You are on page 1of 54

Realizarea unui depozit de date folosind

Oracle Warehouse Builder 11g release 2

Introducere
In următorul studiu de caz ne propunem să construim un depozit de date pentru activităţile
comerciale ale unei societăţi, activităţi legate de aprovizionarea cu produse de la furnizori şi
desfacerea acestora către clienţi. Datele rezultate din tranzacţii sunt stocate în tabele relaţionale.
Pentru construirea depozitului se creează tabele sau tabele virtuale noi care vor reprezenta sursele
de date pentru obiectele depozitului. În urma unor prelucrări şi transformări preliminare se obţin
tabelele sursă prezentate în schema următoare:

1

Seminarul 2. Realizarea depozitului de date
Pentru construirea depozitului de date vom utiliza instrumentul de dezvoltare Oracle
Warehouse Builder 11g release 2
(http://download.oracle.com/otn/nt/warehouse/OWB_11.2.0.3_Windows_x86-64.zip).

Pentru conectare se vor specifica datele proprii de identificare.
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
server intern server public mașina virtuală
Username BDSA_NUME_PRENUME BDSA_NUME_PRENUME master

Password stud stud oracle
Hostname 192.168.4.65 37.120.250.20 localhost
Service name oradb oracle orclwm

Apoi se trece la construirea efectivă a depozitului. In continuare redăm aceşti paşi.

Pas 1: Realizăm un nou proiect: din meniul File->New.

2

Pas 2: Stabilim numele proiectului: MASTER_DW_NUME_STUDENT
(denumiţi-vă proiectul folosind numele Dumneavoastră!!!)

Stabilirea modulelor sursă şi destinaţie.
În această aplicaţie vom folosi un modul sursă (OWB_SURSA) şi un modul destinaţie
(OWB_DESTINATIE).

A) Pentru a crea modulul sursă procedăm astfel:
În arborele proiectului click dreapta pe nodul Oracle->New Oracle Module:

3

Asistentul de tip wizard Create Module ne ghidează în parcurgerea următorilor paşi:
Pas1: stabilim numele modulului: OWB_SURSA_NUME_STUDENT

4

Pas2: dacă nu există o legătură predefinită se va crea una nouă pentru a încărca metadatele
în modul. Astfel, apăsăm pe butonul Edit din dreptul câmpului Location pentru a stabili legătura cu
baza de date sursă, tipul şi versiunea bazei de date.
Se creează o legătură către baza de date, având denumirea NUME_STUDENT_SURSA.
Datele vor fi preluate din schema utilizatorului: owb_sursa/oracle.
Pentru completarea celorlalte date solicitate, folosiți varianta aleasă inițial:
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
server intern server public mașina virtuală
Username owb_sursa owb_sursa owb_sursa

Password oracle oracle oracle

Hostname 192.168.4.65 37.120.250.20 localhost
Service name oradb oracle orclwm
Versiune BD 10.2 11.2 10.2

Testaţi conexiunea înainte de a salva!

5

În fereastra Connection Information verificați ca opțiunea Import after finish să fie bifată! La final va apărea un ecran care va centraliza toate configurările realizate. Următoarea etapă este să importăm tabelele şi viziunile corespunzătoare schemei owb_sursa. Asistentul de tip wizard Import Metadata urmărește pașii prezentaţi mai jos: 6 .

Pas 2: Alegem următoarele obiecte din nodul TABLE: T_CLIENTI T_COMENZI_APROVIZIONARE T_COMENZI_DESFACERE T_FURNIZORI T_PRODUSE T_UNITATI 7 . viziuni.Pas 1: Stabilim tipurile de obiecte pe care vrem să le importăm: tabele. secvenţe etc.

8 .Pas 3: După acest pas în modulul sursă avem următoarele obiecte: Se apasă Terminare.

La final se vor importa tabelele: B) Crearea modulului destinaţie în care se va dezvolta cubul de date Click dreapta pe nodul File -> New Oracle Module. 9 . Asemănător cu activităţile descrise la punctul A se creează modulul destinaţie astfel: Pas 1: alegerea denumirii pentru noul modul: OWB_DESTINATIE_NUME_STUDENT.

