerMujune ete) Char s stk pot munch pe brénet pentru foarte pun si feast stuaie mise pare respingStoare orb : Trae o fre lvears, porta ck sun nev "si muncse pentru araide (expresie folos ‘in Québec, care inseamn’, “sd muncesc pentru nimic"). (ezereana se gases sitaya fn care am tratun etl de sentiment, voi putes 38 ni schanb memoria afectv ls ezovproblena. 5 "orp sk comments tassel din wa mea care si ¥ 4, fic sentimental de bine, pet ajvat gin cae vig ete soar ampli sn : ‘hits echibre sentimentele drerosse pecare le-am trsit in copii. 21, ALERGIELACAT Cen esteasciat aspect instinct al sexual far cm stint este leat ° "de a avea instin le shakra® (coccisul), frica poate fi aceza "de a ; {red ci sexualitatea nu este destul de spritualé pentru mine, dac sim, fa sina tea, doringa do a trai aceste experiense pentrua aduce mat mult spiritual plan material a PeM receptly si fin deschis fai de experienge noi, care mi vor ajuta s& ma ‘implinese. 22, ALERGIELA CAINI : eal mai Jui (al finget urnane), e spune despre cine c& este “cel mai bun prieen al omul 2. Se a at ae Satacesatlese fare leat de pete? auntie pote sit i violengi fafi de sexualitate, pe e agresivitate si chiar o anumita violenfa fa ¢ Sexualitatea, prietenia si lubirea, Aceasta stare ma infurie, iar furia se mani sub forma de alergie. Tria enakrd: prima chr este und inte cele spte cate pncpale de enrsle in eo, suet lanes ‘ors faba cans verbrale Maree oeonar Bll Afecunlor- Court sete ce ibn o Accept] si imi delimitez granigele prieteniei, o definesc pentru a clarifica ‘anumite situatit din viata mea, care pentru moment nu sunt prea bine definite, ‘Ma respect in alegerile mele gi in nevoile mele. 23. ALERGIE LA CAPSUNI Alergia la c&psuni este asociata cu o frustrare, care pune in contradictie sentimentul de fubire si cel de plicere, acesta din urma flind 0 nevoie fundamentald pentru mine, la fel de importand ca mancarea sau somnul. Aceast alergie fgi poate avea originea intr-un eveniment pe care Lam trait sau pe care, din contra, nu Fam trait, in legiturd cu o persoan’ sau o anumiti situayie, Sentimentul de urd si de culpabilitate poate duce la aparitia acestel alergi Plicerea este atat de important pentru mine, in calitate de fling umand, incat crizele puternice provocate de alergia la c&psuni, pot declansa o incapacitate de a respira, care poate cauza moartea, Plimanil simbolizeaza viafa si, prin aceast alergle; scot in evidenti o nevole fundamentala pentru mine, care nu este ‘mplinita, Este important si imi constientizez nevoile fundamentale, stiind c& atunci cand manne ceva, acesta este un mesaj de iubire fat de mine Insumi; atunci cand dorm, este tot un gest de iubire fafi de mine, atunci cénd simt 0 placere, este tot o forma de tubire pentru mine insumi. Alergia la cipsuni poate proveni, de asemenea, dintr-un sentiment pe care lam avut pentru cineva sau un sentiment pe care acea persoani l-a avut pentru mine. De exemplu, intr-o situatie {n care am spus: "Nu-mal place expresia acelei persoane”, in sensul cd nu imi place ce pune la cale. Poate fi vorba despre un membru al familiei in raport-cu care ma {ntristeazd netntelegerile dintre noi Trebuie sd accept|¥ faptul c3, flecare dintre noi are propria sa individualitate, cu calitagile cu fricile sale si in fiecare fling& exist’ o lumin’ care straluceste, 2%, ALERGIE — FEBRA FANULUI (alergia la polen) Aceasta alergie are la baza o reactie la polen, elementul masculin al unei flori. Acest element masculin simbolizeaza reproducerea si fertilizarea. Aceasta alergie afecteazd de obicei ochii, nasul si sinusurile. Alergia este cauzati de o rezistent lao situatie din viasa mea, de o amintire din trecut sau chiar de o latura a Personalitifii mele. Nu vreau ca viata mea s& fie programati dinainte, Este posibil ‘sk opun o rezistenta, de multe ori, inconstient, unei forme de sexualitate sau unor aspecte ale acestela, mai ales daca ceea ce simt fafa de sexualitate "nu miroase bine”. Poate fi vorba despre teama de reproducere. Sau poate sunt un adult care simte cum trece timpul foarte repede si ciruia fi este teama ci, visul ui dea avea copii se destram’, pe masura ce trece timpul ? Sau 0 adolescent4, care fsi pune treba legate de faptul de avea copii? Poate fi vorba, de asemenea, de 0 rezistenfa si o non-acceptare|¥ a trecerii timpului, care se observ mai ales la Schimbarea anotimpului, moment in care alergia reapare. Febra famului poate fi legata, de asemenea, de faptul ci am fost separat de cineva si m-a afectat foarte tare acea despartire, 0 alergie la polen indica dificultatea mea de a fi deschis spre doce at schimbacile viefi, spre aventura Imi este fricd de noutate i sunt nelinistit aya de Schimbsrile din viaga mea. Pot s& atrag o alergie, din mat multe motive, dar un Ineru este sigur: mi sufoc sau ma simt sufocat de 9 situasie. Ma revolt, existé cova aeerwrimmi convine deloc, dar totusi fac acel lucru, pentru a fi pe plac altora si ma Sefoc. Ma razgindese, find influenjat de cineva, sunt gata sa fac orice si m& sufoc: Pot sa ma simt sufocat in situati in care trebuie s& spun sau si fac ceva, mat-ales entru cl imi este grea sa m& poziioner. sl sa spun nu. Am tendinga de a 8 penlts culpabilitate. Ma simt inferior, imi este teamé de reactia celorlaly. Ma Tesping pe mine Insum! si vreau si alung ceea ce ma deranjeaza. fini este teams TS fot ajunge sirac Totusi, rman prizonierul vechilor mete obiceluri. Sunt rigid. fafa ca gltrecerea anotimpurilor, care se petece tot timpul fn acest rtm. I thanipulez pe alfil pentru a obfine ceea ce vreau... Vedeli unde se manifest Trogramarea ? Poate fi vorba despre o programare atat de plan mental (un rod Tes plange), cats "sezoniers”, deoarece In pericada de vard se manifest cel mat tnultracesstd alergie, mai ales daci am nevoie de o scuza pentru perioada aceasta mrat de frumoasi ! Sunt oameni care au aceasta alergie pe perioade Tungi, panda Sapte ani! Este momentul si schimb situafa tmediat sau cel pusin s& 0 Sonstientizez, Constientizer.faptul c’ febra fanulut poate deveni un mijloc care tnd ajuta sf evit anumite situafil, deoarece altel nu a5 fi capabil si ref, anumite Sarein} sau de a merge fntr-un anumitloc. Prin urmare, cu ajutorul alergiel am un motiv intemelat sa nu fac acel lucru ! Sau poate fi vorba despre o modalitate de 2 Tha simi diferit, de a atrage atenfia. Astfel, ceili trebule, cel pusin sil ma Tamarce, in perioada alergillor. M& pot imagina in globul meu de lumina (si astel 3a imi dezvelt sentimentul de a fi proteat, fa}& de medial din jurul meu st s& fu rai increzitor), Pot sa fiu mai deschis fafa de cella, fr sa ma prefac c& sunt Sltcineva, Astfel, voi evita si mai trdiesc evitind anumite situasii si cu multe Secrete, Prima manifestare a febrel fanulul a putut fi legati, inconstient, de un Soniiment marcant in care am trait emotii foarte puternice. lar’atunci cénd ovine aceeasi perioada a anului, corpul tsi aminiteste si se declangeaza alergia, Fete important s& constientizer, acel eveniment pentru a reusi sa sparg modelu! repetitiv al acestel afecunt: nu voi mai avea nevole de ea, deoarece acum sunt ‘ongtient de ceca ce am de facut. Febra famului nu este decdt un seminal pentru @ td ajuta sf gisesc cauza profunda a starii mele de rau. Vreau sa ma simt mal liber, mal stapan pe viaja mea. “heceptl¥ ceea ce este bun pentru mine, chiar dacd acest Iucru implica @ anumiti forma de sexualitate noua si necunoscut8. $tiu c& totul este posibil, cu iubire si in armonie. Accept]¥ s& ies din izokre, nu mal am nevoie de aceasti alergle pentru a atrage atenfia celorali, deoarace stiu cé sunt diferit si untc 25, ALERGIELALAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE Laptele reprezinté contactul cu mama, din primele momente ale venirii mele pe lame. Este un aliment complet, care confine toji nutriensii necesari pentru crestere, in primele luni din viaja mea. Deoarece, la inceput, primesc laptele prin Contactal cu mama, aceasta hrand simbolizeand iubirea pe care o primesc de Ja More ional alt ssn ou ele nbn « sama mea. ffl daci am idntfetprintre gersomele din fram persrandcare ee “mana re’ ners ae “oct roll mane @ Sint © frasare a8 de oa, cst ura poate epi erga a apt, Tales o rasta legate forma de ates chiar de eich pe cree mane na ff de mine, hur care fee npc oie cntactpecaretlam cua ste pos de amen stm a nro sate in care ma simt dependent, 0 Este casi cum viafa mea ar depind sila ceo. pinde de decizia cuiva de 2 mi he smma ee foarte Pusat norte pntra mine Su poste eu sunt cal care se aguh prea tare? Dac aceassalerle se dezvat a master, exe novos veri care sunt fil sa frustrrie pe care le asi nt devent apo! ale mele fat acestea au provoct alergia mes, Acosst stafe 5 Aceasté atente care mi se acorda ar putea insemna: "Cine se credeacea persoand? Se crede fea insemna: s : 3s arn moron acy tts swath seo aie ntele le aceasta legatura fundame 31 fi ; este registra nine, ce legiturl date mamagcophule 26, ALERGIE LA INTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA = cid tae a . Astfel, pentru mine este ca si cum a fi oe ie at ann ei ei enero an rr ee coe