You are on page 1of 10

Cap.

I - Podgoria Minis - 31
Maderat

Ciutina, 2000).
Anual cad in medie 626 mm precipitatii din
care 410 mm in perioada de vegetatie. Limita minima
pentru cultura vitei de vie este de 500 mm anual din
care 250 mm in perioada de vegetatie.
Cele mai multe precipitatii se inregistreaza, in
medie, in lunile iunie, iulie si mai, perioada in care se
creeaza conditii deosebit de favorabile pentru mana
vitei de vie cat si pentru fainare.
Precipitatiile provin aproape in totalitate din
ploi, fiind frecvente ierni-le cu intervale de
temperatura pozitiva, unele chiar ridicate pentru
lunile decembrie si ianuarie. Stratul de zapada, in
timpul iernii, este mic si se mentine in perioade
relativ scurte.
Perioada de vegetatie a vitei de vie in
podgoria Minis - Maderat este destul de lunga (212
zile), cu variatii intre 143 zile in 1957 si 256 zile in
1967.
Pornirea in vegetatie are loc, in mod obisnuit,
intre 23.111 - 14.IV si se incheie intre 28.X- 20.XI. S-
au inregistrat insa si devieri anticipate, de la 27.11
-1.111(1967-
1968)siintarzieripanala23.XI(1958,1963)
(MariaOana, 2001, I. Die, 2003).

1.5.4. Diferentieri climatice intre centrele


viticole Mi-nis si Maderat

In lucrarea "OenocHmatul Romaniei"


(1987), St. Teodorescu si A. Popa explica diferentierile
de sortiment si directii de productie atat prin pozitia
geografica cat si prin date climatice.
Central viticol Maderat, de la Siria catre nord,
pe plaiurile de la Maderat, Pancota, Silindia, Mocrea,
este producator in principal de vinuri albe, in
secundar de vinuri rosii. Aici se cultiva mai ales
soiuri pentru vinuri albe Mustoasa de Maderat,
Riesling italian, Feteasca regala, Muscat Ottonel), care
le depasesc calitativ pe cele rosii.
In central viticol Minis, de la Siria catre sud
cuprinzand plaiurile Cova-sant, Cuvin, Ghioroc, Minis,
Paulis, se obtin vinuri rosii din cele mai reputate in
Romania. Sortimentul este constituit din soiurile
Cabernet Sauvignon si Pi-not noir (60%) iar restul din
Cadarca, Burgund mare si Merlot.
Datele au fost adunate de la statia
meteorologica Ineu (pentru Mocrea - Pancota) si de la
Minis, pentru intervalul 1961-1970. Diferente mai
semni-ficative intre cele doua centra viticole se
inregistreaza la temperatura medie anuala, respectiv
suma gradelor de temperatura si insolatie; acestea
fund in favoarea centralui viticol Minis (tabelul
1.1.).
30 VITICULTURA ARADEANA DUPA
ANUL 1944

tand mai mult sau mai putin plantatiile de vii de la piciorul


pantei, sau de pe vai, cat si plantatiile de portaltoi.
Nu putem ascunde insa nici brumele inventate ca
justificare a nerea-lizarii planului de struguri, brume care
afectau nu numai parcelele de la piciorul pantei, ci urcau mai
sus in deal. La fel se proceda si in cazul grindinei. Dar
despre acestea vom reveni pe parcurs in subcapitolul
2.1.2.10.1.
Bruma si ingheturi timpurii de toamna, in luna
septembrie, s-au inregistrat in doua cazuri din cei 60 de ani.
Frecventa brumelor usoare, in luna oc-tombrie, este mai
mare si s-a inregistrat in peste 50% din numarul anilor (Maria
Oana, 2001).
Ingheturi de iarna. Inghetul din 24.1.1963 (-
24,7C) a afectat 45 hectare vii cultura clasica, dar
neprotejata peste iarna, la SCPVV Minis la trupul Cuvin
ses. Productia a fost compromise pentru doi ani. Acest ger a
afectat si lemnul multianual, respectiv cordoanele din
plantatiile in forma inalta de la piciorul pantei, atat la
statiune cat si la IAS Baratca (Gh. Calistru, 1963).

1.5.2. Insolatia
5

Intr-un an calendaristic soarele straluceste in medie


1955 de ore, limita minima pentru vita de vie fiind de 1300
ore. In anul 1992 s-au inregistrat cele mai putine ore de
stralucire a soarelui (1192 ore), iar in anul 1967 soarele a
stralucit eel mai mult (2315 ore). Intensitatea maxima de
stralucire a soarelui a fost in lunile iulie, august si
septembrie, perioada corespunzatoare acumularii zaharurilor
si substantelor colorante din struguri. Din acest punct de
vedere podgoria Minis - Maderat beneficiaza de resurse
luminoase excelente comparativ cu alte podgorii (Maria
Oana, 2001; V. Ciutina, 2000).