2 10 .120.168.2 10.250. Pas 2: se creează o legătură către baza de date.65 37. folosind una dintre variantele de mai jos: Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 server intern server public mașina virtuală Username BDSA_NUME_PRENUME BDSA_NUME_PRENUME master Password stud stud oracle Hostname 192. având denumirea NUME_STUDENT_DESTINATIE.2 11. Se configurează conexiunea.4.20 localhost Service name oradb oracle orclwm Versiune BD 10.

Testaţi conexiunea înainte de a salva! La final va apărea ecranul următor: 11 .

În mod obişnuit un cub are legături cu una sau mai multe dimensiuni şi conţine măsuri ale datelor care ne interesează.  Cuburile (Cubes) = sunt descrise de dimensiuni.  Transformările (Transformation) = cod PL/SQL implementat ca şi funcţie. Warehouse Builder generează cod pentru implementarea mapărilor în mediul de rulare (runtime).Modulul destinaţie (target) conţine:  Mapările (Mappings) = reprezintă fluxuri de date necesare modelării procesului ETL(Extract. Cuburile fac parte din modelarea dimensională.  Dimensiunile (Dimensions) = Warehouse Builder permite proiectarea dimensională (acesta reprezintă un avantaj faţă de cei mai importanţi concurenţi). Într-o implementare relaţională cubul este 12 . Transform and Load). procedură sau pachet. Warehouse Builder asigură utilizatorului posibilitatea de a defini cod PL/SQL şi de a-l include într-o mapare pentru a implementa orice tip de transformare. Se poate genera cod în 3 tipuri de limbaje în funcţie de natura sursei: PL-SQL. Dimensiunile constau în unul sau mai multe niveluri şi ierarhii şi conţin atribute. SQL Loader (în cazul în care fişierele text reprezintă sursa) şi ABAP(în cazul în care sursa e reprezentată de tabelele din cadrul pachetelor de aplicaţii SAP).

Warehouse Builder permite definirea de viziuni materializate.  Viziunile (Views) = putem folosi viziuni pentru a simplifica eventualele interogări de regăsire. se poate defini o tabelă externă. Avantajele folosirii definiţiei unei tabele externe comparativ cu folosirea definiţiei unui fişier text sunt: rularea select-urilor în paralel şi flexibilitate în cadrul transformărilor PL/SQL. 13 . Pentru a nu folosi un fişier text direct ca şi sursă într-o mapare şi de a rula programul de încărcare SQL. în timp ce în mediul OLAP cubul este creat ca o structură separată.  Tabelele (Tables) = deseori se folosesc definiţii de tabele în proiectarea unui sistem de inteligenţă a afacerilor.  Viziuni materializate (Materialized views) = pot fi foarte importante pentru a uşura cererile de regăsire.  Secvenţe (Sequences) = definiţiile de secvenţe pot fi folosite ca definiţie a unui obiect sursă într-o mapare pentru a genera o valoare numerică în secvenţă. în proiectarea unui sistem de inteligenţă a afacerilor. datorată posibilităţii realizării unei joncţiuni eterogen între tabelele externe şi tabelele relaţionale  Liste avansate (Advanced Queues)=pot fi folosite atât ca sursă cât şi ca destinaţie într-o mapare.  Tabele externe (External tables) = Warehouse Builder permite proiectarea tabelelor externe în cadrul sistemului destinaţie (target). realizat ca o tabelă relaţională.

14 . Proiectarea dimensională folosind Oracle Warehouse Builder 11g R2 Oracle Warehouse Builder 11g release 2 conţine un instrument ETL. Proiectarea dimensională în Warehouse Builder are loc în contextul unui modul destinaţie (Target Module) de tipul bază de date Oracle. Pentru dimensiunea DIM_UNITATI: Selectăm nodul Oracle->OWB_DESTINATIE-> Dimensions -> New Dimensions Se urmează paşii asistentului wizard Create dimension: Pas1: stabilim numele dimensiunii: DIM_UNITATI. care suportă proiectare dimensională. Dimensiunile din cadrul aplicaţiei noastre sunt:  DIM_UNITATI  DIM_PRODUSE  DIM_FURNIZORI  DIM_CLIENTI Paşii pentru a crea dimensiunile sunt detaliaţi mai jos.

