You are on page 1of 255

LINIVERSITATEA DIN EICURETI

FACULTATEA DE FILOSOFTE $1 LITERS


ININftresmrwroraro

INTRODUCERE IN
BIZANTOLOGIE
CURS DE

Profeser V. GRECU

EDITOR

RODICA SOINIESCU

- 1940-19 41 --
www.dacoromanica.ro
-3-

Introducara in bizantinolo6ie.

Consideratiuni generale.

Scopul acestui curs este ca studentii ce dau


examene In Bizantinologie, sa nu cunoasc& numai ur
capitol in mod mai aprofundat din aceasta gtiintti, ci
ea alba i o orientare generala in domeniul ei.Cursul
va fi de folos vi color ce eventual ar voi ell se ocu-
pe mai insistent cu studiile bizantine, crugandu-by
mult din mune& epre a obtine o orientare mai sigura
ci mai lesnicloasa.
In aceet stop, in .cast curs se va da mai inrat
o bibliografie sistematic6 si criticd de initiare,ur.
mind ca aceastA bibliografie sh" fie intrevitti si imbo.
gatita in cursul tratarii tuturor Orvilor de ce-2ce.-
tare ale Bizantinologiei, indicandu-se izvoarele st
scrierile cu rezultatele principale.
Se va arata ce se intelege ci cu ce se ocupa a-
moist& tiinVai 0 se va da un scurt istoric a1 Bi2an-
tinoloOei, aratandu-se cat s'a lucrat, cum s'a lucvAt
0 la ce rezultata s'a ajuns.
Cum in cadrul cercetarilor bizantinoloLiai cAe

www.dacoromanica.ro
- 4 -
nu numai istoria politica, atilt cea externa,cat gi
interns a imperiului bizantin, ci gi istoria civiliza-
Vial ci a culturii bizantina, a arteigi a literaturii
bizantina, precum gi ale influenVelor ce le-au exer-
citat*acestea asupra popoarelor Invecinate ci mai in-
departate atilt In cursul existenVei imperiului bizan-
tin, cat ci dup& incetarea sa ca stat politic indepen-
dent, se va da pe scurt nu numai istoria polities ex-
tern& gi internal a imperiului bizantin, ci gi istoria
tuturor aceetor fenomene ci aspecte din existenVa ci
urmarile acestui stat.
0 introducere de acest fel este Cu atilt mai ne-
cesdracu cat scum se recunoagte importanta imperiului
bizantin in istoria omeneasca gi cercetarea istoriei
sale sub toate aspectele, atilt de ipteresanta si va-
riata, nu numai se impune, ci gi se .face tot mai mult
Imperiul bizantin era considerat mai inainte de
vreme ca necontenita dacadere a imperiului roman;iar
literatura bizantina considerate in asemanare cu li-
teratura antics greaca, era privita ca literatura fa-
r& nicio valoarea. Iar arta bizantina era socotita ca
o arta imbatranita, Veapana ci nefireasca, incapabila
de oarecare evolu1ie.
Totugi imperiul bizantin igi are istoria sa in-
teresanta pi variata ce'a.durat mai bine de o mie de
ani. In rasarit evul mediu nu s'a inaugurat in mod

www.dacoromanica.ro
-5 -
brusc ca In apus. Aici popoarele barbare n'au dat or
ganizatia de eat roman& paste cap ca in apus. Evul
mediu s'a introa-us printr' o evoluVie
lenta, intere-
santa gi continuitatea organizgirii politice pi mill-
tare de stet n'a Post Intrerupta; ci a evoluat pe in
cetul. In existentar-1 lunga de paste o mie de ani,im-
periul bizantin a avut epoci -de .decadere, dar si de
metttgaduita stralucire pi a indeplinit o misiune dirt
cele mai importante in istoria
omenirii. A fort pas-
trtorul pi aparatorul civilizatiei si culturii anti-
ce I contra ivazillor barbare din Nordul Dunarii pi
in contra navalei mahomedane a Arabilor pi a Turcilcr
din rasariturile Asiei. Fare aceasta impotrivire,Ara
bit poste ajungeau paste Europa de mijloc, pi nu pea-
te Nordul Africei, In Spania pi la Pirinei, iar Tur-
cii ajungeau poste mai departe de zidurile Vienei.
Cand etatele din apus au ajuns In stare ea primeasa
mogtenirea antics, atanci imperiul bizantin cazand
sub Turci, iva predat 'apustalui epre pgistrare gi spo-
rire moptentrea pastrata cu atata credinta el lupta.
Pare ca a fort o prea inteleapta intocmire a provider?
tei divine.
Imperiul bizantin, in lunga-i ei sbuciumata -1
existenta, a produs o civilizatia stralucita pi rafi
nata. Pe tend in Apus abia de se Vaceau cate-va In se ri.-
ntiri sacs prin cele mandstiri i doinnitoril abia de
gtiau a-pi semna numele, in imperiul bizantin se pur-

www.dacoromanica.ro
- 6 -
tau discutii teologice subtile, se scriau opere isto-
rice de valoare literary pi stgpaneau imptiravi lite-
rati gi articti gi teologi invaVaVi. CunogtiinVa seri-
sului gi dragostea de citit era raipandita in largi.pt
turf populare. Scoale inalte, cu adevarate universi-
tati, sunt organizate ci intreVinute de Stat.
Multe secole de-a randul, la inceputul evului me-
diu, imperiul bizantin este unica organizaVie de Stat.
in Europa, de cultura gi civilizatie, pe cand in apu-
sul ei abia de prin sec.9 pi 10 incep a se ivi state
organizate cu o oarecare cultura.
Literatura bizantina, judecata nu in asemanare
cu literatura clasica antics, nici cu literaturile
moderne, ci in asemanare cu producViunile literare a-
le vremii, este o producOune unica a spiritului u-
man Este o literatura savant& de compilaVie gi a
:tat mereu sub farmecul literatarii antice grecegti.
Totugi nu are meritul numai de a fi comentat gi culti
vat operile literare de seams ale acesteia, pastran-
du-al-le, dar a fost capabila gi de productiuni ori-
ginal- de mare valoare, precum sent imnurile religios,
se ale unui. Romanos Melodul sau epopeea popular& bi-
zantina despre faptele de vitejie gi iubire ale erou-
lui bizantin, aparator de granite, Vasilios Dighenis
Acritas ci acele poeme romantice de mai tikrelu, In-
treVes cu influenVele apusene de dupa epoca cruciate

www.dacoromanica.ro
- 7 -
lor. Deosebit de remarcabila este productia bogata de
scrieri istorica in literatura bizantina. Sunt scrierl
de valoare literard ci de valoare istorica, nu nurai
pentru cunoagterea trecutulai bizantin, ci gi a trecr .
tului multor popoare, cu care imperiul bizantin a a-
vut de-a face in lungs existent& de lupta ci de mi-
siune civilizatoare.
Arta bizantina nu e numai o arta* hieratica,teapr
n4 0 fard evolutie, ci o sinteza deosebit de intere-
sant& din mogtenirea artistica elenistica orientala
ci proprie creatie. Land s'au descoperit*mosaicu Ile
ci picturile de sub tencuiala turceasca de rrin bise-
ricile bizantine prefacute in geamii gi cand s'au stu..
diat minunateleminiaturi de prin cele mapuscrise
vechi bizantina ce stateau prafuite prin biblioteci,
s'a viltzut ca pictura bizantina a fost capabila de o
desvoltare, Ca a avut epoci in care a fost fireasa
ci plin& de vieat& pi migcare. Iar in arhitectura a.
treat tipul de cladire al bisericei crectine orc,dox(
rasaritene. narturie eta cel mai de prat monumex de
arhitectura bisericeasca cregtla: Biserica Sf.So la
din Conetantipopole, iar in arta mosaicului blzaLtln,
mosaicurile din Ravenna lui Justinian cel Mareocele
descopurite la Sf.Sofia gi KahrIc-djami, vechea manais-
tire a Maicil Domnului, Carina cea piing de darurl,
rs, fv-cfcruy.:
6. ^ .41 4
t$
5
din ConstantinrpoleE

www.dacoromanica.ro
- 8 -
Importanva istoriei imperiului bizantin vi a
culturii pi a eivilizaviei, a artei pi literaturii
bizantina rezida Inset, nu numai in valoarea-i pros-
prie, ci foarte mult pi influenVele ce let.a exerci=
tat asupra altor popoare. Capitala imperiului bizan-
tin, Constantinopole, a fost caracterizata cu drept
cuvant de Parisul modern _al avului media. Arabii
prin contact cu civilizaVia pi cultura bizantina, au
devnit un popor de cultura. Europa a cunoecut filo-
sofia aristotelica prin mijlocira Arabilor din Spa-
nia, care,la rdndul lor, au luat-o in primire dela
Bizantini. Filoeofia platonica, Bizantinii au rein-
viat-o singuri prin Mihail Psellos in sec.al 11-lea.
Misionari bizantini au Increptinat pe Bulgari in sec.
al 9-lea pi pe Rug/ In sec.10. RevendicKrile ce le
fac Ins/60.0A dela Znstitutul oriental papal pentru
..fluentele apusene'de increptinare a Ruvilor,cred
ca aceste inflUenVe n'au putut fi cleat mica vi'tre-
catoare. Increptinand un popor, Bizantinii 11 cepti-
gau nu numai pentru creptinism, ci pi pentru civili-
zavie pi cultura. Slavilor ei le-au dat aIfabetul gi
i-au lnvaVat a scrie. Studiul dreptuiui a trecut din
Constantinopolea bizantina in Italia de Nord. Prime-
le opera literare pi primula monuments de arta la
Slavi s'au facut chip& model pi invavatura bizantina.
Inceputurile istoriografiei pi In apus pi la Slavi

www.dacoromanica.ro
-9-
ri prin Slavii din dreapta Dunarii gi la not s'au fE-
cut dupa cronografe bizantine. Influente bizantine
in viata de Stat gl biserioeasca, in vechea noastra
cultura, arta gi Iiteratura au trecut gi.la noi_Romii-
nii, fie direct, fie prin mijlocirea slava de Sud.
Influenta civilizaViei gi culturii bizantine,in
deoscbi in rasarit gi asupra noastra, n'a ineatat nic,
dupa dispariVia indepandenVii politica bizantine.Dupa
caderea Conetantinopolei :sub Turci, principiul de ci
vilizatie gi cultura bizantina gi de concepl.ie poll-
gic4 bizantina a ramas mult timp Inca viu gi a acti-
vat, pane ce a fort substituit de influenvele apuse-
ne dela efarqitul eec.al 18-lea gi inceputul calui de
al 19-lea.

- -- 000- --

www.dacoromanica.ro
10 -

Bibliografie.-
411101111M110.1.111

Filologia bizantina sau bizantinistica sau mai


curent zis Bizantinologia e o ramura de gtiint5 isto-
rico-filologic& pi se gasegte In timpul nostru in -
tr'un stadiu de desvoltare in care se gaseaU cam un
secol pi mai bine in urma Filologia clasica. Astazi
Filologia clasica s'a desfacut in limbs pi literatu-
ra antics cling sau latina, in arheologia antica,in
istorie antics, iar arta antic& face parte din isto-
ria artei in general. Acum un secol pi mai bine,fi-
lologul clasic se preocupa de toate aceetea. Tot aga
pi bizantinologul, dat fiind ca cercetarile de bizan.
tinologie dureaza staruitor pi continuu abia de vrec
50 de ani, trebue azi sa se preocupe Inca de toate
aspectele culturii gi civilizatiei bizantine: limb&
pi literature, arta pi istorie politica; abia in tim-
pul din urma Baca arta bizantina Incepe a lua contu-
rurile unei discipline independente.
De aceea pi bibliografia, care e in recurs sa
initiezt plsa dea elemente de biaaninologie,are sa
cuprinda opere pi de istorie politica pi literara 4i
a civilizatiei gi a artei bizantine pi a. inTluenelor
exercitat& de acestea dsupra altor popcare imecina-
te 41 dtrl eep'fr* rft.

www.dacoromanica.ro
- 11 -
Istoria bizantina.
1) Ch.Diehl, Histoire de 1'Empire byzantin,Plris
1919, prima editie gi multe altele urmatoare,tradusK
of In diferite limbi; 247 pg. Cu frumoase ilustra-cia
afar& de text, 4 harti, lista imparatilor bizaLtfn4
of a despotilor din Matra cu anii de domnie, o tabl
cronologicii a color mai importante evtnimente din is-
toria bizantina gi o succinta bibliografie, nu name
pentru istoria politica, ci of religioaea, a artei,s
literaturii gi civilizatiel.
2) K.Roth, Geschichte des byzantinischen Reiches
in Sammlung (colectia) Goeechen No.190, apdrutd In a-
celag an. Scrisa cam sec in asemanare cu cta frarcesa
a lui Ch.Diehl.
Civilfzatier
1).A.Dieh11. Byzance, Grandeur et dticadenc,d.1-L-
rie 1919, pg.343,tradue of in rom&nest. Dupd un suc-
cint rezumat al istoriei politico, arata In chip fru
mos,clar oi atragatorelementele din care a izvorit
tdria imperialui bizantin, ca gi elementele care as
provocat decaderea of disparitia lui. La uvmd arata
importanVa gi influbnVale civilizatidi bizantIne asu-
pra popoarelor Invecinate ca gi asupra color mai in-
departate.
2) In chip mai putin cai. ant stria K./oth, So,
zial-und Kulturvaschichte des byzantinischer Rair.hes
aparut in acdla an in St--. -s Go-4,scl,en lu,787,ara-

www.dacoromanica.ro
- 12 -
tend organizarea politica, social& si bisericeasca a
imperiului bizantin, dand ecurte caracterizari si ale
artei vi literaturii bizantine. Are vi putine indica-
tii bibliografice.
a) Mai frumos serfs& vi mai usor de citit e par-
te din Enciclopedia lui P.Hinneberg, Kultur der Gegen-
wart. Partea II-a sect.4,vol.1 ed.2 pg.364-414.Staat
and Gesellerhaft des byzantinischen Retches, Leipzig-
Berlin 1923, eerie& de A.Heisenberg. De asemenea,daca
si nu e complete, fiind postume, a lucrarea lui Hein-
rich Gelzer, Byzant.Kulturgeschichte, Tubingen 1909,
p6.128.
Arta:
1) Louis Br4hier, L'Art byzantin (In colectia
"Les patries de l'art") Paris 1924,pg.204, frumos vi
bogat ilustrata. Cuprinde la sfcirvit o table cronolo-
gica cu datele principale din istoria artei bizantine,
un scurt rezumat al iatoriei bizantine si lista nume-
lor atilt de putine (caci arta bizantina, Mind mai
mult religioasa si bisericeasca, e anonima)Cunoscute
de artisti bizantini (intre ei si doi imparati Teodo-
sie II (secs) vi Constantin VII Porfirogenetul (see.
10), precum si un repertoriu (o lista) de monumente de
arta bizantina dupe localitati (Constantinopolea,Salo-
nic, Muntele Atos, Grecia, Macedonia, Ineule, Asia-
Mica, Eiria, Palestina, Istria-Dalmatia, Ravenna, Ve-
retia, Italia, Sicilia (ar fi putt 9i adPogatt:: 6dr-

www.dacoromanica.ro
- 13 -
bia, Bulgaria, Romania) 1 o lists a muzeelor unde se.
gasesc -opera de arty. bizantina.
2) Pentru o documentare mai pe larg asupra artei
bizantine, avem clasicul manual al lui Ch.Diehl, Ma-
nual d'art byzantin, apFrut In ed.2-a Paris 1925.0
1926 in 2 vol. cu un total de 946 pg.,bogat'ilustrat,
unde ci mothmentelor de arta bizantino-romane li se
da atenViunea cuvenita. Manualul se incheie cu un in-
dice general al iconografic complet, de mare folos
pentru folosirea excelentului manual.
Literature:
Pentru literatura bizantina nu e un manual de
initiere decat in limba italiana al lui G.Montelatic4
Storia della Letteratura bizantina (324-1453) in co-
lectia Manuali Hoepli din Milano 1916, 272 pg-i cu
lists bibliografica in care s'ar fi putut pune mai
mult discernamnt ci cu indite de nume. (La vreo con-
sultare qtiintifica ar trebui iinut Beane neapKrat
de recenzia dlui Silvio Giuseppe Mercati din Roma e
l'oriente VIII 1918, pg.171-133).
In limba german& ar fi schita de istoria litera-
turii bizantine a lui K.Krumbacher (nu istoria cea
mare care e pentru cercetari ctiiniifice, nu pentru
initiere). Die grieChische Litteratur des Mittelal.e
tars, aparuta in colectia Kultur der Gegenwart ed.de
Paul Hinneberg, pait.I secl.VIII. In ed.1 din 1905
cuprinde pg.237-285 ( a aparut i alts editie mai
www.dacoromanica.ro
- 14 -
noua).
Pentru a-i insui buns gi teminice elemente de
bizantina in 1e6atura cu trecutul gi cult;ara noastr,,
romaneasca, trebue citit D,Russo, Eleniemul in Roma-
satEposa bizantine i fanariota Buc.1a12,pg.70.
Serie foarte condensat, totu*i clam, se citeqte cu
foarte mult folos. A foot retiparit gi in cele 2 vol.
de "Studii greco-romane", apgrute in 1940,vo1.11,pg.
487-541. iacat c6 la aceaeta retiparire nu s'au fEtut
adaosele impuse de cercetarile noua facute dela 1912
incoace.
Spre a indragi studiile bizantine pot fi citite
cu placers gi folos ale lui Ch.Diehl Fi-ures byzan-
tines, in 2 vol. aparute in multe ediVii in editura
librAriei Armand Colin in Paris. In 1917 primul vol.
e la a 7-a editie, cal de al doilea in 1518 la a 5-a
Sunt schite istorice de mare valoare literary prin
stilul ales 0 forma plastic& 0 via, pastrand Insi5
ca exactitate adevarul istoric; astfel ni se infati-
eaza situaVii i intomplari insemnate, personagii im-
portante, ImparaVi, imparatese ci alte pereonalitavi
inalte din istoria bizantina, barba ei femai,inc6t
dobandirea de elements Yi cuLotinlia bizantine este
inchinata i cu o plticere estetica.
Ceva asemanator,a incercat ea dea Dl.M.Banescu,
Chipuri el scene din_Bizant,aparut la Cluj in 184 pg.

www.dacoromanica.ro
- 15 -
cuprinzand 9 articole gi conferinta pi avind pi cLte-
va ilustratii.
Evident ca mai aunt pi alte carts potrivite pen-
tru a impart4i color ce vreau sa se initieza in bi-
zantinolo6id, elementele cuvenite de bizantina, ca
bunaoara cartea bizantinologului olandez Ddiesselnis
&mai our la civilisation byzantine. aparuta in tra-
ducere franceza, Paris 1907, aparuta gi in traducers
neo-graeasca, dar nu vreau sa va incarc cu prea mu1-
t6 nume de autori pi carts. Pentru cei ce vreau c
initiere mai larger in istoria bizantina gi in mod mai
succint In istoria literaturii, artei pi culturii bi-
zantine, in sa mai amintesc numai manualul foarte
bun (suficlent ca pregatire gen,,rala, pentru cei ce
igi vor lua bizantinologia ca materiel de licenta (fi
repte pe ldnga partea specials gi autorul de aprofur

rica: a A.Vasilicebizantin,
dat) al bizantinclogului rus, azi expatriat in ime-

tradue din rusepte (e pi o traducers englaza) pi apil-


rut la Paris 1932 in 2 vol.pag.498 pi 4 harti pi 482
cu 3 harti, insotit pi cu frumoase plange afara der
text. F prima istoria Eenerala a imperiului bizantin#
o vast& lucrare de sinteza pusa la punct cu cerceta-
rile facuto pan& in 1931 it domeniul bizantinistice.i
duper cum spune Ch.Dlehl in prefata elogioas& cu care
a tinut sa insoteasca traducerea franceza a lucrtirli

www.dacoromanica.ro
- 16 -
dlui A.A.Vasiliev. In primul cap.Vasiliev da un foar-
te util gi pretios rezumat asupra lucrarilor ci cer-
cetarilor ce s'au facut in Europa 0 in Rusia,caci
Rusia o pune in mod debit, asupra istoriei bizanti-
ne ci a culturii gi civilizatiei bizantine sub toate
aspectele ei. S un mic istoric al bizantinisticei.
Tractind apoi la istoria imperiului bizantin vol.
I-iu ajunge dela 324-1081, iar al 2-lea dela 1081-
1453. Deostbit de remarcabil e ca A.A4Vasiliev nu (la
numai istoria politic& externs gi interne a imperiu-
lui bizantin dupa 4feritele epoci, ci la sfargitul
fiecarui capitol, tratand despre o,epoca, adaoga ci
un scurt istoric asupra desvoltarii literaturii,ar-
tei,culturii, gtiintelor ci -InvaVarnantului din imps-
riul bizantin. Aceete rezumate de istoria culturil gi
divilizatiei bizantine dela sfargitul fiecarui cap.
ca gi istoricul bizantinisticei moderns din primul
cap., intr'o istoria a imperiului bizantin, au fost
o inovatie din cele mai fericite gi folositoare a
dlui A.A,Vasiliev. Cartea lui se citegte destul. de
ucor, fiind eerie& clar. In cursul expunerilor cauta
ea citeze locurile esentiale cell mai importante din
tot ce s'a ecris asupra BizanVului. Astfel fiind, Ie.
toria imperiului bizantin a lui A.A.Vasiliev e in ma-
surd ea dea cititorului ei o informWe cat mai de-
plina asupra cunogtinVelor ci rezultatelor la care a
ajunc Bizalitinologia pans in 1931. La sfargitul fie-
www.dacoromanica.ro
- 17 -
Ca2lli capitol se (la o destul de bogata bibliografie
sistematica a celor mai insemnate opere ce s'au scris
asupra acelei epoci, uneori cu observaii critice. E,
o bibliografie extrem de folositoare. Tot apa de util
pentru folosirea carol e pi indicele complet alfabe-
tic de mime dela sfarpitul vol.al 2-lea. .got in acest
volum, inainte de indicele alfabetic ni se da lista
imparavilor bizantini dela Constantin eel Mare singer
imparat (324-337) pan& la Constantin XI Dragases (448
1453), precum pi o tabel6 genealogica a dinaetiilor
bizantina.
Pentru ptiutorii de neogrecepte pot fi citite
parvile privitoare la imperiul bizartin din femora.
34
ree. 14:4,1114gov Avovr de
(
privio 'pa rouPcA
v ol .2,
partea a 2-a cam de pe la pg.lo9 pia. la vol.5 partea
I-a,pg.378 In ed.a 5-a, ingrijita de T.Carolidis,prt-
cum pi din, rr4 IW*78,9'rZ22,24 4:m ,e
(4
V01.111,441.. Sunt scrise u;or, aproape popular,bogat,
ilustrate; suet scrieri menite pentru publicul larg;
cam pornitd din punct de vedere national grecesc, in
deosebi Paparigopol.
Casa fiu complet In bibliografia de initiers in
bizantinistica ap trebui ea Indic pi ranualt de lim-
ba. Limba bizantina n'a txistat; e limba medieval&
greceasca. Si vreo gramatica sau manual de limb&
Ffisc.2 Bizantinologie.

www.dacoromanica.ro
- 18 -
erotica medieval& (bizantina) nu exiita. Ca ea poata
cinava citi texte bizantine, trebue ea alba cunogtin-
'e de limba antic& greceasca, precum ci de limba'li-
terara neogreceasa pi sa fie iniviat gi in devolta-
rea limbii grecegti dela cea antic la cea cult& de
stazi. Pentru limba greceasca clasica poate fi citit
cu foloe: Dr.Gonst.Ghenrgbian, curs de limba elina,
exercitii gi gramatica. Cernauti 1927, pg.364 eau
traducerea romaneasca de Budin a gramaticii lui G.eort.
Curtiue, Griechische Schalgrammatik, in ediViile ur-
mtoare prelucrata'de W.von Hartel pi apoi de Floriar
V,eigeli eau gi oricare alts gramatica de limba Edina
cl.sica pentru cursul superior al liceelor clasice.
I.r pentru limba noua grectasca ar putrid fi folosita
u4or Hubert Pernot, Grammaire 414mentaire du grec ea-
vac, gi anume pentru limbs cults savants curate X(efa
4ian4Feefoloeita in administraVie, press gi gtiinta
gi in parte gi in literatura; car pentru limba popu-
la:L vorbita: H.Pernot, Grammaire de Grec moderne
(lan6ue parl4e), aparute in colecVia Collection..de
maLuels pour 114tude du grec moderne, undo a aparut
si un volum de texte gi altul de exerciVii. Pentru
limba vorbita a aparut si in Sammlung :_oeschen Nc.75(;
Albert Thumb, Grammatik der neugrichischen LImache,
la enrit cu povestireackAlry;4560) de Andrti
Karkavitzae (AitfiedrAitinstib) Thumb q, scos gi sy

www.dacoromanica.ro
- 19 -
ediVie mai mare ptiintifica a gramaticii sale sub tit
lull Bandbuch der neugriechischen Volkssprache,GraTma
tik, Texts, Glossar, aparuta la Strassburg,ed.a 2-a
1910, Cu introducers istoric6 asupra chestiunii lin-
guistice grecepti, pi la sforpit cu o anexa bibliogro
fici.

Defilitulbizantin1--.....:2faid.
Imperiul bizantin este imperiul roman In conti-
nuare in partea sa de raearit; statul acesta Inca in
primele trei secole cam intre 330 gi 650 s'a grecizat
din punct de vedere al limbii oficiale gi delarga
comuicatie, ca pi din punctul de vedere al eulturil
pi civilizaViel sale, la grecizare s'au adaogat pi
influenVe orientale din Asia Mica, Siria gi F6ipt.
Traneformarea aceaeta a feet posibila, pe de o parte
pentruca partea de rasarit a imperiului roman a re-
zietet, fie pe calea armelor, fie prin diplomaVie,
sdruncinarilor provocate de migratiunile popoarelor
barbare pi pt de alts parte pentruca pi-a etabilit
capitala la Conctantinopole, punct geografic etralu-
cit de gravitatie spre rasaritul grecesc oriental pi
stet de potrivit spre a primi in large masura influ-
entele elenistice pi orientale. Traditia politica ro-
man& a railitale foarte vie gi staruitoare, apa meat gi

www.dacoromanica.ro
- 20 -
i ultimul imparat bizantin i-a zis:rixa2k C7.4,9
Vrcevdtt.'4.2f.7Y) eingur stalpanitor al Romeilor,adeca.
al Romani lor de odinioara 1 Green i in ziva de azi
1 0 spun Romei 7)w/4.4.4'04 ci ca vorbesc/9"4)44
adeca grecete, doer nu limba romans; totuvi imperiul
roman de odinioara devine pe la mijlocul secolului al
7-lea, dupe o lunge evolutie de transformare, ceea
ce numim cu un termer] poste mai puVin motivat,tiin-
tificete,*dar consacrat prin uz qi pentruca, inlo-
cuete o explicare intreag6., adica devine imperiu- bi-
zantin: imperiu grec Cu puternica traditie romana,dai
deplin cretin i Ettrabatut i de influeqe orlerta-
le. E un imperiu grec cretin, dar nu in spiritul
national etnic, ci in spirit roman universal; ca
singur m4tenitor i continuator al imperiului roman
de orlinioark", imperiul bizantin s'a 1 coneiderat TN:
unicul imperiu universal pe acest pamant.Pre-
.za

.cum in cer este un singur Dumnezeu stapanitor vi o


yin; ixa imparaVie, asa ci pe pamant este un singur
io,Arat, acela dela Gonstantinopole ci o singura im,-
rs6ratie, imperiul etapanit de aceet imparat: impel
A bizantin.
T.zrnes-,u1 "bizantin" epu.neam ca nu e prea moti-
vat tlintifice4-te. aceet stat nu s'a numit el ineug
niciodata bizantnS4 nici nu einatea nevoie sa se, nu-
measca in mod special cumva, caci el se coneidera
locir ca singurul stat unit qi universal. Dew& in
www.dacoromanica.ro
- 21 -
curs1711 timpului eau ivit in alte parti ale lumii ro-
mane de odinioara pi al-0 staptinitori, aceptia erau
consideraVi ca uzurpatori sau ca stapanind prin dele-
gaVie primita dela Imparatul din Constantinopole.Iar
capitala lui s'a numit numai orapul lui Constantin
cal Marejewazz9i,r441,0ksau oficial Noua Roma,`vi,-64.(1(pt
MAU numai simplu rap, iar Slavii 1-au numit orapul
impar'atesc Tarigrad. De abia cu reinvierea preocuoa-
211or mai staruitoare cu antichitatea clasica, a In-
ceput ea i se spund pi de invataVii pi scriitorii; ipi -
zantini, cat pi de alibi, ri Bizant, pentruca de.
Constantinopolea luase locul anticului./3vp.IrZO? c'i
de aici umaniptil pi ptiinta filologica istorica
epoca umaniptilor ca pi din epoca madern6 - consacra+
*.er.nenul acesta. Dizantin.lIncercarea de a numi rao.a-
ra noastra de ptiinVa in lac de Filologie bizantina
sau mai scurt Bizantinologie sau bizantinistica,de a
o numi mai corect gtiintificepte Filologie greaca,me-
die pi moderna (moderna,adeca dela sfarpitul evului
mediu pans pa la 1830, cand incepe epoca noua pi coi,
temporana) n'a prins. Se admits ca e mai bine ptiin-
tificepte, der practic e mai scurt pi mai pregnant
Bizantinologie sou zo.nt ni c pi bunaoard Byzan-
tinische Zeitschrift (Revista bizantina) decat Zeit-
schrift fiir die mittelalterliche and moderne griechi-
eche Philologi-. De eceee cred ca termeliu3 acesta bi-

www.dacoromanica.ro
- 22 -
zautin (firecte inlaturand din el naanVa peiorativi
ce se leagg de el in limbajul de toate zilele) nu va
putea fi scos ucor din circulaVie in ctiintele filo-
logice ci istorice.
Dupg ce ctim ce avem sa InVelegem eubitperia
bizantin, vom spune cg Bizantinologia saa Bizaptinis-
tics (eau dacg voiti:gi Filologia greacgs. medie vi mo
derng, filologie luat In intelesul larg al cuvintalui
nu numai strict lingvistic) este deci ctlinVa (4i a=7
nume o Geisteswissenschaft, adica ctiinta ce se cup&
de cercetarea prod uselor spiritului uman, a minVii 0-
menecti, nu cu produsele 41 fenomenele din domeniul
naturii: Laturviiesenscbaft); Bizantinologia este deci
ctiinta care ce ocupg cu cercetarea ci etudierea im-
periului bizantin sub toate aspectele sale: istorie
politic& externd ci interne, civilizatie,Culturror-
tg, literaturg, ca ci influentele aceetora *supra po-
poarelor Invecinate ci Indepgrtate, influenVe.ce eta-
rue molt timp ci dupd disparitia inddpendenVel poli-
tica a Statului care a Post imperial bizantin.kstfel
fiind, Bizantinologia are un conVinut foarte larg
abia in timpul din urmil aceastg ctiin0 e pe Cale sg
dea nactere unor ctiinVe independente,ca: istoria bi
zd.nting, arty ci arheologia bizantina, literaturi bi-
zantina. Pan4 acuma ins*, Bizantinologil au.1ntrunit
toate acestea In preocupgrile for ctiinvifice;numai

www.dacoromanica.ro
- 23 -
la Paris pi Atena s'a inceput oarecare diviziune a
runcii pe acest teren, in deosdbi in Atena,aci Bi-
zantinologli greci se ocupd in buns parte cu trecutul
for national grecesc.

Un succint istoric al Bizantinolo lel.

(Acest istoric al Bizantinisticel eete facut in


bun& parte dupa Court apargu des travaux d'histoire
byzantine en Occident pi En Russie din A.AJasiliev,
Histoire de 1'Empire byzantin,I,pg.1-51 gi dupii Ent-
wickelung der byzantinischen Geschichtswissenschaft
din G.Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen
Staates pg.1-13).
Cand la 1453 dispare pi cea din urma umbra de
independents politica a ceea ce a foot imperlul bi-
zantin, migcarea Renagterii in apus era in plinfi pu-
tere pi deefAgurarea gi toate epiritele luminate gi
invataVii umanigti ipi indreptau aten0a pi c,-,rcW-
rile gi pr,,ocuparile for cu insufleOre spre operelii
clasice ale antichitatii grecepti; Imperiul bizantin
Ins a Post delynitarul gi ptstratorul comorilor 11-
terare antice clasice; invatatii pi literaleii bizctn-
tini s'au ocupat in mod intensiv pi continuu cu in-
terpretarea pi copierea oparelor 6recepti autice.

www.dacoromanica.ro
- 24 -
Primii invatati umanigti, dupe inventia tiparului,
cautau mai eats sa editeze gi sa traduce In latinec
te pe autorii greci clasici. Cautand manuscrise de
ale acestora trebuia sa se intalneasca -in calea for
cu trecutul bizantin gi sa strabata Constantinopolea
pi alte localitati de culture gi invataturd bizanti
na gi sa se intereseze gi de operele scriitorilor bi
zantini. 0 distinctie precisa intro texte grecegti
clasice gi bizantine nici nu se facea Inca gi aga eta
fgcut ca pe langa autori clasici grecegti au Post e
ditaVi gi tradugi in latinegte de invatati umanigti
i autori greci bizantini

.hstfel Hieronymus Wolf editeaza pi tradu


ce in latinegte la 1557 operele istorice ale istori
cilor bizantini Nichita Choniatul gi Loan Zonaras,pe
care-1 gi comenteazg, precum 41 o buns parte din is
toria lui Nichifor Gregoras. Hieronymus Wolf a umblat
chiar cu planul sa publice o colectie de istorici bi
zantini, un corpus byzantinae historiae.
Dar nu numai preocupgrile InvataVilor umanicti
de editarea gi traducerea autorilor 'clasici greci,ci
gi migcarea de lupta a apusului contra Turcilor,ca gi
diferite consideraViuni de ordin bisericeec au facut
pe invgtatii amanhAi din apus sa se intereseze 0 de
trecutul gi llteratura bizantina. Aetfel interecul
Turci 'acut ca istoria lui Laonikos Chalko

www.dacoromanica.ro
_ 25 ,_.

kondyles ea fie publicata mai Intai nunai in tradu-.


cere letting, dimpreuna cu'alte traduceri gi texte
latinegti, sub titlul: De origine Turcorum etc.la
Basel 1556. Biserica romano-catolica nla incetat ni-
ciodata,ea caute sa cagtige pentruunlre biserica
ortodoxa a.rasaritului. Aga s'a facut ca Invgtati
catolici, mai ales greci trecuti la catolicieth ca
Nicolae Alenianus gi Leo Allatius, pe Ling& bogate-
le for cercetari pe teran clasic grecesc,s'au ocupat
gi de evul mediu grecasc. Iar invatatii protastanti
au aratat mare interes pentru Bizant, tocmai din eau.
za atitudinii sale consecvent ostile fat& de papa.
Prin acest interes ctim buntioard ca a luat flint& gi
a aparut la 1584 acea compilatie de cronica greceas-
ca post-bizantina cunoscuta sub numele de Turcograe-
cia lui Crusius'
In urma acestor multiple gi variate intereee
pentru sud-estul Ruropei, care a facut parte din im-
periul bizantin de odinioarg, s'au editat in cursul
secolului al 16-lea gi inceputulUi celui de al 17-
leamai multi scriitori gi texte bizantine gi s'au
eerie mai multe studil gi cercetari aeupra acestor
texte atilt de cuprins istoric cat gi juridic.
Cu toate aceste inceputuri remarcabile de edi-
taxi, traduceri cercetari gi comentari de texte
bizantine din sec.16 gi inceputul celui de al 17-lea,
otuci nu s'ar puta vorbi Inca de inecputul biz,n-

www.dacoromanica.ro
- 26 -
tinologiei eau al Bizantinisticei.
Stiinta aceasta a luat fiintg cu adev5rat abia
pe la mijlocul secolului al 17-lea gi anume in Franta
in timpul domniei lui Louis XIV, ciind Bizantinistica
s'ar pUtea spune ca -ci are prima epocg de inflorire.
In biblioteca regard, actuala National6, dela Paris,
se aflau multe manuscrise cu autori bizantini.Ia in-
,demnul gi cu sprijinul marelui rege-soars ci al minis -.
,trului eau de finante, Colbert, s'a facut gi s'a pus
in lucrare un vast plan sistematic de editare a tutu-
ror istoricilor bizantini in tipografia Louvre-uluf ir
fiintat& de cardinalul Richelieu. In anul 1645 apgru-
r6. primele 3 volume continand textul grec gi traduce-
rea latinil din opera istoricg a impgratului Ioan.Can-
tacuzino (1347-1354). ,istfel lug flint& faimosul Cor-
pus Parisinum al istoricilor bizantini din care pang
la 1711 apgrurg 34 volume marl in folio.
Istoricii bizantini editati unii pentru prima
oars, altii reeditati mai bine, cunt insotiti de tr
duceri latinegti gi de studii gi comentarii, dint';.
care linele nu-gi-au pierdut valoarea nisi piing in zioc
de azi. Corpul istoricilor bizantini din Paris,epul-
zandu-se deatul de repede, a foot retip5rit intre 1729
gi 1733 la Venetia ci in bung parte sta gi la temelia
lui Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae aparut la
on in cursul veacului trecut (1828 - 1873). La infgp-
tuirea Corpului Parisin al istoricilor bizantini au fa;

www.dacoromanica.ro
- 27 -
ticipat cei mai de seam& inv&Vati filologi gi isto-
rici ai timpului gi nu numai cei francezi,Intre toti
acegtia se distinge mult Charles Dufresne, sieur du
Cauge.(1610-4688), care nu numai a editat, a tradus
in.latinegte ci a comentat mai multi autnri bizantini
(ca Chronicon Pascale; Zonatras, Nichifor Bryennios,
Azia,;;Commnena.rinnamos gi Nichifor Gragorag,) dara gi
Mut intinse carcetEri istorice, filoloziCe,ganealo.
glee, topografice gi numismatice pa intinsul t4ram al
Bizantinologietonele de valoare p&n& in ziva de as.
tgzi, ca bungoar& Histoire de l'Empire de Constanti-
nople s:us lee empereurs franc als gi Hiet,Jria byzantf
na'duplici commentario illustratE,
a) Ftmiliae augustae byzantinua eau stemmata i-r
peratorum Constantinopolitanorum (cuprinzand genealo-
6ii.de imparayi bizantini, sultani turci, stgpanitort
bulEari gi sarbi cu reproduceri dup& monate gi minia-
turi)gt
b) Coustantinopolis Chrieti,ina seu descriptiv it

bie ConstaLtinopolitanae quails eAitit sub irnperatc-


ribue christianis.(cu preVioase gtiri topoi;rafice des
pre palate. manastiri, biserici g.a. Evident ca azi
cunogtintele noastre topografice, In urma s6p6turilor
aunt mai bogate gi Mai precise)..De m=ire tolos ci
.
pret este in deocebi dicVionarul lui Ducange, Glossa-
.

rium ad scriptores mediae et infinmat Glaecitatis,de

www.dacoromanica.ro
- 28 -
care un bizantinolog 51 azi are mereu nevoie.Du6ange
cuv
poste fi socotit,cu drepticaiZti tteneletorul Blianti-
noloGlei 51 totodata ca prImul mare bizantinolog.
Pe lang6 InvalaVii In jurul corpulul din Paris
el istoricilor bizantini In aceia5i .pose slau gEsit
*i alVi invitta care sii.ee ()cape de alts chestiuni
din vast61 domeniu al.blzantinologiei. Astfel Jean
Babillon (1632-1707) cu a ea "De re Diplomatica" a
pus baza diPlomatic11 (studiul documentelor)blzanti-
ne; Ikrnard de Monfauco,, (1655-741) cu a ea "Palae-
..

graphic ,Iraeca" intemeiaza,gt&liapaleografiei gre-


ce5t1 care e legate de blzantinoloEie, deoarece rou-
te mallascrieele convinand operele antics grece5ti,
cunt din epoca bizantina.Xichtl Lequien (1661-1733)
in al sliu "Orions Chrietianue cauta ea dea lista pa-
triarhillasmitropoliilor 51 eplecopiilor cu titula-
rji for din biserica Tasaritului, atat de strAne le-
gati de istoria imperiului bizantin. Iar Anselmo Eai-
duri (1670-1743) in al eau "Imperium orientale" da o
ietorie a imperiUlui bizantin cu importante 5tiri
topografice 51 archeologice.

- - -00d-- -

www.dacoromanica.ro
-29-
Dup& aceast& prtm& epoc& de Inflorire a Bizanti-
nologiei din sec.17 *1 inceputul celui de al IS-/ea,
ce se desf4oar& la Paris, urmeaza aproape un eecol
de stagnare a studiilor *i rercetfirilorbizantine.F-
paca raVionalismului din sec.il 18,1ea 0
inceputul
ctlui de al 19-lea n'a fost prielnied Bizantinologiel.
RaVionalismul filosofic, care nut admitea alt& autori-
tate In judecarea *i'interpretarea lucrurilorii a fe-
nomenelor istorice decal, ra'iunea purli, sceptic din
punct de vedere religion 0 abstract din punct do ve-
dtre moral, era dispretuitor feta de intreg evul me-
diu profund religion *I conservativ. Pentru ration:A,-
li*ti istoria evului mediu era istoria unel epoci de
barbarie si Intunecare. Imperiul bizantin cu tot tre-
cutul, cultura,civilizaVia, arta *1 literature sa,da
caracter conservativ ci profund religios bisericesc
nu putea fi judecat de raVionali*ti *i de revolutio-
narii francezi, decilt in mod .aspru *i nedrept.
Filosoful Voltaire stria la 1768 c& mai ridicu-
lg ca istoria imperial& roman& este istoria bizantir
care nu e decAt o colectie de vorbe goale *i de curio.
zitAti.
Iar Vapole.on cel Mare, f&c&nd la 1515 in came-
rele frarceze apel atre reprezentanVii natinnii
pcntru ealvarea patriei,spunea: "s6 nu ne seemgnar

www.dacoromanica.ro
- 30 -
.

imperiului bizantin care, in vreme ce barbarii it im-


presurau, el se preocupa de dispute abstracts".
In aceastg atmosfera de idei 1.0 ecriu monumen-
talele for opere istorice dot mars istorici, france-
zul Montesquieu.(1689-1755) *i englezul Edward Gibbon
(1737-1794) .
Montesquieu in faimoasele sale "Considerations
sur les causes de la grandeur des Romains et leur d4-
cadence", apdrutd in 1734, eerie in capitolul sumec
asupra imperiului bizantin Ca "istoria acestuia nu e
decat un paienjeni; de revolts, rascoale si perfidil"
*i se minuneazg cum de un organism politic 0 militar
atat de viciat a putut sa dginuiased pang la mijlocul
sec.15.
Iar Gibbon in celebra sa "Istoria declinului si
caderli imperiului roman", apgrut& prima aarg-la Lon-
dra 1776 -1788, spune ca a descris triumful barbariel
*i al religiei" 0 nu are decat o atitudine de die r.
prei fa-t& de tot trecutul imperiului bizantin 01 cul-
ture i civilizatia bizantina.
Montesquieu 0 Gibbotn nu reprezinta istoria de o
mie de ani *i mai bine a imperiului bizantin decitt ca
o necontenita decgdere a imperiului roman -de odinioa-
ra. Ambit sunt scriitori de mare talent i operele
for istorice au 0 mare valoare literarg 0 pot fi el
tite cu folds *i placere, respingand bine inteles ju-
decata *1 pgrerea for general& asupra istoriei *i tre.
www.dacoromanica.ro
- .31 -
cutului bizantin.
Tot In acest sens dispretuitor a scris si Ch.
Le Beau vasta sa lucrare de compilaVie si mai mult .

de stiint& popularizatoare "Hietoire du Bas-EMpire",


ap&rut& intre 1757-1786 in 30 volume.- Bas lust in
inVelesul peiorativ "de jos"nu temporal de "mai
'tikrziu".
In timpul &caste de disprev faV6 de tot ce ve-
nea din Evul Mediu, fireste c& nu s'au f&cut studii
si cercet&ri de bizantinologie. Totusi e'vrednic de
amintit c& chiar in acest r&stimp pe la mijlocul se-
colului 18 a foet descoperit 41 editat singurul maw
scris, un minunat codice de pergament scris i impo-
dobit frumos din secolul 11-12 ce se pastreaz& in
biblioteca municipal& din Lipeca, din cartea despre
Ceremonialul CurVii bizantine eerie& de imparatul
Constantin VII Porfirogenetul (913-959). Caracteris-
tic e. Ins& c4 un bun comentar ce a fort scris de 4-
ditorul Joh. Ial. Reiske n'a putut fi editat mult6
vreme.
poi din aceast& epoce.de stagnare a studii-
lor bizantine mai face s& amintim ca K.rs. Base edi-
teaz& pe istoricul bizantin Leon Diaconul, editie
foarte bun& ce.apare in 1319 ca ultim volum al Cor-
pului din Paris al istoricilor bizantini si ca pe la
1828 Incepe s& apara editille istoricilor bizantini
in Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae din Bonn.
www.dacoromanica.ro
- 3? -
vast& lucrare pus& la cale de ietoricul german B.G.
Iiielauhr; intre 1828-1878, aptirand 49 de volume de is,
torici of cronografi bizantini. Dar la editarea for
starue Inca, diepretul fatd de scrisul bizantin of de
aceea cele mai multe din aceete editii, de'i fRcute
de distinoi filologi clasici care au dat editii ire-
prooabile de autori clasici, nu aunt satiefAcgtoare.
In aceete volume e'au retip&rit of traducerile4in-
troducerile of comentariile latineoti din Corpus Pa7
rieinum. Incheind editia lui Zonaras cu un al 31ea
volum of tinand eeama de cerintele otiintifice mc7.
derne e'au adRogat de Th.BUttner4lobst al 50-lea vo-
lum in anal 1897, volumul II precedent e din 1844,e-
ditat de M.Pinder. Editiile din Corpul din Bonn cu
tradUcerile for /atineoti eunt in partea cea mai ma-
re reproduce of in Migne,PatrologiaGraeca,161 vol.
Paris 1857-1866.
Mind in 1821 Incepe miocarea de independentil
of de ecuturare a jugului turcesc al Grecilor, se
formeaza In apusul Europei sub influenta of indemnul
etudiilor clasici, pau mai bine zie a clasicismului,
un puternic curent filoelen. Acest curent avea ea
aduci of la reInvierea etudiilor bizantine. Filoele-
nii intereeandu-se cu simpatie ci insufletire de tre-
cutul poportilui greceec, trebuiau ea se ocupe of de
trecutul bizantin. Aetfel filelenul englez peorge

www.dacoromanica.ro
33 -
Finlay (1799-1875) eerie istoria poporului grec de-
la 146, cand Grecia cade sub stapanire romana,pand
la anul 1864, aparuta in 7 volume la 1877.istoria
bizantina e considerate ca o parte din istoria popo-
rului grec. Finlay a trait cel mai mult i a murit
in Greciti; eerie istoria aceetei Vari, din care fa-
ce parte O. istoria bizantina, cu Simpatie si patrur
dere. Pe el II preocupg nu numai istoria externs ci .

41 problemele interne din vieava imperiului bizantil


dand atentiunea cuvenita institutiunilor juridice,so
ciale qi economice.
In aceasta epoca a filelenismului, care s'a ma
nifestat mai ales Intro zanii 1820 4i 1870,preocupg7
rile cu trecutul bizantin sub Coate aspectele sale
se inmultesc nu numai in Anglia. ci 41 in Franta si
Germania.
Din Franta .fac sa fie amintite in deosebi stu-
dille ci scrierile de Bizantinologie de valoare Inc
ci azi, ale lui Val.Parisot, Cantacuzne, home d1J-
tat et historien, Paris 1845; apoi Berger de Xivrey,
M4moire sur la vie at las ouvrages de l'empereur,
Manuel Pal4ologue Laparut in Mom. de 1'Inst.de Fran-
ce vol.19,1853, 41 in deosebi Alfr.Rambaud care pe
Tanga alto studii ma/ marunte a scrip A monografie
asupra lui Constantin VII Porfirogenetul, L' empire

Faec.3 Bizantimologie.

www.dacoromanica.ro
OM 34 ',MD

grec au X-e Ri;cle, Paris 1870.


Iar din Germania trebue aminti-ti din acest
timp in mod deosebit pentru parerilc intereeante,da-
c& 0 nu mai mult accaptabile, I.Fh.Fallmerayer,Ge-
schichte dee Kaisertums, Trapezunt, Mlinchen 1827,1u.
crare fundamental& el Geschichte der Halbinsel Morea
wairend dee Mittelalters, Stuttgart 1830-1856, in ca
re sustinea complete elavizare a Grecilor de azisca,
re n'ar fi decAt Slavi vorbind greceete (ca bungoarA
Bulgarii care vorbeec o limbA slava, fare ca etnic
ea fie Slavi). PArtrea exageratA a lui Fallmerpyer
a combAtut-o cu sr-ces. K.Hopf, Geschichte Griechen-
iands vom Beginn des Mittelalters bis auf un-ve Zeii
(apgrutii in Srech.Gruber aiig. Enzykloppadie der Wis-
senschaft and Kunste vol.B5-86, 1867-1868) o lucrare
foarte bine documentatA, dar greu de citit yi indi-
gestA. Mai face A fie amintit Ferd.Hirsch01 ale sale
byzantinische Stud n Lipeca 1875 0 W.Heyd, Geschicl
to dee Levantehandele im Mittelalter, 2 vol.Stutt-
gart 1879, In care se tine seama de istoria comertu-
lui bizantin.
Si din Lmeric: face ssa fie amintitA in mod deo-
sebit lucrarea de lexicografie a unui grec aqezat in
America ;1 devenit profesor univer .tar acolo; e vor-
ba de E.A.SoPhokles, Greek Lexicon of the Roman and
Byzantine Ptriode, apArut in a 2-a editie Boston 1P7i.

www.dacoromanica.ro
- 35 -
a treia sporitg la hew-York 1888, retipgritg din nou
la Camb-Adge 1914. Acesta considerg autorii bizan-
tini pal& la sec.11 oi.e singurul dictionar penttu
epoca blzanting pe langg Glosariul lui Ducange.
Fund la America, mai amintesc ea tot un ame-
rican T.Whittemare a intreprins in zilele noastre
foarte costisitoare of miggloase degajgri de tencu-
ialg turceascg a mosaicurilor cat n'au fost nimici-
te din biserica sf.Sofia din Constantinopolea. Au
ieoit la ivealg cateva mosaicuri ndotiute, foarte
importante oi frumoase, regimul actual turcesc
schimband Sf.Sofia in muzeu.
In Grecia in mod firesc reinvierea Bizantino-
logiei era la locul ei, Bizantinologia cercetand
doara trecutul medieval greceec, oi face s amintesc
Indeosebi pe Const.Paparrigopoulos care Inca din
1843 publica studii deepre aoezgrile slave In Pelo-
pones of ale cgrui strAduinte pe tgramul Bizantino-
logiei culmineazA in marea sa opera istoricalfrpt4
ViilaIrW.:6"&a/75 vol. Atena 1860-1877. Rezulta-
tele principale ale cercetgrilor sale Z.Paparrigo..
poulos le-a publicat oi intr'un volum frantuzesc
"Hietoire de la civilisation hellenique" Paris 1878
In Rusia, uncle Bizantinologia pang la revolu-
Via boloevicg a ajuns la o mare desvolare of Inn.
rire, altele au fost.consideraViunile care au dus
la cercetarea trdcutului imperiului bizantin. Tre-
www.dacoromanica.ro
- 36 -
catul rusesc este in stransa leatura cu ietoria im
periului bizantin. Doi invatati germani stabiliti
in Rasia 1 membri ai Academiti imptriale rueegti,
ehilipp Krug (1764-1844) gi Ernst Kunig (1814-1899),
cercetand istoria vtcbe ruseascalau cautat ea arate
importanta Bizantului *i a izvoartlor istorice bi-
zantina pdntru istoria ruseasca. Tot in Rueia elve-
tianul Eduard de Muralt a publicat Intre 1855 gi
1871 cloud volume de Essai de Chronographie byzanti-
ne, degi inyechite, totugi indispensabile gi azi
ptntru cronologia bizantina.
epoi Rugii se mai considerau drept continua-
torii gi mogtenitorii imperiului *i trecutu/ui bi-
,,ntin. 0 nepoata de frate a ultimului Imparat bi-
zantin, Zoe-Sofia Paleologina, maritata dupa Ivan
I1 L, a stat pt tronul tarilor rugi dela Moscova gi
aetfel, spune un istoric rus Klucerskij drepturile
de mogtenire ale imparatilor bizantini cazuti au
fost transferate asupra tari/or rugi (A.A.Vasiliev
"Histoire de l'Empire byzantin II pg.266). Aceasta
Carina SOfia a avut pentru fiul vitreg al ei, din
prima c6satorie ablui Loan III, de nor& pe o fats
Oltalla a lui Stefan cel Mare. Aceasta avand un brit-

iat, ca gi Sofia Paleologina, dela Ivan III, o lup-


ta apriga gi tragic& e'a desfagurat Intre apandouti,
al c6rei baiat ea mogteneasca tronul tarilor. Se

www.dacoromanica.ro
37 .
cuvenea fiului Olenei, ca unui coboritor direct,-,
ea c6zu invins& si sovia tarului tiu ea aeigure
tronul fiului ei drdpt.
Adevdratul intemeietor al Bizantinologiei rt

derne rusesti a fost ins& inv&tatul bizantinolog


rus Vasilij G.Vasilijevskij (1838-1899).Acesta a
scris numeroase studif 1 lucrari aeupra rely ii',
ruso-bizantine, asupra, istoriei bizantina .71 in
deosabi aeupra institutiunilor bizantina 0 a star'
lo:: 9ociale, agrare i economice din imperiul bi-
zantin. In privinta aceasta cercatarile sale au n
mas Indrumatoare. In mod deosebit merit& 95 fie a-
mintit6.0 scrierea sa "Bizanta i Pecenegii". In
anul 1894 Vasilljevskij a infTintat i o revista dt
specialitate ruseasc& bizantina: Vizantijskij Vre
mennik care din 1894-1917 & ape:rut in 22 vol.;al
23-lea apardnd in 19250 al 24-lea in 1926 0_ al
25-lea in 1928. Vol.at 16-Tesicupffinde un indica .
nalitiC al primelor 15 ralluurredo, get Tanga Vasilije-
kij se mai impun do/ ma litarautitnalogl moderni
ruqi, 1 anume hicodamlk.itomMWkw (1844-1(;,25) care
poste fi corsiderat ca. Intemetetorul studiiloT bi
zantina de arheologie ar istoffia-drtei i care 11
1924 a participat Inca Ia lucrarile primialui con-.
gres international de Bizantinologie ce. s'a iniat
la nbi in BucUreti. Prin cercetari aeupra uriui-

www.dacoromanica.ro
- 38 -
nei artei bizantina, in special pictura,s'a remarcat
in Rusia i D.W.Ainalov. Iar cel de al doilea mare
bizantinolog rus, eau pe Ling& Vasilijevskij gi Kon-
dakov cel de al trail a este Teodor I.Uspenskij .

(1845-1928) care mult timp a Poet indrumatorul car-


cetarilor istorice bizantina In Rusia. Incepand din
1894 O. 'Dana la izbucnirea rizbolului celui mare din
1914, Uspenskij a fost directorul Institutului arheo-
logic rusesc din Constantinopole, editand un buletin
al acestui Institut.i intreprinzand multe 1 into-
resante cercetari de bizantinologie.Dela F.I.Uspen*.
sktj ne-a ramas i o amanunVita istorie bizantina in
2 volume, ajungand pan& la Inceputul dinastiei mace-
donene ii pan& la opera de evanghelizare a Slavilor
de Ciril i Metodie.
Da mare atenViune instituViunilor bizantina,
relayiunilor ruso-bizantine, i arabo-bizantine *i
cauta ea defineasca i apara principiul istoric bi-
zantin activ. Ultimul volum a aparut in 1927 qi se
intrerupe In mijlocul cuvantului, ne mai putand apa-
rea din cauza imprejurarilor politico din Rusia de
azi.
0 istorie generals bizantina, cam seaca, dar
foarte bogata in amanunte ci temeinica, ne-a dat in
trei marl volume pentru timpul 395-717 ci rusul I.A.
kulakovskij. 0 mica, interesanta 1 frumos sort s&
schita de istorie bizantina pana la 843 a sorts C.N.

www.dacoromanica.ro
- 39 -
Uspenekij , aparuta la Moscova in 1917.
Pan& la isbucnirea revolutiei bol$evice,Bizan-
tinologia in Rusia era deosebit de infloritoare.Multt
invaVati mai mars gi mai mica se ocupau de trecutul
bizantin sub toate aspectele sale gi multe lucrbri
temeinice de pe campul intins al Bizantinologiei au
aparut in Rusia. Din 1915 incepu ea apara in rusts
to *i o a doua revista de specialitate bizantina la
'Dorpat (Juriev) din fosta rzpublica a Estonia'. Vi-
zantijskoe Obozrenie, care a aparut in 3 volume pa La
la 1917. Dupa agezarea regimului bolgevic in Rusia,
Bizantinologia ruseasca a devenit tot mai anemica,p
na ca a disparut definitiv. Un centru in pribegie al
bizantinologilor rugi a fost creat la Praga in 1927;
cu.Institutul Kondakovian, numit Seminarium Kondolo_
vianum, in cinstea bizantinologului rus Dicodim P.
Kandakov, mort la 1925,'institui ce se ocupa mai wit
cu cercetari de arheologie gi arta bizantina gi care
editeaza gi un buletin al sail intitulat tot Semina-
rium Kondakovianum, din care pane in anul 1940 au apa
rut 11 volume. pupa sfagierea Gehoslovaciel, Semina-
riuth Kondakovianum a'a mutat din 1939 la Belgrad.Alt1
bizantinologi rugi lucreaza in alte parVI ale lumil;
astfel A.A.Vasiliev, a carui foarte buns Istorie a .1m-
periului bizantin aparuta in ultima ediVie franceza la
1932 am citat-o la bib/iografie, e in statul Viscosi2

www.dacoromanica.ro
- 40 -
din Statele Unite din dm -zrica de Nord. Georg Ostro
gorsk ,meritos istoric bizantin ocupd o catedrd la
Universitatea din Belgrad, lap Andrei Graber, meritos
cercetator In ale arheologiei, iconografiel gi isto
riei cirtei bizantine, e profesor la Universitatea
din Paris (Ecole des Hautes Etudes). Din publicatii
le lui Andrei Graber fac ed fie amintite in mod spe
cial douil lucrdri: voluminoasa si frumoasa scriere
despre pictura religioasd in Bulgaria. La peinture.
religieuse en Bulgarie, un volum text gi un volum
album cu reugite reproduceri fotografice, apdrute
,colecVia Orient et Byzance, sub conducerea lui G.
Lillet, vol.I, gi L'Empereur byzantin dans l'art by
zantin. Recherches cur Vert official de 1'Empire de
l'Orient Paris 1936 apdrut in colectia de publicatii
a Universitdtii din .trasbourg ho.75.

- - -000 -

www.dacoromanica.ro
- 41 -

Intemeietorul Bizantinologiei moderne in Ger-


mania 0 prin'vasiltele lui cuno*tinte *i prin puts-
rea lui de munca, dar mai ales prin darul lui mare *4
neobosit de organizator al colaborarii Internationa-
le, poste ca intemeletor al Bizantinologiei moderne
in general eete Karl Krumbacher (1854-1909). Acesta
a *tint sa filo& din Seminarul sau'de filologie grea-
ca medie gi modern& dela universitatea din Vinchen
un centru al .dizantinologiei europene acest loc
universitatea din MUnchen *i-1 pastreaza gi azi. In
1892 K.Krumbacher a intembiat revista de specialita-
te bizantina, Naqzantinische Zeitschrift" care, cu
oarecare intrerupere In timpul marelui razboiu din
1914-19181 a aparut necoritenit gi anul trecut 1939
a ajune la al 39-lea volum; far de curand a ie*it
faec.l din volumul 40 pe anul 1940, cu oarecare in-
tarziere din cauza razboiului ce-1 poarta Germania.
Bizantinologi din toata lumea 0 in toate limbile
marl europene, ca *i in neo-grece*te, 0-au dat intal
nire aici. Revista a fost organizata in mod unic *1
special; pe langa studii i recenzii, cuprinde numar
de numar o foarte folositoare Libliografie sistemati-
ca gi critics, pe cat e posibil completa, care :one

pe cititor la curent cu totul ce s'a scris, in toate


tarile 0 in toate limbile, Dt4 tramul Bizantinolo-

www.dacoromanica.ro
-42 -
giei.pAnd la zi. Pentru primele 12 volume a aparut
gi_un foarte amAnuntit registru alfabetic sistema-
tic, orientAnd despre toate chestimnile ce au Bost
tratate. La fiecare an al revistei apare in fat& nu
numai o tabld de materii, ci gi o list& alfabeticA
a tuturor autorilor, nu numai a acelor ce a contri-
buit cu scrisul for la acel volum din revistd, ci gf
a acelor ale cdror cercetari au foot semnalate in
partea bibliograficA.
Din scrierile de specialitate ale lui Karl
Krumbacher merits as fie amintite: "Das Problem der
neugriechischen Schriftsprache" MUnchen 1902, in
care filologul german is partea limbii vii vorbite
populare feta de marele filolog grec.G.N. Hatzidakis,
care apark mai multX01494-Peilovechi limba curatd,cul-
tA, savants, sustinAnd cd gi aceasta e o limbd vie:
Nu rod pot recine sd amintesc gi ale lui K.Krumba-
cher "Populgre AufeUtze". In mod deosebit merit&
insd sd ne oprim asupra operei sale princtpale mo-
numentale "Geschichte der byzantinischen Litteratur
von Justinian bis zum Ende des ostrUmischen Reiches'
kiinchen 1890, care petite 7 ani apdru in editia a
2-a, aproape de 2 on pe atAt de mare ca prima gi
la care gi-a asociat incd doi colaboratori: A.Ehr-
hard, care a descris literatura teologied bizantina
(1,6.37-218 ;A 76. Geizer, care a ad6ogat un "Abriss
der byzantinischeu Jiaistrgtschinca (t)g.911-1067).

www.dacoromanica.ro
Rezumat de istorie imperiald bizantina. Aceet ma-
nual de istorie a literaturii bizantine eete o cc-
moar& de gtlinta bizantinologica gi azi, duper 44 (1,
ani dela ultima-i editie; .bizantinologul e nevoit
ea recurga mereu la el. Perna la 1897 bibliografia e
puss la punct i nu numai la efarqitul flecarui ca-
pitol gi paragraf, ci gi la efargitul volumului Krum
bacher a dat o bogata bibliograffe generals sistemo-
tica (pg.1068-1114). Urmeaza apol lietele imparavi-
lor bizantini, imptiratilor latini din Constantinopo-
le, Imparayllor dela Trapezunt, imp6ratilor persi,
turd , crallor earbf, tarilor bulgari gi a patriar-
hilor din Constantinopolea *i a papilor dela Roma.
Uri indice du nume gi lucruri incheie scrierea impuna
toare, care ajunge la 1193, pg. Karl Krumbacher,in
aceasta fundamentals lucrara a sa, a cautat nu Lumai
ea tezaurizeze totul ce ee gtia din istoria litera-
turii bizantine, ci ea o intocmeascd aqa,mai ales
prin partile el bibliografice, incat s5 fie un in-
strument excelent gi indispensabil mereu pentru cer-
catari noua ci plina de indemnuri pentru astral der
cercetari. Aceasta istorie a literaturii bizantine
de Karl Krumbacher a apdrut ca al IX-lea vol.part.
I-a din Handbuch der Kiassichen Altertumswissen-
echaft editat de Iwan Willer *i este de mult epui-
zati. Enciclopedia tiinvelor de pre anticitatta
clasica*Intemeeatd de Iwan Miller, a primit sub nom
conducera a lui Walter Otto o organizare mai larEI
0 a foot schimbata intioo c a *tli4lie-

www.dacoromanica.ro
telor despre anticitate in general,adica Handbuchder
Altertumr wissenschaft gi nu numai despre anticitafea
clasica, In cadrul acestai noua enciclopedii se pre-
gategte, in locul editiai a treia din Istoria lite-
raturii bizantina a lui Xarl Krumbacher, un Manual
de bizantinologie, un "Byzantinisches Handbuch" in
sectiani cu 5 vol. Frimul vol.din sect.I-a va fi
slris de Franz D31ger gi Edwin Fels gi va trata dee
pre pamantul gi popoarele imperiului bizantin (Land
and Volk). Se agraapta ca ar'est velum ed apara in cu
rand. Al doilea vol.din see .I a ci aparut de cuTA.,..0
gi e ecris de Georg Ostrogorsk cuprinzend istoria
,

statului bizantin "Geechichte des byzantinischen St_


ates" 448 pag. cu opt harti din care 2 in text. r o
carte, in cc privegte istoria bizantina, pusa la
punct pans la 1;39 ci c ecrisa foarte clar, intere-
sant gi nou. Cuprinde mai intaiu o introducere deepr
deevoltarea bizantinisticei, privind numai istoria
politica a imperiului bizantin, apoi opt capitole,
dupa o impartire noua originala, tratand istoria eta -
tului bizantin ci se incheie cu lista imparavilor bi-
zantini ci a dinaetiilor lor, precum gi cu un indite
complet du nume gi lucruri. Eac'ciunea a II-a a manua-
lului de Bizantinolocie va cuprinde 3 vol:.primul de
21b.Ehrhardt iaircha and TheoloL;ie (Biserica ci teolo-
Lia) va cuprinde istoria bier.riceasca ci istoria li-
teraturii teolo6ice bizantina (ultimul faccicol din
Edzattiriche Zeitschrift 40 ( 1940) ,ag.352 Jdvce

www.dacoromanica.ro
- 45 -
tirea tristd ce. la 23 Septembrie 1940 Ehrharcl e ru-
rit ri ar fi o mare pagubd ea nu-4.1 fi terminat rer
tea sa); al doilea volum va fi Franz Mager: Die ..
fane byzantiniche Litteratur (Literature bizantia
profane) i insfarit al 3-lea volur Edmund ;'elcand
Geschichte der Kunst (istoria artei bizantine).
Karl Krumbacher s'a pierdut molt Area de timpu
riu pentru Bizantinologie, muripd la 1909, in Wire-.
de 55 ani. Urma4u1 ski a fort August Beisenberg(1S69
1930), care s'a distins ca editor de texte biwant'
ne (Lichifor Blemmydes, Teubner- Lipsca 1396 i 1-
toria lui Gheorghe Acropolites, 2 vol. ibid.1903 );
descoperind 1 un nou scriitor bizantin, pe
si artei b ida.annau-ne
ne,
in 1908 opera sa ;:r;rcipa_a:Gi.
bes-und Apostelkirche: Zwei Basiliken b.ostantins
(ziserica Sfalormant si
biserica Sf.Apost311: Douce
basilici ale lui Constantin,2 vol.); apoi Ikonogra-
phische Studien (studiliconografice) in Memoriile
Academies bavareze din VUnchen pe anu] 1924 s'a .iL
tine in efilr*it ci pe taramul istoriel blzantine
(Leue quellen zur Geschichte des latecnisc. Halvs*--
reiches und der Kiraenunion: Izvoare noua pentru
toria imperiului latin 0 a unirii bisericilor,apc.
In aceleai memorii pe anul 192- A_ 1923), ca,,91 pe
taramul istoriei literaturii bizantine (47...U6 ar 'le
schichte und Litteratur der Palgologenzalt. Lim

www.dacoromanica.ro
- 46 -
ria pi literatura Paleologilor, aparut tot acolo pe
anul 1920). Afar& de aceete lucrari, August Heisen-
berg a mai publicat numeroaee studii pi articole de
prat, cupriinzAnd intreg intinsul,domeniu al Bizanti.
nologiei. (Un studiu cuprinzand analiza intregel ac-
tivitati 4tiintifice de Bizantinolog a lui August
Haineenberg a aparut in "Codrul Coeminului" VII Car-
nauvi 1932 pg.551-565).
In 1930 murind H.Heisenberg, 1-a urmat la con-
ducerea caL:21lui monclii.1 de bizantinologle dela Miin
then dl .Franz Yager, om da mare invatilturA pi prate--
re de munca. La editarea rcvietei bizantine 4i-a a-
sociat, pentru partea linguistics, pe Paul Kretsch-
mer, pe Al.Ehrhard pentru literatura teologicd, tar
pentru arhaologia 4i ietoria artei bizantine pe Ed.
Odeigand. Cercetarila lui se indreaptel in deosebi a-
eupra diplomatical (Regesten der Xaisarurkunden des
ostrUmiechen Reiches; ReL;estele documentelor imp6r6.
to ti a1e imperiului roman de Est; au aparut 'Ana
ac um 3 fascicole c,prinzand indicarea exacta ei con-
pieta a tuturor hrisoavelor imp5r&te4ti bizantine de
la 565-1282, apoi Facsimiles byzantiniecher Kaiser-
urkundan: Raproduceri fotografice de hrisoave imp5:
rategti bizantine, Mellen 1931 pi multe altele);
dupti acaaa asupra,letorlei bizantine, in deosebi in
ca privepte organizarea interns a statului (Baita-

www.dacoromanica.ro
- 47 -
ge zur Geschichte der byzantinischen Finanzverwal-
tungs.ContribuOi la ietoria administratiai financial.
re bizantine, apgrut in Byzuntinisches Acchiv, Teub-
ner,- Lipsca 1927) ca i asupra istoriei literaturii
bizantine, preggtind publicarea partii celei mai In-
eemnate din proectatul Manual de Bizantinologie: 1E-
toria literaturii profane bizantine, adev&rata edi-
Vie a 3-a a Istoriei literaturii bizantine a lui Karl
Krumbacher.
Fr.DOlger colaboreazii in mare mgsura la Byzan-
tinische Zeitschrift, pa care o redacteazg qi In ca-
re, mai ales mgruntele 141 notice, atilt de numeroase
din partea bibliografica, nu odata contin contribu-
tli 1 deecoperiri de mare valoare. F un bizantin6-
log neobosit *1 foarte productiv.
In urma organizgrii qi a Indtmnurilor pornite
dela MUncheA, incepari cu neuitatul Karl Krumbacher,
s'a produe in Germania un mare .71 profund rtviriment
in ce priveqte studille qi cercetgrile bigantine.B1-
zantinologia german& a ajune la o mare deefgurare 7
inflorire. Multi filologi i istorici, mai mult sau
mai putin numai specialiti bizantinologi, au dat
lucrgri deosebit de importante din toate domeniile
BizantinOlogiei.
Cat de repede ci de profund s'a schimbat parE-
rea deeprt importanaimperiului bizantin In Germs-

www.dacoromanica.ro
- 48 -
nia, o arata bungoara titlul unei lucrari din 1c'19I, a
lui Earl Neumann: "Die.Weltetellung des byzantini-
schen Reiches vor der KreuzzUgen (ImportanVa mondia-
16 a irperiu/ul-tizantin in preajma expeditillor cru-
elate) carte nu de mars proporVii, dar deepre care
G.Ostrogorsk Geschichte des byzantinischen Staatct
p.7 epune ca e bogat& in idei i ca e o capo d'operg
de cercetare i i:rezentare istorica.
u1;oscuta casa editoare B.G.Teubner de texts
clasice 7.receti P inceput sa tipareasca ediVii cri-
tice in;rijite ci de texte bizantine. Pdaa acui au
41 anK2ut mai multi istorici bizantini ca Frocop,:ec-
filat Simocat, Teofan Marturisitorul, Gheorghe TZ0T:
lul, GLeo2Ghe Acropolites, cala Comnena, Georolos
Ihrant-6es,vol.I gi al0i.
ContribuVia Bizantinologiei germane cre ca e
cea mai boat 0 mai hotaritoare pentru cunc. terea
trecutului bizantin sub toate aspectele lui i Germa-
nia viidit are partea leului la propaOrea Bizantinle-
ticat 1n beneral.
In FranVa intemeietor 0 animator al Bizanti-
nologiei franceze trebue socotit decanul bizantire-
logilor de azi, dl.Charles Diehl,.care pe Ungi e.trZ
lucite calitAVi de cercetiltor strict tiinVific in-
trune4te ci un dar deosebit de povestitor i fin et'
list. Scrierile sale de Bizantinologie, pe langti ma-

www.dacoromanica.ro
- 49 -
rea lorvaloare gtiinvifica., au o valoare tot tat 'at
mare literard, aga cai Ch.Diehl a contribuit eel mai
mult la rdepAndirea ci buns apreciere a cunoctintelor
despre istoria ci arta bizantina, Cercetarile sale
e'au Indreptat in deosebi asupra istoriel *1 artti 61
zantine gi sunt multe la numffir 01 au Ineemnat adevAra
to pietre de hotar in deevoltarea propAgirea Bizan
tinisticei. Din cele multe mai semnalez in mod deose.
bit "Justinian et la civillbation byzantine au VI-e
allele", Paris 1901 ci ale sale ETudes byzantineq,"
Paris 1905. Manualul eau clieic de ietoria artel bt-
zantine a Post amintit acum la bibliografia de ini-
tiers. Ch.Diehl a remit ea crease o gcoald intres
de bizantinologi, mai ales in Franta, dar gi dincolo
da hotarele ei.
Pe langd Ch.Diehl trebue amintit numai decat
Gustav Schlumberger, care In ce privegte arta erpun
rii se aseamda mult cu Ch.Diehl ci care In a sa
"1,14popJe byzantine a la fin du X-ems siacle",3 vol
Paris 1896-1905 (un vol.retipdrit lard iluetrol in
1925). Dimpreund cu "U empereur byzantin au X-;
siecles Nic4phore Phocas" Paris 1890 (retiOrit art.
iluetratil 1923) ne d& in chip maestru istoria de un
secol a imperiilui bizantin dela 955-1057, card are
lac sea mai strilucit& desragurare a puterii bittenP-
ne. Cachlumberger e Intemeietorul algilogrr.