1.5.3. Regimul pluviometric

Dupa valorile precipitatiilor inregistrate dupa anul


1931, se poate apre-cia ca podgoria Minis - Maderat
beneficiaza, in general, de apa suficienta pentru productii
corespunzatoare de struguri, cu exceptia unor ani secetosi
cand pe pantele cu soluri subtiri si scheletice viile au
suferit din lipsa de apa (1958, 1985. 1993, 2000, 2003).'
Cele mai scazute precipitatii au cazut in anul 2000 (382
mm) din care
in perioada de vegetatie doar 236 mm, an considerat eel
mai secetos; iar cele
mai multe in anul 1980, respectiv 879 mm din care 722
mm in perioada de
. r::atie lanexa 1.1.), considerat anul eel mai ploios (Maria
Oana, 2001; V.
Cap. I - Podgoria Minis - Mdderat

29

Bilantul termic activ, obtinut prin insumarea temperaturilor mai mari


de 10C a prezentat valori cuprinse intre 2963C si 4233C, cu o medie mul-
tianuala de 3667C, depasind cu 1067C limita minima admisa pentru cultura
vitei de vie.
Bilantul termic util (efectiv), se calculeaza prin insumarea diferentelor
dintre temperaturile medii zilnice si pragul biologic al vitei de vie (10C). Suma
temperaturilor utile este de 1558C ca valoare medie multianuala. Cel mai
scazut bilant termic util s-a inregistrat in anul 1979 de numai 1102C, iar in
1995 eel mai ridicat, de 2486C; limita minima pentru vita de vie este de
1000C.
Temperatura medie in perioada de vegetatie, de 17,3C este foarte
buna pentru vita de vie in general dar si pentru scoala de vite. Media minima
in perioada de vegetatie s-a inregistrat in anul 1964 (15,6C) iar cea maxima in
anul 2002, de 20, PC.'
Ca valori absolute s-au inregistrat urmatoarele temperaturi:
- maxima absoluta in august 1946, +41,5C, iar la sol de 62,8C in luna iulie
1968;
- minima absoluta in 24 ianuarie 1963, -24,7C;
- in 16,6% din ani s-au inregistrat temperaturi minime absolute sub -20C;
- in 42,4% din ani, temperatura minima absoluta a lunii octombrie nu a scazut
sub 0C, conditie foarte importanta pentru maturarea coardelor de vita ie vie,
ca si pentru cultura de portaltoi (Ille I 2003)
Temperatura medie optima pentru pornirea in vegetatie la vita de vie
Bte de 8-10C, care in podgoria Minis - Maderat se inregistreaza in luna aprilie.
In lunile iunie, iulie si august se atinge nivelul optim de 20-26C pentru inflorit
si 20-24C pentru coacerea si maturarea strugurilor (Maria Oana, 2001; V.
Pasca, 2003).

1.5.1.1. Brume si ingheturi


Brumele si ingheturile tarzii de primavara sunt destul de frecvente si te
pagubitoare pentru toate culturile viticole; vii pe rod, plantatii portaltoi >i
chiar pentru cultura vitelor la parafina care nu sunt acoperite de pamant
(Maria Oana, 2001; I. Ille,'2003).
Pe parcursul existentei statiei meteorologice de la Minis, ingheturile i de
primavara s-au inregistrat in lunile aprilie 1931 (-7,5C), 1938 (-4C), 13-14
aprilie 1947, 26-27 aprilie 1948, 1978 (-6,5C) la trupul Cuvin ses in rtea
de 13-14 mai, cat si in 21/22 mai 1952 (-2C).
Brume usoare, dupa pornirea in vegetatie, au mai fost si in alti ani, afec-
:i -.RADEANA DL'PAANUL 1944

situate la 171 m alrirudine.


