You are on page 1of 4

LECŢIA 3

FORME ŞI TIPURILE DE RELIEF DIN ROMÂNIA

Geomorfologia este ştiinţa care studiază relieful sub toate aspectele
Forma de relief = înfăţişarea concretă a suprafeţei terestre, cu o anumită omogenitate a aspectului, a alcătuirii
geologice rezultate în urma acţiunii agenţilor externi şi interni
Tip (genetic) de relief = Forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief (o familie de forme de
relief datorate unui element determinant)
 Caracterizarea tipurile de relief
1. Suprafețele şi nivelurile de eroziune,
platouri de lave, aglomerate vulcanice, masive sedimentaro-
Sunt prezente cu precădere în Carpaţi vulcanice,
- depresiuni de baraj vulcanic şi de contact, neckuri,
Subcarpaţi, şi mai dykuri, cueste, praguri etc.
puţin în podişuri şi câmpii. În România relieful vulcanic se găsește în: Carpații
S-au format în urma etapelor succesive de Orientali
înălțare latura vestică și în Carpații Occidentali (Metaliferi)
când Relieful petrografic
eroziunea şi acumularea acţionau concomitent, ele apar Relieful pe carstic
interfluvii având aspectul unor platouri netede, intens Se formează pe roci solubile, în primul rând pe calcare,
fragmentate şi reînălţate pe sare, gips şi alte roci cu un conţinut calcaros cum sunt
Se desfăşoară la altitudini (2300 m Borăscu, gresiile calcaroase, conglomerate calcaroase, loessoidele,
300 m aglomeratele vulcanice calcaroase etc.
defileul Dunării) diferite dat fiind faptul că muţii au fost
înălţaţi diferit, în zonele de deal şi podiş numărul lor este  Forme de relief: chei, peșteri, doline, uvale, polii,
mai mic. Ele sunt în nr. de 3-4 nivele de eroziune canioane, defilee, lapiezuri
Tipuri de suprafeţe: peneplene, pediplene,  Relief carstic se găsește în: Carpații Orientali(Rarău,
suprafeţe de Ciucaș, Giumalău, Hășmașul Mare, Ceahlău, Postăvaru, Piatra
eroziune- glacisuri/pedimente (în munţi şi subcarpaţi),, mare), Carpații Meridionali(Bucegi, Piatra Craiului, Căpă țânii,
piemonturi, câmpii aluviale (în podişuri şi câmpii) etc. Cernei, Mehedinți), Carpații Occidentali(Apuseni, Banatului,
2. Relieful glaciar şi periglaciar Ruscă), în podişuri, iar cele fosilizate în câmpii şi podişul
S-a înstalat la noi datorită răcirii climei în mai Dobrogei de Sud.
multe faze b. Relieful dezvoltat pe roci cristaline
cuaternare şi mişcările de înălţare precum şi datorită  Rocile cristaline: şisturi cristaline, gnaisele, granitele, roci
proceselor de înghet/dezgheţ, nivaţie(eroziunea creată de eruptive etc.
zăpadă) şi eolizaţia(eroziunea creată de vântul încărcat cu  Formele de relief rezultate: suprafeţele de eroziune,
particule), gravitaţionale, nivoşiroirea, nivodenudaţia, horsturi, grabene, cupole, creste alpine, masive bloc,
solifluxiunea. măguri, obcone, defilee, inselberguri, pedimente(Dobrogea).
A fost creat de calota glaciară şi de gheţarii de  Relieful dezvoltat pe cristalin se găseşte în: Carpaţi,
circ, de vale Subcarpaţi, Podişul Dobrogei
şi de platou din masivele înalte c. Relieful dezvoltat pe gresii şi conglomerate
Forme de relief glaciar: circuri, văi glaciare,
 Acest relief este asociat cu cel pe conglomerate,
custuri,
datorită alternanţei acestora în versanţi, dar şi faptului că
praguri, lacuri, morene,roci mutonate etc.
ambele sunt permeabile şi cimentate. Ele determină culmi
În România relief glaciar se găsește în
masive uneori zimţate, văi înguste, chei, praguri,
Carpații Meridionali și Carpații Maramureșului și
cascade,versanţi rectilini şi în trepte, grohotişuri, măguri
Bucovinei(Rodnei)
(numite „bâtei" în Orientali).
3. Relieful vulcanic
A apărut în neozoic în urma proceselor de  Cel mai extins relief pe gresii există în Carpaţii
vulcanism Orientali şi de Curbură, dominat de formele amintite mai sus.
neogen şi preneogen În Subcarpaţi, alternanţele de straturi subţiri de gresii cu roci
Forme de relief vulcanic preneogen: batolite, mai moi impun ziduri ciclopice, ulucuri. rupturi de pantă,
lacolite, cornişe şi grohotişuri.
filoane, măguri, silluri, căpăţâni de zahăr etc. d. Relieful dezvoltat pe conglomerate
Forme de relief vulcanic neogen: conuri,  Aceste roci se impun cu un aspect măreţ şi masiv
cratere, caldere, când au grosimi foarte mari, ca în Ceahlău, Ciucaş, Bucegi,