Faec.4 Introducere general& in Bizantinologie.


www.dacoromanica.ro
- 50 -
bizantina cu publicaVia sa ."Sigillographie de l'Em-
pin* byzantin" Paris 1884.
Tot un francez a foot acum la 1862 Intemeieto-
rul numismaticei bizantina: I.Sabatier "Description
Ondrale des monnaiee byzantinds" 2 vol.Paris.
Iar Intemeistor al studiilor de iconografia
bizantina este Ur& indoialA dl Gabriel Millet Cu_
fundamentala ea scriere "Recherches sur l'Iconogral..
Alio do l'Evangile au XIV,XV at XVI-eme slicle Paris
1916,-dupA care au urmat multe scrieri si cercetAri
asupra artei, arhitecturei si iconogratlei .bizantine.
locrArile lui G.Millet pentru cercetiri iconografice
ea ramie pilduitoare. Pa drumurile ddschise si arita-
ie de acesti mars maestri bizantinologi francezi a
urmat ci urmeazA o pleiadA intreag& de cereetAtori
IL Franta In toate domeniile Bizantinologiei.
Tot la Bizantinologia francezA trebue socotit
si "Institutul francez de studii bizantina" dela Bu-
curesti al alugarilor francezi asumptionisti din
Str.Christian Tell 18 bis si care mai inainte. a ac-
tivat in Kadi-11,151, pe VArmul asiatic, anticul Chalce-
don, In Turcia ling& Istambul. In fruntea Insti,tutu-
lui Eta invatatul ci neobositul bizantinolog,Orinte-
le Vitalien Laurent. Institutul public& Si revista
"Echos dlOrient", care a ajuns la 30 de volume ci
care, deci se ocupa mai Int &i de biserica ortodox& a
rAeAritului, totuca in parte covArsitoare cuprinde ej

www.dacoromanica.ro
- 51 -
alte importante i pretioase stuthl ci cErcettiri de
Bizantinologie. Instititul preg&te4te o nou& ediVie a
lui Orions christianus al lui Lequiei, care are sa
fie o opera in totul nou& qi in vederea c5suia au qi
ap&rut dou& fascicole pregatitoare. Plirintele Vita-
limn- Laurent are aproape terminat un nou Corpus com-
plt al sigiliilor bizantine, iar plirintele V.Grumel,
In vederea unui Corp al documentelor patriarhicecti
pans la 1830, a Qi publicat 2 fascicole din Le BA-
goats des Actes du Patriarchat de Constantinople pen-
tru timpul dela 381-1043.
In Anglia intemeietorul Bizantinisticei moder-
n a lost John B.Bury (1861-1827) care ne -a dat lu-
cr&ri fundamentals de sinteza asupra istoriel bizaL-
tine dela 395-867,- adic& dela moartea lui Teodosie
eel Mare pen& la urcarea pe tron a lui Vaeile I Mace-
doneanul. Burt a cercetat in deosebi organizarea ad-
mimistrativ& centralist& a imperiului bizantin. Al a
-editat intro noua ediVie istoria.lui Edward Gibbon,
insestrand-o cu.pretioase note puse la curent cu ul-
timele cercetari acute Oa atunci. Urmaul lui Bu-
ry 11 Borman H.,,liay13013_ care a cercetat mai ales Ince-
putukile istoriei bizantine, av&nd mai mult& pltrun-
dere pentru protlemele religioase sitt spiritual. F.
W.Brooks.a cercetat relapile bizantime,arabe,iar
William Miller, directorul icoalei enaemu din Ate-
na, e'a ocupat de Latorla statelor latine es au luat
Min& pe terit-oriul imperiului bizantin. Istoria ar
www.dacoromanica.ro
- 52 -
tei bizantine a gasit un bun cercetator englez in
0.M.Dalton. Dou& englezoaice s'au ocupat de opera is-
toric5 a Anei Comnena; Georgiana Buckler (land un im-
portant gi intins gi amanuntit studiu, Jar Elisabeth
Dawes traducere complete a Alexiadei, valoreasa ope-
ra istorica a invatatei printese. Firegte ca gi in
Anglia, ca gi In Germania 0 Franval studiile bizan-
tine data pornite, au gasit numerogi gi vajnici car-
(_etatori.
Dup6 razbolul eel mare, de pe la 1920 gi ceva,
Bizantinologia gi-a mai gasit un insemnat centru de
cercetare gi anume in Belgia la Bruxelles, prin sta-
r_ 14a gi puterea de munc a dlui Henri Grggoire,ca-

le, incepand cu 1925, editeaz& importanta revist&


41 .lizantionn.ce sta cu vrednicie alaturi de Byzantini-
Le Zeitschrift dela Miinchen gi care a aparut pan&
in 1939 in 15 marl volume. Remarc ca editarea acestel
reviste s'a hotarit la primul congres de Bizantinolo-
61e tinut in Bucuregti 1924. Dl.H.Gratgoire a dat im-
kortante studii gi deecoperiri de epigrafie, de isto-
rie gi istorie literary bizantina, In deosebi privi-
toore la Constantin eel Mare gi la epopeia popular&
bizantina despre Vasilios Digenis Acritas.
In Italia Bizantinologia are un vrednic repro-
zentant in profesorul dela Universitatea din Roma,
Silvio Giuseppe Mercati, care editeaza revieta Studi

www.dacoromanica.ro
- 53 -
bizantini e neoallenici, ultimele volume al 5lea
si al 6lea aductind comuniarile $i lucrArile congre.
euiui international de Bizantinologie tinut la Roma
in 1936.
Si in Praga a ap&rut pan& la efasierea statu
lui cehoslovac b revistA Byzantinoslavia, sub di
rect/a regretatului cercet&tor al cronografelor by
zantinosloave Miles Weingarti ince/And cu 1929 au
ap&rut 7 volume, publicand mai ales studii asupra ra.
portu2ilor bizantinoslave din toate punctele de ve
dere. Dintre bizantinologii rehoslobaci mai merit&
s& fie amintit F.Dvornik, cu publicatiile sale de
pret, Les Slaves, Byzance et Rome au ri:".-Ime siecle,
Paris 1926 0 Les legendes de Constantin at Methods
vues de Byzance, Praga 1933, precum si cu cercetiri
le sale originals despre patriarhul Fotie, In ce pri.
veste neinteleeerile sale cu Roma.
Sin din Polonia trebue amintit& temeinica si
frumoasa carte a profesorului 0.Balecki, Un empereur
de Byzanrw R . . Tinbt ans de travail pour l'union
deg 6gliOes at pour /a defense de l'Empire d'Orient
1355-1375 larroovia 1930. Halecki caut& s& pun& in
teun cadru de politic& general& europeang incercgri
is marl 'ce le 136'Pa sr ectie v7tIme politica ppal& de
a uni biserioile ctt tine. Si in istoria romOneascA,
atOt in Moldova ui Sub Vodb, cot 0. in Muntenia lui

www.dacoromanica.ro
- 54 -
Vlalcu Voda, se 3,,oduce in acelaq timp o puternica
propagand cA)lfea de unire a bisericei roman cu
Roma, prolaizanda La trebue acezati In acelac mare ea,
dru general al loliticii papale.
In mod fiiesc, deosebit de infloritoare este
Bizantinologia in Grecia, uncle Intemeletorul ei In
sens modern, a foot profesorul dela Univeraitatea din
Atena, Spiru Lambrea (AcipOrfce;) 1851-1919, poate
eel mai bun cunoscAtor al tuturor bibliotecilor con-
tinAnd manuecrise greceqti. A sa istorie a Eladel in
6 volume Atena 1886-1908, din care ultimele 3 cuprind
istoria bizantina, am amintit-o acum. E1 e autorul.
unui previos qi voluminos catalog al manuscriselor
grececti din bibliotecile MAnastirilor din Muntele
Athos. Catalogue of the greek manuscripts on Mount
Att, , 2 vol.Cambridge 1895-1900 (serfs In greceote).
A editat i o revista:Itos (allyofkeet4y, Ince-
pAnd c 1904, care cuprinde numaf material adunatql
sorts de el qi din care 14.1e-q publicat al Insuapa-
na 1n 1917, tar celelalte pAna.la 23 de volume cu
Registru generalE.tprkuwau foat publicate dupe
moartea sa din materialul ramie dela el. A fost un
corcetator neobosit i deosebit de productiv; biblio
0:rafia publicavillor sale, publicata dupe moartea sm.
ludic& nu mei puVin de 479 titluri de studii ci pu-
blicaVii din treti domeniul Bizantinologiei.

www.dacoromanica.ro
- 55 -
Astazi eel mai de seam& reprezentanti al studii
for bizantina, pe langa mulvi alvi bizantinologi,In
Gracia cred chi aunt profesorli dela Universitatea dir
Atone: Gheorghe Sotirlu (Z4n1/46v)
pentru arheol.
logia 4i arta bizantina, director al Muzeului bizan-
tin din Atena $i. Dieu VelS ( ,8n1
)un om de o bo-
gatie nespusa de cunoatinte multilaterale In ale Bi-
zantinologiei. Inca In 1909 a Inceput ei editeze la
Atena o revista de bizantinologie 11.310PrfOrk, din
care Ink:4 n'au aparut cleat avolume. In 1920 a in-
ceput ea editeze din nou, mai intiiiu la Berlin,iar
din 1926 la Atena, o noun revista de specialliate
Byzantinisch heugriechische JahrbUcher, care in or-
ganizare se is in oarecare masura dupa Byzantinieche
Zeitschrift 0 din care au aparut, pan& In 1939,15
volume. In Atena desfacoara o ectivitate bogataci o
Societal.* de atudli bizantina (Ttel.r."CiRlfroi. vary
Viuteazii, Ix:10600 din 1924, un
vc41007roliiiriv) care
Mimes pi important Lauer al Societatii de .eivdii bi-
zantine, din care au apirut, pang in 1939. 15 volume
41 card educe cal do an o bibliagrafie cat mai comple-
fli de tot cd s'a aerie in domenille Bizantinologiel
In Gracia 0 de Greci 14 elte tart.
Pe langa reviatele de specialitate emintite,
mai publita ei alte rdviste grecesti casaregotiba.
irioV )C iVe,e1,9445-4froc.seE44,,, r cum pi ,4tody1/45,44 yi altele,
staalk si eertt s-rx ly Bizantitologies 0 dare de Bea-
www.dacoromanica.ro
- 56 -
mg asupra situaiiei studillorblzantine in Grecia la
1924 a facut S.Kugeas la Congresul de Bizantinologie
dela Bucurecti din 1924. (vezi Academia Boming,Bulle
tin de la Sec.hist.volaI 1924, Congres de Byzanti-
nologie pg.164-169.).
In Jugoslavia ci in Bulgaria, ca qi In Ungaria,
etudiile bizantine se fac, in mod fireec, mai multri
din punctul de vedere al relaViilor dintre Vara zee-
peCtivi cu BizanVul qi al influenVelor bizantine a-
supra el, cici pgrVi mai marl sau mai midi din lsto-
ria acelor popoare, in deosebi la Bulgari ql Barbi
cunt aca de striins legate de istoria bizanting,incit
fac parte 0 din aceasta. De aceea lucrgri ca aceea
a lui V.h.tlatarsit: Istorlja na Bglgarskata Dfirzava
prez erednite vekove (Istoria statului bulgar in e-
vul mediu),vol.I,part.I,Sofia 1918,part.2,1927 01
vol.II 1934, cuprinand.istorla bulgard pang. la In-
temeierea impertului romano-bulgar (1186) sau K.Ji-
recek, Geechichte der Serben 2 vol. Gotha 1911 0
1918 ci St.Stanojevio, Vizantija i Srbi, (BizanVul
qi Sarbii) 2 vol. biovised 1903 0 1906 ci Istoria
arps -koya naroda (Ietoria poporului sarb) ed.3-a
Belgrad 1926, aunt de Important& ci pentru Bizanti-
nologie. Istoria bulgarg a lui Zlatarski i cea sgr-
OA a lui Stanojevic pacat cg nu aunt traduse in ro-
miine*te, cad f carte folositor ca pe vecini se-1
cunosti bins.. t aka importaute pentru Bizantinolo-

www.dacoromanica.ro
- 57 -
gie aunt 1 artile de ietoria artelor ci a literatu-
rii sud-slave, fie bulgare eau sArbe, ea Picture reli
-glossa la Bulgari de A.Grabar, pe care am citat-osa-
poi B.Filov: Geschichte der altbulgarischen Kunst
bis zur Eroberung des altbulgarischen Retches durch
die Turken, Berlin-Leipzig 1932, dupe aceea V.Petko-
vie: La peinture serbe du moyen - &ge eau M.Murko: Ge-
achichte der glteren sud-slavischen Litteraturen,Leii
zig 1908. 0 ochire general& asupra cereet&rilor de ar
t& bizantina sud-slav& qi.bizantino-rom&n& a dat Rd.
Weigand In articolul eau: nieuere Forschungen zur
byzentino-slavischen Kunst der Balkanliinder"aplirut
in Byzantinische Zeitechrift 34 (1934) pg.48-70,unde
Vine seama ci de.Romenia.
Ungurii, dup& ce in expediViile for de jaf al
prad& Inepre apus au foet opriti prin Infrangerile
auferite, mai ales aceea din partea lui Otto I In
c&mpia dela Lech in August 955, se Indreapt& ci ei
mai mult spre rifie&rit, intrana in relatil diferite
cu imperiul bizantin. Partea cea mai frumoask qi im-
portant& din aa zisa effint& coroan& ungar& a de fapt
o coroan& bizantina trimis& de ImpAratul bizantin
Mihail VII Duces (1071-1078) regelui ungur Gaza I
(1074-1077). Bizantinologia ungar& a reprezentat&
mai ales prin profeeori de filologie clasic& Rudolf
Vgri qi Eug.Darko, ambit morn in cursul anului 194C
qi G.Moravcsik, urmaul lui Vari. CercetIrile for

www.dacoromanica.ro
- 58 .
a'au Indreptat ci as indreapti fn deo:30bl asupra auto
rilor qi textelor ce pot servi ca izvoare is istoria
maghiarg qi is lAmurirearelatillor bizantino-maghla-
re. Uri a editat ecrierile militare bizantine-L
&maraca bizantinologil unguri cautA eA deecope-
re influente tectice militare turaniene asupra ctiin-
tei militare bizantina. La propunerca 0i sub ingriji-
rea lui Viri, Academia ungarA a incepdt ea editeze:
Sylloge:Tacticorum Graecorum (Colectia Tacticienilor
greci), din care au apl,rut Leonia imperatoris Tacti-
cs vol.I qi II Budapeeta 1917-1922, editie metermina-
tA Inca; Incerti scriptoria byzantini eaecull I li-
bar de re militari, Lipeca Teubner 1901 q.a. Darko 8
etudiat denumirile date de Bizantini Ungurilor (Bi-
zantinieche zeitschrift 21,472-487) ci a dato editie
critic& a lui Laomakos Chalkokondyles, Budapest*
1922 -1927. In timpul din urmA urmArea influentele
tactics turaniene in armata bizantinfi.-In sfer*it.G.
lioravceik corceteazA *1 public& izvoare bizantina
pentru istoria maghiarl; a aerie un etudiu aprofundat
deepre sf.0oroanA ungarA, partea greceascA3 publicA
colecVie de studil ungaio-eline din care repare edi-
tie criticA a unei poems bizantina deepro lupta dela
Varna, o poemA de preamArire a lui Iancu de Hunedoa-
re qi in care au aparut *i alto acrieri postbizantine
ce ne privesc ci pe not Rom&nii.

www.dacoromanica.ro
- 59
Si la RomAni, ca gi la Bulgari, Barbi gi Un-
guri, studille bizantine in mod firesc s'au facut 411
se fac mai mult din punctul de vedere al relatillor
gi al influenVelor bizantino-romAne. Cu studierea a-
ceetora e'a preocupat mai ales Bizantinistica romAnA
oderna.
Dar not Romnii am stat de timpuri in seers de
influenVA a civilizaviei bizantine si age sla fACut
ca de mult, scum fie prin mijlocire slava de Sud,fie
direct din grecegte s'au tradue gi s'au prelucrat in
romAnegte numeroase scrieri bizantine, mai ales bi-
sericegti practice, ca 41 religioase edificatoareoca
scrieri de ale Sf.parinVi bieericegti Grigore Teolo-
gul, loan Hrisostomul gi Yaeile col are (sec.4),ca
itViActe (Scars virtutilor gi a pacatelor) a lui
Ioan00(4.4 (Scirarul) din sec.6, Dioptra (Oglinda
virtuVilor) in versuri a lui Filip Solitarul ( AtOdx
900c) de pe is sfArgitul eec.al 11-lea, cu dialog
gvri dintre outlet gi trup, Vieava Sf.hifon de Ga-
vrili Protul (sac.16) gi multi altele (vezi D.Ruseo,
Elanismul,pg.55 rota 1, undo se arata manuscrise din
blbitoteca Academiei Romans, conVinand astfel de tra-
duceri).
Dar nu numai carti religiose ci bisericegt4
ci gi scrieri de literature estetica, scrieri apocri-
fe gi cArVi popular. au foet traduse gi prelucrate
pe acelagi cafe din literatura bizantina In romane-

www.dacoromanica.ro
- 60 -
te; aetfel bunaoara Fisiologul, Alexandria, Varl &am
qi Ioaeaf, prin mijlocire sud-slave, Etiopica lui E-
liodor, Imberie ci Margarowea, Erotocritul, de-adrep-
tul din greceqti (vedeti temeinicile carti ale dlui
N.Cartojam, Cartile populare in literatura romaneas-
ca,vol.I 0 II Bueureqti 1929 qi 1938 qi D.Russol E-
lenismul pg.57 nota 2). De-adreptul diva limbs gre-
ceasca se traduc, se prelucreaza qi se raspandesc
foarte mult In literatura veche romaneasca din sec.
al I8-lea cronografele, aaca acele istorii universa-
le populare in versiunile for postbizantine,adica de
dupA caderea Constantinopolei sub Turci (vedeti D.
Russo,Elenismul pg.37 urm. ci I.Stafanescu, Cronogra-
fele romanecti tip Danovici in Revista Istoriel Ro-
mano IX,1939,pg.1-77)%
La baza cronografelor.romaneqti traduee 0 con-
taminate din greceqte stau in deosebi doua cronogra-
fe: Cronograful lui Mittel Cigala, aparut la 1637.sau,
mai corect zie, la 1650 qi cronograful lui Dorotei al
Monembasiei. Dar aqa precum a aparut pentru prima oa-
rs la 1631 in Venetia, Cronograful lui Dorotei a fast
copiat ci compilat la Iaqi la curtea lui Petru Schio-
pill (1582-1591,in a doua domnie), dome iubitor qi
sprijinitor de Invatatura. Cronograful a foet editat
da Apostol Tigara Osdedicat domnului Tarii Romane0i
Alexandru Goconul (1623-1627), ca stranepot de frate
al lui Petru Schiopul ci editorul Apostol Tigara in

www.dacoromanica.ro
- 61 -
prefaVA spune "cu porunca lui Petru-Vodd s'a compilat
ci s'a scris acest cronograf de faVA cu cheltuiala ci
supravegherea fratelui meu dumnealui Zotu Tigara,pro-
tosplitar din lanina ( zi rp yg)ercrrcipe roirlizpv
floc fo'44 id-vri4B2 7c.,6` Way? zo ir.or terepaear
/10440, d o. avoyey4ic reL iirorraatac col; ce.ernei
fiov 11-if
owe,orezi
Ziro card94-4Arn ;%farbern-scaeflov abei
D.Russo,Elenismul pg.3S urm. 4i Studii istori-
ce greoo-romane 1,143.99). La sfarqitul unor cronogra-
fe romaneti, aqa numite tip Danovici, dupi numele
traducatorului, Bunt adgiogate, In traducere romaneas-
ca InvivAturile Impfiratului Vasile I Macedoneanul
(867-886) env, fiul stlu Leon VI Filosoful (886-912)
VedeVi D.Russo, Studil istorice-greco-romlne,tom.I,
Zucureqti 1939,pg69-82 ci 96. Se trage la Indoialft
dac4 aceste Invfitaturi provin chiar dela Vasile I Ma-
cedoneanul, care din simplu Oran sa.rac agricultor
ajunsese pe tronul imparatesc bizantin 0 era cam
lip sit de InvaVaturi; drept autor e considerat deo-
biceiu InviVatul patriarh Fotie, care a 0 fost deo-
calul lui Leon VI Filosoful.
Cronografele lui Dorotei al Monembasiei ci Ma-
ted Cigala au fost folosite qi de Invatatul mitropo-
lit Dosoftei al Moldover, in opera sa Vietile Sfin-
tilor (vezi Revista Istoriei Romano 1,1931tpg.265-
266)v iar cronicaril romdni au cunoscut ei folosit
istorici ci cronografi bizantini (vezi D.Russo,Ble-
www.dacoromanica.ro
- 62 -
ilium' pg.38 urm. 91 Studii istorice greco-romans I,
pg99).
Dar, aceste prime mijiri ale Bizantinieticei
rom&ile trebue considerate mai mutt ca influent' bl-
zantino-romane dec&t iocupliri de Bizantinologia
propriu zise.
C&nd /no& culture greceasci a "June la oareca
re Inflorire In Romania 91 and la Buiureqt1 91 tall
au luat Mutt faimoasele Academli graceqtalsprijiml-
te din belcug de Domnii romAni, and tipografil gre-
cegti au Yost Infiintate qi ciind Domnil roman! dm-
niseri col mai 'oternici ci darnici protectori al bi-
sericii-ortDdoxa a rfilaritului, atunci au Inceput a
se tips. (mica /n Romania, pe langd cant biarice9t1
In toate limbile bisericil riaiiitului, qi eels mai
de seam& din aerie-kis teologice bizantina. Acosta
editil e'au facut mai ales in epoca domnilor Dina-
riot:.
Dar scum la 1683 e editata de patriarhul Dorsi--
tot al Ierusalimului, in tipografia din miingstirea
Oatatula din Iaqi cu cheltuiala lui Duca-Vodli (1678-
1683 pantru a treia aro.) care era 91.1W214 ale.
478 a0b44(hatman al Intregel Ucraine) scrleree
mitropolitului Simeon dintre 1410 01 14g9 al Tesalo,..
nicului 14174;tcbPrcrecAMIn contra eresiilor,.391 pa-
gini, cuprinzAnd un- intreg tratat al Invit tuill al
al ritualului bisericii ortodox@ a rasAritului(vezi
www.dacoromanica.ro
- 63 .
Ltbiazat el 11.80doe, Bibliografia veche rom&neatc& I,
Buc.1903 pg.273 qi urm.) E o edlVie prineepe complec-
t& care a 0 foot retiplrit& de Ilig0e, Patrologia
greeea,vo1.155,c01.25-1004 (Uzi K.Krumbaeber: Ge-
schichte der byzantinischen Litteratur ed.2, pg.113).
In Bucureeti is 1691 is Indemnul e1-cu eholtu-
isle lui Const.Brincoveanu (1688-1714), Antis Ivirea-
nul tipareqte Inv&VAturlle lui Vasille I Macedonia-
nu], 067-886) titre fiul slu Leon VI (886-912) 1110--
sofa, textul text -1 bizantin flind InsoVit de 0tra-
ducer. neo-greceasc& la lui Hrisant Notara (veal Bia-
nu-Hodoe, Bibliografia veche romAneasci r.pg:324 el
urzatoarole el Krumbtcher, Geechichte der byzantibi-
-ec4en Litteratur,ed.2 pag.458).
Tot In tlmpul domniei lui Constantin BrAncovea
nu se tipareete la TergOvietea In 1710 vestita Pano-
plle dogmatic& ( 16704 ditypc6TCKY ) a lui
StImi. Zigabenos eau ZIgadenos, scrim& is Indemsall
lip&ratului Alexis I Come au/ (1081.1118) care liar
fl el dat scrierli titlul de Panopli dogmatiekall.
ci o carte In care iti poti goal toate 'mole pen-
tru combaterea erez1ilor. Bete o eeriere apologetic&
41 pentru istoria diferitelor erezii, In deosebl a

color contemporane cu autorul, ea aces. a bogom111-


10r, bunlioari, de toat& important... Instate de e41-
Oa dela Urgoviete a ap&rut la Venetia numal in tra

www.dacoromanica.ro
- 64
ducere lating,aqa ca ediVia dela Targovivte,ficutii
cu cheltuiala mitropolituluiDristei- Atanasie qi cu
grija ieromonahului Mitrofan Grigoras, care a scris
cronica Trail RomAneqt1 pentru anti 1714-1716,i1 a
Mitropolitului Antim Ivirianul qi.inchlnati lui Ste-.
fan, fiul eel mai mare al lui Constantin BrAncovea-
nu, e lariqi o ediVie princeps (Bianu-Hodoq,Bibllo-
grafia veche romeneasa I,pg.482-3 qi Krumbaoher Ge-
schichte der byzantiniechen Litteratur ed.2,pg.84).
Tot editio princeps e qi ediVia pregatita de
Dositel al Ierusalimului,a cuvantului In contra uniT
rii dela Florenta 1439 eerie de loan Eugenikos,scril-
tor bizantin din jumitatea intaia a sec.15,apfirut la
Iaqi In 1694, cuvent care se cuprinde qi in 01),0gAki.
roXiiirM(Tomul impAcitrii) care confine diferite
scrieri In contra einodului dela FlorenVa,carVile
fiind tiparite la Iaqi Intro 1692 qi 1694 de un oar,-
care Dimitrie Padure (vezi Bianu-Hodoq. Bibliogra-
fia veche rom&neasca I,pg.338-339 qi Krumbacher Ge-
schichte der byzantinischen Litteratur pg.117).
Epistoler de ale invfiVatului patriarh Potts din
eec.9 segasese tiparite InVitoC XeVoTS (Tool
bucuriei) aparut in Ramnicul-tilcea la 1705 cu ch.'.
tuiala lui Dositeiu al Ierusalimului, dar qi a lui
Antim Ivireanu (Bianu-Hodoq, Bibliografia veche ro-
m&neascA I,pg.463). Ar ft de cercetat ce epistole
suet acestea, act Krumbacher Geschichte der byzan-
www.dacoromanica.ro
- 65 -
tiniechen Litteratur pag.523 punct 4. arlitand editii-
le epistolelor lui Futie, nu semnaleaza ce a aparut
la Remnic.
Tot aga ar fi de cercetat de ce izvoare s'a fo-
loeit Chrisant al Ierusalimului la alcatuirea cartii
eat' despre oficiile gi demnitatile bisericegti (4-E,2
ft raV ere/tXtwY), despre care epune ca le- Fleiunati-
6( eficcpyWy rctXriK:4) Xext:it7Sy alrofficiY feeoxo kEzz
(din dilerite ecrieri de orandueli gi din ,i.e 114v
impragtiat) gi care s'a tipArit de Antim Ivireanul
mitropolit al Ungro-Tlatilei, la Tilrgovigte in 1715
(iezi Bianu-liodoc,Bibliografia veche romaneasa I
pg.499 gi urmlitoarele).
Tot la 1715 lb Iagi apex, scrieri de ale neintre
cutului dogmatist Ioan din tramadc din sec.8 (iiianu-
Hodoq. Bibliografia veche romaneascA I.pg.501), iar
la 1806 spar tot la Iagi traduceri dirt acelag Ioan
Damaechin facute dupg, textul grecesc (Ibid.II pg.482)
Observam In treacat ea Dogmatics lui Ioan din Datnae,:
apare In 1763 41 In traducere latinti la B1aj,retip6-
rita dupfi -editille din Paris gi Venetia (Bianu-Hodog,
Bibliografia veche -roEdneascii 1 pg.160).
Traduceri in romanegte de scrieri religioase
bizantine ,spar apoi tot mai multe. Astfel fostul rnarc.
clucer Teofilact a ..tradus din grecegte Lafeiacontsdia
Fas.fc.5 Introducere .generalli In .Bizantinologie
www.dacoromanica.ro
- 66 -
4CIPTLeidle :storia Lausiaca, numit& aga dup& marele
demnitar dela curtea impfiratului Teodosie II (408-45('''
Ctemnitar care a cerut ea i se scrie de Palladios din
Helenapolis (vezi Christ-Schmid-Stghlin,Geschichte
der Griechischen Litteratur II Tei1,2 Hglfte,6 Aufl.
'Anchen 1924,pg.1392 gi urm); aceast6 istorie de
vieVi calugarsgti, de puetnici gi shimnici, una din
oPle mai vechi scrieri de acest fel. In traducerea ro-
r,,neacc& spare ca autor Eraclid, episcopul Capadochi-
ei. Se vede c& e o versiune mai nou& a vechiului Lav-
siacon care merit& s& fie cercetat& mai de aproape.
A ap&rut in traducere rom&neasc& la Bucuregti in 1760
(bianu-Hodog,Bibliografia veche rosineasca II pg.150)
Lc 1787 ieromorahul Macarie, arhimandrIt al Sf. Mitre
polii traduce Istoria bisericeasc& a lui Teodoret,
trAducere pe care a mai fficut-o mai tarziu, la 1845,
gi mitropolitul Veniamin Costache, traducere ce a
Post publicati de C.Ezblceanu in revista Biserica or-
todox& Roraima, Bucuregti 1899. Aetfel de traduceri au
Lost tip&rite din omiliile vestitului igumen al sodas
tirii Studion. Teodor Studitul 759-826) la Umnicul-
Valcii in 1784 0 anume traduce dupA o traducere neo-
greceasa, apoi din talcul evangheliilor al lui Teo-
filact, mitropolit al Bulgariei in sec.11,1a Iagloin
1805, precum gi din alti efinVi pgrinVi gi scri$tori
bisericegti bizantini (vezi Bianu-Hodog, Bibliogra-
fia veche rom&neasc& II pag.295,444,466,vol.Irpg.
www.dacoromanica.ro
- 67 -
190-193, 523, 603,630 c.a.
Aceste editii, uneld precum am vAzut editiones
principes, adicA autorul fiind editdt pentru prima
oars ca gi traducerile, firegte ca pe atunci nu s'au
fAcut din consideratiuni gtiintifice, ci din motive
de a da card de edificare religioasA gi de lupt& im-
potriva migarilor de a cagtiga in sanul bisericii
ortodoxe prozelivi fie catolici,fie luterani eau cal-
vini.
In vremea aceasta al eecolului al 18-lea mai
spar cu eprijin gi indemn romanesc gi inchinate dou-
nilor romdni, mai ales la Vene.O.a diferite dictionare
greccgti poet-bizantine in doua pan& la patru limb'.
(Bianu-hodog, Bibliografia veche romaneascii II pg.194
439; afar& de cele indicate in Bibliografia veche rn-
mAneascA au mai aptirut gi altele ca bungioarA0.144.XAY
m 2.1,Ag,),royoVenetia
4 1786, a cArui prima edits.- a
Post dedicatA lui Constantin Mavrocordat, L.Torga,
Istoria Literaturii din veacul al 18-lea, vol.I pg.
444). Aceastd literaturd lexicografica inaptuit& Cu
sprijin romanesc ar merita sA fie cercetata mai de a-
proape.
Cea dintaiu descrierea mandstirilor din Sf.Munt,
Athos scxis& in grecegte de doctorul curtii domnegti
a lui Constantin Brancoveanu, loan Comnen, a apArut
In Tipografia condued de Antim Ivireanul, dela Sna-
gov, in anul 1701. loan Comnenul a ajune apoi mitro-
www.dacoromanica.ro
- 68 -
polit al Dristral, far descrierea sa a Sf.Munte Atha,
9-
fr)OT )01 CL'2C61" Zrdr OfetrOV C>flOVS4 IOU ) a fost trad
tuyvaht04
ea in latine*te de Montfauzon, %fah]. a sa Paleografia
araeca Paris 1705 pg.441; o traducere romaneasca a
fost tiparita la Bucure*ti In 1356 (vezi Bianu-Rodo*,
bibliografia veche romaneasca I.pg.422 -423 ri C.Erbi-
coanu, ssibliografia greaca Buc.1903,pg.38-50).
Traducerile amintite de scrieri religioaee gi
tiserice*ti bizantine au feet facute de calugari ro-
mani sau ci greci ctiutori de romane*te;editille ri
dictionarele au fost ins& lucrari de ale Invatatilor
Erecir in acele timpuri *tiinta ci Invatatura sups-
Hoar& greceasca afland in Romania *i la curtile dom-
nilor romans, mai ales din epoca fanariota,adapost *1
sprijin largo Cand domnii romans ajung ea fie consi-
derati de protectorii rasaritului creqtin,istorici ci
autori greci, mai mult sau mai putin Inviltati, de to
lent mai mare sau mai putin, tin din Indemn propriu
rau din Indemnul Domnilor in00, la curtea carora de
tineau situavii mai mult sau mai putin inalte, ea de
eerie, precum cu multe veacuri inainte se Intampla.
0 la curtea imparatilor bizantini, al caror rol de
protectori ai bisericii Si ai creqtinismului a reve-
nit pentru un timp domnilor romans, in sa descrie
domniile *i faptele acelor domni i evenimentele In-
semnate petrecute in domnia lor. Astfel Stavrinos,
vistlerul viteazului domn, descrie In 1312 verpuri

www.dacoromanica.ro
- 69 -
politica, adica populare de 15 silabe ritmateo,ite
jiile gi moartea lui Mihai Viteazul, apgruta pentru
prima oars In Vane Via, la 1638 (vezi Codrul Coemlnu-
lui X,1940,pg.544-547). Luandu-1 de model pe Stavri-
nos, Gheorghe Pa lamed descrie la 16G7 intro cron3,
ritmata tot istoria lui Mihai Viteazul, publicata
pentru prima oars de E..Legrand, biblioth;'que
vulgai re, Paris 1881, vol.2,pag.183-230. traLtiorlt
polit al Mire lor din Lichia, locul de origiria .11 SI.
IC1colae, mitropolit fara turma, primind dela lurrIti
Radu $erban (1602-1610) igumenia manastirii De-
descrie in vereuri Istoria celor petrecute in Tart.
Romaneaeca dela Serban Voda pang la Gavril Voda(1E02
1618), istorie ce-a fost _publicata de-odatg cu poerna
vistiernicului Stavrinos, pentru prima oars in Ven-
0.8 la 1638. Ma Mihail Cantacuzino eerie in grecete:
Istoria politica gi geogrilfica a Tarii romiinec,t1
S i
r o f i :0 6 rk i b ia c j a t irot a) 76a.rt.)00,4 4arati la P
au. 1774, istorie ce a _ost- ectiteXti deLfiatii Tara:.
li la Viena In 1806. D.Philiggld*putlica,in 1816 la
r
mw
ilittarzAg)
Lipsca,Istoria Romintket (4firroirto&gs .71

Geografia Romaniei (FaribcylLicavi9,cpedjocotyt occ lar


intre 1818-1819, tot la Viena.,Dionisie kotino publi-
c& Istoria Daciei (10-rais'fity.ifojoci lAcoLlotc
Clod, pe la raijlocul veacului trecu4,,. Romanii
igi dau seama de marea importarrta a studiului iPto-
riei na0.ona.la, incep cu sartuintil a public.

www.dacoromanica.ro
70
traduce aceste texte grececti postbizantine (cacti
epoca bizantina ci postbizantina la Greci trebue con-
ciderata pan& la 1453 ci 1830). Actfel poemele lui
Stavrinos ci Matei al Mirelor au fost retiparite &A
pa o ediVie din 1785 in Tezaqvul de monumente istori-
ce pentru Romania, de Papiu Ilarian (vol I,1862,pg.
273-384 ci insoVite de o traducere romania), poema
lui Stavrinos fiind traduca in versuri rom&necti in
ca. din 1837 de Teodor M.Eliat. Poema lui Palamed a
traduso abia regretatul 0.Tafrali, Poema lui Gheor
ghe Palamide despre vieata lui Mihai Vcd& Viteazul,
scrisa in 1607. Studiu critic *i traducere Bucure4ti
1905 (Vezi D.Russo,Studii istorice greccyteomane I,
pg.120,150,167-168. Iar scrierile istorice ale lui
Mihail Cantacuzin ci Dionicie Fotino au fost tradu
se de George Sion, Istoria general& a Daciei sal a
2ransilvaniei,Terii Muntenesci 0 a Moldovei, de Di
h 4 **
nixie Fotino, Bucurecti 1859 ci Istoria politic& *i
geografica a Tariff romanecti,Bucurecti 1863; iar asu-
pra istoriei ci geografiei lui D.Ihilippide s'au
scris numai diferite studii (veil BianuHodo*Simio
nescu, Bibliografia veche rom&neasc&,vol.II,pg.489,
III pg.258 ci 176-177; usupra lui D.Philippide ve
deti in deosebi N.Bamescu, VieaVa ci opera lui Da
niil (Dimitrie) Philippide in iLluarul Institutului
de Istorie national& din Cluj, Bucurecti 1924 pg.

www.dacoromanica.ro
- 71 -
119-204. Ast'fel de studii ar trebui scrise asupra tu-
turor acestor autori i scrieri privind trecutul nue_
tru, mai ales Oft si editiile-retipariri pi traduceri-
le, afar& doar de a lui 0.Tafrali, cunt pertru timpu-
rile de acum insuficierte pi trebuese revazute si re-
facuta.
Ar mai fi de amintit co, Dionisie Fotino a pre-
lucrat in limba literary neogreceasca din vremea sa,
&lied dela inceputul veacului trecut, faimoasa poems
cretana de pe la 1677, de cuprins erotic-romantic,ca-
re e Brotocritul lui VicenViu Cornaro ci aceasta pre-
lucrare a Yost tradusa de Anton Pan, in colaborarc cu
Tudoriiche Iliad si publicata in 5 volumace la Sibiu
in 1337 (vezi Daco-Romania I,1920,pg.9 -72; Bianu-Ho.
doc-Simionescu, Bibliografia veche-romaneasca III pg.
258-262; D.Russo,Studii istorice greco-romanecti
I,pg.120) .

Un cercetator foarte harnic, dar cam lipsit de


critics, a fost fostul profesor Const.Erbiceanuocare
in "Cronicarii greci carii au scris deepre Romani In
epoca fanariota;', text grec si traducare romans, Bu-
curesti 1888, pg.361, cu o introducere deepre scoale-
le grececti in Romania si deepre autorii publicati,
publicat cu putine note explicative pi a tradus,im-
preuna cu fratele eau Gheorghe, urmatoarele: Cronic
lui Chesarie Daponte dela 1648-1704, Cronica lui Ne-

www.dacoromanica.ro
- 72 -
culai Chiparissa, despre cele Intamplate in Moldova
in 1716-1717 (vezi gi D,Russo, Scrieri istorice greco-
romane, II,p.465 gi urmatoerele), Catalogul istoric
al oamenilor insemnavi din sec.18, dintre care cei
mai multi au trait in Varile roMane Valachia gi Mol(lo-
va de Ches.Daponte, Um cuvant de lauds, Encomion (
Trig/tza') la adresa lui Petru Mavrogheni,din 1786,
ue profesorul TAeodor, Despre originea Romanilor qt
Cronica dela 1768-1810, scrise de Protosincelul Baum
Ramniceanul gi in sfargit Cronica lui Petru Depasta.
Editiile gi traducerile lui Const.Erbiceanu, ajutat
de fratele eau Ghtorghe, sent azi ineuficiente GI tre-
buesc refacute. C.Erbiceanu a maitradus pi gfimeride.
le lui Ioan Cariofil asupra anilor 1676-1689 (vezi
D.Rueso,Studii istorice greco-,gomane-I,pg.189 et 191).
Din studiile destul de numeroase aparute mat a-
les In revista "Biserica Ortodoxa Romans" qi in Ana
lele Academiei Romane, ser.II ale lui Const.lrbiceann-
mai face sa fie amintite: Bibliografia greaci,Bucu-
reqti 1903,pg.21J, care cuprinde o lists de 171 de
carti grecegti tiparite in Romania intro 1682 0 184:
eau 0 aiurea, dar inchinate dommitorilor ci boorilor
romani; apoi "Dona acts oficiale necunoscute. de pe
timpul imparatului bizantin 'sac II Angel, privitoa-
re la Romani' din Peninsula Balcanici spre finale see
XII". Analele Academiei Romane,seria II,tomul 24,Bu
curegti 1901 gi "Barbati cult' greci 41 romani ri pr,

www.dacoromanica.ro
- 73 -
fesoril din Acadealile dela Iaqi gi Bucuregti din spa-
ce sisi fanarlota (1650-1821) Ibid.tom.27,Bucuregti
1905 gi multe altele.
De-odati cu traducerile lui Erbiceanu ar putea
fi amintite gi traducerile fostului mitropolit primat
Iosif Gheorghian din istoricii bisericesti: Eusebiu
(BucureQti 1896), Sozomenos (Bucuregti,1897), Socrate
(1899) gi Filoetorg, Teodoret gi Evagrie (tot Bucu-
regti 1899), traduceri ce aunt mai pre Joe de cele ale
lui Erbiceanu, deil gi acestea insuficiente. Traduce-
rile lui Gheorghian au Yost acute probabil dupe tra-
duceri franceze, nu dap& original.

Oand pe la inceputul eecolului de faVa Bizanti-


nistica modern& In urma avantului luat dela Winchen,
este recunoscuti ca o disciplini filologici istorici
independenti, gi In Romania, ca gi in Virile mai mici
Invecinate, In Bulgaria, Serbia gi Ungaria, studiile
bisantine sau ficut mai mult In vederea lamuriril re-
laVillor bizantino-romane; aca e'a ficut ci nu numei
bizantinologi specialigti, ci gi istorici qi slaviyti
romami au dat preVioase contribuVii-pe tirtimul Bizan-
tinologivi. In frAntea tuturor cercetatorilor roman':
pe tiramul Bizantinologiel treble pus fira indoiall
mult regretatul N.Iorga (1871 -194Q), care a dispArut
pentru toate Qtiintele istorice in general gi pentru

www.dacoromanica.ro
- 74 -
etudlile bizantine In special mult_prea timpuriu,cdcl
In urma cunoctintelor sale ietorice neobignuit de mul-
te ci a puterii sale extraordinare de mune& putea ad
ne dea Inca multe ci pretioase contributiuni pentru
imbogatirea ci vaza Bizaptinologiei romAne. Lucrdrille
de Bizantinologie ale lui b4.Iorga pot fi inpdrtite In
trei Grupe:
1) lucrari ce privesc numai Bizantinologia;
2)lucrari din alte domenii istorice, care Ins&
din cauza atingerii ce o au cu trecutul bizantin,eunt
de mare importantA gi pentru Bizantinologie gi In eat
git,
3) lucrari in legaturii cu influentele bizantino-
romane. Din grupaIntaia, N.Iorga, publica Inca in
1907, la Lordra, In traducere engleza, dupd textul
francez, un original manual de istorie bizantind,alcd-
tuit dupd isvoare sub titlul: "The byzantine Empire*.
Dup6 multi ani, N.Iorga,reluand ideea unei istOrli bi-
zantina, da o noun lucrare cu o documentare bibliogra-
fiCd foarte bogata sub titlul "Hisgoire de la vie By-
zantine, empire et civilisation" in 3 vol.BLcuregti
1934. Cartea e bine caracterizata de G.Ostrogorsky,Ge-
schichte dee byzaztinischen Staaqesdanchen,1940,pg.
12, In cadrul capltolului dsepre desvoltarea gtiintei
istorice bizantina, cu cuvintelet "Der bekannte, wegen
seiner ungewahnliehsn P7oduktivitEt mit Recht vielbe-
wunderte rumanische Hiztoriker N.IorFa Motet sine rwr

www.dacoromanica.ro
- 75 .
Darstellung der byzantinischen Geechichte unter dem
sitel lagoixetielazzantine, 3 Made, Bukareet
1934). Diesee in einzelnen Partien auregende,aber'lei.
der eebr flUchtig geschriebene Buch, in den man auf
erstannlich viele Sachfehler stUset, ist wedermit dem
Werke Vasilleva noch mit der vorhin erviihnten Darstel.
lung Liehls in einer Linie zu nennen", ( Cunascutul
gi din cauza productivitfitii sale neobienulte cu drepi
mult admiratul ietoric roman N.Iorga.oferA o nouA
reprezentare a istorlei bizantine, sub titlul Histoire
de is vie Byzantine (3 vol.Buc.1934). Aceasta carte,
In panne ei oetbite plinA de Indemnuri,din pAcate
ins& scrisA In fugi gi intAlnind In ea uimitor de mul-
te gregell de fapt, nu poate fi pus& in aceiaci linie
nici cu opera lui Vasiliev gi nici cu deecrierea a
mintitA mai Inainte a lui Ch.Diehl". E drept a N.Ior-
ga ca bizantinolog nu poate eta alaturi de bizantino
logii de speCialitate Vasiliev qi Ch.Diehl; 9i e
drept ci se gfisesc destul de suite greseli de lucruri
etiute gi date cunoecute, din grabl nevoind 86 le con-
troleze In cArtile pe care le citeaza ci increzandu
se prea mutt In memorie ci e adevftrat ca in cartea
lui Iorga nu se gAsegte o descriers clarli a istoriei
91 civilizatiei bizantine in do:.-urarea for succesi.
vict ca la Vasiliev ci Diehl; in sohlmb as gfisesc sul
ts interpretAri not& ci origirale 41 aproape in fie
care capitol dal de interesari f'rsdemLciri la terrce

www.dacoromanica.ro
- 76 -
tart noul. Cartea lui Iorga nu se citeqte ugor,dar
cunoec&nd materia ci citind-o, to alegi qi cu folos
ci cu cheetiuni qi probleme noud de deslegat. Ca o
continuare la "Histaire de la vie byzantine" eerie
N.Iorga volumul "Byzance apres Byzance" Bucarest-1935
In care se aratA trairea traditiei qi a principlului
bizantin qi dupA caderea Constantinopolei. Dincolo de
granitele fostului imperiu bizantin as arata aceasta
in fostele principate romilneqti; .dar mai puteau fi
luate in seam& cu folos qi fosta Rusie tariettt ca gi
fostul imperiu habsburgic. Pe ling& aceste lucrari
de sintezA, N.Iorga a mai publica% multe studii mai
mult sau mai putin intinsetprivind mai ales relatii-
le bizantino-apusene, ca "Relations entre l'Orient at
l''Occident", "Byzance en Occident", "L'interpfinetra-
tion de l'Orient at de l'Occident au moyen age" qi al-
tele; apoi privind relatiile bizantino-balcanice,ca
"Formes byzantines at rdalittls balcaniques","Les Bel-
cans et l'empire byzantin; precum qi-diferite proble-
me de Bizantinologie, cal"Y-a-t-il eu un moyen age
byzantin?" "Le village byzantin" qi multe altele.Ace-
ste studii gi cercettiri au fost retipifirite in douA,
vol. de "Etudes byzantines" Bucuregti 1939 .1 2949. ,
Se vede cA avea el mai urmeze qi un al treilea volum,
cad mai sunt studii importante impregtiate,prin re--
viste care nu aunt cuprinse In cele douA volume; amiU
te.:42.. In deosebi bunaoard e:hitele self) cue istr,v1s, It-

www.dacoromanica.ro
- 77 -
teraturil bizantine aparute in revieta ByzantiAa,ll
1929 sub titlul "Mddaillons d'histoire litteraire
v,zlantine".
Din lucrarlle lui ii.iorga din alte domenii is-
torice, avand importanVUO pentru Bizantinologie,
ar fi fonrte multe de amintit, ca bunaoara partile
privind timpurile mai vechi ale istoriei romanecti
din a sa "Geechichte des rumNnischen Volker" uptirut,,
la Gotha, 1905, eau din primele 7 vol.ale Istoriel
Romanilor, aparuta In 10 vol.la Bucuregti Intre'1936
ci 1939, eau Istoria literaturii romane vechi (Ietn-
ria literaturii religioase 41 Istoria literaturii
din eec.18 In prima ediVie), Istoria Armeniei, Inc
puturile Venetlei, Arta roman& veche, Artele minore
in Romania, Vechi documente de drept roman 4i multe
altele, ultimele cinci luCrari scrise filnd in Umbel
franceza. Din toate aceste lucrari merits insa ea fie
eubliniate in deosebi deui 41 anumes primul volum in-
treg ci partea intaia din vol.al 2-lea din cele 5 vo-
lume din a sa "Geschichte des osmanischen Reiches",
vol.I peed la 1451 0 vol.II pang. la 1537, aparute la
Gotha- "in 1908 ci 1909, aci istoria turceasca pan&
dupe 1457' face parte aproape pe de-antregul 0 din i
toria imperlului bizantin; 4i apoi ale sale Notes e.
extraite pour servir a l'histoire des crcisades au
XV-eme si;cle <6 vol.). Aceste cloud lucrari,adica I:.

www.dacoromanica.ro
- 78.
toria imperiului otoman, pe care literature istoritit
german& o citeazfi aliktuil de cea a lui D.Cantemir,a
lui HammerPurgstall yi Zinkeisen1), yi documentele
pentru istoria cruciatelor din sec.15, trebue aminti-
te din punctul de ved:17.2 al bizyntinologilor in mod
deosebit, pentruci lea s-ri: numai N.Iorgalpe cind
despre istorla veche a Rominilor a eerie D.Onciul yi
o foarte buns& ietorie a Romanilor pa..v 1 Mihal Vi-
teazul a scris Dl.C.C.Giureecu, iar ietorii de ale
literaturii romine vechi Dnii Bemtil Puycariu yi Nic.
Ciirtojan, acrieri ce ui au yi pentru Bizantinologie
aceeaci valoare ca yi ecrierile aeemanatoara ale lui
Iorga; ale lui Iorga poste cave mai mult,deoarece
eunt mai bogate in amlinunte in unele privinVi, ma
gfindesc in deosebi be Istoria literaturii romAne
vechi.
N.Iorga a mai publicat in vol.XIV din colecVla
Eurmuzaki 3 vol.de Documente greceyti privitoare la
istoria Rominilor din timpul dela 1320.1820,publica
te dupi originals, copii ci tiparituri. Cu drept cu.
',ant a fort remarcati de Franz Wager in Byzantini
eche Zoitechrift R 37,1937,pg.196,importanVa linguie-
ticA, precum yi cea istorica, eociala, agrarit a aces-
tor documente, intrucat aunt inedite, yi pentru Bi--

1) Vezi Osmanische Reichsgeschichte and balkanieche


Volksgeschichte Letpzig,1939,pg.2 (Leipziger
Vierteljahreechrift far SUdosteuropa 3).
www.dacoromanica.ro
- 79 -
zantinologie. Dar eu cred ca toate aceste documents
ar trebui ea alba pEote de o editie critic& mai In-
grijitA, pentru a-ci putea da tot folosul for pentru
linguistica el istoria internA bizantina qi mai ales
postbizantina. In vedereA acestor editii critice,edi-
Ville lui N.Iorga, care is avea In vedere sceste do-
numai
cumente ca azvoara pentru istoria Romanilor,sunt lu-
crari pregatitoare de prey.
In ce priveqte rola-011e ci influentele bizan-
tino-romAne, trebue spas ca N.Iorga dfi multe contri-
butil qi lamuriri In privinta aceaeta in cele mai mul
to din scrierile, studiile Qi cercetarile sale in le-
gaturi cu Bizantinologia. In mod osebit ar trebui a-.
Matte studiile aeupra legaturilor Tarilor noastre
cu Muntele At74os ci cu alto centre religioase din
rasarit, publicate in tom.36 al Analelor Academiel
Romano, Secvla Istorica, pentru anti 1913-1914; 01 IP
deosebi studiul eau "Cele dintal cristalizAri de Stat
ale llomanilor", cristalizari ce be puns In legAtura
cu politica bizantina dela DunArea de Joe din sec.-at
11-lea, studiu apArut in Revieta Istorica V 1919,pg.
103-113 ci in frantuzegte In Bulletin de la Section
historigue de l'Acad4mie Roumaine4-VIII 1920:pg.33-
46, studiu ce a provocat o sprig& discutie qtiinvifi-
ea ei In Vara ci dincolo de hotare, Indeosebi in Bul-
garia, diecutie ce pare Inca a 'nu fl IncheiatA.Mal

www.dacoromanica.ro
- 80 -
trebue amintit vi studiul: "La survivance byzantine
duns les pays roumain 11 Bucarest 1913 care a for-
mat subiectul unei comunicari la eel de al 3-lea coy
gree international de .studil istorice tinut la Londre
In Aprilia 1913. Studiul e reprodus vi in vol.II din
Studios byzantines.
Ca un merit deosebit al lui N.Iorga pentru stu-
dine bizantine mai trebue amintit chi el a foet acele
care a initiat vi congresele internaii,ionale de stu-
dii bizantine, vi a fi organizat primul, care s'a VI-
. g

nut in Aprille 1924 la Bmcurevti ci la care au part


cipat savanti ca Ch.Diehl, Kondakov, M.Murkol, P.001-
linet, G.Millet, L.Braiier vi multi altii; au Post
Teprezentate.12 tart afar& de Romania prin 32 de in- .

vatati, afirA de participanti romdni, vi e'au fficut


414 de comunicAri publicate In tom.XI din Bulletin d.
la Section hietorique de l'Acaddmie Roumaine ci ir- _

troun liemoriu osebit la acel buletin. Initiativa a


foet fericiti. Oongrese1e au urmat el se Oa la da-
tele hotirlte, cu succes vfidit crescand, in 192? is .

Belgrad, 1930 la Atena,In 1934 la Sofia vi in 1936


la Roma; ultimul fiind hotarlt sa se tine la Beyruth,
In Sirfa ci mutat din cauza mivarilor arabo-evreevt!
la Alger in Africa de Nord pentru Octombrie 1939,nu
s'a mat putut tines din cauza noului razboiu mondirg,
Succesul congreselor internationale de studii blzan-

www.dacoromanica.ro
4. II,- a fost prcnurvet ascenclent. .'aiddEt tau (161.
lc de seam asupra 1 icrarilor 41 comlnitiirilhr.. L4
dace 14 primul congres au particirat 12 state cu z2
de rc-prezenttmti i 44 de c:Onunicari, 7e. ce; le
-lea dela Roma au lust parte 14 etate cu vzeo 47;
congreeisti yi fAcikaru-se 215 de comoniefirie T)%arit
marl volum3: al V-lea (1939) 41 N1 T1-1e ;. (11."-:,),
dln Szudt bizactini G neoelenici dla robladlIll
Irt-o Giiiseppe,Cloreati, cuprind dame Ce, 2,Alma .1p2pr!-.
lucrarilor ki comunicirilor conzresu3.A.
cor.,1%.,see de b4.k.antinolo61, afard_ dt ael lin ..:,:-
fi,, N Iorga a test cond'1cIttorn1 deleGWei rcmanl
a vrrtit-ir e Pcminiai, Id Romtoxicheiz:d,-.
,area feet. 3c leschidiff;Naa Ocn64:t Ilhi le 1..e
Uinta r,r,abi formulwta astfel, Uoat r.

dutLt fi 41nVelea4Z.,de publicul itallan,artuzias,m-t.


Da6 ill ndt
c,Metertl rt2untais I etui ie-
toric al Bizantintilei ce-4 L.itesf, ci d.4t filnd
Lelul 6rabit*L1 1ui 1;1.Iors_u Cam, A,41 cria 0 plant-
Cat etuaiiler, firtgte ciint4 au lost env .:eate aici
decat a4 numar Tourte mic dia studiile i ccerpetaei-
la- (le lAzaWtol..,,i In 13.16i-tliti cu azaAtinolo-
Eja-ale luifE;torga. nine ax vrea-sa 10,urmfdlaset
ki mai de up,:o, het u ar tmea deObat sa lirtnivr;:ascti

Fasc.6 LarvieJuct2e 6eneral5 In :312.1,:.tlualc,,le,

www.dacoromanica.ro
- 82 -
listaide aut,.5i (s.itorenverzeichris) pusl mnaintea
fieciruian eir cele 40 de volume ari;rate din By..
zantinieche Zeitschrift 0 In care numele lui N.Ior-
ga se intalne*te foarts adeseori, f6r6 sk fii Insa
at in.felul aceeta cu total sigur, ca nimic .nu yi-a
scapat. AT mai trebui apoi sift caute tot ce-a scris
N.Iorga In revs eta ea T1anceza: "Bulletin de l'In-
stitut pour l'tltude de 1 'Europe sudorientale",con-
tinuati apol ca "Revue historique du Sud-Est-Euro-
pefen", ca ci in "Bullutin de la Section historique
de lqicademie Rot.'Yei4e".
,Franz Ddlger, Byzantinische Ztitschrift 39
(1939) pg.526 semnaland studiul lui N.Iorga ce 1-a .

comunicat congresului de Bizantinologie de la Rona,


despre VieaVa provinciald in imperiul bizantin (la
vie deprovince dans l'Empire byzantin), 11 carac-
terizeaza astral. "Streiflichter taus dem Leben,und
zwar hauptsgchlich aus dem politischen Leben der
ProvinzetUdte. Ss tritt hier in den verschiedensten
Formen*und Graden eine Neigung zur Selbstregierung'
aatrage.-0 man die, wie der Verfasser, in jedem
Fail alefrAutonomie" bezeichnen soil, hgngt von den
Umfange ab, den man dem Begriffe geben will. Der
Aufsatz let voll von anregenden Beobachtungertdie
verdientw, lurch ein Bild des sozialen Lebens er-
cgnzt zu 9order." ("Suet fdqii de lumina din vieata

www.dacoromanica.ro
- 83 -
*i anume in deoeebi din vieeva politica a nragelor
din provincie. In formele i gradele cele mai dife-
rite apare in ele la suprafaVA o tendinVA spre o au-
toguvernare. Dacl aceasta e sa,o numim, ca ci auto-
torul, in rice caz "Autonomie", depinde de conVinu-
tul ce vrem sa-1 dam noViunii. Articolul este plin
de observavii bogate in Indemnuri, care merita sa
fie Intregita printr'o icoanA a vieVii soclale")4'
N.Iorga stria repede, aga era felul lui Inascut de
a lucva. aregeli despre lucruri gtiute, scapAri din
vedere se strecurau, old nu even timpul,qi nici
nu-gi dndaa vagazul sb, le controleza, cgici inte,!pre-
tAri gi combinavii noun. gi ingenioase Ii Goneau din
urma. La cele mai multe din studille gi lucrarile
sale se Vor putea face diter:Ite observatii, dar pu-
Vine de tot vor fi despre care orice critic nu va V
nevoit sa spun& on cunt "voll von anregenden Beobacl-
tungen, die verdienen v.s.w.," ;Alai "pline observa-,
Vii ce indeamnA la cercetAri nr'ua gi care merit&
g.a.m.d."Si aetfel de lucruri stint chiar ecelea ca-
re determing progresul $tiinific. Mit timp cerce-
tAri de istorie gi dr, tstorie literary nu se vor pu-
tea face In Romania, fitra a aminti numele lui N.Ior-
ga, fie acceptandu-i gi laudAndut4 expunerile gi con
cluziile, fiid criticAndu-le Si respingandu-le.
Intr'un istoric euccint al tinerii Bizantinis-

www.dacoromanica.ro
- 8/-1 -
tici romane alaturi de N.Iorga, trebue numit pri-
mul titular al catedrei de Bizantinologie dela Bucu-
regti, D.Russo,1869-1938. Baca la N.Iorga, f,yaba cu
care Igi compu.ea gi-gi publica studille gi cerceta-
rile devenea , cu toata originalitatea combinevit-
lor gi ingeniozitatea explicArilor, uneori o scAdere
in schimb la D.Uusso, critica excesiva, cu care igi
alcatuia studiele gi scrupulozitatea ce--o punsa la
publiczArea lor, 1-a Impiedicat sa dea totul ce ar
fi putut da.
D.Russo, degi pregfitit In mod stralucit ca
filolog clasic ci degi etia grecegte de acasA,aga ci
ar fi putut ea -$i Indrepte cu mult succee cerceta-
rile in orice directie a filologiei clasice,medie
sau moderne grecegti, totugi stabilindv-se in Roma-
nia gi ajungand profesor la cea dintaiu universita
to romameascA, gi-a Inchinat aproape exclusiv toat,
oetenelile cercetarilor sale gtiintifice, care sun.
Intotdeauna de o patrundere ci profunzime st,rprin-
.

zatoare gi de o informatie sigura ci bogata apron


exclusiv studierii gi lamuririi legiturilor gi In-
fluentelor biz.aztino--01 In deosebi post-bizantin
romane. D.Ruas a lost eel mai bun cunoscAtcr al
lebaturilor calsiOrale ai al influenVllor greco-ro-
mane dela 14,Ytteoace gi mai ales din epoca fana-
riota. Dovadl-a face in deosebi scrierea sa "Flt-

www.dacoromanica.ro
- 85 -
nismul In Romania" Bucuregti 1912, pentru care N.Ior
ga gAsea cuvint densebit de elogioase in revista
ea "Drum dreg '3,18. z. Aceastd brogura D.Rus-
so o eocotea n.. ,a o sc14are in linii generale
a punctelor priucipale din influenVa greceased in
Romania, urmand ca mei tarziu sit dea o istorie com-
pieta gi ample a Elenismului In Romania; vi nl pu-
tem regret indeajuns ca aceastl lucrare de pinteza
gi proporVii mei marl, pentru care D.Russo era mai
pregatit ca oricare altul gi pe care intention:1 sa o
eerie, n'a apucat sA o infliptuiasca.
Urmarind legaturile greco-romans din epoca
fanariotilor, D.Russo a facut importante descoperiri
A descoperit aetfel, scrisA in grecevte, o crania. e
Ghiculegtilor, privind istoria Noldovei dintre 1695.
1754, asupra cAreia a publicat un amInuuVit studio
gi un fragment mai mare de text greceac, ineeyit de
o traducere. E o mare paguba ea nu a Lost putlica-
td cronies IntreagA, cAci se spune ca manuscrisul
ce se gases in biblioteca metohului Sf.idormAnt dela
patriafhia din Constentinopole, s6 fi dispArut.Poa-
te ca totu,i va mutes fi publicatA dup6 /re copie
rEmasil. dela D.-ussolcdci o copiase in intregime. 0
alts. cronicA 0 cElLI.J.rulqi Yltrofan Grisoras,pe ca-
re 1-am intAlnit fiind corector de tipgrituri gre-
cegti apArute la nos, cup.einzand istoria arii Rom

www.dacoromanica.ro
- 86 -
nepti dintre 1714 0 1716 a descoperito intr'un ma
nuecgis din biblioteca *coalei ora*ului Zagora din
Tesalia (jud.Lariesa). Un studiu *i textul cronicii
IneoVit de traducere a fost publicat in Revista Is
torica Romand IV 1934 pg.1-43. In 'eggtura cu aces
te preocupari ale lui D.Russo trebue amintit ci stu
diul asupra cronicii Moldovei dtspre anii 1716-1717
a lui n.0hiparisea, publicat tot in Revista Istoricd
Romania III 1933 pg.133-151 *i cursurlle sale asupra
istoriogafiei grecoromene cate s'au publicat ca
scrieri poetune. D.Ruseo a mai descoperit ineffir*it
un codice cwrinztel 210 scrisori grece*ti din sec.
17 0 18 de ale Domnilor i boerilor noctri vi rge
punsuri adreeate acestora. Din aceasta colecVie,D.
Russo a publicat, insoVindule de traducere *i note
lgmuritoare, doug scrisori ale Doamnel Ana RacoviVa
(1708-1709) in Convorbiri Literare 45 (1911) pg.62
70. Oolecvta aceaete de scrisori, pe care D.Ruseo
plgnuia sg o publice in intregime, fgrg sa fi apucat
sg.-0 indeplineascg ggndul, numitg`de el codicele
OritiasRa131 (Critias,colectionarul din eec.18
care lea sdunat *i Ralli proprietarul Ior la care
le--a descoperit D.Rusao), intimplarta a flcut eh' a
jurga in biblioteca Acadeziei RomAne, dgruitg fiind
de Tclibazi2Mavrocordato, in proprietatea cards a
;; ,14; e codicele frecesc 974 din colectia de ma

www.dacoromanica.ro
- 87 -
nuscrise grecesti ale Academiei Romane. 4Tqaj
o

Dar nu numai In ce privegte istoria rook:mas-


a, ci si cu privire la literature veche,iromAntascd,
D.Eueso a dat importante preciari la istoricuLcro-
nografelor romAne.ti, ardtand cd modelele for stint
cronografele lui Dorotei al Monembasiei, tip it la
Venetia din 1631 ci al lui Mate/ Cigala, la 1650.
Apoi a mai ardtat ca textele din literature veche
roma:Ina, despre care se pretindea ca sunt des origins
bogomila, nu stau in nits o leaturd cu invitaturi-
le acestei secte.
Dar problema cea mare pe care a pus-o D.RugaG
in disci4ie, din lite_atare noastrd veche, sate che-
stiunea Invi4b.turilor lui e eoe liasarab.c&trg,sfiul
eau Teodosie. 2rohlema aceasta a pus-o D.Russo,pa
brogura Studii bizantino-romAne Bucuresti 1907 gi
in primul articol din Ctulti si Critics Buc.1910 gi
inettrOt int,'Lon etudi aIVreit postume 13crisoa-
rea 141 a 6 a c6tre cassia names sale eats pldsmui-
tin Studii Iatorice greco-romAne I.pg.205
226). D.Russo ajunge le Incheerea ci Invitd.turile
nu aunt auter .ttice ci cd nu-1 aparigin Domnului Roman
De aceea le gi numsa Inv4Vdturile lui Pseudoneacoe.
Studlul cuprinzdtor.definitiv pe care 1-a pus 0
mai multe ari in vederet chiar si in articolul pee
tum, gi care area art aduci argument ale sale hat art

www.dacoromanica.ro
- 38 -
toare contra autenticitiVil InvAVAturilor, n'a mai
apamut miciodatA. Fu unul cred cA InvAtaturileasunt
eatentice $1 ca Neagoe a avut 41 preocupgri mu numai
artIttice in leggturg cu ridicarea gi inzestrarea
de biseric1, ci gi scriitoriCegti, potrivit epiritu-
in1 vremit.:Dar felul cum ni e'a pgstrat aceastil
scriere a lui .Weagoe este foarte rEu g1 insuflcient
Nu avem decAt manuecrise tgrzii gi in trei limb1;gi
InvItaturile, age cum ni e'au pastrat, cunt multe
schimbate gi interpclate. Deci, in genmraltinainte
de a ne putea pune cheetiunea autenticitaVii,trebue
,studlate toate manuscrisele ce ne-au pgetrat InvaVg-
turile gi ltimurite raporturile dintre ele; apoi tre
bue uTmgrite gi descoperite izvoarele care etau la
baza ectierii lui Leaace 13asarab. Bogg-tia de cunog-
tanVe $1 spiritul critic al lui D.Russo, in ce pri-
vegte descoperirea aceetor izvoare, a dat contribu-
4;11'Yundamentale de mare valoare. Si descoperirea
acestor izvoare 1-a facut sg avanseze afirmaviunea
neautenticit4iis Dar in etadiul de .scum al cerce-
tarllor asupra tradiViei Inv&Vaturilor lui Neagoe-
Voevod gi chier gi asupra isvaarelor, cu toate de9,-
c)p,3ririle pretioaee ale lui D.Russo, deslegarea dc
fiLitivg a problemei InvEVEiturilor lui lieagoe,aga .