limatograma centrului viticol Minis (fig. 1.1.) sintetizeaza datele cli-
riee pe intervalul 1957-2000, iar anexa 1.1. cuprinde detalii anuale pentru
ami 1958 - 2003.
La stabilirea valorilor minime si maxime s-a tinut seama, uneori, de
datele climatice din intervalul 1928-1956.
Podgoria Minis - Maderat are in general un climat temperat continen-
tal cu influente mediteraneene, subordonat influentelor specifice climatului
Europei Centrale.
Unele particularitati ecologice ale podgoriei sunt asigurate si de ada-
postul natural pe care ll realizeaza Muntii Zarandului, expozitia sud - vestica,
inclinatia versantilor de 15-35%, cat si particularitatile edafice.
Valorile elementelor climatice inregistrate la statia meteorologica a
SCDVV Minis pe parcursul a circa 60 de ani de existenta, depasesc limitele re-
strictive pentru cultura vitei de vie. Astfel, conditiile ecoclimatice generoase,
caracteristice podgoriei, permit cultivarea unui sortiment variat de soiuri de
masa si vin (Oana Maria, 2001; llle I., 2003; Pasca V., 2003).
De asemenea, aceste conditii asigura cu succes necesitatile culturii de
portaltoi si scoala de vita.

Temperatura: temperatura medie anual n intervalul 1957-2000 a


fost ridicat, (11,2C). n general iernile sunt uoare i relativ
scurte iar trecerile spre primavar si var se fac brusc, acest fapt s-a
nregistrat mai ales in ultimii 3-4 ani (2000-2003).
Temperaturile medii lunare scad sub 0C doar in lunile ianuarie i
februarie dar, in mod obinuit, nu sub -2C. Cea mai mic temperatur medie
lunara s-a inregistrat in februarie 1956 cand a sczut la -7,9C. Temperaturile
medii in luniile iulie - august se menin peste 21C ceea ce este foarte
important pentru coacerea strugurilor si maturarea lemnului in colile de vi.
La acumulrile calitative, din lunile iulie - septembrie, perioada de
maturare a strugurilor, respectiv a codielor la colile de vie, temperatura medie
lunara se mentine la nivel optim de peste 21C (iulie - august) si 15,5C n
septembrie.
BilanuI termic global, cel care reprezint suma temperaturilor
pozitive. variaz ntre 3426C in anul 1940 si 4936C in 1994, avnd ca
medie multianual valoarea de 4125.
Cap. I - Podgoria Minis - Maderat 27

Torentii din bazinele hidrografice ale podgoriei se pot imparti in


6 sec-toare3 precizate in tabelul anterior.

1.4. Cai de comunicatie

Extinderea si modernizarea cailor de comunicatie a fost


determinata de dezvoltarea si diversificarea economiei judetului
Arad.
Reteaua feroviara. Judetul este traversat de una dintre cele mai
vechi si importante magistrale care asigura legatura, prin punctul de
frontiera Curtici, cu tarile Europei Centrale4. Pe aceasta magistrate, partea
de sud a podgoriei este deservita de statiile Ghioroc, Paulis si Radna.
Podgoria Minis - Maderat a fost favorizata, si mai este si in
prezent (partial), de cea mai veche linie Tngusta electrica din Romania
(1913), avand o lungime de 55,3 km. Ea a legat orasul Arad de
localitatile viticole Ghioroc, de unde se bifurca spre nord prin Cuvin,
Covasant, Siria, Galsa, Masca, Pancota, iar in partea sudica spre Minis,
Paulis, Baratca, Radna. In prezent, de la Ghioroc spre cele doua
extremitati, transportul se realizeaza pe cale rutiera.
Linia ferata Arad - Santana - Brad in lungime de 141 km, trece
prin localitatile viticole Siria, Masca, Pancota, Mocrea, Ineu.
Reteaua rutiera. Soseaua nationals modernizata (DN 7) Nadlac - Arad
- Lipova - Deva strabate judetul de la vest la est pe o lungime de cca
154 km,
traversand localitatile viticole din sudul podgoriei, Paulis - Baratca.
Dintre soselele judetene, asfaltate in ultimele decenii, mentionam Arad
- Brad, care traverseaza localitatile viticole Siria, Galsa, Masca, Pancota,
Ineu,
Sebis. De la Masca "pe scurtatura" se trece prin Maderat, Tarnova,
Silindia,
Luguzau, Cuied, Buteni, ajungand tot la Sebis. De la Siria se face
legatura cu
Paulisul (cu DN 7) prin localitatile viticole Covasant, Cuvin, Ghioroc,
Minis.
Soseaua Paulis - Siria - Pancota delimiteaza dealurile podgoriei Minis -
Maderat
de Campia de Vest, conturand astfel perimetrul zonei producerii
vinurilor cu
denumire de origine controlata.

