Formicide

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutare
Furnic

O furnic mncnd miere

Furnicile sunt insecte sociale(en) din familia Formicidae care constituie, mpreun cu
viespile i albinele nrudite, ordinul Hymenoptera. Furnicile au evoluat din strmoi
similari viespilor pe la mijlocul cretacicului acum 110130 milioane de ani i s-au
diversificat dup creterea numrului de plante cu flori. Au fost clasificate peste 12.500
dintr-un numr total estimat de 22.000 de specii.[1][2] Ele se identific cu uurin dup
antenele lor cotite i dup structura distinctiv n form de noduri, cu talie ngust.

Furnicile formeaz colonii ale cror dimensiuni variaz de la cteva zeci de indivizi
prdtori ce triesc n mici caviti naturale pn la colonii extrem de bine organizate ce
ocup teritorii largi i sunt formate din milioane de indivizi. Coloniile mai mari constau mai
ales din femele sterile i fr aripi ce alctuiesc caste de lucrtoare, soldai sau alte
grupuri specializate. Aproape toate coloniile de furnici au i civa masculi fertili denumii
trntori i una sau mai multe femele fertile denumite mtci sau regine. Coloniile sunt
descrise uneori ca superorganisme(en) deoarece furnicile par a opera ca o entitate unificat,
lucrnd mpreun pentru a susine colonia.[3]

Furnicile au colonizat aproape toate poriunile de uscat de pe Pmnt. Singurele locuri n

care lipsesc furnici indigene sunt Antarctica i cteva insule ndeprtate i neprielnice.
Furnicile triesc bine n majoritatea ecosistemelor i pot forma 1525% din biomasa
animalelor terestre.[4] Succesul lor n att de multe medii a fost atribuit organizrii lor
sociale i abilitii de a modifica habitatul, de a se conecta la resurse i de a se apra.
ndelungata lor coevoluie cu alte specii a dus la relaii de mimetism, comensalism,
parazitism i mutualism(en).[5]

Societile furnicilor prezint diviziunea muncii(en), comunicaie ntre indivizi i o abilitate

de a rezolva probleme complexe.[6] Aceste paralele cu societile umane au constituit de
mult vreme o surs de inspiraie i un subiect de studiu. Multe culturi umane utilizeaz
furnicile n buctrie, farmacie i n ritualuri. Unele specii sunt preuite pentru rolul lor de
ageni de control al paraziilor.[7] Abilitatea lor de a exploata resursele poate aduce ns
furnicile i n conflict cu oamenii, ntruct ele pot s deterioreze recoltele sau s invadeze
cldiri. Unele specii, cum ar fi Solenopsis invicta, sunt considerate specii invazive(en),
acomodndu-se uor n zone unde au fost introduse accidental.[8]
Cum arata un musuroi de furnici pe
dinauntru?
E usor sa ne imaginam ca un musuroi de furnici este ca un oras in miniatura, nu-i asa?
Este natural am putea spune de vreme ce un musuroi trebuie sa gazduiasca cateva mii de
furnici laolalta, sa le ofere spatiu nu doar pentru ele cat mai ales pentru hrana pe care am
vazut cu ochii nostri ca o transporta voiniceste catre casa, de multe ori avand volume chiar
de cateva ori mai mari decat furnicile si care trebuie depozitata undeva.

Pe de alta parte cercetarea musuroaielor de furnici de

catre oamenii de stiinta si de realizatorii de documentare
s-a dovedit intotdeauna dificila, aproape imposibila,
datorita structurii sensibile a acestor constructii subterane
bazate pe galerii foarte usor de prabusit la actionarea
unor forte chiar mici pentru noi oamenii dar imense
pentru colonia de furnici. De filmat in interiorul
musuroaielor este deja imposibil, oricat de mici ar fi
camerele de filmat, chiar si cele similare celor
endoscopice utilizate in chirurgie, din cauza formelor neregulate ale galeriilor, curbe,
coturi, necesare pentru sustinerea lor.

Si apoi, de ce sa afectezi un musuroi de furnici chiar si de dragul stiintei sau curiozitatii? Ei

bine, exista musuroaie de care oamenii n-ar trebui sa se atinga si musuroaie care ar trebui
distruse. Un astfel din urma musuroi a fost ales pentru a face obiectul studiului, rezultatul
transformandu-se intr-o opera de arta. Te invitam sa vezi in filmul de mai jos cum arata un
musuroi de furnici in interiorul sau, tehnica folosita fiind cea a turnarii de aluminiu topit in
musuroi, aluminiu care, fiind in stare lichida, s-a strecurat cu lejeritate prin galeriile
musuroiului umplandu-le, apoi intarindu-se odata cu scaderea temperaturii sale.

Revenind la furnici, trebuie spus ca musuroiul din imaginile de mai sus a apartinut uneia
(Solenopsis invicta) dintre cele 280 de specii de furnici rosii, o specie originara de pe
continentul sud-american, in acelasi timp o specie invaziva in alte zone ale globului (Statele
Unite, Caraibe, Australia, Tailanda, Taiwan, China), importata din greseala in aceste zone
de catre calatorii pe mare in ultimele sute de ani.

Ei bine Solenopsis invicta este considerata periculoasa atat pentru oameni cat si pentru
vietuitoarele din zonele in care aceste furnici se stabilesc si isi construiesc musuroaie. Sunt
foarte agresive, mult mai agresive decat majoritatea speciilor de furnici, si au o intepatura
deosebit de dureroasa. In momentul in care animalele sau chiar omul calca pe musuroi,
furnicile ataca in masa, intepaturile lor aducand nu doar durerea ci si urme pe pielea
oamenilor care au experimentat aceste intepaturi sub forma unor pustule albe persistente.

Sunt considerate si daunatoare intrucat construirea musuroaielor duce la deteriorarea

radacinilor plantelor si pierderea culturilor, multe dintre aceste colonii gasindu-se in
mijlocul campurilor cultivate, punand astfel probleme si cultivarii mecanice a acestora, o
invazie a acestor furnici ducand si la contruirea a 40 de musuroaie pe o suprafata de un
hectar. In plus vietuitoarele aflate in zona lor de influenta sunt practic exterminate, de la
nevertebrate la soparle, pasari si insecte catre traiesc pe sol. Motiv pentru care aceste
musuroaie sunt distruse prin diverse metode cum ar fi inundarea lor cu azot lichid, apa
fiarta, abur fierbinte si mai rar aluminiu topit.