a Tuten ancien ea icone le eee si partea frumoasa a lucrurilor. Acceptand|¥ s& nu mai fiu vt insectel gl vor edua alte vedme | Iva sit ocup Toc evens, meu gi de a ma detasa de ceca ce eu si dea le ceca ce cred oamenii despre mi Ini ifm accept|y adeviratavalare! nn Pvese cu och 27. ALERGIE LA PENE Oare f , aa ba fers ms alergie lao situatie sau Ia o persoand, care tmi da impresia c& Fant iitutt de pmdnt” si nu "imi pot ta zborul” pentru afi mal liber si 7 feict 7 In acest can este foarte posiil sf simt o frie legat de faptal fam fentimentul de af pins tnt-o situate carecare si Wbertatea pe ca "4 rit Poate am trait situatie in care m-am simfi fara ingelat aot fost foarte iritat. wm simgit furat, Inselat siam Accept|¥ faptul ci universal se ocupa i eet © ocupa de mine si imi oferd tot cea ce am 6s secu More! 28, ALERGIELA PESTI SAU FRUCTE DE MARE {mn limba franceza exist expresia "a fi peste”, acici a fio persoand care poate fi picalita, Ingelat foarte usor. O astfel de clergie, Ia peste, poate indica Sentimentul meu de frustrare faf3 de o situafie sau mai multe situa, im care am fost nav. ‘Aecept|Y¥ si ma pozifionez si si constientizez faptul ci viaja este formata dinte-o serie de experiense din care avem ceva de tnvafat. Dac imi voi dezvolta ‘mai mult increderea in mine si simgul responsabilitfi, sentimentul acesta se va diminua gi astel, va disparea si alergia 29, ALERGIELA PISICI Pisica este un animal mult mai sensibil la ceea ce este invizibil majoritasit ‘oamenilor. Pisica reprezinta senzualitatea si tandretea. Este posibil ca, o alergie Ja pisici s& aib o leg&iturd cu acel aspect al personalitatii mele care poate “simti" ucrurile (latura feminind sau latura masculind), fara s& fle nevaie de doVedt: concrete. Pot si am o intoleranfa deoarece nu am probe (pe plan rasional). Pisica simbolizeaz latura sexual feminin’ gi toate calitajile feminine, precum blandefea, sarmul si tandrefea. Trilesc 0 anumita dualitate intre nevoia de a primi, de exemplu, tandrefe si frica mea fata de aceasta. Exist o angoasi cu privire la sexualitate, care poate proven cin nofiunea de interdictie, de culpabilitate si chiar de moarte. Este nevoie si accept] aceste aspecte pe cere probabil refuz si le manifest. oTh:Sensbtats fn se ex prin fat ci, mort pil ar un ston news shut a aes epee {Sop aye deose doom, care Stem pros este Stut mu Tn inter coll Aceast sours used face pe pstes al seni le wale slo energile spi le corer sa al ocr sa, eel us ln een ce eegeso persana sau un oe 30, ALERGIE LA POLEN Veei: ALERGIE— FEBRA FANULUT 31, ALERGIELA PRAF Deoarece praful este legat de murdarie, de impuritafi, In cazul In care sunt alergic la praf, traiesc 0 nesiguranti fat de anumite aspecte din viata mea pe care le consider "murdare sau impure” si este posibil ca aceast’ fricl s& se ‘manifeste pe plan sexual, Dac sunt alergic la praf, inseamna ca trebuie si ma ‘ocup mai mult de respectul fai de mine, Expresia folosita in religie “Te-a! nascut din {tirana si te vei intoarce in padrdnd” exprim? acest sentiment de inutilitate pe care il pot simfi in anumite situafii. Sau expresia “totul este praf si pulbere” exprima, de asemenea, sentimental de inutilitate pe care fl pot avea fat de cea ce fac, fat de ceea ce sunt, pe plan psihologic, afectiv (emotional) sau material. ‘Am tendinta de a face orice pentru a fi iubit si acceptat|¥, deoarece am impresia c& nu sunt destul de bun. Aceast’ autocriticé i poate face pe coilalti si se indeparteze de mine. Chiar daci nu am niciur simptom fizic legat de alergia la praf, este posibil sa fiu o persoana "maniac cu privire la curafenie”, intr-un mod Marele Deone olor Afeeiunlor- Covel subtle oe Inbolnsvir és exagerat. Pot verifica ce parte din mine considers senualitatea ca find murdara salt simi intrebdacd imi este teama ck a ptea A rmurdara Tavays& ma valorizez si sé valorizer tot ceea ce fac. Inv si accept flecare aspect si fiecare parte din corpul meu. Il consider ca pe un intreg. Imi acord timp pentru a analiza emofifle ascunse in mine, pentru 2 m4 cunoagte mai bine 5 pentru a gist astelo forsi extraordinars, pentru ami trivia in bucare 51 treativitate, 32, ALERGIALASOARE Soarele este reprezentarea principiului activ si al energiei Yang. Prin urmare, ‘este simbolul Tatalui, Dac& sunt alergic la soare, acest Iucru indici faptul cA, relatia cu tat&l meu (atat pe plan fic, cat si simbolic) este o surs& de suferinga pentru mine, Poate fi vorba despre o relafie dureroasd, usturdtoare, sufocanta si care a incetat brusc, la un moment dat, Contactul cu tatdl meu poate a fost ‘ntrerupt, alterat sau a devenit prea sufocant. [n orice caz, exist un conflict sau o deceptie cauzati de ceva sau de o persoand de care am fost nevoit si ma despart sicare a provocat o reactie dureroasi, pe care nu am stlut si o gestionez si care a lsat urme chiar si tn prezent, in viaja mea de adult. Poate exist’, de asemenea un refuz de a- acceptal¥ pe Tatal meu interior? ‘Accept{¥ si vad ceeea ce ma deranjeaza si sii ma las atins cu incredere de caldura soarelui (si de tatil meu 1). Ma eliberez.de emotiile care erau ingropate in mine, in adancul inimiiy mele. Soarele este o surs& de lumina, de caldura si de viafa. Aleg si intru in contact cu lumina mea interioara si ma impac cu trecutul ‘meu, pentru a ml responsabiliza, pentru a ma simi mai liber si pentru a straluct sia merge mai departe spre propriul meu destin. 33. ALOPECIE Veci:PAR—caLvrnte 34, ALUNITA vezi: Prsue—meLANoM 35. ALZHEIMER‘ (boala lui...) Vezt si: AMNEZIE, SENILITATE Aceastii boald determina o degenerare a celulelor creterului, care se manifest prin pierderea treptata a facultéfilor intelectuale, ajungénd pana la dementa (nebunie). Este o boald a epocil moderne, caracterizata mat ales de dorinta de a sfarsi cu viafa, de a termina, o data pentru totdeauna, de a parasi aceasta lume sau de a evada din realitate, din cauza unei incapacitati cronice de a face fa} realitati sau de a depaisi provocarile vietii, deoarece imi este frica si ma simt rau, Sunt insensibil la cei din jurul meu si la emofille mele interioare. "Sunt amefit, sreoi” si viata mi se pare mai grea si moartea mai acceptabilaL¥. Imi este teama sau am impresia cd nu mal sunt fubit, cd am uitat cine sunt, Am suferit at&t de ‘mult, incdt nu mai vreau sa simt nimic. Nu am impresia c& am fost recunoscut in Viajd (mai ales de catre mama mea) si astfel nu fi recunosc nici eu pe cellalfi + newer (a opal gaan cae desl nar 506, ace se le ct canoe ‘Prsoane afectate de dements (neburie) . ariahiieeme titers “ cI acues tare Boala lui Alzheimer determina o degenerare a memoriel, o stare de confuzie mentala si incapacitatea de a ma exprima clar, violenti, unele forme de nerecunoastere a mediului din jur, de inconstient%, chiar un comportament inocent, apropiat de cel al copitlor. Disperarea, iritabilitatea, starea de rau, ma determina si ma inchid fn mine insum si si traiesc intr-un "glob” al meu. Ma las sd mor, incet. Ma despart usor de restul lumif, Aceasta boald indica faptul c& nu ‘mai vreau si traiesc, fug de o situatie care ma sperie, ma irité sau ma raneste, deoarece ma simt abandonat. Fug de lumea adults, prin plerderea mem recente gi m& fntorc la amintirile din trecut. Este o situafie grava, la prima vedere, deoarece pot fi inconstient pentru mult timp. Csilalfi ma vad ca pe 0 persoand normal gi echilibrata, dar observa ci ma inchid in mine din disperare, din furie si frustrare, devenind insensibil la lumea din jural meu. Refuz sa simt ceea ce se Amps fn jurul meu sau in mine; prefer s& mé las dus de curent. Am o mare dificultate de a remunta la ideile vecki, care pot fiatat de multe in memoria mea! lar pentru c3, atentia mea este concentrat mai mult pe trecut decat pe prezent, memoria de scurta durati este foarte afectati si se atrofiaz, mu mai aduce mimic nou sau creativ. Consecinfa: memoria se uzeatd cu lucrurile vechi, in loc sé genereze lucruri not si proaspete. Aceasta boala afecteaza in general persoanele ‘in varst, mai ales dupa varsta de pensionare. Este momentul fn care trec de la 0 condifie fn care sunt productiv, am putere si responsabilitate, la 0 viafé Tn care ma simt inutil, neputincios si dependent, pe plan emotional, fic s! material. Mi- ar plicea atat de mult s8 dau timpul inapoi | “Card eram copil, nu imi era frica de ‘moarte, nici de viitor sau de responsabilititile mele... imi era atat de bine t” Din punct de vedere medical, factorii emofionali s1 mentali, precum si cei corporali care le corespund (lichide, sange, fesuturi, oase) sunt implicagi in manifestarea Doli. Cand séngele nu ajunge in anumite pry ale corpului, apare un fel de traumatism mental, Au loc reacfii foarte violente Ta nivelul creferului. Poate fi vorba de o retragere a fluxului sanguin din arumite zone ale creiérului. Este posibil si existe o fricd imensa de toate aspectele batranejii sau de apropierea ‘morfii, cea ce duce la o Intoarcere, inconstienti, spre un comportament de copil, pentru aascunde astfel prezentul, trecutul si viitorul si pentru a le ignora. Corpul meu, atacat de degenerarea celulelor creierului, ma