Pas 2: stabilim modalitatea multidimensională (MOLAP) de stocare a datelor. Implicit Warehouse Builder 15 . Pas 3: se stabilesc atributele dimensiunii DIM_UNITATI.

Name. L_REGIUNE.defineşte trei atribute (ID. 16 . L_ORGANIZATIE. Description). L_ORAS. Pentru a adăuga un atribut se editează denumirea şi definiţiile de tip ale acestuia: ID_ORGANIZATIE NUMBER(15) DENUMIRE VARCHAR2(240) DESCRIERE VARCHAR2(240) TIP_ORGANIZATIE VARCHAR2(150) ORAS VARCHAR2(30) REGIUNE VARCHAR2(241) TARA VARCHAR2(60) Pentru atributele care pot constitui o ierarhie se setează identificatorul de tip Business. precum în figura de mai jos: Pas 4: se definesc nivelurile ierarhiei din cadrul dimensiunii DIM_UNITATI: L_TARA. însă acestea pot fi actualizate în funcţie de cerinţe.

în care se include atributul Regiune: 17 . se selectează primul nivel. L_TARA.Pas 5: se includ în cadrul fiecărui nivel atributele specifice: Astfel. şi se include în acesta atributul Tara: Apoi se selectează nivelul L_REGIUNE.

în care se includ atributele specifice nivelului cel mai detaliat: 18 . Apoi se selectează nivelul L_ORAŞ. în care se include atributul Oraş: La final se selectează nivelul L_ORGANIZATIE.

Se continuă şi se ajunge la fereastra centralizatoare a tuturor proprietăţilor stabilite: 19 .

Pentru a obţine codul generat. 20 . Warehouse Builder va genera definiţii ale obiectelor în cod PL/SQL pentru baza de date Oracle. Warehouse Builder generează cod pentru a implementa obiectele. se selectează dimensiunea DIM_UNITATI. Pentru o dimensiune într- o implementare multidimensională. click dreapta şi selectăm Generate.

21 .ddl. În fereastra Generation Results se observă rezultatul generării obiectului multidimensional: Pentru a vizualiza scriptul de creare a obiectelor se efectuează dublu click pe scriptul DIM_UNITATI_AW.

L_PRODUS 22 . L_CATEGORIE. La fel procedăm pentru celelalte dimensiuni definite după cum urmează: Pentru dimensiunea DIM_PRODUSE (modalitate de stocare multidimensionala MOLAP) avem următoarele atribute: ID_PRODUS NUMBER DESCRIERE VARCHAR2(240) CATEGORIE VARCHAR2(333) GRUPA VARCHAR2(47) Nivelurile stabilite în cadrul dimensiunii DIM_PRODUSE sunt: L_GRUPA.

Atributele nivelului L_GRUPA: GRUPA VARCHAR2(47) Atributele nivelului L_CATEGORIE: CATEGORIE VARCHAR2(333) 23 .

click dreapta si selectăm Generate. 24 . Atributele nivelului L_PRODUS: ID_PRODUS NUMBER DESCRIERE VARCHAR2(240) Pentru a obţine codul generat. se selectează dimensiunea DIM_PRODUSE.

Pentru dimensiunea DIM_FURNIZORI (modalitate de stocare multidimensionala MOLAP) avem definite următoarele niveluri caracterizate de atributele: ID_FURNIZOR NUMBER NUME_FURNIZOR VARCHAR2(240) TIP_FURNIZOR VARCHAR2(15) ORAS_FURNIZOR VARCHAR2(25) TARA_FURNIZOR VARCHAR2(25) 25 .