recul ce şi depresiuni subsecvente. văi de anticlinal. Câmpia de Vest. sectorului nordic pe o lungime de 65km şi mai puţin pe cel Transilvaniei). versanţii sunt convecşi-concavi având pături de  Regiunile cu relief nisipos: Câmpia Olteniei. babe şi se (ambele au şi stia tun de gresii). şi densitatea pe fragmentării.  Formele de relief: versanţii povârniţi. Numărul teraselor variază între 5-8 terase. văi  Linia ţărmului reprezintă un moment de recul. podişuri. Relieful dezvoltat pe nisipuri şi pietrişuri adâncimea  Provenienţa lor poate fi: sedimetară. limanurile. foste mici lagune. verticală. ele activează cu predominanţă vântul. având 10-30m. Se alungeşte dela capul Dunavăţ şi până la Vama Câmpia de Vest. deal şi depresiuni. relief de pedimente şi inselberguri terase structurale(Dobrogea de sud). Litoralul vulcani noroioşi. terase structurale.). pluviodenudarea. relieful dezvoltat pe argile şi marne formate prin scoaterea periodică a râurilor din profilul lor  Este vorba de roci care devin plastice în contact cu longitudinal. dar se contractă şi formează crăpături la uscare. Relieful pe loess incluzând sub aspect morfologic: faleza activă şi moartă. inclusiv cele de regresiunea dacică. formată din calcarea 5.  este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie. forme de deflaţie şi acumulare eoliană depresionare. uneori Văile-forme seci. lacuri de baraj. subcarpaţii. perişor 6. aticlinal. de relief create de ape. apalaşian. interfluvii rotunde plate. agriculturii. plaja. eoliană. sudic butoniere. martori structurali (pod. domuri: butoniere. azi colmatate. piramide cuafate (au şi gresii). torenţi. chituc. Strucura petrografică reprezintă modul în care  Faleza moartă sau în conservare la nord de (vestul sunt dispuse lagunelor Razelm şi Siutghiol). iar pe râurile mici şi zonele de  Relieful specific: ravene. cueste. tigăi.Bran şi Piatra Craiului ş. etc. faleza s-a axat pe vechi golfuri şi structurali. Relieful litoral – văi largi dense mlăştinoase. hogbak.favorabile amplasării aşezărilor.a.a fost activă în timpul rocile în strat transgresiunii flandriene şi a devenit inactivă odată cu Pricipalele tipuri de reliefuri structurale. delta maritimă. Se prezintă astfel: structurale. alterări Câmpia nu prea groase. sinclinale suspendate. intradeluroase şi de contact maritime şi închiderea lagunelor cu podişuri. aluvială. complexul lagunar. văi înguste. cu coborâri în arealele cuafate(râpa roşie). Relieful fluvial – Lagunele şi limanurile tipurile de relief rezultate în urma acţiunii fluviale: . prăbuşirile în trepte. văi  Faleza activă -la sud de capul Singol-Constanţa: Este adânci cu aspect de canioane şi chei. reliefuri antropomorfe termină (apostoli.  Plaja şi cordoanele litorale: Sunt caracteristice cueste circulare şi incipiente. câmpii mamaia. câmpie. soluri fertile. Bazine morfohidrografice-toate încep în Carpaţii  Forme de relief: coloane. La fluviatile-cele mai recente trepte de Terasele Reci (BV). şei structurale şi se realizează prin abraziune. Cuaternarului în Subcarpaţi. trepte de versant şi capuri. Podişul Dobrogei Veche. Bărăganului. Delta Dunării: Litoralul. Mehedinţi şi Dealurile de Vest. către vest. tabular: suprafeţe şi martori  Geomorfologic. în parte Culoarul Rucăr. nisipurile din marile lunci relief. bloc-faliat. văi simetrice şi în canion. în Dunăre moşi etc. brâie este abruptă. forme rezultate întreruptă din loc în loc de în dreptul limanurilor sau a unor în urma sufoziunii şi tasării. ele impun e. Cordoane şi grinduri renumite sunt: Localizare: carpaţii. podişurile Transilvanie Moldovei. consecvente. Relieful structural sarmatice orizontale şi loess(3-4straturi). orientarea pantelor. g. cuestă sunt: tectono-structural. Interfluvii şi versanţii: interfluviile se desfac şiroirea şi torenţialitatea invers  Formele de relief: trovanţi. în suntparte extinse şi largi pe râurile principale în zonele de Getic. ogaşe. f. dinspre creste şi munte piramidecătre exterior. lupilor. monoclinal: cueste. turnuri. dar şi prin împingerea nisipului hogbak(podişurile) din cordoane. Sunt apa. Reprezintă o fâşie complexă de uscat şi submersă. dealuri şi Cordoanele au început să se formeze o dată cu formarea deltei depresiunii de sinclinal. căilor de  Aceste roci sunt foarte răspândite în comunicaţie Carpaţii flişului Luncile s-au format în ultima parte a inclusiv sub forma unor deluvii argiloase groase. cutat: cute diapire. faleza prăfoasă care se poate tasa → crovuri-găvane-padine  Relieful pe loess se găsește în Câmpia Română. defileu sunt reduse ca suprafaţă pământuri rele.