pregateste, inconstient, pentru momentul fn care “va trebui sé plec’, si mor. Acest lucru se manifest printr-un comportament infantil, in care im: permit s& traiesc si si Imi ‘mplinesc” toate fantasmele si fanteziile. Tntr-o astfel de experienfa, sunt necesare fubirea si susfinerea. ‘Accept sa traiesc in prezent si sé las la o pare trecutul, s&ncep si mii ocup de mine, 36, AMENOREE (absenta menstruatiei) Vert: MENSTRUATIE— AMENOREE 37. AMFETAMINA (consum d¢ 38, AMIGDALE—AMIGDALITA veeist-GAr, Ivpecrn Vezt:DROGURi ‘Moree Delanar Blo Afectunr-Cousle ute oeImboldvi o ‘Amigdalele al caror nume vine de la migdate, fac parte din sistemul limfatic, deci din sistemul imunitar al corpulul si se defines ca niste filtre care controleaza tot ‘ceca ce circula la nivelul gatului (simbol al creativitii,al comunicaril). Pasteeaza doar ceea ce este bun pentru mine si resping ceea ce este nociv. Atunci cand sunt inflamate, am o dificultate de a Inghiti si risc s4 m& sufoc. Imi refulez emoile si "imi sufoc” creativitatea. Existd o situafie care ma sufocd, prin care imi refulez sentimentele de furie si de frustrare. O amigdalita (-iti=furie) se manifesta in general atunci cand realitatea pe care *o inghit” m: uternic astfel Incdt filtrele mele (amigdalele) nu pot refine totul si devin rosii din cauza Furie, fat de ceea ce se va intampla, fata de revolta pe care o traiesc. Poate fi vorba despre o fick de a nu putea realiza un scop sau de a nu realiza ceva important pentru mine, din cauza lipsei de timp sau a posibilitatilor. Din aceasta cauzi ma agit puternic de cineva. Am impresia ci ma affu pe punctul de a atinge un obiectiv care imi este drag (un loc de munca, un partener, o masin& etc.) dar fmi sap ceva si trebuie sf ma opresc sau nui ma pot bucura de acea situafte decat in parte, ceea ce este foarte greu de "inghitit” pentru mine. Am un conflict interior *sufocat’, neexprimat. Este un blocaj, o inchidere a acestet cai de comunicare. Ma simt neputincios, Dlocat, prizonier. As vrea si tip cu toatd forfa ! Sau poate am impresia ci exist’ o situatie care trece pe lingi mine? MA revolt fat de o persoand apropiat3 (din familie, de la scoala, de la munc8), Poate fi vorba despre o relafie amicala, n care ‘am impresia ci nu pot conta cu adevarat pe prietenii mei, Daca sunt copil, pot suferi destul de des de amigdalita, deoarece inci nu sunt destul de constient de cea ce se Intémpla sau nu pot controla evenimentele, Sunt frustrat din cauza a cea ce trebuie "sa tnghit" in viaja mea, Sunt foarte vulnerabil si ma tntreb cum ‘mi pot proteja de toate lucrurile din exterior, care ma asalteaz3. Ma simt atacat $1 vreau si mA apar, dar am o dificultate de exprimare. Cum pot face fat& lucrurilor care mi se oferd in viaga si cum pot alege coea ce este in armonie cu mine insumi ? Cand sunt copil_ am mult mai putina experieng si mai pusine resurse decét adulsi, deci pot fi mai usor afectat ce amigdalita. Am impresia c& parinsii met nu se mai ocupi de mine, c& nu profit destul de prezensa lor. Deoarece amigdalele reprezinté faptul de a exprima, de a-mi exterioriza esenta profunds, indiferent ce varstd am, amigdalele mele reactioneaza, la neincrederea mea, la disperarea mea, mai ales atunci cand am incredere mai mult inceilalti pentru a tndeplini sau crea anumite lucruri. Este posibil,s8 vreau cu disperare sé fi reunesc pe parintii mei, despartisi. $i un vis de copil pare tot mai inaccesibil. ‘Accept {¥ lucrurile asa cum sunt, analizer,situagiile care ma deranjeaza, cu seninitate. Este usor sa fi Invafam pe copii aceasta atitudine, cei care sunt pentru acest lucru. Este important de refinut c&, ablafia amigdalelor eaza acceptarea de a "Inghiti" realitatea fra ca aceasta si fle filtrat sau cenzurata (protejata) in prealabil. Inseamna o absent a protectiei, Trebuie si tratez aceastd situafie intr-un mod difert, care va fi mai armontos pentru mine. ‘Trebule si fnvat si ma descopafr, si fiu eu Insumi si s am incredere totals in rine. s Jocques Mert! 39, AMIOTROFIE Veet: aTROFIE 40. AMNEZIE Vert st MEMORIE [PIERDEREA MBMORIEI] ‘Amnezia reprezint’ plerderea memoriei, partial sau total, atat a informatillor dobandite fn trecut, cat si a celor din prezent. Amnezia poate fi comparati cu boala lui Alzheimer, in mai multe aspecte. Persoana amnezica suferd foarte tare de prezentul din viaja sa. Dorinja de a fugi si de a "pleca” este atat de mare (indiferent de situafia traits) incdt mA inchid fn mine tnsumi din cauza dureri furiei, a incapacitifii sau a disperdrii si devin insensibil fag de aproape orice. Devenind amnezic, nu mai sunt responsabil de rine insumi, deoarece ma separ de constientul meu.imi las viata in mainile altcuiva. Am impresia c& astfel, nu voi putea fijudecat sau condamnat. Evadez, sunt amefit sau devin insensibil fafa de o persoand sau o situatie, Refuz 4 tr&iesc situasit si experienge din viata de zi cu zi, indiferent de intensitatea acestora. Durerea interioar& este proportional =u intensitatea ammeziei, fie ci este parfialé (stergerea parfialé a imaginilor foarte dureroase din copilérie) sau totald (tentativa inconstienta de a avea o viata noua si o now’ dorinta de a tral, deoarece nu mai pot trai viata de dinainte }) Rusinea si culpabilitatea se pot manifesta, indiferent de motiv. Incere s& fgnor mai multe lucruri, printre care familia mea si alte situafildifcile. Sunt mai mult sau mat pujin separat de situatia prezenti, Ammezia se manifest in momentul in care am impresia c& duc o povar’ prea mare pe umeri, c& sunt supraincarcat in saccinile mele si exist un pericol foarte mare. Nu mai stiu incotro si merg si am Impresia c& pot "izbucni” in orice moment. Pot trai o amnezie partiala legatd de o situatie dificil, pe care prefer & o uit, pentru a nu fi nevoit s& reintru fn contact cu emotii dureroase, precum separarea de o fiin} drag. Procesul de acceptare|v si de integrare este foarte important, deoarece fenomenul de mascare a anumitor experienje de catre mental, poate sé imi joace feste, in experienfele viitoare. Este posibil'sa traiesc unele experienge, fara sd stiu sau si infeleg de ce mi'se Mntampla ! ‘Accept|¥ constientizarea a ceea ce sunt, in ficare zi si a ceea ce am de rezolvat tn viafa pentru ami redobandi contactul cu adevaratul meu Eu superior. 41. AMORTEALA ‘Amorfeala se caracterizeaz printr-o stare de insensibilitate, greutate, furnicdturi, care apare la un membru, iar uneori acesta nui poate fi miscat. Amorfeala fizici este efectul unei amorteli mentale. Sufér, sunt rnit. Imi este atét de riu incSt am hotirat si nu mai simt, si nu mai las energia s& circule. mt amortese sentimentele. Mi retrag deoarece o arte din mine este rénita si nu vreau si o mal simt: astfel devin mal putin sensi se Int&mpla fn jurul meu. Imi este teama c& voi fi pacalit. Este vorba despre 0 "moarte” partiala pentru a evita suferinfa. Aceste rani pot fi prezente tne din copilérie si s-au agravat de-a lungul timpului, iar acum le port ca pe o povars. Nu am invagat s4 m& jubesc si sunt Inchis af de lubire fn loc sa tmpartagesc aceasta Devin inactiv faa de ceea ce Morale Dieanar Bll Afectunlr- Court subtle oeimbonSir Cy iubire si compasiunea mea. Este o forma de fug’. Poate fnsemna 0 riceala interioara, 0 doringa de a refine iubirea, o lips’ de dinamism. Deoarece am impresia c& nu am putere asupra mea insumi, am:tendinga de a-i controla pe cellati, de a-i refine, Se intampla des ca, de-a lungul anilor, ambitiile si visele pe care le aveam tn copitirie s4 dispard sau aleg si le “amorfesc’ si imi pierd speransa ci le vot realiza vreodata Ma pun fntr-o situafie de letargie. Totusi, aceste vise sunt inca prezente si acum sunt intr-o perioad tn care reanalizez totul, visele pot reapdrea si ma bantuie, deoarece au rémas nefmplinite. Chiar daca la nivel inconstient, nu vreau si intru in contact cu ele pentru a evita si retralesc durerea legatd de faptul ci a trebuie si renunf la ele. Amorteala imi arata faptul c& aceste vise sunt in continuare vii si mai este Inca timp si le realizez, pentru a da un nou sens viefit mele. Partea corpului afectata, precum i jumatatea (stng’ sau dreapta) m& ajuta sa identifica ce nivel se afd rana. ‘Accept|¥ si imi regisesc spontaneitatea fat de viafd, acceptlY si redescopir in mine mai multa fubire, dinamism i entuziasm fafA de via. Astfel {mi voi imbunatafi calitatea viefil in aceasta lume, Accept|¥, aici si acum, sa inva si ma jubesc mai mult si s& flu deschis fafa de iubire, in loc s8 retin aceasta iubire si compasiunea mea. Ridic bariera pe care o instalasem de atat de mult timp. Cu cat inva mai mult s& ma fubese, cu atat voi fhvafa mai repede c& exist o recompensé: primesc dragoste si prietenie, Aceasti seninztate pe care o cautam dintotdeauna, in exterior exist acum in mine $i 0 pot comunica si celorlali 42, AMPUTARE Vezisi: AUTOMUTILARE Ainputarea reprezint® ablatia unui membru, a unul segment sau a unei parti a corpului (limba, san, penis). Amputarea totald sau parfiala a unui membro, fie din ccauza unui accident, fie din motive medicale (cangrend, tumora) are legatura cu o culpabilitate puternicd, cu privire la un