You are on page 1of 3

METODE EXPOZITIVE

Metodele expozitive sunt metode de comunicare orală deoarece au la bază cuvântul, ca sursă a
cunoaşterii.
Dintre metodele expozitive utilizate în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial amintim:
naraţiunea( povestirea), descrierea, instructajul şi explicaţia.
INSTRUCTAJUL
Este metoda de comunicare orală care precede sau însoţeşte desfăşurarea unei activităţi, de obicei
practice, în scopul precizării şi clarificării sarcinilor de îndeplinit, a condiţiilor şi regulilor de ordine şi
disciplină, a modului de comportare a elevilor sau, se poate spune, este o enumerare de acţiuni care
urmează a fi efectuate într-o anumită succesiune, în orice tip de activitate sau lecţie.
În cadrul instructajului se dau indicaţii, prescripţii, comenzi, instrucţiuni cu privire la modul în care este
necesar să se acţioneze în condiţii de maximă eficienţă.
Daţi exemple de utilizare a metodei la diferite clase şi la diferite discipline!
Demonstraţi că instructajul se poate utiliza în momente diferite ale lecţiei!

NARAŢIUNEA (POVESTIREA)
Naraţiunea o metodă de comunicare orală, care poate lua forma povestirii sau a basmului.
Este o metodă de mare succes, deoarece ea răspunde unei înclinaţii fireşti şi puternic resimţită la
copii, aceea spre imaginar, miraculos, fantastic şi istorisire. Cu ajutorul povestirii, copiii pătrund cu uşurinţă
în lumea basmelor şi fabulelor, gustă farmecul legendelor şi miturilor, trăiesc episoade sau fapte istorice
petrecute demult, iau cunoştinţă de întâmplări spectaculoase şi de mare semnificaţie din viaţa unor
personaje, eroi etc.
Prin materialul faptic şi logica ei de desfăşurare, prin simplitatea şi claritatea ideilor exprimate,
povestirea reprezintă un excelent exerciţiu care conduce spre însuşirea unei mari bogăţii de reprezentări vii
şi clare, care incită la subtile analize şi comparaţii, înlesneşte înţelegerea lucrurilor şi desprinderea
esenţialului, a unor învăţăminte. O povestire atractivă, redată cu modestie şi talent, este întotdeauna
urmărită cu încordarea şi participare afectivă intensă, oferind un bun prilej copiilor să descopere ceea ce
este bine şi rău, frumos şi urât, admirabil şi respingător, nobleţe şi josnicie în conduita unor personaje,
unele îndrăgite, altele detestate de aceştia.
Caracterul nuanţat şi emoţional al exprimării celui care povesteşte, participarea sa directă şi afectivă
la conţinutul povestirii trezesc un registru larg de trăiri emotive „răscolitoare" în sufletul copiilor, de la
cele de iubire, de compătimire sau de bucurie, până la cele de ură, de indignare şi durere, fapt care
explică valoarea educativă deosebită a acestei metode.
Povestirea poate să devină şi mai activizantă, şi mai influentă atunci când îşi asociază un material
ilustrativ şi sugestiv (desene, imagini, proiecţii de diapozitive sau diafilme, înregistrări sonore, desene
1
animate, filme etc.). Când educatorul ştie să întrerupă firul acţiunii la momentul potrivit pentru a plasa o
explicaţie, a caracteriza un personaj, a face comparaţii, ori pentru a-şi mărturisi propriile impresii,
povestirea va avea o rezonanţă şi mai puternică în mintea şi inima copiilor.
Importantă este şi activitatea de repovestire. Aceasta întreţine dorinţa copilului de a se afirma, de a
fi în centrul atenţiei, de a-şi manifesta capacitatea creativă, motiv pentru care este bine ca el să fie încurajat
şi antrenat să povestească independent.
„Foarte îndrăgită de copii, naraţiunea îndeplineşte şi rolul de integrare socială, de reglementare
morală a comportamentului, de călăuză pe calea descoperirii relaţiilor interumane".
Daţi exemple de utilizare a metodei la diferite clase şi la diferite discipline! Demonstraţi că povestirea se
poate utiliza în momente diferite ale lecţiei!
Poveştile, basmele şi povestirile conţin, deseori, foarte multe „expresii frumoase” (epitete, comparaţii,
personificări, metafore etc.) precum şi cuvinte necunoscute (arhaisme, regionalisme etc.). În ce moment al
lecţiei, raportat la momentul povestirii, trebuie explicate? Cum ar trebui /putea să explice mai uşor
învăţătoarea/ educatoarea aceste cuvinte şi expreşii artistice?

