You are on page 1of 14

1.Notiunea de conceptie despre lume si caracteristicile ei.

tendinta omului din cele mai vechi timpuri de a explica


fenomenele naturii. Pentru CM este caracteristic nivel jos de
Conceptia despre lume este caracteristica esentiala a dezvoltare a gindirii logice si apropae absents
constiintei care unifica diversele elemente si blocuri si autoconstiintei.
formeaza datorita acestui fapt intelegerea mai mult sau mai Caracteristicile principale ale CM sunt:
putin clara a lumii ca un tot intreg. Conceptia despre lume - autopromorfism om si natura (fetisism, idol, totem
este un sistem de idei(cunostinte), reprezentari despre lumea supranatural) atribuirea insusirilor umane lucrurilor .
inconjuratoare, despre om, despre locul si rolul lui in lume. - zoomorfism infatisare de animal ( al Egipteni)
-sincretism(unire) contopire a unor elemente eterogene
Exista urmatoarele tipuri de cunostinte:
apartinind unor arte diferite(literatura,muzica,dans)
a. Cunostinte rationale/abstracte: - ideea -notiunea -
judecata - rationament Conceptia religioasa este forma constiintei sociale care
b. Cunostinte senzoriale: - perceptia - senzatia - prin credinta postuleaza existenta Absolutului(etern,infinit).
reprezentarea - imaginea Absolutul constituie originea, temelia insusi a existentei.
Principalele caracteristici ale C.R. sunt:
Structura conceptiei despre lume. Cunostinta.
-Credinta modalitate de acceptare a unei judecati fara
In dependenta de modalitatea de acumulare a cunostintelor
demonstrare(nu putem dovedi)
distingem urmatoarele tipuri de conceptii despre lume:
-Dogma un principiu ce sta la baza credintei, - ceea ce este
a.conceptia obisnuita formata accidental in baza experientei
crezut, si nu are nevoie de argumente.
cotidiene
-obiecte de cult
b. Conceptia stiintifica formata sistematic in baza
-ritualuri publice
cunostintelor teoretico-stiintifice.
Conceptia filosofica este filosofia constiintei sociale care
Constiinta(predispozitia biologica) include in structura sa 2
spre deosebirea celor 2 nu accepta nimic prin credinta. CF
nivele: Constientul (gindirea rationala); Subconstientul
pune accentul pe necesitatea explicarii, cunoasterii
(dorinta, vointa, placerea, sistem emotiv);
rationale.CF se formeaza cu ajutorul unor argumente si
demonstratii logice.
Convingerea cunostinta + emotie pozitiva(placerea); Sunt
cunostinte adevarate sau false, la baza convingerilor stau
3. Filosofia ca stiinta:obiectul ei de studiu si functiile.
adevarul, convingerile constituie fundamentul viziunii
lumii. Filosofia este stiinta despre principiile fundamentale
Valori general-umane exprima raporturile oamenilor cu conform carora existenta este conceputa ca Totalitate
realitatea, sunt orientari care au valoare pu toti Integritate Unitate. Filosofia e stiinta prin obiectul sau de
oamenii( dreptatea, bunatatea, onestitatea, omenia, studiu; - prin scopul sau care e dezvaluirea adevarului.
fidelitatea) Obiectul de studiu: principiile fundamentale ale existentei.
Idealurile ceea ce este perfect, model perfect, este o Urmatoarele principii:
imagine subiectiva a ceea sau a cuiva, idealul exista doar in -pr. unicitatii lumii
constiinta noastra. -pr. unitatii lumii
Actiunile orientate spre realizarea a idealului reprezinta -pr. idealitatii l.
comportamentul oamenilor, este o forma de materializare a -pr. materialitatii l.
activitatii umane. In functie de adincimea reflectarii in -pr. evolutiei l.
constiinta omului a lumii inconjuratoare sunt 2 forme de -pr. recesivitatii l.
conceptii despre lume
- obisnuita, practica (naiva,spontana) Probleme specifice ale F. Sunt:
- teoretica stiintifica si se formeaza atunci cind e nevoie de 1. Problema ontologica(ontos existenta) analizeaza
cultura vasta, cunostinte profunde,logica. principii fundamentale ale existentei.
2. Problema gnosiologica(gnoseos cunostinte)
2. Tipurile istorice de conceptie despre lume. analizeaza principii/structura cunoasterii.
3.Problema epistemologica(episteme stiinta) analizeaza
In dependenta de criteriu cunostinta care e diferit dupa
structura si principii cunoasterii stiintifice.
volum cit dupa structura distingem urmatoarele tipuri
4. Problema axiologica estimarea lumii prin prisma
istorice de conceptie despre lume:
valorilor.
-conceptia mitica
-c. Religioasa
Functiile:
-c. Filosofica
1.F.conceptuala inaintind noi cunostinte despre lume, F
formeaza si o anumita atitudine a omului fata de aceasta
Conceptia mitica (mitos legenda,poveste) este forma
lume.
constiintei sociale caracteristica celor mai stravechi
2.F.metodologica analizeaza si elaboreaza noi cai si
perioade. Conceptia mitica include cunostintele care reflecta
metode de cercetare. In legatura cu aceasta functie,F
analizeaza si inainteaza notiuni generale: existenta, relevare in 3 postaze:
constiinta, spiritul,materia,legea, cauza,efectul... brahma creator, vimu pastrator, giva distrugator.
Metode de cercetare in Filosofie:1. Metoda dialectica Atman sufletul individual.
reflecta lumea in vesnica schimbare,transformare. Sam-sara lege care reglementeaza si perpetueaza
2.M.metafizica care concepe lumea in forma statica, reincarnarea.
neschimbata. Karma soarta, legea normala,legea pedepsei
methempsihoza teorema migratiunii,reincarnarea
4. Problema fundamentala a filosofiei si aspectele ei. sufletului.
Problema fundamentala: Raportul dintre constiinta si
existenta / raportul dintre spirit si materie. Conceptia religiei consta ca Absolutul infinit nu se afla in
Aceasta problema include 2 aspecte: exterior, ci in lumea interioara in atman. Solutie pu dezv.
1. Aspect ontologic cere raspunsul la intrebarea: Care e Adevarului autoreflectia concentrata in sine. Idealul
principiul existentei? religiei nu e reincarnarea, ci izbavirea de karma si sam-sara.
2. Pr. Gnosiologic cere rasp. la intrebarea: Poate oare fi Pentru realizarea idealului urm. conditii:
cunoscut principiul lumii? 1.cunoasterea vedelor(ce puteau doar brahmanii)
2.Asceza viata izolata.
Modalitati de rezolvare a aspect ontologic:
1.Rezolvarea materialista principiul lumii e materia.In Idealul religiei brahmane putea fi atins doar de casta lor, ce
afara materiei nu exista nimic. si duce la reforma,rezultat apare religia Budismul.
2.R.idealista principiul lumii e spiritul. Idealist subiectiv III.p(500 i.e.n) deformarea brahmanismului si aparitia
pr.existentei e dependent de constiinta. budismului.
Idealism obiectiv pr.lumii e independent de constiinta. Budismul religia care conduce principiul democratic si
egaleaza pe toti in fata realizarii idealului. Idealul
Aspect gnosiologic: materialistii sustin ca principiul poate si Nirvana.
este cunoscut. Idealistii neaga posibilitatea cunoasterii
principiu agnostic. 6. Scolile filosofice ortodoxe in India Antica. accepta
suprematia brahmii si Veda.
5. Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in India
Antica. Sankya prima cauza materiala a lumii - practiti(material),
influentat de radjas(aspiratie),
Dezvoltarea gindirii filosofice in India e datorata corelatiei tamas(intuneric),sattva(claritate).sistem filosofic dualist.
strinse dintre gindirea religioasa si reflectia filosofica in
India, primii filosofi au fost preoti(casta brahmanilor). Unul dintre cele mai vechi sisteme filosofice din toate
Primele izvoare ale gindirii filosofice erau prezente in sistemele induismului este sankya. Sankya invata ca exista o
Veda(cunostinta,biblia indiana). Vedele erau 4 carti care s- prima cauza materiala a lumii practiti(material, natura). La
au format pe parcursul a 9 secole: Rig-Veda, Sama-Veda, inceput practiti a existat intr-o stare amorfa, iar
Atarva-Veda,Iadjur-Veda. Upanisadele au fost primele carti transformarea ei in lumea vietatilor si a lucrurilor, care se
de filozofie in care se intilneau idei precum ca lumea a percep prin senzatii a avut loc prin influienta a trei elemente
aparut din dorinta si ca exista un stramos universal al acestei calitative: radjas aspiratie, tamas intuneric, sattva-
lumi. Ei considerau ca exista un suport universal al lumii, o claritate, in fiecare lucru in dependent de caracterul sau,
energie universala ce sustine viata. Indienii considerau ca predomina unul di aceste trei elemente.
trupul moare iau sufletul este vesnic si trece dintr-un corp in Sankya este un sistem fil. dualist. El a influentat si alte
altul. Ei vedeau corpul ca o inchisoare pentru suflet. sisteme.
Veda a apartut timp de mai multe secole:
I. Perioada preistorica text pastrat Veda. Vaisheshika toate lucrurile au esenta comuna, constau din 9
Nicio organizare statala, religia politeista 300 zeitati. substante. Subst. cu baza materiala(apa,foc,pamint) si fara
II. P. (1000-500 i.e.n.) cele mai semnificative: texte baza materiala(sufletul).
brahmane, texte upanisada.
Atomii au forma rotunda. Toate lucrurile au o esenta comuna,
Idienii cunosc org.statala, organizare strict determinata pe deoarece ele constau din substante(dravia), care exista in
caste. numar de noua. Exista substante cu baza materiala( apa,
-Casta brahmanilor(preoti carturari) aveau voie sa citeasca focul, pamintul etc) si substante fara baza materiala sufletul
scripturile sfinte. , care constau din calitati psihice.
-c. Catilor militarii
-c. Vaiilor mestesugari,tarani Nyaya complecteaza vaisheshika, cerceteaza probleme
logice si gnosologiei, Cunoastere sigura bazata pe: simtire,
-c.ubrelor sclavi
concluzie si demonstrare. Cunoastere indoielnica:
-c.parya tilhari,prostituate. indoiala,greseala, argument ipotetic.
Este caract. religia Brahmana.