aspect din viata mea. Vreau ca acea situafie si dispar din viata mea, pentru totdeauna. Dar in loc ca situatia s& dispard, va fi téiat acea parte a corpului meu, care fi corespunde. Toate acestea au loc fa nivel inconstient. Daca, de exemplu, imi este amputat piciorul stang, acest lucru indicé faptul ca, frica sau culpabilitatea mea este atat de mare, Incat prefer "si mor’, si nu mai merg in directia pe care merge viata mea afectiv§; piciorul drept, se refera la culpabilitatea mea fata de responsabilitifi etc. Dac& nu am acceptat|¥ aceasté amputare, apare o durere amotionala (durerea membrului fantoma). Ma tntreb care este teama care mi Impiedicd s8 reiau contactul cu realitatea. Chiar tnainte de amputare aveam un sentiment de neputingS, de dependent’, Poate chiar ma simfeam infirm, intr-un anumit aspect fizic, tn viaja mea sau tn relapiile mele interpersonale. Aceasti infirmitate psihologica si emosionald s-a transpus in corpul meu fizic. In cazul in care trflesc © astfel de situatie, 0 amputare, este important si imi amintesc ca, corpul meu energetic, nu este amputat, pentru a rémane deschis la aspectul metafizic pe care {i reprezint& partea amputata. Astfel, daci am-avut piciorul drept amputat, pot prin lubire, prin infelegere si integrare, sa am o constientizare a ceea ce am de nw 7” Jacques tara ficut pentru a merge mai departe inainte, ca si cum ag avea in continuare piciorul amputat. ‘Accept|¥ s& fac s8 dispara orice culpabilitate, stiind c& fac intotdeauna tot posibiful. Ma reconciliez cu mine tnsumi i inva 58 apreciez ceea ce sunt. Oricare br fi conditiile, aleg s& inaintez in ritmul meu si apreciez ceea ce este frumos $i bun in viaya. 43, ANCHILOZA (stare de...) Vee! si: ARTICUIATI [IN GENERAL}, PARALIZIE [IN GENERAL} Anchiloza este o stare caracterizat’ prin limitarea, de obicei, temporara a miscirilor unela sau mai multor articulafii, Anchiloza este parfial, dar poate fi si total’, daca devin complet inactiv; este primul pas sper o incapacitate motrice, un fel de paralizie a gindurilor. Trebuie s4 constientizez responsabilitatea pe care trebuie si mi-o asum dac& decid s& rman imoti, si nu mai fac nimic, s& nu ma ‘mai mise deloc. Care este frica mea ? Imi este fried de necunoscut, de ceea ce ma asteapti, de ceva nou pentru mine, ceva ce mi deranjeazi ? Sau este vorba despre ceva ce nu am chef deloc si fac? in cine sau in ce nu indrdznesc s& am Ineredere? Pot sa verific semnificatia partit corpului afectate, pentru a avea mai multe informatii despre cauza anchilozel. Daca, de exemplu, aceasta apare la bras, acest lucru fnseamni cX mA aflu intr-o stare in care refuz nolle experiene ale viefii? Am sentimentul c& sunt mutilat ? Imi vine s& omor pe cineva ? Daca este vorba despre umir, m8 intreb daca viafa mi se pare grea; sau c& cineva sau ceva este 0 povar pentru mine? Singuratatea sau nevoia de a face fata necunoscutului tmi blocheaz’ gandurile? Dacd este vorba despre piciot, ma treb care este direcfia pe care nu vreau sa merg si fas de care "Infepenesc” ? Cand este afectat intreg corpul, sunt infepenit fafa de ceva sau de cineva: este vorba despre o forma de fugi. Sunt constient de faptul ci acumulez energie in ‘acea parte a corpului si c&, inconstient, am angeasd. Vreau s& rman pe pozijie simi este greu si imi schimb parerea. "Accept|¥ cA a sosit momentul s4 merg fhainte{ Incepand de acum, sunt constient de greselile mele (sau mai degraba, de responsabilitatile mele) si de experientele vieti si le recunosc. M& predau si accept|¥ s& recapat miscarea pe care am oprit-o temporar si imi mobilizez din nou gdndurile, cu deschidere, De acum inainte voi avea un spirit creator. 44, ANDROPAUZA vezi si: PROSTATA / [IN GENERAL] /[AFECTIUNIALE..] ‘Andropauza, care afecteazi birbatii, corespnde menopauzei femeilor, chiar ddac nu existi sischimbaiile hormonale ale acestela. Toatd nesiguranfa cu privire la batrdnefe, la capacitatea sexual, la sentimentul de inutilitate, se manifesta in interior $i pe plan fizi, prin afecfiunt la organele genitale (mai ales la prostata) 51 ‘ca privire la unvl sau mai multe aspecte masculine. Am ajuns intr-o etapa di viafa mea, in care pot s4 m4 odihnesc, si fac 0 pauza si si Imi schimb prioritaile. jin loc si ma resping, ca barbat, accept|¥ si imi ocup locul fn univers, In armonie cu fiecare aspect al personalitatii mete, atat cu latura feminina cat si ct Moree sonar Bator Menor - Coc ste cle ihe n cea masculind, Am dreptul si tml acord mai mult timp pentru mine; voi fi $i mai eficient la munc& sau in activitayie mele, ine ek 48, ANEMIE Veci-sANGe— aNEMIE 46, ANEVRISM (arterial) vet t:sANGi— nemonacie Un anevrism este o slibire a peretelut arterial, care dete eretelui arterial, mind o dilatare existind riscul unei hemoragii prin ruperea vaselor de sange. O astfel de afectiune poate apirea atunc cAind tiesc un conflict tn familia mea sau cu perscane pe care le consider ca pe familia mea, Mi simt obligat sa fac ceva, dar ‘mi opun din toate puterle i trebule si imi demonsttrez punctual de vedere, ceca ce constituie 0 presiune mare pentru mine, Sunt nervos, rise si “pierd’ ceva, ce nu pot controla, Imi este team& c& voi fi abandonat i imi blochez energia deoarece ma simt neputincios. Cred ci am o viafS grea si vid tot ceea ce mi se fntdmpl nte-un mod pesimist si negativ. Imi pierd energia pe care am rsipito ‘in vant. Incerc sa pistrez cu orice pref o situafie, care merge mal mult sau mai pufin bine si care riscd s& se rupa in orice moment: un loc de munci,o relate afectiva etc. Vasele de singe se contract& deoarece nu fin cont de ritmal meu biologic si imi creez un soi de presiune, care risci si explodeze, Refi si merg mai departe cu bucurie 5s las si circule viaja, Anevrismul cerebral scoate in evidenta cat de diferite sunt uneor ideile mele sic trebuie si mi apat pentra a le proteja, deoarece existd o mare nefnjelegere in jurul meu, Este posibil sa am un sentiment de nefntelegre si fn urma unei rupturi, pe care am trit-o (fle am plecat cu, fea plecat altcineva) si care m-aafectat foarte puternic. Anewrisml sorte iit presinen eect aspra me, ma ls de ce 9 ersoand cu autoritate, pentru a renunga la cev: sider pers a a ceva, ce eu consider c& imi apartine ‘Aneveismul indic& cat de inchis pot f fata de ideile n r Aneveismu sa oi sau de soluyilé noi, care Accept Lv si fmi ofer fubire. Incetez si mat uy : ince pt intl si renung s& m8 mal agi de trecut. Accept]¥ si mi abandonez, pentru a ma elibera, Invi s& las $4 clrcule miscarea viet imi regisesc astfel bucuria de a trai si tnvay s& prezent. a vuria de a trat si Invags& traiesc In 47, ANGINA (in general) vectstcAr[DURERIDE..1 ‘Angina se caracterizeaza printr-o senzajie de strangere la nivelul gatului, din cawza unel inflamatit acute a faringelui, Exists ceva ce "nu poate trece", 0 emotie blocat, care mi impiedica sa imi exprim adeviratele nevoi, Am sentimentul ci avéind gatul strans (chakra sau centrul de energie al creatvitii ial exprimarii) ‘Au pot exprima ceea ce tries si ceea ce simt fa} de ceilalfi si continul sf imi concentrez inutil atenfia, pe aceasti credinj&. Trebule si gisesc cauza care a determinat aceasta credin}3. De obicei, pot s& gisesc un rispuns, in 48 de ore ‘nainte de debutul boli, Poate aparea o usoara iritafie (gatul inflamat) sau o mic& frustrare ci nu inghit normal si care va persista pan cénd tm! vol schimba w 2 Jacques Martel atitudinea si gandurile. "Nici nu se pune problema si inghit povestea asta’, chiar daca astfel "voi avea gatul rosu”. Pot f, de asemenea, ganduri negre si negative, fafR de cineva sau fat de o situatie. Sau existd ceva ce vreau neapirat ’s& prind’ un loc de mune, un rezultat scolar foarte bun, care m-ar ajuta s& evit sf mi justific, sa dau explicatii sau care m-ar tmpiedica s& simt moartea care di ‘arcoale, in jurul meu? Emofiile mele neexprimate fierb in mine. $i cand, in sfarsit, reusesc si m& exprim, ma simt inconfortabil sau vinovat. Nu imi acord dreptul de a cere ajutorul celoriali. Indiferent care este cauza acestet boli, accept!¥ faptul ca pot si fiu deschis si si redeschid acest canal de comunicare, chiar daci sensibilitatea mea a fost nit, Nevoile mele fundamental trebuie si fie satisfacute si am dreptul s8 fac acest lucry la fel caceilalfi Sunt atent la nevoile mete si concentrate pe fina mea interioara si astfel voi evita acest gen de angina, la nivelul gatului. Accept|¥ si cer ajutorul celorlalfi pentru a-mi deschide inimav si a primi darurile victi. 