1.5. Conditii ecoclimatice


5

Datele climatice prezentate au fost inregistrate la statia


meteorologica de la Statiunea de cercetare-dezvoltare pentru viticultura
si vinificatie Minis,

3. Ibidem
4. Velcea Valeria si colab., 1979, Judetelepatriei (judetul Arad).
26 VITICULTURA ARADEANA DUPA ANUL
1944

de la Covasant, relieful se schimba brusc. Versantii sunt in general lini, avand


culmi largi si lungi, caracteristic etajului inferior (I). Trecerea din zona in-
ferioara la cea superioara se face brusc, etajul intermediar fiind slab evidentiat.
Profilul vailor este in forma de U. Trecerea spre zona de lunca se face
treptat si lin, aproape pe nesimtite. In hotarul comunei Siria se observa
prelungiri ale Muntilor Zarandului materializati prin culmi inguste, puternic
erodate, cu mult schelet (dealul Siriei), cu usoare prelungiri spre Galsa, Masca
si Maderat, care se pierd treptat.
Orientarea generala a culmilor este E - V si cu expozitia versantilor
predominanti nordica si sudica, dar intalnindu-se frecvent si celelalte
expozitii.
VI. Sectorul Galsa - Masca - Maderat. Se incadreaza in etajul I.
Pas-treaza in general aspectul portiunii inferioare a sectorului anterior,
caracterizata prin versanti lini si pante cu marime mica. Spre Pancota, Masca
si Maderat, martorii de eroziunii sunt intercalati de vai largi, iar versantii au
expozitie estica si vestica, predominant vestica, culmile avand orientarea
generala N - S.

Hidrografia: din punct de vedere hidrografic, podgoria Mini -


Mderat se mparte in mod natural n dou bazine: jumtatea sudic,
inclusiv comuna Covsn, se ncadreaz n bazinul hidrografic al
Mureului, iar jumtatea nordic, inclusiv iria, se ncadreaz n
bazinul hidrografic al Criului Alb. Canalul Matca recepioneaz
debitele scurse din zona Pauli - Mderat, conducndu-le spre Criul
Alb, iar Muresul primeste numai debitele scurse din zona Baraca
-Pauli.
Reelele hidrografice sunt formate din toreni, ogae, viroage, rigole
si alte forme prin care se scurg apele dup ploi sau la topirea zpezilor.

Nr. to- Suprafata Lungimea vailor (km)


Sectorul rentilorbazinului principale secundare
Radna - Paulis 10 5,87 12,06 4,07
Paulis - Minis 9 1,08 4,00 25,50
Minis - Covasant 19 19,20 31,00 18,90
Covasant - Siria 15 19,73 27,90 9,40
Galsa - Maderat 6 13,17 15,30
Pancota 2 2,48 2,90
7::.._ 61 61,53 93,16 57,87
Cap. I - Podgoria Minis - Maderat 25

I. Sectorul Baratca - Minis. Se incadreaza in etajul 11 si mai


putin in
etajul III. Se caracterizeaza printr-un relief puternic framantat cu vai
adanci,
partial ravenate, versanti destul de lungi, cu pante mari si profil
regulat.
Eroziunea de adancime se manifesto prin ogase si ravene cu
densitate mica. Versantii acestui sector, la limita cand zona de lunca se
termina brusc, au pante a caror marime depaseste 25 (25-35).
Culmile principale sunt orientate in directia nord-sud si cu
versanti a caror expozitie este in general estica si vestica si mai putin
nordiea si sudica. Solurile de aici sunt formate pe sisturi si sunt de tipul
solurilor brune, brune-roscate, cu podzolire slaba in extrema nordiea.
Adancimea profilului pana la roca tare este variabila de la o portiune la
alta, cuprinzand limite intre 30-70 cm si 10-25 cm.
II. Sectorul Minis - Ghioroc. Se incadreaza in etajul I si mai
putin in
II. Cuprinde un relief mai putin accidentat, caracterizat prin culmi
prelungi si
versanti a caror marime este injur de 12. Cumpana nu se poate delimita
strict,
ea in general este lunga, avand aspectul unor platouri inguste, iar trecerea
spre
versanti se face lin.
Orientarea culmilor este EN (ENE) - SV (SVS) cu vai inguste si
care au caracter mai putin ravenat.
Solurile in aceasta zona au profil adanc printre cele mai
reprezentative din partea de deal.
III. Sectorul Ghioroc - Cuvin. Se incadreaza in etajul II si 111.
Are un
relief mai accentuat ca si sectorul anterior, fara a depasi sectoral Baratca -
Minis
cu care se aseamana.
Orientarea culmilor principale este pe directia E - V cu versanti
nordici si sudici. Pantele ating marimea de 21-26 in special pe versantii
nordici, cei sudici sunt mai lini, cu marimea pantelor de 17-26, pe
alocuri cu soluri mai profunde. Pana la Cuvin zona de contact cu lunca
este mai lina, dar aici (Cuvin) trecerea se face brusc prin versanti cu
pante mari ce depasesc 21.
IV. Sectorul Cuvin - Covasant. Se incadreaza in etajul II si III.
Acest
sector este ocupat in intregime cu pasune, se prezinta sub forma unor
versanti
puternic inclinati cu pante de 17-26. Vaile sunt inguste si adanci. Ele au
profil
in forma de V.
Orientarea versantilor este in general E - V, cu expozitii
nordice si sudice. Contactul cu lunca se face treptat, in special pe
hotarul comunei Covasant. Frecvent se intalneste eroziune de adancime
sub forma de ravene si ogase ca urmare a pasunatului nerational.
V. Sectorul Covasant - Siria. Se incadreaza in etajul I si III. Incepand
24 VITICULTURA ARADEANA DUPA ANUL
1944