.m e Bost puss. de 62, nu ee pate da Inca gi de


spiritul QE,. critic 1-a gi rtnut eg 1-a

www.dacoromanica.ro
___ 89 ___
studio.' defizaittv,-pus cle atAtea --ori medeze,
9-strpra-acest6i ch.e-stiuni -omerice 4ln istoria Site -
ratur.ii vechi-romAne, precum, vuzdvept euvAnt,o
zaumea dansul.
e-ri le --pastime 41 _o buna parte din -eele
publicate 1 e dmai Anainte au _lost edusate _In along
volume, -sub titlul:,..11.Russo, Studii istoriee -greco-
romane, -Jatucure*ti 1939. -Gontributille inedite;ca
de pilda eursurile sale -de tat oriogratie grece--re-
mind, -apoi contributii la istoria bisericii-romfi-
ne aunt de pre v)i bine venite,..D.in contribu.ttile
publicate de mai Inainte alegerea imatea_ti fAcuta
41 mai bine-retiptirindu-se studitle,41 Jarticol-ele
mai mici Impril4tiate i mai grewt aceesibtle*-ca a-
celea tipEritein zi -arul 71:rtyng, anXtudil bi-
zantino--romane, In Ztudii ci critice i aturea,lar
lElenismu1-inlitomanian 41 m..Crttica text-01r *1 teh-
_mica editiilor" sa 'Pi Most tiparite_in bro4uri ,se-
parate, ieftine, caci aceste douti_lueritri write
sli tie citife4e_zat mai -mulVi.an-xleosebl: "Orifice
textelor i tehnica eclitiilar" eats o foarte-folo-
sitoare scriere de-metodologie, -pa care oricine
s'ar apace. ea editeze VT eII/1 text ar trebui -ea o
citeasca. mai Intai cu Multii6ateVituae. Asupra -vie-
-,711 opezei etiinVifice -lui-D-Reeso vedixti o
c61duroasa apreciere in Revietaastaricii RomAn6

www.dacoromanica.ro
- 90 -
(1938) pg.1-18, una mai aspra In 14.Iorga,Un om, o
metoda gi o gcoala, Bucuregti 1940. Dar adevarul
trebue cautat mai mult la mijloc.
Indrumat de D.Ruseo, fostul ci prea devreme
disparutul conferenviar dk Bizantlnologie dela Uni-
versitatea din Bucuregti, 1111124.112Lialcui1880-
1937) a urmarit in deosebi raporturile vechi lite-
rare bizantino-ronane, (land temeinice studii seven-
te gi cu rezultate gi contribuvii noua,dospre "Les-
gende deepre Sf.0onstantin in literature romans ",
apdrute in Revista 'storied Romani I,1931,pg.251-
297, deepre "Vies0 Sfintei Paraschive cea Nou6 de
Uatel al Mirelor", aptiruta tot in Revista Istorica
Romani III 1933, pg347-377, deepre "Bpopeea lui
Mihal Viteazul in lumea greco-ruseasca in secolele
17 gi 18, publicata tot in Revista 'storied Romans
IV,1934,pg.141-174. Problems de capetenie care 1-a
preocupat pe Stefanescu a Lost cheetiunea atat de
Incurcata a cronografelor romanegti. Moartea prea
de timpurie 1-a impiedicat ca -gi termine aceasta
important& lucrare. Un fragment neterminat. a apErut
tot in Revista Istorica Romani IX 1938, pg.1-77 cu
titlul dat de editor: (Gronografele romanegti: ti-
pul Danovici (numit astfel dupe traducator) partea
I). 0 dare de seam& mai amanunVita asupra operei
lui 111.Stefanescu vadeVi In Codrul Vosminului X,

www.dacoromanica.ro
- 91 -
CerauVi 1940, pg.676-679.
N.Iorga 4i D.Russo au avut in legitura.cu Bi-
zantinologia in deosebi preocupari de ordin istoric
i istoric literar, E.Iorga a atins in oarecare ma-
eura ski probleme de istoria artei 0 de iconogre-
fie. Din punct de vedere al artei bizantine qi anu-
me al arhitecturii bisericecti, merits Insa ISA f'e
amintit In mod deosebit Gheorghe Bala (1868-1934).
Problema pe care o urmarea i pentru lamurirea cti-
reia i-a Inchinat cercetarile conqtiincioase qi
pe cat de modeste ca prezentare, pe atat de pretioa.
se ca fond a fort "Inceputurile arhitecturii bieeri
cecti din Moldova" (Discuracde recepViune In Acade-
mia Romani, Bucureqti 1925). Spre a descoperi ince-
puturile arhitecturii bisericeqti din Moldova,Gh.
Bale, care era un cercetator gtiinWic foarte bine
pregatit, nu numai din punctul de vedere al liters-
turii de sppcialitate, ci i din punct de vedere
practic 4i tehnic, fiind inginer yi arhitect de
profesie, a etudiat arhitectura biseritiasca bi-
zantIng din Serbia, Bulgaria i Muntele Athos.
Astfel spare in colecVia "Din publicapile
societavii Arta Romaneased" V "0 vizita la cateva
bieerici din Serbia", Bucureti 1911, cu 70 de pla-
nuri i ilustratiuni. Du e deecrierea unei vizite,
ci un studiu conctiincios semnblat ci apreciat fa-

www.dacoromanica.ro
- 92 -
ovorabil de un I.Stazygowski intro nota din Bizanti-
nieche Zeitschrift 21,1912,pg.647-648.Ap0i, in co-
laborare cu di.zi.Uhika-Budegti, public& In "Baleti-
nul Comieiunii Monumentelor Istorice" V 1912 despre
"Ruinele bizantine din Messembria" in Bulgaria. Din
punct de vedere curat bizantinologic lucrarea cea
mai da eetima a lui G.Balg este: "NotiVa despre ar-
hitectura sfkintului Munte", aptirut& in acelag Buie-
tin al-Comlaiu.aii Monumentelor Istorice VI 1913,pg.
.1-49 cu 58 ilustravii gi 42 planuri. Lucrarea a Post
eamnalata in moU logos de Al.Heisenberg in Byzan-
tinische Zeitschrift 22,1913,pg.615-616 gi e unul
din primele gi cele mai bone stud ii care face easu-
rEitori ci planuri tehnice de ale manastirilor din
Athos...La sfargitul studiului, Gh.Balg da o lista e
bisericilor gi cladirilor ridicate cu bani gi ajutor
romaneac la Sf.Munte, precum gi a obiectelor mai (L
seam& date in dar. Aceasta lista cred ea ar putea fi
Int& =It sporita. Opera capitals, de interes gi
pentru Bizantinologii care se ()cup& cu istoria ar-
tei bizantine, deoarece arta noastra veche religion
et far& sa-gi piarda importanVa gi originalitatea
ei progrie, este totuci un vlastar tarziu gi mai in
departat al artei religioase bizantine, aunt cele
-trei marl volume descriind bisericile moldovenegti
pbnd dincolo de 1700. Mai trebue amintit ca in fru-

www.dacoromanica.ro
--93
moasa scriere "Histoire de l'art roumain ancien p
N.Iorga et af.bale, Paris 1922, partea intitulata
"L'arhitecture religieuse moldave" pg.305-401, este
eerie& de Gh.Balg. 0 semnalare gi o apreciere mai
completa a opetei lui GIL.Balg o gasiti in "Codrul
Cosminului" VIII 1934,pg.579-588.
Intriun istoric al Bizantinieticei romainegti
trebue neaparat numit Oreste Tafrali (1876-1937).
Lucrarile lui cunt contributii de seam& la cunoag-
terea istoriei gi artei bizantinc. El a cercetat
trecutul bizantin sub toate aspectele sale,al celei
de a doua capitals a imperiului bizantin, Salonicul
de azi, despre care ne-a dat trei scrieri de neta-
gaduita valoare gi anume: "Thessalonique au XIV-e-
siiacle" cu o prefata de 01.-oiehl, Paris 1913,pg.307,
"Topographic- de Thessalonique" iar cu o prefata de
Ch.Diehl,Paris 1913,pg.220 cu mai multe ilustratii
gi planuri; gi "Thessalonique des origines au XIV-e
si;cle" Paris 1919,pg.339. Origicine s'a ocupat de
atunci incoace cu Salonicul bizantin, fie invatat
strain sau roman a trebuit ea tins seama de lucra-
rile temeinice gi originale ale lui 0.Tafrali deepre
Salonic. Studii importante de amanunt a mai ecris
0.Tafrali deepre unul din cele mai insemnate monu-
mente de arta bizantina din Salonic, care a Post
biserica Sf.Dimitrie dir. sec. 5, aetazi in reetaura-

www.dacoromanica.ro
- 94 -
ra dupe un foc ce a distrus-o in anti de dupa raz-
boiul mondial trecut). Acestearticole gi studii de
grin reviste, dimpreuna cu altele, le-a adunat in
brogura "Ndlanges d'Arch4ologie et d'higraphie by-
zantines" Paris 1913, pg.95. Deasemenea lucrari foal:
to folositoare a mai dat Tafrali in legatura cu ar-
ta gi arheologia bizantino-romans, daca gi unele din
concluziile sale trebue primite cu toata rezerva (a
se vadd dririle de seam& ale lui 4.Balg in "Revue
historique du Sud-Est-Europelen V 1928 pg.91-93, Ph.
Schweinfurth in Byzantinische Zeitschrift 35,1935,
pg.116 urmiitoarele si D.Onciul, in chestiunea
Bisericii Domnegti dela Curtea de Argeg, in Buleti-
nul Comisiunii Monumentelor Istorice IX 1916 fasc.
34).
A eerie o monografie asupra "Iconografiei Ix-
nului acatiet" publicat in "Buletinul Comiaiunei
Monumentelor Istorice 1914". Dar maritul lui Oaa-
frail e in deosebi de a fi adunat gi pus material
necunoecut InvataVilor streini la dispoziVia cerce-
tarilor for din domeniul artei bizantino-romane,
grin publicarea a cloud sdrieri gi anume: "Le trdsor
b;zsrtin et roumain du monastery Poutna" Paris 192r
CU 35 pag.text i f:,0 planqe i "Monuments byzantini
de Cui'tea de Argeg" Paris 1931, text,pg.352 gi un
atlas cu 12 plange In colori gi 146 in negru.icelag
lucru in masurd mai mica 1-a facut gi pentru ()doe_.
www.dacoromanica.ro
95 -
rale dela Sucevita printr'u4 articol publicat in
"Nalanges Ch.Diehl vol.II,Paris,1930,pag.207-229 Cu
titlul "Le monster@ de Sucevita et on tresor".0doa-
rele dela Putna, Intre care se of la insemnate opere
de arta bizantina gi de arta veche moldoveneasca,au
Lost puce In eircula0e in lumea bizantinologilor gi
invatatilor etreini prin publicatia lui Tafrali,caci
despre Curtaa de Are mai existau gi alte publica-
tii de mai inainte. 0 apreciere completa despre via-
VI. i opera lui 0.Tafrali, vedeti-o in "Codrul Cos-
minului" X Cernauti 1940 pg.668-676.
Dintre invatatii romani disparuti trebue amin-
tit neaparat in legaturl cu Bizantinistica romana gi
elavietul I2p B9gdan11862-1919), care a urmarit in-
fluentele bizantino-slave asupra istoriografiei ro-
manevti vechi. EL a aratat in mod clar ca cronicaril
moldoveni, scriind IL elavonegt,l, Vacarie,Eftimie ci
Azarie imita in stil gi forma atat de mult pe cro-
nograful bizantin Constantin Manasses din sec.12,in-
cat (raze 41 vereuri intregi eunt luate din crono-
graful vertificat bizantin,aga ca descrieri privind
imparati i situatii bizantine aunt trzknapuse asu-
pra dornilor gi situatillor moldovene (vezi Vechile
cronici molioloneti z)3ra la Ureche, Bucuregti.1891
gi Letopisetul lui Azarie in nalele Academiei Ro- .

mane S,Jr.II,Tom.T,1,1)09,p0.57-9P).

www.dacoromanica.ro
- 9J -
L...ungda.z.L.urti.tdrind aceste leCaturi dintre cro-
nografele-bizantina 1 ietoriografia veche slavo-
moldoveneasca,. a pregatit 4i o edi ie critictli a unel
vechi traduceri slave a cronograPului lei ivlanasse,
care a_fost publicatl_dupb-rtoa_ 1;ea sa, sub titlul:
"Cronica lui. Maciasses", tradu.care riedio-bulgar6. ftcu
tLpela 1350. Text r i glosar cu o prefaVa de I.Itia-
nu....Publicare p-ostumial. Bucure4ti 1922,VIII, 456..pg.
att._ amiavtit. ar mai fi Cbnst .Litzica.. Acosta a
dat "GataloguL. ma,nuscriptelor grecesti" , d.in, bi bliJ-
teca.A.cademiei Romone,B_ucureti 1909,pg.565,eato.loil
la- care- aduce preVioase. intrefciri critics: 1 daraa
de. seamd, ce i-a facet -o D.liusbo ,n "Q4r..all. 4i Crit-4-
ce" Bucurtcti 1910,pg.56-116 r1 czIrc, a f0:4 ,onu.at,-
at cat tom.II Bucure*ti 194.0 ...le-dl.Nestor (amariano.
In acesta in urn& ar fi foes oine- sd ne atlucii- pre
cizarile i indreptdril ce se puteau face catalogu-
lui lui Litzica. tin luct."42ile lei C.Litzica_ ar mai
fi de reVinut e.)rcetirile. sale In legdturd cu loca-
litdtile dela Dundre, amintite de istorieul bizanti-
Procop, in ecrierea -Ea despre crtdirile, 4i conitruc-
Ville imi_dra.tului Justinian. (527-565), cercet6r1 a-
,
parute- sub titlul: "Procopie din Cesareea (see.VL.d.
Hr.), Contributiuni la Topografia Balcanied in evul
mediu. Extras din. buletinul "Loan liecu.1.(e" fs.se.V1
1926, It.si,pb.a4-.

www.dacoromanica.ro
- 97 -
In legatura cu Bizantinietica romans nu s'ar
cuveni sa fie uitate Si cereetririle ce elau taout a-
supra istoriel vechiulul drept TOMaDOSC de S1G
ginescu, Pravila lui Vasile Lupu0 Prosper Farrina-
clue, Bucure*t1,1909. Un roman basarebean Casu, din
care Rugii au filcut*L.Iasso a stria In ruserte la
Moscova in 1907 despre d,-;tul bizantin in Beaarabla,
lutrare traduea de curand i.n romant4te ode Gh..Berechet
Iasi 1940. Tot in ruserte a eerie un .alt 'roman tasa-
rabean N.Groesu d.3spre Teorloz Studitul., epota4vies4;a
ci opera sa, Chiev 1S',7 qi deepre ,:qattica i opera
religioasa a color trei marl imparaVi Gomnenicir
lele Academiei teologice din Chiev,1912.
Cercetarile de ilizantinologie ale InvaVaatilor
roman' disparuVi aunt vontinuate de -tercete)t;:orii in
vie a. Astfel in ce priverte dreptul hizalitrz4,,I;rebue
pule inainte lucrarile dIkti C.Spulber, liet."4.1ogue des
Isauriens, Texte, _Traduttion IlieroireiMernattl '1929
ri Lee Novelles de 1,4on le -Sal;_4e.. 2raduction.Histoire
GerthauVi 1934, u1:4-1 ma lucrare Implataeliidu-me ade o
dare de seama tavorat, la si .juditioaaa in "traatatimi-
eche -Zeit-schrift -37 (1937)1 pg.484-492. 1)1..8purber in
aceete lucrari nu .numai Xrdiyroduartextul 1 da izeadu-
.c.eraa ace for import ante legluirl ti,arrtita. _r-1 Zace
rj un 'temeinic istarit literar'al l.or al le averitec-
Taec anti-odute're Geller ail .1n,A;antino-logie
www.dacoromanica.ro
- 98 -
.te pi cu u.n. judicios comentar juridic pi filologic.
Dlq;Spulber a mai pu;;Iicat apoi "Cea mai veche pray'.
16 romaneasca" text, pi studiu,precum pi alte cerce-
tari de drept bizantin.
Cu astfel de cercetart desrre influenVa drep-
tului bitantin asupra dreptului veLniu roman se mai
preccupa dl.St.Gr.Berechet (vezi: Dreptui bitantin
41 imfluenta lui asupra legislatiei vecbi romanepti
Iapi 1932 pi "Der Einfluss des byzantiniachan Rich-
tee auf des alte rumiinische Recht inAvrcioliVd4ca",
frolazZi Atena 1934, pg.29-44) pi George Fotino(Vezi
"Influenta bizantina in vechiul drept romaneSc.Cate-
va puncte de vedere", in Omagiu Prof.C.Stoicescu,
Bucurevti 1940,pg.143-164).'Articolul lui Fotino e
mai cuprinzator, ambele cuprind insa mai mul- echi-
tar' generale de problems ce ar trawl cercetate pi
eprofundate.
In leg6-t,;ra cu arta, 0 aaume in deosebi cu
picture bizantino-romans pi cu iconografia stau nu-
meroasele pi sumptuoasele publicatii ale dlui I.D.
icAeftliescu, aparute in colectia de sub directia dial
Gabriel Millet "Orient et Byzancetetudes d'art md-
didval". In vol.II pi VI din acea colectie dl.Stefa-
nescu public& cercetari intinse, degi prea putin dfs-
ciplinato pi cu oarecare presupuneri nu deetul de
fondate (vezi G.bals, Un ouvraga sur la peintura

www.dacoromanica.ro
99 -
dans lee monuments de fart roumain ancien, in Revue
hiatorique du Sud-Est-E uroptien VI 1929 pg19-34),to-
tugi cercetAri foarte importante asupra evoluViel
picturii religioase din Bucovina gi Moldova,sub tit-
lul: "L's5volution de la peinturo. religieuse en Buco-
vine et en Moldavie depuis lee origines jusqu'au XIX-
eme sacie Cu o prefava de Ch.Diehl,text 338 pg pi
album 96 plange, Paris 1928 ci acelag titlu cu subtit
lul: "Nouvelles recherches. Etude iconographique"
192 pg.text gi 56 plange,Paris 19291 iar in vol.VIII
al aceleiagi colectii se ocup6 de pictura din Tara
Romaneasca gi din Transilvania, intr'o lucrare inti-
tulata: "La peinture rdligieuse en Valachie et en
Transylvanie depuis lee origines jusqu'au XIX4me
siecle, Paris,1930-1932,text 439. pg. ci album cu 100
plane. nand deecoperirea interesant& ca la alca-
tuirea iconografiei'bisericegti bizantine au contri-
buit nu numal partile istorie40 gi didactice ale Sfin-
tei Scripturi, ci gi ritualul liturgic,d1.I.D.Stea-
nescu a stria cartea "L'illustration des Liturgies
dans fart de Byzance et de l'Orient", Bruxelles
1936, pg.193 cu 138 plange. Se pare Ins& ca partea
liturgics In iconografie e ceva prea mult preVuiti,
deoarece trebue de avut in vedere ca textul liturgic
In bun& parte este format chiar din citate din Sfin-
tele Scripturi gi.aluzii la anumite locuri din ele.
www.dacoromanica.ro
- 100 -
Urrnerind ci influente apusene in vechea noastr&
tura bisericeasca, d1.I.7.Ctefllescu a a:catuit gi
lucrarea: "Matt byzantin et 'tart lombard en Tran-
sylvanie. Peintures murales de Valachie et de Wilda-
vie",166 pg. gi 56 plange, Paris 1938.
In cadrul aceluiag fel de cercetAri trebue a-
mintit& gi congtiincioasa gi reugita lucrare a dlui
Paul Henry, "Les eglises de la Moldavie du Nord des
origines a la fin du XVI-erne siecle. Arhitecture et
peinture", text 320 pag,album 68 plange,Paris 1930,
publicat& in colecvia "Monuments de fart byzaLtins
vol.VI", cub elogioasa prefaV4 de Ch.Diehl. Bine
face dl.P.Henry c& vorbegte numai de Moldova ci au-
prima termenul geografic de mai t&rziu Bucovina,ca-
re nu are nicio insemnatate in evoluVia artei vechi
bisericegti din Moldova) de aeemenea gi oprirea la
sfargitul secolului al 16-1ea este nal bine motivate
cleat o expunere contimua L.:anii In sec.19, deoarece
lipsegte o legatura organic& de evol4le, ci e mei
mult o imbinare silit& gi exterioarsa.
StUdille gi cercetarile de istorie bizantin&
propriu zie&, cat gi In leg&tur& cu Rom&niiif&cute
gi duse cu cinste de N.Iore,s, sunt continuate sta-
tornic gi cu succes de dnii N.Banescu gi Gheort
ghe IsBx&tianu. Dl.N.b&nescu a cercetat indeosebi
istoria politic& gi administrativa a provinciilor

www.dacoromanica.ro
- 101 -
at-mart:La& Bela licadre, publicand interesante studi
diferri-ta revista ca..; Byzantini ot.c- Neugrieehische
1:121/4

Eallrbite' izt-z IIk 1922,p6.287-310,in bull -tin de is Sec-


t isorx htstacique de l'Academie Roumaire X,1923,pg;49-
77,Y14,1,9Z1.1, p6.25-.44 Byzanti-
nisehestiTiteCiarift 25,1925,p6.331-332; 30,1929/30,
pw.A139-4,414-; in..yzantion VI 1931 pg.297-307:VIII.
I_93Tpz.2-77-508. In forma de sintezd rezultdtele
expus.r adliogand altele mod in di scureul de re-
accp4).Azilt dela Academia Romand Vinut in 1938, cu tit-
rut. "Bizenlyul 1 Romanitatea dela Dundrea de Jos"
Baczurec,ti 1933. [t asupra prtncipatului de T'angup
dire Crtmei.ar dl.Banescu a dat un emeinic studiu in
arzasectialts-citte: Ze3.tsthrift 35 91935, pg 2 1-37 eub t t-
LUX.."Comwt-rtbution. 5.. l'histoire de- la zeagneurie de
nuitadozio.-Wangoug en- Grimoge" ca i asupra denurrii-rii
Getattt-kIbe. is "Mavrocastrum-- Moncastra-Cetat Al-
1:110 , putli.ear in. Bulletin de la Section hi stori
crat 1.-"Lcad.Sate, Yourraine, tom. XX1,1939 fPg r20.-31. St iri
nouiik 4.1z in'ter-e-sa,ntre-, de4 rrd se- par' cam indraznete
atm taZzirtaa blizanti.ne ^iipri nd.e. sal( antul stx stud i u
biteattna_ in bra tTacha
eta in.
"EV.Spirtam'eau ( firm t ox' ztan) , Ch a -
zstrrtile Comnemilf.ar" , pub fi cat- in
ALroateeee.tLeadenriert Boma ne-.11em .SeeV eisr. XXIII, 19411p,
11.5z-137.. rzr Iegaturfe cu. prtoeuparixe i storicer- din
litzlezartnorna:it trebue amintit c5 dl..1i.,,Bdnesed a pu-

www.dacoromanica.ro
- 102 -
blicat gi interpretat diferite sigilii bizantine
(Byzantion VI1,1932,pg.321-331; Academia Romana.Mem.
Sect.Ist.tom.20,1938, unde publics sigilii bizanti-
ne din sec.7-11, gasite la not in jud.Ialomiva,pg.
115-126 0 aiurea). Dl.N.Banescu a publicat qi di-
ferite scurte texte literare bizantine ca: "Deux
pocItes byzantine in4dits". Bucuregti 1913; "Contri-
buVii la ietoria literaturii bizantine" in Convor.
biri Literare 49,1915,nr.7-8;. "Un fragment inJdit
du Po4me e,Cpa..,jas" in Recueil & la mjmoire V.P.Kon-
dakov Prague,1926,pg.75-80; "Un rjcit en grec vul-
gaire de la constraction de Sainte-Sophie", publi-
cat In Anuarul Societatii de studii bizantine din
Atena 1926 pg.144-160. Din aceste texte public-ate de
dl.N,Banescu, merits s& fie, retinut In deosebi: "Un
poems grec vulgaire relatif A Pierre le Boiteux de
Valachie", Bucarest 1912, al lui Gheorghe Btolianul,
care a dus'la_dedublarea domnului roman Petru Schio-
piil (vegi NeaE.ul Rom&nesc Literar V 1912 pg.577-579)
Se cer a fi amlntite gi studiile dlui Beknescu din is-
toria raporturi/or romancl-fanariote, gi anume "Vista
gi opera lui Danlil (Dimitrie) Philippide" Bucuregti
1924 (aparut in Anuarul Institutului de Istorie Na-
tional& din Cluj" pentru 1923 gI "Academia greceae-
cd din Bucuregti gi Scoala lui Gheorghe Lazar", ex-
tras din Anuarul Universittlii din Cluj pe 1923-1924
Cluj 1925.

www.dacoromanica.ro
- 103 -
Pe dl.Gh.Brgtianu it preocupgi din Bizanqnolo-
gie in deosebi problems de istorie economic0.,socift
16 gi a institutiunilor de Stat. In privinVa aceaffea
ne-a dat o importanta lucrare despre privilegli gi
libertaVi oreigenegti in imperiu] bizantin. "Privi-
leges et franchises municipales dans l'empire byzan-
tin, Paris- Bucarest 1936,pg.138, precum gi mai mul-
ti etudii ci amticole foarte interesante, pe care
a f.cut foarte bine ca le-a strAns de grin diferite
reviste gi le-a intrunit intr'un singur volum ucor
accesibil, sub titlul: "Etudes byzantines d'histoire
Jconomique et socials" Paris 1938,pg.291,deoarece
cotAin lamuriri gi sugestii pre0.oase. Dealtfel gi
alte lucriftri de ale dlui Gh.brAtianu, privind trecu-
tul CetaVii Alba, a oragului de la Dunare dispArut,
Vicina gi a comerVului genovez in iarea Leagra au La
re insematate ci pentru istoria bizantinA,ca buna-
oarti: "Vicina I Contributions a l'hietoire de la do
mination byzantine et du commerce Owls en Dobro-
gea" Bucuregti 1923,pg.77: "Recherches sur Vicine
et Cetatea Alba.Contributions a l'histoire de la do-
mination byzantine et tatare e du commerce gLlois
sur le littoral roumain de la Mer Noire bucarest
1935; pg.-199 gi altele.
In ce privegte modestele mele contribuVii pe
tAramul Bizantinisticei romilnegti, v.a fac mArturisi-

www.dacoromanica.ro
- 104 -
Tea ca mfi praoeupat. indeoseti probleme de iconogra-
fie bizantina, mapualul de pirti/ra bisvriceasca bi-
zantina qi influente literare bizantino-romane.Re-
zultatele le gasiti semnalate in reportul publicat
In Analele Academiei Romane, tom.56, sedinVele din
1935-1936 pg.130-132, in baza caruia mi e'a facut
cinstea de membru corespondent al Academiei Romans.
Din studiile Yi cercetarile asupra influenVelor li-
terare bizar.tin6-romane amintite acolo, ar fi de re-
tinut: "Zrotocritul lui Corner in literature roma-
na" Dacoromania I 1920 pg.l -64, in care se fixeeza
respandirea 1 prelucrarile faimoasei poeme cretane
in literature romaneasce i "Originea cronicelor ro-
roaneti" in Omagiu lui I.Bianu, Bucurecti 1927 pg.
217-223, in care se arata ca inceputurile istorio-
grPflet la Romani stau in legatura Cu vechileNovc,.
61/14-0)(pb(Cronice in rezumat) bizantina ci nu cu
obignuitele pomelnice de prin maniftetiri, dupe. cum se
credo ci se spune de obiceiu. Rezultatele cercetari-
lor asupra inflkientei bizantina in literature roma-
na, obtinute pang atunci au fost expuse in brooura
"Influeina bizantina in literature romaneascau Cer-
nguvi 1933. Din cercetarile de iconografie gi aeuprr
manualului de pictura bisericeasca bizantina, amin-
tite tot acolo, ar fi de reVinut etudiul "Vereinnil-
romdneti ale Erminalor de picture. bizabtinaa,go-
drul Cosminului 1,1924, pg.107-174, in care se era-

www.dacoromanica.ro
- 105 -
ta cum s'a format ultima redactiune a menu-lul- (1-2

pictura bisericeasca bizantina ci cum acest manu,


patruro 0 la Romani. Rezultatele cercetarilc,, asu-
pra Manualului de pictura bisericeasca bi,vantin5 au
fort expuse in "Byzantinische Handbticher der Kir hen
malerei("Manuale bizantine picturd bserice,,cd")
Byzantion IX 193. pg.675-701. In vederea unel ea4t14
critice a textului grecesc al acestui fel de man(a-
le, aceste rezultate tiind completate intro card-
torte de studii in muntele Athos, am publicat stu
diul "Ein, kritische Ausgabe derc47ye/ ia, cts
rolfiKuriple(0 ediVie critic& a manualului de pie
tura).in Bulletin de 1'Il4stitut archjolo6ique bul-
Rare IX 1935,Bofia,pg.225-237. In studiul"Dars 11i
gen altheidnischer Denker and Schliftsteller in d r
Kirchenmalerei des Morgenlandes" rezentotiun (e
filosofi gi scriitori antici pag6ni in pictur hiss-
riceasca a rasdritului) In Bulletin 1 la Secti n
historique al Academiei Rorke XI C de Bdzan
tinologie, Mdmoires Bucqret 1024 pez.--_38 se alata
pe ce tale au intrat in iconogracia preqttna filo
sofi antici pagani. In erticola mine Zelagervt6,
Konstantinopels in der rum;;nischen/irchennTalefet,
(Un. asediu al Constantinopolei in pictur bizexiasa-
sci romans) Byzantion 1,1924, 273-289 ,rs: 4x 41

cum-a evoluat acest vechi motiv iconagraf4q titan-

www.dacoromanica.ro
- 106 -
tin in pictura veche bisericeasca din Moldova iar
in "Influente sarbecti in vechea iconografie a Mol-
dovei" in Codrul Cosminului IX 1935, 233-242, in-
cerc e divedeec ca obiceiul de a pieta perelii ex-
teriori re-a venit LJrin influenta sarbeasca din
timpul lui Petru Rareq.
De atunci em mai publicat "Car-pi de pictura
bisericeasca bizantina", CernauVi 1936,pg.426. F o
ediVie a versiunii romane;i3ti a Manualului de pictu-
re bisericeasca bizantina,cu o introducere i apa-
rat critic. Textul grecesc pea la punct al Manualu-
lui ateapta prig: bunavoinV. dlui pra'.ilvio Giusep
pe Mercati, la o editura italiana, vremuri mai bune
pentru aetfel de publicatii. Apoi am dat la iveala
"Isvorul bizantin al C6rVii cu invatatura a diaco-
nului Coresi din 1581", isvor ce s'a dovedit'a fi
omilii ce ale patriarhului Ioan XIV Calera (1334-
1347). Lucrarea formeaza vol 35 din colecVia "Stu-
dii ei Cercetari" editata de Academia Romans. Pe
langa acestea am mai facut sa apara diferite artico-
le marunte in "Convorbiri Literare" 72,1939,pg.1851-
1865 "Arta 0 Tehnica grafica", caet 10, 1940,pg.
29-41 "Codrul Cosminului" X, Cernani 1940 passion,
in "M4langes Drouhet" Bucurecti 194 0 pg.197-202 1
in Atti del V Congress Interns di Studi Bizantini
2 Roma,1940,pg.147-154.
Intre blzantinologii romilnitreblie numarat

www.dacoromanica.ro
- 107 -
sigpAriritele dela biscrica Visarion, dl. I.JPILkradc
cia care se ocupA de cercetarea chestiunii atAt de
'grele a muzicii bizantine. Notele muzicale bizanti-
ne nun au putut fi rota pe deplin identificate cu no-
tele muzicale moderne. Intre putinii muzicologi bi-
zantini din lumea intreagA se insira, cu cinste,
ci dl.I.Petreecu, cu studiul "Les Ichiomeles et le
Canon de l'Office de Noel (d'apres des manuscrits
grecs de XI -e XIV-e siecle) cu 70 pg.text si 123 pg.
note si 33 plane.
FacAnd aceet iStoric al Bizantinisticei roma-
ns, fireqte ca am amintit numai cercetAtori care au
preocupari etaruitoare cu studiile bizantine.Data
fiind ins& importanta aceetora pentru trecutul si
culture romeneasta, o mulVime de cercetAtori romAni
din alte discipline, dau insemnate si preVioase con-
tribuVii de Bizantinologie. SA nu amintim bunAoard
cleat pe d1.0222ragnrnacare in memoriile Sec-
Viunii Istorice. a Academiei RomAne,tom.28 (1906)pg.
357-467, a dat in romaneste toate pArvilc din isto-
ricul bizantin Nichita Honiatul, dela incc.putul sec
al 13-lea, privitoare la istoria Asanizilor. D1.G.
Murnu a scris 0 mai multe cercetari asupra isto-
riei RomAnilor din dreapta Dundrii; aceste studii
le -a Intrunit intr' un volum cu titlul "Istoria
Romanilor din Pind, Vlahia Mare (980-1259). Studiu
istoric dupe svoare bizantine" Bucurtti 1913,pg.

www.dacoromanica.ro
230, '7,C1 care totugi nu li:w!lesc 4i crerraiitti tatczw..-
late mai r,,tat p combi .-cecar pn- dlive.zzi. oc

i7.9r.e, In acOli.ir, .cadru fao 5,5 fiat tnlitti r iv y.

ricQaa cze. cut 1.n cad e R olrigt-z& sEurar t: "nor


nani din, .bu.16ari a r.edi ei;a34" Bucur:e4.t.-L.
r1110 acti.Istoric& tom .1Z.:7,,.4-L-Er,4=-T,... 3.6 nit mai.
al I Aril decat pe DariLitel G p.r.r,,fes_o=t1-trer.2-erni,c-t-iretz,
to cul eau studiu de cpre "Id f IL.r.,p_atariartlui
Constani.iriopOluiui"Bucurti i9-1141: (Blear
tom 36 pe 1914 pg .931-79G ni "DatriariLtiz Trzztligadtz
lui zi tarile noastre lu voacul aL XTED",, BucT rest4-
1914, sau pe d11,i.A cOunE.,it ant ne-scu avreciatrilc
le stile stud ii di. n st or ia f: i Lur,Al_cdu
anti.n, sub titlul "R6forme socials*, o-wrteoinre- 7.1-
c ale?" , ao6rut. In "Bulletin d'e la S'e cttcari Eirtart
q o ademie t?c, main vol.LL, 1924-,p6_,9/1-432r4.1.
" 'iormuLicAul-e /ill g b rzantine- et' ralayort-
avt:,-c le petit "Trait4 nasal byzantie, a.pdrait, to'
acolo vol.)JIi 1927,pg.16C 174, saa_ per d.1..N.Tartoc-!---
jlan cu temoiLicile i frumoasele sale- scriert de-s--z--
pro "Crirtile populare in literat-Lr_a nomanekkor5+ralf.
I-iu: Epoca influonei sudslave",,Bucuregt:t 192 his,
1 (tiind ca prin influents sudalava,rot* yrotort,
purl bizantine ni e'au tronsmis) gi vol..IT .Ica
iLflueqei grocegti, Ducurogti 1938 pg,449.111L-ce
ea mai fie amintit ca dl.N.Cartojan a pia, eaiu
net lunLi gi complicate discutii de aproageL ua vest
www.dacoromanica.ro
- 10
in istoria literat r'i b a Int, rrin descoperirea
Si fi.xarea mod lului ve 'u f di-ez pe.itru faimoasa
=

poem Erotocritul lui Vicentiu Corner ("Le Yodele


_flrangaim .de l'Erotokrltos' in 1,.vue de littgrature
vomparZe Paris. Aprilit.-IunIe 1936 ci "Poema creta-
na Erotrocrit in literdtura romaneasca ci isuorul
1 mecunoscut" in Acad.lom.nem.6ect.liter.tom VII
1935 pg.83-139). D1.0artojan dovedecte in mod rein-
(ioios ca nicivaul, dir prototipurile aratate pa a 1,
dea nu poa6e fi izvorul ad-ydrat de inspiratie al
poemei bizantine, ci adoidratu model e .:1manul ca-
valeresc medieval frant.ez Iaris et ",nne. Sau ea
nu mai amintim decat pe dl.G.Popa Iissealu, care au
tend sa Etranga la un loc ievoarele pentru istoria
medievalg a Romanilor, a trebuit sa se intalneasca
ci cu autori bizantini ea Priscus ci Procop,fragmen-
tele din istoria biz3,4,1116 a lui Priscus cu faimoa-
sa deccriere a soliei bizantine la curtile lui Ati-
la, formand vol.al -8 -lea, iar carted a 47a despre
cetatile construite de Justinian la Dunare din scri-
/sr
erea 1157i, otricritd,not (De aedificiis) a lui Pro-
cop, formand vol.al 15-lea din colectia sa "Isvoare-
le Istoriei Romunilor% Trebue observat ins& cg
traducerile textului greceec in romanecte par a nu
fi acute chip& textal brec publicat, ci dupg tradu-
cerea latina din ediiile de Bonn, care nu a lipei-

www.dacoromanica.ro
- 110 -
t& de gregeli i insuficie-4e. Mai temeinic& pare
as fie lucralea dlui 13,17A Lisseanu "Limbs rohib& in
,,oarele istorice medieyale" rublicat& In Acad.
Aom.Mem-Sec.lit.tnm.IX,1940,pg.259-322,in care
cunt interpretate multe locuri din diferiVi autori
bizantini cas Priscus, Procop, Teofilact 8imocat,
Teofan tarturisitoru1, Constantin Porfirogenetul gi
Ana Comnena. In sfargit, n'am mai avea sfi amintim
dec&t importanta publicatie. cunOscut& sub numal,- d.
"Buletinul Comisiunii MonuTentelor Istorice",care
apace dela 1908 incoace. Cu drept cuvent studiile
ci cercet&rile ap&rute in acest buletin au foot gi
aunt mereu semnalate in partea bibliografic& din
Byzantinische Zeitschrift, ca interesend Bizantino-
logia. In acest buletin aunt studiate gi descries
monumentele istorice ale p&m&ntul,ii romilnesc,care
in parte covargitoare fiind religioase-bisericegti,
fac parte din domeniul eel mare al monumentelor de
arta bizantino-rom&ne. Din volumele,frumos tip6rite,
i bogat iluatrate, ale acestui buletin, merit& sa
fie retinut in mod deosebit,volumul apdrut cu titlul
"Curtea Domneasc& din Argeg", volurnele cU descriereE
gi cercetarea bisericilor moldovenegti de Gh.Ba1g
cu titlulr "Bisericile lui Stefan eel Mare gi Bise-
ricile moldovenegti din veacul al 16-lea", cel de
al 3-lea volum cu bisericile moldovenegti din yea-
www.dacoromanica.ro
- 111 -
curile 17 ci 18 aparand in editura FundEqiei Regale
Ferdinand I. Cella ce a facut Gh.13als pentru
moldovenegti, pentru bisericile din Tara Roma-
neasca a fdcut dl.inginer'arhitect N.Ghica-Buleati
publicand patru mars volume, toate in Buletinul Co-
misiunii Monumentelor Istorice, sub titlul "Evolu-
Via arhitecturii In Muntenia" N.Ghika-Budegti des-
crie mai molt gi da planuri gi-1 preocupa excluciv
evolutia arhitecturii, Gh.balg da ins& cercetari
mai aprofundate in doosebi asupra arhitecturii mol-
dovenegti, dar gi asupra altor manifestari de arta
bisericeasca, precum pictura, pietrele de moral:int:,
odoare de cult, c.a. Totul ce a aparut in Buleti-,
nul Comieiunii Monumentelor Istorice pan& la 1936
poate fi aflat cu ugurinVii cu ajutorul publicaViei:
"Indicele alfabetic al Buleti..dui Comisiunii Mona-
mebtelor Istorice".
Insfargit, s'ar mai putea aminti c6 subiecte
din istoria bizantina au fort tratate ci in litera-
tura noastra beletristica. N'am dealt sa semnalez
bunaoara drama istorica in 4 acte in Fersuri:"Bi-
zant", de dl.Mircea Radulescu,in care eroina 4i
eroii dramatici cunt imparateasa Teorana ci impara-
Vii viteji Nichifor Focas (963-969) 4i loan Tzimis-
kis (969-976), sau piesa "Femeia Cezarului" de Ion
Luca cu subiect din domnia imparatului Teodosie II
www.dacoromanica.ro
- 112 -
(408-450), iar Victor Eftimiu are o pies& ca un 84-
biect din timpul domniei lui Mihail al III (84Z-867)

Dezideratele J3izantinologiei romene.

Amintind de toti 0. 9Li cercetatori gi preo,


perils gi lucrdrile for de Bizantinologle nu Star
putea spune ca s'a dat un istoric complet al 31zan-
tinisticei romame. Inca multe nume de cercetatori
romilni se mai pot intalni in lista de autori dela in.
ctputul fiecdrui volum din Byzantinische Zeitschrift
i multe lucrdri de ale for cunt semnalate in partea
bibliografica a acestei reviste, fdra ea le mai fl
putut aminti aici ci fArd ca sa putem afirma ca gi
acolo a Post semnalat totul ce ar merita sd fie eem-
nalat. Si ca age de multe din studiile gi cercetari-
le filologice gi istorice romanegti au atiugere gi
cu studiile bizantine, nu este, nicio mirartocaci tre
cutul gi culture nodetir, eta does& aga de mult in
legatara cu trec,,rial gi cultura bizantini"; gi de a-
ceea este Inc& !carte malt 1e lucrat in aceasta la-
tureJa_Uzalitinologiei, care e in legaturd cu tre-
cut.ul nostru istoric gi cultural. In:priviinVe acea-
sta_Bizantinistica_romdcd are Inca mult ludat ciri
de Indeplinit. Maiintau ar trebui JA ile adunate
intro editie rTiticA gi ea fie traduse gi Interpra-
tate-toate textele din istoricii gi scriitorii bi-
zantini4 care privesc-trecutul pdmantului si neamu-
www.dacoromanica.ro
-113
lui costrules gi limbo soostrA.Aeelog lucru sr tre -
bui fkout gi eu textele literare bizontise eore,fie 41
reet eau imdirectlau tiervit ea modele sou isvoore de
inspirotie sou qa texte de traducer. is literature sow,-
trk veehe sou is literature populax0.Pentru textele bi
mitts() istoriee su fneut us iseeput coreeare Dnii Gh.
Marnu gi G.Popalaisseasusdar su eu destuln critie ,mai
ales is ee privegte textul bizontis.Ar trebui .poi
preoum ara mai amintitareeditateltroduse gi interpretate
erosieele postbizostise publieste de C.Erbieeosulea gi
altelle care suet isedite sax publieste sumac t parte,
preeum gi scrierile literaire core me priveee tors gi
treeutul sostru.Aceloglueru trebue fIleut gi in deeumen
tele de tot felul greoegtilofiriale gi pertionlorelmiv
rose gi biserieegti gi mai ales trebue odumote 'tele 1
sedite ineklis deosebi de pals portioulorilusdi. oust ex
puss pierzkrilleo gi pe la maskstirile d1s rkskritul or
todox.Deasemenes trebue adulate gi traduse toot. isiorip-
tills greoegti disRomAnia gi din strkiultate privitta.
re lo RomAni.Acestea mai ales trebue publieste eat mot
repedelekei pe vreme ce treeeltimpul le distruge sou le
face de su se mai pot eiti ugor.Is deosebi ear puteo
impuse 0,4319i1120 gtiintifiok romaseasek lo Constantiso
pole,unde or trebui r# meargX gi us gtiutor de tureeg
telgi is Sfatunte Athospopre a strange teats urmsle ago
de sumercose privitoareYa istoria gi eulturs soostrk,
urme co se imputiseozA 'pa zi ee treee.gi o iatorie a WI
nkstirilcr atilt din lark eat gi a gaoler din strkisAtate,
dor fiind 4titerii remasegtilar revesi tot is soreima
Bizantisistieei romasegti.
IN ee pzivegte orhiteatura masestirilor soastre9
luerkri fumiamestale pentru'eele moldovemegti a dot Gh.
Balgypentru eels mustesegti luernri apreciabile D-1 M.
Ghies Budegti.Dor Is ei.privegte pieturo gi is dessebi
ieossgrafio,apei diferitele odoare tioerieegtiddevAirs
te.obiecte de art41 este inert foarte mult de eereetat,
de imterpretat gi de seris.Luerkri impsrtante de assom
ngi7:17Istroducere generalk is Bizastisologie.
www.dacoromanica.ro
-114
blu .'2u fAeu de D-111:I.D.Stof4seseu gi P.Henry,dar
am4munt ,se eer
X
fi
7
T
mute ehestiumi inch, de ameambldlea gi in deosebi de
legate imeX.Mare nevoe are Bi
4-4--
gemerallde um ditionar al-lim
a et in istiesYo d ers4 in
til medievale greeegtiladieX e **lei bizaitineleare sr
trebui 94 euprimPildup4 soeoteala meattimpul de pe 1.
300 'Damn. pe la 1800.Despre dezideratele Bizamtimelegii
i romame yedti gi D.Russe,Studit istsriee greeerema
metom.I pg.11-15.Imehtimd /mat istorie al Pizamtimis
tieel nu pot s4 imd-mm imdeajums stuieutii eare,fiirid
eh-ar dela diferitc speeislithti irrudttelvreau 64 im
ce/ee oaresarileeree-Ari,s4 se imdrepteze spre domemiul
vast al Bizamtinologieiluide e tae ago de malt de VI.
out It unde la fiteare pas ti se oferA probleme de des
legat gi eheetiuni de eereetelt,fie de istorie politie4
soeial4leeomemis4Ifinameiar4,administrotivAlfte de is
torte litersr4 gi de istorie ertei,fie de ieonogrofie
gi arheologie,fie de eiitare gi intrpretere de texte
publisate gi de multe ine4 ineditelfie de influente bi
zantimoromAme gi de influente bizantime asupra altor
popovre dim rise pumet de vedere,mereu ehestiumi nou4
gi meeereetate 1'44 de mime.

RE20.2DE OCHIRE ASUPRA ISTORIEI IMPERIULDI BIZANTIN.

Fiiad vorba de o introdueere in Bizantinologieldnph


seurtul istorie al studitlsr bizamtime pe care 1am 114,
eut,vA dau gi o mai repede ochire asupra istoriei po
litieelasupre eivilizatiei,artei gi litaraturii bizsm
time.
Teritoriul el loeuitorii.
Imperial bizamtimliin punetul Is vedere al trait
tiei gi primeipiului politic,. fast ' Lmtegrala e9mti
muare a imper.i.aluL lcialn se 41.1nioarh.Imperiul roman e
ra um impertuledieh Q ergemizatiume politie41militsrA,
administrativAlie esvaeter universalise gi slimes orbis
terrarumAotegolul p4mantului /%Cuprindea lumen intrea
www.dacoromanica.ro
-115
gq eumoseutM. gi ivilizatit de pis atumei,louit Mid
de multe gi diferite ratiumi gi,popogreLimba ofigia-
131, gi e-ulturs unifigetogre era ea latimnSi imperiul
bizamtialin eontimuarea eelui romem,s'a elisiderat de
*greeter uaiQ gi universalise gi mumea gi J oticovjeLrv,
14104 tot pAmamtul loeuit gi suprisi ea diferite ias
iuni gi popogre 1i hotgrel sale;limba efieig1# gre
eeeseq/medieve1# bizastinVgi regtimismuli.l. Irtodox r11.--
snriteem,es gi persoamg( imp4ratului eegi vziees imp at
gi .simgur ettiptimitor al Romeiler ( tv5 cat-099,4z.
Givertri

reairavTwjkoo(60Visdieg. al Romamilor)ereu elemestela as


unificere gi leg rturg intro aeeste diferite matiuni gi
popogr
Dia pumot de vedere geografie teritoril imen,
imperiul bizentin este *Ontimusrea mumai a Virtii 'de r4.
sttrit a imperiului remalldim care eta timpul g' desvel
tat gi s'a permit imperiul-bizeatim,partes de opus me,
putted fi pkstrst Pl. gi prefA. amduge is urtiad in mai mul-r
to atMptimiri barbare,dim areltreute prim puteres de el--
vilizare gi traisformore s eulturii romaine gi.a eregti
mismuluils'au desvoltat gi au format eu timpul stet e
le gi astivaile epErme romeliee gi germaitieeImperiul
bizamtim euprimieat. ea teritoriu dim parte& de
rAsArit a imperiului rotram dim Africa de mori:Egiptul ea
Ciremaiem gi Numidis su Cartagima de odiaioarX,din, Asia,
Palestina ,Sirit ,Armenia gi Asia mic imtreseVer dinurope
Grecio gi Ien.33alasnien Intreeet octrand
s , punete inttirite 9i in stkngs
Dun .rii . Texit o rifle west es ersu lot:mite de diferite mare eutchtone.
Ia eursul existemtii sale de mgi bile de o mie
de amilistimderes imperiului bizastia a varlet mereuoilmi
sporind as is .timpul lui lag-tiniest eel Mar /527-565/,ii
dommis gAirala gutoritatea imOrtitegs# gig guvermului
elu dim eapitele imperiului,Comstantilopolea ssu Bizant,
a Post restlobilitg. im Italia istreaellim Africa I lord
gi istr'o 'parte oilier a Spamiei,e6Ad reduelmomse de tot
is in timpul ultimior ,impArvti Paleo/ogi de ialpP, 1400,
cil.bd se reduee mumai is capitalai at 1t de putersie is
tttritAleu vutim teritoriu imp-fejur,la eitteva imoule \dim
Mares Egelaq.91 is it, parte dim Peloposezdaumit ',cure V.
www.dacoromanica.ro
-116
M'res.De multe orilin cum: lstoriei salelimperiul bi
zantinIdung reduceri simtitokire (1,1 teritorii,reugegte
e 9i le refson in mAsurg considerabil4OacK gi nu pe
dea'intregul.Astfel dup4 pierderile marl in cauza nA
vnlililor arebelimpnratii viteji din timpul dinastiei
macedonene,in sec.10/11,isbuteso s cagtige o build parte
din teritorile pierduteoga cA la sfargitui domniet lui
Vasile II Mecedoneanu1/976-1025/1cAnd imperiul bizentin
propriu zis /in timpul lui Justinian putAnd fi ()onside
rat gi ea imperiu roman incAMunge la cea mai male tn
tindere;stKrinires bizantin4 ajunge din nou in Italia
de Sud,in Dalmatia gi in toat# peninsula BalcanicAlin
toet4 Asia mic4,Armenia gi Siria,ba pentri putin gi elm
Palestina.Tot age gi merit impotrati Comneni:Alexejoan
gi Maniil,in sec.12,isbutesc sA refac4 imperiul sdrun
oinat de Turcii Selciugizi,dar fnrA Sudul Italiei,unde
se ageazti stApanire normand4 gi Virg jumAtatea interioa-
r4 Oe Wistirit a Asiei Mici,de unde Selciugizi nu mai
pot fi inititurati dealt de consAngenii for Osmalit;Bi
zantinti roman ins stAp&ni pa.litrmurile Asiei Mici in
tregi,ba chiar gi ale biriei;ier imp4ratul roan Vatat
zes/1222-1254/,primul paleolr.g gi ultiMU1 mare imp .rat
bizantinlMihail VIII PaleologuV1259-1282/1mai refao in-
c4.odat4 imperiul bizantinIdestrKmat prin infiintarea
imperiului latin de ritstirit;dar aceast4 refacere e in
hotare gi mai stramtorate ce se intind numai asupra u
nei pArti din Vestul ci ifOrdul Asiei Mioi gi asupra Tre-
oiai gi a Macedoniei.
Dar imperiul bizantintin cursul existentii sale,
a euferit nu numei mart prefaceri geografioe of gi et
nicelatat prin invazia diferitelor popoare tarbarelotit
gi .prin colonozAri de populatiianc4 de prin al. blea
secol,au inceput a piltrtmde in peninsula BalcanicA se
mintii slavelcare in oursul vesourilor et ajuns pAnn s
atiric in qrecia.Asfel s'au agezat la inceputul secolului
al 7lespin timpuldomniei lui Ereclie/610-641/,inain
taqiiCrostilor gi SArbil5r de azilunde se gitsesc gi a
cum.inspre sfargitill secolului al 7lealin timpul lui
Constantin el IV lea/668- 685/se ageset in loourile 1,.)r
www.dacoromanica.ro
'de ezi Bulgarii3Ode originn burro-onoguricX.Et deu pes-
te.:Topulatii slave atilt de cise..,incat degi stnatnitori
gi cuoeritorilinvatA limb3 supigilor Ior,uit &nd -o com-
plet pe a lor.Prin sgezaree aceasta e Slavilor gi Bul-
garilor in peninsula BalcanicA,populatla romenizatn,
adion not Romani& suntem impnrtiti in,oele trei'grupe
din punct de vedere linEvistic:daco-romanlioptcedtt-ro-
manii'Oi-istroromanii;despre adegtia din 14/1101 unit sir -
yntsti tired 'Olen cA'sunt emigranli din dnc5-romani.Pco-
pulatia imperiului bizantin a fost mereu precut 9i
grin colonizAri masive de popoare barbare,incepAnd ou
Ghtii gi sfArgind cu Pecenegii:gi Cumenii.In mod radi-
cal a fost schimbetA fste etnogreficA a Asiei Midi grin
agezarea Turcilorlultimele rAmAgite de populatte gre-
,deascA cregtinA pArnsind-o scum in .zilele noostre.Din
populatiile vechi de' pe teritoriile de odinioarn ale
imperiului bizantin,nu S91311 ami pAstrat dec &t Greoii
in Elade de int gi in' IstembullConstantinopolea-Bizan-
Vultfosta capitaln bizantinA,RomAnii gi Albanezii,Apu-
senii,Latiniilcare in cu-sul vremurilor au infiinstat
stAriniri francezelitalier'a eau spaniole pe pAmantul
grecesoln'au reugit st producA solAmbAri'etnice,lar.
au Inset urme in limbs gi culture bizantinn.Arabti au
/limas in SirialPalestina gi parte in Africa de Nord.
Teritoriul gi populatiile imperiului bizantin
aveau matt poezibilitAti de desvoltare economicA gi de
putere Militarn.Ier capitals imperiului,agezatn la tm-
binarea drumurilor marl_ dinepre Nord la Sud gi Vest la
Est,trebuie sA d vi A omit Limp del mat important den-,
tru economici'd n umeb intreagn.Ostagi bunt ii dAdea
imperiului in deosebi Asia Mien gi Peninsula Balcant-
c4.GrAnarul imperiului era Egiptul,iar du-DA pierderea
lui,Asia 'micA gi c8mi7ale Tracieipe import, gi din
Nordul Duntirli gi al MArii NegreloAci 8tAptinirea bizan
tin& era bine fixat4 gi a dninuit panA titriiu in Wirea
de Azov gi in peninsula Crimeii.Din punct de vedere ge:
ogrefic gi in oareoere mAsurA edonomic gi etnic,oine
vrea informatii mai multe 3A elteasoh A.Philippsfm)
Dios bizantinische Reich els ,zeografisohe Eracrle_nung

www.dacoromanica.ro
.-118
/Imperiu bizantin ea fenomen geografic/Leiden 1939 Pg.
214.

DURATA IMPERIULUI BIZANTIN.

Istoria imperiului bizantin dureazA dela 324 panA


la 1453,adicA din. anul Wind Constantin eel Mare ajunge
singur stMpanitor gi pang la cAderea Constantinopolei
sub Turoi.InceputuVistoriei bizantine ii facem cu Oon
stsntin eel MarelpentrucA el a crest oonditiile esentia-
lepentru ivirea gi formarea noului statsnumit it mod
obignuit imperiul bizantinwi arume aceste conditii
sunt lArgiree oraculut antic Bizant gi agersrea stabi1?1
a ospitslei imperiului roman scolotnuminouse noun copi-
to11 Roma ow; ncuAllfrEA. 114 /eau oragul lut Constan-
tin/ I.Cwro-ra..rnroliroc.Ity;odicA Constantinopolea/gi re
ounoagterea gi proclamarea nouii religiuni crectine co
religiune de stotlagal irdreptAtitA cu vechea religie
pAgank grecoromonn.AdeastX fapt4 dinurm4 este in mod
obignuit strAns legatA de numele lui Constantin eel Ma
re,degi in timpul din urm1 Bunt invAtatinn deosebi
Henri Gregoire delu BruxAles/lasre pun la indoialti on
acest4 foptA apartine exclusiv lui Constantin eel Mare.
Afeesta n'ar fi fAcut alceva decAt EX continue ir mod
mai hotrrAt politico favorobil4 cregtinilors,inugurstA
de Golertaggi Licinius.De incetat,inoeteozA istoria im
periului bizantin in 14532cand Turcii cuceresc cspitala
imperiului;punand dup4 cativo anilin 1456 in Feloponez
91. in 1461 la Trebizonda,capAt independentfipolitice a
eelui din uret teritoriu incA independent din mAretul
imperiu bizantin de odinioorA.Ca manual butifrumos gi
interesant pettru istoria imperiului bizantin,pe langA
A.A.VosilievIsmintit in bibliografio de initierelvA re
comsnd gi "Geschicnte des by2antinischen, Stoates/Istorio
statului bizantin /de Georg.Ostrogoray,Muncben 1940,Pg.
44d cu. 6 hArti,in care esiti o bine aleas4 bibliografie
fact Derte dinoByzontinisches Hondbuch"/Manual bizontity*
ipArut in cadrul Monuolului despre Anti:el:tate/Handbuch

www.dacoromanica.ro
--119 -
der Altertumawissenachaft /editat de Walter Otto.

EPOCA I /324-518/
eau epoca lui Constantin eel Mare i "e lui Teodosie 1,

Mere eau =1 e oos de destWir it biru n a ere tints-


mului.
ImpArtfrile in diferite epoci ale istoriei bizan-
tinelca gi ale Istoriei in genere, nu prey pot eves mul-
tg justificare gtiintificgrdeoarece istoria e o desfg-
gurere de evenimante gi fapte intro succesiune ()anti-
nuil.Deog totugi admitem impgrtires in epoci a istoriei
bizentineo facem din motive practice de claritate.De-
acmes' inoero sg aleg o impgrtire care e mai practica,
mai olarg ci mai ugor de insemnet.
In aceastg epoch pu domnit din dinastia Flavia,
eau a lui Conatatin ()el Mare urmgtorii impgreti:
Constantin eel Mare /324-337/;fiul lui,Constan-
tius/337-34/ vgrul sgu.Iulian Apostatul /361-363/.
Au urmat allot diferiti impgrati proclamatt de sr
meta gi enume :

Iovian /363-364/ ski Valens /564 -378/.


Din dinastia lui Teodosie eel Mareorizinar din
apus,din Spania.gi cgruia i s'a inoredintat domnia asu-
pra pgrtii de rgsgrit de chtre impgretul Gratian,cere
gi-e'retinut partea de apusteu domnit :

Teodosie eel Mare/379-395/; fiul sgu eel mai mare


Arcedie/395-408/; fiul sgu Teodosie eel Mic /ediog oel
tangr in inteles de timp nu peiorativ/408 - 4501cumnatu_
sigu Marchion /450 -.457/. Utmeez4 epoiproclamat de
ogtire, Leon Ilinfiintand 0 nou* dinestie,din care
domneso :

Leon I. /457 - 474/; nepotul sgu de fiic Leon II


/474Aginerele.sgu Zenon /474 491/ gi un el doilea
ginere -Azairtaais I Dicoros / age numit pentrucg eves
oohit de diferite c,A.rif491 - 518.-
Epoca aceaste este insemnatg prin intemeeree Con

www.dacoromanica.ro
-120-
stantinopoleipprin feint cum a filet deslegath problems
religiose A qi problems invaziilq4 berbarelindeosebi a
Getilor.-
Intemeeres Constentinopolei. De mai mult tamp Roma
a inoeiat sA fie o capitalA stabilA.ImpAratii romani
rezidsu in diferite loouri, ou o tendintA tot mai WI-
ditA spre rksArit .Partee de rOsnrit e imperiului era
mai importantAlmai deslocuitA gi mai expue prithejdii-
lor din cauza impArAtiei perse gi a nAvAlirii popoare-
lor barbare,Constantin eel Mare igi alege de capital4
stabilA antioul BizantplArgindu-1 mult.01Adires inoepe
in 324,indatA ce Constantin elunge singur stApAnitor,
gi e sfArgit4 in.330,oAnd se sfintegte gi dupA nit creg-
tin gi pAgAn nous capitaln stsbiln.
Alegerea capitalei celei noun a foot genialA gi
unit istorici o considerA de !opts ces mai mare a lui
Constantin eel Mare.E un punot strategic 9i un nod de
Ai de pomunioatii unio.Poete A stunoi And Constantin
a asedist in BiZeint pe rivalul sAu Lioiniusoi-0 tat
sesma de agezeret atrategioA neintreoutA a looslitAtii
nue ospitalA a devenit un punot de gravitstie gi
conoent:care spre Oriemtis devenit celula din care s's
format organismul politic de mai tArtiulnumit lasperiu
bizartIn.Traditis pOlition romenA a putut fi aid. small-
gsmatA ou oivilizatis gi culture elinistioA orientelA.
Prin.cipitals se,imperiul bizantin a foot impins spre
Orient yi scesstill capitalA,Constantinopolealdevtne cen-
trul politiolreligiooleoonomic gi inteleotual al impe-
riului 11 multe seople dela inoeputul evului mediu al
11. Li intregi.
Constantin oel Mare a infrumusetat gi a impodo-
tit osidtals as os o noul RomA gi a intArit-o cu zi-
-1 atnifpre usostosm 2/3 din oragul de mai tArziu.
Sub Teodosie oel Violin fats primejdiei gate gi
in deosebi a Eunilor,prsefeotus priletorioAeneralul oo-
mandant al ospitalei/Inthemioslin 413 ridicA zidul pe
lod de scum; Bind stricat de un cutremuvlun alt pre-
feot,Constentin,ridicA un introit sistem de ziduri qi

www.dacoromanica.ro
-121-
iilthrituri an zid foerte putrnio cu tarruri gi crene-
lurioun loo liberopoi iar un zid cu creneluri gi spot
un gent ,iar prefeotul Cyrus construegte zidurile din-
epre mare.Conetentinopolea devise Cea mei formidebilt
oetate a vremii ealp.Inthriturile ecesteeloare penfru
timpUrile acelea formau artileris gi aviatis de azi,eu
actpst imperiul bizantin de states primejdii marl gi :
greleatmtgitele importante ptstrate inot,storc gi as-
tAzi admiratii privitorilor.
Sub Anestaiie I plooros.e.fost inttrit gi hinter-
lendul 18 40 Am de Constentinopoleatoem pe unde au foot
inthriturile dela Ceetalgesiltnie Enos Midis /.
Problems religidest.Constentin eel Mare trace de
primui imptrat oregtin. :ta-c4,71do-z- oi o g ,cal esemenea
apostolilor.Asupra motiveioT ce 1-au determinat alt itii
briltigeze gi at aprijine noun-religie cregtint,a'a
sprig o literatUrtrintreagt gi se eerie molt arse vs
sonic mot probabil foarte mult.Pie et motive religioa-
serfte oil motive politioe-,seu mat probabil amandoun is
un loo,l-au determinat pe.Constentin eel Mare is o ati-
tudine Pilo -ore gtint ; mtsurile lui in ohestiunile re-
ligloese ale imperiului au Mout 09 imperiul roman at
devint un imperiu oregtir gi;in pertea de rtstritiou
timpulde limbic gi oulturt greoesaot gi oil in rtatrit
at se denvolte,slte relatii intre biseriot gi stet de-
oat in apua.Conatentin.oel Mare avea,se vedeldupt too,.
to dovezile; o fire ou un aimttimant profund de religio-
zitater.Cregtinii erau o minoritate,der o minoritate
urbant;disoiplinatt gi hottritt pant is fanatismIdeoi
gi un factor politic importent,de care Constantin to
Itiut at tint seams gi at se foloseenot.Aoeste dout
motive it yor fi ?tout at imbraticeze migoarea oregti-
ilt;oare dtdUse atilt de mult de lucru guvernelor romene,
ailite at intreprindt din motive politice gi de stet,
nu religiosaelin mod zadernio grele peraeoutii in con-
tra- aderentiloi oredintei oregtine.
arise profundt gi maresprovocatt de confliotul

www.dacoromanica.ro
-122-
intre religii,nu a putut fi inon inlaturatil prin proola-
mares oregtinismului oa religie oficialn de stet regal
indreptiltitn ou phgnnismul gi prin protejarea lui de.
Constantin cel Mare.Linigtea in ststrchutath de el prin
soeste mnsuri,n'a foot ghsith.Intre cregtinii biruitori
asupre phghnismuluilisbuoneso gi se tnteteso mereu dis-
outii gi certe dogmatise cristologiceodion privitoare
la fires Domnului noetru Isus Hristos.Ariuslun presbiter
din Alexandrialproclamn dogma on Isus Hristos nu este
de eceeagi fiintn cu Dumnezeu tathl,ci este o oreatiune
a lui:Astfel is negtere erezia Arianismului.Spre a impn-
oa pe cregtinii divizati,Constantin cal Mare reourge la
ideea epooalk a sinoadelor ecumeniceto mnsurh oarecum
demoorationyder sporind gi puterea impnratului in ches-
tiunile biserioegti gi inthrind gi congtiinta de sine
a pivulatiei.Astfel se tine intiltiul sinod ecumenic/edi-
t:01 universul/ is Nicheetilin 325,in care arianismul este
condamnatlinsn linigtee nu se restabilegte.Majoritatea
populatiei din rhsnritliubitoare de disoutii speoulati-
verinolinare mogtenitn din filosofia; antion,/deaceea
stem gi ivit in rnsnrit cele mai multe exeziiAnmane
cedincioasit ereziei ariene.raptul acesta, ca gi intran-
sigents aderentilor dela Nicheealcare nu admiteau nioi
un compromislau fhout poste ca,at&t Constantin eel Mare,
oAt gi urmagul sAu ConstentiusIsh fie arienilacest in
urmh ohiar intransigentllovind 9u oarecari mhsuri res-
trictive nu numai pe pngAniloi gi pe aderentii intran-
sigenti ai sinodului dela Nicheea..
Urmagul gi vPrul situ Iuliantnepot de frate al lux
Constantin col Marelface o interesantn,dar zadarnich gi
romantion incercare de a reinvia phelnismul,imitAnd
ohiar omganizarea cregtinilor.Dela aceasth inceroare
i-a gi rhmas numele de Apostatnl.
IoviOn a domnit prey putinliar Valens este arian
intransigent.
In timpul ariniemului.oficiallin rnsnrit au foot
inoregtinati Gatti gi deacees au pr4mit cregtiniemul cu
me- dogma ariennlpe care au Olstrst-r, gi duph plecarea

www.dacoromanica.ro
-123
lor in apus.
Teodosie cel Mare,originar din epuslunde aria
nismul fusese respins2este aderent convins al hothri
rilor dela Nioheea.Domnie lui insemnesz4 triumful de-
shvArgit el oregtinismului gi prigonires pAghnismului
gi a ereziilor.PhgAnismul cede infrAntldar ereiiile
nu.
Dup# oe in sinodul al 2lea ecumeniolconvooat
de Teodosie cel Mare la Constantinopole2in 381;este
condamnath erezia lui Meoedohiu2care sustines oh spi
ritul slant nu a de o fiinth ou fiul2ci o creatiune
a lui,Nioeenii intrasigenti cad in alth erezie.Nestor,
pstrisrhul ConstantinopoleioaccentuAnd 04 ague Hris
tos -este de aoeesgi fiinth cu Dumnezeu tvt4124e lash
ademenit sh sfirme ch. Maids Domnului nu poste fi Nha
c de Dumnezeu,oi numai nhschtoare de Hristos.
Patrierhul Ciril din Alextndrialin rivslitate cu pa
triarhul din ospitalha combate pe 'Nestor gi in sinodul
din Efesloonvocat de Teodosie cel Mil) in 4312erezis
Nestorisnismului este oondamnath gi iestor enatemizat.
Disoutiile in jurul acestei erezii eu dat nagtere ins
unui nou eras, anume a monofisismului care negs fires
oteneasch a Domnului Nostru Iisus Hristos gi sustines
oh in Iisus Hristos n'a fOst dedAt fires dumnezeessv4.
Spre a se pone spilt scedtlui ereslimpArstul Marohien
convoso4 in'451 sinodul eoumenio dels Chalohsdan.Ou
acest prilej2pe lAngh condamnsres ereziei monofieite,
se proclam4 Rrintr'un canon special acelsg rang pentru
patriarnui din Constentinopoles ea gi pentru paps dels
Rome yi in ordine, imediet dupes Roms.Linictes in bise
rich gi in imperiu n'a lost restabilith nits agtalpro
vinotile din rhsoirit.r6mitnAhd mai cult monofisite.
Spre a educe linigte in biserion2patriarnul nalaos,
luAnd intelegere cu acel. din Alexandrie,la indemnul
impArstului Zen2n2proclam* in 482*dagms HenottconulMi,
dela greuesoul 60 ,unul,cere incesrca sh impsoe gi pe
monofisiNilspunAnd of Hristos in fires divines p' de
aceesgi fire oft gi Dumnezeu tathlIdar gi pe chalcedo
neni,intrucAt spunea of Hristos in fires umena e as
www.dacoromanica.ro
91 D? . 70WwuJi..tas J.41., wo ecov....

t relles partidlisr.paps dela Romslanatemizand nous ere*.


zie gi pe patrlarnul in Constantinopolealse produoe
sea dintAie schizma intre biserics rdsftritului gi a atm-
sului.Impdratii Zenon gi Anastasia se dam de partes pp-
puptlettei Se rhstrit,fiind monofisiti.-
Prim tineres scestor sinosdetconvocate de imparst
gt %inn'e prin mialoacelelt on sjutorul ststmlmiobiseri4
da se buoura de sprijinul gi proteotia statulm4,pe.dare
le oat gt le primeitelin schlmb imparstml dagtigg o
mare'autoritate 91 in chestiunile biseridegti gi-reli-
giossein dare se amesteda dm sucoes;e1 sprijina gi di-
rijeszA treburile bibericegttlin sonimb biserica 11 im-
p#rtglecte de prestigiul ei divin.Ags se face a in ra-
.sdrit relati1le intre stet qi biseriod e'e* desvoltst du
totul 411tfel oe in apusllegotturile rAmanAnd mai strAnse
gi de o invelegere reciprood mei prieteneascd ;adeastg
bung intelegere intre stet 01 biseriod dginuegte qi szi
in rdsdritobiserioile fiind biserici nationalefstrans
legate de stet gi atatul de biseriod.
. Problems invaziilor barbsre:Gotii vin pe la afAr-*
gitul sec.2 dela tgrmul de Sud al Mgrii Baltioe lb't4i-
mul Mgrii Negreldels Don piing le Dungro.NistrUl ii impar-
t(' Sal Visigot1 gi Ostrogoti.Indearog epoi sd,pdtrundd
pe teritorul romen.Aurelien este nevoit sit le lasetin
275,Dadis Trsiatillposte cg spreApgrare.Sub presiunes
Hunilor,oer insg pormislunes sg se ageze in drespts Du-
narii,deesce li as ingadue.Nemdltumiti,se rgsdoalg gi
age se ajunge la meaorebile luptKlacel lacrimabile bel-
lum dela Adribnlpole din 3781cand impgratul Valeni pier-
de lupte gi viestaampgratul Teodosie del Marelporeclit
gi mare iuitor de Gotisme silegte s4 issg la ()split ou
ei in mod pagniclii oolonizeszg 91-1 primeite da federati
'sdicA aliati4n ()este 'sub oomsnda.ntii for proprii gi in
fur6iy..uni inalte de etattinciaz ou timpu1 device un eide-
'first stet ill!tatio adevdratd primejdie pentru imps-
rialuneori relipsind multIca gi in rdsdritarecum Os
intimplat gi in spusysg se substitue stdpanirii romeice.
Mario amenintd dapitals gi pustiegte piing in Pelopones.
Spre a fi impdostle numit general comandont ou o soldd
mere gi indrumst spre Italia.Iar in depitald, gotul
www.dacoromanica.ro
-125
Gainaolnumit general comandant el oapitalei,devine a tot
puternioldar o revoltt contra Gotilor orient isbucnegte
ti populatia ortodox4 uoide qi along pe eretici.Pa
rierh era Sf.Ioon Guilt de Aur.Certele religioase.gi de
oeebirea de credintk crease decto eareoare congtiint4
populard apArKtoare a ideii de stet bizantine.
Sub Teodosie del Miorprimejdia hunt este inlittu-ra
tit prinliarurilbani qi tratative diplomatice:
Und dinastia lui Teodosie se stingevalanul Asper
numai din cauza oredintei sale ariene nu poste ajunge
impArat gi-1 sprijinn pe generelul Leon I de ajunge im
pKrat.Acesta apoiloprijininduse pe populatia oapitelei,
it suprimA.Iar urmagul.s4u Zenon,originar din Isauria in
,isle Mio4,se euiling pe ostagi adugi din petrie salter
pe ostrogotul Teodosie 12 trimete in Italialspre a in1A
tura pe Odoacru.Adegti ettipanitor barbari toi, aveau
respect MIA de impliratul dela Comstantinopolea qi re
cunogteau autoritetea lu,i qi, cu toate r4svrAtirile qi
luptele impotriva luiltineau mult sn.activeze cu apro
bare qi in flume', iui,,oaci numai age soodteau aqi fi
odgtigat o legitimitate.
Ostagii issurienildeveniti spot nedisciplinati qi
primajdiogxleant inllituratl de Anastasie.
Asttel fiend aeesebirea de credint0"banii,diplo.
matte qi indramares spre apus,ea qi puternicile miduri
ale Constantinopelellscapa partee de rasarit a imperiu
lui de primejdio invaziilor barbers in general qi de cea
got in speoialrdesleganduse problems invaziilor bar
bare in amentajul imperiului bizantin.
In tot acest timpainn ce intreags parte de opus
a-imperiului este invadat4 qi ocupetA de barbarilimps
riul, roman .este oonsideret ce unul singurtou toete of
in embele pMrti, qi de r4s4rit qi de apusIdlmreqte (At.
un impltrat.Imperiul e unul,numai stApAnit de Coi impg
zoli.Legilt unui implfrat aunt promulgate qi in numele
celuilalt qi etunCi au putere in ambele phrti.CAte un
impkrat mai destoinic,precum a lost Constantin oel Mare,
inlilturd du putere pe rivalul situ qi rlimitne sirgur st4
www.dacoromanica.ro
-126
panitor.Ultimul singer stnpanitor a.fost, pentru oare
oare timp,inainte de moartea satTeodosie eel Mare.Del6
395 fiecare parte igi are impAratul snurpann ce in 476
diepere gi ultima rnmAgith irdependentn din partea de
PRIVIpartes de rnsnrit transformanduse in imperiu bi
zantin gi pnstrandugi independents pang in 1453.
Din epooa aceastar324-5180r mai fi de retinut on
Constantin eel Mare a etiut sn pun capAt crizei finan
ciare gi ecenemicerpe care in zedar a onutat Diocletian,
prtn faimosul oily edict de preturi maximale,sn o combats`
Constantin eel Mare introduce un nou sistem monetar cu
o moset4 aur/ vcricLafro ,sou mai tarzia-101p-iprtiou 0
greutate fix? de 4 intregi gi 48 sutimi grease aurola
on o litrn bizantinn our-laves 72 galbeni,iar.moneta dim
vizionarn de argint eves o greutate de 2 intregir24 su
timi grade argint gi 24 de monete argint valerau oat
una de our a enrui valeare fatn de argint era de 12 on
mai msre.Moneta our bizantinnIfixatA de Constantin eel
Marel9iS pnstrat valoarea neschimbatn aproipe noun su
te de ani 9i a fest tot timpul moneta internationaln de
eohimbacenomia nationals bizentinA era o economie.pro
gresatn,bnzanduse pe schimbul de mArfuri in banili
rat pe sohimbul in natvrA.Sietemul monetar bizantln a
Post apni deshvargit de impAratul Anastasiej, care a
stabilit o reletie fix4 gi a monetei divizienare le
sramVfolliajoupurA fluotuatiler fatn de moneta our gi
argint.
D*asemenealmoi e de retimnt ca in aceast epee?,
Teedosie Qel Micplu indedinul invntstei sale setii,Athe
naisBudechialde erigine din Atenasfiios unui filosef
pAgan,pe oat de buns cretin .,pe atat de mare admiral
tears s literaturii grecegti anticela infiintst in 425,
preeum am spume szi, e universitate in Censtontinepeles
cu 31 oatedre :de filosefie ci dreptIdar mai ales de
reterion gi gramstion,adica de limbs gi literaturn la
tin? 9i elinnTdin core numArul celer de elinA era su
perior oelor de latinntun .seen de grecizsre s imperiv
lui roman iE partea ss de rAsArtt./bespre invntAmantul
www.dacoromanica.ro
-12Y
superior in imperiul bizartin vedeti F.Fuch3,Die hohe
res Sehuien von Xamstentinopel im Mittelolter/4goalele
superiosre din Constontircpoles in Evul Media /in 1,yzn-
tinisches Archly SILipaos 1926 /.Tot Teodovie-oel Mto p
Inas is Gale gi o noun codifiosre a legilor,promulgaid
Codex Theodosienuslcare ouprinde in 16 cnrti impnrtite
dupe materii ca administratieofeceri militare,eto.,
taste htnririle on ptteTe de lege dela Constantin cel
Mare pilun is Tedoeie eel Moo/aril, urmare deer etele,,
l!gi numai de ale impnratilor cregtini.Acest codex a,
avast putere de lege gi in partea de apus,fiind prima-
gat in numele cmamdoror impnratilor,unde a 'limas in
vigoare as venerendee Romanorum leges,pann in see.12,
()And it inlocuegte Codal lui Justinian.