Se defineşte ierarhia în cadrul dimensiunii DIM_FURNIZORI cu trei niveluri: L_TARA_FURNIZOR. L_ORAS_FURNIZOR. L_FURNIZOR Nivelul L_FURNIZOR cu atributele: ID_FURNIZOR NUMBER NUME_FURNIZOR VARCHAR2(240) TIP_FURNIZOR VARCHAR2(15) Nivelul L_ORAS_FURNIZOR cu atributele: ORAS_FURNIZOR VARCHAR2(25) 26 .

27 . click dreapta pe numele dimensiunii şi selectăm Generate. Nivelul L_TARA_FURNIZOR cu atributele: TARA_FURNIZOR VARCHAR2(25) La final pentru a obţine codul generat. se selectează dimensiunea DIM_FURNIZORI.

Pentru dimensiunea DIM_CLIENTI (modalitate de stocare multidimensionala MOLAP) avem definite următoarele niveluri caracterizate de atributele: ID_CLIENT NUMBER NUME_CLIENT VARCHAR2(240) CLASA_CLIENT VARCHAR2(30) TIP_CLIENT VARCHAR2(15) ORAS_CLIENT VARCHAR2(25) TARA_CLIENT VARCHAR2(25) 28 .

L_CLIENT Nivelul L_CLIENT cu atributele: ID_CLIENT NUMBER NUME_CLIENT VARCHAR2(240) CLASA_CLIENT VARCHAR2(30) TIP_CLIENT VARCHAR2(15) Nivelul L_ORAS_CLIENT cu atributele: 29 . L_ORAS_CLIENT. Se defineşte ierarhia dimensiunii DIM_CLIENŢI cu trei niveluri ierarhice: L_TARA_CLIENT.

ORAS_CLIENT VARCHAR2(25) Nivelul L_TARA_CLIENT cu atributele: TARA_CLIENT VARCHAR2(25) La final pentru a obţine codul generat. click dreapta pe numele dimensiunii şi selectăm Generate. 30 . se selectează dimensiunea DIM_CLIENTI.

31 . Cubul CUB_COMENZI_APROVIZIONARE Va cuprinde informaţii despre activitatea de aprovizionare şi este caracterizat de următoarele dimensiuni.  DIM_PRODUSE  DIM_UNITATI  DIM_FURNIZORI Pentru a crea cubul CUB_COMENZI_APROVIZIONARE. click dreapta pe nodul Cubes -> New Cube. În continuare vom construi cuburile  CUB_COMENZI_APROVIZIONARE  CUB_COMENZI_DESFACERE.

Pas1: definim numele cubului CUB_COMENZI_APROVIZIONARE. Pas 2: se stabileşte modalitatea multidimensională (MOLAP) de stocare a datelor: 32 .

Pas 3: se aleg dimensiunile care vor avea legături cu tabela de fapte. în cadrul cubului CUB_COMENZI_APROVIZIONARE: DIM_PRODUSE. DIM_UNITATI. DIM_FURNIZORI 33 .

34 . Pas 4: se definesc măsurile care caracterizează cubul: CANTITATE_COMANDATA NUMBER CANTITATE_PRIMITA NUMBER PRET_UNITAR NUMBER DATA DATE Se apasă Continuare. Pagina rezumat afişează detaliile definirii cubului CUB_COMENZI_APROVIZIONARE. se selectează cubul CUB_COMENZI_APROVIZIONARE. se efectuează click dreapta pe numele acestuia şi se selectează Generate. pentru a obţine codul generat. La final.

la selecția butonului Advanced. se debifează opțiunea Partition Cube. recommended for most cubes 35 . Astfel.Efectuând dublu click pe cub se pot verifica proprietățile acestuia. legăturile pornesc de la tabela de fapte spre nivelurile inferioare din ierarhiile dimensiunilor 2. se va verifica dacă: 1.