după forma geomorfologică: deltaic. cu o 9. Costineşti. după deplasarea liniei de ţărm: ţărm în retragere. Jirlău-Buzău. Siutghiol. construcţie Cernica. mlaştină. Carasu. baraje. Dunăreni. drumuri. Cătălui. Fundata. cariere.antropică Argeş. Este prezent în regiunile agricole. Sau format odată cu delta şi în legătură Relieful cu eolian este reprezentat prin dune de nisip şi se transgresiunile şi regresiunile postglaciare găseşte în Câmpia Carei. terase antropice. Gălăţui. miniere. Delta Dunării. Mangalia. Tatlageac. Taşaul. Sărătura). Câmpia Olteniei. Relieful antropic Cătuşa. cu faleză 8. etc. Harghelia. Este prezent în unităţile de relief cu activitate biotică lagunare-la vest de complexul Razelm. dreapta dunării. hidrografice transformate etc. neutru. 10. în înaitare.Este relieful creat de acţiunea omului prin exploatere şi Căldăruşani. serie Relieful de biogen liumanuri lagunare(Calica. Agigea. fluviatile-în Dobrogea intensă şi bogată de vest şi Câmpia Română de est(limanurilor): Brateş-Prut. Leahova.Siret. Comorova acţiunea proceselor geomorfologice de dizolvare şi acumulare Limanurile pot fi de trei feluri: fluvio-maritime biogenă aspect de lac. Snagov. Formele de relief: scoarţă de alterare. Balta Amară şi Albă. Comana. Relieful eolian . halde. lagunar. Mostiştea. Oltina. în lungul unor Tipuri de ţărmuri: după altitudine: ţărm înalt artere şi jos. Greci- Formele de relief create: mine. Traian. Babadag. dunării etc. muşuroaie etc. câmpii de colmatare: Gargalâc. Brateş-stânga canale. Strachina-Ialomiţa. Lagunele cele mai importante sunt: Razelm-Sinoie Bepresiunea Braşov format prin închiderea golfului Halmyris. Vederoasa. Techirghiol. Este relieful creat de acţiunea plantelor şi animalelor sub Periteasca.