EPOCA A IIa 513 - 610 seu EPOCA LUI JUSTINIAN


CEL MARE sau Epgca de testaurare a imperialaJ4 roman
do eadi"tfter4

In epoca aceastn,au domnit is Constantinopolec,


din dinastia lui Justinian de origime ilirionalbasezn
romemizatn : Justin I/518- 527 /,nepetnl env de sox%
Justinian eel Mare/52t-565/rneportul de Mon al lui
Justin I,Jastis II /565-573,/,fial snu adoptiv Tiberius
an2I2AIIA10/8-582,/,ginerele snu Maurioies/582-602,/,
acesta fiind rnsturnatiogtirea dim peninsula Baloanien
proolsmn impnrat pe um ofiter inferior Focas/602-610/
Asupra lui Justinian cel Mare gi a epocei sale
poate fi cititn cal mult folds gi on pineere frumaca
gi vlumisoasa sariere, on minunate ilustratii9011.
Diehl,Justisies et is eivilisation byzentine,aa VIeme
sieole,Peris 1901.
Epea aceasta este earacterizatn isaimte de toe
te-pristreo iaceroare,pe oat de mnreatn pe atat de
gregitn,de refaeere teritrialn a vechiului imperiu
roman.
Dim punot de vedere religis4JuJtin I Wirnsegte politi-
es henotioomuluimomeizitn a ul:imi:r dii impnrati,
www.dacoromanica.ro
-128-
Zenon gi Anastasia 0 se dg, es total de partea hotgfiri-
ler sinedului dela Chalehedon 451 gi de partea papei
dela Rema.Pelitisa seessts religiessglurmatg de tett im-
pgratii din epees seesstaleste bung, preggtire in ye-
deres resteurgrii imperialsi romenyintreprinsg de Jus-
tinisnldsr ea instrgineezg de imperil provissiile de
rgsgrit mlnefisitelugurtind mult astfel eueerires ler de.
eittre Pergi mai intAix ci mai spoispentru tetdeausalde.
eittre Arabi.
Si epees aoeaete este deminstg de figura user marl
impgreii: a lui Justinian gi Msurisiu.Justisiss a avut
despre minima ea imperial diving o eeneeptie fearte
inaltg gi era stgpinit de deug Mari idei ideis cape'-
:

rislg gi regtingoonsideritsd de dateria ee sg des 1u.


mii e sisgurg impKrgtie gi sisgurg eredintg.
Insulate de a pggi le reslizares snot sisgure Jo-
pgrgtiilprin resteureree imperiulti remea de edisiarg,
Justinian trebsis eg demise is mod desolvArgit situstis
interng.In asset seep,i se eferi prilejul is 5321elad
isbueni revolts eusesoutg sub sumele de Nies d/Ayx,,L.
birlegtelbirsistAV
-IlibertgtileleAt mai rnmilne dis ele pentru cetgte,-
iii espitsleilse sonwitstrau in mitinele Rertidelorois
greeegte : (rip.oc ,gi ssume albsgtrii/fisterot,/ gi vet-
zi Pritt;crti/vV,eare nu eras mai rganizetiuni sperti-
velin vederea joeuriler de sire in ipedrempei esreeum
ci partide pelitieelrgssizatiusi de drept publie.Fie-
esre impgrat se sprijines de obieeis in polities se pe
unul din seeste partideaustisisn a egutat sg-gi impu-
ng auteriteteappreeedand espri fstg de ambele partide.
La seeasts adgegandu-se gi nemultumirile eu dgrile gre-
le gi administrstis asupriteare,partidele se unes gi
are lee reveltg msrepde era Justinian eat pe se sg-gi
pisrd4 trnsl:Numai grsvie stitudinii hetgrite a imp4-
rgtesei Teodoro gi a interventiei energioe ou paterea
militarg, a lui Belisarie,revelts e ingbugitg gi din
aeesstg ingbugire a reveltei autoritates impgrgtesseg
lose malt speritgaustinian e stgpAn absolut pe situp-
tie.
www.dacoromanica.ro
-129
Situatis politieK imternA comsolidet4 gi olarA,
Justinlan a putut sAgi indrepte privirile is proble
mele de politie4 externA.Autoritatee impArAteeset Vei
104 tie restebilit4 ci in previseiiletulde stApani
tori barbsri de semintxe germenioArdrept 3X trimigi
la ineeput ea delegati impAr4tegti,stApaneeu aeum eu
totul independenti,cu ettit mai mult ak seegtia eran
erieni gi stApaneau populatie drept eredireioesK a ei
medului dela Chelehedon.
In epees preeedentA,Bizentul e in defessiv4 feta
de nXvAlirile semintiilor germaniee de est4 dat4 Jug
;

tiniest intervine ofensiv.Ineepand rAeboaele ofensive


in epusoTastinien e nevelt et irehee payee ou Pergiijin
oomditii nu toemei evamtajoese gi sX neglijeze intere
eel* imperiului din rksArit,eeeeee ere 1 grega140e4ei
desvelteree fireesoA a imperiului ere orientetA spre
rhsArit ci nu store apuo.
RAsboaele sale biruitoarelJustinien le poartn
prim generelii 84i Belisarie gi Nerses.Beliserie it
putin timp eueeregte in 533 regatul Vendalilor din Nor
dul Afrieei guvernul din Constentinopelea av &nd ep't
desul de malt de lueru au reveltele loesle,pAnK in
548,o&nd autoritatea imphrAteaseK este recunoseuth pe
deplin .

Intre 535 gi 554,dupA un rAsboiu greu, de aproa


pe 20 de ani2Beliserie gi Nerses eueerescregatul os
trogot din Italia ;, administrate bizantin4 egezdnduse
in capitals' ostroget4 din Italia,le Revenne,Romalin
urns pustiiriler suferite,e4zand pe planul al doilee.
In 550,Bizentisi4 ocupti gi 1 parte din Spanie
visigotAyMeres MediterenA devenind ca in vremea impe
riului romen,lea el imperiului lui Justinian.
UrmAnd realizaree ideii sale imperiele,Justiniaq
perrtru timpul domniei sale, a reugit sA gio infAptu
easeA.Ideee religioas4 de a da o singurti eredint4 impe:
riului n's reugit insA.A ireercet sA impeoe pe menefi,-

Fese.9..Introdueere generalti in Bizentinologie.


www.dacoromanica.ro
-130 -
ti cu ertedgecii ; din seesat4 tendini4 de impKeare
a ezultet gi egnveearea seelui din al 5 lea singd e
u enie din 553 la Censtantinopelea.Str4dvinta as n'a
t inshoreeum 7119 reugit nisi perseeutille gi in
Aril, de exterminare a eelerlalte erezii gi (mite
u ca Boole iudsiee gi pAgAne.In esdrul perseeutiei
g ntsmului2trebut push gi inehiderea faimeasei Aeade-
plateniee p4gane din Atonal la 5291filesefii p4gani
p e dnd in exil in Perais.Spre a sluji idees eregtizA,
-12 t nian n'a pregetat s4gi arege dreptul de a endu
e.. magi biserisa gi eredints supugiler 011..Dae4 n'a
reugit e4 mimieesso4 ereziile gi eenfesiunile seereg
tine9a sentribuit Jung melt it rAspandires eregtimis
mului la marginile indep4rtate ale imperiului.
Opera eea mai durabilA ins4,prin ears Justinian
9 binemeritat eel mai mutt dela emenires intreagAleste
opera sa de legiuiter.E1 inititui in 528 e eemisioune
de zeee iurigti,in frunte eu vestitul iurist TribeniaMm
ea sA adune,s4 eeerdeneze gi 04 revizuiase4 tgate or
dgn ntele imp4r4tegti ou putere de lege leenstitutie
es/dela Hadrian /117-138/ panh pe timpul sKu gi ast
fel in 529 a fest premulgat Codex Justinianual sere
fit d din ngu revhzutles premulgat in 534 sub numele
d ex repetitae praeleetionWeedieele dup4 g eeti
petath/.
Afer4 de seeste legi impArKtegti/Ognstitutiones/
ai exists islet gi um Sus vetue sau antiquumodie4
serierile veehilor iurigtialemanii au prgdus a enerm4
lteretur4 juridieh.Cemisia instituit4 de Justinian a
citit, a exeerptat gi a rezumat vreg deuWi mii de epe
re j.ridiee gi in 533 au fest publieate Digestele sau
Pandewteleleuprinzand aeeate extrase gi rezumete.
In eleolEg an, a fest publioat gi un manual de
drept pentru studenti gi viiteri magistratilintitulat
I stitutignes.
Decretele imp4rAtegti u putere de lege ee lea
ubliest Justinian dela 554 inaintelse numese 'level- .

la au in greoegte ,Attablot.t. least in vreme se eelelalte


gper juridiee sunt in latinegtelseestes aunt in gre

www.dacoromanica.ro
-151-
oregte,larAgi devadA gi impertestA eoustatare de greei-
zero a imperiuluilegile-eele 11414trebuiad s# Ilia Rea-
mA de reelitate,
Diu seeelul el 12-lealepers legislatorieli a lui.
Justinian a treeut is Italia gi is Apus gipeuneseutA sub
numele de Corpus iiris eivilisle deveuit baza de organi-
zer* a soeietAtil memegti gi o operA feeumdA pentru
pregresul eivilizatii umeme gi isverul eoduriler de dreg
ulterioare gi pAnA gi a oelor moderne.-
Justinlan.a fost ul imuAzat deosebit de activ gi a
avut o concepIle roartE Inalth despxe Liciura se 08 114-
pArat qi a reugit sA dea domniei sale o putere gi strA
luoire depsebitAldar inoeroarea ss de e reface imperiul
roman ou strAluoirea pa de odinioarAloa gi fastul ce in-
telegek s# dee domniei sale, a istovit puterea militsrA
gi financier! a imperiului situ. Urmagii skitimediati
ohiar,eunt nevoid a# lichideze molgtenires mAreatX a
lui Justinian "care nu e un inoeput de vest) noulci in-
oheerea unei mArete epooi pe tale de a dispAres."/4.0s-
trogorsiy,Gesohichte des byzantinischen Staates.pg.48/.
Intr'adevqr istoria imperiului bizentin pan! la Justi-
nian inclusiv poste fi socotitAlou drept ouvAntca fA-
oAnd parte gi din istoria imperiului roman.*i istoriile
romsne o gi considerA ca stareaj(Pxnemanp,Rdmische Ge-
schichte Astoria vol.II E Die)csiserzeit
Apoos imperielVIStuttgard 1939,M istoris roman! de-
la August gi pAnA la anul 540,oaraoteriand istoria
timpului de dup! Constantin eel Mare ea roman! tarzier
postromen! /spltromisoh/sau roman! non! ineurilmisch4,
decA pentru istorioul roman aceastA epocA e roman! tar-
zie,pentru istorioul bizentinolog soeeagi epOo4 este
prebizantin! /friihbyzentinisch; vezi qi Byzentinische
Zeitsohxift 40 /1940/pga77-2787%-
IndatX dupli uoertea lui Justinian,imperiul bizanti
are de due lupte grele ou Pergii,oAoi una din laturele
oele mat import/Ante ale istoriei bizentine aunt neoonte-
nitele lupte ce le-au de due Bizentinii pe doll! frontimi,
le rAsKrit ou Par ii epol ou Arebii,iar le Nord ,la Duri
re,mereu cu difetitele popoare ce inoeroau sit n4v4leasoX
peete DunArelincepAnd cu GoVii gi sfArgind on Cumanit
www.dacoromanica.ro
-132 -
)..9r mai ttlrziu ohiar pe trei fronturioadgogAndu-se gi de
la opus Normanzii 9i ogtile oruoiatilor.
Pe Pergi ii birue impgratul Ilaurioiu,oare lupta ou
sucoes gi la Dungre in contra Slavilor gi Mai ales a A-
varilorlogoi Slavii se infiltreazg mei mult pe oale peat
ntog ajung &nd pang prin Peloponesllgsand urme ohiar gi
in toponimia gi limbs grecessog de azi.Infiltrarea areas
la a evut loo in numgr censiderabil,aqa ino&t invgtatul
german Fallmerayer,pe be 1830,e Haat:it teoria,evident
exageratg i neintemeiatg,og Greoii de azi n'ar fi dealt.
Ilavi vorbitori de greoeqte care gi-au uitat limbs lor,
Pftrunderea Slavilor dircolo de Dungre este unul din
evenimentele epocale din acesttimplogdilprin agezaree
lorvinfItigarea etniog a regiunii a fost sohimbat* ou
totul,oeeaoe n'au isbutit s'o facg niciunul din popoare-
te barbers oftte.au pgtruns in Baloani.
In imprejurgrile acestealera foarte greu ca impe-
rtul sg-gi post4 apgra cuoeririle din spun In Itelta is
inourfuld fiintg regatul longobard.Impgratu1 Idauriciu se
vede nevoit sib prefeog Italia bizantinglspre a putea fi
apgrstg in Exerhetul de Ravena,guvernatorul bizantin nu-
mit erarh9primind aproape atributii impgrgtegti milits-
resotvile gi judechtoregti.RomelneputAnd primi sjutgr
indestuVitor nioi dela exarhul din Revenalnioi dela im-
p)tratul din Constantinopolelpapa se vede nevoit sk se
ingrijeasog gi de puterea prolang militarg a Romeili-
vindu-se astfel ideea statului papal de.mai tArziu.Si
in Afrioaldin oauza incursiunilor Maurilorose organi-
zes/2g Exarhatul din Cartagina.Maurioiu,prin infiinIarea
acestor exarhsteindrumeazg militerizared administra-
tiei gi justitiei din imperiul bizentin,generalul Omen.
innt devenind gi supremul guvernator civil gi judeog-
ttr.Aoesstg militarizarein fats prime3diilor din afarg
mereu creotindeIs fost apoi generalizatg de impgratul
Eraclie prin infiinIsrea foga numitelor themeladicg pro-
administrative militare /8z)46tdelartfOyjcz,9 agers
este unitates militarK slOezatX intro provindle,spoi gi
provinois insggi administratg militar,civil gi judeog-
www.dacoromanica.ro
-133
toregte de comandentul scelei unitXti militarel.Astfe
prinoipiul desOrtirii puterii civile judecittoregti
de cea militarK,principiU introdus de reformele lui
piocletionwdesKvArgite de Constantin eel Mares a foot
pitrasit 9i a'a revenit la vechiul principiu roman de
administrstie gi justitie militsrX,principiu la care
se revine gi aziri de Ate on o tsr& este expusii
unor primejdii mai msri.Prin organizsres exsrhstelor,
stXpAnires bisantin4 s's gi putut pOistrs mai indelun
get in Africa de Nerd,pinit is cuceririle Arabe gi mai
mult timp in Italia,in Spanis neput &ndu se mentine
&mitt vreo gspte decenii.
DscX Justinian s incercst skt resteureze gi an
solveze vechiul imperiu roman gi decal pAnA ls el se
poste vorbi gi despre aceststNauriciu indrumesei trans
fermsres heatKritX in imperiu bizantin;incepAnd cu Mau-
riciu putem vorbi numai despre imperiu bizantin gi nu
mai mult despre imperiu roman in pertes lui de riislirit
4"'"'*
EPOCA A III e /610 -717/ sou EPOCA
de desiivargitK formItEt a imperIALlui bizentin sou 21
Epooa reform..lor lui Eraclie ei a luptelor contra Per
gilor,Arabiliir a Bulpertlor.
In epoca saeasta au domnit din dinestis lui E
rsclie:ErsolleA10-6411,fii stii:Constsntin III,dels
prima sotie gi Ersolones, del. a dous,641;fiul lui
Constantin IIIrnalsns A41-66E3,/,fiul scestuis Con
stantin IV Pogonstul/sdicX bArbosul/668-6851fiu1 sces
tuis,Justinisn II Rinotmetos/cdrnill,cu nssul tAist/
685-695 gi 705-711.In sfsr4 de scegti impkrsti din
dinsstis lui Ersoliesu mai domnit proolemeti de mig
(Art militare gi revelutionsre :Leontio095-698/1Ti
beries II /numit mai insinte Apsinsr 698-705,11112Ez
/numit mai inainte Vardsher/711-713 ,Anastssie II
/numit mai insinte Artemies/713-715 gi Teodosie III

www.dacoromanica.ro
/715 -711/.
Epoos sceests este carsoterizstA prin opera mil-
restA de ref orme militare gi administrative ale itpArs-
tului Eraolie,prin luptele soestuis in contra Pergilor
gi prin luptele urmsgilor lui contra Arsbilor gi a Bul-
garner gi prin imp .cares gi linigtires imperiului din'
punet de vedere religion.
DupA rhsturnares gi moartes tragioA s impArstului
Msuriciulimperiul trace prin grele primejdii, din sumo
migchriler gi nemultumirilor interne cu domnis crudA a
lui Pocss gi din coins invaziei perse.Din scestA Area
inoerosrerimperiul bizantin este salvat de fiul exsrhu-
lui din CartsginslErsolie.Aoests spare cu flota in fats
Constantinopelei* gi e preolsmst impArst.NeputAndu..se im.
petrivi Pergilorlosre pittrund sdAno in imperiul bizan-
tin dinspre eisArit gi care cuoeresc Ierusalimullde un-
de iau es pradA de etsbliu lemnul Sf.oruci pe care s
fest rnstignit Domnul Nostra Iisua Hristos reputAndu-se
impotrivt n ore jefueso gi s Slsviier care pA-
trund gi se apszA in Peninsula BiloanicArse silegte
mai intAiu sA refsoli of sA intAressoit imperiul prim
reforme potrivite.Generalizeaz* sistemul aplicat de Mau
riciu in exsrnstele din Rsvenni gi Cartsginslmilitsri-
ztnd administratis; nu numsi stAtroi improprietKregte
pe soldsti in provinoille undo igi avesu gsrnizosna ;
sstfel cu timpul Ian fiintA in lecul previnciiler admi-
nistrative civilelnumite eparhii gi dieoeze, in frunte
ou prefeoti gi vicsri, provinoille administrative mill-
tarevnumite temetin frumte ou strategi/o-r)4a7744= ge-
rexe7. comendent/Iprimind et gi soldstii for fiefuri mi-
1.1:Ore din veniturile cArers se intretine in mare ports
4b,scPlzOnd sstfel cheltuelile ststului.ReformeszA
JAntr-trstis cientralAli.ltrodipAni inaltele func1ni
ale diferitilor logefA i 4,?0;406 Temelekprovincitle
administrative militare,ou timpul devin tot mai nume-
rosse miogerAndu-gi teriterul;dessemenes gi inaltele
funotiuniinumite legofetiilsvaeeso gi ele.
Dup4 zooe ant gi mai bine de reforme, Ersolie vA-
zAndu-gi imperiul reerganizat gi intAritieste in stare

www.dacoromanica.ro
-1)D-
2K rots ofensiva in contra Pergilor in oolaborare str x
sA ou biseriosolgo inoAt scent rOisboiu are soum un as-
pect pronuntst medieval rel4gi6s.Pergii aunt sdrobiti
Is ei sossotplemnul Sf.oruoi recuceritriar Averii d m-
preunA ou Pergii grey infrAnti in fats Constentinopo
leitunde sjunseser4 prin migoAri strategicerspre c o-
pri pe Ersolie de s pAtrunde in Persia.
Ersolie inlAturA primejdis svarA dinspre Nord gi
oes Persil dinspre rAsnrit.Dar primejdis persA in aura=
eves sol fie substituitA prim alto gi mai mare c a
bK.Fanstismul religion al mshomedsnismului e Ln fen
men. ulterioras inceputul cuoeririlor arsbe,e1 nu -
respunde realitAtii.Arsbii su font tolersnti cu or t
nit de diferite oonfesiuni gi desoees monofisiti p -
gtriti gi ortodo.z*gii nemultumiti de concesiunile f
to monofisitilor su primit ev ugurintli nous at n
srsbKrosre sves 8ripi mai mult de venitutile materia-
le decAt de oredints religiossA s supugilor lor.Ags
se face 011 nemultumirile religlosserspoi slAbires sr-
motel bizortine in urma luptelor grele cu Pergii deo
sebirile sooiale gi economice,cAci exists o mare pr
prietate privilegistA gi spAsAtosre a color sAripoi su
inlesnit ouceririle srabe.Pe is 650 previnciile de rA-
strit ou Mesopotamia superiosei,margines de rAsArit s
Isle' Mici,Siris,PslestinsrEgipetul gi o parte din A
fries de Nord,sunt ooupate de Arsbi.Bs,osliful Mosoia
cesstruegte e flotAoporph Cipruppustiegte RodosIvAn-
zAnd colosul dells Rcdosiurs din oele copte minuni ale
lumiirunui Erreu din Edessa, care -1 inosro pe 900 d
cAmile /teofss,crorogrof pg.345/8 -9/.
C41/fiat/IMO II pierde o gres lupt nsvalA.Spre a 1
se impotrivi mai cu uoces gi spre s organizO lupt
cole in on rat Axabilor,osre venesu dinspre Afric de
NordolescA in Sioiliounde gi mosre.Plecsres ace is
s fest determinstA insA gi din motive interre,de lup-
tc re:00.0116e i de impgrtires domniei ou un fret 1
sAusoiloilduph oorceptis politica bizsrtinAldomnis pu
tea fi impArtitA in+re mai multi impArsti deodatA unul
fiind principal,isr celalt sou oeilalti colstersli.

www.dacoromanica.ro
-136-
Bizantinii au de due lupte grele in contra Arabi-
lorloare ajung panX in fats Constant inopolei.Lupta oea
mai grey o are de sustinut prin gapte ani de zile Con-
stantin IV,cand Arsbii asediszX dela 670677,spreape in
fieeare vsrX,espitals bizontinli.Cu ajutorul fsimosului
foe &eeesc /Um fel de pulbere sou lichid inflemabil gi
in apX/,1 inventie s unui arhitect Calinic,intrebuintat
pe oat se pare in lupta *moots pentru prima oarX,flots
puternic4 arsbX este infrantA au desKvArgire.qi lastos
arabli este bXtutX in Asia MleXeMosvis este revolt sX
clearX pace gi sX plXtesse4 tribut impoirstulut bizsntin.
Biruints acessta din 678 a Bizantinilor *supra Arabiler
din fats Constantinopolei este de e importantK epocalX
pentru istoria omeniriickci prin ea co gi prin biruin
to din 717 a impXratului Leon III Issurul,tot la Con-
stantinopole gi s lui Carol Martel din 732 dela Tour gi
Poitier,insintares avalengoi srabe a test stXvilith.Bi-
ruintele bizantine dela Constantinopole aunt gi mai im-
portente,eXci ele an sprit revArssroa srsb4 *supra Ell-
ropii mijlecii,chiar ()And acesetX revXrsare venea mai
nXvalnicX.Astfel Arabii an foot nevoid ehpi faeX
drum spre Europa prin Africa de Nerd.Biruintele aces
tea Bizantine an oast war-ores nu numai a imperiului
bizantimiei s intregii culturi cregtine din Europa.
Mat putin reroees a foat Constantin IV Pogonstul
in incercares as de s stXvili nXyXlirea gi agozsres
Bulgsrilor de-s stAngs DunXrii.Le-a legit inainte cu
toate pregAtirile necesare la gurile Dunitrii gi i-a
urm4rit dincolo prin audul Baaarsbiei de azi.Bulgarii
ineXpprofitand de locurile mlXgtincasetse Threw, de a
lupta cu egtile bizantine mutt msi puternice.CAnd aces-
tea obesite gi fXra nieie ispravX se retisgjimpgirita
inslki (find bolnavpulgsrii le surprind ls trecerea
DanXrii,le bottle urmlrese gi intrA in Peninsula Bales-
nicApdo made avesu sX nu mai fie scogi ; se elaptindese
intro Durgire gi Balessirsupus semintiile slave numeroa-
so es le gXsese ac to gi infiintaazX um resat cu et re
*poi Bizantinii an mereu de lupcst,Bulgorii,atnpinito4

www.dacoromanica.ro
-137-
si Slavilorvinvsth cu timpul limbs supueilorluit&nd-e
pe a for ou desAvareirelses on szt Bulgarti we in de
familia de iesmuri slave degi aunt de origins etnion
unegurion-turonicn.'
Nu numsi insn din punctul ocelots de vedere sl pe-
liticll externelprin stnvilirea insinthrii 'robe gi
prim %vire, ststului bulgsr,domnis lui Constiontin IV
Pogenstul este fearte impertsmtn,ci gi prin linictes oe
s adult -o in annul, bisericii.
Braclie,dupCinfrargeres Pergilor, a centinust pe
Utica religiessn de impnciulre. Spre s impnos pe mono-.
fisiti,sdion pe credincioeii intr'y singurn fire dum-
nezeisacn a Domnului Nostru Haus Hriatospcu credincie-
ii in vele doun firi,dumnezeisson gi emenesecn s BAn-
tuiteruluiwei spre, s linigti spiritele previnoiilor
eliberste,incearon,in imtelegere cu destoinicul ps-
trisrh invntst gi literst Serghielan fermulezee degmn
despre e singurn energieowpoi despre a singurn Voisin
in Domnului Neatru Iisus BristocaremulgAnd un neu e-
dict de credistn numit Ekthesia/IK6irc,6,expuner/Dar
gi prin soesstn inoeresre de impncarelspiritele mlInde-
rer pnrtilor au fest tuxburste gi msi multIses ino &t
.impnrstul Censtarf ,Ir in 648, e neveit on publioe un
neu edict numit rv7r05 adicn e noun formuln,prin 'core
opres 'rice discutie in jurul unei sou doll/C. veisti in
liens Hristes gi erAndula.nimicires scrieriler de *cost
fel.Fireete cn nici soesetn mnsurn nu -gi *tinge scepul.
Linietee a fort restabilit4 abia prin sirodul ecumenic
al 6-lealconvocat de Constantin IV Pogonatul in 680,oa-
re condemnn gi monofisismul gi monotelismulotilip&nirea
bizantinn ne mai av&nd nevoie 04 tinn seam, de credinta
provinoiilor monofisite,acestea fiind ocupete de Arabi,
a cnrOr stnpAnire asupra for se inthregte mult prin ho-
tnritile luate de sinod.B drept son aceste provincii
aunt pierdute definitivIder prin pierderea provinoiilor
rnsaritene gi a Egiptului cAtre ArablIimpertul bizantin
e micgorat teritorielioegtepin schimb insn e mai con-
centrat gi mai consolidat.Aceste pierderi an Mut po-
sitlln impAciuirea gi linigtirea statulut din pianot de

www.dacoromanica.ro
-138-
vedere religion.
Epooa aoeasta e o epoch hotAritoare pentru impe-
riul bizantin.Cu ajutorul inventiei bizantine a f0011.-
lui greoesolstatul este salvat de pericolul areb,cAoi
Arabii 1-er fi putut pregtti soarta oe 1-au pregntit-o
dupit aproape opt seoole Turoli. Reformele lui Erao lie,
desAvarcite de urmacii sAilLn deosebi Justinian 1.1 Car-
nullottruia irk timpul dirn urmA i se qi atribue legiuirei
agrarA vt1/4.06' rEiLy7tLX0 , o lege ruraln de oaraoter
politieneso qi care o buoatil, de timp a That atribuitA
impArattului Leon III Isaurul /717/740/11-au dat statu-
lui bizentin,prin militarizarea lui,puterea de rests -
ten g negovAitoare pentru mult timpeOridecateori aoeas-
'01 militarizare a toot neglijatti,imperiul bizantin ea
ales cu puterea 9i teritoriul mio9orat.
In aoeastA epocAsse desAvar9e9te qi grecizarea
imperiului bizsntin7indrumatA de timpuriu.In Universi-
totes lui teodosie oel Mic,catedrele 9i profesorii de
limbs 91 literature elinit erau mai numero9i Ca pentru
cea latinA.Deoretele legi oe le d# Justinian dupA in-
oheerea marelui sAu cod de legi,adicA dupA 534,sunt
sorise gi promulgate in greoe9te.in anti de rAsmeritA
qi anarhie de dupit moartea lui illaurioiu,universitatee
latineascA qi de oaraoter preen a lui Teodosie oel
Mio deottzuse.InvAtAmtintul superior din Constantinopole
e reinflintat de astA datA de patriarhul Serghie qi ad-
duff sub inflenta bisericii,oeeace formeszA o trAsAturli
oaraoterietio# a evului, mediu.Noua universitate are
numele de : 0/XotytEirtkor crtictorACGOEtor vadio4 cooalA
universalA,universitate.
Tot Eraclie plrAse9te titulattiralimpAtAteaso,1
romanA de :re vroKidray Kai fa-atiZtio-rag ./1{- f z(rriu dV,6141;
roG,edioA: imperator Caesar Augustus ,dar acum orec-
tin ore4incios in iiristos/ c1 is titlul bizantin de
Aater4.4/0/impArati,oena rAmast /Anil la ,capAtul imperiu-
ui : o ev XPITZ-IP Tet? Mc) Tarro6 fickaOevyi xat,C oidroifitiody
2-171,-.2)editcdtdplintru ilristos Dumnezeu oredinciosul impA-
rat givsingur stApitnitor al Romeilorlediot. al Greci-
lor/.
www.dacoromanica.ro
-139
Inperiul bizantin este imperiul roman inoregti
natIde limbd gi culturA greoessod.Traditis gi prinett-
piul de Stet roman gi_ idees de drept roman3impreunate
cu. oredints cregtind ortodoxA gi ou culture gi limbs
greoeasoI,sunt elementele de bszA ale statului gi im
periului bizantin.In epooa aceasta, aceastd oontopire
e pe deplin infdptuitd gi imperiul bizantin cregtin,
insd de oulturd elinAvou limbs oficialA greoeascA qi
ctrtinustor oredincios al prinoipiului rolitio roman,
este pe deplin format..Ca stare devine Atriltoruidterittri-
lui romen,pAstrAtorul culturii eline,cAci adevAral dum-
nezeeso oregtin s)e) imp .oat in imperiul bizantin foar
te bine cu intelepciunea gi gtiinta anticd pdgand,spn
rdtorul cregtinismului gi al culturii entice eline.
Cand,dupd anul 1100 gi oeva,statele apusene au awns
in stare sh is asuprdgi aceastA sarcinAlmislunes is
toriod a imperiului a fort implinitA gi procesul de
deoddere gi diaper/tie rutee sit inceapd.

EPOCA A IVa /717-867/ sau EPOCA


mi oArii loonocleste eau Epoca alnestiilor din Ise
uria 9i Amorion.

In timpul scesta,eu &mutt in imperiul bizantin


din dinastis ace zis4 issuriod : Leon III Issurial 717
741,/dupX looul pretins de origine snu
Constantin V Copronimul 741 -775 /cu numele gunoiu,,o
reold" ce oosrA oe iau dat o ietoricii gi cronogreni
iconodulif,fiul scestuiaiLeon IV Chazsrul 775- 780, /nu
mit astfel dupA maionsalcare era din Chszarie/Ifiul
sAu Constantin VI 780-7977apoi maio4-08 Irina 797-802
/care gis detronat fiu1/.Apoi urmeset impArati diferit
ti : Nichifor I 802-811/ajurs prin revoltX/fiul eau
Stavraohie 811,cumnatul scestuis,M1hai/ I Rengsve1811
1113Ioesta este rAsturnat de generalul Leon V Armesnul
813-8200rdsturnet gi el de Mihail II Travlos/gangsvuM

www.dacoromanica.ro
-140.
826-829,originer din Amorion in Prigieldesoees internee.
tor al dinastiei din Amorion eau frigiene ;urmeszii spot
fiul sgulTeofil 829-842 gi fiul soestuielMihail III
842-867,supranumit Betivul9pe oAt se pare in ohip ne-
drept gi nemeritet deogtre istorioii disestiei urmg-
toare ye i-au usurpet tronul.CAt timp Mihail III a
font minorla domnit in numele lui maiog-se Teodoro.
DesfIgureres istoriei imperiului bizentin nu se
fame intr'o linie dreeptg9ei in ondulatiuni/Ch..Diehl/.
Dupg epoos de strgluoire a lui Justinian gi Vsurioiu9'.
urmeazg ant de deogdere gi mart primejdii pentru stet.
Ersolie gi dinastie se refso gi insltg imperiul.Dupg
stiugerea diusstiei lui,seu mai bine zis de pe is 695,
olnd Justinisig0Arnul e rgsturrat pentru /RUA. oarg,
statul bizentin pang le 717 treoe din nou prim primej,..
dii grele,venite gi din aferg.gi din ouzo nelinigtii
dinguntru pentru dobAndires domniei i Leon III educe
stsbilitste in sucoesiune 1& ton pentru un vein?' in-
treg_gi inlgturg in mod definitiv perioolul arab.
La ga'se luni dupg uroaree se pe trop, Arabii se
ggseso dib nou in fats ConstentinopoleilimpresurAnd-o
gi dinepre mere gi dinsPre usoet.Lupts tine un an in-
treg,August 717- 718.Ce gi Constantin IV,Leoa gtielou
ajutorul fooului greomso9mg di#trugg note arabgliar
incerogrile arabe (Emote usoat se frAng de zidurile
Constantinopolei.Dupg un an de inoerogri zadarnioe gi.
pierderi grele,Arsbii trebue sg se retregg din fats
Constentimopoleilspre a nu mai putes vent nioiodstg
'supra ei.qi acesstit biruintg s aui Leon III,os gi oes
din 678 a lui Constantin IV, e de o importontg istori-
og epooslg.Arsbii aunt impiedeosti de s se revgrsa sou
pre Europei gi culture cregting este solvatg de pute-
rea militorg s imperiului bizentin.Primejdis erobg
e inlgturath pentru imperiU1 bizantin pentru totdeoune
Arabii firegte og nu renunt is incerogrile for gi in-
oearog expeditii nouider it pot pgtrunde deoAt pAng
in interiorul Asiei Mini.
Inspre sfarglitul domniei saie,Leon III ii mai

www.dacoromanica.ro
-141
infrange ddatX la'AXrindn, in Frigis gi de aici incolc,
in tostX epoos scestta,lupts intre Arabi gi Bizantini
nu se mai duce decAt departe de capitals imperiului.
Intre Arabi iebuoneeo gi certe interneliar cslifii a
rabi se mutoi dela Damasc is Bagded.Sucoesele sunt vs
riabile;oand Bizantinii,oAnd Arabii sunt nevoid sit
*ain't pace gi sX plXtessoX tribut,dar primejdia arabX
nu ajunge nioiddatX la proportiile de atunoi And Am
bit isbutiser4 ani dea randulA70..678 gi 717-718/ sX
imprescare Constantindpolea.Balsub Mihail III/842-867X,
Bizantinii reugeso sK devinX oarecum ofensivi fatli ie
Arsbilun preludiuy al marilor expeditii gi biruiste bi
zantina &supra Arabilor din epooa urmKtosre.In eptoa
seeasta/717-8674imperiul bizantin eufere din partea
Arabilor pierderiAmmai Is -misz4zi gi apus.Ia miszXzi,
. in timpul lui Mahal III/820-829/1Arabii,refugiati din
Spanissouprind.Cretalosre in erg)a urm4toare aves sK
fie reoIgtigatXviar Arabii veniti din Afrids incep eX
se ageze in Sioilial de wide Bizontinii naves 94-1
sOostX niciodatX ;ibis in sec.12 Ndrmanzii iiu sods
pe,Arabii)veniti din &pus, din Bicilia.Dinspre rKeKrit
insiorimejdia srabK pentru imperiul bizantin a foet
, nu numsi imlitturatKci gi lupta ofensiva in Intro A
rabilor din epdca urmktoare a fort pregittitK.
r .
Deli Nord,Bulgsrii ameninteu cu invazii imperiul
bizantin;Leon III gia isigurat ajutdrul for contra
Arabilor.Urmagul sKulCdnetantin V, a avut lupte grele
de dus in contra ldrintreprinzand nu mai putin de
noun expeditii gi fiind gi numit primul Bulgarecton
lucietor de Bulgari /.In contra Bulgarilorlsporiti gi
intKriti Cu elemente'slave,Bizantiaii au de lubtat di*
grew 10 sfArgitul eecolului 8 gi la inoeputul seo.9,
sub i mpgratii Constantin VI gi Irims.Iar impXrstul Ni
dhifer I /802-8.11/ esde luptand in contra haganului
blAlgar Crum,care igi face cupX de bMut din Vegeta im
pMrstului bizentinallhail I Esngaire este ritsturnat,
pentruaM nu li se poste iMpotrivi.Abia ou moartea lui
Crumpulgarii se mai linigteso,iar sub Mihail al III
www.dacoromanica.ro
-142-
lea hsgsnul bulgar Boris primegte ou tot poperul eft,
in 864,oregtinismulommindu-se ffiihsil,dup numele 'sou-
lui sgu,impliratul bizantin,sl ogtrui fiu sufleteso devi-
ne.Bulgarii rXmAn orientati biserioevte pentru totdea-
uns spre Con stantinopoles,degi n'au lipsit ineeregri de
leetturi gi ou Roma.Prin inoregtinare,Bulgarii ajung gi
mai mult sub influent. politioA gi cultural/1 s Biaantu-
lui.
In epoes soeasta/717-867/1elementul slav se rile-,
pAndegte gi se intKregte as de mult in peninsula Bal-
caniAlineilt nu numsi Buigarii aunt slavizatipoi gi
guvernul bizantin este nevoit sit reprime revolte de ale
semintiile slave pang gi prin Peltipones gi ehgi impue
putoritstea ou puterea ermelor.Tot in epooa soeastall-
par,in 860,Rugit pentru primaosrg. in fats Constantine-
poleildupg cum rezultg din doug omilii ale invittatului
patrierh Fotie.
Din owns luptelor sot Arabii gi BUlgarii,guvernuI
bizintin nu se poste preooupa de apArares stgpanirii
sale in Italia gi in 751,Longebarzii pun split Exarhatu
lui bizantin din llavenno,dupAtce inoX din 697 Arobii it (

ouceriserit pe aoel din Cartagina.


Leon III Issurul este foarte important in isteris
bizantina nu numai ca biruiter al Arabilerloi gi ea le-
giuitor.Legiuirile latine ale lui Justinian n-nu mai ersu
intelese,apoi, in partes de eisOtrit msi ales, obioeiul
pgmantului era mai puternic as legile efioiale.Leon ik-
stitui o etmisie gi is 726 premulgg,in numele s4u gi
al fiului Ou,Constantimlun nou,codlouposout sal nume-
le de Eclog, lui Leon Isaurul /E0047,adie.t ilegere,
oulegeref.Eologa e e oulegere din oodui lui Justinian,
insg, Cu modifioAri in seas mai uman/ertialetecreg 64;r2)
YisUrgpox.eirtfOr,indreptare inepre mat multi umanits-
to/sAkeest4-,umanitate nu se manifesth in pedepsoloare
oust destul de crude cs : ciuntiri gi sohingiuiri ne-
ouneseute oodului lui Justinian gi intro-Le in Beleg*
prim influente erientaleici se Tanifestli printrie mai
mare voretire s femeii gl a gi s elsg.teriei
in arms influentei oregtinismului.Eologa se indrepteszX
www.dacoromanica.ro
-143 -
gi in contra coruptiei judecktorilor gi hotdrigte ca a-
gectia ad fie i)lAtiti de stat.Ca o legiuire s unui im-
pdrat eretiblEploga a fort mai t&rziu defAimat4;nie rk
mas inad firs irfluentA asupra desvoltdrii dreptului
/bitantin 9 e oelui slay gi vechiu romitnesc.
De numele /ui Leon se lea 9i alte
Vv/Log rttofp-Kefc/lege ruralX;Volt v rovrtxogrege ma-
ritiml/gi ev:AG0G yriez-tunL lege mint/aril/pm se poste
epune inst sigur c &nd au fost alchtuite gi dela eine
anume provin aceste legiuiri.
Intre elelcea mai importantA gi care probabil pro
vine dela Justinian II /685 -695/ e legee rurald,odoi es
presuptne tArani liberilproprietari deplini pe pdmantul
lorIcAci mai ineinte era mai mult proprietate mare gi
iobagi pe ea.Mai spar in leg a rurelM gi comunitdti
rurale in devhlmdcie.Aceastd co u itate pare ind, mai
de grsbA s fie o comunitete f scald dec&t o comumtUke
social-economicd.Statul bizsntin impunee comunitatea
intreagd Cu d sump( globald,pentru care erau Viotti As-
punzrtori toti broprietarii din comund.In urma acestei
legi rurale,s'a orezut o bucatd de vreme intro'influ-
entA slavA asupra desvoltdrii social-economice a et/Au-
lui bizantin.Aceastd phrere s' d ved t insA cd e greci
td.penomenele crezute slave,cs tdrani liberi proprieta-
ri gi sate libere de thrani in dev lmAliepoare sisu
orezut de origine veche slavd,sumt desvoltate din ince-
puttri romano-bizentine.Leges aces to rural bizantind
are dealtfel mei mult calacterul unei legi de peel. p?-
litieneasod.
Legea muritimd,numitA gi din Rodos, este un regu-
lsment de navigatie2privind impdrtirea rdspunderilor
intre ermator,proptietarul vasului gi comerciantul,chi-
riiq al vasului, in cez de pagube din awe furturilor
91 a piratilorliar legea militard a un regulament dis-
oiplinararevdzand pedepes grele pentru abateri dela
discipline militnrd.
Reforme important. fisoale financiarelin aceasth
epocit ,au That inf4ptuite de impAratul Nichifor I/802-

www.dacoromanica.ro
-144
81211carelinainte de a fi ajunsimplrat, a fost minis
tru de finantWolaeryclertictv/SubimpArAteasa Irina
/797-802/sietemu1 dArilor a fast desorgenizetaqAchi
for generalizeazWdarea numit4 fumArit* /X4771/Cdar/ gi
care era de dou4 monete argint de fieoare contribuebil.
Preoizeaz4 gi sistemul rAspunderii so3.idare a comunitn-
tii pentru sums globalA impusAlcui2v/grrvoYt.ImbogAti
rile pe neagteptate gi oumpArArile de robi au fost im
ruse in mod simtitor.Comertul banoar a fost monopoli
zat pe seams statului gi dobanda a fost fixatA la doug
monete-argint pentru un galbenoesigurand statului veni-
turi apreciabile,c4oi dobande era astfel mai bine de
16 is sutA.Pentru soldatii sAraci a obligat cpmunita
tes 04-i echipezelfKoAnd astfel posibil ea gi cei sAra,
of sA poatA fees serviciul militar.
In epoos aoesstalgi in rAsArit gi in apus,provin-
oiile administrative militare,nuthite teme,au fost in
multite,mlogorandu-li -se teritoriullier la granita de
rnsAritpdin cauza neoontenitelor lupte ou Arabii, sou
That infiintate distriote mai mica militare administra-
tive numite,08u*906(...,sdieA ohei/olaiuri,care mai tar-
ziu au That ridicate gi ele la rangul de teme.
Epoos abeasta /117-867/ am caracterizato gi cs
epocs loonoolasmului,ogoi migoarea iconoclasth o strA
bate aproape dela un spilt is altul,adiel dela 726-843"
cu o intrerupere intro 787-815.Migoarea loonoclast4 e -

o oriel profund4 4e ordin curet spiritual.0 parte im


portant4 din populatia. imperiuluilcare se intemeia pe
t conoeptie curet spirituslA a cregtinismului era pro
fund ingrijorath. de alterarea ydevAratei credinte,pr&n
venerarea exageratA gi prea vizibild a Sfintelor tole
re ;.scectie aunt iconoclastiivadicA prigoritorii gi
sfAraeltorii de icoaneaszfinduse pe o conceptie spi
TituslArcredeau oh nu e nevoe de simboluri materiale
vizibile de adorere,cere educe a idolatrie.Partes ore
dincioas4 ins oultului icoanelor dAdea; icomneitin
'sensul filosofiei platoniice,un inteles de simbol mijlo
oitor intro idealul suprem gi lumee vizibilA gi se in
temeisu pe fsptul A door gi Dumnezeu fiul a lust chip
www.dacoromanica.ro
-145-
vizibil de sdevnrst, om,f4r4 s-gi alters divinitates ;
soegtio sunt iconoduliid5dioX inchinXterii gi slujitc-
rii Ef.ioosne. In 72bIlieol III Isaurul inaugureseilin
mod efioisl,in1Xtursrea icooneior din cultul oreltin 01
satfel ieoreelagtii ajung in fruates pUterii polities
9t is eozdueerea statului.Pornires migeKrii isoneolasts
este otribulth gi influeztelor crientsle sle mosaismului
mohemedaniamului gi aeotei Paulieienilerlesre reaping's.
vezerarea ieeanelor.Nu este exelum ol **este influents
mX fi avut eareeore rol,intruclit ioeneelagtii veneau in-
deosebi din pXrtile do rXsXrit?dar EA nu uitAim eX 9i'is
apuevindeosebl in timpul lui Carol eel Mare, ea 9i mei
izalrte.sesu lipsit zedumeriri ou privire 3* inehinares
La -coass.Alti isterici,gi isdeosebi eei greet/l)aporri-
gepulevXd in migsarea iessoelastX a 21:.goare de refer-
me seeisle,esencimies gi politieelmAnatii de idei revelu-
tionsre Progresiate.Vir4 indoialX,o elrere gregitX.Mig-
versa a pornit din motive do ordts aurat religios.Pie-
eare par$* era eonvinsX din aditzeul sufletului oK-g1
spXril eradiate sea eu sdevgrat oregtirri,dar pe sees s
sdve taxului erazasd-t iv n40 elsoor iviat;rAvat gzeopi
'1X.Mot tarzia,sand s's sz'ans :s 4x4hideIea r!_afiLt.241192
gi is somfissolea averiler imense milna.stiregti gi 0111-
eirii au fest siliti 34 se oXEXteressel gi 84 teen ser-
vieiu militarmigearee evident ok s avut qi urmkri so-
eisle,polities gi eeeremieevdar seestea Blau fest soepu-
rile urm4rite do iioneelgti,ei trmXri eo pow/ ler", u1 .
tarter qt ineidental,prin felul sum stall d:!-!tgurlt eve-
nimenteleldis eauza impotrivirii intransigent. a llu-
gXriler gi a pepulatioi redineiesso ieesneler,eare s's
stet pe gAiduri s se,revelte gi sit se impetrivesselt
in mod vielent;.puz4Adil.li in fruit. entraprotendonti
is treaul impXrKteso e1 III/717-74V 0 due lupte in
eatrs ieesnolor prim auta.'/iao stet. Urmagul sXu,Colts-,
-antis V /741-715/0., timpul oKruis lupta ieeneelset4
o ajuns la apogeu, a Mout ea mhsurile sale sX ft* eon-

Pasieels 10 Intredueere general% in Blzontinelegte:

www.dacoromanica.ro
-146-
ornate gi prim sea mai iaalt?t hettrirs bisorieesesX.
Is 754 a onvesat sinedul dela.Hiarialin oars 338 de
spiseopi adunati sendamnX sultul Sf.iseans gi se 'iota-
rigto nimisirsa tuturer isoameler gi reprazontatiunilor
religioase 3 isr inehinKterii la iseane;is doesebi it -
sul ellilugliresslests sprig persesutat .Sub Urmsgul lui
Constantin V,fiul sPlu Less IV Chazarul /775-780/Imigoa,
vOa isoneelastM slMbegte/iar Betio sa,Irilasde origins (
din Ate:salts antis. Helada,unde venerarsa isesneler ors
apAirstil su fonatisk gi female is genoral tinand molt
la inshinarea is isoanorrestabilegte sultul isoaneler
prig eel do al 7-lea sized *amellia dela 'noses din
787loare seldom/I pultotul de yodel.* iesneolast gi hotX-
rift. nimisires tutursr serieriler isenoslaste.In lipsa
aseatera,informatille isastre *supra igeKrii ism-
s's/Ass suat unileteralelprovenind Livia dela adversari.
Sinodul din 787 a :inssmnat biruinta inshimilitsrilor Is
isesoneldar iseneslagtii su rXmas ia.K destul do multi
gi loiter/1*i ; gi in 815,dupg. 28 de aniisub Lee. V Ar-
t esnul /813420,migsarea ioegoslastX eats reluatKaln
sou sinod desfiisttazt hittSririle sinodului din 787 gi
repulse in vigearo hot, ririle einodului iseaoslaat
754:Dar do setK datK al -goers, iosneslastili nu at oral
atilt do profundX.In luptu spiritualX se els duelieishi-
nitterii de iease,in frusta su St Teedor Studitulpeust
superieri.Si in Martie 8432impilirKtessea Teodora,isrAgi
fames4vdemnind in numele fiului 05.1. miner',Xlhail III
/842867/IssivisasA un simod sere sondamnX sineadele
iseneolaste qi hotg.ri:tile ler qi preelsei din sou ea
singurele valabile,hottririle einedului al 7 -lea esu-
-mani dela Nissen dim 787.De atusei biserism noastrK
'serbeazX amistirea asestui evenimest in mod dessebit
in prima puminisk din poptuT meteors peartk sumele
de Duminisa ortodoxisi itvit4 r ty8 of g'1,45- /Cu
asestIlmigeares isonoelsstii,eare reprozintK o luptK
spiritualCdo a doesobitX amplest.e die isteria bizan-
tinK,s's tern inst pentru, totdeauna ai u as au insetat
"irmarilo lupte spirituals religisago dogmatise din.

www.dacoromanica.ro
-147
imperiul bizantinves gi dim lumea oregtimoi.
Migosrea ioesoelast4 a avut ur*Kri epeeale gi de
erdis politi.Papa s'a impotrivit ix med hetlrit m4suri,
ler isessoloste ale lui Leon III Isaurul.ImplAratullsepu-
t&ndugi impure punstul de vedere,ioeseelast in Italia,
steate de sub juriddietia popei Ilirioul gi Blads,oare
ii erau supuse din punotide vedere bisorieese gi sere
de alum insist', r m& pestru tetdeauss unite biserieeg
te au petriarhia Constastinepelei.
Prix migearea isoseolast4,puferea politico( bizan-
tin4 slitbegtemult in Italia.Citsd is 7517Lesgebarzii
eoup4 ixarliatul bizastin'dis Rsvensalpapa nu mai eaut4
sprijin la imp*ratul fanatic isoseolast.Cesstantis V
/741-775 din Constastinepelea,earedtn gauze lupteler
.ou Arabii gi Bulgariiau e iv stare s4 i-1 deasoi la
regele fray Pipn.Astfel sip/ores ieseolast4 bizanti
s4 indrametz4 inveresarea de Mai tarziu a lui Carel oel
Mare del/titre papa gi ivirea imperiulai roman do spus de
satiesolitate gexmanieK.
Ideelegia evului mediu erodes intr'un unto impe
riu roman sodesp4rtitteu um singur impKrat-is'frustelin*
Ulu la Remalspei la Censtostinepeles.Casd in opus se
Oise. yea mai putersi4 figurli do itKpAsiterlOarel eel
Morelia Cosatantinepiata istArplarea s filieut s4 tie
in
fruit., imperiului e femeelimp4r4teasa Irina /797-802/,
Oar. nu putes fi seeetit4 do, imp4rat deplin qi reprezen
teat al Domaului Nistru Iisus Hristes ps p4mAst9eutoate-
e4ifieial SOMA& :dirXikerz-`04-;6457recrre2)y-A10-4,3el5c ;In
4ristes Dumneze redisoiesul itpKrat Irina.Aga, sfe fags
401 in zing do CrKeiun 8001pspa ii ageazii pe esp,in b$
series Sf.Petru din Remallui Carel eel Mare gress* do
implirmt.Pris somata nu se istoatiess rearea upui_al
dialog imperiuli substituirea olui dela Cesstostine
pelea.Seepul octets firegtePog n's feat atins2ei der
rapt ea.indrumat gi s'o essaerat qi au timpul sta de.
shvArgit 'roars. s douli imperil so dot impOirsti qi im
lartires lumii ivilizate surer'@ is deuX polrti deose
bite,ula rtestal4 biziontia4 greoeslavAlalta opuseas4
www.dacoromanica.ro
.148-
remsno-germsaioK,fioopro deosebitP1 cm limbot;sllittuiro
efsiaM gi es proosuptri gi introse epirituslotimpiirti-"
re so efitrue is lume pitalli is zius do szi.Imperiul bizas-
tis firogfo 'X s's impetrivit eu testy J10112'3-free &t
rcausssei us slt impgrat ix lump dee/it ye ocelot 5lo
CossfaatixopoleagIseereAziLe de a eltsa-ce reesstn racu-
limagtace an f4J-; zJda-11..ori.0 etisgurgil daddilgi 'sumo Mi-
hail I Rangsve /811-813/9is evaria so dorsi, do doi sail
in sohimbul user importast caoesiusi foriforislo loo-
fa bizantina /lotrisVosetisomoorito do Frssoi/ a re-
unscut titlul defipCo-Og23g ,imp first Carol eel Ma-
ro4D0 oltoum toti stKp4siterii dim opus mast aumiti de
graver/121 bizsstis Almost regil/dWirnfrigl,ier imphrs-
tit bizsafiii do seam isolate seiatituloszK oossooiest
91.' Died demeastretiv ittyx.e..tcdplimpitrrti ate.
Ressner/ pilleX la disparitia imporiului bizastia.
~Ole luoru 1Kmarit ok, pria migosrs isoloolisf,
gi urmlitrile si politioalidoes do stet ultiveroal a imps-
rislui'bizostis s egit isfrlatM. 9i rXsXritul gi spuoul
or deapirt dts pusot de vadors primoipial sese-
tai dospiirtire se isfliptuegte beak gi din puset de vade-
re bilariosso.II:tispul domaii lui Mihail 111/842-867/
.gi !sums dupi sot *seats sjuage la majorst 9i domain
/856/or's Joist * artA peatru tresul potrlorhiatees ls.
tr. pstrisrhUl Igastiloore a foot seem dim pstrierni
qi istro morale gi ialAtsful patriarh Fotie,aare s :flat
aloe is lieu' lui Igastio.Paps prosuatiladu-am pentra Ig-
satiolrotio it isvisuogfIbpo papa do erazie ',extra dog-
ma lmi "filiectse",srume el, Spiritul Sfitit parsed. au AV-
ma dela Domsozoa tatgl,preoram iavatX blearier rXeXri-
tulsivei gi dela Dassozra fiul2proolos ilvstA bisrip
rogtialli a spusalui.latfel scarfs poroosslA site tress,-
visa po tiros dogmatio gi as afargegte ea sastomizilri
rooiprooelproduoilidu-so dapXrtiro ofitialM2 souPt.
ahismitdup01:soass a heaotisolului gi mosstelismulailis-
tre biloories rKsKritului 9i a apusulal.
Sub potriarhul retie /858-867 gi 878-886/?aprii'i
sit Is stot putoraioral ofetsio impirkteso Bardemlbieeri.
www.dacoromanica.ro
-149 -
is etsKritului iseepe millrestA setivitsto do rgepllsdi
re s erepisiscului in'lumes slsva p01001.Prstii Coal
testin/spoi3011uOrit, qi Metodio pridi.J4 orogti-
nismul 'mai istais is Chszsri,spoi is Mrsvis:Origissri
de pe is Soloists gi gtiutort si limbei slsvj,ei predio
Slsviler is limbi slsvg i,CesstsstinCiril le 'ream* us
lfsbetoolfsbetul glsgelitie,91 le trodyse Sf.Seripturh
is limbs lor.Astgel el,dimprousX to Metediodevine inite-
mootorul ealturit slave s Bulgsrilor elsvizati a Sit"rbi-
ler 9i 2.9iler.Dis Morsvisl.prodiostorii bizestinibro. .

bye 'sK se rtrogN din at prediosterilor froneiols01


prediesres /or qi spoi s uoesioiler ler s foot hetgri
tsars psstru-iseregtiliprea gi olvilizsros lumii slave do
rlearit.Ciril gi Notedie,ou drept ouvitst,sunt numiti a
poste/it S1svilfr.Cu setivitstes di prodioaros s tregti
sismului s ler gi s ueesioiler lr o pus is loOlturP1 gi
sdsptsres lisbii Slovene biserieegti is liturgis rea
l

sossOt diet oval mediu.


Ai/test/1 ep01/717-867/ dim isteris bizonti01 as
iselloo es isliftlarsros prinejdiel snobs din r/Writ, s
elsi bulgsro dole miszXaespte, qi en tilKtursres mi,
eXrii ioeselsste.Pris *feasts ]1 se dsrehid stOtfaut
bizontis perspeotivo'seul1 de is .tore s utritgtii,
eulturii 9i s puterii sore rolitieoesre an 01 so isfgp.
tuessOt is Opus urmXtsreleand irperiul bizsutis pr
priuzis ;jnsge Is tubes puterii gi strkluoirii role.

EPOCA A V a /07-1.81/ sou EPOCA


dissstiet7isoodesene ass i BPOOA de teal mai mar.
put ere el #fir uu r s mi6eriu ui bigentin.

Epees de putere gi strKlueire time 001 is moor


tits impIrstului 11 MseedomesullpintimplatK is
1025,easd ineep owe v4dite de deOldere s puterii bi
zastine ; -dissetis sec:1934'80E tins is01 isel OAK is
1056,&xd moors impitrAiteiss Teedorsiultims v111stsrlt din

www.dacoromanica.ro
-150
, $ sla.1, dixsatie bizontish.De4sees,ssesith
epoch posteofi imphrtitA in &mill phrti :une 867 -1025 gi
ceelelth 1025-1081e6bd imphratii din dinestia Comnenh,
ejungand pe tronul din Bizentlinaugureezh o nouli epoch.
Intre 867-1025 au domnit in imperiul bizentin din
dinestie MacedoneenhInumith astfel du0i locul de origins
el ei,deeltfel istoridii vremii au gi fhouto coboritoe
re din Alexendru MeoedonturmItorii imphrati: Vasile I
Meoedoneenul/867-886/,fiul shu Leon VI/886-9121,supre
numitIdin oeuza invhthturii sele,Figosoful; a domnit
impreunh ou fratele shulAlexendru/912-913/,' o figurh
gtearsh gi flirh importenthIder care, duph moarteetlui
Leon VI Pilosoful/a mai domnit singur inoh un on.A ur
mai epoi fiul, lui Leon VI PilosofulsOonstantin VII Por
firogenitul/9134959/;Porfirogenitul.,adichnhscut-Iin
camerK av ]purItir; pinp*-.Ntez.sclg,unde se nhgtean printii.
mogtetitori.La Constantin VII se sublineaz4 intentionat.
acest fapt,el'fiind printul mogtenitor mult egteptat,leb
gitimat grin chshtorie a 4e a .imphretului Leon VIeleAk
tor/a, neadmish pe etunoi de biserich.Constenttn VII
Porfiro3enitul are o glorie mai mere literarKdeolit po--
litich.Inolinnrile sale de istoric,soriitor gi artist
au fost favorizate de imprejurliriointrucAt soortl situ,
Roman I s/9T20r9et4u4/lu1iin siele ituast e de b&esonilies opuen ter
tLeoape
/o3rpde rvnvt)dinind udpstoinioie
r un
se. 3e o gi ohluind cu destoinioie imps,
riul bizentinlier Constantin VII putanduse cups in
linigte de lusOhrile sale istorioeli de arth.Duph Cor
tantin VII Porfirogenitul a domnit fiul squIRomen IZ
/959-963/. Fit spit fiind nevirstnicilin numele for de!
nescpce basileopatori,vitejii imphreti Nichifor 11jPo-
211/963-96V,ou care se chahtori impArKteeme vhduNia
Teofanolgi Loan I Timisohis /969- 976 /,ogre luh in OW
torte pe o soil 8 lui Roman II.Duph aseeg urmarit le d,
nie fit 1t 1 Roman II gi-anume : Vesile II tasedoneanul
/976-1025/toes mai impuntitoere figurt(dintTe imparatil
bizenti*Igi fratele ecestuie Constantin VIII,care mei
pmni inch trei eni3Onit la 1028.

www.dacoromanica.ro
-151-
In epoos aceastR de strAlucire din istgria bizen-
tink au fort infiliptuite marl lueritri de legiferare gi
glortoese fapte rAsboinice,,lar de numele Constantin VII
Porfirogenitul se leag/4 o stpilucith desfilcurare a cul-
tukii gi indeosebi a literaturli istorice gi enoiclope.
dice him:gine.
merit legivitori au Post Vasile I gi cu fiul OW,
Leon VI.Legile impKratilor iconoclagti gi indeosebi Bo-
loge lui Leon ft/ Isaurul,degi bune gi folosite2erau pri
vite oa provenind dela nigte impOtraTi r141.1 dredinciogi.
Vaal. le I Macedoneanul puree deai la cale o revizul-
re a vechilor legiuiri,lucrere De care o indicX gi nume
le operei sale : CurPitirea vechilor legi/4 y,e2dAira-eg
rcTiv Troc.)c.A.r WAG /-
Aoesstg' vast& luoxere Icare pornea de34a Codul lui
Justinian Vesile I Macedoneenul n'a terminet-o gi n'a
publicat-<i gi se pare chi fiul sPiu,Leon VI litilosoful;a
sXvIrgit-o cu roKreate se operh de legilounoscutA sub nu.
mele de Vasilicale /7":;, Roz.a-42itc.4/, adicX legile impfrii-
tegtilin 6 volume ou 60 cl cPirti,deaceee numite 01. q'ct-
-ec) 8. eau gi eV xorrati,lo6'.
I'Vasile I acedoneanul a promulgat ins )! un cod u-
zual intitulat,! : a w)0,0"xsva5 rb(14-09 /legea le indemtinK/,
bazAndu-ie pe Inatilutiones /manual de drept/ al lui Jur
tinien,pe- care le-a folosit ins din preluorotri gi. tra-
duoeri grecegti ulterioare; der se bazeazX gi pe Bcloga
lui Leon III Isaurul,cutoatecX o declare ca rXsturnerea
legilor ced.or bune.trohiros Nomos e un cod de legi divi-
le gi penale aranjate sistematic pentru uzul praotio.
Ca o introducere la opera cea mare de legiferare,
pe care o plifnuia cu .Anacathersin/Revizuires veonilor
legi/ a promulgat, Vasile I Macedoneenul an cod intitulat
Bpanagoge /"17,-,y,caNen/ladicii introduclretun cod al drep-
tului de stet gi administrativ; apoi g.i civil penallunde
II3 acopeVi in parte ou Prohiros nomos.Din Bpansgoge este
2,-..osebit de interesantX partes privitoare Is raporturile
de drept gt de.putere din re stat gi biserioN,parte al
cXrei autor este invlitatul patriarh Yotietcare vrea ca
www.dacoromanica.ro
-152
LmOiratul qi petrinihul sA reprezinte douX puteri pars-
lelevuis ingrijind de binele material trupeso gi oeslel-
Oil. de binele spiritual sufleteso al supugilorlin stran-
a armonie.
Leon VI a oontinuat opera de legiuttor a pArinte-
lui sAulinstituind o oomisiune carelpe oft se pere,fo-
losindu-se de luorArile pregAtitoste pentru Ansosthar-
sitainoepute sub Vasile I Mooedoneanul, s oompus oes
mai vastA ooleotie de legi in eVul mediu,tintnd seams
gi de dreptulsosnonio biserioeso gi de dreptul oiVil,,
c&t gi de dreptul publio,00leotie ounosoutA sub numele
de Vasilicale Ta.! /3,4d-t)tx../2/legi impArAtegti/idin care
ni Van pAstrat mai bine de douN,trei mit, oe formeszA
Base marl volume.Cuprinsul pArtilor pierdute we poste
ounosgte din registrul oe s's ilcAtuit in seo.i2 la,Ve-
milioalelregi,tru intitulat : Tig-ovicgt7-4 ,dele : rc
Toy KeZna /roe undo we afiA? Masilioalele.an utilizat
legiuirile Iui Justinian 'gi alto leg.iuiri ulteriosre gi
fiind aranjat6 sistematio dupl meterii gi fiind aortae
in greoegte,su moos din uz Oodul lui Justinian.
Dela Leon al VI-lie nitutXtpltstraI gi un numAr
oonsiderabil de deorete legt-sub -bumele)7Novelele lui
Leon 7I.Intereseinteindeosebisunt novelele prin oars
we pone espAt gi formal legal oricArei importants gi
puteri a senstului gi a oorpurilor eleetive:Tostkpu-
teres in stat,gi'de exeoutie gi de legislstie,treoe in
mAna impAratului.
Tot' sub numele lui Leon VI Filosoful ni s's pots-
trot gi o interesantX 'criers sub titlul de :tb g7;9P-
XLket2K /9,4)ZPV../cyortes prefecItuluiAssu :r0 6-4/,,,rcocieii,
'fit.4"leoe/otortes deoizii,lor, prefeotuluiA e'o coleetle
de deoizii privind Orgenizirea gi funotionsrea diferi.
telor bresle de oomeroiontivmegteri ti industriagi miol
gi meri din Oonstantinopoles seoolului al 9 -lea gi al
10-leslavAndu-se in vedere indeosebi oontrolul din par.
tea ststulni gi spArsres interemelor consumatorilor,
tar nu ale comeroitontilor gi febrioantilor mici gi
rari.

www.dacoromanica.ro
-153-
qi ceilslti impArati din ocest4 epooK au promulgst
diferite decrete l,egi,din ogre multe ni s'au gi 01st/wt.
Deosebit de interesente aunt scale ale lui Roman I Leos-
penof gi Vssile II Msoedonesnullprin core scegti UpIrs-
ti isu spgrsres micii proprietAti de Want liberi /7ii--
1,17:e6'34Araci/gi bunt ostsgi impotrivs mares proprietAti
/c12/K4rotvoei putenlioil,oare amenints 01 ebsoerbit ou
totul mica proprietate; dessemenes 9i legile lui Niohi-
for II Pods, pentru stAvilires more/ proprietAti de
mAnh moartAlsdic4 biserioegti gi indeosebi mArAir,tiregti.
Deeltfel impArstul Nichifor II 'locos era un om
fosrte religios gi inclinst apre viestA ascitioX gi cu
eprijinul lui au lust fiintAlprin prietenul mitu,Sf.Ats-
nssie Atianituls,primele sifezAri cAlugAregti in Athos,
care cu timpul eves sit devinA republics gi oentrul cAlu.
gArese'al biserioii ortodoxe ti. roisKritului.
Se opres OS Math proprietari, 01 cumpere mioile
loturi tqrAnegti gi oetAgegti,iar cele cumpArste trebu-
isu rewtitlite.Rezultetele urmArtte de sceste legi n'su
ft,et inel dealt ortiale gi trecAtosre.
itpte imporstilor in contra latifundisrilor sves
gi un substrst politic,cMci dirtre adegtis, mei ale.
(And ersu gi strstegi,generel-comendantilsigunei teme,
/si unei provineii militsre administrative /,nu odstA
s su ridiost usurpstori gi pretendenti is domnie.Insugi
Vssile II Mseedonesnul a svut de dux lupte deosebit de
grele in contra a dot lotifundieri gi fogti strategi de
scegtie Bards. Fools gi ]srdas Soleroi.
:

Tot din sceesgi csuzA,cs otrelegii.din fruntes te!