48, ANGINA PECTORALA Veet st Nip /(fN GENERAL] /INFARCT [DE MIOCARD] Cuvantul angina vine de la verbul din latina ANGO, care tnseamna a strdnge, a sufoca, ar cuvantul angor Inseamn& opresiune, angoasi. Angina pectoral este 0 durere foarte puternicd in zona inimtiv (central de energie al iubiti). Aceast& lips temporara de oxigen, la nivelul muschilor inimi, determina o mulsime de consecinge: insuficienta debitulut sanguin tn aceasti zon’, interventia chirurgicalé ete. Inima simbolizeaz’ motorul sistemului meu. Angina este 0 angoasé a inimiiy. Atunci cind ofer prea multé iubire, cu o atitudine de atasament, este posibil ca inima sa oboseasci din cauza acestei concentra sisi ‘nu mai sim cestula bucurie” de a trat tn aceste situati (ain eauza acestul fapt, se ddiminueaz& debitul de sAnge). Dacd am o astfel de angina, este posibil," si pun prea mult la inimav" viata si lucrurile pe care le fac, s& ma consum prea mult, Atat nelinistle ct si bucuriile mele sunt exagerate: ma-enervez si ma simt r&nit foarte usor, sunt nemulpumit, ma simt trist sau iritat fafa de o anumita situatie, care, totusi nu este chiar atat de grav cum cred ea. Am impresia c& sunt asaftat, atacat. Sste ca gi cum in inimay mea ar fi un rzboi. Cine este persoana pe care vreau so strang puternic in brafe si cireia refuz si dau drumal ? Atentia mea este centrati tot timpul pe acea persoan’ sau pe cea situatie. Vreau s& fim "uniti pentru totdeauna’, dar acest lucru este imposibil. in loc s8 ma detasez gi si ma las purtat de curentui viei, vreau s8 controlez totul, vreau s& pastrez totul. Este 0 sarcin& grea pentru mine si am o incertitudine cu privire la directia in care trebuie s& merg. Sentimentul de gol sau de pierdere atunci cand, ma abandonez, ‘mi poate stami frica. Este foarte dureros daci pastrez totul in mine, daca tmi ascund emofiile in interior. Este posibil si primesc un prim semnal din partea corpulul meu, dup& aceste stark: spasme si 0 durere ascufité la inim&¥. Inima Janseazi un semnal de alarma pentru ca eu s&-mi constientizez sentimentele 5. * pucure: decarece singe sirbolesrh boc, 0 migra @ debtui sanguin eprind aceast ature 2 nari ree tube Moree Deonar l Blo Actor Courle subi oeinbaasve 7 faptul c8, intr-un anumit fel, sunt pe cale si ma distrug, prin gAndurile negative, punandu-mi in pericol armonia interioard si avand o energie proasta. In acelast timp si bucurtile mari pot provoca o crizé de angina, deoarece in astfel de moment, centrul de energie al iubirii (inimiay) se deschide mult si poate activa suferinge din trecut si astfel si provoace criza, Poate fac lucrurile din obligatie si far’ bucurie sau plicere. Astfel, bucuria nu mai circuld, Este ca si cum mi-as concentra atentia pe ceilalfi (pe fericirea lor si nefericirea lor) fn loc s& mi preocupe mai mult fericirea mea. Ego-ul meu este atat de activ incat s-a separat de restulfilnfei mele, ceea ce determina un blocaj pe plan emotional. Imi creste respectul fa4 de mine, prin faptul c& m8 preocup mai mult de cellali, aproape toati atenfia mea este concentrati pe el. Este principful iudeo-crestin, al daruirii din sacrificiu, "Datuiti celorlalti" Astfel, devin vulnerabil si imi manifest frica de a fideschis fatd de ceilalti."Nu mai mai atinge nimic, dar incep si am dureri". ‘Am spasme, infepaturi la inima, extremitafile (mainile si picioarele) reci. Corpul meu ma avertizeazi foarte serios cA exist ceva ce nu merge bine (este un avertisment mai usor de recunoscut pe plan metafizic decat pe cel fic). Poate, inconstient, vreau s& pardisesc "viafa de pe pimant’, deoarece ma simt sufocat de arijile mele si nu stiu cum s& rezolv situafia, dar inc nu a venit momentul ! Ma simt zdrobit, oprimat si nu mai vreau sé fac niciun efort. Oare de ce imi este fric, de fapt? Este important de observat faptul c3, deoarece angina se manifesta printr-o restrictie a vaselor sanguine, trebuie si ma Intreb daci eu limitez fubirea oferita de cellalfi? Pot accepta usor ajutorul care mi se oferi? Merit tot ceea ce mise oferi? Am tendinja de a controla ceea ce mi se oferd, nestiind cum a5 reacfiona la prea mult iubire si afecjiune? Am tendina de a da imediat ‘napol cea ce primese, nestlind sH accept cu inimay darurile primite, Este posibil si am impresia ca mi se cere prea mult si c& trebuie s& rezolv problemele tuturor. Din aceast cauza am o atitudine de dispref. Totusi, toate aceste situatii pot proveni din atitudinea mea faté de mine insumi: pot fi 0 persoand competitiva, imi concentrez toatl energia pe mine, cer foarte mult de la mine $i las lao parte toate diffcultatile afective pe care le am. Inima¥ mea sufera pentru cd nu Imi exprim emotiile. Constientizez faptul cd viafa este un schimb continu, Dau atat cat primesc, la fel ca si contractia si dilatarea vaselor de singe, altfel voi avea un dezechilibru $i atengia mea trebuie si se concentreze pe echilibrul acesta necesar unei viefi sanatoase. Este un proces fundamental fn experienja umani, deoarece sunt o fiinfa divina, care trebuie si se exprime in echilibru, Constientizarea pe care o am de ficut este aceasta: accept|¥ si nu mai iau totul ‘n.serios si si flu mal deschis! Este usor, deoarece nu vreau s& mor, ci vreau si trAlesc, i flu deschis spre fubire si s8 nu mai lupt pentru putere. imi concentrez atengia pe parfile frumoase ale vieti. inva s& mi iubesc asa cum sunt: astfel ‘energia mea vitala va creste. Acestia sunt primii pasi spre o vindecare serioasi a acestei boli. Exprim ceea ce trilese si tnvat s& ma acceptl¥ asa cum sunt. Am grijé de mine, deoarece fericirea mea depinde doar de mine. Trec de la urd si de la rusine, la jubire. Un ultim lucru de realizat este s4 observ expresile legate de inimay, w ” Joeques Mare! precum: “o inima de piatr’, o inima dur’, cineva care nu are inim&, lipsit de inim& etc’. Fiecare dintre aceste expresii imi atrage atenfia ci se Intampla ceva important pentru mine. 49. ANGIOM (in general) vezi si: PIELE — ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE /SANGUINA, SISTEM LIMFATIC limfatice si sanguine). Dat flind faptul cé vasele sunt niste conducte care ‘transport’ sdngele si limfa in organism, am impresia c& viata mea nu merge fn energia. Imi este teama si intru fn contact cu emofiile mele, lucru care blocheaz& 0, ANGIOM PLAN Vezt PIELE—PETEDE VIN si, ANGOASA vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE ‘Angoasa se caracterizeaz4 printr-o stare de disperare psihicd, in care am sentimentul cf sunt limitat, restréns tn spatial meu si, mai ales, sufocat in dorinjele mele. Ma simt limitat de granite care in realitate nu exist. “Ma simt prins tntr-o capcans". Nu imi pot exprima furia, Sunt de acord cu faptul ci amenii tmi fnvadeazS spajiul privat si acest lucru se manifesté printr-o retragere in mine. Imi las la o parte nevoile personale pentru ajfi pe plac celorlalti, pentru a atrage iubirea de care am nevote (chiar daca exista si alte rmoduri de a face acest luru. Tries o insatisfagje profunda, Retragerea in mine ‘mi face si tmi amplific emofile si emotivitates in general, in detrimental unui echilibra interior. Deoarece trilesc fntr-o coafi, increderea tn mine este zdruncinatd, find inlocuita de disperare side invidie.Simt un anumnit pericol, dar nu tn pot identifica. Imi este teamé de viltor si ce eforturile pe care trebuie sa le fac pentru a-mi atinge scopurile, Am de Ficut o alegere care mi se pare imposibil, Nesiguranja mea are legétur’ cu faptul cA, in loc s& cred in puterea mea interioar’, 0 atribui altcuiva, 0 persoand pe care o consider mai elevati, mai realizati decit mine. Vreau ca acea persoand sé ma protejeze, ca si cum eu a5 fi prea slab ca si am gri de mine insumi, Caut un sens fn viafa mea, Ma simt la nila unui pericol de moarte, deoarece caut in exterior pe cineva sau ceva pe care Si ma sprijn, Sunt plin de tristeye si ma simt prins, legat, comprimat, in languri chiar, Nu mai am ineredere tn capacitatile mele Care ar putea i situafia in care mam simit foarte strains, in copilirie si pe care acum o reproduc fidel astisi ‘arse Detone lotr feeyunlor- Covel subtle leben * dup& acelasi model mental? (angoasa si claustrofobia se aseamin& prin aceeasi senzatie de afi imobilizat, strans). Pentru corpul meu este ceva natural s& implineasca nevoile psihice de bazi nevoia de aer, pentru a respira si a tr8i, spatiul dintre mine si ceilal de a decide si de a discerne ceea ce este bun pentru mine. Dacd, tncepaind de acum, raspund asteptarilor mele fafa de viat8, in primul rnd, exist ganse s& fi las pe cellali sé se ocupe de nevoile lor: astfel, voi fi mai in acord cu ei si fac acest Iucru fird si le invadez spatiul vital, pentru c3, daci eu ma simt sufocat, acest lucru se int&mpla pentru c, fi sufoc, constient sau nu, pe cei din jurul meu. ‘Angoasa se poate manifesta si ca 0 asteptare nelinistitoare gi ca o team cl se va "intdmpla ceva’, cu 0 tensiune difuzi, inspaimantatoare si adeseori firs nume. Poate fi o tensiune legatsi de o ameninfare concretS, nelinistitoare (precum 0 ameninjare cu moartea, 0 catastrofa personals, o sancfiune). De multe ori, este vorba despre o teamé fird un suport real, care poate fi perceput sau exprimat. De aceea, cauzele profunde ale nel angoase pot fi cutate de multe ori, in copiliria ‘mea, avand legaturd cu teama de abandon, frica de a pierde iubirea unei fiinge dragi si teama de suferinga. Cénd traiesc o astfel de situatie, angoasa reapare la suprafafa. De fiecare dati cind reapare una dintre aceste frici sau traiesc 0 situatie imaginara sau reali, inconstientul meu o percepe ca pe un semnal de alarma: atunci cAnd apare un pericol, angoasa este si mai puternici, Cénd sunt copil, angoasa se manifesta de obicel printr-o fricd de intuneric si tendinga de afi izolat. Incepand