Descrierea plastica a scriitorului loan Slavici despre satul Siria (actual-


mente comuna) din nuvela "Padureanca", corespunde celorlalte localitati viti-
cole: "satul se intinde lapoalele celui din urmd sir de dealuri, din sus de sat
locurile sunt sddite cu vii, si mai sus coasta e acoperitd cu tars, pe culmeapla-
iului se vede marginea pddurilor, iar intr-un vdrfiesit inspre cdmpie, eel mai
inalt dintre toate, se ridica zidurile parasite ale Vilagasului (Siria, n.n.), o ce-
tate veche de unde ochiul strabate toatd cdmpia cat patrunde zarea de lumina".
Asa aratau dealurile Siriei de sub cetate cu 14-15 ani inainte de nasterea scri-
itorului.
O asezare asemanatoare a viilor si a padurilor se constats si la Soimos,
langa Radna, pe valea Muresului.
Relieful: relieful podgoriei se poate mpari n trei etaje de altitudine1:
Etajul III - treapta superioara, cu altitudinea cea mai ridicat (400-420
m), cu folosin n cea mai mare parte ca padure si mai puin pune.
Aceast
treapt cuprinde relieful cel mai accidentat, cu pante mari, culmi nguste, vi
adnci si ravenate. Este mai puin ntlnit n cadrul suprafeei corespunzatoare
pentru plantaii de
vii.
Etajul II - treapta mijlocie, are o altitudine medie ntre etajul superior
i inferior, cu folosin mixt de pune si vii. Punea se gsete localizat n
partea superioara, la limitele cu etajul III, iar via in partea inferioar, limitrof
cu treapta ultim. Relieful se caracterizeaz prin pante mari de 21-28 sau 17-
22, cu vi adnci si inguste. Se difereniaz de etajul III, n primul rnd, prin
altitudine mai mic (n jur de 300 m) si in al doilea rnd prin gradul mai scazut
al accidentrii reliefului.
Etajul I - treapta inferioara, are cea mai scazut altitudine ce se cifreaz
n jur de 150-200 m, cu o folosin viticol. Aceast treapt cuprinde un
relief mai puin accidentat i care se caracterizeaz prin culmi largi, cu
aspectul unor platouri nguste.
Pantele in general nu depasesc 12, trecerea nspre vale sau cumpna
facandu-se lin. Vile nu au caracterul ravenal fiind mai largi decat in cazurile
anterioare.
1963. - Ibidem.
Capitolul I

PODGORIA MINI -
MADERAT

Aezare geografic: masivul viticol are ca extremitati dealul Soimos,


pe valea Muresului la sud si orasul Ineu la nord, pe Crisul Alb.
Coordonatele geografice ce ncadreaza podgoria sunt: paralelele de
4605' - 4635' latitudine nordica si meridianele de 2115' - 2200' longitudine
estic. Miniul este traversat de paralela de 4608' iar Aradul de paralela de
4610'.
De la Radna masivul se indreapta spre vest, pana la Pauli, de unde ia
directia spre nord pana la Pncota. La sud de Msca podgoria se ramific spre
est in direcia satului Maderat si a orasului Ineu.
Partea nordic a podgoriei (Pancota, Msca, Mderat, Trnova, Agri,
Drau, Mocrea, Ineu) se ncadreaz n piemontul Trnovei din depresiunea
Zrandului, iar partea vestic si sudic este reprezentat de ultimele ramificaii
ale Munilor Highi - Drocea. Zona viticol este cuprins ntre pdurile ce
imbrac masivul muntos, lunca rului Mure si Cmpia de Vest.