molar co 01 nu devinA pretendenti is tron primejdiogil
es gi pentra o mss bunk 9i expeditivA sdministrotielcs
gi din esuzs sporirii teritoriulbi in epoea seesets,nu-
mArul temelor Arevineiilor militsre administrative/ a
f oat mult sporit pedeepertelpedesltt parte teritoriul
for s foot miegorstaa sargitul domniei lui Vssile II
Mseedoneenulose g*sesu 31 de teme in Avis gi 14 in Eu-
rope.-
In legAturA eu polities internt bisorioesse4 din

www.dacoromanica.ro
-154-
scest timp,ir fi de rotinut elf Vasile 1 Maoedonesnul
inlAturA de pe tronul patriernioeso pe trvAtatul pa-
;
Itrisrh YotielresduoAnd pe Ignstieowstinut de partidul
zelotilorpsdioR intrasigertilor,formst indeosebi de cA.
lugKrii StudiIi iidicR-din mKnAstires Studion din Cons-
tantinopolesAPrit masts be obtine nu mimsi o finigti-
re intern)! s bisericiioi gi o spropiere de paps dels
Romsoare luase parte* lui Ignstie.Dar eind reprezentsr
tii pope/ cer as Ilirloul gi Eloda,luate de Leon III
IssuruloR fie intoarge sub jurisdietis bts,rioessoK a
pspei gi-os Bulgaria sA Mutant rut jurisdietis Rowel,
Alnodul adunst sA hotirasoR inlAturares lui Potie,chci
Bisantul ma considers suficientA numsi anstemizards gi
hotY.rires de mai inainte s papei,hotXrAgte unanimin
spiritul-lui Potieol gi Iliricul gi Eladsles gi Bulg#-
ria,se in bisericegte depstrisrti# Constantinofolei.
DupR mosrtes lui Ignatie,Vssile I Msoedonetnul *duce
din nou pe Potie pe tronul patriarhicesQ.
In acest rOistimp,multh nelinigte a pricinuit in
biserics din Constsntinopoles gi oesrts in jurul chs4-
toriilor numeroaslpstru la niam)trole lui Leon ,I4care
s ovut nenorooul ars primele trei sotii murind sA nut
labs nioi un rumegas tron.NAseAndu-i se Constantin VII
a tinut sA-1 legitimeze,fhcALdu-1 ,Borfirogenit,printr!
s pairs cReitoriesErs scum a 3-s clisKtorie o cAlosre
s dispozitiilor biserioegtilos gi a soelor profsnetin-
truck un deoret legeadicX o novelX publicatA 'Mgr
de Leon VIloondamns cAlatoris a 3-s, oAsktoris a 4 -a
s's lovit gi msi mult de impotrivires biserf.eii.Leon
VI obtine ins) sprobares oAsAtoriei dela paps'` 1.1 inde-
pIrteszl spot pe pstrisrhul Nieolse MystiRos/adica
sfetnis de tainA/ gi-1 face pstrisrh pe Eutimie,formAno!
du-se douli particle :'Nicolsiti,in oontri-Ad'Butimiti
pentru reeuneagteres eAsAtoriei.AoeastX cesrtM i-s
prins !lino spot lut Romanos I Lscapenos ls.usurpsres
tromlui lui Constantin VII Forfirogenitul.Aoesistii
oesrtA e insemnst6 gi prin scees el Brat)! ,A fi in taupe
riul bissntin biseries nu pregets sA me impotriyassei
in mod hotirit vo4ei impAr stuluileAnd creases of e do
euviintAleutostoca,ih impel-1111 bizontinlimpAratul.avea
www.dacoromanica.ro
-155-
ouvAntul botLritor gi in shostiunil* biserissgti.
In epos. masts au fort infAptuits gi marl_ ism
pnIivi rhsboinies. Asestsa se leagA indeosebi de numels
impAratilor Eichifor II PosassIoan Timisehis gi Vasil*,
II Bbesdoreatul.RAsboiul a lest dtis pe doug frontura
in ship ofensivtla rAsKrit in sontra Arabilorlisr la
nord in eontra Bulgarilor.-
In sontra Arabil6r a luptat indeosebi Niohifor Fo-
os' gi loan TimisAib iar in contra Bulgarilor Vesile
II.Insula Crete /961 /,Cipru /965/0Siria ou Antiohia
aunt resuostits de Nishifqr Foessoiar loan Timisehis 4
ajunge suesritor pAnA in Palestina;graniteie de rAshrit
ale imperiului stunt impinse pAnA Is Eufratliar spr* day
sazoproaps intreage Armeni* sste'ineorporatA de Vasil*
II Massdonsanul la impsriul bizantin.R4aboiul in sontra
ATabilor,din aeee vreme,evee un oaraster religios gi
Niehifor Poses a gi sertt bisericii,fArK sA i se impli-
nsassA dorintaysa tori ostagii etzuti in liptA en neer*,
dinsiosii .4 fie oarontzett sfinti.-
WILT mai'lmportante gi ma aseizive dsett in eon-
tra Arabilortsx net in epoea seessta luptele multi gi
neintrsrupte ss le-au due Bizantibii in sontre Bulgsri-
lor.Aesstss sjung ls'o mare desfAgurars in vremes marle
for tars balgari,Simeon /893-927/ gi &Junin. /976-101V
' ImpArstul Jason VI asmxt1 impotriva lui Simeon pe
Unguriopers pe atunsixvinind di pe la Gurile VolgAil
sjunseserA la gurile tunArii gi spoi pentru intAis
oars in istoris.Dupit mosrtes /ui Leon VI,Simeon *sr*
de tAnAr ereseuss es estates le surtes the .r din
COnstantinopolea,umblA 011 etigtigp ea paterep armelor
soroanS impArAteas*A gi sh re'subatitue el impArptului
dela Bizanti, el nu amble sttinfiinteze un imperiu bul-
ger)st a sjangA el in fruntea singurului imperiu eon -
siderat universal gi *mai* din lemea intreegk,eel bizen-
tin din Constentinopolealsontinustor al imperiului io-
men.De aeeea Simeon nu.stA pe gAnduri de a se intitula
impArat nu numai al Bulgarilorloi gt al Romeilor gi
sere sit fie proslsmat de Bizertini automaton el lor.
Cy toate biruirIele selelembitia lui Simeon eete in -

www.dacoromanica.ro
156
frtnth de zidurile Conetantinopolei,in fate otrorm aiun-
sese dr met multe ort-gi de dtplomatia iscueitt a In
Roman I Lecepenos.-
Xluprt moartea lui SimeonlrelaIiile bizantino-buIgare
aunt neturburate 0.114 in timpul impKratului nchtfor II
Folme.Aciesta,preocupet de expeditiile sale mart in con-
tra Arabiloroemmt4 asupra Bulgatilor pe Rvgii lui &via-
toslav dela Chieveare eftrtmase imperial Chazarilor.
Aceeta vine in 967,1a Dvntre-pinfrAnge pe Bulgari 09 &list
bizantin; der in 969 revina la Duntresou gAndv104-#i in.
fiinteze aici o sttplinire deflnitivt,aga.inatt vrmaral
stiaIoas I Timiechieltrebve,in 971, et &ac t o luptil deo-
sebit de grey in contra Rugilor lui Svietoslevlet-1 im-
preeva;e in Silistra.Flota bizantint,venind pe Duntre in
subleviatoelav este nevoit at se predee gi et *e intoar.
ct inapoi in Rusialunde Dade in luptt cv Pecenegii.
Acesett luptt gi birviat# a lui loan I_Timiechis e foar-
te import6stt gi pentry trecutvl noetrvIotoi cu totvl
alto ar fi feat eoarta noastrt dac4 Sviatoglav on Rugii
iii isbvtea sK-gi infiinteze o sttpanire atabilM le Dv-
ntre.
loan I.Timischia yuceregte &poi Bulgaria in parte.
In parte!) de apms inst,Bulgerialrevgegte et se refact
sub tar*/ Samullicra central la Otrida.Impotriva acestvia
Yasile II Mecedoneanvl dice o luptA sttrvitoare de- mai
line de treizeoi de ani,pAilit in sfArgit in -ware manila
1014,1a Chei sem Campvlung/.70illioravior.6)070r/Samel
este edrobit.Paisprezeoe an ciocisprezece mii de prizo-
nieri bulgari omit orkiti; le fiecov: avtd,Vseile II le-
st.numai sate mnul cis un ochiu,care sA-i conduct.Bamvel,
'Arad ii vede,e lovit de damble gi mosTe.Ptint la 1018,u1-
time rezistentt bulgart e isfrintt gi Bulgaria devise
provinsie bizantintamperiul bizantin ajunge din no* ea
granite la Duatre; intreage pentnealt Balcanict face
parte din oupriasul hotarelor sale.Vasile II Maoedonea-
nml igi oigt4g4 porecla de Bulgaroptosulladictaciefto-
ral de Bulgari.
In legtturt Om politics exterat a imperiulni bizam-

www.dacoromanica.ro
-157 -
Ain din aoeasta epoch, mei trebue retinate doaa marl
istamplari : oonflictul on imperial de sots gi inoreg-
tinarea Rsgilor.
. In etpassohiar in soeesta epoo de strXlicire a
iaaperiaalai bizantin,ia forme concrete imperial roman
de spas de lationalitate germanicalprocl!mat de Otto I
pe la mijlooal seoolalui al 10-lea.Acesttiloonsidaranda-
se el oa armag al imparatilor romanieevaa pretentii
aeltpra Italiei intregiam-sadul Italiei s'a lovit inch
de posesinnile bizantine.Nepvtancl-le claceri ca ermele,
o trimie la Constanfizopolea col pe episcopal 4ttprand
din Cremona, care ne-a laest pretioase gi framosee des-
crieri ale soliilor sale in Constaltiaopolea/degi.sori-
se in latinegtettotagi pablicete in Corpus .Seriptorum
Historiae Byzastinae/.Acesta eves sa oeara,pentra fiul
sax Otto II,mana *mei fiioe de a lni Kimonos IIIprixte-
sa bizantin4 avand 84 dvc4 drept zestre posesiumile big
unitize din Italia.Nichifor I Novas respinge oceete pre
textivni; lrmag11184112Ioan Timischis,a pie ins cap4t
conflictnlxi cx Otto eel Barestrimitaada.i mireesi pen-
try fit' eta o pristeel bizantinalTeofano,pe oat se pa-
re lea o sora d61;0 tinerilor impArati neyarstnioi gi fii-
ea 'a lai ROMSAge Il,ci o neposta de a salaam 0 file(
de a lui Constantin VII Porfirogenital /Byzantinische
Zeitsotriff 39 pg.387-392 /,f414 niol o concesiune eri-
torialn ixe*.Cnrtea imphrhteasct bizaninA a considerat
intotderasa co o jignire,pe care n4a petit ea o rabde
nioiodata,preteatia op o printesa adevaratagedioa 0 feta
de imparat bizantin,s4 fie data dapa ix stapanitor stra-
in.Aceasta casatorie inert este de mare inseamatate tato-
ricapdeoareoe prig es Fite desohis larg influentei bizan-
tine calea'spre spas.
Treceres oficialk s Rigilor la cregtinism s's iat-
tamplat sib urmatoarele imprejarkri.Spre s infrAnge pe
contrapretenuentla is troa,Bardas FocaelVasile.II Mace-
donessil cere apittorul ruses al lei Vladimir dela Chiev,
flig4dminli-: in schimc mans svrorii sale Altalom comdilis
www.dacoromanica.ro
-158
eA tresoX le cregtisism.DapX isfrAigeres lsi Berdia Fo-
cselimpliretvl etX pe g8aa ri sh-gi 5ea eons dmph MA
stapavitor barcar,dar Vladimir isvaatisd Chemseevl 'bald-
ric /dim evavl Crimeii de szi,/,impXratlai ee vede nevItt
eX se tivai de promisivse.Astfel,is vaTo.ssilmi 9891$m-
;tilts friste ox stXpAnitorui lor,treoe la oregtisiem.
isflvents bizantina devesisd a tot pvtersiel is soul
etst oregtilloare se orgasizeaza gi se desvelta politi-
oegtesoxltaral gi biserioegte dwpa tipiosl.bizastis.Is
mod izolstIcregtisiemv1 phtrussese de mai isolate la
Rvgi.Mams lvi VladimirwOlgaloregtish fitsd sovmlfweese
primith or mere alai* is cartes impIrstalvi Cos5tantis
VII P.orfire)gesitvl,is 95/.
Ast,.re.L,acest rastimp din istoria bizestisa se Cs-
racterizesza pristreo boga.Iie mare de..evesimente epo-
oale gi imperial bizastis prpriv-zis spine is oes
mai mare istisdereidis Blerat gi pan , is DvuXre gi pa-
sa. is Italia de Slid.
Aeepra martiar imparati dis soest timp pot fi oi-
tite ca folos gi placere carIile frames eoriee gi bogs/
ilustrate ale lvi Gnstav Schlumberger,Ua empereur by-
zontin au X -'eme si;cle : Niodphore Phocee I vol.Peris
1890/4i 1923 f)r ilvetrsVii/ gi vol.I gi 2 dim Lldpo-
pde byzsittne k la fix du X-eme sieole,3 vol.Peris
1896 /1925 farX ilvstratii/ gi 1900 gi 1905volite gi
patre volumele desoriisa istr'vs chip foarte strAgator
istoris imperialui bizastis dela 959-1057.
IS parte* a does, a acertei epooi/867-1081 /sdica
gels 1025-10d1,sa mai oommit dim disaistis msoedoseasa:
Cosstastis VIII/'M-1028 /;soestslodt s trait Wrote -sAv
Vaeile II Macedosessal Balgsrootosulta's avut aid us
to1,1-a suprsvietwit issX isoa tret outlays oX dela
1025-1028 s feet eingur stXpasitor.
Iui
Vaaile II a foot neinsurat,ier la moartea
Clnetantin VIII au r4mas /a trete oaluetrindu-se/douX,
fete Zoe gi Teldoralbarbatii for sjungAnd imp r8 isa'uin
domnind ohiar ale inseletoAnd n'au evut sotiloMoi de diA,
opinia publio4 bizantinCee formase scum ideas
nsatie,idee oe era foarte puternioa.Deamsea 4111P4ratit
www.dacoromanica.ro
-159-
.1guileopatort,ca4 Roman I LeoapenvI,NiChifor II Pease gi
Pfau i Tialeahis din epeca precedertiildacX gi de fapt gi
de drept dommemm ei singurigtotugi de fermli is ammele
impiratilor logimiti Constantly VII PorfirogenityD ;Va-
:

sile II Macedeneasul gi Constantly VIII,fiind ocretiteri


si ocestora.Zoe a fiat de tret on mAritatig. gi an demnIt
deal. ohrbatii el. : Ronan III 4rgyres /1028-1034 /,Mihall
IV Pafluomml.)1034-1041/4dicK origivar din Paflagemiaf;
Ninon V Caleuts1,1041-1042/Calestml,deeireoe tatXl
eau fueese Xd.),tydem,megter care artxpli orOipAtarile a.-
rabiei cm atilt gi "catrami.Acests /Depot al fostului im-
pitrat Ski tin adeptly al Zoii,inceraiind sK ialktmre pt
/4,,eLatimintul disestio pepuler se revolt/I gi Mihail V
igi pierde trolul gS ochil.DmOt vreo domX liani de domnte
strorilcr Zee gi Teodoro, 1042,Zoe se mitritX cm glat-
tautta IX Nomotesh /1042-1055/.Thap4 moirtea soestuis Zoe
marina tacit isaintta lmi,domaegte siagurg. Teoldera/1055-
1056,/,eare AA 105b gi-1 is de sot pe Mihail VI ,Strirt,i,-
tiocs /1056-1051/. Cu Teodoro gi cis soesta es atiage di-
WiTra macedonesaA,ces Lima glortossm. dip toste cinsetii-
le.Donlegte apti.proclamst de ovate ,Issu T Conaenal(105E
-1059/.1ceeta abdictuid oajunge pe tromul diu B1tant9dirat
tin Duca, din care deritesc: Corstaytiv X -Ducas/1059-
1067,/,Itouwa IV Diogenes../1068-107A4pe. Care .91-1 is de
sot villuva impArAtessi; urseaz4 &poi fist lot Constayttv
X Duces ya mime Mihail VII ParaOsachis )1071-1078 /mit
Parepinichie ;dew/rec.. pe tiapil Int 'Oa produs yin bus4
parte din cavi.a utisurtlor cavern-111.i, ecumpeteltnatt
peutrm vs 71 1,,/ )6101/' rirolidev / se Mew as pret in
Writ; dupPi rhsturnarea gi cAlmerirea acestuis lurmea-
21 Nichifor III Botanist.. /1078- 1081/, sot al implitrate-
set divortate.
noartes lui Wattle II Mncedomesaul,imperiul
tizantin. era cel_mai p.terito 'tat in lame,cm finaste
inflOritsart .gi 'rests uoisftiktX,Urnagii IOU tufa 104*
'tilt gi u!att putut plistrso- mogtenires 1Xesitil de milli
patriotttviteiti lupttort gt basil. gospOdari care as

www.dacoromanica.ro
-160.
figet insiatgii lr.Ls troll' se sjums o aerie intreogii
de impgrati,oare a'su mai putut stXpaii mici sitystis
intern/I gi sioi prieejCille mei oe c'u ridios* is grs-
4
litele statului.
Is inters,politio hothritX gi stKraitsre de spa
sore gi imtlirire a micii preprietlitivisdeesebi a miolatx
prprietari stagi pe viestKlm'a fest oentinusth.StXpgah
pe :arts ststului adage ebilisea latifuadisrX,stit
ces oivilK s imaltilr fmmotimari din ospite_Apolitt qi
oes e111-;arM,indeosebi dim teeeleArvinoille admimis-
"trative mill:Aire,/ mai intimse 91 mai imsenaste.Intre- par
tidal oivil'birooratio qi oel a/liter se dit luptli care
mu eat tie* seams de sortie tatereee ale ststului intreg
Urnsres s fest revolts gi schimbKri des* de donate.
Mares proprietpte iaghttind eioile propriettirtilo
preffivat pe toiranii liberitbumi stagi gi oltribusbilis
in lebogi.Puteres fiasmoiarK pi eilitarK s sttului a im
copal, sit soad4 din camas meant, intr'un rite fdarte
graibit.Nbilines latlfuadiarg fiind lo patereps alisoeot(
pe pease prprietXtil earl privilegii gl diferlte 34-At1
rill, moue e-stylal ga. binelui ogteso.
De cele eat latinse privilegii qi soutiri se burro-
rex denoaiile istinse oe IS doidesu :pre flosintg. gi
sdninistrare/549 17.79`1.fr"4r. os riisplate gi distinotie,
bioeiu oe spore poetry iatAisarili in tinpul soest/saai
isolate inclose Mesa sstfel de ngiilnueite 0-0,Aezcy.(4,
nitaistiril4r.Niot as funotiousr.fisosl al sttulul au
loves YOO 64 se sprpie do sstfelde dnemiiloare eras
fart* iatiaselde ouprindesu reglumi iatregi.
Inossares dKrilrpdup4 oe sistenul fiscal $ fe^t
deserganizat,a inoepet s fi srendtilIceesoe pe deps,c;
*duo, sootdere a veniturilr ststului, tar pe de alth..
part* op/tsars mai mare fiscsloi a pepflstiellarendepiii
olmtAnd qi peatra ei vexituri oat mai sari.
Solder's veniturilr stsptelui a des la depreoierep
nneteilanesteandu-se la neneve mei alisje cal putim
pretiosse.Astfel stsbilitstes galbenulai /monism*/ bi-
zantinloe s tinut mai bine de juettste de anemia a in-
oeput a as ollitias.
www.dacoromanica.ro
In timpul acesta, eel mai malt a foot la patere parti-
dui civil birocratio, care era reprezentat prin aga sisal
Banat (c-75241c,) r-o ), care nu trebaie confundat cu senatal
din vrebile trecate. Aoesta de acum se alcItaia din toti
inaltii funotionari dela o treaptli anumitg in sus, anume
dela protospatar gi membrii lei, 'mare se impgrteau in trei
rangurilerau foarte numerogi.
Mara oonducAtoare in stat fiind alogtutt& indeosebi
din inalti funotionari civili, eu oulturg aleasi gi invat.-
turd mare, in timpul acesta literature ci gtiintele gi in-
deosebi stadia literaturii aline entice au luat tin mare a-
vInt. In ,1o45 se infiinteaza la Constantinopole o facultate
filozoficit ci ma de drept. In fruntea celei filozofice stI-
tea Miheil Psellos, cel mai mere filozof bizantin gi primal
mare umanist care a reinviat stadia vechii filozofii plsto-
nice ci care area titlal de consul al filozofilor(Orderec rzai
fidloo-er5eivr)iar conducKtorallfacultAtii de drept avea titlal
de pazitorul legit ( 'Y'VLVOr ) .
Partidul civil birocra io,sVre a lovi in partidul milt-
tar, n'a stat pe g&nduri el is masuri de micc;orare a &mo-
tet. A lfisat in vas micilor lawrieteri de fiefari miiitere
ed-$i rliscumpere serviciul militar printr'o taxX militanA)
tar paterea administrativl a strategilor ds tema a e_atat
s o ingrldeasol. Astfel militartzarea imperialuilfapt ea-
re-1 salvase din atatea grele primejdii ci -t lidasese ?nte-
rea ci mgrireas a forst malt sl/bitli gi local ctirtt forma -
td din locuitorii imperialui, it tau in more parte ogtile
de meroenari alcAtuite din Normanzi, Varegt,-Scandinavi,Ragi
Anglo-saltoni c. a.
Astfel fiind, o poittioA graeiti militarlleconomioI i
financiarg, apoi impArati gi gaverne preocapste mai molt do
doumit fastuoase gi cheltuitoare,decat de buxom stared gi
aplrarea statului, au due la sib:biros militarg a aceEtaia
j.ntr'un timp cind in ourand alte popoare barbare se ridicau
la granitele imperiului: la DunkrelPegenegiiparmati de '011
ci de Cumani,dinspre ApOstNormanziisiar dinspre rasririt,
Tnrcii Selqiucizismult mai primejdiogi deogt arabii de odi-
nioarit.
Oftnnizares militarKa statului, liisatX de Yantis II
MaeedOneanalp era inakdestal de puteracit ],a incepatul
acestai riEstimp ei generalul viteaz bizantin aheorghe Ma-
tiakis cWill'tAde inlo3p$dosa in.rlsKrit, tar in opus sli-
bereazn partea.ierit dirl(noilialdar. gaveluul de-hi-
7,17777-17:---1777 www.dacoromanica.ro
VoOrati al lui Conitantin-II Monomahul (1o42-1o5;) de invidis
ql friod, i is oomanda,inolt viteazul general Tidia steagul
revolatiell made ins/ in 1043 in lupta otIgtigatk $diarmata lm-
pgratoinol.
imasemeni 91,inoeronrile de risvrKtire al' Bulgarilarosand
impozitels li so oar in bani in loo de in naturiareoft la 11.
ease vasile II Macedoneannl, sent inabwAte de Mihail I! Paf-
laronal in 1o41.
In 1o43 este rapine ul an atao al Ragilor asupra Constan,
1,1acr-lot om oars apoi Bizantinii numai as de laptatodeoarime
Pecenegii,Usli ci Cumanii Varga& intro ei gi imperim bizantin
Rugii as orienteazi mai malt apre Nord - at ci mai tarztu
ootropiti de cvmani gi dupl. aonea ds Mari.
An sehimb in posesianile bizantina din Italiajlormanzil inr
deosobi, ebb oondaoerea lmi Robert Guisoard,plitrand in welt
raotimp-tot mai malt in 1o71 panand cep .t stapanirii bizantina
,n Italia dl Suds prin ooaparea oragulai Bari.
Dar prime jdia ova mare pe ntru imperial bizantin *ran sobs
Peoenegii is Dunirea de Jos 0i indeosebi Tara/. Selgiuoissi la
granita de risarite Impgrati proveniti din partidul militar ma
Ingo Comnenul (1o87-1o59) ui Roman Iv Diogenes flo48-1071) in
zadar ram stilt sa atavileasott inaintarea ece6tora.
Xeoeriegii, de origimA tura., se ageaal prin sec.9 In Tara
noastr4 romansasoi de *i gi am, awl sorierea de administrom-
do imperio a lai Constantin VII Porfirogenital, un mare rol in.
jooul de eohilibrm de forte, pe oar* guvernal din Bisant osute
sit -1 tinX intro Ragi, Bulgari ci Ungari ci imperial bizantin.
uaud, dapl ouoerirea Bulgariei, imperial bizantin ajunge in ho-
tar mei, Peoenegii impingi do Uzi 0 Cumanisalto se:Lintii no-
made turoomane, devin o mare prime jdie pentru granita.de Word a
imperiulai. In 1o48 treo Danitres gi Constantin IX Monomahul tre
bus sa le des plmantari, oolonizandu-i ci at-i is in nervioial
Ailitar, distingand ci impKoand apetemiile lor as daruri ci
titluri pompon= gi rfisoamparand astral o pace Am toamai flora-
oill din partea lor. In 1064 ngvIleso trzii pests Duare,pastiird
isosdonia gi Trawls, ba ohiar gi plirti din Rlada. Moinati *poi
de boll, o parte so retrag pests Duares altii aunt oolonlzati
as inoadrati in osstoa ou meroenari.
roarte grail( prin urmarile ei, a fost din timpul. Boosts psi
majdia din partea Turoilor Seloiaoizi dinspre rficarit.A.JunVi
,asta militarg atotpatermioli gi stIpanitoare in statul arab do-
14 Bagdad,oalifil arabi =mai 'wand dealt tin rol religion 61-
www.dacoromanica.ro
411. &Val a..

coratividevin veoini si imperiului bizantin, daps ce Cons tan -


tin. in 1045 anexeazg gi ArMenia de rgsgritca ors-
gal capital Anx, important contra de oulturl armanbasol gi
Igi inoep expeditiile ritzboitioe gi in contra bizaelnilor.
Impb.ratii destoinioi militsicl ca asac Comnenal ci Romans
Diogensa se sileso vg stivileasog tivialtios pornire ouoeri-
toare 4 Turoilor Selgiaoizi, in fats carols impgratii din
partiduLoivil birocratio au'rlmas cam indiferenti gi mai
ales peputinciogi; inregistreazg gi oareoari success, dar in
1071 la Mantzikert, is Nord, de Isola vans viteazal iripgrat
Roman IV suferg o infringeri botgratoare, nu ci fgrg Tina es-
botajulai adversarilar politici, din partes Turcilor Seloia-
Oizi,, care au ilia. respect de el ci-i oferg o pace oncrabilg
flrg Tlerderi teritoriale. Clnd insg o.00nspiratie a partidu.
lai civil functiongreso puns capat 4DMM10i ci vietii imptirs-
taut Roman., sub impgratii nevolnioi Mihail VII ParepinFkis
ci Nichifor III BotsnistesITuroii nu se mai tin de angajamenl
tele lasts fall de Roman IV Diogenes; ba fiind incg ahemeti
in sjator clad, de unii and de altii, in oertele do dcmnie ci
revoltele oe se isog, ouprind aproape intreaga Asia Mled ci
astral la fiintg Sultanatal deRimmoadicl roman. In lofts sul-
tana Selgiuoid Suleiman 10 ate regeditta ohiar in Nitheea,
de undo o DK fie sooci de ogtile oruoiste, dar sultanatul &i
Rum din Iconium, caprinzlnd rgsgritul gi mijiooul Asiel NAoi
Ware ad mai fie dssfiintat dealt de Tarot/ OsmanIgipdary ea
sl-pang oaplt ci bizantin. In urma acestor oucarir
ale Turcilor Selgiucizi, otoeriri ce au rgmas definitivesim-
periul bizantin inceteazg de a mai fi cea mai mare putere p
litiog medieval.-
In ristimpal aoesta de deoldere a statalai bizontinlin
1o28-1o81 gi snume pela sfIrgital dommiei lui ConstaatinTI
Ranomahul, s'a mai petreoat an eveniment epooal, adiog de i
nitiva despgrtire dintre biserioa rgsgritalui gi cea a anti
laioadiog schisms cea mare.DespIrtiri Wan mai intAmplat
iminte in vrenna benoticonalui impgratulai Zenon in 482, in
timpul monotelismului impgratalai Nrsolie in 638, in timpul
migogrilor ioonoclaste ci a oertei dintre pstriarhii I8nst
gi Potie in 863. Dar &supra ace star sahisme s'a revenit mar
mai ales grin stgrainta impgratilor bizantiniscers erij
as in singural stIpanitor al lamii intregistrebaiaa sit
og gi o singurg biseriog (G.Ostrogorsky). Dar, preoum pr
ivirea gi intlrirea impgratilor de apes, universitatea
ritlai bizantin a inoeput a deveni o fiction, tot acs
./.
www.dacoromanica.ro
;ersalittea autorttatii bisericegti a papei nu mai era po-
din oauza sporirii prestigiului si a puterii'patri-
hului din Constamtinopolea mai'ales daps inoregtigarea
ribila,
ulgarilor gi a Rucllor (Gi0;trogorsky). Ca en isbubneasol din
Mon confliotal, trefoils sit tie pe tronurile arhiepisoopegti
din. Boma gi Constantinopolea personalitlti marl autoritate.
At:masts s'a gi intImplat cu papa Leon II (1o49-1o54) gi pa-
triarhal Mihail I Cerularios (1o43-1o58). Cearta a ;noeput
entrti jUrisdiotia bisericeasoit in Italia de Suds papa olm.
1nd sit-gi restabileasca autoritatea aoolo, inlitturitl incl.
de Leon III Isaurulodupli'li264 Insfargit, Ca trimietal Mei
Leon IX,vine is Constantinopolea oardinalul Humbert, an ad-
*sTaar intransigent al punotului de vedere biserioeso bizantin.
/n disoutie intervin gi vedhile deosebiri7de vederi liturgioe
gi dogmatics asupra puroederii spiritalulfaftnt (Minus),
asupra plinel dospite eau nedospite la eitainl a oomunietrii,
asupra oelibatulni-g1 a postului de. Slmbittl. Constantin. /X
0onomahul, un imparat nevolnio, intervine imp/dbitor. Humbert
11gtigInda-1 de partea ea, nn vrea GI trateze on patri8n1
gi-1 anatemiseas1 in 16 Iulie 1054. Dar patriarhul gtie s1-1
faol pe implrat sit-gi sChimbe pitrerea; oonvoaol un 81=d ou
aprobarea lui gi anatemissaz1 pa papa. &tuna as ci de at/
data, nu s'a dat toatd, importanta aoeator carte gi anatemi-
sari bisericegti. Cad an mai fost gi s'a revenit asupra loot.
Dar de ast1 data, a That =nit oa despIrtirea (schisms) el
?fate definitivit ci toate incerolrile ulterioare de unite a
biserioilor sl ao dovedeasolt sadarnioe. Din punt de vedere
politic, pentru imperiul bizantin tut mare neajunssoloi on de
cite on ru feta primejdiei turoecti a avut nevoie de ajuto-
rul apusuluitsohisma i-a fost o mare piediol de a-1 obtine
repede gi is timp.
in aceasta patina vreme, dais 1425-1081, imperiul bisam-
tin dintrian stat puternio politioegte gi bine organizat mi.
litfiregte a devenit, din oaaza politioii gregite, am pates -o
numi antililitard din punotal de vedere al ap1ritrii, o poli-
tioli de risipl din pant de vedere finsnoiar ci o politiolt
antisooialit din punt de vedere economic, a implratilor oe
sten sprijinit pe partidul civil function1reso al senatulul,
a devenit un stet edruncinat gi miogorat. La mlrirea gi pa-
ters& de odinioarl nu o sit mai along miciodatl.Totugi impit-
ratii din dinastia comma, &junta in 1081,1a damniesreugeso
ea devin1 restauratorii statulni bizsntin.Deaoeea au Alexis
Comnennl, provenit din aristooratia militarillingrijind de
armatd 3. Criiininda.se pe ea, incept, o spoof. noun..
www.dacoromanica.ro
aceast1 stool, pot fi oitite cu folos
-10D-
gi pl,toere tnulte din sohitele istoriee ale lui Charles Diehl
Figures byzantine:3,os Les romanesques ventures de Basile le
Msoedonien.Les (Piastre merisgesde I'empereur L4on le Sage.Tho
phsnO.Zo is Porphyrogenetelg.s. es gi v11.111 din G.Sehlum-
berger,L'dpopde byzantineteitstK msi instate.

74Y0rcA, 11Q81-104/ son EPOCH,

DINASTIEI CUNENE SAU SI EPOCA DE CONFLICTE A STATU-

LUI BIZANTIN CU CRUCIATE.

Epoos soessta poste fi numitAteu drept ouvant,epooe di-


neetiet omnOnelelloi oei trei mart impnrati eomOnei Alexie,
loss gi Msnuil'reugese,prin de6t4iniis for militarK gi diplo-
mat/6'4,in areul eelor o sutK de ant eta au stet pe tronul din
Constantinopoles,nm numai a# refeeK ststul bizantin deetzut in 3

deenitle de dupl. mosrtes int Vssile II Meeedonesnul,ei eh gi-1


?idiot, is vsz4 gi prestigiu.Dse# ststall bizantin nu msi a in
stare ph devinoi prima putere politi4 gi militsrX as intre 886
si 1025,totvgi get trei mari Comment reugese sK-1 *gaze cu ciao
to is randul etatelor elor mat de frunte.Poste fi numit4 beet
gi epos onflitelor bizontino-crueisteopoioi expedittile ru-
ctate su s4 deshidlt inflmentelor gi puterilor opusene ogles
epre thshritlau sh sdanoessok gi mat mult prKpostis dintre lu-
mes de spy gi ~frit gi eeesee a mat grav,avesunsA duet is
fKrAmitsres imperiulmi bizontinteand in 1204 ogtile rueistei i
4-8,emprinand ConstsntinopoleslinfiinteszX imperial lstin de
rKsKrit.
Is epoe sessts su domnit infiintittorml dinssttei om-
nenelAlexte I Comnenul /1081-1118 /,fiind un nepot de frate al
gfostului implirst Ise, I Comnenul /1057-1059/ gi lu &nd de sotto
pe 'rimy) stelsepostii de trate a impAratului Constantin X Du-.
sae /1059-1067/.Dup4 Alexia a domnit fiul shu Toss II Comnenul
1118 -1143/ gi spot fiul seestmis,Msnuil I Comnenul /1143-1150,
ears lealt in ntma -i un mogtenitor in v8rst4 de obis 12 ant,
ijlexie II Comnenu1/1180-1183/, in numele chruis due domnis ma.-
;ielti-ss,11..ris de Antioehis,de origine latinA gi spoi,dupot raistar
rnsres sreesTeis,un WIT primar el 141 Manuil I, AndrInte

www.dacoromanica.ro
-166-
Comnenu1/1183-1185/losre-1 detronesz4 in 11851puntindu-se is
runtea migo4rii in contra latinilor apusenitfsvorizeti de Ms
:tail I Commendl gi de impPlanteass vhduvh regent* Maris gi ur-
&ndu-se insugi pe tron.Aoesta duoe 1 domnie de teroare in
pairs eoruptiei gi a abiazurilor fisoaletdar gi in contra
isrii propriet4ti a tot puternioe.0 invezie normandoi gi o re-
oltX intevah pune insh ospht vietii gi domniei jut gi pe tro
ul bizentin ajunge dinsstis Angelilor,00boritereodupCmamK,
in Comneni.Din dinsstis Angelilor au domnit : :Ese4EA_n_zet-
os /1185-1195/; soesta a fost rhsturnet gi orbit de fratele
Au Alexia III Angelos,/1195-1203/.Cu sjutorul ogiilor eru-
istei a IV-a,Alexie 111 este rhsturnat gi pe tro* este age- -
at din nou Isso II An elos 203-120V dimpreunoi au fiul eft
lexie IV An elos 1203-1204/,oare fugird din temnitM,unde
mehiul eMu A exie III it srunosse dimpreunM ou tetK1 shu,s-
usese sjutorul eruciatilor.
Neputandugi tine angajamentele/iari sume de bani/ fsth
e orueiatioloegtis ii detroneszh.In sdsr Alexis V Murtuflflt
204/,ginerele lui Alexie III Angelostiroearoh BA organize -
2e o rezistenth iA contra oruoiatilorleere desfiinteszn atkp$
Brea bizanting. in 9i infiinteezh imperiul
Artin de rlialtritothpAnit gi oondus de cevaleri franoezi gi
ligusto_ri italieni venetieni.
In epoos masts dintre 1081 gi 1204, in viests inter-
i4 a stasului bizantin eontinu4 deohderee mieii propriethti.
plrenii liberi devin tot mai molt iobagi pe domeniile intinse
01e marii propriettti mirene gi biserioegti.In fats primej-
0iilor normandelpeoenege gi turoegti-selgiuoidetosstes trebu-
a insh refhouth ou orioe pret.Thranii liberisinzestrati in
'plea msoedonean4 au fiefuri militarelsotrhoitilnu mai aveau
0e unde Imports iheltuelile servieiului mutter gi atunci
0 oprietstes mare,in deosebi proprietsrii de moqii intinee
Oa TrpcfroC46 ,au foot %lout]. sh punk la dispozWm statului oe
kegiltrebuinciogiastfel Alexie Comnenul gi urmegii alti ime-
0isti eu reugit eh refson /aster., nationalN bizantinit gi it
oareeare Wieurli gi flota cu gaze en popt4 face fotoi primejdii
lor externe.Der ostagii obtinutl astfel nefiind aufieienIi,
se oontinuA mai deporte gi ou angajarea de ostagi mereensris
! reinilde toate neamurile.
Pentru refsoeres gi iitretineres flotei ei plats meree-
www.dacoromanica.ro
-167
merillr era nevoie insn de bani multi.Dessees birurile au f
sporite gi ersu spAsAtoore,msi sles en s's somtinust su srPn44
rasa lor.Veniturile nefiind sufieiente,depreeteres mometei a c
tinustoporinduse eireulst is gslbenilor lAtuti din tour mot y
'tin curst.rsiwosul nomismalgatben/ bizantin s pierdut astfel
llan treimi din veehes valoare oe gio pnstress nesehimbstA n-
bins de jumntate de mileniu.Venituri *nuts stotul sn obting
din angina m4nnstiregtilandule to sdmisj.strare pertieuis 4
Crept distinetie gi rAspintire /X./pa-2:44W/.
De retinut e eA in epos (masts se ereszn foarte multe
titluri gi rasguri noun de demnitsri din gauze depreeterit 1,
l*rilor gi rangurilor color vechi in timpul guverselor par i
lui civil biroerstis dels sargitul epoeii presedente.Aeum c.

Iitlurile pomposse es : Sebset4s,/Augustul/ Protosebsstos/F,:


sugustul/Psnhypersebastos /be tot prey sugustul /g.a.m.d.
In fruntes intregii sdministrotii a sts6ului stA mvrel.
loglf4t/oWpcg ,lorodirtc,/, un fel de prim ministru.
Temele se mierpreszA teritorislieegte gi se inellatePC 11:
es numnr.is eftirgitul see.12lea degi teritoriul imperiulut Le.
zuse foerte mult,ers un numAr indoit de temeles in epoes misee
vesmnleAnd etstul eves ees mai ware intindere teritorzalK.L n
rslul somendent aves 'mum titlul de durlsutoritstes ci pui.ure4
lui ins era mult senzutn.St4pAni sdevnrsti devin in provineie
osrii lstifusdisri,intretinntori de ostsct gi busurAnduse df
sari privilegii fisesle.Astfel se indrumeszA o feudslizsre ep
alien bizantink a sdministratiei militsre gi civile a stet,
Pe bsronul feudal bizantin it esraeterizs msi ales tend Tyke
Lndependentn gi de neseoultare gi de opozitie fstA de adtlinic,
trans ()entrain., in timp ee pe baronul feudal apusean met elr
tsportui de eredintn fatn de suveranul snu.Puterii pres marL
scestor bsroni feudal. bizantini a ineerest ski li se opunn
rzsder impnratul Andronie Comnenul 1063-1085/despre sere facie
smintese en trebue eh ti tresut gi prim pArtile nosstre,oLvd
Mad in conflict su vitrul eft impnratul Manuil I Commenu14
1.080/,s's refugiat is surtes prineipelui galition de Hallc._
Polities externn a ststului bizentin,in ssestn e)^01
dominstA de luptele ee trebue duse in contra Turoilo 011
itsrhs.rit,in contra Peeenegilor gi Cumanilortin sort
nii unguregti ci a tneerenrilor de independen0 esti

www.dacoromanica.ro
lbd
Oregti la Nord gi in cortrs Normanzilor dinspre Apus,dsr e
pominatA mai ales de protIeme ce i s's pus prin ivires expedi
tiilor eructate.
Tureit Selgiucizi,pe urma nenorocitei lupte dela Montzi
kert din 1071 gi a detronKrii impArstului Romanos IV Diogenee
dela sfargitui epooii treeutesse revers* ssupts intregii Asti
tide/ gi infiinteszA nu numsi eultanatul de Rum /adie? roman/
Oslo Ioonium,din mijlooul Asiei Miottei gi emirate tureegti Is
Smirna gi Niohees.ImpArstii Alexie gi loan Comnenul su reugit
!Of lupte cu sucoes in eontrs Turcilor Selgiueizi gi eu armele
gi eu diplomatisossmutand pe un emir tura ssuprs oeluilslt.In
gervenind gi ogtiile erueistelintrergy jumMtste de apue,preoum
i intreg tiirmul Asiei Miei,bs o bung parte gi al Sirieitsjun
ge sub st4pAnires hoUrit4 bizontin4.Der in enul 476, Msnuil
F Comnenul,pornind in-oontrs sultsnului din Ieonium, eufere o
nfr&igere gres gi hotgritosre is Myriokephslnn.Pe urma sees
el infrangerilprimejdis Turcilor Selgiueizi pentru ststul bi
sntin n's mei putut fi inlotturstX in mod definitiv nietodst4.
Dinepre Nord,deosebit de spheKtosre era primejdis pecene
,deoareee venea eoneomitent cu ces a Turcilor Selgiuoizi din
pre rastirit.Alexie I Comnenul a trebuit sa duck milt. lupte,
ntre 1086 gi 1091, in contra seestor navKlitor*.Vitaiti din
Artile noastre,dinspre Dun4re.Luptele seestes 6. pe is Duniltre
17
els Durostor,Silistra de azi,regretatul N.Iorgs les pus in
egAtur4 eu primele ineeroart de orgenizsre politiet romAness
tlo ipoteet plsuzibilK ce a st &rnit multe disOlititan primIt
ears snului 1091,pe 11130 rkul Leburnion,Aiexie 4 Comnemullse
liemiAnd *supra for gi pe Cumsnilii sdrobegte eu des4Argire,
Lags moat Peeenegii mai spar spoi odatt dupii 30-de ant St'tnd
Odrobiti din nou de Iosn II Comnenul.Colonizsti gi lusti it
pastes bizantin4lPeeenegii dipper spot din istorie.Msuuil Cow:
pnenul are de luptst spoi au Uzii gi Cumsnii, dsr a eAror pri
pmejdie nu sjunge nieiodstft is proportiile primejdteipeeenege.
k La Nordlcu mult eucees luptft loan II Comnenul,der indeo
rebi Manuil II Comnenul, un implirsi, vitesz,sdmirstor al spusu-
4ui de atunot gi un impArsi+ osvalertin sensul de stunot spu
Lsesn el ouvantulutti^. oontra expanstunii unguregti.Cu prilejui
9unei expeditit in clvtra Ungurilor,Bizmntinit su ejuns pAnil
!plin Ortile Romtniel la ae-A. lei Te3re-!;a,...ul imparatului Kanuil

www.dacoromanica.ro
-169
I Comnenul,istoricul loon Cinnamosoemnaleez4 atumuilpentru
primaoora in istoriografia medievalA,,originea noastril romann,
scriind despre pr)pulatie intalnit4 : " Se spune ck sent vevhi
oolonigti dintre eel din Italia lot z-i<lie Eg 7not45 Zirroticot
1-0041.61f0dt MrOvrcu., led.Bonn pg.260,/.Manuil I Comnenul reugeg4
to an ajungk stkpan pe situatis politick din Ungaria.Dalmetia
B)snia gi o parte din Croatia aunt adologate teritoriului bizan
tinliar tronul ungureso este ocupat de pretendentii sustinuti4
Ide Manuel I Comnenulleare neavand inck atunci urmagi bkrbPiteg--1
tile's purtat on gand ehiar skgi des fats sa dupX mogtenito
rul tronului ungurese Bela,oare in Constantinopolea primi rani
gul or gi nunele de Alexie gi sstfel 84 impreune Unga-4
rig ou imperiul bizantin.N4setinduise spot viitorul impkrat
loan II Comnenulldin aoeste planuri de nunt& nu s' ales ntmie.
Cu suoces lupt4 Manuil I Comnenul gi in contra incerek
rilor de independestk a jupanilor sarbilindependentk, pe care
engese sit o obtink. ebia dupk moartee marelui impkrat.
Dar spre sfargitul aeestei epocildin ineerckrile de in
dependentk. a teritoriilor periferiee,unde autoritatea stkp&
nirii bizantine din capitalk slkbiseleele mai insemnatelprin
.urmArile lor, a Lost inceroarea fra%i1'r Petru gi Assn de a
se fsee independentileand imp4ratul Isao II Angelus in 1186
refuzA in mod umilitor cererea unor domenii ou titlul de pro
late PrjafraL06/.Multimea loeuitorilorldin 091=9 darilor grele,
se alkturesz4 ou insufletire migekrii oare,ou toots expeditii-
le bizantine conduse gi de insugi impAratul de e inkbugi re
volts ,duce la infiintarea oelui de al doilea Carat bulger cu
eentrul la Tarnova.Participarea elementului romAllese din am
bele pPirti ale Dunkrii la aceast4 migcare gi infiintare nu
poste fi t4g4duitili gi e admisk de toti istorieii seriogi ce
in seams de spusele lAmurite ale isvoarelor,cu toate Inver
Fekrile de tAg4duire ale unor istoiici bulgari.
Tot in timpul seesta reu9egte gi Stefan Nemanja sh in
fiinteze un stet putecnio sazbese
Amandouk statele gi eel rominobulgar gi eel s&rbesc,
care at.. 64 se 14rgeasok mere,/ pe seam teritoriilor bizantine
an ok le punk caplet able Turoii Osmanlai gi nisi de cum Bi
zantinti.
Un Olt inomio invercunat Sin afarklin contra okruis are

www.dacoromanica.ro
-170-
tv'eu de luptNt status bizentin in eeestli epooK,eunt Normanzii,
!are reugiserA 01-gi infiinteze o stXpanire in Italia de Sud,
,a esre au sdKogat gi Sieilis.Din Italia de Sydotendints Nor-
isszllor era exi treeeK spre Albania de azi.Alexie I Comnenul,
tier dela ineeputul domniei sele,are de luptst din greu in
ientre lui Robert Guissard gi Normanzii ajung pustiind pAng
iA Teeolis.Numai etKruints rKsboinic4 ci isousints diplomati-
tr. a lui Alexte I Comnenul a pus epJt acestor ntv l.ri rotprse-
lioe,Cu prilejul cruoiatei intAis,Boemund,fiul gi urmagul lui
obert,igi infiirtesz4 un prinotpet latin ou eentru in Antic,-
Rri.e.Stetul bizentin inter nu putea intelege ci admite state
loi independents pe fostele sale terttorti.Din ewe aceests
is ajunge ierAgi la rheboiu.Boemund se IntOarce in Italia,de
nde debsrexi In Albania.Alexte ins it silegte en i se supunK
a principe vasal de Antioohia.In timpul lui Loan II Comnenul,
lormanzti nu staeX imperiul bizentin,dar se intKrese in Italia
le Sud gi Roger II se incoroneezh ca rege le Palermo,in Siei-
IA9,612 sepirstii de domnie universs1X.Acesets face es impoire-
ii bizantini sK saute in contra lui alisnts impAratilor ger-
mei de spuslosre deasemenea nu puteeu ing/tdui Molt un preten-.
ient la domnia lumii.Sub Malluil I ComnenulteAnd sweets era re-
iinut de prezents cruciatei a doue,R9ger tress in peninsula
4olosnientpustiind pAnOi in Greets de mijloe gi distrugAnd oen-
trele de Industrie mAtitsei, ca Teba g.a. gi luAnd su nine pe
pet mai priosputi luerKteri4enuil I Cemnenul,eoxipAnd de grija
Orueistei a 2 -a,ae rkebunii in contra Normanziler,sjungAnd pAnN
Sia Italia gi.obtinAnd eu puteres armelor o intrare triumislAt
tn Antioehis /in SirialletXpAnitX de Normanzi.
Mamil I Comnehul,eu sjutorul papei gi in sehiabul uni-
rii biserieilor, a orezut o clip)" en vs putea reinitiate impe-
rtul universal romano-bizentin.Der duple moartes ealliormanzii
cuprind gi pustiese Tesslonioullees de-a doua capital a im-
periului,oeesoe a due is eideres lui Andronic I Comnenul.
Luptele su Normanzii su mai adue stetului bizanzin un
ire neejune gi o vajnio4 prioin4 de elAbire.Sprs a putea face
fetal pe mere nitvoilirilormormande dinspre Mares Adriatieli,gu-
vernul din Bizant a Brut revolts de szw'oTn1 flotei venettene.
pre 9-1 obtineli-su poordst intinse privilegii oemeroiele.Hri
movul din Mai 1082 el 1,41 . I Uoienul a 11?....t din Vette-

www.dacoromanica.ro
-171 -
tie o mare putere marttimAtrival9 gi spoisla 121004t,,pans Clns-
tontinopolet.In zadar Comnenii suivotrest 194 sl,tbesvofil puterea
venetion4,gi eu puterea arnelor ci pregAtindu4i rivalt grin
soordare de privilegii asemUntotare Pieanilor gt Genovezilor;
prim soesetstexplostatorii imperiului bizantin at sporit nuns'.
TAetrOmdu-$t en totit privilegitle obtinute odstX.Pe urns aces,
for prIvilegti ee eeuteeu de orice taxe gi vitmi corkbille gi pa
aegustorii VenetiettPisel gi Genoveitoomertul bizantintatilt Je
Jailor/tor odivioar4 gi aduoAnd atstului venituri merits's de-
,sorganizat gi deitzut u timpulttot mai suit eeeparat fiind de
Itallenitis age Walt ci duoand lso eporire gi oregtere stat
dr mare a influentei gi puterii latine apusene Ili in treburile
politiee,ineAt n'su lipsit revelte gi impotriviri sAngeroave
ale multimii gi ofioialitli ii bizantine in contra oolonitloz
ttsliene din Conetentinopoles gi in contra neguste)rtlor its-
lieni.0 slltbirr gt desorganizare economto4 9i eoPidere prinej,
iitoss4 s ventturnor etstului a lost urmares yea osi res Si o
ipoltdere a puttrii politiee militsreteare a due spot la deess-
ttrul din 1204.
Latura oes mai important/1 ci oaracteriatielt din istoris
bizantinK in seeetX epoon este stituoirea statului bizantin
fat* de expeditiile erueisteosre incep in met timp.Astfel dm
exgeditii ale ermatei spusenetimpArstit bizsontini nu le-au pu.,
tot dori gi nu le-au agtepts. niciodat4 ou tlyt sjutorul oe-1
putesu print su3tfel in contra Turoilor SelgiuoiziampAitatii br
zantini lupteu gi (Mutsu oh stlivilesecit nkvAlires turoo-peene
0-uzo-onmsn4 dela Nord gi ski reounoseell teritoritle eotropite
de Turoii Selgiuoizi dela rIeKritomai intaiu in Adis MieKtspoi
in Siris ci obis is urn vanes in vedere tars efantK s Palestil
neiags an Mout gi luptat imp/trot-it din epoos preedentX ci
tot sgs au prooedat gi sarii impOrati Comment din epoos seeast
Expeditiile eructate igi avesu drept tel inex slitbires efantu-i
Int mormant din Ierusalim.in luptele oe le duoeau impftratit
oomneni in contra Tureilor Selgiucizitei oiiutau sjutoare in
spue,dar mast trimiteri mesive de oetagi meroenari care on fia
plittti de impgratul bizontib gi en ate& la porunes lui;nu vq-
Aim insii 84 vie de ospul leer ogti mart conduce de stApAnitori
puaeniiriv;litos lmparstii de opus sou de-go dreptu3 dutmsni
n,r1riti Pi trperiulni btrettinr.n ritiapArit,Irti wormlanvi Tare
www.dacoromanica.ro
-la-
ratii bizantini socoteau un luoru foorte fireso oa egtila oru-
siee gi conducatorii for sa ate* sub asculttres imptirateasca
bizantina gi op teritoritle reoueerite,oare au spartinat dear
odstn impertulut bizontinon-i fie res.ituite.In sohimbsei sa
to tooth intreprinderea sub patronsjul for gi sh le des tot
ojutorul gi sa coopereze cu ogtile oruciate.In oarecare masur*
le ajunge la intelegeredor se iveso qi multe prilejuri de frig
0.uni gi neintelegeri.Alezie I Comnenul cautt gi reugegte sh
pig jurnmastul de ascultare al ogtilor regulate ale primei cru-
piste gi s4 primeason ouoeririle facute in Asia Mich,dandul
lAnd in schimb tot sprijinul.CAnd insa cruoistti -Urea mai de-
arte spre rnsarit,infiinteszn state libere latine la Bdess,
Lar la Antiocnia tier Ub stat latin normaud 9 Mel eh se mai
pinchiseasch ae attcudinea guvernului a'n Bizantletatul Divan-
011 se vede silit ea is o atitudine dugmnnoosn cruciatilor.Crn-
iata a doua se facie enter pentru eliberarea principatului la-
;in din Edesa,care chzuse sub mchamedani.Imparatii bizsntini
iu puteau sdmite "vireo de state rani indeper5ente pe fostele
rale teritorii.Deaoees in cursul cruciatei a doualidanuil II
;omneuulou toate ca reugegte eh Is jur4mautul de oredintlk Isi
;els aumnst-1 snurimpnratul german Conrad qi dela regele tranl
pez Ludovic Ville* tine cu neincreaere la o psrte,mai ales .c011
meats di.n urei e in stra.nse 10;4turt de prtetenie ou regele
lormand,Roger II,amandoi gAndindu-se ohiar la o. cueerire ou at-
m e a Constantinopolei.IPr in preajma cruoistei a III-otiose
; Angelul,IAnd Frederic Barbi/rose trateaza ou SArbit Sri Bulgs-
t 1 contra BizanttnilortintrA in legnturn ou Sultsnul Soladin
rte detines lerusalimul in oontra lui Frederic Barboross,eonduok.-
Nri.t wra4.ta*ot a 3-s,care gi el cauta insintea lei Saladin sju
'oral sultanalui aiu Iooniumocel mat apr,Jpist dugman el Bizanta.
.atas urmalimparatul bizantin gt cel germanocare s'a purtat ci
l ou gandul sSt ocupe.Constantinopoles Cu ormelepsjung la -
are inkelegere.
Confllotele dinure crt.ciagi gi guvernal din Bizant au fast
Iporite gi prin pradautunlle ci jafurile la care se d*deau 08T6
iii eruoistt Cu prilejul sprovizionarilorlmai ales cand veneou
Pete de cruoisti neorganizate gi nedesoiplinate.
Toste soeste imprejurnrt ci conflicte de tuterese "litre
..%.ciski i statul blzantlu a fftcut as prftpastia gi dugmakis

www.dacoromanica.ro
-115-
imtre spus gi rasarit s4 sporessoa 91 ea se sdAucesson gi os
imprejurnri speoiele in eursul crucistei s 4-e Ja duce la in-
faptuires plenului ce s's ivit gi in eructate a 2-s is Ludo-
vim VII gi Roger II gi in eructate 3 -a la Frederic Borbsrose,
sdioa la cuprinderea capitelei pizonme de entre ogtae cru-
ciste.Aceste imprejuxart specisle a fost ogtile eructate
r

neav&nd eorabii,Venitie se oferise ea le puna o flota la


lispozitte,der pe bst.i.NesvAnd orucisilL bsni,Venetistfosrte
vreetica gi oautAnd insinte orice sat.tsfaceres intereselor
el politice vi comereislelle.oere in scnimb sPrvieti militare.
Astfel cruciatti reouceresu aels Ungurldegi regele ungsr in-
sugi svue sa is pare la expedlIle cructstnlorsgul Zara pentru
Vesievis.ToV scam spore in tobAre cructstilor del. Ven..tie
Alexis IVIeumnst eu impnrstul german Filip 1 ea recomasdores
suesuu1sseerand,sjutor spre e-gi putea redobAndt tronul pentru
taloa sa,. Isms IT Ange1,41,uetronsu de fratele situ Alexie III
91 pentrwsine.Dogele VeretionsEnrieo Dendolo,gtie SA determi-
ne pe oonducatorii Ictilor eructate sA se indrepteze su-
pra Constentinopolei cregtinelin be de ssuprs Alexondriei
monemedene,cere stunci stapAnes IerusslImul.Ior Alexis IV,ne
fiind in store sa des crucietilor rAsplatile puce in vede-
rellittle eructate cuprind Cowtentinopoles 91 infiintesza
imperiut letln de rasArit.emstentinopoles,despre ale caret
Irum...seki,b9geqillopere de arts gi civilizeiie,mertorii ocu-
lars es cronieerdl crucistei a 4-e,Villeherdutn,ssu rabinul
chlestvr Venismin de*Tudelp,sunt plini de odaltretie in eyrie-
rtle tor,. pustiita 91 jeruita in mod ingrozitor de entre
ostsgii vruaistet a 4-stprecum ne istorisegte istlrieul eon-
tempyrsm gi mor'or ocular Rictite Cnonistul "din Cnons/
CAnd .Alexie V.Murtzuflos renunpi le orice resisten-
la fstA de eruetstii eueeritori, e proolemst in grebh impk-
aet Teodor I lasoaris,s1 doilee ginere al imparstului Alexia
IIi Angelul.Niot soests cu eel din jurul sAu ne mai putand'-
orgsnizs nioio rezistentA,se refugisz4 in ALA? MicA,unde reu-
gegte DK ergsnizeze impArAtis biisntinA din Nichees. Cruets-
tii rasa* stApAn1 pe situstie gi infiintesza impertul lstin
de rasArit (were eves sA dureze numai oAtevo deoenii,sdiet

www.dacoromanica.ro
-114-
dela 12W-1261.
Pe urea isprAvii oruoistei a 4 -a din 1204, tau fiin-
ta pe ruinele stauului bizantin al Csmnenilor patru form/i-
lium/ polititte.Adeste pstru stee sunt g I/ Impertul latin
!din Csnettatintpsles,2/ DespeAottcedin Epir loare a devenit pen
tru putin tiap ci imperiu de Taselsnio 3/ ImpArreits astrilsx r

Csmneni din Trepezunt ci inaturgit 4/ ImpArAtis bizentink


in Biohees eare avea sit duel le restsurerea impariului bi-
zantin le Constantinspolea ;deaoeea eploa urattsare poste fi
numitit epode imparkViei din Nicheea.
Aeltprs marilsr impArsti Csmneni aveVi o msn.grafie
bunit 91 amlnuntitil.do F.Chalendos, " Essei y Is regne d'A-
lute Csmnene / 1081-113Y/ Paris 1900 ci Les Oamnene II,
Jean Cunene /1118-1143/ et Manuel Csmrene /1143-1180/ Pnris
1902.

A..% Ili" 4111 7.4101111.11MIN.INNI11,

EPOCA A VII / 1204- 1251/ set EPOCA

11,PARLTIELZIE1,111L1 EA

In of:mast/1 epsotIotoste pstru statele /Impqrilt,4 lett-


n4 din Constantinopslee, despltstul din Erix,icpPrttis peril,
Comneni din Trapezunt z t impar4iie din Niohees/ ct -au mvut
istsrle gi eirdstents for cnno,dmitent$1 deseabittt.
Imperlul latin din Csnetantinipolem a (Mutat in za-
der ea se intaresed4 gi sti as littes.,01 prin ouderiri de ale
Isatelgr teritsrii bizsntine,iardapitatul in Epir gi imperiU
din NisheestrivslizAnd gi ajungtinu uhisr la oi.oniri unul ou
altuljeluteu s1 -1 distrugh gi a i se subst4tuelrestsurAnd 112
portal bizantin din nsu 1n Csnetantinspsles (vettede eves ca -i
reugessoll impgrotie4 richeem.-

www.dacoromanica.ro
.7S-
La ohderea 9x (14.strugeres imperiului Latin a contri-
buit in largit mhsura gi impAriltia romAno-bulgar4 dela TArn4-
vs gi in deosebi IosWL1/11191-1207/1numit de bizantini
Caloian gi loan Assn II /41218-1241/.
Impnrottis din Trspezuntlfiind pres deperteln'a-avut
nici un rol in aoest eens.Ea a gilust ninth putin inainte
de catastrofs din 1204 .and Andronic I a Post Asturnat,
nepotii ski de fiu,Ilexie gi David,au fugtt in TivirtavOu
ajlomorul morel. regime p GeorgieilTamars /1154-1212,/,in
preajma catastrofei din 1204,au pus *Ana pe Trapezunt ;
David spoivitesz gi rnaboinictgi-s intina stapanixes soupru
.thrmului brit Negre dope la pinope gi pAnh la Hersalees
pontioX gi soup?. Paflagoniei.Teritoriul implirktiei din Tre-
pezunt a foot spoi mereu micgerat prin auceririle imphrati .

for dela Nioblea,ea gi s sultsniler de Rum. din Ioenium.Te-


tuqt imp irxtta de Trapezunt a marilor Cement a reugtt sX
existe pink fiinoolo de eftderes .Constantinopolei sub Turoii
OemsniAllyAbo, in L461.
Imperiul lfrtin,din osuzs organizatiei Dale deelhus!-,
feudale dup4 sister apuseanIn'a foot 'in stare sX se inchege
sK spereasch gi sS se intXresscX gi imp4ratit latini nig/
n' au ffiut gi n'su fest in stare gill se folostegon de rival.
Utile dintre despetatul din EpirtimphrAtis romeno-billgarX
gi impArAtis dela tichees,eittegitrele pretenlenta gh-i go-
nesscX din Censtantinopoles.
Cond-achtorti cruciatei a 4-a,,dupAt cupriaderea emsten"
nopolei din primAvers anului 1204,au imptrtit puterea gi tr.
rivertul bizsntin intrivit unei isvoell clare gi smkuntite
asupra chreis at oitzut de acrd de ma insinte.Craoista ale
conduDit de Venetteni gi esvaleri mei 4,1es frencezi.Dar4 din
tr!o parte va fi ales impXratll/din cesleltA urseezh sA fie
ales pstrierhul de oXtre un oorcziiiu alealtuit din elite 6 re-
prezentanti si fieeXrei phrti.lel mai puternic gi mai dee-
totnio dintre candidatii la trop ex, Benifsciu de Ronferre:
Degele venetian 1.)orico Dandolo a gliut sX faoX DX fie ales-
sit o figurX at gter,-.,-01,1,e care F stXplini.Astfei m-
pArat a ales Baldul- ru --;4t,elarh venetisnul Tome
Oroxsx.Vu ETErrZ eln teritoriu gi .111 Con'tantinop "lea e
uutt ImOrabl,1112. 1-tin.nn sfert 91 Ina'. 2AwAtate,8111:.-
www.dacoromanica.ro
optimi primegto republics venetiann, care atilt mai ales sti
ooupe toate panatela important, de oomunioatie, interesAnd
comertul et levantin; astral ocupl portal Dyrrhaohion in
Albania, Caron giMadon in Peloponez, insnlele Ionice,apoi
Crete gi cele mai multi din knsulele mg.. ca Nuboia,Andros,
Naxos a.a.,punotele important. din Elespont gi Marea de Mar -
mars Oa: Sraolosa, Redestos gi Callipolis, iar in Tracts:
Adrianopolea. Dogele venetian nu s vasal al tmpAratului, ci
crvailicj? dimpreunA stIpAnitor. Trot optimi din Cons-
tanti opolea co tif,Sofia, apartin republicei venetiene.Ve-
netia iai orseasa un puternio imperiu colonial in Mediterana
de rgalrit, cAruis aids rlzboelele napoliene ii pun caplt de-
finitiv. Restul teritoriului ca gi oeeace va mai fi (merit
fi ouprina, este tnpArtit in multime de state vasale mai
marl gi mai mici. Astral iau fiintA: regato]. de Tesalonis al
Lai Bonifaciu de Monf.rrat, cel mai puternic vasal al imps-
riului latin de rIsArit;apoi duatul de Atena ci Palm al lei
Dtto de is Roche, principatal de Acheea sea Monies lanticul
Peloponez) al lei Gottfried de VillehardouinsindA de--a cro-
nicarului &mean on acelag name al oruoiadei a IV-a ci mat-
te altele. Organizatia aoeasta fArAmitatA era isvor de mare
slabiciune. Spre a pates rezista primejdiilor oe-1 pAndeau
din partea tArilor bulgari dela Tarnovag a daspotilor din
Spir gi a imparailor din Richeea,ar fi avut nevoie de o pu-
ternicA organizatie anitarg. Primal imp.rat latin de rtisKrit
Baldwin de !Sandra (12o4-12o5) in lupta dela Adrianopoloa cu
tnpAratul Ioanitl, care mai inainte as face a fi uoigAtorul
de Romeivin opositia on Vasil. II Macedoneanal, uoigatorul
de Balgari, cads in prinsoare de undo nu avea sA so mai in-
toarogaratele situ Rnirtio/1205-1216/ singurn1 impArat Latin
destoiniosisbutegte s consolideze intro catva imperial la-
'tin din Constantinopolea, dar dupl el nrmeazti impAratid.abi
gi nevArstnici gi dacit imperial a mai dAinnit panA is 1261,
prioina a Post rivalitatea gi laptele dintre pretendan#i is
tmatenirea latin A, adiok dintre Romlno-Bulgari, despotii in
Mpir ci impAratii din mimeos
CAnd latinii au cuprins Constantinopolea, ',Attar/ condo-
oiltoare s'a refugiat in teritoriile neompates o parte sob
oonducerea lei Teodor La3caris, in Asia Vied, ier altti parte
sub oonducorea lot Mihail Angelos, un_vAr,primar, al impAra-
tiler Isac II Angelos gi Alexis III Angelos, in Npir, undo
AnfiinteszA o stapanire independentA cu central is Arta, con..