de acum, accept|¥ si imi folosesc discernaiméntul, s8 imi manifest curajul si increderes in via pentru a ma respecta si a le respecta si celorlalti spariul vital. Alung din viafa mea orice remuscari, Astfel voi vedea "mai clar” si voi merge inainte in viaSS, cu mal multa luciditate. Imi dau dreptul s& fiu stapén pe viata mea, pe alegerile mele. Am incredere in mine si stiu c& viaga imi va oferi toate lucrurile de care am nevole. Mi astept la tot ceea ce este mai bun in viata si accept|¥ faptul cf merit tot ce e mai bun, 52, ANOREXIE MENTALA vez! si: APETIT [PIERDEREA APETITULUT., BULIMNE, ‘GREUTATE [EXCES DE.) ‘Anorexia reprezinté refuzul meu, mai mult sau mai pufin sistematic, de a ma alimenta din cauza respingerii propriei mele imagini corporale; se numeste anorexie mental (in limbaj comun, doar termenul anorexte este folosit) ‘Anorexia se caracterizeazi printr-o respingere totald a viet, Este dezgustul total pentru tot ceea ce este viu in mine si care poate intra in corpul meu, pe care consider urdt, pentru a+] alimenta, Acest sentiment se poate transforma chiar si fn urd. Bxisté mai multe simboluri pentru viafd: apa, mancarea, aspectul matern (mama), fubirea, latura feminina. Este doringa areitoare si inconstientd de a scipa din viagi, de a se detesta pe sine, de a se respinge, deoarece tralesc 0 frica foarte mare faj3 de deschiderea spre viafa minunatd din jurul meu. M& simt atat de descurajat incit ma intreb ce anume m-ar mai putea ajuta, Imi doresc, inconstient, "sé dispar” pentru avi deranja cét mai puyin pe cet din jurul meu, Ma s 7 Jocqus Mere! resping tot timpul, Pot ajunge chiar s& m& urase pe mine Insumi si astel, si ma pedepsesc si si mi autodistrug, Imi este rusine de mine si a5 vrea atat de mult s& fiu iubit neconditionat, asa cum sunt, nu pentru ceea ce pot realiza. Imi neg propriile nevoi gi a5 vrea si trec neobservat. Din aceastd cauza tralesc cu secrete si cu minciuni. Am impresia c& pot compensa daca fmi fac viata grea,"dura”. Imi este foarte usor, daci am fost tratat cu duritate, tn copilérie. Un trecut de dominare, de reprosuri si de pedepse, ma va fece 58 mA comport la fel, fad de mine insumi, Anorexia si obezitatea provin amandow dintr-un sentiment puternic de lips’ de iubire si de afectiune, chiar daca, pe plan fizic se manifesta complet diferit. Exist mai multe tulburari de alimentatie care pleaci de la relatia mami-copil, in care exist un confit. Eu, copil fiind, vreau si fug departe de mama mea, care este adeseori anxioesa si care vrea cu orice pret si-s1 hrneasc& copii. Traiesc o dualitate intre atagamentul meu fata de familia mea $i dorinja mea de a ma implini, dualitate care ma obligd s& ma separ de familie. De ‘multe ori, poate fi vorba despre o constrangere legati de teritorful meu, pe care am impresia c& mu fl am, c& Iam plerdut sau cd nu mi se respect’, Acest teritoriu poate fi constituit de lucrurile mele fizice (haine, jucdrii, masin3, casi etc), bunurile mele psihice (drepturile mele, curostinjele mele, nevoile mele etc.) sau de oamenti din jurul meu (tata! meu, mama mea, prietenti, soful etc.) Traiese © contradicsie in prezent, fafi de ceva sau cineva pe care nu il pot evita si pe care nu il ,diger”. Ma pot intreba dacd nu curva, am impresia c& cineva vrea sa mi omoare, Avand aceasta fric§, nu mai manne si vreau, inconstient s& mor. Am impresia ci supraviefuirea mea depinde de capacitatea mea de a ma separa de ceilalfi. Fiind atat de slab, ceilalfi nu ma vor mai vedea; voi disparea, ma voi ascunde pentru afin sigurantS. Sau, pur sisimplu, pot respinge imaginea mamel, mai ales daca aceasta are un surplus de greutate. Vreau sa evit, cu orice pref, st fimi las corpul si se dezvolte si si incep s& seaman cu ea, catusi de putin: astfel, ‘vreau sé imi ucid propria imagine ! Desi anorexia apare mai ales tn adolescents, aceasta se poate manifesta si In cazul bebelusilor si al copitlor mict. in cazul unui bebelis, refuzul de a m&nca poate decurge dintr-o problema in relajia cu ‘mama lui: poate fi vorba despre lipsa sénulul matern sau a caldurit fizice, care ar trebuie si insoyeascd alaptatul, poate din cauza hraniril artificale, dozata si prea rigid’, sau a unei supraalimentagii sau subalimentatii, produse de respectarea unei curbe a greutafii ideale, ignorand ritmul alimentar individual etc. Mama este plina de remuseéri, care, fntr-un anumit sens, simbolizeazd moartea. Pentru mine, ca mamé, este important si respect gusturile si ritmul copilulut st si incetez si vreau s8 flu mama perfect’ si supraprotectoare. Daca sunt un copil putin mai mare si sunt afectat de anorexie, aceasta este, de obicel, o forma mai atenuata si se caracterizeaza printr-o "poft de mancare scaaut2", copilul detest’ mesele Ja ore fixe, are capricii alimentare, refuzi cu tncapafanare anumite alimente, nu mandnci tot din farfurie, vomita des si mestecd mult timp, aceeasi inghititurd. La varsta aceasta, masa si imperativele ei sociale joacd un rol important, deoarece mesele sunt un prile) de reunire a familiei, sub autoritatea ‘athlui, In timpul c&rora pot aparea diverse reacfi sau conflicte. Anorexia este in Merete eon ol olor Afectunior- Couel tie oe intent n primul rand nevola mea de a umple un gol interior, cu hrand afectiva. Am nevole de iubire si de acceptare|¥ neconditionata, din partea mamei mele interioare. Anorexia, spre deosebire de obezitate, este o tentativ’ de a fugi si de a Hisa st moar de foame golul meu interior, pentru a-l face att de mic, incdt s& dispara si s& nu imi mai cear& nimic. Acesta este unul dintre motivele pentru care continui si mA consider gras (am o fixatie mentala pe greutate) chiar daci sunt mic si slab. Altfel spus, continui sa imi consider nevoile emotionale si afective foarte mar! s1 ma simt depasit de dcestea. Exist’, fn interiorul meu, o lupti pentru putere, intre viafa si moarte. Am nevoie de atengia celorlalji pentru a ma sim viu i astfel adopt comportamente, atitudini de victima, prin care ma oblig si imi schimb infatisarea fizicd. Vreau ca ceilalfi si “imi umple”, si imi tmplineasca nevoile. Totusi, pentru cd fmi ofer eu insumi {ubirea de care am o nevole atat de mare, imi refuz emotile, sensibilitatea, latura mea de copil si ceilalfi sunt si eu severi cu mine. Anorexia poate avea legitura si sentimentul de a fi pedepsit de viajé si de mama, simbolul matern, care ma impinge spre dorinta de independent si de individualitate, Acesta este motivul pentru care resping mancarea si pe mama mea, in acelasi timp, deoarece am avut senzatia c& autoritatea ei era omiprezenti, cand eram copil. Traiese sentimentul de a nu mai controla nimic, cu privire la evenimente si incerc, Intr-un mod exagerat s& reiau acel control. Este posibil sd fi trait o situatie in care am simfit aceasta lipsi de control sau fat de cineva $1 am impresia ci, singurul lucru asupra céruia pot avea un control total si care ma va face si ma simt bine (In aparengi..) este mancarea pe care refuz si o.dau corpului meu, "Nu fmi place modul in care ma iubeste mama mea si o detest din cauza aceasta”. Vreau sa raman tanar (sau tin3r’), deoarece vreau si m3 apropii cat mai mult de o forma de “puritate” fizic& si interioara (de obicel, anorexia apare in perioada pubertitil) Este o cautare absolut a tineretil, Faptul de a deveni prea slab ma face s& nu mai simt plicerea, Astfel, mi deconectez de toate senzatille fizice legate de senzualitate si plicere. Este ca si cum as muri, vreau si ma omor. Ca baat sau fat, in acest caz, refuz etapele de dezvoltare sexual, caracteristice varstei mele, pe care nu le pot controla, astfel tncit, orice tentativa de apropiere sextali, de descoperire si de abandon spre un eventual partener (absenfa maturitafii) sunt aproape inutile. Dac& traiesc toate acestea ‘ntr-un mod profund, exista o legatura cu un traumatism puternic, pe plan sexual, cu un abuz sau stare de nesiguranfi afectiva. Este posibil chiar si ma simt agresat de schimbarile care au loc in corpul meu fizic si “Inchid usa” doringelor mele fizice, spirituale sau emotionale, Primul lucru foarte important pe care fl am de facut, pentru indepartarea anorexiel este s& Imi accept feminitatea (daca sunt fata) si latura intuitiva si emofionala (dac& sunt baiat). Pot face acest lucru cum vreau eu, important este s& fl fac ! Accept{¥ 0 anumiti intimitate sexual si chiar materna (trebuie sd tnvat so fubesc pe mama !). Invlt s& imi iubesc corpul si sa fi iubesc pe ceilali! Inaintez freptat, deoarece este 0 situatie delicat’, in care trebuie s& fiu deschis spre fubirea si spre frumusefea din univers. Daca este nevoie, cer ajutor celorlalf. Si, s : Jacques Morte! ‘mai ales, riméind deschis la ceea ce tmi ofera viata! Acceptareal¥ si iubirea neconditionati vor fi cele mai apreciate, Daca este posibl, fac activitagi izice (Sport sau altele). lat 0 observafie interesanti: daci sunt anorexic, pot avea impresia cA sunt prins in nite inele (in limba francez& anneaua), ca $i cum as fl fntr-un mecanism care mi izoleaza de restul lumii si fmi intensificd sentimentul de limitare fafa de viata. Sunt deschis spre orice alta interpretare de genul acesta. MA vizualizez In timp ce ma eliberez de acele inete si le mulyumesc pentru c& mau ajutat, stiind ci acum nu mai sunt necesare. Vizualizez si urmitoare imagine: la flecare inspiratie mai mult lumina intr fn mine, pentru a-mi umple sentimentul de gol interior, Aleg viata, fir si sin cont de ceea ce cred cellali despre mine. Imi ofer fubirea, blandejea de care am nevoie, in loc si astept s4 0 53. 