Cubul CUB_COMENZI_DESFACERE Acesta va reţine informaţii referitoare la produsele comandate de către clienţi şi distribuite către aceştia din cadrul depozitului nostru de date. Pas1: se stabileşte numele cubului de date: CUB_COMENZI_DESFACERE. Pas 2: se stabileşte modalitatea multidimensională (MOLAP) de stocare a datelor: 36 . Click dreapta pe nodul Cubes -> New Cube.

Pas 3: se aleg dimensiunile care vor avea legături cu tabela de fapte. DIM_PRODUSE. DIM_UNITĂŢI Pas 4: se definesc măsurile care caracterizează cubul: CANTITATE_COMANDATA NUMBER CANTITATE_LIVRATA NUMBER PRET NUMBER DATA DATE ID_RAND_COMANDA NUMBER ID_COMANDA NUMBER TIP VARCHAR2(25) VERIFICAT VARCHAR2(25) STATUS VARCHAR2(25) 37 . în cadrul cubului CUB_COMENZI_DESFACERE: DIM_CLIENŢI.

Se apasă Terminare. 38 . Se apasă Continuare. pentru a obţine codul generat. se selectează cubul CUB_COMENZI_DESFACERE. se efectuează click dreapta pe numele acestuia şi se selectează Generate. Pagina rezumat afişează detaliile definirii cubului CUB_COMENZI_DESFACERE. La final.

se va verifica dacă: 1. Efectuând dublu click pe cub se pot verifica proprietățile acestuia. legăturile pornesc de la tabela de fapte spre nivelurile inferioare din ierarhiile dimensiunilor 2. Astfel. la selecția butonului Advanced. se debifează opțiunea Partition Cube. recommended for most cubes 39 .

Majoritatea codului generat pentru mapările din Warehouse Builder va fi cod PL/SQL. Realizăm maparea pentru încărcarea dimensiunii DIM_UNITATI Această dimensiune este caracterizată de 4 niveluri: organizatie. tara. Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping. Warehouse Builder generează cod care foloseşte:  un set de comenzi bazate pe INSERT/UPDATE: MERGE (cunoscut sub numele de UPSERT). Transformare. Mapările sunt dezvoltate (deploy) într-o bază de date Oracle. oras. Modelul ETL (Extract. Dacă definim fluxuri de date care mută datele din definiţiile obiectelor relaţionale în definiţii ale obiectelor relaţionale.  funcţiile tabelelor pentru a manevra execuţia paralelă a codului PL/SQL. 40 .  cel mai rapid mod de a încărca date într-o tabelă destinaţie (ţintă). atunci Warehouse Builder va genera cod ABAP. în special tabele cluster sau pool. Transform. atunci codul va fi întotdeauna cod PL/SQL. regiune. care e necesar pentru a regăsi datele. un proces ETL sau de fapt un flux de date este numit mapare. Definiţiile mapărilor se stabilesc în contextul unui modul destinaţie. În cazul în care importăm date din cadrul pachetelor SAP ce conţin definiţii de tabele. Folosind terminologia Warehouse Builder.  adăugarea în mai multe tabele: adăugarea în tabele multiple se face folosind o singură comandă şi nu mai multe comenzi separate. Informaţiile referitoare la acestea se obţin din tabela T_UNITATI din schema OWB_SURSA. Încărcare. Dacă mapăm direct dintr-un fişier text (flat file) atunci Warehouse Builder va genera un fişier SQL de control al încărcării. Load) folosind Oracle Warehouse Builder 11g Release 2 ETL înseamnă Extragere.

În acest moment se deschide editorul de mapare. 41 . Se selectează dimensiunea DIM_UNITATI şi se apasă OK. Specificăm numele MAP_UNITATI şi apoi se apasă OK. Selectăm iconiţa dimensiune şi prin tehnica Drag and Drop o mutăm pe canvas.

În continuare selectăm iconiţa pentru tabele prin aceeaşi tehnică Drag and Drop o aducem pe canvas. Pentru această mapare se realizează o legătură între atributele din tabela T_UNITATI şi dimensiunea DIM_UNITATI. La final fereastra va arăta astfel: 42 . Selectăm tabela T_UNITATI din modulul sursă OWB_SURSA şi apoi se apasă OK. utilizându-se tehnica Drag and Drop (tragem atributul din tabelă peste cel din dimensiune).

