You are on page 1of 4

Tipuri de compuneri practicabile în şcoală

În noul curriculum naţional, compunerea nu mai este considerată disciplină de
învăţământ. Cu toate acestea, orele de compunere continuă să prezinte acelaşi mare interes
pentru învăţători, datorită importanţei majore pe care le au în realizarea obiectivelor cadru şi de
referinţă stabilite de noua programă pentru lecţiile speciale de dezvoltare a capacităţii de
exprimare orală şi scrisă, care aparţin domeniului complex numit comunicare. Compoziţia este
definită ca un „exerciţiu şcolar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar
dată de profesor: compunere”.
Exprimarea corectă orală şi scrisă, constituie unul din instrumentele de bază ale muncii
intelectuale fără de care nu poate fi concepută dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor.
Compunerea constituie cadrul cel mai bun pentru cultivarea capacităţilor de exprimare corectă a
elevilor. Valoarea lecţiilor de compunere constă în faptul că oferă condiţii optime pentru punerea
elevilor în situaţia de a exersa în mod sistematic actul exprimării. Activitatea elevilor la aceste
lecţii angajează în mod evident, capacitatea lor intelectuală de creaţie.
Compunerile realizează o sinteză a tot ceea ce învaţă copiii la comunicare, la citire,
precum şi la celelalte obiecte de învăţământ,mai ales sub raportul corectitudinii exprimării, dar
ele constituie şi un nimerit prilej de valorificare a experienţei de viaţă, de manifestare a
imaginaţiei şi a fanteziei lor creatoare. Valenţele formative sunt evidente: dezvoltă gândirea
creatoare, imaginaţia, vorbirea, formează deprinderi de muncă independentă, exprimarea corectă,
deprinderea de a ordona logic ideile, de a le dezvolta, de a crea.
Scopul compoziţiilor şcolare constă, deci, în cultivarea spiritului de observaţie, a gândirii,
a imaginaţiei, a sensibilităţii cognitivo-afective, a voinţei, în indisolubilă legătură cu capacitatea
de a exprima verbal, oral şi scris, toate aceste atribute ale conştiinţei umane.
Compunerile pot fi clasificate după felurite criterii:
 După modalităţile de elaborare: orale şi scrise;
 După modul de expunere: narative şi descriptive;
 După gradul de participare al elevilor : colective (planul şi redactarea sunt realizate
cu participarea întregii clase); semicolective (planul este realizat colectiv, dar redactarea
este individuală) ; individuale (planul este realizat colectiv, dar redactare este
individuală) ; compoziţiile (planul şi redactarea se realizează individual).
 După materialul de sprijin folosit:

elaborarea oral a compunerii. compuneri corespondenţă şi cu destinaţii speciale. . . compuneri gramaticale Fiecare din aceste compuneri necesită anumite momente.alcătuirea compunerii. Pentru compuneri cu propoziţii de sprijin. Acestea diferă de la un tip de compunere la altul.controlul şi aprecierea lucrărilor. . etapele sunt: . .scrierea compunerii.autocontrolul.întocmirea planului de idei. . filme. a impresiilor. .discutarea în legătură cu subiectul compunerii. . c) pe baza unor proverbe. tablouri. zicători. a imaginaţiei.autocontrolul. d) după desene proprii. c) cu cuvinte de sprijin. .reactualizarea observaţiilor prin convorbiri orientative. explicarea cuvintelor necunoscute. completate cu imagini din albume. etapele sunt: . . ghicitori. a) pe baza unor ilustraţii. d) cu propoziţii de sprijin Alte tipuri de compunere: compuneri libere.  După tehnica folosita: a) cu început dat. .citirea propoziţiilor. . f) prin analogie. De exemplu: Pentru compuneri pe baza observaţiilor şi impresiilor elevilor. anumite etape care trebuie parcurse în elaborarea lor. e) pe baza observaţiilor din natură. diapozitive.scrierea compunerii. b) pe baza unui text cunoscut.controlul şi aprecierea lucrării. b) cu sfârşit dat.

Un tunet se aude. Dar…deodată. brânduşele se pregătesc să iasă la lumină imediat ce se topeşte zăpada. Pădurea pare un palat de cristal. ghioceii. Acum. Sosirea primăverii . Ce frumoasă este iarna ! Furtuna A trecut dimineaţa caldă şi a sosit amiaza ucigător de fierbinte. curg pârâiaşe înspumate. ursul cel morocănos s-a ascuns cu nasul în frunze. Acum doarme sub aripa ocrotitoare a iernii. din când în când. Sub cojocul de omăt. imense şi negre fantome apar la orizont. Plantele trăiesc şi ele în linişte. pădurea se trezeşte la o nouă viaţă. Vietăţile s-au retras în vizuinele lor. Pe jos. Orizontul e sângeriu. renăscută. toporaşii. botul pe afară. copacii parcă sunt împodobiţi cu beteală argintie. Soarele aruncă violete sclipiri de platină peste întreaga natură. Picături grele izbesc pământul cu putere. s-a aşternut ca un covor neaua moale şi strălucitoare. la răcoare. urletele vijeliei s-au potolit. Vântul vâjâie cu glas de frunze spulberate din codrii zbuciumaţi. îi zâmbeşte soarelui care este gata să apună. Lupii şi-au îmbrăcat haina de iarnă şi pleacă după pradă la stânele de oi. Într-o clipită. Este atâta lumină şi linişte! Toate vietăţile pădurii s-au pregătit pentru iarnă de mult. întunecând cerul. scoţând. Ninge cu fulgi de catifea din înaltul cerului. Natura. Norii s-au îndepărtat încetul cu încetul. Pământul se cutremură înfricoşat. Se vede lumina frântă a fulgerelor. Pe neaşteptate.Exemple de compuneri: Iarna E iarnă. în bârlogul ce-l va încălzi până la primăvară. Vulpea cea şireată doarme în vizuina ei. În pădure. Îndată ce apare primul semn al primăverii.

Anul s-a împodobit cu o nouă primăvară. Cântecul voios al păsărelelor ne înveseleşte. prof. Bacău . a fost amorţit şi acoperit de plapuma albă de nea. El cheamă florile la deşteptare. iar timpul frumos aduce bucurie în sufletele oamenilor. Cerul limpede ca cristalul este îmbătat de razele strălucitoare şi curate ale soarelui galben ca pepenele. înv. Ce frumoasă este primăvara! Bucătaru Veronica. Copiii aleargă plini de veselie prin iarba deasă . după o iarnă lungă şi apăsătoare. Prin iarba crudă şi verde. în jur. Un ghiocel mic şi plăpând îşi sună clopoţelul . vestind sosirea primăverii. Un firicel de vânt adie printre ramurile care au înmugurit. Natura s-a trezit la viaţă după ce totul . mieluşeii zburdă zglobii. Comănești. jud. primar. Ciocan”. Școala gimnazială ”Costachi s. Unii dintre ei stau la umbra pomilor înfloriţi şi înmuguriţi.