84 ANURIE Vezt:RINICHI—ANURIE 55. ANUS ‘Anusul este orificiul rectului, locul prin care las si ias deseurile de care nu mai am nevoie. Pe aici ies conflictele si resentimentele mele interioare. Problemele care pot apirea in aceasta zona, sunt legate de ‘a refine ceva sau a da drumul la ceva"; de exemplu, daca sunt copil si ma constip, sat imi murdaresc asternutul, acest lucru, se intmpli, de obicei, pentru a m& razbuna pe pdringii mel, pe care 1 consider autoritari, manipulatori sau abuzivi, Am impresia c& cineva ma ‘murdareste! Aicl este locul evacusril celor mai multe toxine din corp. Este o parte ascunsé a corpului, care corespunde de obicei, laturii mele inconstiente si care, camufleaz’ uneori sentimente foarte dure, de violent, de furle, de suparare. De exemplu, in cazu) in care am trait o situatie tn care m-am simtit abuzat, pe plan sexual, mai ales dacd a existat o penetrare forjata. A trebuit "s& rman gol", fie in sens propriu (si ma dezbrac), fie in sens fgurat (s& divalg un secret, $8 imi exprim adevaratele emotil, ceea ce implica un anumit rise), Exist ceva tn mine, ce ma revolt si ag vrea S& scot afar& acel lucru, pentru cd nu pot digera ceea ce s- a intdmplat. Mi se pare imposibil si iert si exist o alianfa (posibil alta, nu cea prin cisétorie) care s-a distrus pentru totdeauna. Am un conflict de identitate, care mA usturd, Anusul se situeaz la nivelul tazinului, aproape de coccis si de prima chakra sau centru de energie, care face legatura dintre sine si univers. Are legatura cu baza energetica a corpului Anumitefricl interioare, stresul si emotiile se evacueaza prin acest orificiu. In cazul unei afectiuni, pot verifica urmatoarele situatii: “Pe cine sau ce fncerc sa ignor si retin in mine? Pan’ unde ma pot abandona? Sunt capabil si ma relaxer gi si las viaja si ma tndrume? Sunt pregitit s& traiesc noi senzafii ale viefii? Fata de cine sau fata de ce ma inchid ? Pot avea tendinga de a-mi refine emofiile negative, intr-atat incat ajung si ma otriveasci. MA pot agita de ceva sau de cineva, ceea ce fini provoacé mult durere interioara. Traiesc din complezentd, cénd de fapt a5 vrea s& imi fac mie pe Marl Diana olor Afecntor- Coutts limbo ~ plac, Problemele care apar in zona anusului sunt de multe ori fn relayie cu felul in care m& raportez la bani. Accept|¥ si am incredere tn mine, lisnd sa las afar emoile de care nu nai am nevoie si inlocuindu-le cu idei noi, cu atitudini pozitive si proiecte not 56, ANUS— ABCES ANAL vezist-aBcEs IN GENERAL] Abcesul este o mast de puroi, provocatii de frustrari sau de iritabilitate, cu privire la o situafie pe care nu vreau si o las sa plece, cdreia nu vreau si fi dau 4rumul, in cazul unui abces anal. Uneori, chiar daci mi resin, fac acest lucru fard si vreau. Abcesul se va manifesta oricum. Este posibil si flu furios pe mine Snsumi, deoarece nu vreau "sé evacuez’, si cedez, in fata unor fixagii mentale, care {imi alimenteaza viata fn prezent. Pot chiar sa simt o nevoie de rizbunare, fata de o situatle din trecut sau fata de cineva pe care refiz sA il iert. M-am simtit umilit, Jignit, ridiculizat. In viata de zi cu zi, manifest aceasta lips de a renunfa la ceva, prin faptul c&, exist obiecte de care nu vreau si ma separ si care totusi, nu mai au valoare sau sunt inutile. Aceast’ afectiune imi transmite mesajul cA, trebuie si accept|¥ s& am ‘ncredere in viata si in ceea ce este frumos fn ea. Am incredere in ceilalf si, mai ales, ii iert pe camenii din jurul mew, Ma abandonez si am incredere in via. 37, ANUS— MANCARIMI ANALE Veo! si PELE—MANCARIME . Mancarimile au legitura cu remuscarile sau cu culpabilitatea, fata de trecutul meu apropiat. Exist ceva ce ma iritd sau ma deranjeaai si mA simt vinovat legat de ceea ce trebuie sa retin sau si las si plece. Port © masc& si imi ascund adevarata identitate. Regretele mele si furia mea pot fi cauzate de relajille soxuale nesatisRicitoare, de un gol de iubire. Analizez anumite evenimente din ‘recut, pe care vreau sale evacuez, cu orice pret. Este important pentru mine si accept|¥ sa tmi ascult corpul si s& cunose satisfacfia in toate aspectele vietii, deoarece culpabilitatea nu face decat si imi Infraneze evolusia, rd si imi aducd niciun beneficiu, 58, ANUS —DURERI ANALE Vee! DURERE Durerile anale (anita) au legitur3 cu culpabilitatea, MA simt réu, deoarece nu mi consider destul de eficient pentru a-mi realiza doringele. Este 0 forma de autopedepsire, de irtare, din dorinsa de a ma pedepsi intr-un mod care exprima o rani interioard, sensibilitatea mea, afectatd in urma unul eveniment din trecut, pe care inc nu lam acceptat|¥. Poate fi vorba despre 0 calpabilitate (a mea sau a celorlalti) tri tn relagie cu sexualitatea mea. disperare puternici, care mn poate determina s& plerd sAnge si, uneori sa am 0 hemoragie. imi impun o pedeapsd de mult timp si mi retrag in mine insumi. Pot acceptal¥ si devin mai responsabil de dorinfele mele, s& nu ma mai devalorizez {Inceea ce sunt, si nu mi mai impiedic si trilesc gis nu m mai pedepsesc inutil As putea ‘si nu mi mai simt inconfortabil si s& 0 lau de la inceput, acceptandu-mil¥ experiengele trecute, prezente si viltoare si astfel, si Inaintez “ % Jacques tore! ‘mai mult fn viaga. Nu ma mat distrug si accept] si vad toata frumusefea pe care (© manifest, Traiesc pentru mine, in loc s& acfionez tot timpul, tn funcsie de doringele si asteptirile celorlalti. 59, ANUS —FISURI ANALE, Fisurile anale sunt crépaturi superficiale, care determina sangerarea la nivelul anusului, ceea ce simbolizeazi o plerdere a bucuriel de a trai, n legaturd cu 0 situatie pe care trebuie s& 0 schimb. Dac& simt o tristete puternic’, verific ce anume provoaca aceasta tristefe si accept|¥ schimbarile din viata mea. Ma simt slab si vreau s ma protejez.de lumea exterioara, Vulnerabilitatea mea ma face si stagnez, si rman fn pozifii bine stabilite. Prefer s& rman fn unele situasii neplacute, fn loc sa imi asum riscul de a merge Tnainte, spre necunoscut. M& simt dezbinat, intr-o situatie: trebuie sé retin acel lucru sau sa fi dau drumul? Ma aga de coea ce sti, Devin autosuficient, nu mai am nevoie de ajutorul celorlalti ‘Accept|¥ SA spun acum: “destul " celor care trni cer prea mult. Nu mat astept sprijinul celorlalti pentru a ma schimba. [mi elimin frustrarea, furia fa} de o persoand sau un eveniment “care ma ustura sau fata de care ma simt “cu fundul in doua luntrii. Imi redob&ndesc locul care mi se cuvine. Imi afirm nevoile si incetez, si mai vreau sé flu pe placul tuturor. 60, ANUS —FISTULE ANALE Verisi:FISTULE © fistula anala poate fi cauzati de o situatie pe care o traiesc si in care experimentez o furie, fata de cea ce vreau si refin si nu reusesc s& pastrez in imine. Este ca si cum as vrea si pastrez. vechi deseuri din trecut (vechi modele de gndire, emofii, dorinfe) dar nu reusesc. Pot chiar siiam sentimente de rézbunare fafi de cineva sau fag’ de o situatie. Retin emojii din trecut, care sunt pline de ranchiun8, Afectiunea care apare este o fistuld, un soi de canal anormal intre organe si piele. Accasta indicd faptul cd nu reusese si ma decid intre plant Fizic si cel spiritual, intre doringe si detasare (In sensu! larg). Am impresia cd nu ma misc. Ma inchid fn lumea mea, in gdndurile mele negre, m& simt incapabil sa comunic ceca ce simt. Trdiesc o situatie in care ma simt si cdsdtorit si divorfat si aceast situatie mi destram’. As avea nevoie s& mA consult cu cineva, dar prefer sa stau singur, smi rumeg suferinga, Am impresia c& am incheiat relatia, dar nu este totul rezolvat inc’. Trebuie s8 destram legitura care ma tine lang& cel&lalt? Am impresia ca sunt lucruri care imi scap& printre degete. Sunt deschis, la nivelul inimiiv si accept [¥ sa golesc de tot aceste "cosuri de ‘gunoi’, plin de idei negre, nesanatoase, aici si acum. Invi si comunic liber cea ce trdiesc in prezent si viata mea va deveni mult mai veseld si mai echilibrat 61, ANXIETATE Veet si ANGOASA, NERVI [CRIZK DE ..J, NERVOZITATE, SANGE — ‘HIPOGLICEMIE. Anxietatea este o frici de necunoscut, care poate sermina cu o angoasé. Se manifesta prin anumite simptome precum: durere de cap, calduré, crampe, palpitapii nervoase, transpirafie puternica, tensiune, voce puternicé, plans si chiar ‘Moree Dona ol Bollors Afectuntr Court svi oe imc a insomnil, Dac sunt anxios, este posibil s8 am “frisoane de angoas3”: un frison care imi aminteste de frica mea. Anxietatea mi face si am o senzatie de nod in gat, s& fml pierd stipanirea de sine si controlul asupra evenimentelor din viaja ‘mea, ma impiedicd si imi folosesc bunul simt si discerndmantul, Pot, de asemenea, si simt un dezechilibru Intre lumea fizic&, asupra cArela pot avea un anumit control si perceptile mele fad de o lume imaterialg, pentru care nu am explicafii sau o infelegere rationala. Nu mai detin controlul, ca si cum ag putea exploda in orice moment. Am un sentiment de pericol iminent, dar nedefinit. Pot fi anxios, in orice situatie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENTIEI MELE. Dacd atenjia mea este centrata pe o ric’, cu siguranga voi trai o stare de anxietate, care poate avea legiturd cu 0 fricd de moarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de aceasta frici. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu le vid, dar care pot exista, imi declanseaza aceasta fricd. Nu am incredere in vial Chiar dacd tmi este fricd de necunoscut si neg, in mod inconstient, viata $i ‘mecanismele ei, accept{¥ sa fmi concentrez atengia pe urmitoarele aspecte: am {incredere in viata si sunt convins cd, ceea ce mi se intampl este spre binele meu, {n prezent sin viitor, Simptomele vor disparea, la fel si frica de moarte. 62. APATTIE Vezi st SANGE— ANEMIE / HIPOGLICEMIE / MONONUCLEOZA Apatia este o forma de insensibilitate sau de indiferenta. Abandonez lucrurile care mi se intmpli tn viafa, devin indiferent si nu am nicio motivatie pentru a ‘ma schimba. Simt 0 descurajare continua si mi-am pierdut orice interes pentru viata. Apatia poate surveni fn urma unor evenimente care mi determin& sa fmi reconsider rafitinea mea de afi, pe aceasti lume, Ma revolt’ atta nedreptate. Ma distangez. de lume, pentru a nu suferi din nou. Traiesc cu angoasa “ci mi se va intampla din nou’ acel lucru. Este posibil s& vreau si fug dintr-o situafie, din lips& de motivasie sau de bucurie, sau de teama cd voi fi dezamagit. Ma opun si refuz si vid ceea ce se intdmpla in interiorul meu si in jurul meu, ceea ce tmi provoacd un soi de insensibilitate, cu scopul de a ma proteja. Apatia poate fi legati, de asemenea, de o ura profunda si de culpabilitate, Astfel Incere si devin insensibil faf8 de fiinga mea interioara. Sunt ca un robot si nu mai am niciun sens in viagi. Traiesc conform normelor altora, in acest fel, pot ramane deconectat de eul meu profund, Accept|¥ si fiu mai deschis fata de vial si fap de notle experienge placute, pe care le pistrez, pentru a-mi gisi apot un nou scop in viafS. Adopt atitudinea pe care o vreau eu. Imi las inima¥ s& ma Indrume, cu toat& spontaneitatea, Astfl, tm redescopar pofta de viata si mi las simfurile s& se bucure de fiecare moment al viet 63. APENDICITA vezi si: ANEXA IN, PERITONITA Apendicita este o inflamatie a apendicelut Hleocecal (din limba latina “caecum=orb"), situat la baza intestinului gros. Aceast8 afectiune provine dintr-o furie legata de o tensiune sau de o situatie acut’, pe care nu reusese si o rezoly, care mi face “ss fierb" pe dinduntru si sé ma sime rau, Xs, x Jocque Morte! De obicei, este vorba despre o situatie pe plan afectiv, care ti dezechilibreaz sensibilitatea si emofille. Frica mea poate s4 fi declansat acest eveniment, deoarece intrefineam gnduri negative si imi ficeam griji. Simt o lupta interioara, {ntre viaf& si moarte. Am o angoasé puternica si trebule s& fac fafd unel aleger!, pe care imi este greu s8 o fac, din cauza responsabiliatilor care decurg din ea. Prefer si mi refugiez in munc& sau in diverse activitaf. Ma simt ca inchis iner-un sac, pentru ci am sentimentul ci sunt oprimat si simt fried, nesiguranta, slabiciune, abandon. Cel mai adesea, aceasta contrarietate are legiturd cu un membru al familiei mele sau are legatura cu principle si idele referitoare la familie. Poate vorba despre o situatie cu privire la bani si, mai ales, la banii de buzunar. Poate trebuia sa primesc o sum de bani, pe care apoi (-am pierdut imediat, Sau este vorba despre ceva sau cine pe care as vrea sa“ adaug” in viaja mea, dar nu pot in cauza circumstantelor. De exemplu, tn situatia in care a5 vrea ca partenerul ‘meu s& se mute la mine, dar nu am destul spatiu pentru am@ndoi etc. Exista o “obstrucfie” in fluxul viefii si refulez o mulgime de emofii Sunt pe cale si trec intr-o noud etapa, sunt intr-o cotitura a vie, dar imi este frici de schimbatile ce vor urma si de dependenta de anumite persoane, Pot si ajung chiar si mé tem si traiesc. Nu mal reusesc si filtrez suficient de bine noile realitiji, pentru a ma proteja. Nu mai vd nicio solutie. Am impresia ci nu pot scipa de ceva, Pastrez ceva In mine, pnd cénd apendicele nui mai poate. Am nevoie s& vorbesc despre ceea ce traiesc, si imi "golesc sacul”, pentru ci imi este greu s& diger ceea ce se intampla si sunt foarte dezamagit. Ma simt intr-un impas consider situafia respectiva foarte dezagreabild si gre de “digerat’, Imi este {rick de viet si nu Simi exprim spontaneitatea. Am impresia cd, tn orice moment, pot fi agresat, mi se pot “goli buzunarele’, atat pe plan material, cit sila nivelul iubirii, imi este greu s& elimin aspectele negative din viata mea, Simptomele obisnuite pentru apendicité sunt céldura, roseata din zona inflamasiei si durerea, din cauza tensiunil, Simt 0 suferinfi puternic& atunci cind apendicita se transforma fn peritonité (ruperea apendicelui). Accept s4 ma opresc|¥, si imi acord un ragaz si st tralesc tn functie de nevoile mele, in loc de asteptarile celorialfi. Las viaga sd igi urmeze cursul si accept{¥ situaflle din existenfa mea, ca pe ceva bun pentru mine, Sunt deschis, la nivelul inimiiy si las lao parte barierele mele, traptat si in armonie, Ma relaxez $1 gust viata din plin, 64 APETIT (exces de...) Verisi:BULIMIE, SANGE— HIPOGLICEMIE ‘Mancarea reprezinta viata si are legiturd cu placerea si ct o forma de bucurle de ati, Mancarea imi umple o nevole fica si emotional, iar un exces de mancare poate insemna cd vreau si compensez, s& am mai multd viata in mine, pentru ci ‘am nevoie si umplu un gol interior. Este vorba despre o insatisfactie profundi fas de fubire si de foamea de iubire (ca si setea de lubire), 0 nevoie de a diminua o tensiune sau, pur si simplu, de a fi ocupat, pentru a nu ma gindi la problemele mele. {mi judec foarte aspru proprille mele emoti, Evit sé privesc in interiorul meu gi gisesc in mancare acel sentiment de libertate si de satisfactie de Morel leone ol olor Aecuilor- Course subtle ee inlet 8 a-mi implini toate dorinjele, oricare ar fi cantitatea absorbitd. Acest lucru se poate Intampla, cnd am o hipoglicemie, stare legati de o lips de bucurie in viaga sau de 0 dorinja excesiva de dulce (legata de iubire), care indic& 0 nevole evidenta de tandrese si de afectiune. In cazul copiilor, nevoile lor afective neimplinite sunt usor de recunoscut: fgi manifesta clar preferinga pentru dulciuri. Fie cf sunt adult, fie c& sunt copil, este vorba despre inima¥ mea de copil care se simte rinit’ si trebuie s& ofer mai multa iubire copiilor mei si s& primesc, la randul meu, pentru a-mi implini nevoile. Accept|¥ s& constientizez ci, faptul de a manca mult are legitura directa cu 0 forma de recompensi sau de consolare. Sunt deschis pentru a primi energia iubiril i a gési un echilibru, o comunicare veritabila, o recunoastere de sine, un schimb intre ceea ce sunt gi nevoile mele, Pofta de mancare se va echilibra imediat ce voi fi mai implinit pe plan emotional. 65, PETIT (lipsa poftei de mancare) vezi si: ANOREXIE Dat filnd faptul c8, mAncarea este legati de viata, pierderea poftel de mancare poate fi atribuitd unei culpabilitii (nu merit s& traiese, imi este fric8, m protejez) sau unel pierderi a bucuriei, a motivafiei fata de o persoana sau o situate, Pierderea apetitului apare mai ales dupa pierderea unei finge dragi (in urma unui deces, rupturi, mutari etc.) Ma simt plerdut. Rana mea flind foarte mare, o pstrez vie si mi autodistrug. Pot si acord o atentie prea mare unei situaii speciale din viaja mea si uit s& méndnc. Refuz st merg mai departe, s& am impresii noi si experiente interesante, care si ma fnveseleasci. Emotile mele “imi taie pofta de ‘mancare’. Imi resping doringele, pasiunile, curiozitatea, gusturile, Uneori si apetitul ‘meu sexual se diminueaza, Refuzs& absorb, si diger, "si manéne ceva nou’, ceva ce apare tn viata mea, deoarece nu imi convine acel lucru. Cred ci cella ma strivese sau ma impiedica sa traiesc, Dar, eu sunt cel care prefer si ma topesc fn multime sau si fiu absorbit (uneori de catre parteneral meu sau de catre unul dintre parintit mei). Simt c& "mi se fa $i pielea de pe mine”. Ma pedepsesc sau mA sacrific, nu cred merit ceva mai bun si vreau si fiu aprobat de ceilalf, Accept{¥ sii flu deschis la nivelul inimiiy, fafé de aventurd si via; imi cresc respectul de sine si pot accepta noile impresil (noile gusturi) si merge mal departe, Pofta mea de méncare se va echilibra. lar pentru c& pofta vine mAncdnd, VIATA vine cu TRAIND ! Accept|¥ si mA pozitionez si s8 recunosc aceasti pasiune $i aceste dorinte din mine, care nu cer decat si fie exteriorizate, mai ales prin intermediul creativitatii mele. 66. APNEE IN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNILEGATE DE... 67. APOPLEXIE Vert CREIER — APOPLEXIE 68, ARITMIE CARDIACA vezi: ivimAv—ARITMIE CARDIACK 63, ARSURI Vez st: ACCIDENT, PIELE IN GENERAL]

You might also like