./.
www.dacoromanica.ro
tindand veche organiliatie politica bizantina in partea de
opus a fostulai imperiu bizantinatibail Angelos /12o4.1215/
igi intinde stapanires in Sad pans in Golful de Corint, ear
fratele sau vitreg care 1-a urmat Teodor Angelos /1215-123o/
viteazlintreprinzator gi wastamparat igi intinde stabanirea
lei dela Adriatic:at pang is Mersa nee. Pune ()spat in 1922
regatulu1 latin din Salmi 41 Se incoropeaza imparat al Ro-
mailorparatand astfel ca el tutelage el aspire is restaara-
rea imPeriului bizantin is Constantinopolea.Ajunge insa is
tainteIegere, Cu. rivalul sau, takul bulgar loan II Asan gi in
lupta della ClIco-rs/VPin 123o, intro Adrianopolea g1 Filipo-
poles, e infrant gi prim, urmagulsfratele eau, Manal Ange-
los nu s'a intitulat decat despot, stapanind asupra Bpirulai,
Salonidului gi Tesaliei, pierzand insa teritoriile din Tracts,
Macedonia gi Albania.catre Bulgaria Diva aceea.despotatul-de
Npir slabegte tot mai $nit Salonical gi alte teritorii de ale
sale ajpagand in stapanirea imparatiei din Nicheea.
Dupa moartea tarului loan -II Asan gi puterea taratalui
bulgar sjunge-tot mai mat in declin aga incat dingurul pre-
tendent serios is Constantinopolea latina a 'ramas imparatia-
:dela Nicheeasunde Imperial bizantin de odinioara, in partea
sa da rastrit, e. continuat ea dainaiasca, sa no desvolte gi
sit se intareasca tot mai mat.
In imparatia din, Nicheea, pang is intoGromrea in Constan-
tinopolea, au domnit urmatorii imparati: Teodor I.Lascaris
/1204-1222/ ginerele saa loan III Vatatis ( eccr.4z116 )
/1222-1254, apoi.fiul eau, care dupA mates as s'a numit tot
Lascaris, Teodor II Lascaris/1254-1259/;ameasta lasand un
mrmag minor, loan IV Lascaris /1259-1261/ pent= e1 domnegte
Mihail VIII Paleologul/1261-1282/, care inca din 1259 s'a
proulamat imparat pe langa imparatul legiuit, ear in 1261 it
detroteaza orbindu-1. In 1261, Mihail. VIII Paleologul igi
face intrarea triumfall in Constantinopolea gi Cu. aceastase
lOargegte 01 ou imparatia din Nicheea gi cu imperial latin
de rasarit.
, InflintatorM1,1mparatiel din Nicheea a Post Teodor Las-
parts, Oars a reugit bl.punA capAt altor incercari de sta.-
pftnir1 bizantina independent., ice s' au Malt in Asia MicK
Ipe =ma cAderii Constantinopolei in mainile Latinilor. Au
trecut mai multi ant pan co ,i-an organizat statul dupe
thipal gi asemAnarea vedhiului stat bizantin cars continua
.Fasoioola 12.
www.dacoromanica.ro
-118-
astfel Cu despotatal din Npir gi in partea sa de raskrit gi
abia in 1208 se 1nm:won/az& ca implrat gi aatocrator al Romei-
lor de catre patriarh, care igi zicea tot arhiepiscop al Con..
etantinopolei, Roma MDUK ci patriarh ecumenic.
impArAtia din Rtcheee a ajuns in curand Gel mai puternic
stat din cate Wan ivit pe.teritoriul fostdlui imperia distrde
de araciada a 4-ar a reagit sa se consolideze ci el ajungit col,
mai puternic, pentruck, a avut norocul -ca toti imparatii, dela ' '

Teodor Lascaris pang la usarpatorul Mlhail VIII Paleologulssa,


fie oameni foarte destoinici, Uiteji, mars barbati politici ci
buni administratori; apoi in fata acestora stktea imperial la-
till de crganizare feudalk, Cu. vasali mai mult independenti g/
ca impArati slabi, care din punt de vedere politic au twit
foarte neiecasiti in relatiile lox ea puternicii tart romino-
balgari. Primal impArat latin cads in laptI ea Ioanitit 9i tot
sl it silecte sa se intosrod. 14 contra ea, and Enrios eel de .

al dolloa implmat latin, pleaal el ouceraaseK teritoriile bi.,


zantins din Asia Mica. Astfel Teodor I.Lascaris are ragaz el
inlAture alti rivali, ea se organizeze in Asia Mlessit-gi lAr-
geasod stapanirea rata de imparltia din Trapezdnt ci BA birue,
pe Tarcii Selgiacizi.
Teodor I Lascaris, la moarte, lask, un stat bins conAoli--
dat, iar urmagul sAajoan III Yatatis, a lArgit malt granite-
le lui, a stint sd-i dea o bank stare infloritoare gi prin '

saccesele sale militare ci diplomatice sa preg?Steasott ea ade-


vArat reoucerirea Constantinopolei, earl ace se explicA dews
apoi a olzat pe neaqteptate gi fArk, nici c rezittentM in 1261,
loan III Vatatis reaping atacurile latine t a Asia Mica 1

gi-i biruie. Igi pregAtegte gi o flotd, ci reou lregte insulele


Lesbos, Samos, Bios, c. a. Dapk, ce laptgt dsla 04ocotnita, din
impAratal de Tesalonic, Teodor Angelos cats in prinsoa-
re bulgareasca, loan III Vatatis, om iscusit politic, se eili&
z1 ea loan II Asan.gi in 1235 amandoi asediazii Constantinopo-,_
'lea , MIL enlaces inekt clot amandoi asediatorii sant blnai-
tori anal fatti de celalt gi cu drept cavant.Mtpk moartes lai
loan II Asan gi dupg. ce Ican III Vatatis are ncrocal s soaps
matins de marile invazii tatars, reagegte sk, recucereascA
intinse teritorii in peninsula Baloaniol de ale deppotatalai
de Npir gi ale Bulgerilor; in 1246 cuprinde Tesalonical ci
paters* sa se intinde Bela Adriatica la Mares NOagrianva-

/
ziile Uttar', cars au au ajuns panA in teritoriile sale au
slAbit pe datmanii-sli, sultana]. din Iconium gi impAratal do

www.dacoromanica.ro
Trapizunt, ajUngi tributari TAtarilor. spre a slAbi inner-
Arils papal de a ajuta impArltia latinA, Joan III vatatis
a intrat in strAnse legaturi on trederio II de Hohenstaufen
as a aria fat se oAsatori dupA moartea primei sotii,iar
spre a tins in loo Venetia, atAt de intereeata is apAraroa
imperiului latin de rAsarit, se leagli on Genus, rivals ve-
nstieil.dAndu-i intinse-privilegii comerciale. loan III Va.
tatis a fost an dot nitor atItt de bun, incAt poporul 1-a vs-
nerat in ourAnd op. pe Sf.Ioan col Miioativ.
Urmagul alLu, Teodor II Lasoaria, om invItat gi mare
sprijinitor al literelor i Olintelor, a fost kji an des -
toinic impArat ci bun ostag oars a gtiut sA spore gi ed.
pAstreza imperial moqtenit;gt-a instrainat insas grin aspri-
mea sa, nobilimes, ceases a ci dus is desfiintarea dinasti -
el Lasoarizilor, prin Mihail VIII Paleologul, al oIrui ge-
nsral,Alelle Stratigopul, ple cind ou o ogtire unic4 in era-
ciao in vera anului 12611,85. stew de pazI le granita bulge
rgiogAsegte Constantinopolea far& nioi o pazA gi o caprinaa
ford nisi o rezistentAlimperiul latin de rAsArit fiind on
tptul decAzut gi fttra nicio vlag6.
Asupra lui Mihail VIII Paleologul a sorts o monografie C
alapman, Michel Paleologus,Restaurateur de 1i:empire bizantin
Paris 1926.
SPOOL A VI//-1,21261-1453/ sac. SPOCA
Paleologilor
Mihail VIII Paleologul, usurpAnd tronul Lascarizilor a
reugit BA des fling. dinastii UDIA a impAratilor bizan
tini, dinastie care a ducat mai malt ea ricers site din di-
aastiile impArategti,bizantins gi care a fost owl' in urmA
stapAnind asupra imperiului bizantin pAnI ce $i-e pierdut cu
destivArgire gi pentra totdeauna independents politiog. Dupg
numsle acestei dinastii.denunim aceastA epoog ci specs Paleo
logilor. In cursul acestei epoci au domnit armAtorii imp r
ail VIII Paleologul /1261-1282/ apoi fiul acestuia,Andro
nic II Paleologul 1282a.1328, pe acetate 1-a rgsturnat,ORKEIE
in domnie nepotul slu dole fiul sgu, Mihail mprt in 132o An-
dronic III Paleolopl/1328-1341/ numit gi pel tAnArolui i-a
urmat fiul sAujoan V.Paleologul /1341-1391. Acesta ajungan
pe tron is vErsta de 9 sau 11 ani, a avut o domnie indelun
gatA ins destul de sbaciumatgostfel sia float cA deddatA 0_
el an domnit, eau i-au usurpat tronul socrul slupioan VI r
www.dacoromanica.ro
-180-
taauzino 1341-1347, oa epitrop al BALI, tar dela 1347-1354 ea
impArat asarpator; tot oa asurpatorpfital sga mai mare Andronic
II. Paleologul /1376-1379/ ca ci fiul acestaia,Ioan VII Paleo-
logu1,139o. Dap& moartea lai loan V Paleologul, i-a armat nal
0AI mai tang Manuil II Paleologul /1391-1245; acestuia i -av
)armat apoi fit Adi,ultimii imparati bizantini loan VIII Paleo-
Logul /1245-144S/ ci Constantin XI Paleologal;;/1448-1453/; aceE,
to s'a numit dapti paicA-sa, o sArboaic4 de irigineygi Constan-i
tin XI Dragases maioX sa fiind fiica principelai s&rb Constan-
tin Dejanovioi, clzat in lupta dela Ravine, ande a trebuit BA
lapte ca tribatar Turcilor in contra lei Mircea cal BAtrAn ci
aepoatA a despotalui sArb loan. Dragag /vezi G.Ostrogorsky,Ge-
schichte des byzantinischen Staates,pg.40, nota 2/.
In aceastA indelangatI epocA, preocapArile de apetenie
le statulai gi impAratilor bizantini as foot mai intAi zAdIr
icirea planurilor, ce,mboneaa din tapas, de reinfiintare a im-
erialui latin de rAsArit gi incercArile de intregire a imps-
iului cu teritoriile ce,i-aa apartinat gi care au rAmas sub
stIpanire fie a fogtilor vasali apaseni ai impAratulai latin,
'ie a statelor separatiste bizantina, ea a despotilor din
pir gi Tesalia, sea a imptratilor din Trapezant saa ci a ta-
llor bulari eau a arailor sArbi.
DacI zAdArnicirea reinfiintarii imperialui Latin a reucit
tatulu.i bizantin pe deplin, gratis generalitAtii diplomatice
alai dintAi impArat-Paleolog, care a foot Uihai-VIII 4261-
282/, incerarile de reintregire n' au reucit dec6A numai in
arts gi in mod trecator din dauza slAbicianli militare ci 11.--
anciare a statulai bizantin din aceastA epoch, ca gi din eau-
a altor mai marl primejdii externe, care s'aa ivit tot mai
merintAtoare.
aceste primejdit.aa foot acapararea camerciall economicd
in parte.a republicilor italiene Venetia ci Genes, pot pate-
ea noului stat sarbeso a tai Stefan Dugan /1331-1355/ dar mai
.xes puterea mereu crescAndl a Turcilor OsmanlAi,_care avean
I pang capdt independentii politico a imperialui bizantin.
Jthbateres gi stAvilirea aces :or primajdii, dar mai ales apA-
.,,rea in contra pericolalui turceso, pe bare nici na au isbatit
1-1 inlAture, au foot apot preocapkrile ci strAdaintele prin-
ipale ale imptratilor gi oamenilor de stat bizantini.
SlAbirea gi diminuarea statulai bizantin,precum gi spo-
tree statulai otoman turceso, pe seams teritoriilor bizantina,
a Lost malt grAbite ;A_ au devenit amenintAtoame pentta exis-
www.dacoromanica.ro
xistenla statului bizantin gi ain cauza rebaliunilor gi a cc _
telor color multe de domniespIrtile in oeartd, recurgand.spre
nemorocirda statului is ajutosre militara strain, indeosebi
gi de cele mai multe on Is ajatoare militare turcegti.
Spre a obtine ajutorul papei, pent= a preintampina rein -.
fintarea imperiulni latin gi spre a obtine ajutorul apusalui,
mai ales in contra pericolului tot mai apdsltor turcesc, impg.
ratii bizantini au foot nevoiti, fie gi-din convingerea reli-
gioasd,precum e probabil caull lui loan VI Paleologul, a carat
viand era o latind apussand, fie O. numai din consideratiuni po-
litice, precum e probabil is Mihail VIII,Ioan VIII gi Comstan-
tin. II, sd incerce unirea bisericilor ci recunoagterea prima-
tului papei, conditii fdrd indeplinirea cdrora grew putea sd vi
ne vreun ajutor mai important din apus pentra statal bizantin
subminat de talazurile nAvalirilor turoecti. Astfel se face
cd gi in istoria bizantind din epoca aceasta problemele reli-
gioase cuprind an loc imprtant ca in genera de aitfel in in-
treaga, istorie bizantind.
Dinastiea Paleologilor a detinut cel mai molt timp tronul
din Bizant gi in aceasta lungd epood de aproape doul secole
intregi, domniea primului implrat Paleglo$0 tidied a lui mihoil
VIII, se desprinde in chip aparte de restulepocii. In timpul
"doumlei,acestui imparat *died dela 1261-1282 imperial bizantin-
/oacd Inca un rol principal gi determinatic politica ma-
211or state din aces vreme, dela 1282 inainte cade ins pe pla-
sal al doilea, spot dap& domnia lui Andronic II, adicd dope
is 1328 eau Chiar de pe is 132o ,cend incep certele de domnie
intro Andronic II gi nepotul slut Andronit III, rad inceapd un
declin vddit gi pripit al statului bizantin, desfiintarea gi
ocuparea de istov din partea turoilor Osmanldi devenind o
chestiume de timp. Si dacd west timp a inut mai bine de an
secol, cauza no a foot vreo revenire gi intdrire a statului,
bizantin, slabit gi imbdtrdnit scum, ci intImpldri gi mari eve -
'nimente externs independente de prezenta statului biaantinsca
lunioard invazia mongol& a lui rimur, carte de dotnie turcegti
u.a., aga oh de act inainte epoca Paleologilor 1pate fi carso-
terizeta gi ca o spool de deeddere politica pd.nd is dispariti
statului bizantin.
Dnpd. ce Mihail VIII Paleologul a ajuna stdpau in Constti
tinopolea, grija sa principald a foot sd feed fatd ceroeter'
ce veneau din apus de a reinfiinta imperial latin,cdtuia iv
PdfIti a bizanti mA din Nicheea ii pusess dept gi st-gl iu
tregeased imperial did p nc da de a te-itorial.
www.dacoromanica.ro
S1 reugegte pe despotul din Spir sg gi-1 facg nasal iar
e sub stgpgnire lating sl scoatg in Peloponez provincia Ar-
41dia, ea ci alte localitgti improtante, precum gi unele insult
in mares Sgee intre care gi mares insulg Rubes, inglobandu-
e in imperial eau.
Dar mai ales in mod strgluoit a fgcut fall primei sale grij
e a adgrnici reinfiintarea imperialui latin. La reinfiin-
area imperiului latin din Constantinopolea ayes mare intereS
1.12 chip fires republics Venetia, a cgrei creatiume in chiar
rolosal ei a gi That aeest imperiu. Spre a o combate, Mihail
VIII Paleologul s'a legat cu rivals as republics Genoa, care
In 1267 primi o conoesiune in Galata in fata Constantinopo-
Lei, pe tgrmul Cornului de aur, asvfel incepand gli luAnd
Mu% improtanta colonie ci oracul atilt de puternio al Ge-
aovezilor dela Galata. Mihail Ws folosit spot merea in chip
Lsousit de rivalitatea dintre Venetia gi Genoa.
Cea mai mare silinig igi dgdea insg in chip ci mai fi-
rase spre a provoca o migeare mare in spas pentru regtaurarea
Lmperiului latin de rgsgrit, insugi impgratul fugar Balduin
II. Aceste incercgri as devenit amenintgtoare pentru statul
bizantin restaurat, cand,au fost imbrgtigate de noul rage al
5iciliei gi Neapolei, Carol _de Anjou, care a reluat Cu. mita e
3nergie politiog de cucerire antibizanting normandg de odi-
ftioarg. Mihail VIII Paleologul, prin iscusita tratative di-
plomatice ca regale Frantei Ludovic col Sfint, fratele lui
Carol de Anjou gi, prin politica de unire a bisericilortuni-
te ce se infgptuegta in mod formal in Sinodul (conciliuli de-
la Lyon in 1274, undo trimisul sou a fost istoniculWarele Lo-
cofgt Gheorghe Acropolitul, etie sg dejoace planurile gi in-
cerogrile primejdioase ale lui Carol de Anjou. Iar and Boasta
is prima sedisvacantg a tronului palml, gtie sg impung ale-
gerea unui candidat, care oil toatg unirea biserieilor fgoutg
de Mihail VIII Paleologul 0-1 pgrgseaseg pe acesta gi sg
sprijine politica as agresivg antibizanting gi reulelte tag
formeze o intreagg liga alegtuitg din papa, Venetia,SArbi,
Bulgari 0i deppotul din .Tesalia, care combgteau polities unio-
nist6 a lai Mihail al VIII -lea, acesta, cu toate oil avea de
luptat ci Cu greutgti interbe, combgtut fiind do antiunio-
nicti, etie totugi ci reugegte sg zlidgrniceasog planul lui
Carol de nj oil.
Prin mijlocirea Genuei, Mihail VIII intro in legSturd
Cu retlu de 'Aragonim, i._1;lania vi cu 1).-nii sgi preggteVt8
-I) numai expeditia acestuih in contra dugmanului sAa de moarte

www.dacoromanica.ro
.0Arol de Anjou, ci prin bani gi propagand& sI pun la cale dhiar
.n Sicilia faimoasa revolutie, ounosoutI sub numele de Vespera
S:iciliana, din prime vary anulai 1282, care a pus capIt stapani-
tit lui Carol de Anjou, in Sicilia, in local lui uranda tronal
Siciliei cu ajutor bizantin prietenul gi aliatul situ Petra de
Airagonia. Lstfel genial diplomatic al lui Mihail al VII -lea a
izbutit in timpuri critice 86 zIdArniceasol planurile de restaU-
calre a imperiului latin de rttsIrit i-ar incercIrile ulterioare
gle urmacilor lui Baldwin II nu au fost ilaate in serios nici
Hier in opus.
Genialitatea_diplomatica a lui Mihail VIII Paleologul se vede
gi din chipul cum a etiut prin legIturile sale Cu. hanul T/tari-
lor Nogai, din Sudul Basis/ sI in in cah pe Bulgari gi SIrbi,
Jar prin legIturile sale cu Mongolii din Asia CentralI gi cu Mame-
luoii, stIpAnitori ai sgiptului, sI -i tin& in gah pe Turcii Sel-
g .u,cici.
Prin politica so de unire a bisericilor, a inlIturat perico-
141 reinfiintIrii imperiului latin de rIsIrit,dar a nemultumit
populatia credincioasI ordodoxiei, aga inolt scum nu era comm.
bItut numai de aga numitii Arseniti, putini is numAr, adiol ado -
7sntii patriarhului Arsenie, care apIrau pretentiile legitimis-
.ZS 1a tron ale Lascarizilor, ci e2a privit cu ochi rli de majo-
itatea mare a suputilor sIi, mai ales el a fost nevoit sg-gi
zapunI punotul sIu de vedere unionist gi prin mIsuri ci prime
ward. violente.
Deaeeea Mihail VIII Paleologul /1261-1282/ a lIsat is moar
tea sa imperial bizantin consolidat gi ca vazI sporitI in afar&
imluntra ins divizat din punt de vedere religios -ft istovit
4in punt de vedere financiar, din owns politioii marl ce a
purtat-o.
Urmagul sIu Andronic II Paleologul /1282-13281, spre a red3
linigtea bisericeascI imperiului, ravine is o politic& ouratI
antiunionistI gi incearol prin reforme financiare gi fiscale, sI
Jadrepteze finantele tarii.
Republica mlnistireasol din Athos, care depindea de auto -
ritatea tmpIrIteascI incti din timpul lui Alexia I Comnenul, o
pane in 1312 sub jurisdictia patriarAului, sporindu-i malt auto -
ritatea.
Andronic II, ca gi urmagul saw, Anromio III, reugeste sl
Continue cu sucoes reintregirea imperiului bizantin, mai ales pe
seams despotilor de Epir girresalia apoi in insulela Epee gi in
deosebi in Peloponez, undo cu timpui a sI :9 4esvo"-t, t 1_...A

flint6 dezpotc..ttal de Mores, cu centrul in Mistra jlang autioa


www.dacoromanica.ro
Sparta /un important gi putarnic cent= bizantin tarzia,
care o ea supravietutaeca insagi Constantinopole* bizantina
cm vreo cativa ant /146o/.
Rivalitatea insa_dthtre republicele italteteiVenbtia gi
Genua, Andronic II gi urmagii sat n'au gtiut s'o foloseasca
in modal tscusit al lai Mihail VIII ci luAnd pe fats a-partea
=eta in contra celeilalte, is sfargitul conflictului, pagn-
bitul principal era totdeauna cel mai slab, adica statul bi-
zantin.Pela 135o in vreme ce vama bizantina a Coustantinopo-
lei Mari tin venit de 3o mii Xiperperi /galbeni/1 vama geno-
veza dela Galata ajunge is 2oode mii.
0 cauza deosebita de slabiciune.a statului bizantin au
fost in timpul acesta certele neenntenite de domnie intro
Andronic II batrAnul_gi nepotul sap. de fin. Andrcnic III cel
Omar, care izbucnind pals 132o au dus dupa 8 ant de carte
gi impacari is detronarea bateinulti imparat.
In cearta aceasta, rivalii au recurs is ajutoare strain
bulgare gi sarbegti ci aceasta tocmai and crati Barbi da-
vit tot mai puternici. CAci prin lupta dela Vellbujd /Ira--
tendil de azi, is Snd-vest de Sofia/ din vara anului 133o,
in care Bulgarii aunt itfranti,Serbia devise cel mai pater-
nio stat din Balcani, ajungand is =Imes puerii sale sub
Stefan Dugan /1331-1335/ care sarbeete igi spume: or
Srbliem i Grekom, imparat al Sarbilor,gi Grecilor, tar in
hri so ave le sale gre ce g ti Zrol/Girzep Z-r,e'14.61 )(di-
eiLAAw4imparat singer stapanitor al Serbiei gi al Imperia-
lUi bizantin ci al carui stat se intindea dela Mares "%gee
is mares Adriatica ci dela Sara ci Dimas pang is golf al de
la Volos is rasarit in Tesalia ci 'Ana la golf u3. de Corint
is spas ft Stolia. Ca in secolul al to lea, tarn]. bulges
Simeon, tot acs scum in sec.14, Grata sarb, Stefan Dagan
avea ambitia ci ante' sit se substitute tmparatului greo de,-
la Bizant. Dar cu moartea lui Stefan. Dugan, statul sun. ma-
rat se desface in mai multe state marante ci prime3dia de
moarte pentru statul bizantin nu avea sa vita, din partea
vreunki non. stat balcanic, ci din partea noun stapaniri
turcecti, care avea ea pun& capat gi statelor balcanibe.
Prin certele de domnie dintre cei doi Andronici statul
bizantin ci-a pierdut mult pnterea gi prestiginl. Nunumai
in extern ci gi inauntru a slabit foarte mnit.Andronic al
III ajutat de murals domestic ( general comandant al Armatei
loan Cantacuzino, viitorul imparat gi el usurpator in lap-
tele de domnie in contra bunicului san Andronic al II ses

www.dacoromanica.ro
dat 1.a o eerie intneagg de concesiumi gi promisiuni demago
gice fatg de prietenii gi sustingtorii sii. Ajuns pe tron,cu
toate incerclrile de a raven!, situatia interns politicg admi
nistrativg gi financiarg economics, namat poste fi refIcutl.
In provinoie Atotputernicii sent mars proprietari feudali care
devin aproape principi independenti. Mogiile privilegiate
0741KO'Cob ) devin mogtenitoare din diatinotii gi rgsplgti
pefSonale precum erau mai inainte.
VAnzarea functiilor in stat devine generalg, iar dIrile
tot mai apgsgtoare, din cauza scutitilor prea numeroase.
Administratia unitarg centralistg slIbegte pAng ce dispa
Leggtura au autoritatea impgrIteascg se mentine numai prin per
Ewan* guvernaturului, deaceea guvernatorii se aleg din rudele
familiei.impIrgtegtis iar cu timpul And imperial devine tot m
micgorat, teritorialicegte este impIrtit rntre feciorii impg
ratului ca apanaje gi condominii aproape independente. Maul
stIpAnegte bunboard aproape de capul lai in Moreea is Mistra
altul in Salonics'gi al treilea in oragele din Tracia de rgsg.9
rit. Autoritatea statului gi a impIratului scade tot mai molt.
In schimb, sporegte gi se intgregte aatoritatea biseriiii gi
a patriarhula, autoritate care avea sg formeze apoi pavgza de
apgrare a popoarelor aregtine gi sub stgpanirea turceascg.
Pericolul de moarteopentru statul bizantinpavea aI ving
precum am spur o, dinspre Asia Mica, din partea 'rurcilor Os
tenni. Acegtip, impingi de marea invazie mongolo tgtarg, ce
a pornit din Asia Centralg ar ajuns dimpreung cu alto triburi
turcegti inspre Asia Mica, cgutand locuri de agezare i de pra,
d incepA invada gi Asia Mica de opus bizanting a caret apg
rare alibi malt prin rgzboaielo gi primejdiile dinspre opus
gi miazg noapte gi prin neglijarea Ilsfuriler militate dela
granita de rasarit.- Pela 13oo o bung parte din teritoriile bi-
zantine din Asia Micg erau cotropite scum de turci care areia
eerg o multime de emirate. Otman sau vsman dupg care gi s'a
numit acest trib turceec turcii osmanlgi a infiintat emiratul
din Bitinia, adicg in regiunea Asiei Mei dinspre Bosfor gi
Mares Neagrg.
Statul biaantin fiind slIbit militgregte, aoum Andronio
II Paleologul cauta ajutoare militare strain gi And faimoa
ea companie catalang ost&zi mercenari spanioli dna terminarea
razboiului eitilian (aragonez) angiovin detin Virg ocupatie.
Andromic II ii angajeazg s lupte in contra Turcilor. In Pri
mavera anala1 13Q3 Catalanii trec in numgr de 65oo in Asia Mel
bat pa Tura g1 despresurg Filadelfia.
www.dacoromanica.ro
Diaeneiunile tut se iveso ins& intro conducerea cataland
i gaverma din Bizant, duo la ciocnici intro Catalani gi Bi-
taatini gi in efargit is intemeierea republiciimilitare cata-
ane din Atics gi Beotia,cu central is Atenasiar pericelul tur
$are putea fi combdtat cu saaceesdacd se pates dispuns de o
siete mica dar bine organizatd,rdmAne acelagsba eporegre gi
tai malt inad prin certele de domnie dintre 1320 gi 1328,care
as adue is detronarea lai Andronic Lit gi is urcarea pa tron
atal Andronio.111(1328-1341).
Andronic 111,insotit de prim efetniaul Witt gi generals],
bamandant al armatei loan Cautacuzino impdratul de mai tArtia
parnegte in Asia Mica in contra Turciior,ou o caste de 2000 de
*meni,spre a apdra }lichees impresurata de Turci.Oastea bizan-
bind este insa infrintd gi in primdvara 1331 }lichees fosta ea-
pitald bizantind.e laatd de Orhan care in 1337 cupriude gi:
liaomedia.Smiratul lui Orhan urmagul lui Osman se intige &Una
In coasts. Conetantinopolei.
egad dupd moartea lui Andronic III rdzboiul civil izbuc-
gtegte din nou dela 1341 is 1347 intro loan V Paleologal gi
Loan VI Cantacuzino gi and insfdrgit ambele parts cu ajutorul
hi Orhan pe aare-1 obtine ins loan Cantacuzino dIndu-i chiar
pe files as Teodora de sotis pericolul taro devine gi mai ame-
autItor. Turcii cuprind in 1352 cettltea Time lAngd Calipoli
Ntr in 1352 ohiar oragul gi cetatea Calipoli pe Omni euro-
Oean al Dardanelelor anticul Slespon creendu-gi gi o bad' exce-
Lentd de operatii pentru ocuparea viitoare de teritorii bizan-
ins din Europa.
Mai trebule remarcat al pe arms rdzboiulai civil dintre Ioan
VI Cantacuzino gi Iowa V Paleologul, statul bizantin a eldbit
foarte molt nu numai din cauza interventiei in acest rftboi ci-
vil bizantin a unor pateri strains gi in deosebi a Turcilor lui
Orhan, ci gi din cauza diferitelor curente religiosse gi socials
ye s'ea angrenat in acest razboi civil.
Cu elabirea gi sdrdcia statului bizantin bogatitle s'au in-
grImadit in mains putine,matimea oea mare saracind ci la tarn
gi in orate. Aceastd sIxacie, Alexia Apocaume adveresrul de
cdpetenie al lui loan Cantacuzino, loan VPaleologul fiind ne-
vdretnic a, inatigat-o in rdzboinl civil austinat de nobilimea.
&mtg. Milltolul civil din anal politic deveni gi social econo-
mic, proprietarii avati, fiind acid gi proprietAtile lor de-
vastate in Adrianopole ci in tole mai rulte orate din Tracts.
Accost:, migcari proletare i se asociazd in Tesalonic partidal
revolutionar al zelotiA.oz 1i-Lloadvvrsari ai zelotilor re-
www.dacoromanica.ro
ligiogi punAnd in 1342 mAna pe putere conduc cea de a doua
capitelti bizantinA pInA la 135o dap& principii revolutionare
commniste. slpropriaza class avutI; nits bunurile bisericegti
nu suet scutite de expropriere ci confiscare.
Tot in acest rIzboi civil dintre loan VI Cantacuzino a
loan V Paleologul, s4a angrenat gi miccarea religioas& a Sai-
bactilor. Ssihagtii predicau cd orice cm cregtin adevIrat in
linigte desIvArgit6 (fr deaci gi numele lorl poate
comunica direct cu divin tate. Practicarea acestei linicti
stints a adus ins& is diferite controverse gi carte de s'au for
mat 2 tabere ce se combnteau cu invergunare. Caput Ssihagtilor
era sfAntial Grigore Palamas iar al antiesihagtilor Valaam din
Calabria.Deaceea se vorbegte gi de cearta dintre valamiti gi
palamigti. Guvarnul oficial al impIrKtesei mama Ana de Savoia
regents pentru tea ei nevIrstnic, loan V Paleologul gi patri-
mhul loan XIV Caleca, fiind contrar migcnrii esihastesesihagtii
all sprijinit migcarea revolutionarI a lui Ioan VI Oantacuzino
in contra loviturii de stat a lui Alexia Apocaucos.Dupg ce in
1347 loan VI Cantacuzino ajunge pe tronsprintr 'un sinod din
1351 sub pregedintia sa migcarea esihasta este declaratti in
conformitate cu credinta ortodox& des adev&ratK.
Cind in 1354 loan VI Camtacuzino este nevoit s1 se re-
tragl in mfinAstire undo ca monah Ioasaf igi scrie importanta
sa istorie ce ni s'a plistrat mai compunAnd gi scrieri teologi$.
ce gi copiind frumoase manuscrise ci singur stIpAnitor ajunge
prim ajutor ganovez in schimbul insulei Lesbom, loan V Paleolo-
gul gi And in 1555 inchide ochii gi marele crai sdrbesc Ste-
fan Dugan, pericolul turcesc pentru statul bizantin devins des-
dreptul inlbugitor. In 1362 dap& alto orate din Traciatturcii
cuprind Adrienopole undo sultanul Murat I (1362-1389) igi mut&
in curand capitals de Brusa. In zadar Ioan V Paleologul cauti
ijutoare in apus ajungand in vara anului 1369 is Roma undo puns
is tale unirea biserioilor.
In timpul acesta scaunul papal dela Roma incepuse o politic
ca sustinutI in stil mare de unificare a bisericii cregtine.
Amintesc aceasta pentruca in cadrul acestei politici papale
trebue pus ci curentul catolic puternic ce a cuprins pela mij-
local secolului XIV principatele romAnegti, damnii romans ad-
mitAnd creearea unei episcopii catolice is Siretin ci Cartes de
Argeg. Ca toasts bursa dispozitie a papei ins& ajutoare nu vin
pentru Bizant decal cu total insuficiente, iar cand Murat I
silegte Bulgaria sI-t devinA vasalA, in aceeagi situatie ajunge

www.dacoromanica.ro
-188-

epe is 1372 gi statal bizantin mai ales og intro loan V gi fiul


Au. Andronic IV imbucnind o oeartg de domnie gi Andronio on sin-
1r genovez luAnd pArintelui spa daganie,Sultanal Murat it adaoe
in non la dobaie, in 1379 pe loan V dimpreunti Cu fiul sAu Ma-
lull II Paleologul. Familia impgrgteascg igi imparts apoi putinul
loperiu bizantin oat a mai rgmas astfel: og loan V stgpanea in 1

nstantinopolea iar fiii sal Manuil al II in Tesalonic, Teodor


!a despot de Mbrees in Nistra, tar Andronio al IV in cgteva orafx,
Pepe trArmml european al mArii de Marmara; acesta din urimg mai
tat dependent de Murat, cleat de impAratal din Constantinopolea.
Prin lupta dela Cosova ( cAmpiaMierlei) din 1389 tarcii lot
Lurat I gi a lui Baiazid ( 1389-1402) puns captit independentii
grbegti, iar in 1393 Bulgaria e prefacutg in pagalrto turcesc,
tganAnd in aceastg situatie pang. in 1878. In acelag an e cups-
A de Tarsi gi Tesalia, iar cu an an mai tgrziaConstantinopole
blooatg are a no se pates aproviziona. Turcii ajungand is Da-
re cregtinii din apes fac o inceroare de a stIvili primejdia
urceascg dar is Nicopole in 1396 oastea cregtinA prey etero-
enA este zdrobiti: de tarot. Situatia Constantinopolei ajunge
isperatg.
In 1399 Manuil al II-lea(1391-1425) lasg regents in C6nstanA.
ropole in seams nepotului de frate Ivan VI fiat lot Andronic
1 IV gi pleacg in apes dupA ajatoare. Imteresant ea numai plea-
d la Papa Cu. planari de unire al bisericilor, 9t is marii stg-
Anitori politici dogele venetiei, regale Frantei in Paris gi al
Mallet is Londra.
Manuil al II lea o mints foarte clara gi ponderatI igi dAdea
team cg uhirea bisericilor numai e posibilg fgrg zdruncinAri
int6rne iar cg ajutorul in schimbul acestor mdrunoingri no poate
ri dealt mic gi problematic. Dar nisi dela factorit politioi
profani din spas no avea sg-i vinA ajutorul dorit ci dela an
eveniment extraordinar gi independent de vointa ea gi gnaw dela
infrangerea gi prinderea lei Baiazid de cgtre Tim= is Angora
in 14o2.
Certele ce an izbacnit apoi in imperial throes intro tiii
lai Baiazid, carte in care gi Miroea eel BAtrAn s'a amestecat,
aducand pe tronul turceso pe sultanul spa protejat Muza (Moist)
(1411-1413) an ugurat patin situaIia imperiului bizantin care
s'a intgrit indeosebi in despotatul din Moreealca central is
Mistra (la 4 km.sud de antics Sparta).

www.dacoromanica.ro
Cand insa pe tronul sultanilor turci ajunge MUrad II (1421-
1451/nepotul lui Baiazid, pericolul turceso apasa din noU grey
asupra statului bizantin, caciMtrad II reia politica agresiva
fat& de bizantini a buniculai eau. In 1422 asediaza Constanti-
=poles, ale caret ziduri rezista incd gi de asta data, dar
it 143G cea de a doua capitila bizantina,S4lonicul, cads de
seta data pent= aproape cinci veaburi (pang in 1912) sub eta-
panire turceasca.
In fata acestei situatiir loan VIII Paleologul(1425 -1448) is
gi el calea apusdlui dupa zadarnice ajutoare. In sinodul dela
Ferrara gi Ylorenta din 1438-1439 undo de fata este gi Damian,
mitropolitul Moldoveir insatit de on boier moldovean gi de un
protopop moldovean,se puns la eels din nou unirea bisericilor,
mire care ins nu a as aduca ajutorul doritr ci are s' -i in-_
darjeasca numai gi mai malt pe Turci.
0 scurta amanare a catastrofei o sa-i aduca statulai bizanti
laptele in contra Turcilor ale viteazului voevod al Transilva =
nisi, loan din Hunedoara. Dar Ultima incercare in stil mai mare
a cregtinilordin spas de 4 stavili pericolul navalnic al Turci=
lorr, a dat greg prin infrangerea for dela Varna in 1444 in care
tanarul gi impetuosul -rage al Poloniei gi Ungariei Iadislau igi
pierde vista. neascultand de sfaturile lui loan de Hunedoara.
Card lea Murad II it urmeaza hotarAtul gi navalnicul saa fiu
Mohamed /1(1451-1481/ asupra sfArgitului statului bizantin nu
mai pates fi nits G indoiala. Constantinopoleascaci pe Tanga
partea din Pelopones a despotatului dela Mistral is atata Se
recluses', imperial bizantin de odinioara, statea infipta in mij-
local teritorillor turcegti gi Mohamed II,indata dupa urcarea
as pe trout se hotaragte sto ispraveasca, prin cucerirea Con-
stantinopolei, Cu. apeasta situatie. Intentia gi-o arata pe feta
and in fata Cetatii Anadoli-Bissar pe tsrmal asiatic, ridiol
detatea RumeliHissarr pe t.rmul european al Bosforuluilepre a
incercui astfel capitals bizantina. Constantin XI ia mason de
aparare gi aproVizionare gi cants ajutoare in apes, prin re-
luarea politicii de uhire a bisericilor, politica &tat de urata
opiniei pablice bizantina, incat insugi marele dune Luca No-
tarar pe care Mohamed II apoi 1-a acts Cu. tots feciorii lui,
a spas ca mai binewsa vada domnind in Constantinopole. turbanul
turcese decftt Liars latinal deeace s'a gi int nplat. Ajutoare-
le venite au fast cu total insuficiente. Toti apatatorii Con -
stantinopolei abia de. faceau a 20-a parte din oastee asediatoa-
re. Laptele gi impresurarea_ au tinut aproape 2 Tani. In fata
artilerii, formidabile pent= timpurile acelea, a lui Mohamed
www.dacoromanica.ro
II, zidurile Constantinopolei care au rezistat mai bins de l000t-
ani stator navale gi impresurari, am cedat; gi in zioa de Marti
29 Mai 1453, Turcii intrara otoaritori in orsgul imparateso, iar
sal din urma imparat bizantin, Constantin XI, Cu. scale nuns as
ci oel dintailmoare moarte de erou intro aparares oapitalei sale
Iar in 1116o este oucerit gi despotatul din Moreea gi ea un an
mat tarziu imparatia din Trapezunt.
Cu cucerirea Constantinopolei de Mohamed II care $i -a lust
numele de cuoeritoruls statul bizantin inceteaza de a mai exists
gi pe intinsele teritorii ale imperidlui bizantin de odinioaras
is fiinta,alta formatiune politica mareatal care a imperial tur-
case ce se intinde din Herat /Ana is Mares Adriatic& gi dela
Dunare pang. la Mares MediteranA, imperit ce eves ea dainuiasca
pan& in 192o, tar Constantinopolea staruind gi scum inca sub
stapnire turceasca.
Imperial bizantin.dispare limp& ce ci-a indeplinit o mAresta
misiune istorica de pastrator al vechitlui drept roman ci al
oulturii antioe alone ci de aparator al odlturii europene ci de
raspanditor al oivilizatiei ragtime.
Ca inch sere a aoestui rezumat de istorie politica bizantin.,
face s mai amintim ea unul dintre fratii alai din urma impa-
rat bizantin,, a avut o fat. Zoe, care, au numele Sofia, a foot
maritata in 1472 dupalarul ruaeso Ivan III eel Mare dela Moe-
oova, eliberatarul de sub jugul tatar gi unifioatorul Rusiei
Mari, gi de aici tariirusi igi luau dreptul de mogtenitorii
Boeforului gi Constantinopolei. Mai face sa amintim oa sweet
Ivan III a mai avut an fie, Ivan oel Mar, din prima casatorie
gi-ca amest Ivan eel Tamar a avut de dotie pe. Siena eau Olena,
files lei Stefan eel Mare al Moldovei. Si Sofia co Olena au
avut ate un bitiat $i intro nora,dupa moartea harbatUlui ei gi
soaora vitregal s'a dist o lupta invergunata i dramatica, al
caret vlastar el mogteneasca tronul tarilor.rusi; bizantin
Sofia Paleologina pan& la urma ese biruitoare tar moldoveanos
Mena -Olen a anti mama era printes rusoaioa Svdochia, caul
infranta dimpreuna oa fiul ei.
ORGNIZARl ATSTATCrLIII BIZANTIS

TMperial bizantin $i-a inceput existenta cand Constantin


eel Mare $i-a inaugurat in Mal 33o recedinta stabil& pa tar-
mal european al Bosforului, la Constantinopolealcare a devenit
capitals permanent& a statuluis $i a inoetat el mat exists ca
stat politic independent in Mai 1453 Bald Mohamed II Cacerito-
rul a intrat invingator in Constantinopoles. Dace statul bi-
www.dacoromanica.ro
-191-
zantin a putut el dlinuiascl mai bine de o mie de ani gi in
scleastd lungdovariatd gi =sort atat de dramatic existent& a
ea, a putut el sib& epoci de decIderetanarhie gi desagregare,
dar gi mailmult epoci de mArire gi pater gi strnucire gi
dim& a fost in stare de atItea pri sd se transforms gi s& se
adapteze is imprejurdri non& de desvoltare gi is conditii npul
de existentd, a putut s'o facd gratie organizdrii sale trai-
nice gi bine inohegate, stat din pullet de vedere politic ad-
ministrativ cAt- gi militar gi economic financiar.
Conducdtorul absolut, pe tdrmul militar politic adminis
trativ gi judeatoresc, cu o putere neing&duit/ de nici o lege
al statului bizantin, era implratul.Acesta ajungea is aceast&
situatie prim detinerwa puterii,c&ci in statul bizantin nu e-
xists vreo lege constitutionala, care a& reglementeze urcarea,
pe tronul impdrAtesc. Oricine, dac& era destoinio gi-1" favori;
zan imprejurdrile, putea sA ajungl impArat, trebuia ins sd f:
de credintI ortodoxd. Odatd arcat pe tronul impardteso, oldie&
stdpan pe puterea gi palatal impdrgitesc, igi putea exercita
atributiile de impdrat cu depline drepturi. Proolamarea de
cdtre reprezentabtii inaltei birooratii adicd de sent, ai ar,
matei, adiod strategii temelor, ai poporuluipadicd de conducl.
torsi partidelor (verzii gi albagtrii) dim ipodrom, ai bise-
ricii, ca gi incoronarea de ogitre patriarh gi Sf.maslu de mai
tarziu, ca BA apart. ca =sal Domnului, nn area conditii Judie-
penmabile, care ins& deobicei erau implinite concomitant cu
obtinerea puterii impdrdte4ti, sera ceva mai tdrzin,pentru ca
81-i sporeascl prestigiul gi ea O. se impanel fdr& nici o dpiet
tiune.
Deobioei, ins& dela inceputul istoriei bizantina, gloat
impitratal in via inca fiind, cduta sit asigure urmagilor sd
firegti saccesiunea is tron asociindu-gi de timpuriu is dam.-
nie, cu aprobarea tuturor factorilor competenti, ago lawn in
statul bizantin nu odatd Gram deodatl doi gi chiar mai multi_
impIratit unul numai fiind is impdratul principal, care axe]
cita Otani's' suverandliar_ceilalti avAnd numai de,anitates gi
onorurile impArdtegti. Astfel intanim in istoria bizantind (1J
naatii domnitoare, car ideea dinastic& devine cu timpul foartt
puternicd.
Cei dintdi impIrati ai Constantinopolei, in cantata de
'urmagi gi continuatori ai impdratilor romani, purtau titlu-
rile implrAtegti roman in_imperator Caesar Augustus. DupI ae
ins& imperial se.grecizeszk; din; timpul lui Sraclie 4610-64o/
dimumires greceasod de /30i,cri.dibv6* ,impdrat devine titlul ofi.
www.dacoromanica.ro
a1 impArItese gi al impAratalui principal gi al Oelor aso-
l.ai la dormice, care ins. Tau considerati de fapt .ca un
Ortlay-sauji-i-gpfAct,g-zJeu (impIratal al doilea eau mai mid).
i eutaud apoi, dap moartea lui 'gracile, izi. 641, impAratUl prin-
Lpal spre geosebire de ceilalti imp4rati asociati i -a last pe
fingld-erzAe..756* gi titlaVdectvrOyciGnOsingur stdpanitor/. In
poca Paleologilor gi ant:pa din/timpal domniei lui Andronic II
1.282-1328/ titlul de ci-vroXi4.-rwfi a Post purtat gi de imp6-
ktal asociat care era lust in veaers ca mogtenitor al tronului,
ar numai de mogtenitorul tronalai, nu gi de ceilalti impArati
Oociati. Titlal ca gi -b punea and semna implraIul bizantin,dapA
s',,a oristalizat definitivIL mina aptS1,1:,N7N.,EY.XperrtVz2,4)4"
Tr94/362-(fL,Tgv6x,.d.LA.,2itax.pd-ritiprai-ctztur(poiiecla) in ..-

idtos Dumnezeul credincios idparat gi singur stApAnitor al


bmeilor. Numai imparatal avea vole O. semneze cu chinovar 0
I poarte pantofi rotii.
Imperiul bizantin gi impAratii bizantini, oa urmagi gi
Ontinuatori ai imperiului roman de odigioarA, se considerau
k aingurii imparpti de drept gi universali. Deaoeea titlal de
ilaparat Aoda-0121.151 , 11 socoteau ett numai impArattil-dela Con -
tantinopolea il poste gi are dreptul sA -1 poarte. Numai o sin-
a:a data gi ammo solii impAratului Mihail I Rangabe /811-813/
a anal 812 s'au adresat is Aachen titre Carol cel Mare cu tit -
41 de Basileus. Dealtfel Ong gi impAratul destul de slab, Isom
X Angelul /1185-1195/ nu se adresa puternicului imparat de aptts
ederio Barbarossa decat ea titlul de Rex Aleamnniaa:
Dap& conceptia medievalA bizantinA, precum in cer era o
[ngarl impArAtie i un singer impArat, .tot aga gi pe plmA4t
u. a decat un singur imperiu gi un singur impArat, cal bizantin.
elelalte state nu pot exists decAt intrio--anumitAerarhie de
ependentA /evident cli mai malt eau mai putin mall/ de statul
izantin, gi toti ceilalti stApanitori nu pot el exist decAt
ntr'o legIturi de rudenie, mai malt sau mai putin apropiatd de
mpAratal dela Constantinopolea.
Puterea impAratului bizantin. era nemArginitA. Si in bi -
erica igi impunea nunumai vointa de control gi organizare ci
pftnA gi mhiar la stabilirea dogmelor color adevArate. Nu lip-
esc gi in istoria bizantia incercdri din partea fetelor bi-
ericegti de a se impotrivi aoestei inmicstiani profane, in
hestiuni de cult gi de credintl. Dar in rAsArit, nu s'a ajaus
iciodata la rupture dintre puterea de stet ci ma bisericeascd,
a care s'a ajuxs in apes. In rasArit, biserioa a rAmas mereu
n eadrul statulai, delremind bisericA nationalli, nu as in apes,

www.dacoromanica.ro
biserica universala trecand dincolo de granitele statelor.
Besceea se gi vorbegte in unele manuale de istorie bizantin5
de an pretins oesailepism, adica de o stapantra absolute a
imparatului gi in Ilierica. Totu4 aceasta afirmatie na poste
fi generalizata, act gi in Bizant n' au lipsit caractere mars
intre patriarhi gi alts fete bisericegti, care au gtiat sa se
opuna cu succes, tend au crezut ea anti imparati nu tin in
sauna poruncile bisericegti. Si in statul bizantin biserica
s's bacurat de autonomic ei, n'a awns insa niciodata ea se
suprapuna autoritatii de stat ca in spas; dimpotriva autori-
tatea de statpreprezentata grin imparat, a ramas intotdeauna
tea superioara.
Imparatal dispune de pace gi razboate, el face, inter-
preteaza gi aplica, legile, el dispune de cheituielile statu-
lui gi el hotaragte sums darilor gi impozitelor.
Toata puterea imperiului bizantin a concentrate in pa-Lb--
till imparateso gi acolo persoana imparatulai este inconjurdta
de an respect nemarginit gi de un fast stralucit gi de an c -
remonial complicat, dar fixat p5nA in tale mai neinsemnate
smAnante.
Palatal tmparatesc na caprindea o singura cladire cl
an intreg cartier cu mai mite cladiri, cu salt luxoase de
receptie,,,cu cupola gi impodobite ea mozatcuri pe fond de aar
reprezentand seems istorice gi din vista gi vitejiile impl-
ratilor, ea gi scene religioase.
Gine intra is imparat trebuia sa. cada cu fata la pamant,
adica el faca actul de indhinaciuns namit 719o-mblcri..6
Aceasta inchinare in fates imparatulai trebuiau slo fact
gt soli/ straini, care trebaiaa a se sup ma protocolului
curtii. Indeosebi in fats solilor straini se desfagara un ce
remonial cat-mai impresionant. lata cum deserts LicAprand,
eolul lui Berengar II, din Italia audienta sa din 949 la
Constantin .VII porfirogenitul /913-959/ "imediat langa pal
tul imparateso se gasegte o sall somptueasa gi minanata, care
la Great se ablated. Magnaura, cum s'ar spans" flea mate de sur
Aceasta sail, imparatul Constantin a pregItit-o pentru prim
rea solilor ce an venit deodata cu mine dela califul,din
Spaniel gi a lui Liuefred , an mare comerciant din Mainz,
trimis de imparatul german. Inaintea tronului imprarates
era an pom de bronz satir gi in crengile lui era pin de pas
de tot falai., tot Si pasarile tale cantaa fiecare
felnl ei. tar sceunal imparitese era intoamit cu malts. art
Faso/eels 13.
www.dacoromanica.ro
astral incat la.inceput states asemenea cu pgmfintuLp_apoi
cove mai sus gi is urmg se vedea sus in aer. Pronul era de
o mgrime colosalg gi-1 plzeau lei. de bronz eau de lemnoinsg
aUriti, gi turbati dIdeau cu cozile de pamant gi urlau pU-
ternio cu gura deschisg gi cu limbi: bglgbgnind. Doi oamani
ma sprijineau de subsuori pe umerii for gi aga am fost intro-
dus inaintea pros augustului impgrat. Mid am intrat, leii
au inoeput a aria, pgsgrile a cants,. fiecare dupg falai slu.
Dar eu nici nu m'am speriat, nici nu m'am mirat, got until
care is gtia, toate acestea mi be spusese de mai inainte ou
deamAndhtul. Inchinanda-mg de trei ori, dupg, obieei, Cu. fats
is pliant, and mi-am ridicat ochii,pe impgratul pe cars inY
(A-1 zgrisem cu o clipL inainte, gezAnd pe tron is o inaltime
potrivitg, it vedeam scum schimbat cu totul in altg imbrg-
clminte, atingand aproape tava nul sglii. Cum s'a facet aoeas-
ta nu puteam pricepe, dacg nu uumva vreo magingrie it ridica
in sus. Impgratul n'a vorbit nici un cuvant, caci dung ar fi
gi vrut, o intrerupere de acett fel ar fi fost'socotita un
lucre Cu totul ne is loc. Despre vista gi sanatatea lui Be-
rengar mi-a pus intrebgri logofgtul. Dupg ce acestuia i-am
raspune dupg cum e obiceiul, am eTit din sale de audientg
gi m'am inapoint undo eTabla gizduit. " /citat dap Ja.Gelzers
Byzantiniscas Kulturgeschichte,Tningen 19o9,pg.36-37/.
Acest Liatprand a mai revenit dupg aproape 2o ani is
Constantinopolea, fiind scum episcop de Cremona, ca trimis
a lui Otto I cel Mare is Impgratul Nichif r II rocas /963-969,
as sg earl mans unei printese bizantina, pentru Otto II.
De asta data tratat mai aspru decat pe tirnpul lui Constantin
VII gi soils as neavind suocesul dori, Liutprand in raportul
ce-1 face asupra acestei solii, data sg caricaturizeze impr01.,
jurgrile dela curtea implrgteascg bizantina, prezentinda-le 14
in culori cat mai detayorabile. Totugi asistftd is o proce-
stuns, ne transmits aclamatiile cu care era intampinat impg-
natal, cu euvinte ca acestea sIatg vine steaua diminetii,
rgeare luceafgrui ti cu stralucirea as intunecg razele.soo
relai , el moartea palidg a Saraoenilor, Nichifor impgrathlt
Lui Nichifor impgratul, multi ant. Neamuri inchinati-vg
gi slujiti lui, plecati-vg grumajii inaintea puterii but eels:
mart.' ed.Bonn, impreung cu Leon Diaconal, pg.347/.
Pentru administrarea gi apgrarea statului states is
porunca impgratuluirun'intreg aparst fanctiongresc cu 0 -
organizatie centraiitatg ca ei o armatg puternicl.
Imperidl era impgrtit in tinuturi administrative mi-
litare anumite theme /gv6,044x,care era on termen militar
www.dacoromanica.ro
indicand garnizoana militara atezata/ 2-itqk4 = a ageza
/intr'o provinoie/ in frunte cu an strateg, general coman-
dant, care era capul'intregii administratii militarescivile
gi judedatoregti. La ordinele strategului administratia oi-
vila o conduces protonataral themei.
In secolul al lo-lea eraa in Asia Mica themale: Opsikion,
Optimaton,Bukellarion, Paflagonia, Armeniakon,Chaldeia,Koloneil
Charsianon, Kapadocia, Anatolikon,Seleacia, Thrakesion gi tams
militard a Kibyreotilor (=mita dapa oragul Kibyra/ apoi Ai-
&ion Pelagos Narea Sgeiqa, alcataita din insulele Lesbos gi
Chios gi insfargit thema Samos; ear in Suropa, themele:Tracia
Macedonia,Strymon, Tesalonic,Alada, Peloponez, Cefalenia,
Nicopolis, Dyrrhachion, Dalmatia, Sicilia, Longobardia gi
Chars= /in Orimeea de azi /./ Cu timpul, numarul themelor a
sporit, micgorandu-ii-se teritoriul, chiar data intinderea
imperiulai scadea. Dealtfellna trebaie aitat ea fiecare theme
igi are istoria sa aparte. IInele disparaltele se iveso in lo
/Administratea statalui bizantin nia fost &Iva teapan
i neechimbat dupe cum ea pretins ci a evoluat merea qi s'a
schimbat. Tot aga era intamplat gi cu fauctianile in stat, gi
ca rangurile gi tutlurile functionarilor.In seo.lo cele 3
mai .inalte demitati erau: Caesar, nobilissimus gi Curopalates
armam apoi magistri, antipati, patricii, protospatarii, disi
pati, apatarocandidati, spatarii g.a.m.d. Acestea erau range_
gi titbri .Printre fanctianile cele mai inalte in capital&
AEra Sparhuladica guvernatorul. Constantinopolei, apoi logo
fata,roD dety4,ov, an fel de oancelar gi prim,ministra al ip-
Periuluil are mai tarziu is titlul deArohr?; Zearo-exprze
gi apoi de Mare logofat. In fruntea cancelariei imparategt
states prism secretarul imparatesc Truavoicrptioiresapoi
00f ol cancelariei petitiilor imparategtgeva. twle,V*trga'il
gi secretaral personal imparateso ag7Te7o17 Kot.Lkifie-a-d
Panctionarii curtii imparategti indeplineau gi functiuni de
stat. In timpul imparatilor birocrati din anti din arma ai d
tastiei macedonene, funotiile gi rangurile inmultind4-e0 gi
preciindu-se, imparatii_comneni creeaza o saris de titluri
ranguri noun, unele mai pompoase decdt altele. Alexis I Com-
nenul creeaza pentra an frat(* al sae, demnitatea de Sebasto-
orator pe care o pane inaintea demnitatii de Cesar.
Inflatia de titlari gi functiuni, care a sporit merea,
a insemnat fwd. gi o slabire a organizatiei centralizate a
aparatului functionaresc, ca gi o slabire a statului blzar.ti
Ilabind state]. bizantial au sporit mereu gi titlarile,Ttaw
www.dacoromanica.ro
yo-
rile gi fanctinmile.
Fanctionarii erau numiti agezati in functiunile de
stat de 04tre imparat gi tot el le hOtIra gi le plates sa-
lariile cuvenite. In sapt&mana dinainte de Fltriisinaltii
ftInctionarl gi demnitari civili gi militari veneaa is curtea
im2f.rateasca, unde pe muse intinse erau pregatite sumele de
ban/ gi vegtmintele de purpur6 gi afftase cuvenite, ce le area
data de insugi imp&ratul. -

In mod special trebue amintiti slujitorli diplomatic/


iizantini. Statul bizantin a avut un serviciu diplomatic pre-
0tit gi organizat ea nici un alt stet contemporan gi arts di-
planatiol bizantina era neintrecuta in a strange informatii gi
in a semen discordia intre popoarele dagmane imperialai hi-
zantin. Banal gi diplomatia au contribuit, pe langa puterea
armatil, in masura cea mai large astfel cl statal bizantin a
putut sa aibI o existent& de mai bine de an mileniu intreg.
Foarte importante erau inaltele functiani fiscale
financiare. In fruntea for stltea Sakellarios, care prin sec.
12 a fost substitait de Magas Logriastes, adica Marele SIAMSQ.
Impozitele, in imperial bizantin erau multe gi va-
J.late gi imparatal eves mare grija, sa. fie incasate is timp
ei in intregime, adtimp au fost incasate prin functionari
de stat spot au incepat a fi irendate, ceeace a pricinuit
gi o scadere a veniturilor statului gi o impovarare a con-
tribuabililor. Pe lunge impozitele obignuite ea: funniare,
Agricola gi cl&diri/, personale, profesionale, interveneau
roarte adeseori gi impozite exceptional, ca bunboarI pentra
construirea flotei, pentru plata unei contribatii catre o
putere strains gi altele. Impozitele se plIteau deobicei in
bani2 dar ci in nature. Ca impozitul fancier, s4 nu scads
p4mantui par&sit trebuia lacret de vecini gi acectia sa
plreasca impozitul / Eirceokt /,deasemeni gi comutitatea
/comma/ intreaga sea vecinii erau tint/ raspanztitori pent=
impozitele restante ale color nepiatnici/.07.20-674v01' I.
Inflintatoral servicialul militar bizantin a imptiratul
:.anlia /610.641/ 01n1 is el stKraind inca vechiul sistem
legianilor romane. graclie creeaza stratiotii, &die&
rt'ii pe viata inzestrati Cu fiefuri militare ce pateau
fl m09tenitex,mogtenindu-se gi serviciul militar. Isa dhe.
mares aceaata trebuia as se prezinte echipat gi 'wand Qi ma
N11. Astfel s'a pas baza armatei rationale bizantina. Un
rol deosebit it aveaa stratiotii dela granite., numiti gi
acriti, &die& graniceri. Toti imptiratii destolnici bizan-
www.dacoromanica.ro
tins au cAutat sI int!'-eascd, aceastii clan/ de tgrani ii
bert, mini proprietari gi totodatI ti ostagi.
Imparatul Nichifor I/4o2-611/ a introdas fiefuri mi-
litare gi pentru marinaril intArind astfel flota; totodatti
a crest 4 fiefuri militare in devAlmAgiel anal avAnd sI
Pica serviciul militar iar oeilalti slE-1 echipeze gi ea
caltive fiefurile, cand eras mai mici dealt sA poet/ ea-
Iortt_ anal singer, cheltuielile echipArii anal etratiot.
n contra absorbirii micilor proprietAti militare de cltre
mares proprietate s'a dus de Atli(' impArati ea: Romans Le
capenos, Nichifor II Focas, Vasile II Macedoneanal, s.a.,o
luptA invergunata. Cand ins,tn timpul impAratilor birocrati
dintre 1o25 gi 1o81 aceastl clasI de tArani liberi ostagi
decade gi e pArIsitA, is venires Comnenilor castes bizan-
tin/ trebue reflicata mai malt prin ostagi mercenari de di-
ferite neamuri, sea el oblige gi sA lase pe marii latifun-
diari sA intretinA ei insAgi ogti, ceeace insgt era gi o
primejdie pentru tron gi a contribuit malt gi is slAbirea
statului.
Pe Mug/ garhizoanele numite theme, de acegti mici pro-
prietari gi ostagi pe viatti din diferitel9 provincii numite
tot theme i indeosebi dope is granite, eras ci divizii mi-
alitare, numite tagmate, in capitall. In fruntea themelor
stau trategii, iar a garnizoanelor din capitall, numite
schole, excubi 'ci, arithmos ci hiconatisstaa domesticitiar
in fruntea flotei Ertl drungarios. Domesticos devine gi un
fel de general ocmandant de caste gi sant doi, anal al og-
tilor de rAsKrit gi altul al celor de tapas.
Intro inaltii demnitari ai statului, strategii ocap/ lo-
curile de fkante, iar intro ei as rangari dap/ important&
tinatarilor, adicl a themelor pe care is comandA. Aceasta
se vede gi dap/ soldele cb le primasc strategii, care vs.
riaza intro 4o gi intre 5 litre our pe an.
0 them/ adic. o divizie as impArtea in 2-3 terms (bri-
gAzi) o turmA,in 3-5 drungoi /batalioane/1 iar an drangos
in 5 banda /compania/. Efectival acestor unit / 'ci era di-
ferit.
ImpAratal bizantin, dispanind, dupg Duna lei chibm-
intl, de intreg aparatul fanctiongresc gi de oaste, se
bucura de drept gi prin az de o autoritate gi putdre absc-
luta. Totugi de fapt, existau in statul bizantin factort
gi institatii cars ingrAdeau gi,stanjeneaa malt ptterea"
absolatA a impAratulai.
Senatu11 mcgtenit dela Romani, nu odatA a'a opus riati,
www.dacoromanica.ro
0,--.,---wwimx-wammuu uuLar schlmtari de
domnie. In epoca dinaatiei maoedonene, pierzanda-gi orice
importantA, ajun e din non factor botarator in trebile pu-
blics in timpul pAratilor birocrati dintre 1o28 gi 1o81.
fm or a eporit $n cursul tipului gi indeosebi
Num-trill senator/
in. aceasta opocal format diind dimActi-italtii farctionari
dela o anumita treapta in sus. Dar nu numai vointa clasei
inaltilor functionari constituiti in senatfaig0 V-04 sada-
maressfat gi membrii lui crVtOtri.w.ac.
.
,

sfetnicii COUTOCeIi4 intervenes, ingrAdind


gi stAnjenind puterea imparatului ci gi vointa populara.gi
anume a populatiei din capitala, care igi aTea expresi in
organizatia.rogilor gi albagtrilor,reprezentAnd partide pen -
tru ingrijirea gi oonducerea jocurilor de intrecere din ipo -
drom. dar avand gi substrat politic destul de pronuntatspar -
tide oe se numeau oil, mamele caracteristio de cfmcot/popoarei
lam prezidentiklor ,11./ccifaraL itribani,`-conducatori ai
Doporulai/.
Mare paters avea in statul bizantin gi nobilimea bogatr
'in mogii intinse, mai ales ea acegti nobili latifundiari, de
cele mai musts ori, (tram identioi gi cm inalti functionari
gi general/ coMandanti de ogti.
Detoti acegti importanti factori, multi imparati bizan-
tini nu ()data au trebuit BA in seams ca sg-gi poata pastra
domnia gi sli poata oonduee statul gi oei mai destoinici din -
trei ei sa,nu data au gi inceroat sA. is mAsuri de combate-
rea &castor potentati, care slAbeau puterea unitarti a eta -
taint.. Si nu data acegti factori au provocat, in istoria
bizantina, primejdioase intrigi gi migetri revolationare,
care an flout oa unit imparati sA -gi piardA domnia gi vista.
Mara paters a ivut in statul bizantin intotdeauna biaeri -
a. Si degi era biserica de stat gi degi is condacerea si Ca
patriarh in contra vointii imparatului nu se pates ajunge
tota,i, de multe ori, impAratal bizantin a trebuit sl se
place in'fata vointii patriarhului, mai ales ca patriarhal
era sustinut de multimea cgs mare a cAlaggrilor, care aveau
de obioei mult1 treoere is poporul cel malt gi oredinoios.
Dar deobioei oonflictele dintre impArat gi patriarh se Sas -
geau ou inloouires patriarhalui cu o persoanA mai docilI.
Biserica in atatul bizantin era o institutiune care
tot timpul a influentat *dine tiata publicA gi particalarA.
Istoria biserici/ bizantina d de molts ori identicA cu is -
tort& politica a statului bizantin. Deadeea pe king. imps .
rata, personalitatea cea mai importanta gi influenta in
rtqtal bizantin era Dstriarhul. Sitaatia sa /mita o indict
www.dacoromanica.ro
titlul ce3gir1 4A, pfina astazi inch., patrierhul Constanti -
Lop obi 1, : EY (9tovj YX I E riorCorog tvrrace 2zrov rd) 2g
Yea; 6/pE xd4 4,97), f tnita9
al Constan-
TficriotocjA7c/din mila 1111 Dumnezem, arhiepisco
tinopolel,Romm cea noaa gi patriarh ecumenic (adica al
lumii intregi), Si trebue observat ca &tune/ and statul
bi,antin decade gi ee micgoreaza teritorialicegte tot mai
malt, pana ce a redas aproape numai la Constantinopole,
autoritatea bisericeasca a patriarhului se intinde moron
asuPra tuturor tarilor ortodoxe, dadi gi acestea politi -
cegte aunt independents gi nu fac parte de loc din imps-
riul bizantin.

CIVILIZATIA BIZANTINA

Imparatal, armata gi aparatul functionareso au condos


91 aparat statul bizantin, la adapostul carats a foot cre-
eata civilizatia gi caltura bizantina. Civilizatia se TN-
-dia printr'o buns qi infloritoare stare economic& gi fi-
nanciara, iar cultura printr'o desfagurare impresionantA
a literaturii gi a artei.
Baal stare economics se intemeia pe agrioultura gi per
oomert gi in oarecare vasura gi pe indastrie.
Deaceea grija cea mare a guvernelor imparatilor color
mai destoinici a fost s spore gi sit protejeze pe mica
agrioultor care era cel mai bun contribuabil gi ostag.
C&nd mica proprictate a fost inghitita de marii latifun-
diari, atunci a inceput gi statal bizantin sa slabeasoa.
Secole dearandulAcomertal bizantin a fost stapanpe
circulatia bunurilor gi galbenul bizantin numit nomiama
a fost monads de circulatie internationall primit pre -
tutindeni la valoarea lai intreaga. tin Deviator bizantin
din secolul al 6-lea devenit mai tarain olluggr gi des -
soriinda-gi calatoriile sale indeplirtate facate ca no -
gustor, pretioase descrieri co ni eiau pastrat anume
9sma Indicopleusteas Inavigatoral in India) Me poves-
egte 04 an stapanitor din basal& Ceylon primind in au-
dienta un negustor bizantin deodata cm un negastor pars,
i -a intrebat al cArui implrat 41 mai mare. Negustorul
perm a inceput ea as !Kisses:A spanand: impKratn1
nowtra e mai pnternio, mai mare gi mai avut gi impAret
el imparatilor gi co- voiegte pco+p,*. Negu...tor.21 .tz,n-
ttr. in351 tacea gi atunci stapanitorul lIcu -or Rol ule
www.dacoromanica.ro
na spni nimic? gi atunci negustorul bizantin nu-gi
litudg pe impAratal ci spun stApAnitorulai BA se uite
la moneda fiecgrula olci pe monedele for este gi chipul
fiecarui implrat gi atanci vs vedea al Arai impArat
este mai mare. Si spume Cosmas: * Galbenul bizantin era
rotund strAlucitor, bine exeoutat, lei numai piese ale-
se au acolo ours; iar banal de argint al per,ilor nu
pates fi comparat ca galbenul bizantin.* (Bizantinii,
printr'un tratat monster cu pertii igi rezervaserl numai
Biagi dreptul sl bath, moneda de our iar pergii numai bani
de argint). Stapanitorul se aitl cu atenlie pe o parte
gi pe alta a galbenului gi-1 laud. mutt. IntriadevAr
voi Rome ii sunteti nobiliauternici, $i negustotul
bizantin este cinstit iar cal pars rAmane ruginat. Si
apoi Cosmas cAlAtorul in Indii mai adaugA: * imperial
bizantin are multe avantajii in privinta aceasta pen-
tracti el cel dintAi a crezut in Cristos gi gi-a insugit
randuiala cregtinA. ler al doilea semn despre pateres
Romeilor co ni 1-a dat Dumnezeu, este ca ei pot en baiii
for sI intreprind6 cAlltorii comertiale la toate popoa-
rele; gi in toate locurile dela un caplit al lumii in ce-
lAlalt banii for au curs, fiind primiti de tots oamenii
gi de toate rile. Nici o impArAtie nu are acest &rept.*
( Citat dupl H.Gelier, Bizantinische Kolturgesohichte pg.
79 gi 111/113) De grin secolul al 12 lea ins comertal
bizantin incepe a dectidea. Pietele comerciale acaparate
fiind de repablicile italiene, indeosebi de Venetia gi
Genua
Pin industria gi neseriile bizantine meritA sA fie
subliniatI industria testiturilor de mAtase gi de purparl
aceasta industrie era monopolizata de stat gi produsele
ei erau intrebaintate de curtea impArAteascli gi de multii
demnitari et statului; apoi alb em de bani vestmintele din
aceste tesliturl fine gi scumpe se dIdeau ca distinctie
ci ca daruri in misiuni gi inaltii demnitari. peaces*
comertab for era supraveghiat de aproape.
Ao elag Liutpnand din Cremona trimisul lui Otto cel
Mare la Nichifor al II-lea Focas /963-969/ me povestegte
cu amartioiane cam functionarii vamali bizantinl nn 1-au
llsat BA is cu sine la plecare unele halm, gi-stofe de
acest fel ce gi le cumptirases spantInda-i in mod hotarat:
* deoarece ()racism Of al ewmpNrst trawls, mantii Dr -14
www.dacoromanica.ro
lgtaralniclpiti ordontm sg le argti gi care suet demise de
tins Anse aunt vobis digna/ vorffi plombate gi inglduite
el le Isis care ins suet lcuLlvoi/CwW/oprite/ edict pro-
hibits pentru toate natiile afar g de not Romeii, easiest
restituindu-ti-se pretul, vor fi ridicate. Si age &a n-
eat el mi-au last cinci mantii de purpusg de_foarte mare
pret, declarand :*Voi toti Italieni, Saxonistranci,Bagoari/
/?/ Svabi, da,toate natiunile nalpdteti /ind.ignos/ sg um-
blati impodobiti cu o haing de acest fel. *In zadar Liut-
prand starve et are ingIduirealimpgratului; Bizantinii ii
span: *Dar acestea sant Ae..'u)voic6v'z sadict prohibits. Si
dee& impgratal a gi spus ce afirmi, m'a putut sg aibl in
gand astfel de haine, cum ti s'ar nlzgri is /at somnia-
res/ Kai precum ne deosebim prin avere gi intelepciane,
tot tqa gi pri4 imbrgcgminte trebue sg ne distingem, alai
oei ce aunt impodobiti in chip unto prin virtati, tot aga
in chip anic trebue sg fie impodobiti gi rtin frumusetea
vestmintelory Cand Liutprand, nectjit, obiecteazt el aces-
tea nu aunt vegtminte neobignuite, cgci la el &oast le po-
artg gi femeile de rand, vamegii tizantini repede se in-
tereseazg: "de uncle vi le procurati?* Si cand Liutprand le
raspunde og le campgrg in schimbul alimentelor /ex victuali-
bus/ la negustorii din Venetia gi Amalfi, ii rgspund cg ei
vor ancheta gi de se va adeveri, vinovatul va fi bgtut cu
vergi, tuns de pgrul capului i vs plgti amendVf. In zadar
Liutprand stgrue cg pe vremea lui Constantin VII a cumpg-
rat mantii mai multe gi mai pretioase ji cg nu i s'au fg-
cut mizerii de acestea, degi nu era episcop, ci numai dia-
con, gi nu -era facial unei impgrat sau rege, ci numai al
Maui principe / a marchione misses /, vamegi bizantini rg-
man neinduplecati vedeti Liutprandi legatio, ed.Bonn pg.
366-367/.
Bizantinii secolului al lo-lea cand imperiul bizantin
ajunsese is culmea paterii gi strglucirii sale, erau ca
drept avant, mandri gi orgoliogi de civilizatia gi de in-
vat .turn lor. Statul bizantin a fost pang prin secolul al
12-lea cel mai puternic, mai bine organizat gi mai civili-
Let din lune. Societatea bizantina era in general o socie-
tate cultg gi invttatg.
Deaceea K.Both, Sozial and Kulturgesehichte des byzan-
tinischen Belches, pg.19, gz-egegte malt cand spume ca mA-
ngstirile rgsgritulAi n' au avut rolul de civilizatie ale
acelora din apes. Si in rgsgrit, mgnIstirile in evul media
pang in secolele tre cute, au fost importante centre de oul-
www.dacoromanica.ro
turdsde artd ci invatiiturds numai cl,ele nu se impus aga
de malt atentiei ceroetdrilor ca mAndstirile din apue,
in evul media, deoarece in apus toate preocupdrilepinVI-
tAtara gi arta erau concentrate aproape exclasiv in md-
nAstiri in vreme ce imperial bizantin, in vim' media, pre-
ocapdrile de aceastd naturd erau generalizate in pdturile
larg de tot falai ale populatiei aga incdt nu se relie-
feazd in mod deosebit numai mAndstirile, precum se intdaN.
plA aceasta in apus, undo marea multime era ignorant& ci
incultd pe atanci.
In imperial bizantin, traditia cultarii clasiee aliL
ne n'au foot uitatd nisi intreruptd niciodatd. Ounoscdtorii
4i admitatori ai operelor literare antice glibe, indeosebi
ai lai Omer, ai lai Piston, ai lai Srodota gi Tucidide gi
Kenofon, g.a. au fost merea.
La culture gi invdtdtara antic, clasiod se salami o
profundd calturd gi invdtdturd teologica. Si eceasta nu
era numai apanajul clericilor0 ci ci al profanilor, in
mar neobignuit de mare.
In vreme co in spas dated se mai fIceau copii patine
/dope vreun manuscris latin grin vreo mdastire cavils In
statal bizantin erau organizate adevdrate universitdtiscu
btudii aprofundate literare de drapt, teologice gi mate4
matte., frecventate at!, clerici gi mireni din toate Orti-
le lumii. In vreme ce in apes capete incoronate abia de-gi
puteau senina =mole, in Bizant, na numai impdratii, dar
gi multi oameni de rand scriaa tratate savants gi pUrtau
discutii teologice subtile; in vreme co in alto pdrti abia
de se compuneau primele cronici intorice de insemari sea
ci izolate gi acestea tot dupd (=tare model cronograf bi-
zantin, in Bizant se soriau opera istorice de adevdratd
art/ literarda dapd modelal color mai bumi gi neintrecuti
istorici olasici elini.
Dar civilizatia bizantind n'a fost numai produsul
elementelor contopite, care au foot eel antic elenist ci
eel cregtin, ci la acestea s' as addagat ci influents
ortentale. Aoestea s' au manifestat indeosebi in gastul de
lux fastuos gi stralucitor al inaltei societIti culte bi-
zantin, ca gi in operele de arty. bizantinO.
Astfel fiind, civilizatia bizartinA se caracteri-
zeazd printr'o inoredere mandr& poli,Ict 4i printr'o r8tI-
0Auitl vitejie 1 4b, mogtenita din tra-

www.dacoromanica.ro
ditia romanK, printrto invItittarl *leas& gi inclindrl Blase
Iiterare gi artistice, mogtenite din traditia antic& ele-
nista, dar gi printr'o inclinare eItre lux gi fast, pri-
mit& Oin influente oriental.. Total insa pItruns de o pro-
fund& religiozitate cregtinl. De alai =mama cel mare de
bieerici gi Mtnistiri i de fundatiuni"pioase gi caritati-
ve, ca spitale gi aziluri de blitrani, neputinciogi gi ea-
lici. De aici numarul mare de chug&ri, viata in chug/iris
era socotit& drept calea cos mai sigurl de mintuirea au-
fletului gi pentru dobAndirea Oe veci a vie tli celei feri-
cite in lumea eealalti. Deaceea se inr&dlicinase obiceiul
ea mIcar in ultimele olipe ale vietii s& fie imbrgcat&
halts' monahall. Bisericile erau pline de credinologi gi
slujba dumnezeeascli se deefIgura ea un fast impresionant,
ca gi procesiunile ce,se aranjau sub coral liber, mai ales
in vremuri de marl primejdii gi de grele nenoroctri.