Adăugăm şi tabela T_PRODUSE din modulul sursă OWB_SURSA (Drag and Drop pe iconiţa pentru tabele) şi apoi se apasă OK. Paşii sunt asemănători cu cei descrişi mai sus. Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping. Selectăm iconiţa dimensiune. Apoi mapăm atribut cu atribut din tabela T_PRODUSE şi dimensiunea DIM_PRODUSE. În acest moment se deschide editorul de mapare. pentru a 43 . În acest moment se deschide editorul de mapare. alegem dimensiunea DIM_PRODUSE. Specificăm numele MAP_FURNIZORI şi apoi se apasă OK. Selectăm iconiţa dimensiune. La final fereastra va arăta astfel: Realizăm maparea pentru dimensiunea DIM_FURNIZORI Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping.Realizăm maparea pentru încărcarea dimensiunii DIM_PRODUSE. Specificăm numele MAP_PRODUSE şi apoi se apasă OK. utilizându-se tehnica Drag and Drop (tragem atributul din tabelă peste cel din dimensiune). pentru a face Drag and Drop pe canvas.

Selectăm iconiţa dimensiune. La final fereastra va arăta astfel: 44 . alegem dimensiunea DIM_CLIENTI. Apoi mapăm atribut cu atribut din tabela T_FURNIZORI si dimensiunea DIM_FURNIZORI.face Drag and Drop pe canvas. În acest moment se deschide editorul de mapare. La final fereastra va arăta astfel: Realizăm maparea pentru dimensiunea DIM_CLIENTI Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping. utilizându-se tehnica Drag and Drop (tragem atributul din tabelă peste cel din dimensiune). Specificăm numele MAP_CLIENTI şi apoi se apasă OK. utilizându-se tehnica Drag and Drop (tragem atributul din tabelă peste cel din dimensiune). Adăugăm şi tabela T_CLIENTI din modulul sursă OWB_SURSA (Drag and Drop pe iconiţa pentru tabele) şi apoi se apasă OK. Adăugăm şi tabela T_FURNIZORI din modulul sursă OWB_SURSA (Drag and Drop pe iconiţa pentru tabele) şi apoi se apasă OK. pentru a face Drag and Drop pe canvas. Apoi mapăm atribut cu atribut din tabela T_CLIENTI și dimensiunea DIM_CLIENTI. alegem dimensiunea DIM_FURNIZORI.

În acest moment se deschide editorul de mapare. Specificăm numele MAP_COMENZI_APROVIZIONARE şi apoi se apasă OK. În continuare facem drag and drop pe canvas la iconiţa pentru tabela şi selectăm tabela T_COMENZI_APROVIZIONARE din cadrul modulului OWB_SURSA. Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping. Mapăm atributele din 45 . Selectăm iconiţa şi cubul CUB_COMENZI_APROVIZIONARE. Generăm codul pentru mapările realizate pe dimensiuni (selectare mapări -> Generate): Realizăm maparea pentru încărcarea cubului CUB_COMENZI_APROVIZIONARE.

La final vom obţine: Realizăm maparea pentru încărcarea cubului CUB_COMENZI_DESFACERE. La final vom obţine: Generăm codul pentru mapările realizate pe cuburi (selectare mapări -> Generate): 46 . Specificăm numele MAP_COMENZI_DESFACERE şi apoi se apasă OK. În continuare facem drag and drop pe canvas la iconiţa pentru tabela şi selectăm tabela T_COMENZI_DESFACERE din cadrul modulului OWB_SURSA. Selectăm iconiţa şi cubul CUB_COMENZI_DESFACERE. Mapăm atributele din cadrul tabelei pe cele din cub.cadrul tabelei pe cele din cub. Click dreapta pe nodul Mappings -> New Mapping. În acest moment se deschide editorul de mapare.

47 .

Generarea obiectelor în Oracle Warehouse Builder 11g release 2 Având stabilite toate aceste definiţii ale obiectelor putem folosi instrumentul de dezvoltare Control Center Manager din meniul Tools pentru a implementa sistemul inteligent de afacere. Maximizăm fereastra deschisă. crearea obiectelor cât şi execuţia obiectelor pentru obiectele executabile. ca de exemplu mapările sau fluxurile de date. nu există obiecte care să fie deja generate (deployed objects). Acest instrument grupează obiectele ţinând cont de locaţia lor fizică. respectiv destinaţie). Atunci când se foloseşte Instrumentul de dezvoltare pentru prima dată. pentru Instrumentul de dezvoltare şi expandăm proiectul din partea stângă. folosim opţiunea Deploy din meniul contextual şi obiectele noi (negenerate) obţin 48 . Înainte de a genera obiectele. Locaţiile din partea stângă din cadrul managerului de dezvoltare sunt de fapt locaţiile pe care noi le-am definit în cadrul proiectului nostru. Instrumentul de dezvoltare asigură atât generarea. în arborele proiectului (la nivelul modulelor sursă. Instrumentul de dezvoltare reprezintă interfaţa de acces la mediu de rulare.

Upgrade. Înainte de generarea de cod se vor valida automat din nou definiţiile pentru a se asigura că se poate genera codul. După generare Warehouse Builder afişează erorile sau avertizările pentru fiecare obiect (secţiunea 3 din figura de mai sus). cuburi 3. Pentru a crea obiectele apăsăm butonul Deploy (secţiunea 2 din figura de mai sus). selectăm locaţia destinaţie (XXX_DESTINATIE) şi pentru că obiectele nu au mai fost generate.un tip de acţiune de generare. acţiunea va fi Create. Drop sau Replace. mapări la dimensiuni 4. Folosim butonul de generare . Se face Deploy în ordinea: 1. pentru a genera cod pentru obiectele din cadrul modulului OWB_DESTINATIE pentru o acţiune (Create) anterior stabilită. În cazul nostru. 49 . tabelele de metadate aferente obiectelor multidimensionale realizate. Putem selecta pentru obiectele selectate această opţiune prin apăsarea butonului Default Action (secţiunea 1 din figura de mai jos). dimensiuni 2. care poate fi: Create. mapări la cub In acest moment sunt create în schema destinaţie.

La final. în urma generării obiectelor putem vizualiza datele din cuburi. În tabul Data Viewer se va apăsa butonul Execute pentru a vizualiza datele în diverse perspective. Apoi se execută mai întâi mapările pe dimensiune şi apoi cele pe cuburi apăsând butonul din bara de instrumente. se execută click dreapta pe cubul CUB_COMENZI_DESFACERE și se alege opțiunea Data. În final se afişează rezultatele execuţiei: În utilizatorul master/oracle se poate verifica daca s-au încărcat date în cuburi. Astfel. 50 .

secţionări. Pe baza datelor din cub putem vizualiza diferite perspective de afişare. rotiri. Se permite efectuarea de operaţii specifice OLAP: navigări în ierarhii. care să conţină analize ale măsurilor în funcţie de anumite dimensiuni. Asistentul de tip wizard deschis în urma alegerii opţiunii Query Builder / Expert de interogare și îndrumă pas cu pas în vederea realizării raportului final. se vor adăuga în raport informaţiile care se doresc a fi analizate. Astfel. precum şi criteriile (dimensiunile) de analiză: 51 . Selectând opţiunea Query Builder se oferă posibilitatea realizării de raportări specifice OLAP.

Va fi stabilit un format pentru raport. pentru anumiţi clienţi şi pentru unităţi specificate). 52 . în funcţie de cerinţe şi de perspectivele de analiză a măsurilor (de exemplu: se analizează volumul vânzărilor pe produse.

se selectează varianta dorită: 53 .Pentru a se stabili un anumit nivel de detaliere pentru vizualizarea datelor.

La final se obține un șablon de raport. 54 .