DESCRIEREA
Este o metodă de cunoaştere prin intermediul cuvântului, prin care se atribuie unor fiinţe, obiecte,
fenomene ale naturii, unor evenimente, anumite caracteristici, proprietăţi, stăruindu-se asupra aspectelor
pregnante de formă, dimensiune, stare de spirit, context de relaţii etc. În acest sens, descrierea este
cuprinsă în judecăţi şi se exprimă în proprietăţi de tipul „obiectul X este voluminos" sau „persoana Y este
supărată" „Acolo unde Dunărea se varsă în mare se întinde un tărâm de basm........”, etc.
Descrierea lasă cadrului didactic posibilitatea să redea verbal imaginea unui obiect, unui fapt,
caracteristicile unui personaj, să schiţeze cadrul natural şi uman în care se desfăşoară un eveniment, să
înfăţişeze direct aspectele realităţii înconjurătoare, să prezinte felul de viaţă şi de muncă al omului din
anumite regiuni etc. Utilizarea acesteia dezvoltă spiritul de observaţie al elevilor şi capacitatea lor de a
sesiza şi descrie ceea ce este general, comun, dar şi specific, particular lucrurilor avute în vedere.
Este eficientă cu condiţia ca profesorul sau elevii să fi luat cunoştinţă sau să fi cunoscut direct şi în
prealabil, obiectele şi personajele pe care le descriu în judecăţile lor. La preşcolari şi micii şcolari,
descrierea devine mai eficientă dacă, pe parcursul acesteia, cadrul didactic utilizează suport vizual
(planşe, diapozitive, ilustraţii etc.)
Descrierea rămâne, totuşi, o observare adeseori mult prea dirijată şi interpretată datorită intervenţiilor
cadrului didactic preocupat să direcţioneze atenţia spre aspectele esenţiale şi importante.

2
Daţi exemple de utilizare a metodei la diferite clase şi la diferite discipline! Demonstraţi că descrierea se
poate utiliza în momente diferite ale lecţiei!
Selectaţi din diferite opere literare fragmente ce pot fi utilizate la diferite lecţii sau discipline de studiu!

EXPLICAŢIA
Este o metodă de comunicare orală ce oferă o cale uşoară, rapidă şi eficientă de dezvăluire, pe
baza unei argumentaţii deductive, a unor date noi. În acest sens, se enunţă mai întâi, cu claritate, un
concept, o definiţie, o regulă, un principiu sau se prezintă un fenomen, un cuvânt nou, o expresie, o
sintagmă, o situaţie şi numai după aceea se analizează şi exemplele sau argumentele, adică premisele,
cauzele, relaţiile, sensurile, interpretările, aplicaţiile posibile etc., care servesc la desluşirea şi confirmarea
celor explicate.
În felul acesta, elevii sunt ajutaţi să-şi clarifice şi să-şi adâncească înţelegerea noilor cunoştinţe prin
raportarea lor la nişte structuri de ordin inferior acestora.
Deşi este o cale eficace, facilă şi rapidă, de obţinere a unor cunoştinţe, limitând riscurile ivirii
unor greşeli generate de efortul confruntării cu probleme, al căutărilor şi descoperirilor, accentul cade
totuşi pe receptarea adevărului, pe reproducerea argumentelor, pe însuşirea logicii ce stă la baza analizei
întreprinse şi nu pe construcţiile proprii ale elevului.
În funcţie de obiectivele dezvăluirii, se disting tipuri diferite de explicaţii, dintre care:
- explicaţia cauzală (de ce?), cu accentul pe relevarea cauzelor care justifica apariţia, existenţa,
manifestarea etc, unui fenomen, fapt etc.;
- explicaţia normativă - de analiză după criterii stabilite, a caracteristicilor esenţiale, a asemănărilor
şi deosebirilor etc,;
- explicaţia procedurală (cum?, care?), de evidenţiere a operaţiilor necesare pentru producerea unui
lucru;
- explicaţia teleologică (pentru ce?), în vederea justificării unei acţiuni prin referinţe la scop;
- explicaţia consecutivă (care?, ce fel de?), de prezentare în sens enumerativ a evenimentelor,
stărilor etc. ce conduc la o situaţie finală;
- explicaţia prin mecanism (cum?), de prezentare a principiilor funcţionării ş.a.
Daţi exemple de utilizare a metodei la diferite clase şi la diferite discipline! Demonstraţi că descrierea se
poate utiliza în momente diferite ale lecţiei!
Construiţi exemple de utilizare a metodei pentru fiecare tip de explicaţie! Exemplele se pot da la diferite
obiecte de studiu.
CE AVANTAJE ŞI CE DEZAVANTAJE AU ACESTE METODE ????

3