CONSTANTINOPOLEA iTARIGRADUL/
Central civilizatiei gi culturii bizantina gi inima
puterii statulu.i bizantin era ins& capitals se, din care
Constantin col Mare a voit s fac& o Rom& noug gi pe care
urmagii la au numit-o oragal lui Constantin.Ca sK gi-o
impodobease& gi sitgi-o inframuseteze aceastit capitall,
implEratii bizantini secole de-ar&ndul au adunat gi arat
din toate pArtila lumii =flee, cele mai frumose monumen-
ts olasice. Pan&eszi stlrue incK use plata Atmeidan, din
fats Sf.Sofii, in Istambul,unde in spout bizantinA s
gIseso ipodromul, coloans de bronz din trei gerpi,-inao-
lloiti in spirall, cm numele semintiilor grecegti care
au participat la lupta dela Plateea din. 473 inainte de
Eristos, in contra Pergilor gi care in amintirea biruin,
tii inchinaser& aceasta coloanl'in temlalu lui Apollo din
Delfi.
Capitala statului bizantin era an adevIrat muzleu, sub
cerul Tiber, de monuments antics. Din acest intreg mazes
de monuments clasioe antics, care a fost devastat in-
de osebi de ostagii cruciatei a patra, pe ldng& amintita
coloang de bronz a gerpilor incolAciti, s' au mai plstrat
patru cai de bronz antioi care impodobesc astXzi portalul
-domadlui-SfAtaraU7din Venetia. undo au Post adugi tot din
ipodromul dela Constantinopolea de dogele Enrico Dando-

www.dacoromanica.ro
lot tat din conducgtorii cruciatei a 4-a din 1204, cot
indeosebi impodobit Cu. monumente era ipodromul, saa mai
bine spas arena, made se desfIguraa diferitele .jocuri
sportive, gi distractive populare, der undo slam desf1-
gurat gi multe evenimente politice din cele mai dramati-
cs i undo .se terminaa serbgrile triamfarilor impgrati-
lor gi generalilor invinggtori. In ipodrom, noel impgrat
=cat pe tron era aclamat de cgtre poporul capitalei cu
aplaaze gi ovatiani, dar tot in ipodrom poppral cgata pri-
lejul potrivit s& -gi arate prin striggte de desaprobare,
nemultumirile ce le eves in contra stgpftnirii.
Ipodromul cape un loc mai intins decgt pieta At-
maiden de azi, care mpg o parte din vechial ipodrom gi
pe care din vechile monuments, pe langg coloana de erpi,
se mai pgstreazg incg. pang astgzi un obelisc egiptean
azat pe an socla bizantin de impgratul 'reodosie cal Mare
in 390 care e reprezentat pe socla in relief asistandlca
cartes sa is jocurile din ipodrom, precam gi o coloang
tot in form& de obelisc, rldicatg de Constantin VII Por-
firogenitul /913-959/ gi care era impodobitg ea plIci de
bronz, care na se mai plstreaza insL.
Deosebitg podoabg de arts. a Ccntantinopolei bizan-
tine eraa gi au rams gi azi inca a Instanbalului tar-
ceso, insa prefIcate in geamii, -Iumeroase biserici bi-
zantine monamentale, cuprinzE_Ld in ale multime dare de
pre tioase obiecte de cult, adevgrate ppere de artg, cars
israg au fost impragtiate mai ales de caceritorii era-
ciati din 12o4 gi din care cele mai molts se Osseo tried
in tensturul domolti*Sf.Marca din Venetia.
Din aceste biserici merit& sg fie retinute indeosebi
cea mai de pret dintre clgdirile bisericegti ortodoxe care
e biserica Sf.Sofia ridicatg de Iustinian cal Mare /527-
565/ actaalmente geamie gig Sofia,transformat& in mazea
gi biserica Alexis I Comnonul /181-1118/ actuala Kabrie-
giami,pentru minanatele mozaicuri din epoca Paleologilor
/sec.13/14/ co ni s' au pgstrat in ea.
In Constantinopolea bizanting, au activat veacuri
de-aranda faimoase aniversitgti /Vedeti F.Fachs, Die
haleren Schulen von K-pel im Mittelalter - Bizanti.nischen
Archiv 8 Lipsca 1926/ gi aici au trgit gi gi-aa saris ope-
role for cei mai de seamg istorici llterati gi invgtati
bizantini.
reVe- is sfirg....al seco/Alloi a7 V-lea panA trin

www.dacoromanica.ro
'-205-
secolul al XIII-lea)Constantimpolea era oragul eel mai
=Art; din. lames intreagA, in care se concentrase toatI
bogatia, arta, caltura gi civilizatia. Foarte nimerit
fost numit uParisal Svalui Medico /14..EaMhaud/.Slavii i-aa
spas aragul imparAtesc adicA Tarigrad, isr tames ii zicea
par gi simply orag, Kai alt orag,pe140 aessta na gi-1
puteau inchipui. Iar Turcii din Et; Tyiraysadicti
: u in
rag* au flout numele de azi al Constantinopolei "Istanbul'
Intinderea ce i-a dat-o scum Teodosie II /418-45o /
putin lArgit- inspre fundul Cornulai de our de cltre impA-
ratul traclie /610-641/ a rAmas pAnA in ziaa de azi gi inch
azi aceastA intindere e a anai mare orag din zilele noastre.
Constantinopolea bizantin# sA fi avut in vremile no mArire a
ale statulai bizantin an milion de locaitori.
Pantry apArarea capitalei, au fost construite pater-
nice ziduri do jar imprejur, cm turnuri marl gi creneluri
multe, cola dinspre uscat, pe o intindere mai bine de 7 km.
s'au pAstrat pAnA azi, storcand admiratia color ce le prix
vest.. Admiratie ne store gi azi numeroasele gi vastele cis-
terns subterane, menite BA asigure aprovizionarea cu apI
la timp de pericol, Ind apeductul construit inca din tim-
pul lui Valens /364-378/ gi din care restart impunAtoare se
pAstreaza, incI, ar fi fast intrerupt.
Bar na =mai important centru cultural artistic gi
militar-strategic, a fost Constantinopolea bizantinA,c1
gi an mare cent= mondial economic comercial, din cauza
agezArii sale exceptionale geografice la o mica intro-
Vilma de dramari co leagA pe ascat apasul cu rasaritul,
apropiat anal de altul priA stramtorile Bosforalui i Dar-
danelelor /ahticul Slespont/ iarg pe spa, chiar prin aceste
strimtori, leagA miazanoapte ca miazAzi. Dar pe langn
Constantinopolea, s' au format gi in ptovincie importante
centre de cultura gi ciVilizatie bizantina. SI nu &min,
tone cleat /lichees cat timp in Constantinopolea au rezi-
dat impAratii latini de rAsitrit apoi Tesalonicallaproape
in tot timpul duratei statulai bizantin gi indeosebi Mis-
tra, in despotatul din Mores, ih epoca Paleologilor.
Pe lAngtE 'slats orAgeneasei de o subtilA civilizatie
rafinatA, se desflgura in statul bizantin gi is tarn
o vista foarte interesanta, mai ales card in diferite
regiuni ale imperiului au inceput el se iveascii mart
www.dacoromanica.ro
-206-
latifundiari aproape independenti. Apot remarcabilti indeo-
sebi a font in statul bizantin vista zbuciamatl dela gra.
Mitele de risarit, in vegnioX primejdie de moarte din eau-
'za necontemitelor lupte grele in contra invaziilor arabe,
Vista din ears a r&sarit gi We, format e-popeea poporului
bizantin; despre viata, aventurile de itibire gi faptele de
vitejie ale lui Vasilios Digenis Acritas.
Agezarea stralucit& a capitalei sale, care a foot intl.
ritX in chip strdlucit gi curmult& griji spot orgamizatia a
as 1=4 politicX, administrativi, economic& gi indeosebi
militara $ flout Oa statul bizantin sX aibX o &rata do
mat bine de o mie de ani ci sI produca gi sd ocroteasci
o oivilizatie gi o culturE de frunte din istoria omenirii.
DapI mai $ulte secole de o existent& stritlacitI insX,
inoepind a se dezorganiza din punct de vedere economic
comercial, mai ales prin infiltrarea pe teritoriul bizan-
tin al republicilor italiene, foarte iscusite din punct
de vedere comercial gi pepart&nd grij& de paterea militara
cc sines mereu, mai ales pe arms absorbirii micilor pro-
prietIti libere militare de clitre mares proptletate lati.
fundiarl, statul bizantin a inceput sX decadX, miogor&nda-
gi molt puterea de rezistentI gi prin oertele de domnii
gi rebeliuni internelpintt ce,degi mat msi superior din
punct de vedere cultural Vi al civilizatiei, a citzut cu
total gi in mod definitiv sub stIpAnirea Turcilor Os-
manlAi, malt saperiori ca paters militarl.

INFLUNNTELg CULTURII SI CIVILIZATIVI


BIZANTINS SI STARUINTA ACBSTOR INFLUMATE
Statul politic bizantin independent a'inoetat sX
mai exists dupX cucerirea Constantinopolet billed 1453
de cItre Turci, dat influentele culturii ci civilizatiei
sale pe care in curate existentei sale le-a rKspindit
din belgug gi in spas, dar indeosebi in rIsIrit &au
prime gi au continuat a& des roads pan& in preajma tim-
purilor moderns.
In rasIrit, deosebit de important& a fort influ-
enta bizantinX din punct de aedere religios biserictec.
Lumea slavI! 5Arbii, Croatii, itoravii, Bulgarii gi
au fost incregtinati de misionari bizantini is car-ux
www.dacoromanica.ro
-207-
vesourilor al 7-lea gilp&ng, intrfal lo-lea. Incregtinarea
pe atunci a anui popor nu insemna numai o sohimbare de ore-
dint& religioasg, ci aLgtigarea lui pentru altar& gicivili-
zatie, prefacerea anti trib sabateo intro natiune congtien,-
ta.Apostolii slavilor, Oiril,/Constantini giMetodia,doi frati
dope is Salonic, le creeazI an alfabet gi le traduc cIrtile
sfinte in limbs slavonl, pun&nd primale temelii ale litera-
turilor slime de mai tftrziu. Megterii bizantini le ?idle& la-
Berta monumentale, dap& chipul color bizantina. Cur tile st&-
pinitorilor for tuoregtinati intrati in leg&turi strImse Cu.
surtea impgrateasol bizantia, devin gi ale centre decultur&
gi civilizatie bizantin& pe care o riispludese intro supugii
for gi in regianile stIpinite de ei. Astfel inoeputurile li-
terare gi artistice Yacht slave se iveso gi ese formeaz&
dap& models literare gi artistioe bizantine.
?rebus neapIrat de retinut cg. in leg/aura cm predicarea
in limbs slavon& a crediAtat aregtins de cltre urmagii gi
ucenicii lui Ciril gi Metodie, se puns in legliturl ca malt
tonal r&spandirea gi inrad&cinarea slavonismului in vista
noastrl bisericeascI din treoutul indepIrtat.
Deo& croatii gilforavii au intrat mai tIrziu in sfera
de influent& a biseritii cregtina apusenastoare celelalte
batiuni din Sud-estul Europei au rKmas credincioase patriar-
halal dela Constantinopolea. ti este interesant de remarcat
c& in timp ce puterea i autoritatee imiaratului bizantin de
pe is 13oo a incepat el decadl, autoritatea patriarhului n'a
suferit nici o gtirbire'ci dimpotriv6 parse oX sporegte, mai
ales pe urma politicii bisericegti unioniniAte, pe care impt-
ratii trebuiau s'o feel spre a obtina ajutoare in contra Tur-
cilor, patriarhii atunci eriAndu-se in apIrItorii credin-
tei celei adev&rate gi fiind in aoeastI str&duint& a for
armati ci sprijiniti de toate natiunile ortodox gi de stg-
p&nitorii lor.
Aga se face c& in 'Una stlp&nirii turcegti, biserica
ortodox& devine gi pavfts national& ocrotitoare a tuturor
natiunilor ortodoxe din Sud-Mstul Europei, iar patriarhul
devine conduatorul for in spiritual, care in pttrti le su.
puma Turcilor eves chiar o autoritate administrativI judo-
o&toreaso& asupra smpagilor crectini ortodoogi al sults.
nulai.
lax And Rusts a devenit eel mai puternic stet ortodox,
tariff rugi nu numai pentrucd erau inruditi prin sIs&torie
www.dacoromanica.ro
-2(id- -

cu Paleologii ci gi ca proteetori ai ort06.0.,iei.bizantine,


au cgutat O. fie eliberatorii popoarelor ortodoxe de sub
jugul semilunsi gi mogtenitorii imperiului bizantin de odi-
nioarg.
Imperial bizantin cIzand sub Tarot, preocupgrile artis-
tice gi spirituale srau restrans tot mai mult in mAnistiri
in cercukile profane intinzandu-se tot mai mult intunereoul
ignerantii. Intro fetele bisericegti indeosebi prinmgnas-
tirilliterature, mai ales cea teologicg, dar gi cea istori-
cg gi de caracter popular, a continuat s# fie cultivatg,
firegte el in masura malt mai restransg tar in cercurile
profane in masura aproape disparentg.
MInastirile au continuat sg existe gi sg-gi desfggoare
aetivitatea for cregting gi spiritual& gi sub dommia Tur-
cilor, in felul prJcum au apucat-o din timpurile bizantin.
Numai in imperial bizantin s's format obiceiul par-
ticular ca intregi regiuni sg fie ocupate numai de mgnastirl
gi locuite numai de canggri. Astfel de prin secolul al
lo-lea, au inceput a se aceza cu -sprijinul impgratului
Nichifor Focas /963-969/ prin prietenal sgu SfeAtanasie
Atonitul, cgluggri in Muntele Athos degetul cel mai de
rgsgrit dintre tole trei degete ale peninsulei Chalcidioe
in Muntele Athos, devenit apoi Sf.Munte /Sfetagora/ al
ertodoxiei cregtine, undo sra format on timpul o adevt-
rata republiog de mghlstirisschituri ci dhilii ogluggregti,
reptblicg de cgluggri, care stgrue cu ale ei 2o de mAngs-
tiri istorice gi cu cei incg vre-col000 de cglnggri de
Coate natiunile ortodoxe, imprIgtiati ci prin diferite
schituri ci chilli gi in care inel pgng azi se pgStreazg
in chip atit de via ci impresionant trecutul-bizantin gi
ands se Astreazi numeroase monamente de artg bizanting
hrisobule impgrgtegti bizantin gi manuscrise frumos co-
piate gi impodobite cu miniaturi piths de artg. . de re-
tinut cd mgnastirile Sfantului Mate sent pline de insem-
nate urine de binefacere romaneascg din partea domnilor
gi boerilor romani, precum sent olgdiri, obiecte de cult
gi numeroase hrisoave, confirmand inchingri de mogiitmg,-
nastiri gi ajatoare din tarp,.
Cgoi not Romanii in majoritate covargitoare, am rams
pang azi gi pang pela 1700 in intregime, am fost credin-
ciogi ortodoxiei bizantin ci influents bizanting in vis-
ta de stet, in culture ci civilizatia noastrIta fost des-
tul de pnterniog gi stgruitoare, fie cg am primit-o direct
www.dacoromanica.ro
-209 -
fie ca prin mijlocire slavonA din dreapta Danarii. Organi-
zarea noastra bisericeascg s'a facut dap/ tipic slavo-bi-
zantin. Conceptia de stat gi sea de domnie a fost bizantina
deremonialul curtii gi multe din mortis dregatorii publics
an fost lusts dupg prototipuri bizantina. Primele noastre
ineeputari literare se datoreaza influentelor slavo-bizantine
Ba oe e gi mm4 molt. Cava din partioularitatea noastra de * '

fi se aseumana din plicate cu un aspect bizantin. MA gftndes0


is oarecare disproportie dintre stralucitele ealitati de
pricepere gi patrundere gi dintre realizgrile intemeiate pe
un suport moral 4i de caracter drept gi Tisinfrftnt,d1spro-
portie gi deseohilibra pe care maestrul Charles Diehl, By:.
zance, Grandeur it Decadence, Paris 1919 pg.157 -183, le-a
ilustisat ca specifics bizantina in chip atftt de stralucit,
in tipuri unice, ea Mihail Psellos gi loan Cantacuzino gi
Andronic Comnennl. Nadu -me seams de aceasta solders, sg
ne silim cu totii a ne-o corija gi sa aduoem realizarile
noastre de inteligenta gi nascocire in raport direct cu un
suport etic moral gi de caracter.
Dar nu numai asupra rasaritului, ci influenta civi-
lizatiei i culturii bizantina s'a revarsat gi asupra -
sulmi, dacg nu in aceagt larga masura.l. totati intriun chip
foarte important.
Italia a fost in timpul lai Iustinian, in intregime
sub stapinire bizantina, care in sudul /taliei a starnit
piing in sec.al II-lea age incat adolo culture gi oivilizatia
bizantina era la. ea aces /. Aga se face ca Italia, is Ravenna
is Roma gi in Sicilia ne pastreaza din cola mai stralucite
mozaicari bizantina. Donal sfantulai Marcu din Venetia a
fost cladit dap/ modelul bisericii If.Apostoli din Constan-
tinopolea ridicata.de Teodora, sotia lui Iustinian /527-565/
gi devenita mansoleul imparatilor bizantini pant in sec.12
gi pe temelia cassia se ridica azi Mares gammas a lui 'Mo-
homed II Cuooritoral.
Dar influents artei bizantina a trecut gi in-Germania
gi in Pranta gi se spline, cm ftept cmvant,ca art/ bizantina
a foot in cars de seoole intregi "arta regmlatoare a Snropei
gi el in jumatatea intaia-a evulai media a avat on rol con,-
dacator in arta apasului oregtin /Ch.Diehl, Byzanoe Grandeur
it Deeadanoes pg.315/.
Din imperial bizantin dodul lei Iustinian a trecut
in eee.II is aniversitatile din Italia mat also is Bologna
gi de *col omnoasterea lai era raspIndit in apusul Rart441
14M0I00140 44. www.dacoromanica.ro
Sub direct& influent& *Oa format oonceptia despre pate-
rs& implrliteascit ci regal& in statele din apusul Foropei.
Literstura teologicl apuseanl in inceputurile eil s'a
inspirat din sorierile teologilor bizantini gi in liters.-
tura pram& medieval& a apusulai, indeosebi in ?rant& gi
Italia multe subiecte de literaturI popular& au intrat din
bizantinA, unele din ale, oa bunloare Alexandria c.a. fX-
'clnd rotogolul p&mantului.
Iiteratii gi invItatii bizantini au contribuit in larg&
mAsurit la ivirea migo&rii culturale din spas atlt de tznpor-
tante, cunosout4 sup denumirea de Renagtere._Statul bizan-
tin a fost pitstrXtorul bunurilor oulturale gi artistice din
antichitate clasica ci and apusul a fost caprins de tub/re
ci insufletire catre comorile de art& gi littraturl ale
antichitIti olasice grecegti, la Bizantini le-a asit $i
dela ei le-a lust gi le-a primit in largUmdsurK. In epoca
Paleologilor, dar mai ales su aptisarea pericolului turceso
gi dukJA cIderea Constanttnopolei, nenumArati au fast invIta-
tii gi literatii bizantini, mai mica gi mai marl, care au
apacat oalea pribegiei in aims, indeosebi in Italia, duand
cu ei pretioase comori gi manusorise de art& gi literaturl
bizantin gi raspandind ounoagterea limbii antics aline.
. In statul bizantin de prin seoolul al 11 a pornit un
puternic curent de trezire a studiilor clasice antics. Mlhai
Psellos reinvie, is universitatea din Constantinopolea, eta,-
dial lui Plato. It. epoca scum a Camnenilor, are loc un avim-
tat curent de humanism savant, precum $1 intIlnim apoi in
&pas cu trei secole mai tatrziu. AceastA mi:care do reuse-
tore a lumii antice.in Constantinopolea a fost intreruptg
brasc spot prin eatastrofa latina din 12o4.
Aristotel ajunsese is Universitatile din spas, prin mij-
looireaArabilor stapinitori in Spania, care, la randul lort
tot dela Bizantini it ounoscuserl. Cunoagterea lui Platon
ins& a fost sails& in Italia de invittatul filozof bizantin
Gheorghe Gemistoe Plethon, din seoolul 15, de pela sfIrgital
epocii Paleologilori dela Mistra,filosof atIt de insufle-
tit de Platon, incit voia s&-gi des namele lui, modifio&w-
du-1 totugi din Piston in Flethon, deoarece se condidera .

nu intru total vreduio de el. Cumoagterea lui Piston in Ita-


lia a &us is creearea.faimossei Aoademii Platonice deli 710-
rents iar desoolo a.trecut in tot apusul.
Statul politic independent bizantin a dispgrat, dar tra-
aitiile sale gi spirital aIu politic a continust sI Mann-
leased in multe din institutiile de stat. polities ci mili-
www.dacoromanica.ro
-211-

tare ale noula imperiu otoman, care, in foarte melte pri


vtati, s'a arganizat dupa tipioul statalui bizantin dispa-
rut. Si ceremonialul.ogrtii otomane, ea gi 61 curtilor dom-
ailor romani, a pastrat malt din ceremonialul bizantin de
odinioara. Indeosebi de stEruitoare a ramas traditia ci 1
fluent. bizantina in Rusts Tattler, al ardr gaud scamp, p2
is revolutia boigevica, a fast restaaratea de atre ri a im
periului bitantin cKzat sub jugal neoredineiogilor. Dar mai
ales binaries ortodox& a rilsaritalui a plistrat gi mai pas.L.
troasi ine& foarte malt din influentele gi traditille lies-
ricii statulni bizantin, dope and insI era puternio ci in-
dependent.
Aceasta souittI oxpanere in rezumat asupra organizarii
statalui gi civilizatiei bizantina gi a influentelor ei s'a
flout indeosebi diva paSajele respective din G.O%trogorsky,
Gesdhiehte des byzantinischen Staates , spot dapti A.Reisen-
berg, Staat an Geselsohaft des byzantinischen Retches in 0.
Blumberg, die Kultur der Gegenwart II, Teil IV, Abteulung
/1923/ pg.364-414; dap& HAelzers Byzantinische Kulturge-
mehiate, Tubingen,.1909, care a frumps serial, dar in unel
parti invechitl, dapa K.Roth, Sozial and Kaltargeschichte
des byzantinisdhen Reiobes,Sammlung Goeschen, Berlin-Lipsca
1919 care e saris/ cam sec gi na a lipsitl gi de plreri
gregite ca banaoar& influents veche slava asupra desvolt6ri
social' agrare,in statul bizantin /pg.4o/ spot ca cartels
cristologice ar fi de origins national/ /pg.63 -64/ c.a. 4
in sfirgit dap& C.Piehl, Byzance, Grandeur at We/dance,
Paris 1919, frumas gi pliant saris/ gi care trebue negregi
cititi gi care se gasette i in trade re romAnesel, Mal
adau4,10h.Diehl. LA acetate byzantine d l'epoque des Comner
conferences faites a Bucarest, Avril 429, pg.9o/ extras
din Revue historique dm Sad -ietAturop6en =stele '7 -9,
1929 gi V. Turohi, Is civilite bizantina, Turin 1915. Iar
pentra strAdainta.influantei i traditiei bizantina is
Romani., fro trimitere la tine din eomunicarile oe-le-a trim
N.Iorgs la Oongresal International al 3 -lea al istaricilor
dela Londra,in 8 Aprilie 1913, despre La Survivanoes
byzantine dams les pays roumains" Bucarest 1913 pg.23-496
LITERMFA BIZANTINA
Ceeace a crest anal culture gi eivilizatia bizantin4
www.dacoromanica.ro
-212-

as valoare mai de seam/ gi permanenta. a foot liters--


tars gi arta bizantina.Literatara bizantina arelinain-
te de teats, doma infatigeri, prin care se caracterizea-
al in mod deose it. Vista gi preocaparile bizantina n'au
intrerapt niciodata contactal Cu antic$.itatea elenis-
tica ci as foot profund patranse de religia cregtinA gi
aga se face eK ci literatura bizantina eate,in parte co-
vargitoare,prin continatal ei o literatara teologic
oi bisericeasoa, iar prin naainta ei fo uala, gi ling.
vistica, este in stransa legatura i su0 covargitoare
inflaenta a literaturii clasice antics ,rececti, stat
genurile literare teologice bisericegtis cat ci in go-,
Kurile literare profane. Iar in genurile literare pro,
fans, pe langa influents aregtina gi antic/ elina, s's
mai telaagat Inca ci influente literare antics latinegti
ca iv literatara juridic gi sea istorica sea gi infla.
emV. orientale,ca_in romanale popular* religtoase profa-
ne de mare eirealatie. Astfel fiind gi literatara bi-
zantina are is baza ei aceleagi trei elements constitu-
tive ca of intreaga via bizantina, adica elemental
cregtin, eel antic elin eel roman ci eel oriental.
LITERATURA TSOLOGICA BISPRICTIASCA IN PROZA
a/ literatara dogmatic apologetiea/polemica/ gi xe-
gotta. Catenele. Literatura ascetica,ristica, omiletica.
of hpglografica.
Cregtinismul strabatind at ,t de profund ,f1 extensiv
viEqa spiritaala bizantina, continatal literaturii bizam-
t..Ja este in band parts teologic gi bisericeec. Dapa ce
cregtinismul a fort recanoscat ca religie de atat gi apol
a ajuna a tot stapanitors scriitorii bizantini leisericegti
an continnat lupta pentru fixarea gi apArarea adevaratelor
dogma creotineiprecum ci sTA11141311Rtntr4Aulikisma40-
interprtarea 6ea adevaraf d a 14.1wriaturie In frantea for
stau seal trei mari sfintJ Ph,rinti din Capadocia: Vasile
cel Mare, care este in de(sebi indramItoral vietii 731117-
garegti, pana azi vista mknIztireaaa in rasaritul orto-
dox se, intemeeaza insinte'de teats pe regulele fixate de
el, allot fratele eau Grigomepiscop al Ilael, in Cpado-
cia of prietenal saaGrigorie,, episcop al oratalai Nazianz,
prima cu sprier/ exegetiee fexplicari gi interprotari/ gi
www.dacoromanica.ro
-213-

omiletice/predici gi invAtgturi/ iar al doilea numit ci


tsologuL, a actor de cavAntgri apistole gi poet biseri -
ease, poeziile sale scriinda-le in form& ci versari antics
dar totagi nefiind lipsite de profundi religiozitate gi de
aimtire fireascl. In frunte mai trebui amintit Sf.Atanasie
p&triarh al Alexandria, cu soriei aptlogetice de apgrare
in contra pgetnismului elfin gi a ereziei ariens ci actor
al vietii Sf.Antonie fiind astral printre initiatorii -
teraturii hagiografice /descriind vietile sfintilorp' In
sixodul I dela Nimes el a &vat roll de intemeetor al
ortodoxiei. Si In AfIttit tot to frtnte mai trebuie amintit
Sf.Ioan Cbryaa$4777/Gurg de Aar/ eel mai mare omile t /predi-
cator/ gi egeget /interpretator/ al sfintei Scripturi/l
Primii scriitori cregtini combgteau gi cgutau sl arato
oa mine/Reuel oredinta in zeii antics, dar ei email nu na-
mai cuioacgtori profunzi ai literaturii antietloi gi ad -
miratori ai eapodeperelor ei. Bi freoventiaz ecoalele reto-
rilor /profesorilor/ paggni, ci imsdrierile for teologice
se foloseam de arta scrisului invgtatA in scale gcoale.
Vasil@ cal. Mare ne -a ci lgsat un "Covent cAtre tineret
cam eL Se foloseascg de scrierile autorilor elini" /tra -
declare romgreascg vedeti in " Candela " 49,1938, pg.351-
372/liar Grigore din .Nazianz doug euvantAri inflIcgrate in
contra opreligtei ee o dAduse Imlian Apostatul /361-363/
as eregtinii ad frecvetteze gcoalele pgginegti. Cregtinii
tineau aga de mult la forma literarg antics, incAt 'And
lulian Apostatul opri orectinilor intrebuintarea autori -
lor mattes in ccoalele lor, scriitorii cregtini Apolli -
naria din Laodiceea tatgl gi fiul, profs psalmii lei
David in imnuri pindaricei transpus pgrtile istorice din
biblie in hexametriomerici, iar testamental nom in dia -
loguri platonic. /Sorieri fgrg valoare literart oars
pram gi pierdut repede, cind,dupg moartea lui Lilian Apes -
tatml).interzicerea lot a rgmas fIrg putere.
Atagarea la literatura antic era cu atAt mai
fireascg, en cat anti autori de sorieri religioasa fuseserA
mai luta scriitori Agani gi apoi mai tgrziu treat& la
eregtinism, au devenit soriitori cregtini. Astfel filoso-
ful neoplatomio Oynesins din Otranto oars in 399 'tire el,
aol la impgratul Arcrallar /3g6:4371 In rata clrgib 141
Gitat 9 ctiviinta a de o ourej as sin eritate 40sp/e 41)
www.dacoromanica.ro
datoririle unui ineiratIdevanind oregtiu ei Witropolit
sl Cirenei eerie imhtri religioase in oars pe lang& gin-
dirt cregtine, nu lipseao gi &audit/ neoplatoniee celiac*
nu e surprinator, deoarece neoplatonismul are vsgi pumas
de stingers cu aregtinismul. Tar postal Bonne, din sec. %1
din Sgipt ca 'Agin scrim epopeea Dioniseaca /despre viata
mitologica gi isprKvile zetlui Dionisoe /. odupd /harlot+
tinare ins& a flout 0 parafraz& in Yersuri a svangheliei
dupgt Ioan. gpoca de mar a litersturii teologice biseri-
cegti se desf4gurd in see. IV d.S., reprezentatl Mud
prin marii afinti parin.ti Atanaeie al Alecandrio/pYasile
Gel Mare Grigorie Din Bisset Grigorie din Nazism gi
Ioan Guri de Aux pe care i-en amintit.
Dar ci ingeoalele urmItoare, clnd diferite sects
gi erezii non/ as ivesc, literature teologica bizantina
dogmatic& 41 polemic& este foarts bogatl, fIrl ins& sit
se mai poata'ridica la inAltimea scriltorilor teologi din
sec.IV. Totngilp&illmin eeo.III literature teolOgicd .

bizantina este superioaxItliteraturii teologice apusene.


La literature teologicl bizantina participl nn nnws:
teologi ci gi profani Cu cattail teologicI ba chiar ci
oapete incoronate, ea: Tustinian cal Mare /527-565/ Teo.
dor al 2-lea Lasoarie /1254-1258/ c. a...
Oa scriltor tsolog, in contra ereziet wagonette
s'a diatine indeosebi Leontios din Bizant in see.VI.
iar in contra mouoteismului, Maxim Martarisitoral in sec.
VII. )

Aprigi a Post polemics in jural migcarii iconeclef-


is care a pricinuit o literature bogetn.Scrierile *Iwane
ereziile eu foot nimicite vi s'eu pierdut.Ce eeriitor spa,
riltor el sultulut Sf,icoane se ridica malt delpewpre tutu-
rcra Sf.Ioan DiOlaintainultdin Windstirea Sf.Sairsi din Pales.
tins,din jumatetea intiiia a seoolului VIII4oanTamosohi-
101 se distinge.nu numai op strut -)r bi3orioeao polemic;
.11 gi as sortitnr dogmatic prin sorierea sa
1
dogmatiQX ,:
1172,1preertailevenul ounoacterilAoartea de temelie a
or)'grnaticiat aregtine ortodoxe,oare in sec.XII a That tre-
duell ci in latipegte.Pe 1 &ngH Ioan Damasohinul trebue
r,;mit gi Nichifor Patriarhul /806 - 815 /,mart in 829,pntru
4erierile sale te,qogioe intru ap4rares Sf.10,en.-
Arriga a fort gt vaemica dintre biserica apusulni

www.dacoromanica.ro
.L
gi a rAsPiritului 91 a pricinuit veaouri de-a randul 0 liter
Tatur4 teologio# intreag4 le Bizantinii impArtiti in (101.01
tabere.
Sorieri polemics a prieinuit gi migoarea esiohaath;
intre soriitorii aptirAtori ai esiohasmului ee numArK gi im-
pArstal Ioan VI Cantecuzino/1347-1355/.Nu lipseso sorieri
polemioe,in literature teolsgio4 bizentinKtnioi in antra
mT,saismuluilier in contra ooranului Aohemedenismului/ e
polemizat impAratul Manuil II Peleologul /1381-1425/.
ImpOirstul Alexie Comnenul 1081-1118 oprig apJliriltdr al
oredintei edevItrate indsamnKlpe Eutimie Zigabinos eau Ziga-
,traz.ci y-O6let eerie c parftlie
d ince/ Cit 9 2;-4 06 Z 514,11'7)1;6 eau
dogmatioPt/yourarjtdo croitiaccz-ocyladi614 0 suriere de combete-
re a tuturor ereziilor gi conferintelor gregite.Aceast4 pa-
noplie dogmaticA a fost editatoi pentru primacar4 la not in
Targovigte,in 11101de terom0nanul Mitrofen Grige)res, ware
intik de fries Turoilor a quits partea privitoare le combate-
rea mshamedaniemului.Ca 0 oompletare a Panopliei dogmatioe
a lui Eutimie ZIgabinos listorioul Wichita din Chone,numit
gregit mai ineinte Aosminatls,a sorts le tinseputul eeo.
MI-let:102n Tessur al ortedeniei/7cravio6 oftfOcoe;(0.
Ca talouitor al Sf.Soripturilpentru eurierile sale
exegetioe/explioativeiMeritA el fie amintit lin mod desseCo4t
Teofileot Mitropolit al Ohrideisin eeo. %I,dela care ni s'Esu
pgatrat gi foarte importante epismoleloe ne leourest asupra
stnrilsr oulturale gi de oivilizakie din timpul enwl.
Litera6Ure teologioK bizentin4 gi arume oea ddgmatiok
gi exegetioasnu se s putut aVante prep mult,desereoe merit
dogmatigti gi exegeti din epooe de our alou impus ago de
mdlt.posteritafii,incat scriitorii urmattri igi cautau me-
reu argumentele in .scrierile inaiutscilor lor.Spre a se in
leant gAsiree aoestor argumente,a'e ivit in literature teo
lsgioK bizantinli ungen ncu literar teclogiotanume 91 Cate.
nelsr in latinecte,ZEtict-i in greoegte lenturilgira-
FOrse sooteap din s Ante soripturs.gi din sorierile marl
ler efinti pftrinti midi extrese evuprs aoelsregi onestiuni
ci se ersnj au in mod sistematio,dupft otestiunile pentru
care poeste extrese avesu sPil of ere argumentele oftutate.De
alai =mole de lent Istoarisairagsolsoi lcourile ev:tv* Je
privitoare is aceeagi onestiune,eLo... ea erigele unul jar
esv margelele uDul glrair,laeosta Ittsraturu m diner:01er ,

www.dacoromanica.ro
-216 -
un produs mai mult el muncii mecanioesdar osienele igi au
gi valoarea, Ter istorion literarnIpastrandu-se de mate
on loouri din sefieri pierdmielmai ales on aetfel de cube
geri de extraselou deebebire &vice morslels'au faout gi
din eutorii olasioi antic/.
peon desvoltares litermturii dogmatice ei exegetioe
a foot de timpuriu mult stanjenitn de loutoritatea marilor
soriiteri insintagilin age mnsurnlinott* insugi Irian Damao-
ohinlin Isvorul ounoatterii facts afirmatip,pft: * Nu voi
spune nimio dela aline/illy rotrveyamerine ovAri,in sonimb in
oe privegte wiriest* aseetich /a ion testa de schimnio,de
onlugnr/4i mistioismul religies Mica nazuinta aufletului
ea se spropie de Dumnemautprin Praitioarea unei 'Jett ou-
rate religiosselpornita mai mult dintr'un oimtimant tunic
gi ajung&nd astfel is oontemplarea tainion a divinitaViV,
literature teglogion bizantinn a avut un teren mai Tiber
de activitate gi msnifestarelde care s's pratoupet cu deo-
sebitn predilegVie.Mistioismul religies igi are origins&
in filosefia neeplstoniCK a lui'Plotin,din eeo.III dupe
Ha., were punea eouCemplarea divinitaIii mai presus de
ougeterea omeneasca.Primele sorter. mist tee bizantina au
foot gregit stribuite lui Dionisie Areopsgitul ,un uoenie
si Sf.Paul ;provin inea de prim sefoIul 51cRoi ele perusal:
dela filosofiszeoplatonion a lui Pletin gi deaceestou
drept ouvitnt,se 'mimes ale lui Dionipie Pseudoareopagitul.
Dintre soriitorii mistioi bizantini trebue amintivi in
deosebi Maxim Martuxisitorulldin aeo.VII,oere a gmbatut
monotnelismulopimeonjoul Teolog, din seo.11/ a onrui
jr(a.r.NrtlUmilinVa D.Russo o considers plagista de Inv4-
titturi e lui Neagoe Basarab/ gi Nioolae Cavasiles bEa,t-
crz)d.61,prieten al imparatului Doan VI Cantaouzino gi
Mitropolit al 4:esalonioului gi apnrntor al migonrii mis-
tioe a esionagtilor.Dintre scriitorii seceVi bizantini,
eminteso pe Ion ,slat sec.bls
oftfui Soars a virtuillor gi a paoatel6r-i gasit o larva
rftspAndire gi in literature vetAae romilneasonsapoi pe Teo-
dor St egumen al manitatirii Studion din
Constantinopolea gi intransigent aparator al autononiei
biserioefti gi al Sf.looanedele sfargitul seo.al VIII-
lea gijnceputul oelui de el IX-lea.

www.dacoromanica.ro
Ca autqr de predioi,omilii gi ouvAntari festivelpe oars
insugi le vines is diferite serbAri birerioegtilfsoe ea -1
amintim pe imparwtul Leon VI Filosoful /8811-912/.
Din punot *de vedere al valoriL litarare qt. chisr 18T9
rioe,partea oea mai de prat din literature teologioa bizan-
tina in proz4 este Dirk indoisla literature hkgiografioals-
dioX deaorieriie,mai mult sou mai putts legenderelele vieti-
lor sfintiler.Clnd un oregtin suferes martiriul,oeilalti
oregtini din aceesgi oomunitste a inceput a face insemnlri
despre viests gi mosrtes Sf.martir,care erau vitite in oomu-
nitate.Eueebiu din Cersrees a flout o coleotie de estfel de
vieti ale martiriler; din acesst4 ollectie a lui Eusebiu
esti gi plstrat vietile martirilor din Palestine.Mei tArziu,
Wind umii oregtini s'au dieting printr'o viestit deopebitl de
pustnioi gi oAlugKrils'au inceput a aerie gi vietile soestor
sfinti.Astfel Sf.Atanssie al Alexandrieilin seo.IV, a Boris
viests SfAntului Antonielier Palladiostepisovp in Helenepo-
lie din Bitinisoin Asia Melia compus,pe is 42010 ooleetie
de vieti de of luglri gi olluglrits vestite din Egipt gi. Pe-
leotins.Acesstk oeleotieioe ni a's plstrat, e. intituiet4
Histotis Lausipos,pentrucl a That dediostl lui Lausostirslt
demnitar imparlteso.Deesebit de importente aunt gi vietile
a gave sfintilsorise in eeo.VI de Ciril din Soitopolielin
Palestinsidin oeuza simplicitltii formei gi a simtalui cri-
tie cu care aunt aloltuite.Din secolul VI gi inoeputul oe-
lui de al VII-les,trebue smintite neeplrat diferitele intam-
plari din vietile efintilerodunate gi aortae de loan Mos-
oh6sloare sub titlul de Livsd4,)12yQbylpentruol povest rile
lui aunt ingirste flrit nixie ordine,oe florile intro live-
414,a'au buourst de o lore' rlspandirelintrand qi in litera-
ture veohe remlneasol.Ces mai de sesml eclectie de vieti
ale sfintilor a flout -o insl Simeon Metafrestulonumit astfel
pentruca a potrivitlin forml gi limblgustului vremii sale
vietile sfintilor sorise mai inainte.Aoest eete unul dint re
istoricii gi litera*jii ce eu luoret is indemnul gi in antu-
rajul impArstului Constantin VII Porfirogenitu1/913-959/gi
este identifiost ou Simeon msgistrul gi loglfhtullauter de
cronograf.Vieti de ale sfintilor s'au eerie neoontenit foer-
te multe.Deobioolulueentoul eau administrstorul unui sfAnt
saris viests mseetrului e9u a modelu1.4 slu.Aceste vieti
aunt deobioein sorieri retorioe de laudA gi premiirire,torugi
www.dacoromanica.ro
-218-
unt gi foarte importante-isvoarele istorioeldin oauza gtiri-
or oe ni le transmit in legatura'ou vieata de toate zilele.
oleetiile de vieti ale sfintilor in rezumatlaranjate dupa
"ate zilele enului in (tare se, serbesz4 smimtires lorlse nu-
eso sinexare sou gi menologii sau minee,iar in literature
eche sisvona se Chisma gi prologuri.

b/ LITERATU1A ISTORICA BISERICEASCA


Din capitol important din literature biserioessoCbizsni
ina in proza it formeszh istoria biserIceascalal Orel in-
ieumetor este Eusebiulepiscop al Cezertii Pslestineilou a es
mtorie bilericesso0145o0puartic GeZWzot, Arin 10 carti deli
Iristos Lana in. preajma pi.imului'sinod'ecumenioladic# pdnA It
24,g1 pentru care i s'a dal, numele de Erodot sou parinte al
mtoriei bisericegti.
Istoria bisericesso4 a lui Eusebiucare ni s'a pastrat,
fost oontinusta de istoricii bisericeS-bi Filostorgldin
unct'de vedere arian,p0114 la 425-gi tot cam pant la soeesgi
eta a Yost continuata de Soorate gi Sozomenoslosre aunt
kbieotivi gi deu dovad4 de un bun simt istorio gi de Teodo-
'et din Cyroc. care (torte dintrlun punot de vedete ortOdox
41transigent.Istorile biserioegti ale soestor trei. din urma
pu foot preluorate de Teodor ALautaotritsitioitetul/liar dela
24 inainteloontinuate de el pant pe timpul sau152-t.
F tatoris biserioessoa facand &poi parte tot mai molt
in instill istoria statului bizantinroage inoUt istorioii gi
Oronografii bizentinixin operele lor,tin seam4 in lore. mA-
tur4 gi de istoris biserioesson,nu mai intalnim panit is
Olderes Oonstantintpolei sub Turoi deal doi istorioi bise-
rioegti :Eusgrielin seo.VI fi NiohifOr Oaltat'Untopolldin
ieo.14.EusgrieMQ:/&6 /din Epifenia Siriei, un om invAtet
pi oitit gi soriitor de talent; a Boris o istorie biseriaeas
tOt dele 430-594 in b oartitconaiderand in larga m4surAl gi e-
ribnimente profane istorioe gi dlindy-ne descrieri de loosli-
ati gi de olAdiri monumentsle gi ostsoterizari nimerite.E1
i eel mai insemnet dintre istoricii bisericeVti de duptl Nu-
iebiu.
Nichiter Collet Iantopol a saris o isten-ie universalli
biaericesson in 18 OirVi ineepand dela Hrietos gi terei-
bAnd on 6104(100 in pr ...43t? pr,..atc ex vs ajunge pAn4 pe

www.dacoromanica.ro
-219-
timpul shutsdiaLpAnA in timpul dgmniei imp4rstului Andronie
II Psleelogu1/1282-1328 /IcAruio it gi incnin4 istoris es
bisericessoCistoria bisericesecA a lui Nichifr Collet cred
el e deo impertantA mai mare decAt g aimp1H campilatielpre-
Qum se credo de obiceiu oil este.

LITERATURA POETICA BISERICEASCA.

Literature teologicA bisericesscA e vAdit mai begstAl


in sonimb literature poeticA bisericessol e mai originalA gi
mai de pret din punot de vedere eetetio.
Pgezis bisericessch bizantinit e nedespArtitA de melodie
In primele comunitAti cre:tine,simtindu-se nevgis de cAntltris
de timpuriu eau alc4tuit cliatAri biserioegti.Sub influents
pgeziei olesiaelpoetii cregtini bizantini din sec.IVIcs :
Grigerie din Nazienztelemens sl AlexandrieiSynesios din Oi-
rens as gi mai tArziu Sofronie al Ieruselimuluilgi-au sorts
paesiile in versuri entice Cu ritmstinAnd seams de lungimes
eau sourtimes vooalelor.Dar oantitatea vocalelor nu mai eves
scum nisi un inteles gi socentul muzioel a feat inloouit cu
limb* prin socentul eicpireterio din limbile de azi.SimtimAn-
tul religios oregtin era prep puteraio,oa pornirile personale
originsle sA fi putut fi mereu inAbugite de influents almost-
cl.Poezia religiossit bizentin4 igi creeet forma bluA, cu un
ritm particular siegi gi se diet Inge printr'un profund sim-
timAnt reallprintr'un cantinut bogat gi varistlmArettpesio-
net gi dramatic.
In fruntea poetilor bisericeyti bizantini,stA Melodul
Romanos .Meledul Romsnosodin prime jumAtate a secolului VI,
suprenumit " Pinder " /oel mai mare poet antic logic de top-
ntri din seo.V inainte de Hristos/wel poeziei ritmice bizan-
tine"0 frumoss4.:legendX din viests SfAntului Rgmanos onci
melodul Romance a feat ridicat de biserica cregtin4 in rAndul
efintil9rIne pevestegte a3tldup4 o slujbq dumnezeesscit in
oursul noptiilksios Dgmnului i s'a arAtat in vie gi i-a dat
un to de hArtie gi i-a zis : " Is cSrtee gi etnAnc-g ( "Si
t s's pArut sfAntului cAt a deachis gura gi a inghitit csitem
Si era in ajunul Nsgterii Domnului.Si indatA s's trezit gi
mgrgAnd in biseric4 gi urcAndu-se pe swot), a tinceput s4 ()An-
te :"Fecigars astotzilPe eel mai pre sus de fire nagte0i D'-
www.dacoromanica.ro
,220-
man u1 1,9gter10 Celui,nlamplatIMuol /11/vgiyogeivkz_
foork.vg-t, 0 if 6e4c94 triskiefit-patt,'Irn trit,)41eit5 ce-tf-0742?
irpocrolpt/i dup4 soeess a mat filcut Oi pen ru site s4Tn4
tl)ri endow! / imnuri/ paste h mie.
Ca is tett peetil marl deoi din vechime gi is Elms_
nos legends a pus st4p1nire pe eel. dint4iu indemmurt Goi-
tre peezie.Legends insh o fi ouprinand gi un sambure de
sdev4r.Slu3ba dumnezeesse4 se filees in Bizant ca un feat
gi ou a strilluoire erbitesre.Si aoeete slujbelmai ales
nesteslin biserica impedebit4 cu mosaicuri solipiteere
gi sogildat4 in lumin4 gi inv4luit4 de mires de tilmile gi
cantIrt sfintelou sigurant4 04 a impresinnat edano sufle-
tul eensibil gi aim:ter credinoies al lui Remenes.Bi de
sioi a pornit legends.Subiectele imnuriler,numite ends-
oe An grecegte 7Govni.kie,^ betigeruI in jurul o4ruia
era inf4guratoi f4gia de hArtie ssu pergemem pe care era
sorts imnul/ssle lui Romano:2r sunt fearte variate.E1 a
saris nu numsi imnuri pentru slujbele is felurite e4rb4-
tom/ gi n's oAntet numsi aubimote obignuttesca Nagterea
DomnuluisJudetul dip urm4,Maioa Domnului in fate eruoli,
ci gi o multime de sfinti eu foot oantati de el.Ba ohiar
gi subieote neegteptate,oa'Iuda Tscarioteanulliemees p4-
oKtoss4 in fats lui Isus q.s. formeeet ouprinsul imnuri-
ler sale.A feet un peet\flarte productiv.A Fempus preoum
spune legenda,peete a mie de condace /7(zyntia.06,/gi &cos-
tes erau destul de lungiocempozitis ler fiind dintr'e in-
tredueere sourt4 gi din 20 ssu mai multe strafe ego'e de
patru eau gi de ept.stihurilstrefe riumite trepare/z701
lotpalsau /cope ./9z/C49V gi fiecare strefli sfargind on un
sourt refren de unul pan4 is deua-stihuri.Din csuza &cos-
tal product ivit4ti marilnu a mirare da04,puneeri nu se ti-
ne is Bowleg/ inAltime,mai pies olnd caut4 s4 ne des bio-
grafi. sfintiler Antal/ de ell eau o &nd Ovine pres me-
ralizaterssau o&nid polemizesz4 in contra ereziiler.D&r
soestea aunt so4deri care trebue stribuite timpului sKu
gi nu pet miogers valesrea peetio4 a imnurilor sale,care
se dieting prin insufletire oaldP gi sincerg,printeut
Oramarism plin de viest4 unele fund aprospe in ?Irma de
dialog gi printeo begatie mere de udei 0 de imagini.
Figurile reterieesesracteristice literaturii bizantine,
nu le dispretuegte ;der nu jertfegte fondul pentru form.
www.dacoromanica.ro
-221-
'P:orb/Aria goalaide dragul figurilor retorioella el nulintll-
nim.Citohtar ou ajutorul lortgtie mai bine gi mai puterilio
sa-gi imbrase glindul gi pasiunea in hairs vorbirii..
qt. poste eve. mei migoator dealt ouvintele ou oars
igi invotegte ksioa Domnulul fiul la moarte : " Ca o mielu-,
gip) Ce-gi vede ohiar mielull Milt la leoul de jupghierel
Mtris-1 unzip! Cu totul sdrobita i tAstfel jeluind :17iul meut
untie mergiflDe dragul out l_prumul gat repedel Ts grabegti
04-1 sfargi tISou poste isragi e 1 nunta 114 Cana GalileiiR
Si-noole ovum te,grabegtil Apen vin s'olprefaoi? l' Sot
gi eutliul m Tu
u,' Sau mai bine ea rIman ? 1 Da-mi ouvan%, Terg
insutitouvantufelSi mu treoe taoand 1 Pe Maga mine!i Mill-.
oatoore gi Almerita e antiteza ou amintirea nuntiitprilej
de buourie ohiar in clips tragica a mertii.
In subieote mereu eantatetel reugegte ea eting4
aooente nout. /eta onm inoepe imnul gnu deepre judetul din
urmatps oars 1-au o&ntat tatis imnogrei bizantini :

" C&nd vei vanito Doom: let Pe pamAnt plin de marirett qi'n
treaga luso tremurs-val q 1 parau grozsv de fool Inoonjura-
vs tronul tauj qi Utile 20 ver desehide 1 vi eel. de taina
la lumina no or dat) Atunoi sooste-ma 1 Din fooul eel de
viscid Iiiinvrednioegte-ma ISK stau de-a dreapta tall 0 Ju-
decatorule prey dreptets
Sau fericind intr'un Imn /sondes/Pe oei morti lintal,
nim observatii atilt de bine nimeritepinoat aunt de 1 aotua4
litate permSnenta.

La plkoerile vietii priveam,


Vazind in minte-mi cats sOntampla
Si judeoandu-le oatu-s 4esmore,
Iensreoita e viesta mi-am zis.
Pe voi insa numai ',tam feriott,
Caoi puterea ace buna v'ati ales,
Dorind de Hristos impreuna ma statit
Cantandu-i plAout os profetul David :

Aleluial

www.dacoromanica.ro
-222-
FArit durere niot un om n'em gasit,
Choi lutes se schimbh mereu;
Pe oin'ieri sus it vedesm,
In jos Oland /1 v #d azi,
Shrso deodsthoe eel bogst
Si plin de avers osre n'svuse nimio;
Dar voi de,toste soeste nu gtiti,
Choi sufletul vi-e plin de psalmi :

Aleluiat

I$i ,facehaz de shrim,bogatul


Si tooth severe& i-o inghite
Thrsnui luoreset,boierul se'nbuibt,
Unul nimioegte,oelslt se desfsth
Shraoul sdunn'n sudosre
Ce'ndsth isr risipegte,
Dar munos vosstr4 e bine pazith
Choi veoinio it este lsohtul :
Kleluisi

Pa holtei spersnts-i sdrobegte,


Pe oet'ilsurst1 grijile-i mknInott,
Pe oei fhr'de oopii suphrsres-i umple,
Pe get ou multi oopii nevoia i odoarme,
Pe unit chsniois-i intristeset
Dar sltii on n'su oopii ,se slang,
Dar voi ambit/ is toste soestes,
Choi nesdrunoinst4-1 buouris vosstrh
Aleluie I
Vs sh zioh,soeesgi veoiniol poveste despre nemultu.
mires omenessonlnemultumire carets numai mormAntul it pu-
ce osp &t gi pe care gi Horstiu inch o ohntspe in eds so
care inoepe ou : " Bestue ille qui prooul negotiis "...
www.dacoromanica.ro
-223-
Imnurile lui Romanos au st4pAnit liturgis bizentinn
prin mai multe seoole,pann ce in. efArgitlprin aeo.al IX -lea,
condsosle aulfost inloouite prin oAntgirile bisericegti numit4
osnosne,K6i-VonG.Astfel Os fgout on partes oea mai mare din
opera poetiol a lui Romanos Oa pibrdutaiumai unele connAstir
au r4msa oredinoiosse oondsoelor lui Romanos qi in veohile
liturgiere ale aoestor mAndstiri gi ,(mai ales in mAnAstires
Sf.Evanghelist Iosn,_ din insula,Patmostni sau pAstrat yrs,
80 din oele peste o mie de imnuri deapre care ne vorbegte tr.
ditia.Noilmodernii,nu suntem in stare a apreota pe deplin im
nurile lui RomanosIdeoarece ritmul gi melodialcore form's
pArti constitutive ale soestor imnuri ,pentru not aunt in
bunt parte neounosoute gi numai cu greu gi in parte pot fi
refloute.Manuscrisele sariu minunile lui Romanos in rAnduri
continue/ago cA stihurile pot fi deosebite cu greu,iar melo-
die veohe nu se gtie deck va putes fi desooperitn vretdatne
29 de condsoe limnurl/ au fost editate gi insotite de tradu-
oere letinI de cardinalul I.B.Pitre,Inaleots saors spicile-
gio soles mensi persta,vol.I Paris 1878,din care am gi sodas
citatele oomuniste.0 editie completn orttion o preg4tea
Krumbaoherlluorere pe careldupn moartes soestuial-a conti-
nust-o P.Mass.0 inoercare insk,fAcutn nu de mult de B.G.
!eubner,dele LipsoapsA o puns sub tiparInta reugit din lips4
de subscriitori.
Un invAtatooritio literar franoez carscterizeszA ope-
ra poctioA a lui Romanos sstfel : " Sf.Romanos el prin ge-
niul slu,poetio,oel dintAiu dintre melozi.Operele sale ne
grata imnul liturgic asu,mai bine zialintieags dram, reli-
gioas4 pAnn is sfargit.S4 ne tnchipuim oregtinul in rugnoiu-
neoottlugArul in alujbn,sfAntul in extsz.Sub whit lui tree,
rend pe r&nd,figurile &trete din smandoun testamentele ; el
vede patrisrhil gi profetii ; el le rude cuvintele gi medi-
teazA *supra for ; el oontempin pe MAntuitorul oamenilor gi
Mates lui,pe Sf.Apostoli gi mucenici ;el devine martor eau-
ltr gi privegte ou-stentiune gi entusiesm is toate **este
evenimente al onror erou este insugi Dumnezeu.Aoeastn con-
templare a lumii suprefireti ii atAtn toate puterilepii
aprinde sufletul os gi tams sa.Tostgt flints as se desfece
in-lrugAciuni de adorare, de laudgi gi de multumire.Daon mai
adglogati la toate sceutes ritmi plini de mlndiere gi de
www.dacoromanica.ro
-224
armonie,ritmi populsriloare sit 14muressol mai bine oeesoe
s v4zut gi a suzit el gi daoll mai adhogati gi suditoriul
nessemKnat al biserioilor din r4s4rit, ogre a# hr4nesso4
fooul sfant al geniului s4u; dac4 imagine is v* paste inohi-
pui un satfel de omotu mai mult in Atena gi nioi ohi*r in
Constant inopolasa Sf.Grigore din Nazianz sou a Sfaosn Chry
seetomloi in Bizantul 'sdevArat el Bizentinilor,dso4-1 vedett
urednd amvonul Sf.Sofii in noaptes de Cr4ciunodup4 un via
minunat gi decal incepeti a suzi preludiul minunstei sale
odnt4ri :

reoioara satIzi pe oel mai pre sus de fire nsgte


Si p4mAntul pegter4 oelui neapropist aduoe,
opritiv4 itio4 admifstia, asoultati-pAnti li.sfArgit,14sati
s4 we desf4goare pAn4 la oapitt girsgul msestos al oelor 25
de tropsre.Si 84 nu judeceti nioi dup4 o singur4 cantors a
luiloi urm4riti-1 pe melod in toste fazele oiolului sfAnt,
dela slrbittoares Sf.Stefan,primul martiropand la sArb4tos
res Pagtelorodela InAltsres la oer 'Ann le paresimi gi stun.
oi poste o4 yeti oonohide 04 -oregtinismul nu are de loo net
vote s4 invidieze sntioitstes nioi pentru unul din poetii
slti lirici."/Citst dup4 KarumbscherGesohiohte der byzan
tinisbten Literatur 1891,pg.670-671/.-

ALTI POETI BISERICESTI BIZANTINI

Am .spas o4 imnuirile/oendscele,/ lui Remenes au That in-


locuite prin seci.IX de antlrile biserioegti numite oen'ene
/7:d..reiveyl.Aoeste oantAri as compun deebioeiu din 9 oAnte
oe diferite,oere oonetsu fiecare dintriun num4r mai into de
strofe de oelagi fel. Dintre poetii biserioegti bizantini,
//uteri de caneane,trebue amintiti c Andrei din Creta,dintre
650 gi 720,gi lean Demasohinul din sec.VIIII.pe care 31.-am
smintit ea apitzliter al Sf.tooane gi as mare soriiter dog
Metic.Peet de seams bisericeso este. patrisrhul Sergiok,din
timpul impdratului Ersolie /610-641/.Deopre Sergio', we orode
o4 este autorul lmnului acatist in oinstes Msioii Domnului.
0 partioularitate a peeziei .religiesse bizantine, pe
14210 formals smintite rani eioi,ere qi sorostihul.Acests
conatil in feptul o4 initiela fiect4rui very sou flea/rot
atrofe e in ordine slfabetio4,sau o4 soeste initislesoiiite
www.dacoromanica.ro
-225 -
in riindoitu relatiuni esupra numelui eutorului sou esupre
tit1ului gi ouprinsului peeziei respeetive..

DRAMA RELIGIOASA

Mai face sit amintim o1 in literature bizantithsni


e 'e phstret gi 9 dremh religiose* intitulath :)parr?)6
/aorXwv-/Patimile lui liristos/tincepand cu urcarea pe
Golgote gi terminAnd-cu inviarea Domnului.-Val crezat on
e seriph de Grigorie din Nazienr,der MEi de gratin e o lu
crare tarz-4.e de prin seeolul 11 sou 129alchtuith in parte
mare din versurt imprumutate din poetii drematicilantici
in de,nebi din Euripidean sec.11 gi 12 a svut loo in Bi-
zant un ourent puterrit de preocupare vu liteiature anti -
oh olaeichan dremh pro*: ci Onng errurijoa gi in (*rowels
sn'ttee,tt versul rhmune sz ;Las trimetru iambie.Nu se
poste epune ins* eh aceast4 dTemh a fest meuith oh fie
reprezentathpci menires ei a lost s4 fie citith numai.-

LITERATURA PROPANA IN PROZA,

Pe laugh literature teologich bisericeJschiin lite


rature bizentin4 e'a produs gi o importenth gi variatA
literaturh profen4 pi in versuripdar in deosebi in proz4

I.LITERATURA JURIDICA.

Imperlul bizaitin considerandu-se continnatorul tm-


periului romentlimbe latinh este la inceput imbs ofici
14.Aga as face ch legiuirile /codurile/lui Teodosie II
/408-450/ gi Iustinien cel Mere /92(-565/ sum, ecrise it
letinegteeeelelalte coduri ins4vEgloga lui Leon III Isal.
ru/ /717-741/ gi Prohirop nomos el lui Veetle I Mectedone
net. 867 - 886 /cos gi Vasilicalele lui Leon VI Filosoful
/886-912/gi Hexabiblos din 1345a1 lui Harmenopulos in
series in greoegte.-

iasolools 15.
www.dacoromanica.ro
,226-
II.LITERAT1GRA ISTORICA

e/ Istorioi.
Partea oea mai bogst4 gi mat important4 din literatu-
re bizentin4 profank in proz4 eete, f4r4 indois14 literatu-
re istorioK.Acessts a foot oultivetA ou mult fel ,Jproape re-
intreruptlin tot oursul existentei statului b zantin.Istori-
eit bizantini ersu gement inv4tetilevAnd o culturg aleasA
gi multi dintre ei fiind in situstii ineltetier unit ohiar
partioipand direst le evenimentele descriselsOs ino4t,de eels
mai multe ori,sunt foarte bine informatilecriind de obioeiu
istorie mai. mult sou mai putin contemporenX.Chiar dsoX aunt
tnteressti la.faptele ee le descriuligi dau tost4 silinta,s4
fie obieetivi.Cunose4tori ai litersturit istorioe entioelcau-
tA s4-gi slesg4 modelele printre istoricii olssioi antioi
gi-gi soriu operele dup4 prinoipiile gt tehniea istoriogrs-
fiei antioe.Cs gi istoricii antic-10.qt expunlintr'o prefat4,
oum inteleg ad -gi eerie opere gi of vor ayes in vedere numai
adev4rul.
Dela istoricii antioi au lust banul obioeiu de s se
continua unul pe altullage treat ne dem sprospe letoria con-
tinuxi a stetulut bizentinaiteraturs se prezintk chiar es 1
continuare a litersturii istorioe entice gi istoricii Eulle-
pios.Olympiodor-giZosimosIdin epoos de transitieount ino$1
pkgani gi ostili aregttnismului. Din istoricii secolului el
V -lee trebue retinut in deosebi istoricul Prisous,de is osre
ni a'a p4strat frumossa gi interesanta descriers a drumulut
gi vizitei oe a tout -o,ca seoretsr al unei solii bizentine,
is ourtile lui Attie.
Istorioii din timpul dela Constantin eel Mare/324-337/
pAn4 is Justinian eel Mare/521-565/ pot fi s000titi os spas-1
Vinland gi literaturit istorioe entice pe vale de s disp4res,
dior 9i litersturii istorioe bizentine,pe vale de a se ivt gi
de a se forma.
Cu Pr000p din Cezaree Polestimeilltteraturs istirioxt
bizenttei este pe deplin format4.2r000pllandu-gi-1 pe Tuoidi
depne 44 desorieres epleii lui Iuettnian pin4 is 554,p4etran-
du-ni-se dela el trei importante eerier. :l/despre rOisbosele
lui Iustinianlg/ Ineditele/ Anecdytalcare ne mrezint4 letu
rile intuneoosse ale domniet lui Justinian gi 3/ despre el4di
ril- .' Tustiniss.
www.dacoromanica.ro
-227-
Pe Pr000p it continuA Agethiasteare n's apuoet s.-gi
tormine istorialajungand dela 552 numai pAnA is 558.
Continuetorul lui Agethies sate istorioul Menerdru
Protiotor,oare ne -s deserts timpul dela 538-582.Din istorie
soestuia ni s'au pAstrat un numnr oarecere de fregmente foer
to pretioaselintre eoestee gi introdueeree is opera as into
riel,dAndu-ne interesente gtiri despre persoene sa.Pe Menen
dru Prottotor 1-61 oontinuetlin timpul domniei lui Eraclie
A10-641/1Teofileet Simoost,soriind istoria impAratului gau-
riaiu 582-6021istorie oe ni s'e pAstret In intregime.igz-
thiasIgi mai molt inon Teofileot Simooet,se distinge priw-
teun sorts onutet gi foerte impodobit.
Din eec.al VIII-les gi IX-lea,nu ni s'au pAstret surf
eri Istorioe in genul oelor amtntite,degi nu lipseso indict
of stfel de opere istorioe s'eu produs in seest timp.
Un nou av&nt in literature istoriol bizantinA in see.X,
in urma indemnurilor pernite dela impArstul Constantin VII
E1111112E21211212913-959/,e1 insugi istorio gi sprijinitor al
liteneloriiirtelor.De is ei ni s'au pAstrat : o istorie 6
bunioului sAulVasile I Mseedoneenu1/867-886/; o sorters des
pre guvermerea imperiului /10e administrando imperioAsdrese
in formA de invAtAture exitre fiul 0.,12 Romenos II /959-963/
gi en deosebit de insemnate aptiri desvre poparele invecina
Cu ststul bitantin go parte:re despre provinoiile imperiulu
bizentinibe thematiburjorvandu-se in vedere,potrivit isvorD
lui intrebuintatgin deosebi situstis geografioll din timpul
lui Justinian eel Mare /527-565/ gi in sfargit o compileti
din prooese verbale al instruotiuni ssuprs diferitelor
monii gi festiveluri dela curtest impArAteesoA bizentinA.
Sentence este de o importent4 ospitalA pentru ounoegte es
oulturii gi eivilizatiei bizantine gi e olinosoutil sub tit-
lul .! De ettromoniie.
Sub organizer.. ss gi Cu sprijinul 'erg din partee k
au fost eloAtuite diferite mart enoiolopedii juridioelml
tare,de agrioulturA gi medioin40din oars nu ni-s'au 'Astra
deelit prey puline fragmenteamportantA in deosebi s fo t m
res oneiolopedie istoriontaranjet# in mod sistematic,du
matertioin mei multe seotiuni,din oars ni eau pAstrst
mat patru gi snume a seetiunes despre eoltiodespre yin 1
gi aoideri, despre vorbe intelepte gi despre oomploturis
Touts importsnte pentru diferitele fragmente oe i i lo u
www.dacoromanica.ro
.220-
transmit; din diferiti istoriei antici gi bizantini.Ags ni
s'au pastrat'fragmentul interesant el lui Pasous ou deserie
rep soliei is curdle lui Attie.
Din anturajul lui Constantin al VII Porfirogenitul face
parte gi istoricul Iosif Genesiostoare ne -a lasat istoria
imparatiolor bizantini dela 813-886.
Epoos de lupte epioe in contra Arsbilor, a Bulgsrilor
gi Rugilor,duse de Niohifor II Foxes /963 -969/ g1 loan I Ti-
miaohis /69-97(),/,ne-o deserie Leon Disoonulloare ne-a lnust
in 10 oartilistoris timpului del:7757:W:
Pe Leon Disoonul 1-s continust invatstul gi talentstul
Mihail Psellosocare ne-a desoria,in chip maeatru istoria
unui sew)]. intregldels 916-1077.Pertru timpul And el insugi
a sctivat in politicawadioa de pe le 1041 insintelistoris
ss,avident foarte iscusita gi interesanta,e oareoum personal
interessta,tur poste fi foarte bine controlsta prin istoris
Jul. Mihail Attilliatisesre a desoristin parte,acelagi tamp
pi anume delta 1034-1079.
Ultimii 10 aniadioti 1010-10790bl-1 desorie,luandu-gi de
mo del pe Xenofontinca ()data Niohifor Vryenniosoginerele impP
rstului Alexie I comnenui/1081-1114/.
0 scriitosre de mare talent a fort inca sotis sa,Anns
Comnensiexcelenta ounosontosre a literaturi/ olasice aline
Tirnig gi-a lust de model pe Tuoidide gi Polibiu.Es a scrip
in chip stralucitlistoris pariatelui sant a lui Alexie I
Comnenul,dandu-ne astfel istoria bizantint dela 1069-1118,
adica de cand Alexis gi-a inoeput sotivitstee politioa gi
pana is moartelui.Opers ei intitulatX Alexiadsycompletesz4
g1 continuA astfel opera istorioll a sotului ei,Niohifor Viye
nnios.
Pe Anns Comnens a oontinuat-o loan Cinnsmososeoretsrul,
imparatului Manuil I Comnenul /1143-1180,/,scriind,dupa mode-
lul lui Erodot gi Isnofonvistoris timpului 1118-1780,rezumfin-
dugre pe scurt asupra domniei lui loan II Comnenul /1118-1143
pi desoriind in chip omanuntit domnis lui Manuil I Comnenul,
pe care 1 a insotit in expeditiile sale.Intr'una in contra
Ungurilort a ajuve prin partile noastre gi noteszal in isto-
is ss, origines latina a nosstra.BfArgitul 1storiei lui Ci-
usmosode pe is 1176 insintelni s'a pierdut.
Tot pe Anna Comnens o continua Nichits din Chone /Ch'nia
tu3/.91torul Tessurului ortodoxieilosre nu gtim oum se face
www.dacoromanica.ro
c3 n'a evut nicip gtirc despre.istprie lui Cinnamos.Niohits
Choniatul,numele de AcominstosIce i se (14 in menuele,dovedla
du-se c# nu i-a apartinut, a eyrie istpria timpului dela
1118-1206.E1 e un isvpr de mina intaia pentru ounpagteres
infiintkrii taratului romanp-bulgar al Assnegtilor.PArtile
scestee eu !Pet traduse de dpmnul G.Murnu in Memoriile Sea-
tiunii Istorice ale Acsdemiei Romlnelpe anul 1906,tpmul 28,
Mempriul 4.
CIntinuatinrul lui Nichite ChonistiAl gi istprioul prin
eutelentk el imparktiei din NI:thee& este diplpmatul Gheorgh
Aerppplitultosre ne-s desuris anti 1203-1261.
Pe Gheorghe Acropllitul it continun Gheorghe Pachymeref
dandu-ne istpris anilor 1255-1308.Gheorghe Pachymeres gi
continuetorul sku,Niohifor Grigprasjosre a descris anti
1204-1359su foot oei Mai mart poliistpri din vremee lor,s-
dick posedand intreaga gtiinth a timpului.Atandlitin isto-
riile lor,descriuo in cnip emknuntit,certele religipsee gi
diseutiile dogmatic:10.01e timpului lor.Nichifor Grigores e
prppue,inck din 1325iimphrstului Andronio II Paleologul
/1282-1328/ o refprmll a calendarului,'sgs precum a realizst-
o dupst trei seople gi mai bine papa Grigore %III.E1 gi-1 is
decmodelmitru stilul shutpe Plato.E de remaroat gi titlul
de.iyucCtxy tco-qP44/1st,-)rie rpmenh,adich bizantink" ce-1 do
Nichifor-Grigpras, es gi ietpricul antic Cassius DiV155-234
Pperei sale istorice.
0 acriere istprich unick ne -a litsat impArstul loan VI
CantseuzinV1341-1355/Ipe care a scris-o dup4 ce a foot rhe-
turnst dale domnie,desoriindu-ne evenimentele snilpr 1320-
1362 gi ofttand sti'des o justificare a dpmniei gi 9 activi-
tiltii sale politico.
Seoolul al XV -lee a produe patru istorioi bizabtini in-
teresanti prin apnceptis for istlrickt gi anume Lelniols
Chalopeonndylislosre eerie istoria se mai molt din punot de c
vedere al oregterii puterii turoegti,Duoss,care fiind in
functii inalte is stapanitprii genovezi din Noue PPatee gi
Itsboseinchink, in istorie sa,punctul de vedere epusean le-
tin,Gheorghe Fran i ears fiind afetnic de epTpape al oelor
din urm4 imp rsti bizentinilstA inch pe punctul de vedere sl
vechilor istorioi bizantini,la care etetul gi impkrstul hi-
zantin a centrul prepoupkrilor gi in sfar?lt rris4.:04: viii
/mbros care a imphest cu eitustis clretg pry- cu,; c
tentimQpIlei de Txrc.i -Lgi ,)fer4.cu vel4 n /7. -id,.
www.dacoromanica.ro
tlri serviciile sale de istoric.
Leonioos ChaloloondillluAndusi de model pe Erodot gi
pe Tucidide,desurie timpul vela 1298-1463,Duos ,intr'un etil
uai personal, eyrie istoris snilor dela 1341-14b2Gheorghe
Frontig,intr'o limbd simpld gi oincerd 1258-1476,Criotobul,
luAnduse dupd Tucidide ne deoorie 1451-1487,adiod primii
Li ant din domnia Sultomulut Mohamed II Cuoeritlru1/1451
148V.Iotoris lui Gheorghe Frentig ni s's pAstrst in doud
redactiunioins mai sourtdlin limb& oimpla populardoisr site
maL stupid gi interpolatAtin care limbs aratd o dublioitste.
CAtegi patru soeti istorici stunt de vslosre gi pentru
istoris nosstrd,cdoi ne dau ctirt gi &supra tArilor nosstre.
In literature istoricA bizantind,intAlnim gi oAteva
monografii istorice.Aotfel loon Comenistio ne deoorie as
martor ocularoowerires de cdtre pirstii arabi din Cretstin
snul 904,8 oragului &Au de negtere,TeasloMioullior (moor/rep
de cdtre Normsnzi in 1185 ne--o descrie comentstorul lui Omer
imvdtatul mitropolit Eustatie al Teoslonicului.Cueeririle
de odtre piratii arabi gi Normanzt au foot treodtosre ; in
1430 insAlTesslonioul a cuoerit,pentru aprospe cinoi secole,
de Pare Turoi.Aoesetd oupertre o descrie loan An'gnoetea,
contemporan ou evenimentultodutAnd od des o descriers bine
ormpus* 9i intr'o limbd antioizantd.Iosn*Canamoo.ins4 me der
crieltot ols martor ocularitn chip simplulplAngAtor gi asiv,
impresursres Conotantinopolei de cdtre Mured IIIin 1422 gi
etribue interventiei Maicii Dommului sslvares ospitialei bi
zentine din soesotd grey primejdie.
kentru gtirile ee ni le &I asupra vietii din provinoie,
trebue smintit4 serieree de invdtturi militsre gi site po
vestiri a lui Ceoaumenoe aixaczijuevaci,oare e identifiost ou
vestitul general bizantin Cataeelon Ceesumenos,din seo.II.
In seestA eeriere gAstm gi importante gtiri //supra RomAnilor
din drespte Dundrii /Vedeti G.MurnulIstorie RomAnilor din
Pind : Viahis Mare, Buouregti 1913.

b/ CRONOGRAFE
Istorioii amtntiti soriau dupe torte regulele srtei litersre
sntieetinteo formd sless4 gi intr'o limbd invAtstA,pentru
oerourile culte gi nisi restrAnse dd oititori , in stare de
a juices gi s .spreois on oareoere juoeoatii oritiod evenimet
ele istorioe desurise.Pentru eerourile largi ina1 gi naive

www.dacoromanica.ro
de Jititori oarelottind istorie,o4utau mai mutt 8# se distre
ze 9i elt-gi eatisfao4 oareoum o ouriozitate,s'a format in
litersturm bizontin4 ino4 un gen de liter9tur4 istorto4,adt-
o4 oronografele.Aceste erau istorii universele,inceptind de
obioeiu ou ietoris biblicA del, Adam gi efargind ou ultimul
impArst wort de pe timpul autorului.Potrivit scopulut urmI-
rit e oititorii soestor oronografelsceste ersu sorts, in
trIl formk ugoarillinteressntAtmorslizatoare gi pe intelesul
tuturorlou multe digresiunillegende gi poveetiri senzstiona-
le despre semne thirsouloase,outremure,molimilintuneoimi de
eoere gi altele de soest fel.Am4nuntele personslelinteressn-
te treoeu pe planul intaiu,in vreme se evonimente epooale
istorioe &big de erau smintite eau gi omise an totul.
Portretele imp4rstilor,gi ale personsgiillr deportee
aunt Mute cu grij4, un obioeiu pe care oronografele bizan-
tine 1-a lust din literature istoricK roman4 s biogrefillor
senzationalefprecum le-a *sorts un Sueton1u gi sltii.Cum 811-
torii oronografelor erau de obioeiu onlueri gi cum gi ci-
titorii oei mai multi at cronografelor ersu tot onlug4rii,
pArtile biblice,ca gi chestiunile.religiosse gi biserioegt1,
aunt de cele mar. multe on tratate pe larg gi ou osebith pre=
dilectie.Cronogrsfele ersu sorise-pentru oititorii simpli
gi autorii for erau de obioeiu oklugitrii eimplittotugi e
interesent de conststat cit gi soegti istoriograft simpli igi
inzeslresz4 oronogrofele ou introducert dup4 modelul istorio
grsfiei sntioetintrodueeri in care igi expun puaetul lo de
7edere gi continutul cronografului.lor.Deosebit de intere-
sant esteldin soest punot de vedere,mai ales Cronograful lui
Loon Sehilitis/7x24,1/rit61 din seo.al II -lea ,Dare insti a foet
un malt funotionsr.
Expunerea este de sltfel foarte simp14.Pirul istorlei
nears do obioeiu nioio legKtur# osuza1li.Leg4tura.oblgnuit4 0
oea oronologio4,epunandu-ni-se c4 in soelsg an es mai in-.
tamplst outsre evenimentosu c# dupg. outsre impilret a urmat
outsre.Isvoirele 91 modelele loroutoril de oron7grafe le
intrebuintesz4 1141-4 nioto oritto4,Mo8nd extrase.in mod me-
canto eau simplu copitndu-leaeobioeiu cronograful anterior
este oopist gi se adsoe numai partea contemporan4.Din ocean
t4 esuz4,18 unit autori de oronografelos Iosn Malalas,din
timpul lui Iustinisn cel Mare /527-565/138u Gheo.LEilsjimelal
din timpul lui Mihail III /842-867 /,tertul auterrtio P-

www.dacoromanica.ro
LjG-
pografului provenit dela insugi sutorulleste sproape cu ne-
,,litintn de stsbilit.
Cu toate aceste senderi din punot de vedere istorio,
totvgi nu odatn cronografele au gi'n mare valoarg istorionv
An deosebi pentru epocile asupra (Aron. ne lipseso sorieri
latorioe de genul celnlalt.Astfel e bundoarn ou oronogrefele
lui Telfan Mnrturisitorul vi Niohifor Patriarhul, pentru
timpul dela 602- 813,eaupra cnruis nu avemalte expuneri ie-
t5rioe.Apoi pArtile din oronografele contemporsne ott autoril
cronografelor evident on au valoarea de mArturii ale unor
martori oculari.
Alte cronografe aunt de pretspentruon nutpnetreszn,
fie rancor in extrase gi rezumstelsorieri istorioe pierdute.
Astfellprin oronOgraful lui loan Zonsrssodin seo.s1 111 lea
ni s'su pnstrat in osreosre mitsurnoprimele 21 de onrtiliar
prin extrasele lui I0811 Iifilinosidin sec.XI -lea ultimile
20 de &trti din istoriso romsnA a lui Cassius Dio.Prin seeps
tapes vi prin fragmentele din Enotolopedia istorion a lui
Constantin VII Porfirogenitullni s' au pdstrat astfelomnosr
An porteldin istoria Romonn a lui Cassius Diotplirtile ce
desorisu rnsbosele daeioe ale lui TraientpArti 'rat de pre-
tiosse pentru treeutul nostru.Tot intr'un oronograf-bizan-
tin gi seume in oronograful lui Gheorghe ChedrinooMicrfp-
Y4/Idela ineeputul see.III-lea eau sfargitul seo.II-lee,:
ni e'a transmis una din eele dintAiu gtiri despre Romani/
Sin dreapta Dunnrii.
Isr ororogreful ags numit Chronicon Pasehalelpentruod
se preocupn de fixarea pascaliei,adic4 s datei Pagtelorovi
cronograful lui Gheorghe Sincelul,delo inceputul 8.0.01 IX-
lesosunt de mare pret pentru stabiliree oronologiei entice.
Mai mare deottt valoares istorion,este roses valoares
istoriod literarn a oronografelor bizantinelcdoi ele s'au
influentst age de mult unele pe alteletincAt literature oro
nogrofelor bizentine a devenit epr'epe o literaturn de ova-
rooter popularononimorecum e bunnoarn cronograful lui
Ilan Malaise citin oareoare mnsurn,vi noel al lui Gheorghe
Monahultdar in deosebi grupul.de oronografe ee ciroulk sub
numele lui Simeon magistrul *i .00fntulSimeonmaistitposte identic ou
hagiograful Simeon Metafrastulldar mai ales sub numele lui
Teton Grarst;oull Teodosie MelitInne si Pseudo-PolIdeukes.
www.dacoromanica.ro
-233-
Influents cronografelor bizantine a trecut ins4 gi-din-
colo de marginile literaturii bizantine.PArti din Gheorghe
Sinoelul gi Nichifor Patrierhulodar mei ales oronograful lui
Teofon MArturisitorulltraduse ins din seo.al II7les in la-
tinegte,ou influentat desvoltarea istoriografiei.spusene
latine.Iar Ilan Malaise gi Gheorghe Monahulltradugi de tim-
puriu in limbs veehe slovonAtau foot primele modele pentru
veohile cronici rusegti.
Pe langA cronografe formAnd povestiri gi expuneri mei
mult sou mei putin oontinue,s'eu sorts gi cronografe in re-
zumettlaloAtuite mai mult din nume gi date-sect as acel Chro-
nograficon syntomon al lui Nichifor Potriarhulacestesotradu
se de timpuriu is Slavii din dreapta DunAriiltrec de aoolo
in otangs DunAriilla not gi formeszn primele indemnuri la
alcht,ires oelor dintAiu cronicioincA at&t de seci,slavo-
romaneidin inceputurile istoriogrsfiei noastre veoni.Pertru
influentele exeroitate asupra vechii noastre istoriografii,
trebue amintit numai decat oronogreful in versuri al lui
Constantin Manasoes //koora,d46/1 din jumAtates intAia a sec.
XII,oere a That model neintrecut gi inconjurat de nemArgini-
ta edmirstie pentru cronicarii noqtri Macerie gi Azarie,mai .

putin pentru Eftimie din seo.al XVI-lea.