Brahma principiul ulim al lucrurilor, sufletul cosmic. Are Este un sistem filosofic care completeaza pe sistemul
precedent, vaisheshika. Este sistemul care se bazeaza pe concetrata despre problemele ascunse ale Upanisadelor. In
cercetarea problemelor logice si gnosologiei, in deosebi procesul meditarii un rol important il are invatatorul. Scopul
cunoasterii sigure si veridice, neidoielnice. La acest sistem se eforturilor depuse de individ este de a de elibera de existent
introduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea, materiala, scop care se atinge prin activitate spirituala,
concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. Se cunoasterea lui Brahma si dragostea fata de el.
introduce, de asemenea, si notiunea de ilogism, care este
necesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei. Yoga dobindirea unei stari sufletesti deosebite prin
Cunoasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica. antrenament psihologic orientat,cu reguli. Treptele ale ei
De rind cu aceasta cunoastere mai exista cunoasterea
sunt: stapinirea de sine, izolarea sentimentelor de
indoielnica, care se bazeaza pe memorie, indoiala, gresala,si
argumentul ipotetic. infl.exterioara, concentrarea gindului, meditarea,eliberarea
Nyaya a creat invatatura despre Dumnezeu ca creator, de invelisul corporal.
ocrotitor si distrugator a lumii. Intelepciunea lui Dumnezeu ii
ajuta omului care poseda o voita libera si deci are Yoga este sistemul filosofic care a elaborat o intreaga
posibilitatea alegerii intre bine si rau, si care prin intermediul complexitate de procedee pentru dobindirea unei stari
cunoasterii pe sine poate sa ajunga la perfectiune. sufletesti deosebite. Intemeietorul acestui system a fost
Patandjali.
Mimans- cercetarea Vedelor, intoarcere la Veda. Unica cale e Categoria principal a sistemului yoga este citta, care primeste
sa urmezi strict scrierile din Veda, autoritatea superioara. forma tuturor starilor psihice potentiale. Un alt element
important al acestui system il constituie descrierea regulilor
Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a unui antrenament psihologic orientat. Unele trepte ale ei
cercetarii vedelor. contin stapinirea de sine(asana), izolarea sentimentelor de
Mimans este un sistemm filosofic care proclama intoarcerea influienta exterioara(pratiahara), concentrarea
la Veda. Conform acestei invataturi unica cale de eliberare gindului(dharama), meditarea(dhiana) si starea de
din mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerenta uzurpare(camadhi) eliberarea de invelisul corporal.
a ceea ce invata Vedele. Mimansa nu numai ca percepe Yoga recunoaste existent unei finite absolute Isvara, care
textele vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in ele ajuta pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si elibereze sufletul
o substanta universal suprasensibila care exista vesnic si este din mrejele carmei si samsarei.
absoluta. Mimans considera ca cu ajutorul teoriei cunoasterii
se poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a esentei
lucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizice 7. Scolile filosofice eterodoxe in India Antica. nu
fundamentale. Astfel Vedele devin practice unicul izvor al accepta suprematia brahmii si autoritatea Vedei.
cunoasterii. Sufletul este o substanta vesnica si infinita. El
este legat de corp, dar nu moare odata cu el. Budism
Prin sec. VI i.e.n, cind monopolul ideologic in India il
detineau brahmanii, apare un reformator religios, Buddha,
Vedanta- inseamna etapa de incheiere a perioadei vedice. care se adreseaza la toate castele . Aceasta invatatura noua,
Iesirea din succesiunea de nasteri consta in stiinta, buddhismul, a devenito religie care s-a raspindit mai ales
examinarea a tot ce ne inconjoara din punct de vedere a peste hotarele Indiei, in China, Japonia, Tibet.
adevarului absolute. Calea respectarea codului moral, Buddhismul este o religie ciudata, fara Dumnezeu, dar cu cu
MEDITAREA,cugetarea asupra problemelor ascunse in un sfint (Buddha) si 4 adevaruri sfinte:
Upanisade. Rol important are invatatorul.Scopul unui individ 1.Ce este suferinta? Nasterea este suferinta, si batrinetea, si
este de a se elibera de existenta materiala, cunoasterea lui boala, si moartea. Legatura cu ceea ce iubesti este suferinta,
Brahma si dragostea fata de el. de asemenea si despartirea de ceea ce iubesti. Daca doresti
ceva si nu-l ai e suferinta
Este unul dintre cele mai cunoscute sisteme 2.Cum se naste suferinta? Din pofta de placere, noutate,
filosofice,continutul acestui sistem este reflectat in insasi
putere.
denumirea sa. Vedanta inseamna etapa de incheiere a
perioasei vedice. 3.Cum se inlatura suferinta? Prin inabusirea acelei vesnic
Acest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatul neindestulate dorinte de fericire, iar idealul este Nirwanam,
interactiunii unor puteri material cu o unica realitate, din care adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare sensibila.
reiese si recunoaste brahma, tratind-o ca esenta sufleteasca 4.Care este calea spre inlaturarea suferintei? Este credinta
absoluta a lumii. dreapta, gindirea dreapta, vorbirea dreapta, hotarirea dreapta,
Conform Vedantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastem nazuinta dreapta si concentrarea dreapta.
cu ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor cu
calitatile lor inerente. Lumea fenomenelor este numai
imaginara, cauza carora consta numai in nefiinta. Nefiinta Buddhismul , care fagaduia tuturor o grabnica izbavire de
duce la aceea ca omului i se pare adevarata, iar brahma o suferinta, gasi un mare rasunet in popor, dar si o nemiloasa
fiinta personificata superioara. Iesirea din succesiunea se persecutie din partea Brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii
nasteri consta in stiinta, adica examinarea a tot ce ne lui fura nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet,
inconjoara din punct de vedere a adevarului absolute. Pe baza China si Japonia, unde au ramas pina azi.
ei se ajunge la cunoasterea faptului ca lumea care este o
inselaciunesi ca o realitate neschimbatoeare este brahma cu Jainism dualism intre suflet si material, omul cu sufletul
care se identifica sufletul individual. Calea realizarii unei poate controla esenta materiei.Omul decide ce e bine si
asemeneacunostinte consta in respectarea codului moral,si rau.Eliberarea sufletului e posibila datorita ascenzei si
inainte de toate, in meditare, sun care se intelede cugetarea infaptuirea faptelor bune.
Invatatura jainismului , in care speculatiile religioase se
impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul. 9.Scolile filosofice in China Antica.
Reprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei
sale sufletesti poate controla esenta materiala si o poate Conform filosofiei chineze cosmosul este n venic
conduce. Numai omul singur hotaraste ce este binele si raul si schimbare, transformare, izvorul schimbrii l constituie lupta
la ce se refera tot, ce el intilneste in viata. Dumnezeu este dintre yani i yni.
doar sufletul, care cindva a trait intr-un corp material si s-a n perioada nfloritoare a Chinei au existat peste 100 de coli
eliberat din mrejele carmei filosofice, dintre care cele mai originale sunt:
Eliberarea sufletului de sub influienta karmai si a samsarei
este posibila numai prin intermediul ascezei si a infaptuirii Confucianismul conceptie antropocentrica, abordeaza
faptelor bune probl.morale sau sociale. Idealul se gaseste nu in viitor, ci in
Calea eliberarii sufletului de samsara este grea si trecut, cind comport.omului era determ.de norme morale.
multifazica. Scopul consta in eliberarea personala, deoarece Legi morale cu scopul de a educa tinerii sa respecte obiceiuri
omul se poate elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l si traditii, nu accepta elemente noi. Conceptul barbatului
ajute. nobil, care se capata prin instruire si educatie. Principiile:
Influienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el se umanism si respect fata de cei cu un rang mai inalt.
pastreaza in India pina astazi.
Abordeaz problemele morale, problemele sociale
Carvaca curent filosofic materialist, neaga viata de nereflectind asupra problemelor cosmosului naturii de aceea
apoi,legea karmei si samsarei. Omul e alcatuit din 4 elemente concepia confucianist este antropocentric. nsasi
apa,foc, pamint,are. In om nu se gaseste nimic ce ar Confucius considera c idealul societaii chineze se gsete
supravietui dupa moartea sa, de aceea el trebuie sa foloseasca nu n viitor, ci n trecut atunci cnd comportamentul omului
de viata reala, de primit tot ce ea aduce,laturile bune pot era determinat de norme morale si urmate de simul dreptii,
echilibra raul. ruinii, sovestei. n present aceste lucruri sunt pierdute, de
aceea elaboreaz un system de legi morale ly, care au scopul
Carvaca este unul dintre multele curente filosofice, de a educa tineretul n spiritul respectrii obiceiurilor i
materialiste din India antica, insa date despre viata si operele tradiiei. Se consider c prin aceste legiconcepia lui
sale lipsesc completamente. Se presupune ca acest curent a Confucius este conservativ, care nu accepta elemental nou.
fost intemeiat prin anul 500 i.e.n. Confucianismul elaboreaz conceptual brbatului nobil.
Comun pentru toate directiile materialiste este principiul Nobletea nu este o insusire transmisa prin ereditate, ea poate
negarii vietii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conform fi capatata prinn instruire si educatie. Principiile barbatului
acestei teorii omul este alcatuit din 4 elemente- pamint, apa, nobil sunt jni(umanismul) i seao(respectul fata de cei mai
foc si aer. Unindu-se ele formeaza corpul, organele sensitive invirsta , fata de mama, surori si cei care ocupa un rang mai
sip e baza lor apare sufletul. Deoarece in om nu se gaseste inalt in ierarhia sociala).
nimic, ce ar suprevetui dupa moartea lui, reprezentantii
carcavei vorbesc despre necesitatea folosirii de viata reala, de Daoismul -in centru se afla natura,cosmosul si omul. Scopul
primit totul ce ea aduce cu constiinta ca laturile bune ale gindirii consta in contopirii omului cu natura,caci el tot e o
vietii pot echilibra raul si suferinta. parte a ei, in spontana miscare. Ideea: invatatura despre
Aceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si dao,aidca calea,lege a lumii careia i se supun toate
asupra autoritatii textelor sfinte. lucrurile,lege atit cosmic cit si etica. Dao este compus din 2
parti contrar opuse, una fara nume,care naste a 2a cu nume,
Fiinta.Dao fara nume e inceputul la toate lucrurile
8. Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in China existente,cer si pamint,pe acest dao e imposibil toti sa-l
Antica. cunoasca,doar inteleptii.

Legatura strinsa intre filosofie si mitologie. E reflectata in In central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul si
cele 5 carti (Biblia Chineza): 1.Cartea cintecelor(rezolvare a omul, insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale
probl. etimologice), 2. Cartea ritualurilor(reglem.ritualuri rationala, dar prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor
religioase si incoronari). 3. Cartea istoriilor. 4. Cronicile in natura existentei. Lumea se afla in permanenta miscare si
statului Lu. 5.Cartea transformarilor include 2 tip de texte: schimbare, se dezvolta, traieste si activeaza in mod spontan,
texte initiale formule pe carapace de br.testoasa, pentru fara vreo cauza oarecare. Scopul gindirii in opinia daoistilor,
rituale; texte de comentarii alc din 64 de hexograme, tot cu consta in contropirea omului cu natura, deoarece el este o
scop de magie. Ulterior s-au eliminat momentele de magie si parte a ei. Ideea central a scolii daoistilor este invatatura
subiectivism, transformind notiuni ce stau la Fundament despre dao, adica calea, vesnica lege de aspiratie spontana, de
Categorial Filosofic Chinez. dezvoltare si disparitie a universului. Dao este o lege
impresionala a lumii careia I se supun toate lucrurile si
n mitologia chinez se susinea ideea apariie cosmosului fetomenele naturii si a asocietatii , o lege atit de cosmic, cit si
care ntruchipa ordinea din haos. Existena nu este altceva etica. Dao este compus din 2 parti contrar opuse, initial dao
dect perindarea ciclic a ordinii i haosului. Cosmosul este este neant din cauza ca n-are nume, daca le dam nume se
compus din elemente i. Se disting 2 elemente radical preface in fiinta. Despre neant de poate vorbi numai negativ,
contrare yani i yni. neantul naste Fiinta.
Yani semnific elemental pozitiv, luminos, active i care este Deci un dao are nume si altul nu. Dao ce are nume apare din
de gen masculine, yani este identificat cu cerul. cel ce n-are. Dao fara de nume este inceputul la toate
Yni semnific elemental negative, pasiv, ntunecat de gen lucrurile existente, inclusive a cerului si pamintului, acest dao
feminine. Yini este identificat cu pmntul. este mai principal cine il cunoaste stie multe, stie cauza
aparitiei lucrurilor. Insa pe acest dao este imposibil sa-l cunoastem.
cunoasca toti, il cunosc numai inteleptii.
Pt aceasta scoalafilosofica este caracteristica abordarea
Scoala nominalistilor- curent ce s-a orientat spre problemei elementelor initiale ale devenirii si formarii lumii.
rezolvarea problemelor de limbajul exprimarii realitatii. Au Se spune ca initial exista o ingramadire nebuloasa de
cercetat relatiile dintre lucruri si exprimarea relatiilor,si substante cu character uniform, compus din particule
corespunderea,corectitudinea denumirilor lucrurilor. E material. Ele sunt de 2 feluri: unele au caracter pozitiv si se
important lamurirea denumirii lucrului reiesind din lucru,nu numesc ian-ti, altele au caracter negativ si se numesc in-ti. Ca
pe baza semnelor senzitive. urmare a ciocnirii acestor feluri de particule materiale se
produc schimbari, astfel apare lumea cunoscuta de noi . . Ian-
Scoala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientat i semnific elemental pozitiv, luminos, active i care este de
spre rezolvarea priblemelor ce tin de limbajul exprimarii gen masculine, ian-i este identificat cu cerul. In-i semnific
realitatii. Reprezentantii acestei scoli au cercetat relatiile elemental negative, pasiv, ntunecat de gen feminine. In-i
dintre lucruri si insasi exprimarea acestor relatii, iar pe urma este identificat cu pmntul.
corespunderea rationamentelor si denumirilor lucrurilor. Alternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum,
Scopul principal era de a cerceta problemele legate de si aceasta cale o urmeaza toate lucrurile.
corectitudinea lucrurilor. Ginditotii acetsei scoli atrageau
atentia asupra necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor,
reiesind din insasi lucruri, si nu pe baza a numai unor semne 10. Caracteristica generala a gindirii filozofice in Grecia
sensitive. si Roma Antica.

Legismul- invatatura in care sunt abordate problemele Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine din
omului, statului si a societatii. S-a format in confruntari mitologie, care mai apoi s-a divizat in gindirea religioasa si
permanente cu idei de Confucianism timpuriu. Daca realista, stiintifica.
Confucianism din calitati morale, legism din Inteligenta grecilor care se caracterizeaza prin imaginea
legi,demonstrind ca politica e incomparabila cu morala. Au plastica si reflectia critica. Necatind la faptul ca Grecii
creat ideia statului despotic, toti egali in fata legii iar imprumuta multe cunostinte de la popoare orientale,prin
cirmuitor presus la toti unicul creator de legi. Cirmuitorul comert maritim, datorita reflectiei critice,ei supun
trebuie sa cunoasca bine psihologia oamenilor, metoda de cunostintele analizei continuie pina la dezvaluirea legii,ale
influienta recompense si pedepse. ultimilor principiiale lucrurilor datorita carora si este fund.
Stiinta.
Este o invatatura etico-politica in care sunt abordate Specificul religiei grecilor care prin formalismul sau pune
problemele omului, statului si a societatii. Legismul s-a accentul pe rituale,de aia sufletul ramine liber. Libertatea
intemeiat si s-a dezvoltat in conditiile unei confruntari gindirii constituieconditia pr.a filosofiei.
permanente de idei cu confucianismul timpuriu. Daca Stiinta si-a propus problema evidentierii cauzei generale a
confucianismul reiesea din calitatile morale, legismul aparitiei lumii, substantei cosmic, adica de a evidential
accentua primordialitatea legilor, demonstrind ca politica este substanta, din care isi iau viata toate fenomenele si procesele,
incomparabila cu morala. din care apar toate lucrurile si in care se intorc prin disparitie.
Scoala legistilor a creat conceptia statului despotic, bazat pe
egalitatea tuturora in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, el
fiind considerat unicul creator de legi. In conceptia legistilor, 11. Naturfilosofia si cosmologia scolii din Milet.
cirmuitorul trebuie sa cunoasce bine psihologia oamenilor,
pentru a I putea guverna, iar principal metoda de influienta Spre deosebire de mitologie care in fond este o serie de
trebuie sa fie reconpensele si pedepsele. istorisiri legendare, filosofia incepe unde gindirea se
defineste in propria sa natura atunci cind enunta principii
Moismul omenie reciproca, folos reciproc. Fata de traditii abstracte, notiuni generale, care pot fi gindite independent de
trebuie de atirnat critic,caci sunt elemente si negative. Neaga realitate, iar mecanismul realitati poate fi explicat prin aceste
ideia lui Confucius, precum careia omul trebuie sa se concepte abstracte. Acesti pasi de tranzitie ii fac primii
conduca de traditii. filosofi greci: Thales, Anaximandru, Anaximene.
Filosofii Grecii Antice toti erau cosmologi si
Atentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spre fizicieni,cercetau tainele naturii si a cosmosului.
problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei sale Thales afirma ca inceputul tuturor lucrurilor este apa,totul
filosofice 5dea despre iubirea generala, si prosperare, a
iese din apa si totul in apa se descompune.
profitului reciproc. Obligatoriu pt toti oamenii in societate
trebuie sa fie masura generala de omenie reciproca, toti Anaximandru considera c substantsa primara din care au
trebuie sa se gindeasca la folosul reciproc. Reprezentantii aparut toate lucrurile este apeieronul(infinitul).Datorita
moismului socot, ca fata de traditii trebuie de atirnat critic, temperaturii si rotatii, din apeieron sau format alte
deoarece in traditiile trecului exista si unele elemente substante,apa aer foc pamint.
negative. In aceatsa ordine de idei ei neaga invatatura lui Anaximene pune la originea lumii aerului,astfel incit
Cofucius, conform careia in comportare omul trebuie sa se dilatindu-se aerul se preface in foc,condensindu-se
conduca de traditie. Invatatura maoista mai abordeaza si
proportional se preface in apa,pamint,pietre.
unele problem ce tin de teoria cunoasterii.

Scoala naturfilosofica abordarea problemei initiale ale Filosofii au inaintat principii care pot fi percepute,din
devenirii si form.lumii. La inceput era ingramadire haotica de exemple din natura,iar Pitagora inainteaza un principiu
particule ian-ti si in-ti. La ciocnirea lor primim lumea ce o abstract care poate fi doar gindit. Principiul cosmosului e
numarul si raporturi numerice. Parmenide considera c schimbarea este o iluzie i c totul
Filosofia din Milet,urm. intrebari : Cum din nimic apare este static. Exista doar present,nui inceput present,trecut
ceva? viitor. Fiinta conceputa seamana sferei.
Realitatea fizica amestec de conflict: foc-pamint,cald rece;
12. Filosofia lui Pitagora. Aceast filosofie se sprijinea pe invariabila neschimbatoare,unica,constant.
ideea de numr. numrul constituie substana tuturor Realitatea=Ratiune. Omul: senzatii variabil, ratiunea
lucrurilor , adic numrul este un fel de paradigm a crei invariabil.
imitaie snt lucrurile.Numarul guvernau tot in lume. Au Parmenide evideniaz legtura dintre gndire i existent.
exprimat armonia muzicii in legi matematice. Gasesc Gndirea este identic cu obiectul gndirii. Ceea ce nu exist
armonia cosmosului(9 planete, 1 stea in centru). Cosmosul e nu poate fi gndit pentru c gndirea are ca obiect ceva care
finit. Problema : esenta cosmosului. exist. Existenta este,Inexistenta nui.
In realitate exista invizibilul,impermiabil. Lumea vizibila nu
Filosofia lui Pitagora era o construcie despre o lume exista.
perfect, n care raiunea, frumuseea i armonia muzical se Zenon sustine tezele lui Parmenide si cu metoda reducerii la
bazau pe o ordine geometric. Ea interesa pe muli pentru c absurd, Negnd realitatea pluritii, Zenon arat c ea este
scopul ei viza o via bun aici pe pmnt i o certitudine a contradictorie.Aporiile lui Zenon: segmentul divizat 2 la
nemuririi. Aceast filosofie se sprijinea pe ideea de numr. infinit nu se sfirseste, desi unitarul nu poate fi divizat
Numerele erau exprimate ca rapoarte i aceste rapoarte contradictie.Ahile si broasca testoasa ea mereu va fi in fata
guvernau totul n lume, de la zei pn la oameni. lui. Sageata despre zbor si ocuparea aceluiasi spatiu in fiece
Aristotel ne spune c n concepia pitagoreic numrul secunda contradictie.
constituie substana tuturor lucrurilor i c lucrurile constau Melissos sustine pr teze eleate si adduce arg noi pu
din imitaia numerelor , adic numrul este un fel de Parmenide,dar intra si in contradictie.
paradigm a crei imitaie snt lucrurile.
Considerind c muzika inobileaza sufletul,pitagoreicii sunt
primii kare au dezvaluit legile matematice ale armoniei 15. Filosofia atomista a lui Leucipe si Democrit.
coardelor lirei. De al armonia muzicii ei au parkurs la
cercetarea matematica a armoniei cosmosului. Datorita Atomismul sau Atomismus este o teorie cosmologic,
acestui fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 10 planete(nr 10 dup care universul este compus din atomi (greac atom -
prezinta perfektiunea). In mijlok se gaseshte o planeta indivizibil) atomii se credea sunt indivizibili i nu se pot
fok(soarele presupunem), iar in jurul ei se rotesk celelalte 9. transforma niciodat.
In konceptia pitagorika kosmosul este finit. Prblema abordata Elev al lui Zenon de Eleea, Leucip fondeaz dup 450 .Hr.
de Pitagora shi de muzicienii sai este problema esentei la Abdera propria sa coal filosofic (Democrit i-a fost
cosmosului. discipol). Consecvent materialist, Leucip este fondatorul
teoriei atomiste, continuat apoi de Democrit, Epicur, i
Lucreiu. Leucip intr-o carte de a sa aeaz la baza
13. Invatatura filosofica a lui Heraclit: Logosul si macrocosmosului i microcosmosului ca i a perceperii
umane, micarea atomilor, desfurat potrivit legilor
dialectica.
mecanicii.
Materialist. Totul provine din foc,totul e in continua Democrit a preluat teoria atomist a dasclului su, Leucip,
schimbare,stabilitatea e iluzorie, totul e intr-un flux dezvoltnd-o ntr-un adevrat sistem filosofic, conform cruia
Panta Rei. Materia lucrurilor se transforma continuu si la baza lumii se afl atomii, care coincid cu realul - plinul i
sinurul lucru constant este forma, care poate fi exprimata in vidul, neantul - golul. Atomii sunt particule solide,
limbajul formulelor matematice. "Nici un om nu poate s indivizibile, imperceptibile, necreate i eterne, n continu
intre n apa aceluiai ru de dou ori, deoarece nici rul i micare; din combinarea lor, iau natere toate lucrurile care
alctuiesc universul (att corpurile materiale ct i sufletul
nici omul nu mai sunt la fel." Totul n univers i societate se
uman).
supune unei ordini necesare, desemnate de Heraclit cu Democrit formuleaz teza lumilor infinite.
numele logos. ; a exercitat o constant fascinaie pentru Democrit a primul care a afirmat c fora motrice a istoriei
Hegel, Marx, Engels i Lenin. omenirii este nevoia, necesitile oamenilor.
Poziia lui Democrit era anti-teza mitului despre epoca de aur
i decderea permanent a umanitii.
Eleaii au pregtit drumul spre atomismul materialist, prin
14.Filosofia scolii din Elea. viziunea lor despre o materie constant i imobil, care nu
Intemeitor Parmenide sau Xenofan. Denumirea colii poate fi sesizat dect de gndire, aceasta fiind singura
provine de la colonia Eleea din sudul Italiei. Apoi, s-a spus c modalitate care este exist cu adevrat i care se deosebete
Xenofan prin scepticismul, prin teologia lui nu poate fi de schimbarea nselatoare a aparenelor senzoriale.
socotit ntemeietor al spiritualitii eleatice. Alte surse spun Pitagoreii au pregtit de asemeni drumul spre ideea c toate
c nceputul nvataturii eleatice vine de la Xenopfanes din calitile senzoriale trebuie s fie reduse la anumite relaii
Colophon iar Parmenide a fost elev al lui Xenopfanes. numerice ntre formele corpurilor.
Atomitii au putut s formuleze, datorit acestor idei, un
Pentru eleai nu exist nimic altceva dect Existena unic, concept clar despre cum trebuie gndit materia ca ultimul
indivizibil, nenscut i nepieritoare, omogen, nemicat i fundament al tuturor apariiilor. Cu formularea acestui
neexpus dezvoltrii i transformrii.Filosofii din Eleea au concept, materialismul a fost desvrit ca teorie consecvent
fost influenai de pitagorism, numii uneori chiar brbai a apariiei lucrurilor din materie. Pasul acesta a fost ndraznet
pitagoreici. Teza lui Xenofan, totul este unu este de i cu urmri importante pentru istoria filozofiei i a tiinei.
provenien pitagoreic.
16.Invatatura filosofica a sofistilor. Platon inainteaza conceptul statului ideal. Armonia in
societate se va instaura cind fiecarui tip de suflet ii
Sofistii sunt cei care invatau lucruri trebuincioase si practice corespunde locul ocupat in societate ale individului.P/u
pentru viata.Ei predau retorica si dealectica in scolile lor,care depasirea nedreptatii sociale treb introdus totul sa fie
erau cu plata. Sofistii sunt primii care inainteaza problema
comun,pina la femei si copii.Si statul sa fie guvernat de
cunoasterii: Cum omul cunoaste universal?
Protagora va da o prima dezlogare a problemei gnosiologice. barbat drept filosof.
El sustine ca nu exista nici bine, nici rau, nici adevar, nici
eroare.Nu avem cunostinte general obiective. Cunostintele 19.Problema cunoasterii in filosofia lui Platon.
depind de om, depind de constitutia simturilor lui. Senzatiile
sunt relative. Deci cunostintele sunt subiective si relative. El inainteaza problema adevarului si a metodei.Metoda prin
Sofistii alcatuiesc cotitura radicala in problema filosofiei. care dezvaluirea adevarului dialectica.Daca la Socrate
Daca pina la ei in cunoasterea cosmosului este cunoscut dialectica calea care porneste de la cunostinte singulare
atunci cu sofistii cunoastere omului duce la cunoasterea confuze la generale si clare, la Platon dialectica e calea prin
cosmusului. care ne ridicam de la cunostinte subiective relative la
cunostinte generale esentiale statice numite IDEI. Ideile
17. Invatatura filosofica a lui Socrate. Cunoaste-te pe
cunostinte generale, obtin statut de exist. obiectiva intr-o
tine insuti
lume separata Lumea Ideilor.
In om este constant si etern ratiunea. Problema la Socrate Avem 2 lumi: - Lumea lucrurilor singulare
adevarul si metoda prin care o dezvaluim. Metoda relativa,subiectiva. Lumea ideilor esentiala supraimpirica,
dialectica. statica, eterna.
Dialectica este alcatuita din: 1.Inductie, 2.Notiune,
Lumea ideilor include un sistem ierarhic de la cele mai
3.Definitie.
simple la idei pina la cele mai superioare(BINE). Binele
Adevarul se gaseste in ratiunea fiecarui individ, prin efortul
este principiul echitatii fara de care nu poate fi ordinea.
cunoasterii trebuie sa il scoatem la lumina. Adevarul e
Cunoasterea ideilor nu poate fi directa. Dupa Platon exista
cunostinta generala ce se gaseste in sufletul rational al
totusi o putere prin care se intrezareste ideea pura.
individului.Scopul filosofiei sale este realizarea fericirii.
20. Sistemul filosofic al lui Aristotel.
Activitatea lui era ndreptata nu spre a transmite la alii
cunotinele sale, ci la cutarea adevrului mpreuna, la baz
sttea convingerea c exist o norm care este mai mult decit Aristotel e primul filosof care a intocmit clasificarea
individul i anume ea trebuie gsit prin discuie. stiintelor: St.teoretice(Filosof, Mate,Teolog);
Activitatea lui Socrate decurge n form de dialog, n St.practice(Politica,Etica); St.poetice(Artele, Poezia).
decursul careia prin intermediul criticii reciproce i a
scliimtului de opinii trebuie gsit ceea, ce trebuie s Unul din punctele dc baz ale filosofici lui Aristotel este
recunoasc toi. Socrate crede intr-o lege a raiunii care tendina de transformare a filosofiei socrato-platonice de
determin adevrul. concepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor.
Socrate socoate c adevrul nu se gsete in lucruri, ci n Aristotel a nteles c teoria ideilor creat de Platon pe baza
concepte. nu studiul lucrurilor, ci a ideilor. adevrul lucrurilor filosofiei conceptuale ale lui Socrate nu-i in stare s explice
care exist, ci nu insasi lucrul care exista. Adevarul devine fiina (existena). Cauza principala a acestui eec, constat
esena conceptului, principiul lucrurilor. Aristotel, este tendina de atestare a lumii ideilor cu o
Pentru a ajunge la adevr socrate considera, ca trebuie de existen deosebit de lumea senzorial. dup prerea lui
definit conceptul. Aristotel, sunt identice.
Primul moment este destrmarea opiniilor, mai ales a Cu aceasta Aristotel ncepe critica teoriei, deci i a filosofiei
sofitilor, ctre care se adreseaz. lui Platon.
Pentru aceasta el folosete ironia - arta de a pune intrebri si argumente:
de a-1 sufoca in contradicii pe interlocutor. Ideile lui Platon sunt pur i simplu copii ale fenomenelor i
Al doilea moment el se struie s defineasc ideile generale nu se deosebesc de ele prin coninut.
valabile pentru toate cazurile posibile. Aa cum Platon a separat lumea ideilor de lumea
Se poate spune c Socrate a fondat metoda inductiv in tiin fenomenelor, atunci lumea ideilor nici decum nu poate
i a definiiei generale. explica ori ajutora existena lucrurilor.
Afirmind ca ideea este i esen i non-esen n ac;lai
timp (esen pentru lucruri i ideile particulare i non-esen
18. Filosofia idealista a lui Platon. pentru ideile generale), Platon nimerete n contradicie.
Creind metafizica sa, Aristotel pune problema reunirii celor
Platon sustine ca omul e unitate materiei si a sufletului,care dou lumi separate de ctre Platon. El socoate, c aa o unire,
inainteaza urmatoarele clasificari: contopire :;e petrece n iucruri (adic n unul), care conin att
esena cit i temporarul.
-suflet vulgar(domina afectele)
In lucruri, in devenire se petrece contopirea formei (ca un
-suflet curajos(itejia) moment ideal, ca o esen) cu materia (corporarul). Forma
-suflet intelept(ratiune) exist real, iar materia numai ca posibilitate. Pentru a explica
acest moment foloseste activitatea tehnic. Un olar pentru a
Aceste tipuri de suflete le corespunde: mestesugarilor,tarani; confeciona un ulcior ia o Bucata de lut (adica materie),
militarilor; filosofilor. creia, n principiu, i se poate da oriice forma. Forma este
dat de olar. Materia este doar posibilitate de a se formaliza. hedonism. El considera c scopul vieii i binele suprem este
Iniial pentru Aristotel exista dou extremiti: forma fericirea (evdemonia). Ea se atinge prin satisfacerea
formelor si materia primara. Obiectile insa sunt simbiozul necesitilor naturale, prin delectare i atingerea linitei
materiei i al formei. netulburate a sufletului (ataraxia). Aceste cerine morale el le
De aceea lumea prezint o ierarhie, unde n partea de jos este considera naturale, care reese din esena uman. Epicurismul
materia neoformata, apoi diferite clase dc obiecte, n care de nu ntotdeauna a fost nteles corect. Mai des aceast
acuma s-a realizat forma. Iar in partea de sus se gsete forma concepie era interpretat superficial ca o teorie despre
formelor, care, pe de alt parte, este Dumnezeu. plcerile corporale nelimitate. Aceasta i concepiile ateiste
Metafizica lui Aristotel este stiina despre cauzele sau au provocat ostilitate i critic aspr din partea stoicilor,
principiile fundamentale a existentei,analizeaza 4 principii: scepticilor i altor filozofi a epocii elenismului. ntr-adevr
-Pr. formal- Forma existentei. delectarea despre care vorbeau epicuritii era o dispoziie
moderat a sufletului, o linite nobil i echlibrare raional.
-Pr.material Materia existentei
Filozofia epicurismului este o activitate care duce la o via
-Pr. eficientei Miscarea lucrului fericit a omului.
-Pr. final Scopul existentei lucrului. Scepticism a fost fondat de Pyrrhon. Reprezentanti a
Aristotel subordoneaza primile 2 principii primilor.La acestei coli au fost Timon, Aenesidem, Sext Empiric. Ei
inceput exista material nedeterminata, lipsita de forma / puneau la ndoial verdicitatea oricrei cunoateri. La
forma lipsita de continut fara materie. Dzeu nu creeaza ci o scepticism au dus ideele despre caracterul schimbtor al
ordoneaza,el ramine static. Pu formarea lucrurlui trebuie lucrurilor (Heraclit panta rei), caracterul relativ al
obiectelor percepute, lipsa unui criteriu suficient ce ar
unita forma(element active) si material(element pasiv).
ndrepti alegerea ntre dou judeci contrare. Lucrurile nu
le puten cunoate. Nici cunoaterea senzorial, nici
21. Problema omului si a sufletului in filosofia lui
cunoaterea rational nu ne dau cunotine adevrate. Despre
Aristotel. lucruri nu se poate face nici o concluzie, deci trebuie de
obinut de la orice judeci. Iar aceaste va duce la o linite
Omul dup prerea lui este o fiin social, compus din trup netulburat (ataraxia) i lipsa de suferine (apateia).
i suflet. Aenesidemos formuleaz zece obiecii (tropi) ce
Sufletul se concepe ca form organizatoare, care d sens i argumenteaz scepticismul, argumente contra judecilor
orientare vieii. Suflet posed toate fiinele vii. despre realitate: c lucrurile sunt diferite, unul i acelai lucru
n suflet evidenia trei tipuri: vegetal(are insusirea de poate s provoace diferite efecte; c oamenii sunt diferii i
asimila substantelenecesare pu existenta) despre unul i acelai lucru pot face diferite concluzii;
animal/senzitiv(include insusirile sufletului+miscarea si organele de sin ale omului tot sunt diferite; obiectele se
orientarea in spatiu) i raional(include insusirile percep n diferit mod n dependen de starea omului etc.
anterioareplus gindirea rationala). Omul este fiin raional,
predestinat pentru viaa n comun, numai n societate se pot
forma calitile lui morale. 23. Scolile filosofico-religioase antice:neopythagorismul
si neoplatonismul.
22. Scolile filosofico-etice antice: stoicismul, epicurismul,
scepticismul si eclecticismul. Neoplatonismul ultima coal filozofic integral, aprut
n antichitate .Neoplatonismul se formeaz pe aceeai baz
Stoicism fondat de Zenon din Chitium, reprezentani au social ca i cretinismul. Asemntor celorlalte coli
fost Cleanf, Crisipp, Seneca, Marc Aurelius. Ei considerau filozofice iraionaliste din clasica trzie este manifestarea
filozofia ca um antrenament n ntelepciune. Principalul refuzului de la filozofia raionalist precedent.
coninut i metod pentru ei era logica. Fizica era considerat Neoplatonismul este reflectarea specific a degradrii
de ei ca filozofia naturii, etica filozofia vieii. Ei critic relaiilor sociale pe care se baza imperiul Roman. Plotin este
epicurismul deoarece abuzul de plceri duce la partea mai mult un mistic religios, teosof, dect filozof ori savant. El
contrar neplceri. Scopul vieii de a tri n concordan considera, c la baza lumii st un principiu divin
cu natura i virtutea. Omul trebuie s se supun ordinii supranatural, suprasensibil, supraraional Unicul (sau
cosmice, el nu trebuie s doreasc aceea ce nu-i n puterea Binele), care ptrunde materia (ntunericul) ca lumina.
lui. Idealul stoicismului linitea netulburat (ataraxia), Principiul divin exist n trei ipostaze. Cel mai superior este
toleran. Fericirea const n aceea ca s nu doreti nici o Unicul, apoi urmeaz Ratiunea (inteligena) i Sufletul.
fericire. Stoicii socoteau c soarta l conduce pe acel care de Natura este treapta inferioar a acestei iposteze. Sufletul este
bunvoie se supune ei cu fora l tre pe acel care neraional o punte de la divin la material. Neoplatonismul pune accent
i nechibzuit se mpotriveste ei. Etica stoicismului este pe spiritual (Binele) ce duce la reprimarea a tot ce este
refuzul contient de totul i o mpacare contient cu soarta. corporal i material (Rul), la ascetism. Plotin consider c
Ea abate atenia omului de la problemele lumii exterioare i o unica modalitate de a se apropia de principiul divin este
orienteaz spre lumea intern. Numai n sine omul poate gsi extazul, care poate fi realizat numai prin concentrarea
principalul i unicul sprigin. spiritual, meditarea i reprimarea dorinelor corporale.
Epicurismul fondata de Epicur .Reprezentanii acestei Neopytagoreismul - reinvie mistica si credinta religioasa in
coli au fost Metrodor, Ghermarh, Polistrat, Filodem, existenta Dumnezeului-unu si reinvie reinterpretarea mistica
Lucreius .a. Epicur dezvolt o teotie despre realitate a numerelor.Ideea centrala este axata pe nemurirea sufletului
conform creia toate lucrurile sunt alctuite din atomi i vid. si necesitatea mantuirii lui.
nsa el a devenit vestit prin concepia sa etic care se sprijin
pe fizic i epistemologie. Epicur considera c filozofia este o
nvatatura despre ntelepciune, iar ntelepciunea este un mod 24. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Evul
de via moral. Etica lui Epicur poate fi apreciat ca
Mediu.
Pentru filozofia medieval este caracteristic: totul;Dumnezeu este principiul Binelui.Principiul Binelui este
1. Orientarea general i caracterul religios teocentrism. unul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatiei
Religia se bazeaz pe monoteism (n comparaie cu dumnezeiesti.Raul este principiul negative;este
antichitatea unde era politeism fiecare localitate avea zeul nonexistenta.Pentru ca lumea create sa nu se prabuseasca in
su, fiecare profesie deasemanea avea zeul su, zeii erau cava nonexistent sau neant,Dumnezeu permanent o creaza.
obinuit i se gseau ntre oameni, n natur). In perioada Problema de care este preocupat Augustin este problema
medieval se realizeaz trecerea la un zeu unic i puternic, fericirii omului.Sufletul este nemuritor,este partea divina in
care se ridic deasupre naturii. Dominaia religiei i bisericii om.Sufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineau
(iar din sec XI biserica catolic formeaz detaamente neoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omul
paramilitare care cu sabia i focul ntroduceau credina i dupa chipul si infatisarea sa,Dumnezeu i-a dat libertatea
luptau cu pgnismul) a dus la aceea, c orice problem era vointei,libertatea de a allege intre bine si rau.Omul prin
privit din punctul de vede re a religiei, se coordona cu Adam si Eva a ales raul-pacatuind.Astfel omul este privat in
nvatatura bisericii. continuare de libertatea vointei,iar pacatul este fatal.Aici se
2. Pentru filozofia medieval important era ideea impune o intrebare:Cine are dreptul sa mantuiasca odata ce
creaionismului crerii omului i naturii de ctre toti santem pacatosi?fetele bisericesti printr-o viata
Dumnezeu. Lumea este compus din dou pri : lumea monahala inchinata lui Dumnezeu.
lucrurilor, naturii i lumea supranatural, divin. Adevrata
lume este lumea divin. Ideea crerii este temelia ontologiei 26. Problema universaliilor in filosofia medievala.
medievale, iar ideea revelaiei este baza teoriei cunoaterii. Probl.universaliilor raportul intregeneral si singular
Omul deasemenea avea o natur dubl: el avea ceva de la
Dumnezeu i era chipul i nfatisarea lui, avea suflet, iar din Universaliile-notiunile generale,sunt generalul.Aceste
alt parte el era animal raional, fiin pctoas, sclavul dezlegari,rezolvari:
dorinelor i pasiunilor sale. Trupul era ceva josnic i tot ce 1.realizmul oficial sustinut de biserica catolika(in sensul lui
era trupesc trebuia suprimat i negat. Prin aceasta se Platon).Universaliile exista separat de lucrurile singulare
lmurete ascetismul care era mod de trai popular n acea inainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa care
perioad. Dumnezeu creaza lumea;
3. Din teocentrism i creaionism rees interpretarea Realism moderat (sensul lui Aristotel)universaliile sunt
simbolic i alegoric a realitii, concepia religioas obliga esentele din lucruri.
de a vedea n toate obiectele i fenomenele lumii 2.conceptualismul sustine ca universaliile exista dupa lucruri
ntelepciunea i creaia lui Dumnezeu. Spre exemplu, boala ca sensuri logice,concepte in ratiunea individului;
era interpretat nu ca proces patologic, ci ca o ncercare ori 3.nominalismul sustine ca universaliile nu exista sunt cuvinte
pedeaps. pe care le atribuim lucrurile ptr ale distnge.Existenta reala o
4. Filozofia medieval purta un caracter retrospectiv, au numai lukrurile singulare.Asa dar generalul nu exista
principala autoritate era antichitatea i cu ct mai vechi, cu ,exista doar singularul.
att mai important. De aici coninutul ei scolastic. Suprema Nominalismul este conceptia filosofica care din interior va
autoritate se considera crile sfinte, Biblia i operele contribui la distrugerea scolasticii.Negind existentsa
prinelor bisericii. universaliei a notiunilor generale ai neaga insasi existenta lui
5. n filozofia medieval maximal se excludea Dumnezeu.
subiectivitatea din procesul creaiei. Ultima se ntelegea ca
activitate inspirat de Dumnezeu, subiectul, individualitatea 27. Invatatura filosofica a lui Th. dAquino.
se ignora. Noi nu cunoatem pe autorii multor icoane,
sculpturi, biserici .a. Tot ce era subiectiv trebuia dat lui Tomas dAquino a fost cel mai fidel al bisericii
Dumnezeu. catolice.Autor a numeroase scrieri- comentarii asupra lui
6. Filozofia medieval nu era ceva abstract, rupt de Aristotel,tratate si altor lucrari,traduceri.Spre deosebire de
realitate, ea avea un caracter sentenios, propovduitor, n ea alti scolastici el vrea sa se impuna nu prin elanul emotiei,a
este exprimat momentul instructiv. unei pledori patetice,ci prin o sistematizare extrema a
continutului.
Rationamentul in materie de credinta spunea dAquino
25. Invatatura filosofica a lui A.Augustin. nu-si poate permite sa demonstreze adevarurile relevate,ci
numai sa traga consecintele care pot si trebuie sa rezulte din
punctul de plecare in filosofia lui este scepticismul.El este in cunoasterea lor.El admite teza aristotelica conform careia
cautarea unui adevar absolute mai presus de orice cunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insa mai
indoiala.Dupa Augustin,filosofia si teologia in esenta lor sunt departe ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,el
aceleasi,deoarece una este in cautarea intelepciunii,cealalta in este incapabil sa sesizeze existenta si natura divina.Tomas
cautarea fericirii prin intelepciune.El sustine ca adevarurile dAquino considera ca divinitatea a creat universul
rationale sunt o confirmare a credintei,de aceea esenta material,natura,din nimik,prin propria sa vointa.Natura
filosofiei este exprimata:intelege pentru a crede si crede formeaza o ierarhie in care fiecare treapta este formatreptei
pentru a intelege.Credinta dupa Augustin care este inferioare si materialtreptei superioare.
confirmata prin ratiune,totusi este superioara ei. Aborda tema Universaliilor, ca mai sus +
Care este acel adevar superior?Acesta este
sufletul,impreuna cu simturile si gandurile sale.Dar care este
valoarea unui astfel de adevar incarcerat in trup si care nu are 29. Gindirea filosofica in epoca Renasterii: caracteristica
iesire in afara?Acest adevar capata valoare numai daca generala.
printre ideile din suflet intalnesc si ideea de Dumnezeu
Absolut. Denumire care si semnifica sensul, intrebuintat in arte,
Dumnezeu este principiul existentei din nimic creaza arhitectura,literature
Manifestarile Renasterii sunt prea bogate si variate pentru a noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.Galilei
se face definitia generala a acestei epoci.Renasterea este mai datorita telescopului perfectionat in 1610 a descoperit satelitii
intii de toate o laicizare intelectuala a omenirii.Idealul lui Jupiter,inelul lui Mercur si Venus.Pentru Galilei cartea
Renasterii devine libertatea fata de autoritatile este inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelege
traditionale,libertatea in stiinta,in arta,in viatza natura este necesar de ai descoperi ordinea
morala,dezvoltarea omului intreg ca suflet si corp impotriva matematica,raporturile generale,legile.Dupa Galilei cauzele
idealului medieval ascetic,care dezvolta numai spiritual si naturii sunt mecanice si necesare,nu niste puteri
mortifica corpul.Viata peminteasca incepe a fi pretuita in insufletite,care lucreaza arbitrar,asemenea omului, in vederea
sine,ca un bun,ca o valoare ,nu ca o pregatire pentru viatza realizarii unor scopuri.
de dincolo. 32. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca
De la teocentric la omocentric. Se incepe din nou studiul Moderna.
stiintei si curentelor filozofice stiintifice.
Fundamental filosofiei modern il constituie noua stiinta a
30. Invatatura filosofica a lui N.Cusanus. naturii care care sa format in rezultatul fuziunii calculului
mathematic cu experienta. Noua stiinta a naturii sfirseste
Nicolaus Cusanus este primul cugetator situat la rascrucea conceptia teledogica si fundamenteaza o noua conceptie
evului Mediu cu epoca moderna,de aceea si domeniul sau de conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista - in natura
activitate este intermediar intre filosofie si teologie. Prin domina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal si
latura teologica - teologiei mistice . necesara a naturii este legea cauzalitatii. Noua stiinta a naturii
Dragoste pentru mistica neopythagoreica a numerelor, el este obiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa mai
aplica marimile matematice la realitate. inpune prin respectul autoritatii persoanei. Cunostinta
Originalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamureste moderna este rezulttul experientei masurate. Masurarea
pe de o parte raportul dintre om si Dumnezeu,pe de alta parte devine conditia principala a noii stiinte a naturii, prin ea se
raportul dintre Dumnezeu si Univers. produce fuziunea calculelor matematice cu experienta.
Dumnezeu si omul omul -> Dumnezeu = constiinta, care Intreaga stiinta anterioara cauta sa dezvaluie in natura
are trei trepte de perfectiune: substante oculante , magice. Pionerul stiintei modern este
1.sensibilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturi Copernic care a inaintat o fundamentare matematica a noii
realitatea,esenta lucrurilor. conceptii cosmologice-conceptia heliocentric.
2.ratiunea-care intelege lucrurile mai bine,prin separarea Filosofii moderni pun intrebareacum din fuziunea
elementelor lor calculului mathematic si a experientei capatam o cunostinta
3.intuitia- o viziune nemijlocita care reuneste intr-un tot obiectiva . pentru a raspunde la aceasta intrebare filosofii
lucrurile si elementele separate de ratiune. incep a analiza metodele de cercetare stiintifica, plasind
Dumnezeu si Univers - Lumea este o desfasurare multipla problema metodelor pe tarimul teoriei cunoasterii, care
a divinitati unice.Precum din numarul unu decurg toate devine problema principal a filosofiei modern. Procesul
celelalte enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumii cunoasterii folosofiei modern se impart in 2 mari curente:
sensibile,decurge din misterioasa Unitate suprema.Dumnezeu 1.current empiric-izvorul unic al cunostintei este experienta
este stiinta,vointa si puterea,el este maximum,deoarece 2.current rationalist- sustine experienta sub orce forma este
cuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrul subisctiva si relativa de accea ea nu poate constitui
cel mai mic. fundamental cunoasterii stiintifice.
31. Conceptiile naturfilosofice ale lui N.Copernic,
33. Filosofia empirista a lui Fr.Bacon: metoda inductiva
G.Bruno, si G. Galilei.
si teoria erorilor.
N.Copernicus ginditor din perioada
Renasterii.Intemeietorul unui nou sistem cosmologic si Fr. Bacon formulaeza constient problema despre necesetatea
anume sistemul heliocentric (helios-soarele).Aceasta noua elaborarii nei noi metode stiintifice de cunoastere. Bacon :
creatie este reflectata de marele savant in lucrarea despre filosofia - stiinta despre lumea reala, intemeiata pe
miscare cailor ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui cunoasterea experimental. El metioneaza ca sarcina suprema
Copernicus are o insemnatate epocala,ea a constituit un act a cunoasterii consta in cucerirea naturii si perfectionarea
revolutionar,prin care studiul naturii si-a proclamat vietii umane. In elaborarea conceptiilor sale el porneste de la
independenta fata de Dumnezeu in fata religiei.Ea a rasturnat experienta.
contrapunerea miscarii corpurilor ceresti celor Bacon deosebeste doua tipuri de experienta:
pamintesti,formulate inca de Aristotel(geocentric) si sustinuta Rodnicescopul - in ameliorarea conditiei umane;
de scolastici. iluminare care urmareste cunoasterea legilor.
Giordano Bruno. conceptia coperniciana a naturii,al caror Bacon elaboeaza conceptia caracterul dublu al sufletului
apostol devine.Insa este adevarat ca Copernicus desi uman.
inlocuise vechea sistema geocentrica printr-una Filosoful deosebeste sufletul rational care intra in om datorita
heliocentrica,nu izbuteste sa depaseasca hotarele lumii.Bruno inspiratiei divine, al doilea tip- sufletul sensorial, are toate
a afirmat ,sprijinit de Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecinta caracteristicile corporalitatii. In lucrarea Noul
insusi soarele situate de Copernicus in centrul universului se Organonsustine necesitatea reformarii stiintei prin reforma
transforma intr-un astru,care se pierde in spatial infinit al metodei. Noua metoda a stiintei dupa bacon etse experienta
lumii.Lumea este una,fiindca Dumnezeu este care se deosebeste de stiinei scolastica e carei metode este
Unul,Dumnezeu este inima lumii.El este cauza ,principiul dialectica. Bacon infaptuieste o noua clasificare a stintelor :
substratul unic,forta primordiala din lume. 1.memoria este temelia ISTORIEI,
Galileo Galilei cel mai mare cercetator Italian al 2. Imaginatia este temelia ARTEI,
naturii.Vechea conceptie scolastica este pe deplin ruinata si 3. Ratiunea este temelia FILOSOFIEI.
In procesul cunosterii dupa Bacon constiinta infaptuieste George Berkley- dupa el cunoastem perceptie care este o
unele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor trebuia sai cunostinta particulara, singulara, pe cind notiunea care este o
analizam si sai clasificam:1-idolii pesterii, 2- idolii pietei, 3- cuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, deci
idolii teatrului, 4- idolii tribului. Scopul stiintei dupa bacon nu este cunoscuta . Noi cunoastem perceptia lucrurilor si nu
este explicarea prin cauza. Cauza la bacon semnifica forma, insusi lucrurile. Orce lucru este un complex de perceptii.
caliatate.Prin aceasta notiune Bacon nu poate infaptui A exista inseamna a fi perceput, a fi perceput inseamna a fi
reforma stiintei, de accea el nu depaseste si ramine in hoatre in suflet. Lumea independent de sufletul meu nu exista ,chiar
stiintei scolastice. dacaar exista nu as cunoasste-o. Aceasta conceptie conform
Dar meritul, pe care i-1 atribuie Bacon lui nsui este careie existenta sigura o are Eul si constiinta lui, poarta
descoperirea unei noi metode de investigare tiinific: numele de solipsism.
metoda inductiv. Logica de pn la Bacon, aa cum fusese Se schiteaza in legatura cu aceasta o problema cauza
cunostintei. Pentru a depasi solipsismul Berkley rezolva
ntemeiat de Aristotel, nu reuise s descopere o metod
problema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cu
menit s duc la cunoaterea faptelor reale. Metoda logicii efectul. Perceptia este de natura spirituala deci cauza ei
tradiionale era o metod de demonstrare, iar nu una de trebuie sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupa
investigare. Berkley este ratiunea divina, care impune in sufletul nostru
idei despre lumea inconjutratoare. Daca locke sustine
34. Conceptiile filosofice ale lui J.Locke, G. Berkeley si existenta atit a insusirilor secundare cit si celot primare ,
D.Hume. atunci Berkley le suprima si la reduce numai la cele
secundare, subisctive. Berkley sustine: lucrurile nu exista in
Locke este empirist prin abordarea originii cunostintei. mod obiectiv ci numai in gindirea noastra. Noi nu avem si nu
Dupa locke originea cunoasterii este experienta. Noi putem avea perceptii senzoriale ale materiei in genere , noi
cunoastem cu siguranta marginile experientei ca rezultat al percepem numai lucrurile aparte fiecare perceptie prezinta
afectarii simturilor de catre lucrurile exterioare. Locke este suma senzatiilor aparte. Nu exista o idee abstracta a materiei.
impotriva teoriei ideilor inascute ale liu descartes. Constiinta Ideile reflecta calitati date in perceptia subiectului.
unui nou nascut este lipsita de contunut este Tabula rasa pe David Hume-dezvolta teoria empirista subiectiva a
suprafata cereia se inscriu cunostintele capatate prin cunoasterii pina la forma extrema-SCEPTICISM. Fiind
experienta. Cunostinta numai la prima vedere pare directa, in intrebat Care este esenta Universului?raspunde nu stiu.
realitate ea este indirecta cunostintelor, Locke distinde: Dupa Hume cunoasterea autentica poate fi numai cea logica
1- idei simple capatate prin senzatii-simt extern, care este exprimata prin judecati necesare si obiective. Insa
2-idei compuse capatate prin refletie-simt extern orce cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea se
Asadar exista 2 izvoare de cunostinte-Senzatia si Reflexia, bazeaza pe experienta simturilor, iar aceasta este o cunostinta
prin reflexie filosoful subintelege orce proces intern de subiectiva-particulara, relativa.Asadar cunostinta capatata
cunostinta. Reflexia este insusirea de a oglindi propriile prin experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nu
noastre operatii sufletesti. Ideile simple si ideile compuse nu este o cunostinta autentica. Cunostinta logica este cea
sunt cunostinte pentru a deveni sunt prelucrate de ratiune matematica insa judecatile matematice nu se refera la lucruri
prin: ci la raporturi dintre judecati de accea chiar daca matematica
-comparare este o stiinta sigura ea nu poate fi aplicata in cunoasterea
-abstractizare lumii. Dumnezeu care este esenta, cauza prima a existentei
-denumire nu poate fi cunoscuta deoarece orce cunostinta este
Daca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunci cunostinta lucrurilor efectelor si nu cunostinta cauzei lor.
apare intrebarea care este valoarea cinostintei? In legatura cu Stiinta pe care reprezentantii empirismului doresc so
aceasta subinfluienta filosofiei lui hobbs, Locke infaptuieste fundamenteze prin dezvoltarea teoriei cunoasterii bazata in
urmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor: exclusivitate pe experiente divine . Concluzia empirismului-
1.Insusiri secundare- subiective care nu reflecta lucrurilo asa no cunoastere stiintificaa lumii nu poate avea loc.
cum sunt ci felul cum sunt oglindite in noi(miros gust sunet)
2. insusiri primare obiective(Intinderea miscarea rezistenta)
Locke fundamenteaza conceptia subiectiva, relativa a 35. Filosofia rationalista a lui R.Descartes : metoda
cunoasterii. El distinge lucrurilwe care sunt cunoscute si le deductiva si teoria ideilor innascute.
numeste FENOMENEsilucrurile care nu sunt cunoscute si le
numeste lucruri in sine. Locke distinge urmatoarele trepte de El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiinta
cunoastere: matematica, care se inalta pe un fundament sigur axiomatic.
1.senzoriala-cunostinta probabila despre lumea din jur. Dupa descartes stiinta sigura este matematica deoarece
2. treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa. obiectu ei este produsul pur al ratiunii este abstract ideal. De
In dependenta de treptele cunoasterii distingem: accea metoda matematic, deductia combinativa trebuie sa
a) Judecati demonstrative- devina metoda generala a stiintei. Dupa descartes deductia
matematica terbuie aplicata la cercetarea naturii, prin aceasta
b) Judecati intuitive. fundamenteaza mecanica. Aplicind deductia matematica la
cercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intinderea-
Matematica are judecati demonstrative care dau cunostinte descartes fundamenteaza o noua stiinta geomertia analitica.
sigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate la Deductia matematica trebuie aplicata in filosofie in
cercetarea lumii de accea amine o stiinta ideala. Dumnezeu cercetarea existentei lui dumnezeu; omului.
este o judecata mijlocita de credinta. Prin credinta capatam Aceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartes
incerdere in existenta lui dumnezeu, iar Dumnezeu este apeleaza la metoda sceptica-indoiala. Totul este supis
siguranta existentei lumiii. indoielii: siguranta cunostintelor fie chiar de matematica din
sufletul rational ; siguranta existentei in exterior a lucrurilor,
a lumii.In procesul indoielii intilnesc un obstacol care este -cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. Aici
mai presus de indoiala si acest obstacol este insusi indoiala. natura domina asupra sufletului. Eliberarea se infaptuieste la
Ce este indoiala? Este cugetare, gindire. Dar daca cuget celelalte doua trepte;
inseamna ca exist. Prin aceasta capat siguranta existentei ca -cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece obiectele
gindire suflet. Insa eu am nevoie de un criteriu care sami dea sunt notiunile care reprezinta insusirile esentiale ale
siguranta existentei unei lumi in afara constiintei. Pentru substantei. Aici cunoastem lucrurile in legatura lor complexe
aceasta am nevoie, de un criteriu absolut care dupa descartes si necesara.
este existenta lui dumnezeu.Care este originea lui -intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea
dumnezeu? Descartes spune : lumiica efect necesar a substantei- Dumnezeu. Cunoasteea lui
1. Idei imaginare a caror origine este imaginatia sunt Dumnezeu insotita de dragoste altruista ne elibereaza de
ideale; afecte si ne uneste cu Dumnezeu.
Analizind omul ca parte componenta a naturii, spinoza
2. Idei senzoriale a caror origine este sinzatia sunt subliniaza ca corpul si sufletul sunt reciproc independente,
datorita independentei ontologicea doua atribute ale
confuze;
substantei. Aceasta idee se coreleaza la Spinoza cu tendinta
materialista de explicare a activitatii de gindire a omului.
3. Idei inascute. Folosoful subliniaza ca gindirea omului depinde de starea
corpului doar la treapta cunoasterii senzoriale. El sublinia ca
Concluzia lui descartes este dualista : cunoasterea senzoriala prezinta reflctarea neadecvata a
1. Substanta materia- insusirea principala materia obiectului. Despre religie Spinoza vorbeste in contextul
eliberarii savantului. El sublinia ca religia trebuie sa ofere
2. Substanta spirituala-gindirea. savantilor libertate deplina a gindurilor si a cercetarilor lor,
afirmind ca morala adevarata si ordinea sociala se afla in
pericol acolo unde religia si statul limiteaza libertatea
Metodologia rationalista a lui Desartes nu neaga necesitatea
savantilor.
diviziunii lumii in parti componente, dar dimpotriva, o
Un alt reprezentant este Leibniz. Filosofia sa este
presupune. Metoda propusa trebuie utilizata atit in cunoastrea
influientata:
stiintifica precum si in cea filosofica. Descartes propune o
-de nominalism- sustinea existenta numai a singularului
noua conceptie filosofica, in centru careia sa afla subiectul
- reinvierea atomismului lui democrit
cugetator. Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarate
-critica subst. Materia din filosofie lui Descartes, consecintele
asa cum au si facuto si altii descartes ajunge la concluzia ca
metafizice ale calculului infinitizimal.
aceasta nu trebuie cautat in experiment , dar in domeniul
Leibniz critica notiunea de substanta , materia lui Descartes
ratiunii, a spiritului uman. Conceptia a lui Descartes a
care are insusirea intinderea, iar de aici divizarea infinita a
reflectat necesitatile timpului in parte a oferit solutii
materiei si deci forma ei complexa. Dupa Leibniz substanta
problemelor lui, partial a deschis noi domenii si aspecte, care
este simpla si nedivizibila. Acolo unde trece peste
ulterior vor fi studiate si analizate .
divizibilitate spatiala, ajungem la substanta simpla,
nedivizibila spatiala, datatoare de spatiu, iar insusirea
36. Conceptiile filosofice ale lui B.Spinoza si G. Leibniz.
principala activitatea. In plan fizic aceste puncte sunt numite
forte, in plan metafizic- MONADE.
Spinoza sustine ca supremul scop al existentei umane este
Prin introducerea notiunii de forta in fizica Leibniz rezolva
fericirea , care consta in unirea cu Dumnezeu. Iar aceasta
cea mai dificila problema filosofica Cauza miscarii
poate fi obtinuta prin cunostinta care are forma deductiei
formind prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica.
geometrice. Spinoza critica notiunea de substanta, din
Miscarea este emanenta materiei. Monoda are insusire ,
filosofia carteziana. Ea nu satisface cele doua criterii:
activitate care este reflectare, gindire. Dupa Leibniz
1. De a fi cauza lui-cauza sine insusi;
monodele se clasifica in dependenta de claritate:
-monade confuze- caracterul materiei vii
2. De a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi. -monade confuze si clare caracter animal
-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. Omului.
Aceste criterii sunt satisfacute de substanta unica Dumnezeu. Leibniz distinge monada monadelor-Dumnezeu, care are
In sistemul filosofic a lui Spinoza sunt aplicate: reprezentari aperceptive .
1.Notiunea de atribut, care reprezinta insusirile esentiale Dezvoltarea rationalismului in filosofia lui Leibniz, atinge
a substantei, Dumnezeu. Din infinitatea lui Dumnezeu cu punctul extrem care este spiritualism, prin care se admite ca
necesitate matematica etse dedus numarul infinit de materiei ii este imanenta spiritul. Prin Leibniz se admite
cunoasterea rationalaA PRIORI, libera de experienta.
atribute.Spinoza nu explica cauza ignorantei, dar reduce
Orogonalitatea sistemului filosofic , elaborat de Leibniz este
numaruk atributelor la doua: concentrata in afirmatiile:monadele sunt aspecte ale
universului, fiecare include in sine univesrul intreg; nomadele
-materia nu lasa nimic in afara de sine.acest unul singur exista de un
numar infit de ori si constituia numai unul din nesfirsitele
-spiritul care au insusirile. aspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectiva
diferite. Aceste afirmatii explica fraza : monadele nu au
2. Notiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei ferestre si nu actioneaza unele asupra altora.
sale in altceva; ceea ce existenta intr- un fel si nu
poate exista in alt fel. Lumea este o manifestare de modusuri.
Fericirea care consta in unirea lui Dumnezeu poate fi atinsa 37. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca
prin constiinta care are 3 trepte in perfectiune crescinda: Iluminismului.
Iluminismul prezint un curent, ideologic i cultural al El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, din
gndirii sociale, care reflect lupta burgheziei timpurii i a epoca evului mediu, renastere, moderne, si a contemporanilor
maselor populare mpotriva feudalismului n perioada de sai. Montesquieu este unul dintre reprezentantii timpurii ai
trecere de la Evul Mediu la capitalism. Ideologii deismului francez desi accepta crearea lumii de catre
iluminismului se pronunau mpotriva despotismului sistemei Dumnezeu, argumenta faptul despre neamestecul acestuia in
de caste, bisericii, fanatismului religios. Concepiile despre chestiunile ei de mai departe. Mare atentie dadea
natur, societate, stat, formele de guvernare; instituiile problemelor de caracter social. Studiind istoria el evidentiaza
statale, religia, etica i normele etice, procesul de instruire i si rolul economiei, in viata societatii la baza careia sta munca
educaie totul a fost supus unei critice aspre, unei judeci a
raiunii umane, fiind apreciate ca iraionale, inutile i, prin Diderot
urmare, nevalabile, sortite la pieire. Iluminitii cerea
libertatea gndirii tiinifice i filosofice, optau pentru Mare filosof al Iluminismului, Denis Diderot a contribuit
dominaia raiunii umane, laice i a cercetrilor ce evideniau prin erudiia sa debordant i prin calitile sale inovatoare
adevrul, realitatea aa cum este ea, liber de camuflarea la dezvoltarea a numeroase domenii. El avea certitudinea c
misticismului. ntemeietorii iluminismului francez din sec. al numai erudiia poate s fac s triumfe raiunea i astfel
XVIII-lea au fost Montesquieu i Voltaire, ei au pus temelia
acestei micri, fiind numii pe bun dreptate patriarhi ai ei. lumea s progreseze. Deja, odat cu Cugetri filosofice, n
La sfiritul anilor 40 ai sec. XVIII n Frana a aprut o nou 1746, tinde spre noiunea de deism i de religie natural.
pleiad de iluminiti, generaia a doua, cu mult mai radicali n Aceast prim lucrare este condamnat. Atunci cnd
concepiile lor despre lume: La Mettre, Rousseau, Diderot, scrie Scrisoare despre orbi, ultima etap ctre ateism este
Holbach, Helvetius. Iluminitii francezi s-au ridicat mpotriva strbtut.
dualismului lui Descartes, au adus mult nou n comparaie cu
raionalismul i fizica acestuia, au atacat gndirea metafizic Astfel, Diderot mrturisete fr reineri un materialism ateu
a lui Spinoza, empirismul lui Bacon, sensualismul lui Locke, care l va conduce direct la nchisoarea. Potrivit lui Diderot,
scepticismul lui Beyle, i idealismul, folosind de la ei tot ce lumea, viaa, gndirea aparin materiei i evolueaz singure,
socoteau raional i de valoare. La Mettre, Diderot, Helvetius printr-o sensibilitate universal i fr nicio intervenie
au negat concepia creaionist n privina apariiei lumii i divin.
argumentau faptul c natura i are cauza n ea nsui, c
materia prezint unica substan existent venic ce st la
temelia ansamblului compus de fenomene ale naturii. Pentru Rousseau a considerat ca influenta civilizatiei asupra
iluminiti un interes mare prezentau problemele legate de omului este nociva. A sustinut ca omul este bun de la natura,
istorie: sistema social-politic, formele de guvernare, omul, insa societatea il corupe. Proprietatea privata este cauza
procesul de instruire i educaie, etica, religia, viaa spiritual aparitiei statului si a inegalitatilor sociale intre oameni.
i material a societii.
Jean-Jacques Rousseau nu este adeptul conceptiei lui
Aristotel, considerand ca sociabilitatea nu e o nota
definitorie a naturii umane. Dupa Rousseau omul a suferit o
38. Filosofia iluminista franceza: Fr.Voltaire, Ch. transformare fata de starea sa primara sau originara starea
Montesquieu, D,Diderot si J.-J. Rousseau. naturala , in care era fericit, egal cu ceilalti, bun fata de
semenii sai , se raporta la adevarul din jurul sau mai
Iluminismul prezinta un current, ideologic si cultural al degraba prin sentimentsi intutitie decat prin rationamente
gindirii morale, care reflecta lupta burgheziei timpurii si a abstracte care nu fac decat sa ascunda si sa inhibe
maselor populare impotriva feudalismului in perioada de
adevaratele sale intentii. Textul filosofic al lui
trecere de la Evul mediu la capitalism. Ideologii
iluminismului se pronuntau impotriva despotismului sistemei Rousseau abordeaza problema omului sub aspectul devenirii
de caste, bisericii, fanatismului religios. Conceptiile despre sale in trecerea de la starea naturala la cea sociala.
natura, societate, stat, forme de guvernare; institutiile statale,
religia, etica si normele etice, procesul de instruire si educatie 39. Materialismul mecanicist francez in sec. Al XVIII-lea
totul a fost supus unei critice aspre, unei judecati a ratiunii : J. Lamettrie, P.Holbach si Cl. Helvetius.
umane, fiind appreciate ca irationale, inutile, si , prin urmare,
nevalabile, sortite la pieire. Ei au activat in ajunul revolutiei burgheze franceze si
Fr. Voltaire ideologic au pregatit-o. Ei sustineau si argumentau
Reprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor, principiul materialitatii lumii, a naturii si a societatii, ca
filosof, psiholog. El cunostea bine operele predecesorilor si
materia prezinta factor primordial iar constiinta secund,ca
contemporanilor sai, mai ales operele lui Bacon, Loke,
Hobbes, Descartes, prelungind traditiile lor. insusire a materiei. Materia o substanta ce exista vesnic,
Succesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, ne nelimitat,fara sfirsit... holbach mentioneaza Materia este
demonstreaza realitatea si obiectivitatea naturii, ca lucrurile, tot,ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul asupra
obiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite forme organelor e simt, iar calitatile le atribuim noi diferitor
ale materiei. In continuare ginditorul arata ca corpurile si lucruri materiale. Materia o definesc ca o realitate obiectiva
toate celelalte organizari materiale, sint alcatite din parti de sine statator,independent de subiect,de senzatii si
componente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi
reprezentari.Ideea este o copie,o amprenta a obiectului, sub
distrus. De aici reiese principal concluzie filosofica, ca
material nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai se actiunea carui asupra organelor de simt aparsenzatiile si
transforma in alta forma. perceptiile.Totul in natura se intimpla datorita interactiunii
Ch. Montesquieu atomilor.
Natura nu necesita putere divina,ea singura are energia sa si 42. Problema cunoasterii in filosofia lui Im.Kant.
capacitatea de creare, schimbare. Cunoasterea e Aptiva,are structure,legi si principiile
Miscarea este vesnica ca si materia. sale.Kant abordeaza una din cele m dificile probeme
Toate fenomenele,lucrurile,organismele se afla in legatura si problema dintre obiectul si subiectul cunoasterii.
conexiune.Conexiunea actioneaza peste tot, caracter Subiectul c. element al pr. Cunoasterii,care
universal si obiectiv. De nu ar fi aceasta conexiune,nu ar fi reflecta(cunoaste). Subiectul cun. element activ.
posibila existenta noastra. Obiectul c element care e reflectat(cunoscut). Obiectul
cun elem pasiv.
40. Caracteristica generala a filosfiei clasice germane. Problema de raport obiectiv/subiectiv o aborda Kant cu
scopul de a dezvalui structura,natura si limitele cunoasterii.
Pe masura ce popoarele europene devin constiente de
Adevarata filosofie dupa Kant e stiinta despre principiile
trecutul lor incepem sa avem o filosofie germane,
engleza,fr,rusa cunoasterii stiintifice.
Caracteristica principal a acestor filosofii este concentrarea Comparativ cu Copernic si miscarea pamintului pu a opri
ca in Evul Mediu in centre universitare, filosofii fiind profi Pamintul, Kant opreste lucrurile pentru OM.
de filosofie. Intemeitorul F cl germ Emanuil Kant. Se modifica coraportul factor rational/sensorial.Izvoare de
ns tiinele naturaliste permanent cereau de la filosofie cunoastere: intuitia(senzatia),intelectul(ratiunea).
formularea i justificarea metodelor generale de cunoatere, Cunoasterea e rezultatul sintezei intuitiei si intelectului.
formelor universale de gndire. ,F pune n centrul
Prin experienta dupa Kant obiectele ne sunt date prin
cercetrilor sale omul, esena lui, modurile activitii vitale
i de cunoatere ale lui. Aseste probleme devin obiectul de ratiune,sunt gindite.
studii a filosofiei clasice germane. Orice cunostinta isi are originea sa prima,insa nu orice
din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltrii cunostinta este dedusa numai din exp.
gndirii filosifice din acea perioad. Filosofia clasic Cunostinta stiintifica are si alt izvor care e activitatea
german a fost ca o teorie german a revoluiei franceze. ratiunii omului. Ratiunea pura se numeste ceea ce nu are
Pentru ea este caracteristic: nimic comun cu experienta.
* Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente.
La nivelul intuitiei Kant distinge 2 forme apriori(necesare si
* Divizarea existenei n lumea naturii i lumea omului
* Se studiaz nu numai istoria uman, dar i esena omului. universale) de gindire:
Principala problem este problema omului, trecerea de la 1.timpul(legat de senzatii interioare)
cultul omului abstract la oameni reali considerai n aciunea 2.spatiu(legat de senz exterioare) . Sunt intuiti si nu notiuni.
lor istoric In gnosiologia lui Kant evidentiem urm notiuni fundam:
* Se subliniaz rolul filosofiei n rezolvarea problemei -transcendent ceea ce exista dincolo de experienta; - se
umanismului refera la existent.
* nelegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categorii
- transcendental ceea ce exista mai inainte si mai presus de
i idei
* Formularea dialecticii ca concepie integral expeienta, se refera la cunoastere si e presus si constituie
conditia care face posibila cunoasterea.
Dupa Kant distingem:
41. Im.Kant fondatorul filosofiei clasice germane. - lucruri cum sunt in realitate not. Noumen.
n activitatea lui K. deosebim dou perioade: precriticist -lucruri asa cum ne sunt date prin simturi not. Fenomen.
i (dup 1770) criticist. n prima el se ocup mai mult cu Lumea Noumenala exista obiectiv si independent si radical
tiinele naturii, se manifest ca astronom, fizic,geograf, diferita de Lumea Fenomen care exista subiectiv. Noi
scrie un ir de lucrri n care afirm posibilitatea cunoaterii cunoastem doar repr lucrurilor fenomenul,iar noumenul
fenomenelor naturii ce exist ca atare. Kant formuleaz o ramine neatins.
ipotez cosmogonic foarte important despre apariia Noumenul a fost necesar pentru a arata ca cunostinta umana
planetelor sistemului solar dintr-o nebuloas primordial nu e absoluta ci relativa si limitata. Limitele cunoasterii
confrom legilor naturale. Perioada agnosticista,aici Kant e limitele experientei.
influentat de agnosticismul lui Humme. Humme sustine ca
atit valorile cit si necesitatile sunt proiectii ale mintii umane 43. Morala lui Kant.
asupra unei lumi valoric neutra. Chiar daca noumenul ramine necunoscut,el deschide constiintei
Perioada criticist este legat cu publicarea de ctre el a prin ratiunea practica. R PR se numeste deoarece
trei lucrri: Critici.n aceste lucrri el d o analiz critic reglementeaza actiunile omului, R PR presupune o lege morala
filosofiei precedente. Kant socotea c obiectul filosofiei si un scop. Legea morala dupa Kant deserveste datoria si are
imperativul categoric Lucreaza intotdeauna in asa fel ca
teoretice trebuie s fie nu lucrurile, fenomenele i procesele
maxima actiunii tale sa devina lege universala.
naturii, ci cercetarea activitii de cunoatere a omului,
Prin ratiune pura nu a fost rezolvata probleme cosmologice.
stabilirea legilor raiunii umane i limitele ei.
Stiinta nici nu dovedeste existenta lui Dzeu, nemurirea
Metoda lui Kant se numeste critica pt ca supune unei
sufletului, nici nu o neaga,de aceea ramin deschise credintei.
analize minutioase toata filosofia,pentru a dezvalui atit erori
Unde se sfirseste stiinta,incepe credinta.
rationaliste, cit si neajunsurile empirismului.