Cronografele bizontine,cate s'eu publicatotjung 0214
prin seo.al IIII-lea.
To %i istorioii gi oronografele bizantine mei la indemA-
nA se- gAsesc in Corpus Sariptorum Historiae Byzantinaele-
pArut la Bonn intre1832 gi 1897.Unii istorici gi cronogra-
fe au smut parte de editii entice mai bunelapkrute in Bi-
blioteca olasic4 a lui B.G.Teubner din Lipson.
Degi oronografele publicote ejung numai 'Ann. in eec.13,
t,:tutgi scest gen de literatur4 istoricA bizantinA a That cul
tivat wereu,ba a That reluat chiar gi dupA ctiderea Constar ti
nopolei sub Turci.Multe cronografe gi diferite redoctiuni de
cronografe se Wises incA inedite in multe- manuscrise de
prin biblioteci.
Si tot dupA o preluorare adAogatA a cronogrofului lui
Constantin Mansesemo lust negtere cronogreful lui Dorotei
el Monembosiei gi dupA aceste cronograful anonim dele 1570
care e's stribuit gregit lui Menuil Nalsxos.Aceste eronogra-
fe tArzii eu addoget gtiri gi povestiri din istoria turcess-
oAlprecum gi asupro cregtinilnr dir timpul pcela.Din acelaai
www.dacoromanica.ro
grup de oronografe,fao parte gi Turcograecia lui Crusiusle-
ditat4 in Corpul din Bonn gi Be-thesis Chronictleditath de sp.
Lambros.Toate aceate cronogrefe, ca gi o redaoVie a ovulogro-
fului lui Doroteilcompilata gi copiat4 la curtea lui Petra
Schiopullpe la 1591 gi tiptirit4 pentru primsoar4 in 1631 la
Venetia aunt insemnate gi pentru gtirile oe cuprind din isto-
ria romAneascA.Iar cronograful lui Dorotei op gi acele al lui
Matei Cigalastiparit pentru prima cart tot la Venetia in 1637
eau mei corect in 1650,stau la baize literaturii vechi a cro-
nogrefelor romAnegti.

TII.LITERATUNA DIDACTICA SAVANTA.

Istorioii bizentini sunt elevii gi initistorii istorici-


lor antici gi in oonceptie gi in compunere.Istoria statulut
bizentinloferinduAle ins4 material interesant,m4rettvarist 4i
dramaticlpe'oare 84-1 descrie gi sit -1 tratezelistorici bizan-
tint au reugit ah dee scrieri istorioe insemnste 9i de valwo-
re retA.g4duitX.Balpornind dela vechi istorIci cregtiniocare
cautau st sincronizeze evenimentele istorice gi legendare au
evenimentele bibliceica ink cTonograf,11 1U1 Sextus Iulius A-
fricanus care incepe dela face6Tep lumii gi ajunge pant in 221 1
duptHsla creat chiar un gen -r4-13-. de literature istoricalcel
al cronografelortatAt de imp,.:rtant din punot de vedere isto-
ric literarIcAoi a influentst desvoltares istoriogrefiei 9i
in apus,dar mai ales in rAsgirit.In ce privegte Inan oelelalte
genuri literare in prozlitliteraturs bizentinAlconservetivq gi
in dependent4 pronunW4,din oare nu $'s putut desfaoe tioio-
detillde literature antiod n'a produs decAt opere precticelii-
deoticelmereu comentAnd gi interpretAnd eau imitAnd gi exoerp
tAnd eorieri antice,fiind astfel o savantA litersturit de imi-
tptie, nu ins4 de crestiune origins14.
Intre acegti liters i,se intAlneso oameni foarte oititi
gi savanti oare erau in stare sot aerie foarte corect in limbs
grecesan antic4 moartnIdar care nu pot fi literetitartigti,
Oreatori de opere originale.
Astfel de mart literati savantiodevtireti-rAiistlri ai
vremii lorladic4 posedAnd intreaga gtiintA a titpului, a foot,
in sec.IXIinvittatul patriarh Potle .n sec.XIlfilosoful Mi-
hail Psellos ;in see.XTII,istnrioul Gheorghe pachymeres gi
poetul gi retorul alwy44, ;in seo.XIV istoricul

www.dacoromanica.ro
-235-
Niohifor Gregoray gi eselatul Teodor Metochitul.Acegti li-
terati asvanti pu desfsigurat o aotivitate literer4 foorte
multtlaters1A,14sAndu-ne eerieri teologioe biserioegti,isto-
rioetolmentorii gi interprethritstudii gi epistolellexioo-
grafice gi filologioelde gtiinte neturple,de filosofie gi
estronomieppe court apussinoeroAndu-se ,cu suooes mei mare
sou mai miolpe toate thrAmurile literare gi gtiintificeo
bignuite gi ounosoute in vremea lor.
Dela petriarbul Fotie vom refine in deosebi surierea
se pretioss4 intitulatnaaioteop sou Myriobiblosvnumit4
age pentruo4 ouprinde (Part de seamhoreoensii 9i rezumate gi
extrase din 280 de putori bisericegti gi profanitin deosebi
istoricildintre care multi nu ni eau pAstrat de altfel.Tot
dela Fotie avem gi un lexioon de termeni gi ouvinte veuhi,
menit sh inleenesson oitirea autorilor antioi ; dupil 'wee&
mai pvem predioVomiliVlintre care doull de imbArbatare s
loouttorilor Constantinopolei,ou prilejul unei invszii ru-
segtilspoi sorieri juridicetepistole c.o. .

Mihail Psellosprenumit consultadicii principe al fi-


losofilor/Paro6 nor avvyror,/,ne-a 14stat sorieri tstori-
celfilosoliceide gtiinte no uraleofilologioeljuridtoe,poezt,
ouvantAri.epistole gee. In oalitate de profesor de filoso-
fie la universitatea din Constantinopoleass introdus in in
v4tAmAntul superior stUdiul filosofiei lui Plotonlder a
stria gi comentarii is sorter. de ale lui Aristotel gi al-
tor soriitori antici olasioi.Sorierea ea prinoipw14 e o At-
deidlcoOldi 71-daVid.71- 4Invilthturil general# de tot felu/Aou-
prinand sproope d6u4 cute de tratate gi studii despre dife-
rite chestimei filosofioelteologioetastronomicetfisiologice
gi states altele.Cele' mai multe din ecrierile lui sunt inoA
inedite.De retinut e in deosebi tstoria se &supra unui se-
col intreg /976 - 1077 / pe care am emintit-o acumIcare e edi-
tat4 gi a Lost gi traduall in frontuzegte/t.Renpuld,gichel
Psellopler9nogrophie ox histoire (Pun sieole de Byzenoe,2
vol.Peria 1926/.
Tot atilt de varist4 e gi aotivitatea literarn a poliis
torilor anuilielcalmmts gi Ntobifor Grtgoras, ills oqror
opere istorioe aunt mai ales de retinut.Gbeorghe Peohymeres
a mai eerie iff0o-TYLILdre,pdion modele pentru diferite te-
zelca bunAosiA . ri oe luoru se intemeiaz4 pe ratiune gi
oumpfitere,De bAni e nevoie la orioe intrerpindere s.-?.,teze
www.dacoromanica.ro
-236 -
ce se luorau de obiceiu in invittgetntul superior bizantin;
apoi a mai compueltot pentru scopuri iiiacticeo Syntsgma
Alanual/ despre cele petru discipline principale: Aritme-
tieelfluzicalGeometria gi Astronomisoce gi o soUrtA expune-
re a filosofiei lui Aristotel.Iar dela Niehifor Grigireslin
tre multe altele,avem o Tehnologie gramsticalg,Un tratat
despre ortogrefie.um comentar is Odisees lui Omer gi multe
alte.Epietole de ale sale,90,1e numb, an fost editate de
d-mnul St.Bezdechi in " Ephemeris Daol-romaneiII.19241anus-
rul Scoslei Romgne dela Roma.
Pe Teldor Metochitul,ctitorul frumosselor mossicuri
ce ni s'eu pgstrat is Constantinopoles, in Cahrie-gesmi,
oontemporanul enulNichifor %riRoras,i1 pumegte o adevnretn
biblioteag ambulantAlvie 7 '414...pq0; AiMo6,1 7 / Krum-
bschertGeschichte. der byzahtinischen EiteistUr,ed.II-a,
,g.551 /pe lAngn diferite lucrgri de retoricn, filosofiesas-
tronomierpoezie gi epistolelscrierea as principolg e o et-
lectie de studii gi tratete filosofice gi istorieeteuuoscu-
VI de obiceiu sub titlul lotinesc de :Miscellanea philoso-
phies et histories.
Amintim mereulin literature bizantinnIde scrisori sob
epistole.Aceste epistole sou sorisori nu trebue intelese
as o c orespondentg in sensul de azi,oi aceetes stint eseuri,
mici tratatepinsn adresate'cntre cinevaaneori au gi foot 4.
trimise sdresstuluilde alteori acesta e numai inchipuit ssu
nu i s's trimes niciodatn epistole ce i se airese04.Epis-
tolografis este deal, un gen literal' mogtenit inon din enti-
chitate in literature bizanting.
Tot sga, and vorbim de sorter. retoriee in literatu-
re bizanting, nu avem de inteles numsi orstiuni,cuvamtgri,
ci gi fierier. teoretice de compozitie gi stillcompotitiunt
modelle. gi diferite prelegeri publicesee ersu tinute 1st,'
diferite ocazii festive,chiar in fats impnrstului gi a pa=.'
triarhului.
Intre autori de epistole amintesc pe Teodor Denhnolgo.!
tee din sec.10 despre el se erode cg e putorul ultimei
pArti din continueres is cronograful lui Talton Mgrturisi-
torul adicg dela omnis lui Constantin VII Porfirogenitul
insinte.Ca autori de epistolettrebue smintittpentru ocntinu-
tul insemnat istoric el enistrilelor saleopstriarhul Niel-
lee Wisticul/ sdich efetLia cie tain4 al impgratulvt Leon
www.dacoromanica.ro
-237 -
VI Pilosoful gi patriarh intre 901-907 gi 912 gi 925/;iar
scrittor,pe taramul retorioei gi al epistolografiei bizanti
ne, se cuvine a mai fie amintit gi Michsil din Chone MItropf:
lit al Atenei dela 1175-1204 gi ftate al istoricului Nichtta
din Chone.Asupra deonderit apirituale gi culturale a Atenei,
se -plange age de mult in scrierile sale,inciat'spune on -ea
barbarizat gi el de grata stat in Atone,
Epistole.gisoriert retorioe ne a lAsat Gheorghe din
Cipru devenit that tarziu patriarhul Grigore al Constantino-,
polei 4283-1289/Idols care avem gi o interesantn putobiogra-
fie de mare pret.Elevul gnu a foot Nichtfor Chumile,oare ne-I
inset serieri teologioe,filosofice gi retorige,dar in, deoselg
ooleotie de 172 epistolelformand in parte eseurtdistorice,
fillsofice,dar gi epistole adresate unor inalti ftniitionari
sou unor rude gi prieteni.0 ineemnath oolectie de epistole,
pentru oontinutul gi gtirile ye le cuprindeoep litsat invnt
tul gi talentatul patriot Dimitrie Cidonis /Azide;0,6, din
seo.al XIVlealcun000ntor is limbii latine $i, spnator al
politioii unioniste al lui loan V Paleologul /1341-1391/3)e
care 1a inaotit in cnIntoria sa in Italiavin oursul Otreia
scrip gi o ouvAntare oe ni a's plistrat gi in cars indeplann
la unire.Tot dela el,ni a'a pAstrat o Monodic:0 ouvitntare_lin)
eare deplAnge pe oei o.zuti in rebeltunea oomunietosootolis,
*WI din Tesaloniolin anul 1346.
Bogat a fostlin literature bizantinnIgenul litersr re
torte didactic al Invntaturilor entre domni eau viitori domes
un gen literal* mogtenit dessemenes incA din antichitate.Aoumt
la inceputul seo.al IVlea inainte de Hriatoa,Isoorate a
sorts o orattune entre Nf000les4dAnd invntnturi despre o bu
.domniesDela Sinesiu din Cirene avem o ouvantare aincerA
gi oursjoas4 deapre indatoririle uvui bun impnratipe oar, a
tinuto in fats impnrptului Arcadia /395-40k.Un diacon dela
biserios Sf.Sofisocu numele A a itos/Aptrtro6y, a inohinat
impitratului Justinian eel Mare ,/527 -565/ o coleetie de '12 del
sourte invntnturi sententioase intro ele printeun aerostih,:l
arntAnd out aunt inchinate gi de eine alcatuite.Invntnturils;
ssuomai bine zis, Vorbele tistelepte eau Maximelelfieoaris ini
dependentn uris de Bitola/wit de cuprins. politic:0er gi moral
religion.
Alt. doun sorter. de invntnturn oAtre fiul snu Leon IL
www.dacoromanica.ro
-238-
eFilosoful /886-912/ aunt stribuiteoprin insegi serostihurile
lor,trupArstului Vssile I Mseedonessul /867-886/. Sunt invAtA-
turi de cuprina moral luregtinainute,intr'un ton generaltftrh
vreO precizsre in timp sou 'epatiutesre-s potrivite pentru tri-
ce loe wan timp gi eu groin vor fi provenind dole Vasile I,un
os de un eimc politie prsetio stAt de desvoltatIdar fArA nicil
invAtAturAlehoi dell simplu -Oren a ajuna pe tronul impArAtesu
Mult mai reslA gi mai fixstA in timp qi spatiu,este In-
vAttAtiirs papArAtesscA,pentruscortntul ConstantinfiTte4;4frazilt-
xTrzo4 rar vials nef rev drera-z-arri'vor
;fiul impArstului
Mihail VII Parspinsohis/I071-1078,/leurish de Teofilact al
Ohrideitpe care 1 -am amintit scum os scriitor teologio exeget
gt osre ne -i 14ast gi un cuv&nt panegirie cAtre impAratul A-
lexia I Oomnenul din snul 1092 gi o coleotie de scrisori forpr-
e importante din pullet de yedere istorio.Sorisoores xs de illicit.
tAturt Aire printul impArAteso ouprinde nu numsi indemnuri re-
ligiosse pi moralepoi co sA-gi is crept pild4 virtutile Orin-
tilor igi,oe X11 dpi gt indrumAri in arts guvernArii gi despre
neoesitates exereittilor militare.Un ouvAnt de invAtitturA entre
impArstul Teodor II lesosria/1254-1258 /,elevul &tu, sAsoris tA-
vittstul gi multilsteralul Nichifor Vlemides /ehA4.2504/tdels
care ne -a mai rAmsa un manual de logicA gi fizidA7,suileri.teo-
logioelgeogrsficetpoetloelepistole gi interesante autobiografii
Sorters" de invAtAturitointitulat4 Statue impArAtesscAletrOi-
ICke.Vithect e serial tnteo limb4 infloritA gi greu e into-
less.inoAt ni s'a pAstrat gi inteo preluorsre de mai tArziu,
filout4 mai pe inteledul tuturor.
0 figurh luminoss4lin literature bizantinA, este imp4rs-
tul msnuil II Paleologul /1391-1425/ oare, intre alte sorieri
retorioetteologice gi filosoficelpe-s inset gi invAttituri dop-
ers purteree unui impArst /Xi/at g"de fia-a-4)41cfc 44)th/oPitre
fiul eon Ioan VIII Poleolnu /1425-1448 /.Serieres e sloAtuitA.
in 100 cepitole,legste intre ele printr'un sorostih.Tot cAtre
fiul sAutIosn VIII, s sdresst tratatele despre Important& elo-
Cintei,deapre bine,despreliberul arbitruldespre pAost gi despre
umilint4.
N000ntenite su foot preooupArile sortitlrilor bizantini
u literature grecesso* antioA.Din aceste pTeocupArt su egtt
irulte scritri de interpretAri gi /exieogreicelPiavitosre la
boriiterit antioi elini.Din saesat4 litersturA VestAtmertt4 sA
rie smintite in chin deosebit oomentartile mitrop-Aitului Ru-ts-
www.dacoromanica.ro
-239 .

tie/fArdnelf&V din Tesslonio din seo.XII la Iliada gi Odisees


lui Omerlapoi viests poetului Pindar gi explicKri la imnurile
lui ;el nea mai lAsst gi o monogrsfie istorion deapre euoerirei
Tesslonicului de oittre Normanzi in 1185,precum gi o scriere deg
pre o reform# s vietii einAstiregti gi diferite ouviintkripepis-
tole g.s.
Contemporan cu el a foot gi filosoful Iosn Tetigirp/z-.?"1,
carespe lane multe altele nea Most gi un oomentar cu inter
oretArt slegorioe la Iliada gi Odisees lui Omer,spoi comentsril
la poemele didsotice ale lui Esiod gi la comediile lui Aristo
fan gi la gat/ scriitori antici.E1 nea mai lAsst,intre altele,
gi o coleotie dd epistolelmai ales de ouprins istoricmitologii
gi istorio literar4preoum.gt o lune poemil de peate 12 mit de
versuriotot de cuprina filologioistorio.
Activitates filologioa istorich a foot deosebit de vie gi
produstiv4 in epoca PaleologilorocAnd invAtati filologi,sdevAln
rsti preoursori si umanigtilor spuseni,s'au interest nu numai
in expliosres textelor anticelot ohiar gi in editarea for cri-
ticA.Intre soegtialface sit fie numit Maximus Planudes din sec.
IIIIloarelgtiutor de latinegte, a tradts in greoegte din Ovid,
1,Cicero gi Caesar ; Manuil Moschopolol Otrui manual de grsmatiA
OA a trecut gi in opus Tome Magistru cu un dictionor de nume
;

gi ouvinte stioe, au pholii/comentariV la Eshil,SofoolelEuripl


de gi Aristofanoreoum gi ou epistle gi cuvAntAritintre care
gi un ouvant deapre indstoririle impttratului/36p6W2AwaE4
gi un ouv4nt deapre datoriile cetAtenegti/r002 "Ocriz:4
mitrie Triclinioslou multe comentariills sutori clasici entici
os : PindarlEshil,Sofoole,Aristofsn,Teocrit gi altii, el otiror
text nu odatil Ia corijst ou prea multg indrksnealti.
Diutre diotionarele bizantineltrebue retinutil o odevfirs
'01 enciolopedie filologichlistorica gi ietoric4 literarn din-
;
eec.XounosoutPt Ora scum sub numele de Suidss ; pare et fie o
echimbare intro denumire clasicit a titlului metaforic Budgie,
care ingesmnA o intariturd construitil 'din diferite materiale cl
care vreunut soriitor copist bizentinocu o oultur4 glasioh a
lessit ci dee/ cu tendinte anticizanteli s'a pArut prea vulgar
/Vezi Fraolgerlder Titel des sogenanten Suidaslexikons,MUnobei
1v3b1sparut in Memoriile Academiei de Stiinte din MUnchent.Acei
tit enciclopsdie este forte bogita in ctiri biografice gi 1ite4
rare gi in explicAri lexice,iar cuvintele gi numele aunt r &ndul
to alfsbetiolnu insit dup4 obiceiul alfsbetului noetrutoi tiand
www.dacoromanica.ro
-240-
seams gi de sunetele egale care yin unul dupe
.-02c.s.m.c144
Din surierile rozultate de pe urma preocupAriler cu li-
teratura antionsface sP mai fie amintita 1,imitatie dupA die-
logurile satirice ale lui LuchiandLot/Klocrafdin Sapoeetn Sty
rleitdin seo.II dupA Hr.cu titlul Timarion sou Despre nroprii-
le lui mAtanii e o astir* din sec.XII bine reugitA gi age-
zatAldupA Luchiantin cadrul unei coberiri in ied,oare nu e
privitA gi desorisA dintr'e) lature serioasA gi tristAtoi glu-
mestA gi in bAtee de joo.0 satirA asemAnAtoare este gi CM1q-
terta lui Mazaris in ied.Aceasta e o imitatie neisbutitA dupA
luohian q e de prat ineA pentru cunlagterea stArili)r de luoru
dela eurtes lmpArAtesecA bizantinA gi din despetatul din Mores
la ineeputul sen.al XV-lea.E interesant de retinut ca in foes's.
to watirA se amintegte de ugurints de a to imbegAtisslujind la
curtest pros, mArininiesului Veeved dela Nordsvoew)d in care re-
gretatul D.Russe/M.enismul in Romania pg.44,sau Studii greoe-
mane II pg.520/desoepere pe dlmnul TArii Rwadnegti.
Am amintitlin sweet rezumat de ltteraturg. bizanting prl-
fang in prezAlla unit autcri gi de scrieri ge,)grafice.Intre
astfel de serieriltrebue emintitAtin chip deesebit,Topegrafia
orngtinA a lui Clews Indicopleustes /navigatorul in India/01r
timpul lui Justinian eel Mare /527-56V.Scrierea este eeesebit
de implrtantal nu pentru parerile 9i cun9tinIele geogratice
ale auteruluiloi pentru povestires color vazute 91 pAtite in
lungile lui calottorii ce le-a fAcut ca neguster gi In care a
ajuns panA in Indiile indepartate.
Pentru ounosgteres impArtirii administrative gi a dent:-
mirilor geografice ale imperiului bizantinttot din timpul lui
Iustinia23 trebue amintitA CAlAuza/Evriaile.o6"/lui Ieroole
titloKrni,oare ne comumic4 numele a 64 de timuturi gi 9 912
erage gi localit44i.
Pentru tlpegrafia Coxistantinopolei bizantine, e fearte
importantA sorierea cunescutA sub titlul : Petrie Constanti-
n.) eleitcompusA probabil in sec.X gi care constA din mai
mul e pArti,tratAnd despre tnceputurile Censtantinepelei,per-
te scoasA din cronograful lui Hesychies din Miletlapoi despre
planullmonumentele,clAdirile Clnetentinepllei gi despre Sf.
SIfin.In uncle wanusotise IPatyia Clustantinopolei e stribui-
tit unui Gheorghe Codin/XlvdC/Wom cu tltul meounosout.Tot
www.dacoromanica.ro
-241-
lui i se atribue,fitril a o merite, ,o sortere ounoscutn
sub titlul : De officiis rte- oyyt lc tar
d u sec.14.
Sorieree este flerte insemtatn peiltru ounoegterea rangy-
rilor,demnitntil r gi funotionarilor bizentini,proferai
gi bisericegti gi e pretioasn oompletere a onrtii deapre
ceremoraii a implaratului Constantin VII Porfirogenitul.

LITERATURA POETICA PROFANA SAVANTA .

Multi dintre soriitorit bizantini in proznomini-


titi Ann eum,au 'rut preocupnri poetice gi au sorts gi
versuri.Der eareeterul savant al preocupnrilor for li-
terrevdamo imfluentate de limbs gi literature ention,
a Vicut ea produotiile for poetioe sn fie cam lipsite
de euflul adev4ratei poezii.Din pileateleceesgi sondere
se potriVegte gi la cei mai multi dintre poetii gi lite-
relit bizantini, a citror preocupare principln a foot
poezie.E1 aunt seriitori in versurilder adevnrati poeti
mai putin.TotutilAin destul de multele nume cc pot fi
numite in literature, poetics. bizentinn savantn,sunt
()thew; care apartin unor es:ley/troll poeti de telent.Istfel
este istoricul Agathies /cam 536-582/,oare in genul ept-
gratastie a reugit t8rxi doe'versuri de poezie adevAratn ;
poet de talent remercabil a fort Gheorghe din Pisidia
fificrtifre /care intro multe altele, a ottatet cu multd,
sineern insuflett.re. gt Oildurn, isprnvile rnaboinice ale
imparatului Breclie /610-641/.Poti cu devArat au mai
fast in seo.I loan Geometree,numit gi Kyriltestoretin
desarieres intitmplArilor trAite de el insugi gi a stAri-
lov sufletegti,nimeregte o notA de adevAirstn poezie,dar,
in jsulte site subieotelpoezia- as sufere de un reteriem
savant gi conventionaliepoi Criatofor din Mitilene gi
Isiten MeuropusInumit gi Eucheites, din eeo.sl II-leatoare-
vi 1.14 subieatele poesiilor for din viesta adevAratA gi-
gi limpun perslnalitatea 11r.
Veraul' ibtrebuintat eats de obioeiu trimetrul tam,-
bioliar in epigrame dietihul/un hexametru gi un pentame-
trwi.
Epikramalin aensul larg al cuvantulut., a foot un
r,sc o,-"T=1-1=
www.dacoromanica.ro
gen poetic de predilectie al poetilor bizentlni.Ca outori
de epigramelde o netitgAduit4 valoare pleticAlpe langA Apia-A
foster mei fi de amintit Teodor Studitul,cunosoutul soriitor
bisericeso gi spArAtor al Sf.icosnelcare cantklin epigramer
le salelvieeIs mAnastireascA sub torte sspectele sale gi
Casio esu Icssis din eeo.al IX estsingura poet din lntrea
iiTneratUrilTizontink,
Colectii de epigrame,pe langA istoricul gi poetul
Agsthiss,din epoca lui Justinian cel Mare, a sltAtuit Cons-
tantin ChefalppfitWojei61/11a inceputul sec.X, cunoscuto
Antologie Palatin4,fiumitA astfel dupk biblioteca palotinetu-
lui din Heidelberg,unde ni s'a pAstrat antologis in care au
fost adunate intr'sdevAr epigrame de valoare poetic A.0 co-
leotie- de epigramelfAcutd mai mult dupA consideratiuniLeti-
ce morale, a alcAtuit-o in sec.al XIII-lea,Maximos Plonudes,
pe care 1 -am amintit es filnlog.
S'ar mat putea aminti cA poeme descriptivetde Oret
pentru istoria orteloT,s saris in epoca lui Justinian Paul
Silentisrulldeseriind biserica Sf.Sofis gi amvonul din
es.0 poem4 descriptivA de o valoare inferiosrA ne -a 14sat
Constantin din Rodos /6 Tothq /,care,din ordinul impArstu-
lui Constantin VII Porfirogenetul /913-953/, a descris mo-
saicurile din biserica Sfintilor Apostoli.Aceste mossicuri
au fost desorise gi de Nis:7118e Mesarites un soriitor bizon-
tin necunoscutld-lb sfArgitul sec XII gi inceputul oelui
de al XIII-legoldesooperit de regretatul August Heisenberg,
InteresantAlpentru forma et dramsticAlest&poezis des-
pre cAderea lui Adam,a lui Ignatie,care a eerie i Viests
Sf&ntului Nichifor Patriarhul,poezie in care DummezeutAdsm,
Eva gi garpele spar vobind unul cAtre sltul gi care e un
fel de preoarsoare a Paradisului pierdut al poetului englez
Milton.
Co poeme istorice ar putes fi semnslate : o plea* pene
girtuA,adioA de lsoudhlinsA mult inferioari poemelor tot de
lsudti ale lui Gheorghe din Pisidia,scris4 de disoonul Teodo-
violin care desurie oucerires Cretei de entre impArstul Nich
for Focas/963-969/, de sub stAptinirea Arabilor in 961,precus,
gi cronograful.in versuri,smintit scum,s1 lui Constantin Mo-
ngooses din sec.XII1,nu at&t pentru importants lui literar -
ist:ricA.
Pentru productivitstes for variatA gi extrsordissrollfo
.01 a* fie smintiti Teodor Prodromos, csrelpentru 64Y. pig
www.dacoromanica.ro
,
_243-
11-1-8 (int singur qi porecial de Ftooh/nrodromns, oia ?TS-
cel.-sgrao din seo.al 12FTraTiTTYTIIV
/di4Ag/.6erisul ior are o vsloare 9-nzuedt,s51,.,a, 44t.etp1424:'
decat pletxon.
0 laturg earaoteriatiog a anindiror poetiler sunt,multg
for poezii de laudg gi ruggminti umilike)are gi lingugiteare,
adresate egtre impArsti gi egtre intLti demnitari dela ourtev
imPgrgtessog.Prodromos a saris gf un lung reamn 4e iubirs 4n
versuri,dupg modelul Xstoriet etiopioegti/Aethiopiosia lui
IliedorAeliedor/sAetfel de romone in vereurl au mai eorio
Niehits Eugenios gi Su tattle Xaorembolitis,nu suit timp dupg
Prodromos.Iar din peesii e lui Manui Fill. retinas in deliseb
soelea core ne daeoriu multe opera de srtg.
Din eelelslte cults nume de verlifisatori bizantini sr
mai fi de numit doer Manuil Olevolos/OAciboja, din seo.XIII,
pe ear. K.Krumbsoher 1 earseterizeszglgi as o ci os literati
drept un townies deetul de interesant.

DIGLOSIA.CLASIOOMANIA.INT1EBUIWAREA VERSURILOR

ANTI= SI VERSTJL POLIZIO.

Literature bizantingoo egret istorie am dat-o in rezu-


mat pang seumpafarg de 9 isK portelin frunte eu meledul Rory
nosodin peseta religiessg bitantino., a foot stat de oopleg
de farmeoul litersturii gi limbii entice greeeotitinolit nu
eau putut ridite dealt prep putini soriitoriseativa istori
i pletilla eareesre origibelitateoliteratura bizanting fit
mai suit c literaturg slventg de imitatle gi o insagazinare
de un impungter savamt1,1,1.Tendintalmantfestatg neoonterit
o deosebitg'grijR,de A eyrie ir limbs veohilor soriitori an
oi, a flout ea limbo lite/lag bizanting sg se indepgrteze 4.1
mai mult de liaba v9rbit4 s. poporuluileare ea ()rice limbg,
fiind un organism viu, a evoluat mereu.Dela un timp limbs I
terarg nu mai putese fi inteleargodson nu ere invAtotg snume
ea gi'oriesre limb* moartg.Acest fenomen lingvistiella Greet
bvului mediutsdiog is Bizontinifenomen ee a stgruit gi dupg
ohderea Constantinepolei is Greei ci stgruelin esreesre metsu
rgomult slgbitg gi salia,se numegte diglesietadiog pe de-o
parte,limbs literark savantglinvgtothoumitg limbs sea curat
www.dacoromanica.ro
-244-

2,6,4097evIDVM4gi pe de eltd. parte,limbf cep populard vorbitn de


pdturile lorgi ale poporului numitnaVA-oz-Lk, ;popular/1 sou 9i
X7/41Z4,de r&ndlde jos.Tendints aceasta de k eerie intr'e lim-
biE veohe auratd invdtatn este la bizontini n mogtenire antied.
E4 a ineeput inon de prin sec.inttliu dupn Hs.alnd ocriiterii
in greetigte au inceput an predice gi an intrebuintere ea sin-
gurd limbs liteTarn anticul dialect literar cel mai de frunte,
edie4 *eel atio,deaceee acest curent s'a numit gi attains.
Limbs greaesecn,avtnd in urma ei 9 evelutie de aprospe
trei nii de suilae poste fi urmnritnIne nfeid un fenemen de
desvoltare a unei limbi feerte interesent.Prims ,art cnd o
gnaim Buried, e imphrtitd scum in trei mars dialecte : eolic,
ionic gi doria,cdteytrele intrebuintate in literaturn.Din dis-
lectul ionic,cel intribuintat in. Atioaladiod dialeatul ionic(
stio eau seurt spus stip, a devenitlin urma marilor scriitori
din Atenallimbe literar 3losion antic,* elinn prin excelentni
Prin p.41itios gi civilizatis de unificare grecessen a lui
Alexandru eel Mare, aceastn limbn literarn ation devenitn lir
ba cultn 3,Iniverso14,se impune as singurd limb greceasen numi,
tnXotiri da)egra5vIadicti limbs comunn tuturoraluniverselnan
cursul vremiloceasth limbn greoessan se deaface din ma in
cloud maxi dialeate eel de Nord gi eel de Budlamtindoun aces-
tea desfncnndu-se is randul for in mai multe subdiolecteldupn
diferite regiuni gi insulean tendints her de a eerie limbs
antion literarnpunii dintre sariitnrii tizantini,grecum e
Mihail Psellos bunnearn,ou isbutit BA svrIc aproepe intr'e
limbn ea gi scriiterii vechi atici.
De cele mai multe nri insAltrebulau fAcit,,e unele conee-
sii ci greiului viu vorbittega ad in oele mai multe texte bi-
zantine intalnim a limbn hitridn,emstecatd din forme gi cu-
vinte entice cleside,der gi din forme yi ouvinte din limbs
vorbitn. in timpul and s'au scris scele texte.
Just trebue reIimut in mot' densetit ad din couzsAvoestei
tendinte pe care regretatul D._.sen o numea nimerit alosico-
manie,scriiterii bizantinilder M9i ales istorieii gi crone-
grant bizontini intrebuineszlIde aele mai multe eri,in 1,-
4%1 denumiriler geegrafiae gi etnice din timpul lorinumele'de
tnri ci pepeare entice clasice,provnatInd prin poessto odoom
ori mare confuzie.Astfel bunnoarn ei.numes pe AawAnii din
stamp Dunnrii gi in sec. al XV-lea getitiar pe Unguri Peoni,
www.dacoromanica.ro
ba unecri gi pe unit gi pe eltii ii flumes Deo/liar pe SArbi
Tribal. sou Daoi gi age mai departeasr istnrioul Gheorghe
Pahimeris intrebuinteszalin istnrie 28,0mA gi nuiele antioe
de luni ca in timpul lui Periolelneintelese de nimenisin ln-
oul lunilnr nbignuite din timpul situ.
In pqezielstruind adeeagi tendintki de $ nu intrerupe
legaturs cu literature poetic? 6ntioA gi de a se reintoaroe
mereu oatre ealpoetii bizentini au inceroat ea pastmeze hems-,
metrul dactilioolar'siaebte nu se mai potrivea Cu evolutia
limbii gi nu s'a putut mentine deoft in masur4 foeite res-
trAnsa.Mai potrivit gi mai mult intrebuintat a !net trimetrul
iembicosloatuit din case pioinare iambioe/u- /.Dar eacentul
muzioal,bazat pe lungimes voeslelorls'a pierdut gi limbs gre,
oessoa a adoptat aooentul expiratnrio,bazet pe 9 intonare
mai puternica gi atunci metrul fl ritmul antic a trebuit sa
fie parasit gi ago acum,de prin seo.al VI-lealpnezia biseri-
cessoA bizantina gi-s serest ritmullversul gi strofele sale
particulars, ierlde prin seo .al VII -lea ,in peezia profane,
mai intAiu in ea popularAmoi 91 in cep individuala oulta'
se Ivegte ski se formesza age numitul versa politioodiod popu-
ler oetatenesoleloatuit din versuri de 15 ailabe ou o oezurll
dupA piotorul al 4-lealage c# versul se imparts In doua pprti,
prima4de.npt,iar,a dnue'de gepte silabe :i4(9.7)to-a'aGrgrArlfize-
pdr70-7/worp6V:6/Impnetteasa zilelnr e ohiar ziva de ezi/.
7ersul soesta a rAmas pAnA astazi versul poeziei pnporane
greoegti.

LITBRATURA BIZANTINA IN LIMBA POPULARA.

a/Prnza.

Derlou tosta tveditie staruitoere s literaturii entice


greoegti gi a limbii curate savantelnu numai ritmul gi versll
antic a teat on timpul inlocuit prin alte formatiuni of gi
lime pnpuleratohier,in dentlebitele ei dialeote,a patruns 9i ea
in literature bizentinalinloouind disleotul savant atiolmai
mult seam mai putin ouret.Aceste o'a intAmplot de vimpariu L7.1
in sarierile cu oaraater. D-vitae, precum aunt oronografele 4
Icon Malalell Irc4 din sec .sal VII-lee gi pAna TA-ziv is 4 r,t
sad MInmtaPiAt vi anmpilatorii gi adAogatorii luilpAnn pwIr
www.dacoromanica.ro
_245_
sec.al XVI-lee.Tendinte limbiilin aceste isterii universals,
este Oldit pepularaldar de cele mei multe eri este feorte
putin unitern,din ouzo diferiteler isveere ou diferit aspeci
de limehlisveare pe care outwit de orenografe le copiaz4 gi
compileaz4 apreape textual.
Dar limbs popularn a fest intrebuintatd mei ales in
acele romane popular as in Varleem gi Ioesefolel mai bun
re In religios popular al evului ediu,eau in Sindipa,,,/vir-
ri-roG/ gi aceste ca gi celKlalt de erigine orientallipeces-
te din urmoi fiind o coleetie de reugite povestiri hazlii gi
rhutticiesse despre nestaternicie femeilor ; sou in Esopia,
vieata legendorului pArinte al febulei.Citegtrele onrtile
au devenit gi in literature neastr4 veohe drag populere de
o larg4 rnspAndire,r4spdndire de care stem bucurat eproape
in toste litaryturile lumli.Tet limbs pepular4 este intro-
buimatil gi in coleetio de pevestiri dideatice,in hainK de
febule,despre indatorlri ).e domnitoriler4 intitulett e Stefe-
nit gi Iohnilat,n1j4W4IN 1411 7.0likr,g/tot de origin' .
orienta14.In dialectul ineulei din Cipru aunt ecrise legiui-
rile de au fest date de stlipiniterii latini apuseni at aces-
tei insule,legtuiri numite Asizeleuvdnt vechiu franoez insem
ndnd gedintd de judeceta.Tot in *west dialect ni e'au pktstrat
din eeotal XV-leelasupre istoriei insuleilcronicile sorise
de Leonties Mahere,96./X442:467/gi Gheorghe Bustrusfifovolps97/6V

b.Peezie.

Mutt mai begate,in limbs pepularli, e literature peet:-


04.In limbs popularills'au sorts in literature bizentinn pee-
zii gi de cntre peetui Teodor Prodremes,sece.XII,in care se
pldngea clitre impilratul Ioen temnenu1/1118-1143/ gi Manuil
Cemnenul /1143-1180/ asupra greutlitiler vletii.Miheil Glyose
/./Vvice161,csre ne -a ldset gi un cronograf dela Adam pdnX la
moartea lui Alexie I Comnenul /1081-1118/ ; ne-a 13isat gi e
lune poemiloin care-gi desorie suferintele din temnits in
osre fusese eruncat pentru nigte motive politics. 0 pseud
dideaticitoin graiu c. vers popular,a sorts chiar fiul imp4-
ratului loan Ccrwrr Speneee,,/257kylot5d/.E intere-
," n or. le to sr, %ltamplAi chiar in epees Comnenilorloand

www.dacoromanica.ro
ere 100 un puternio ourent de renagtere a clasioitittii entice
De n valnare met were lite-rsr4 gaunt romanele versificfp,
to in grain popular cu subiecte anticelmitnlngice gi ist(Jrlot
ca poema des.pre.pAsboiul Trnadei,despre ernul homeric Ahil,
Ahiliads /Adri.A.Att"Idespre Alexendru eel Mare,Alexandrias
pes+1 6000 versuri politice,prelucrate.gi in prozk..Din isto
rta bizantinko fast cAntatlinteo plemA istoriok populark,
generslul Belisorrprnbabil mai t &rziu,ebte prin epoca Pa leelo
gill? Be liiiicTiTn intrigitcade in disgratia lui Iustialan g'
e erunoat in inchisnare,ba ohiar orbit.Motivul tweets a font
apoi folesit mult de 4 ori itori gi artigti spuseni.
In versuri qi limbk popularkoni 8.9 p4strat gi n inters.
santli poemk istorioK,in douk redectiuni greceSti gi in cAte
una francezaottaliank gi spaninlk ounnscut4 de nbiceiu sub
titlul de Cronies din Mores ocare,lipsit4 de valoare poetick,
e trisk un important isvor istnric pentru ounnagterea stIptni
riler epusene din Peloponezoin secolele 13 gi 14.
Aminteso in deosebi,pentruck a mai mutt 9 poem/ penegi.l
rick is adresa lui Ienou Huniadi decAt o descriere a luptei,
poems istorio4 intitulatk Lupta dela Varna 1444 Bartok de un
outer anonim gi care ni s'a p4strat in dnu4 redectiuntluna
de Peraspnndylls Zoticos tier oealaltk de Gheorghe Argtropnl.
Poeme istorice populare ni s'au p4strat asupre Expedi
Itei lui Tirnr Lenk 1402,a cAderti Constantinopolet gi a Ou,
eerirtt tenei.Un motiv de adev4rate bnoete populare a deve-
nit oucertres Constantinopnlei de Turoi in 1453 Ibneete plAin-
gert,ergi, scare an That wereu oompuse gi vartate.
De netkOduitk valare poatick aunt poemele romentioe
de iubire ou subieete medievale,unele de origine orientalk,
jai mutt s inclt de ortgtne apumlantilprecum e,:Calimah gi Hri-
i
gen.:A //46.tme../164c.X06 247c2 Xedv(AWdOelfendru gi Hrtsanta.
6161tri/ioi x.,61 yoycragiLibletrti gi 'Redamme /Atic(rz-pnefi
roa. Pooravici7/91119`tie gi Petiaflora/Aiii)f4061 Kca kir rZYC4 '-
)2.,4/Imberie gi Marprona /7:1.101 x,c2 _A(..,e/gtdAdroi,/ ;Er ltocr
tulaAvrdk/oinirg g.a.Erotocritul e sorts in dialeetul popv
ler din insula Cieta.Tot in dialect oretan gis sorts Gheor.
ghe Charts is ao,PriziN/ d r lima de iubire intitulatoi Er' fil
l'ifle)5007/.Tnate aces e pneme rnmantice de autori annnimi,
stark de Erotocrit in care se irdick drert jut': .41 j "A.P
Cornaro..dar care er putea 84 fie gi un c^pipt .Lar- ,ry
www.dacoromanica.ro
eompuse intre see.13 gi 17 gi s'au format in teritorii gre-
eeiti bizantine,sjunse sub stgpAniteari
Pentru vsloerea for poetieg gi istorieg literarg,trebue
emintite gi diferitele'poeme didactieelalegoriee ci perodii,
in are loeul pers:anelor it iau animalele patrupede eau p&.-
sgrile,pegtii gi piantele. In fruntee tuturoralstglfgrg in-
doialgooems Fisiologul.-
Veloare istoriog literarg au gi eele tui redaotiuni.
ale unei poeme deapre bgtrAnul sgrgeitIPtooholeonoin care se
eAntg gi se pretuegte intelepeiunea bgtritneaseg.
Din tosta aoeasth literaturg bizentingoin limbs popule-
rgproduotiunile (Dela mai de pretldin punot de vedere eatetic
literarteunt inert poemele de origine poporang,eare eantg lu-
birealtraiul in straingtateldegertgeiunea lumii aeeeteia S.s.
In fruntee tuturor seestor produse literare bizentiLe,
in limb, gi vera popularlsta 'ne&t poems nationalg bizanting
deapre vieata ci faptele de vitejie gi iubire alp oragului*
nttional/bigantin Vesiliou Dighenie Aeritekeild.a696Q/i4E-
yiNAW-111-rotc/,:Vasilios zdieg bee' iMpgrJesoDighenis adiog
de origine dublgItatal fiind print arab ineregtinatlier mai-
cg-sa aregting bizanting gi insfArgit Acritailedien mgrgina-
0211apgrgtorul vitoax. a], granitei.Epopees eeeastg poporang
bizanting se desprinde de pe un fond istorio de prin see.al
IX-lea ;sun; luptele grele gi neeontenite erabo-bizentine de-
la granitele de rgsgrit is Eufrst gi-trebuie sg fi lost elm-
pusg de prin see. al X-lee.Ni s's pdstrat than numai in re..-
deetiuni mai tArziuteea mai veche,ouprinde vreo 4000 de ver-
suritaltele gi mai mult./Despre fondul istorio al epoVeii
vedeti.studiile D-lui Gregoire in Byzantion IX,1934 gi urmg-
toarele/.
Epopeea lui Vasilioe Dighenie Aeritesoeu pArti din es,
09 gi multe din poemele populare bizentineou pktruns gi in
literaturile atr &ine din rgsgrit gi apus.lo not eu devenit
egrti populare in literature veehe : Alexandria,Povestea
boiului Troadei,Imberie gi MergaronalEretooritul ci Piaiolo-
gul,ier unele din eleopa Alexendria,eu Mut rotogolUl pgman-
tului.
Aprospe toate aaeste poezU gi poeme amintite din Mo-
isture poetiog popular bizentinglea gi epopeea national&
bizaLting,eunt aortae in verauri politieeladieg populare,c!e

www.dacoromanica.ro
.-249-
'5 dilebe,cu eczura dupa primele opt eilabe gi La..6)1.! ev&nd
qi rime.

INCHEERE

Literature bizentin4 a trait mei mult din mogtenirea


c1se1c40 care/ depozitar credincioe gi grijuliu a fost.De
seeeelnanum4rate gi de un ouprins adeselri impuntitor aunt in
literature buzentin4 comenteriilellexicioanele gi unoiolopedii4
le ::iii literature olesic4 greceaso4.FIr4 oontributiile vi
munte literatilor bizentinileunoctiintele nosetre aeupre 4u1-
tor oppre literare antics sr fi incomplete gi apreeierile
noRetre greyite gi multe opere entice Oar fi pierdut fIrii de
urm4.Dependenta et:resets a Mout as literatura bizantina IA
fie putin originelh gi mai mult o literatur4 eavant4 de birou.
gi flarte fireec ea in umbra unui ctejar puternio gi rotat
34 nu as plat?' adhposti iacat plente mat miai gi mai neinsem-
natele.o4ror ineemnfitete gi valoare ins4 totugi nu poste fi
thOduit4preaum nu poste fi tAg4duit4 nisi mares importenth
dLn punot de vedere cultural gi literar ietorio a literaturli
tizcatine.Literature biznntinitalentru timpurile ei,a fort mo-
nelul primelor inoerchri literere la etttea popoere din epue
.4 mai ales din r4e4rit yi a influentat edam) prima for des-
voltare literar4.
ItIne,in lumina aleroluiou plate eves o str4luaire pTo-
prie.Tot age gi literatura bizentin4 a foot ottrlopit4 ou to-
tul de influents put4irnia4 a strAluoitei gi neintreoutei
literaturi alesioe.Dar totugi,cAnd to cobori inteo peter
adAnc4,din adAneul of se plate vedea solipires stelelorpcu
toothi lumina soarelui.CoborAndu-ne in oolturile aditnoi ale
vietii bizentine gi anume in vieate religioes41prefund4 gi
intim4,gi in vea popular4lin deoseci intrisoeee din mijlocul
naturii gi expuse be vegnice lupte gi primejdii dela grani-
tele indepArtste ale imperiuluilem putLt intAlni gi oreatiu-
ni literare de veloare eatetie4 permenent4.Imnurile
ee-ele melodului Romenos aunt poezie adevh.ret4,fireasoh gi
plink de vieet4 gi multe din seem4n4rile gi imeginile ce ne
surprindatin frumueetea ler plin4 de noutate gi indr4eneal4
4i oe be euzim ine4 gi ezi be diferite 91*1:0-,-= r,sk rugAtr,..u.r1.
blwr.zw;r0,toant crestiii de ale wo tlr x.
www.dacoromanica.ro
_250-

fruntea oPirora st4 Romanos.Iar poemele de tubire gi vitejle,


sorise in vers gi graiu popular gi in deosebi epopees natio-
nein bizantinn, se desoopere o altA lume bizentinn o eroion
sinoern gi pasionatn,deoft sea din capitals oeremonioasillrece,
gi intrigenth.
Dup4 o?lderea Constantinopolei sub Turci, vieata liters-
rn grepeasen devine slebit de tot,dar nu se stinge ou totul.
In imperiul turoeso e oea mai slabit gi co mentine sub gore-
tires bisericiilcare reugegte sit intretiLA existents unor
goosle mai inalte ea le Constantinopolealla Athosjavina gi
in insule Petmos.Multi literati gi invntati greciosa filoso-
ful Ghborghe Gemistos Plethonsinviitatul Visarion /47xa'of?"4/WY
/ gi multi altii,pleacit in Italialintarind mult humanismul
/studiul antisitatii clasice/ apuseen.Si in Virile noastre,
de pe is sfArgitul sec.al XVI-lea, mai ales pAnit la inoeputul
oelui de al XIX-lealsorisul gi culture greceason gasegte
puternion gi efeotivit oorotire.lcademille greoegti dela Logi
gi Buouregti aunt inalte institutiuni de oultura.Domnii nog-
tri indeplinesa oareoum rolul impnrailor bizantini gi multi
istorioi gi versifioatori greet cAntil gi descriu faptele gi
ispravile lor.
Rezumatul sleets de istorie a literaturii bizentine es-
te filout,in buna parte, dup1 Earl Krumbaoher,Gesohichte der
byzantinischen Literatur ed.2 -e Winchen 1927 gi tot de aselsg
Die grieohische Literatur des MittelaIters,apnrut in Die
grieohisehe tind.lateinische Literatur and Spraohe in P.Rirne-
bOrg,Die Kultur der Gegenwart,Berlin gi Lipoos 1905.Part.I.
SeotaIII.pg.237-285 ;gi Kopp-Kohl,Gesohichte der grieohi,-
:when Literaturleda Berlin 1908.pg.262-292.

ARTA BIZANTINA.

Din Gees oe a crest culture gi sivilizatia bizamtinit,


pe langa literaturn creatiunea cies mai de pret gi de permenet
tip valoare este.fard indoielAlarta bizantinn.Arta bizantina
estepinainte de toateorta biserioessonouen in slujba cultu
lui or3gtin.S1 nu eredem bash oumva on in arts bizantinit n%fu
existet gi alte opere de artA.WArtulit literere ne sratK cM
in etatul bizantin ri in apeeial in capitals E918U foot (mee-
ts 0. Imnortente gl i-LLAV opdre de artA profing 9i nu numsi-
www.dacoromanica.ro
-251-
de arta re1igioss4 bisericeascA.Der din operele de artA pro-
fans bizantingt bizentinA nu ni ea pgistrat. eprospe nimi3,
doer maters ruine din palatele mArete impXratewtilega of in-
chipuirea gi judecata vet ne -a putem face asupte ariei bizen-
tine,ne -c putem intemeie numai pe opere de szt4 religioes4
bisericeascAldin care dintelevremii ne-a crutat un numgtr
oareosre mai important.
Aceete opere de girth suntlineinte de toatelopere de
arhitecturAvadion olAdiri de btserioilpAstrate in Constanti.
nopoles gi in diferitele pArti ale lumiiIpAnA unde ea in-
tins stapAnirea ststului bizentin gi influentele civilize-
tiei sale.Din acestee,cele mei vechi, din sec.al V- lea,ni
a'au pAstrat inogt in intregime in Cons tantinopolealbiserica
Sf.Joan din Studionlazi o Miracher-giami/gi in Salonio bi-
series Sf.Paraschiva gi Sf.Sofie mei era Sf.Dimitrie,ciere
;

ins# a are in 1917.Apoi aceste opere .de art aunt podoebele


de mosaiouri gi pioturi ale biserioilor.Cele mei vechi gi
mai frumnase mossicuri sau pAstret in Italia,la Revennatin
mausleul fiicei lui Tenlosie cel Mare,Galla Placidia gi in
baptisterul ortodox de pe la mijlocul secolului el V-lea
gi din aoelag timp,in Rotonde4Sf.Gheorghe din Salonie ; tot
in Salonio, a mai lost descoperit un frumos mosaic din sec.
V., de profesorul Rinsopuloslintr'o capel4 miolt a ouvivsu-
lui Devid.Ier fresoele cele mei vechisde prin seo.VI .gi VI3
eau 'Astray is Roma in cimitirul Aataoomba/bomodille gi
in ruinele biserieii Sf.Maria Antigua de pe foransfArgit,
*octets opere de arth sunt.cepitelurile coloanelor,reliefuri
gi sculpturi in pietrAlfildeg,ioosnelemailuri g.a.,dar mai
ales miniaturile /pioturi ce impodobeso maziuscrise/.
Arta bizantinAlca gi literature bizentinAore acceeTi
'azure oaraoteristio4 de a nu fi evut un inoeput gi o des-
voltare orgertioApprecum bungtoargi arta antiogt elingt, in ie-
torte cAreia trebue BA vorbim mai intAiu de inceputuri er-
hatce ca figuri %epene,oare abiS schiteezA- un inoeput de
pas gi care ou timpul ejung la atAte vieat4 gi migcare,
precum e bungtoark Discobolul /aruncgitorul de discilui Miton.
Arts bizentingi,din capul locului,mogtenegte ,ca gi literdt,
re bizentinA,treditii artistice ajunse le deplinA desfAVS
rare /1 din felul cum gtie sA combine dix acestee o n:tel
www.dacoromanica.ro
1=, .0

sinteznliese la ivealm toatn puteres ei de orestiune gi


eriginsA.itste a artigtiler bisantini.
Aceste trsditii ertistice cunt arta elinist ion roma
n ci arts orienteln.
Primele biserioi s'eu clndit in forme basilioilor
elenistioe romsne cindiri mars publicelin osre se tinesu
judeontile gi aduLnrile.Basilics,de aici gi numele nostru
de biserionoletistion romans era o olAdire dreptungniula
rnlls laturile mai surte,in fund sou in peretele din fund
ou absidnodion un semicerclgi Cu un portieladion un.fol
ger eau tind in fstn,deoi cam ass:
1 1
ri
I t

Prin dour rAnduri de colosne basilica putea fi impArtith


in 3 nnvi
LJEE:7727
Tavanul bssilioilor era von
struit din onprieri de lemnIfiind ci scoperig.Primele biser
riot deei se cladesu sou dup4 acest plan basilioul elenis
tio romsnlprecum e biserica Sf.Persscheva din Salonic g.s,
eau dupn obiceiul olndirilor orientale in formn rotund4
sou gi eetogonelhocu o cupoin deasupra,precum e stAvital
din Ravenna g.s.Arts bizantina a imbinst eceste doun fe
luri de a olndi.Basilicei elenistioe romane,in loc dist to
vanscoperig din lemn in unghiuis agezet e cupola,spri
jinitit pe patru colosneldandoprin aceste coloaneldreptund-
ghiulul forms OTPCii .Acesstn oombinare s'e fncutlin mod
deenvrgit gi neintreout,prin oee
1 1:3=1
1 mai mnreat4 clAdire bisericesson
rlanrituluileare este blue:trios Sf.S.)fie din Constantinepo-
lesoridiosta de Iustinisn eel Mare intre 532-537.Combits
res e's putut face dintrivistli in mod desnvalrgitideosrece
smandoun elementele constitutive gi forms de basilica. gi
forma oriental/1 rotunda cu 9 cupolnligi dobfindisern scum
desvoltsres.des4v"rgittl.Sf.Sofis a rams* elndires tipien
-pladuiteere pentru biserica rnsnritului.Tit in urma influ
entei orientale biserica a foot impldobita on pinei de
marmorn gi ou mossicuri de mult gust ci fest.Romaniivate
obioeiutimpodobesu parde,seals de je's cu mossicuri gi numei
www.dacoromanica.ro
putin peretiilpe care ii pictau mai mult.Bizantinii au dot
insa mossioului aes mai 18/.0 intrebuintare pentru impodo-
bires peretiler.Pe fond de sur,se ridiasu figuri &trete
stralucitooreloga preoum vedem a ni s'su pastrot,din epee*
lui,Iustinionlin biseriaile Sf.Vital gi Apclinar eel. Nou
din Bavennergi in fostul port el Rovenneilin elosse.Figuri-
le mete din mosaiourildar mai ales acele as ni s'au pas-
trot in ministurile mauisoriselor din seo.V gi VII,srath
influente orientaleldar gi.reminiscenteeelinistice,precum
bunaoara intr'un maausarts ilustret al lui Cosmos Indica-
pleustes g.o.in epoca lui IuOtinisnorta bizantina igi tra-
ecte prima as epoca de aur.
Fiind insa /arta bizantinalineinte de toatelo arta re-
ligiessa bisericeasch, a That in fires luarurilor oa incea7
pa a deveni hieratica imutabil4,deci ea devina on ineetul
intepenita.Biseriaa impune in chip firescorteiloare e in
slujba ei un tipic rigid.Cand basil miccarea iconoolosta
scoase venerarea icoaneler din cultul religion biseriaesa,
dAdu din nou artei bizantine libertatealanci iconoclasmul
nu as impotrivea artei in sinelai opreo numsi reprdzents-
rea chipului divin gi a sfintilor Is care eregtinii se
inchinsuan timpul imparatilor iconoclagtilbiserioile erou
impodobite Cu ornamente din fauna gi flora oele mai worts-
te,apoi_au peissjetsaene istorioe,g.a.m.d.Artatredobandin-
dU-gi libertateals'a reintors catre vechile modele elenio-
tioedevenind plina de viesta gi de migoare.Astfel a's
pregatit ces-de-a doua epoca de aur a artei bizontineveare
s's desfagurat in timpul dinestiilor macedonene gi comnene
/867-1185,/.1n acessta epoaa,formo de oruoe treflatit a ala-
dirii bisericewti, cu until sou mai multe cupolelse desavAr-
gegte.Perms is crone trefloth este indicate inauntrul a1A-
dirihsau as grata in exterior prin abaidele laterale
tar cupola a ridiaata pe un turnulet /tomburi,
care se spriiina pe un era inscris intelan
-potr ti ce as vede din oforasier inauntru as sprijina pe
patru pandantive.Cupola principala,caci se pare ca inch
inointo de ocessta epoca s's ivit obieeiul sa as ridice
oilier mai multe capole, era sprijinita tot 1)0 patru oelaer
ne,Cdnd aladirea a devenit mai unica,cupola a's sprijinit
direct pe peretii lateral/.

www.dacoromanica.ro
Acteasth formA de bisericA,provenind din Muntele Athos gi
treaANd prin vales Moravei din Serbia,e'a introduq in tArile
neastre,fiind in mod obignuit tipul bisericii TArii Romanegti;
41 Moldova in84,prin influents erohiteoturii biaerioegti goti-
04,venitA prin Ardeal qi Polonia.biserios aubtiindu -se gi inAl-
tAndu-8e, a foot sprijinitA de ofttreforturi tar turnul cupo-
1Leissubviindu-se gi el,in patratul din ceroul prim,pe care se
19prijinea inainte,s'a mai inscris un patrat gi epoi isr un cora
pe oars 899 sprijinit de astA datA.Aoeest4 dublA insoriere a
Ate unui oero in primul gi in el doilea patrattse exterieri-
sazA in earn printee steaole cArei opt col urn se vAd is
aza turnului oupoleisiar inAuntru prin dou4 rAnduri de pandan-
0.ve.
In Muntenietin biserica Curtii Domnegti dela Curtea de
krgegovem o bisericA de tip bifantin constantinopolitanviar
In Meldova,la biserica lui Bogdan VodA descAlecAtorullun tip de
Sasllie4 romanA.Sunt dc.,'-.numente istorioe unioe gi foarte
Lnteresante.
In aceast4 a dou4 epos:A de our gi mossiourile vi miniatu-
tiXeles gi oelelalte manifesthri de artAtreliefuri in fildeg,
pmailuri gi altelelse intone @Atte traditia artistio4 antio4
i operele de arty 46tin mpi pitoregti,mai viesie gi sprospe
tealistelreluAnd contaotul ou nature gi vieete.Dovad4 SUD4 in
leosebi sprospe olasioile miniaturi dinteo pseltire ood.gr.13
tin sec X din Biblioteosi Nationala din Peria,un oodice tot de
bolo el lui Grigore din Nazianz.Menolegiul lui Vasile II Mace-
loneenul /*/b-1025/01in biblioteos Vatican'', g.a.,precum gi mo-
Osicurile dela manAstiree Dafnillang4 Atene,ouviesul Ludo din
$tirionoin areoie de mijloo,in domul Sf.Marou gi aiurea..
Firegte oa gi de astA data cultul bisericesc a intervenit
iniformizAnd gi stabilind tipul nesuhimbat.Si in epoos scum a
,omneniler,in pec.XII,pare 84 se fi alo4tuit inceputuri de Ermi
iii,6dicft ma..uele de pictur4 bisericeaso4 bizantinAlou indica-
;Juni precise esupra compozitiunilor iconografice ;o*oi, in vs-
irul oulturii bizentine,s'a format gi s's atebilit iconografte
)iseriaii raearituluilincepAnd de And sfintii pArinti biseri-
regti au admix gi hotArit o4 oeeaoe este ouvAntul pentru ure-
'hes oeluia dare trebue 84 invete invatkturile bisericii,tot
meals a fie reprezentatiunea vi /cosily pentru oohiul lui vi

www.dacoromanica.ro
invATAturile bisterictii sok intre in sufletul orecinoiesului
nu nuclei prin ureohe,ou ajutorwl ouvelityluipoi gi prin ()chi,
ou ejutorul picturilor.
Cu toate on astfel se stabilegte o trediTie fixA,totu,
gi arta bizantina,in epoca Paleolegilerle ospabilA de o noun
renagtere.MArturie aunt mesaiourile din seo.XIV dela Canrie-
giami din Constantimpolea,mossiouri de care se apropia age
de mutt fresoe e noestre dole bieerioe domneasoA din Curtea
de Argeg,precv: gi frtsoele din bisericile dela Mistral gi
din Muntele Ataostin vechile bisarici sarbegti dele Student-
TalgreoisniTs qi alurea.AceastA ultima renagtere s artei
bizentine.s'a intins de pe la mijlocul seoolului XIII pAnA
apre mijlooul seoolului XVI gi in osdrul ei steu cu oinste
fresoele noastre dela Curtea de Argeg qi oa o ultima impor=
tents msuifestare trebue considerate gi frescele frumoase
oe a'au pAstrat in bisericile buoovinene dela VorJneT,Sucevi
Tallistra MoldaviTei gi Manastirea Humorului.
In epoca acteasta gi ErminiilelmaAhuslele de pioturA
bisericeasoA bizantinacnigi primes forms lor definitivk gi
trebue reTinut ca aoeste erminii au to,vut gi in parvile nose-
tre o largo intrebuinTare gi rAspitne'ro,atat in traduoeri
slevine gi romAnegtiocAt gi in originale ttczii greoegti.
Apreoiind arta bizantinA la justa ei valosre estetion
trebue sa spunem gi despre ee,ca gi despre literature bison-
tinAlch a fest o art* maw mult tradiTionslistft savant* gi
001,pm:turn observiLatat de nimerit Ch.Diehl,Manuel d'art by-
zantin ed.2-a pg.905,ea de multi on te intereaeazl mei de-
grab4 deo&t sA te emoTioneze 9 totugi nu e lipsitA ou totul
de originalitate ; in es aflAm motive nouA de inspirsTii gi
oompoziTii geniale /op bunAoarA reprezentaTiunea Adormirii
Maioii Domnului/ gi mai ales mare e importanTa ei din plinot
de vedere al istoriei artelor.In teats biserica eregting,del
in deosebi in rAsAritin intreg evul medi,influenTs ertei
bizantina a prezenth.
Apoilin judeoares ei,un luoru sa nu uitam oa pree multi
te din operele de art* bizantinA au fost nimioite.Si 098
remarost,stat de dreptIcA judecata not:tetra esupra architect-
turii bizantine sr fi fost ou totul gregita dacti Mohamet II
pe lAngA biserios.Sf.Apostblllsr fi daramst gi Sf.Sofia.

IP I N E.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro